DISPERSIA ATMOSFERICA

5/17/2018 DISPERSIA ATMOSFERICA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/dispersia-atmosferica-55ab59a725e55 1/16

DISPERSIA ATMOSFERICA

A POLUANTILOR

Poluarea aerului

Introducere

Înca de la aparitia sa pe Terra, homo sapiens a influentat mediul natural în sensul dorit de el, pentru a-si

asigura protectie, hrana, caldura, deci supravietuirea si dezvoltarea. Daca la început impactul a fost

neglijabil, datorita numarului redus de indivizi si adaptarii cvasianimalice la mediu, treptat, efectele s-au

amplificat.

Industrializarea a intervenit din ce în ce mai puternic în mediul natural, deteriorându-l prin exploatarea

resurselor naturale si prin prelucrarea lor prin diferite tehnici, prin intensificarea traficului si cresterea

demografica.

Impactul omului asupra naturii s-a materializat prin:



· modificarea radicala a peisajului geografic prin lucrari de mari proportii, ca : bazine, lacuri de

acumulare, îndiguiri, desecari, extractii la zi

· exploatarea puternica a resurselor materiale, ale solului si ale subsolului, precum si a resurselor

energetice

· modificarea climei in sensul aridizarii ei, prin transformari negative în structura învelisului

vegetal si în special prin defrisari

· schimbarea structurii ecosistemelor peste limitele de refacere ale lor

· distrugerea unor numeroase specii de plante si animale prin deteriorarea, schimbarea sau

distrugerea ecosistemelor în care fusesera adaptate

· schimbarea compozitiei atmosferei, apelor, solului, prin deversari de diverse produse

· alterarea fondului genetic natural al vietuitoarelor, în sensul scaderii capacitatii de adaptare,

refacere si reproducere.

Se arunca anual în atmosfera milioane de tone de agenti poluanti. Numai în anul 1980 s-au aruncat 110

milioane t SOx, 59 milioane tone particule în suspensie, 69 milioane t NOx, 194 mil t CO2, 53 mil t

hidrocarburi. Efectele s-au manifestat asupra stǎrii de sanatate a pop 12112l1122m ulatiei, scaderii

cantitatii si calitatii produselor agricole, edificiilor, resurselor de apa.La unii poluanti - efectele negative

se resimt dupa un timp îndelungat, cum ar fi : efectul de sera, distrugerea stratului de ozon si ploile

acide, cauzate de acumularile de dioxid de carbon, freoni, oxizi de azot, de sulf. Dioxidul de carbon, CH4,

NOx, freonii permit radiatiei solare sa strabata atmosfera, sa ajunga pe Pamânt, dar nu mai permit

reîntoarcerea energiei termice în spatiul cosmic.

Dintre toate gazele mentionate, CO2 se afla în cantitatea cea mai mare, fiind emis din procese de

ardere în industrie, motoare, consumul casnic, vulcani. Instalatiile de ardere si gospodariile particulare



genereaza cam 30% din total CO2 emis. Se apreciaza ca CO2 este implicat în proportie de aproximativ

50% în efectul de sera.

Efectul de sera a produs cresterea temperaturilor medii anuale pe glob de la 140 C în anul 1880, la 150 C

în 1980, previziunile pentru anul 2050 fiind de minim 170, maximum 200 C.

În România, s-au emis în atmosfera numai în 1989, 72 mil tone CO2, 41 mil tone pulberi, 1,3 mil tone

SO2, 0,45 mil tone NOx. Sunt necesare masuri severe în toate domeniile (industrie, transporturi,

agricultura, casnic) dublate de legislatie în concordanta cu prevederile ecologice internationale, pentru

diminuarea emisiilor poluante. Învelisul gazos reprezentat de atmosfera terestra constituie unul dintre

factorii esentiali ai existentei vietii pe pamânt. Dintre componentii aerului, oxigenul este indispensabil

respiratiei vegetale si animale, fenomenul de oxidare reprezentând principala sursa de energie în

procesele vitale. Bioxidul de carbon din aer intervine în asimilatia clorofiliana, iar azotul atmosfericreprezinta una din verigile circuitului azotului în natura.

.

Clasificarea Modelelor de Poluarea a Aerului

Modelele de poluare a aerului pot fi categorisite in 3 clase generale: abordare determinism,



modele statistice

modele fizice.

Modelele deterministe sunt in principal legate de diferite tipuri de aproximari numerice (spre exemplu,

diferenta finita si tehnici finite) in solutia cotatiilor partiale ce reprezinla un proces fizic relevant de

dispersie atmosferica. Pentru acest proces, trebuie sa fie disponibil un inventar de emisii si trebuie sa se

cunoasca in deosebi variabilele meteorologice. Modelul determinist este cel mai adecvat pentru decizii

planificate pe termen lung.

In contrast cu modelul determinist, cel statistic calculeaza concentratiile de aer din mediu, utilizand

relatia statistica stabilita intre parametrii meteorologici si ceilalti parametri. Doar concluziile semi

cantitative pot fi trasate pe baza unor aspecte privind calitatea aerului. Modelul statistic este foarte util

pentru evaluarea pe termen scurt a concentratiilor. Avantajul acestor modele consta in eforturile mici,

care stimuleaza concentratia masurata intr-un punct sau campul concentratiei. Nu este necesar nici un

inventar de emisii. Dezavantajele, in afara de masurarea concentratiei, sunt necesare. Ele pot fi utilizate,

de asemenea, pentru a lua in considerare concentratia flundamentului modelului determinist.

Pentru modelele fizice, este simulat un proces real la scara mai mica in laborator, prin experimente

fizice, care modeieaza trasaturile importante ale procesului initial care este studiat. In cazui unei situatii

complexe de poluare a aerului, atunci cand modelele deterministe si/ sau masuratorile campului

experimental devin foarte costisitoare, simularea din laborator, care utilizeaza modele la scara mai mica

in tuneluri eoliene sau canale acvatice este deseori cea mai buna abordare. Avantajul cel mai important

al modelelor fizice este acela ca geometria modelului scalar, cat si viteza fluxului si celelalte modele

esentiale pot fi usor modificate si controlate. In general, modelarea fizica trebuie utilizata ca instrument

de cercetare in procesele atmosferice specifice. La scara de descrestere a situatiei atmosferice prototip,

acuratetea simularii modelului fizic creste.

Modelul determinist:

Majoritatea modelelor deterministe utilizeaza sau sunt echivalente cu solutiile de utilizare ale ecuatiei

de difuzie. Ecuatia de difuzie se bazeaza pe principiul conservarii masei. Fluxurile turbulente ale



materialului sunt exprimate prin relatia gradientului, exprimata prin fluxul turbulent, proportional cu

gradientul concentratiei si ,,constanta" proportionalitatii este denumita coeficient de difuzie.

Conditia granitei la suprafata solului trebuie stabilita si este deseori considerata a fi materialul de

difuzare (gaze), care nu este absorbit de sol, ceea ce inseamna ca materialul este ,,reflectat" in

atmosfera. Celalalt caz extrem, conform caruia tot materialul care ajunge la suprafata solului este

absorbit, nu este adecvat, eel putin nu pentru gaze. Reflectarea partiala a materialului in sol este cel mai

realist caz, insa implicit declaratia celuilalt parametru, care este denumit de obicei velocitate depusa.

Deseori, este stability conditia granitei pentru limita superioara a volumului de difuzie, in deosebi in

cazul inversiunii. In acest caz, de asemenea, este utilizata presupunerea reflectarii totale in limita

superioara.

Modelele calculeaza concentratia intr-un punct al receptorului de la o sursa. Daca este prezenta mai

mult de o sursa, contributiile de ia fiecare sursa la punctul receptorului sunt total izatc.

Modele de Stare

Conditia de stare fixa implica faptui ca toate variabilele si parametrii sunt constant in timp. Aceasta

include concentratia, insemnand . Totusi, solutile pentru starea fixa se obtin deseori cu ajutorul ecuatiei

dependente de timp insa cu toti parametrii meteorologici si ceilalti parametri, mentinuti constanti. Se

poate calcula apoi in timp, pana cand este atinsa starea fixa pentru concentratie. Modelul de stare fixa,

prin natura presupunerii inerente a constantei temporale a parametrilor, poate fi calculat doar pentru

distante scurte (ordinea la 10 km) si pentru un timp de parcurgere scurt (ordine la 2 ore), astfel

modelele mentionate mai jos pot fi de asemenea utilizate pentru modelarea starii fixe.

Modliul Gaussian



Ecuatia dispersiei Gaussian pentru o sursa cu un punct mai ridicat se obtine prin presupunerea

profilurilor de concentratie a agentilor poluanti in orice pozitie joasa a vantului. x, care are forma dc

distribuire normals di-variata.

Considerand umplerea unei singure cuve a fumalului. se fac urmatoarele supozitii: (a) profilurile de

concentratie pentru umplere sunt Gaussian, atat in directia y, cat si z, (b) constanta inseamna viteza

vantutui, u, si directia, rata de emisie a agentului poluant fix, continuu Q (c) dispersia in directia x este

neglijabil comparata cu transportul unui grup prin intermediut vantului, (d) agentul poluant este gazul

stabil sau aerosolul, care nu reactioneaza chimic sau este rezultat, (e) starea fixa si conditia de transport

omogen, si (f) topografia nu este complexa

Unde h este inaltimea care elibereaza agentul poluant. Expresia este valabila din cuva furnalului, la

distanta scazuta a vantului, la care sistemul de umplere se intersecteaza cu solul.

Concluzie

In masura in care se iau in considerare aplicatiile de regularitate. Abordarea Gaussian pare a fi cea mai

buna. Gifford (1975), autoritate conduc&toare in domeniul dispersiei atmosferice a notat: formula

Gaussian, utilizata in mod corespunzator, este lipsita de stralucire ca instrument practic de modelare a

difuziei. Este simpla din punct de vedere matematic si mai mult, este in acord cu teoria mult prin lucru

incomplet.

Derivarea ecuatiei de dispersie Gaussian necesita presupunerea conditiilor constante pentru intreaga

distanta a parcursului de umplere din punctul sursei de emisie la receptorul la nivelul solului cu vant la

intensitate scazuta. Totusi, nu putem spune cu certitudine rezonabila ca viteza vantului la inaltimea liniei

centrale de umplere si clasa de stabilitate atmosferica sunt cunoscute exact sau ca ele sunt constante

pentru intreaga distanja a parcursului de umplere. Indiferent daca aceasta omogeneitate apare de fapt



este o problema de pura intamplare, in deosebi pentru distante mari. De asemenea, determinarea

vitezei exacte a vantului si a clasei de stabilitate atmosferica la inaltimea liniei centraie de umplere

necesita (a) cresterea predictiei de umplere exacts si (b) relatia exacta dintre viteza vantului si altitudine

... nici una dintre ele nu se poate atinge.

Pe scurt, modeiele Gaussian presupun o stare fixa ideaia a conditiilor meteorologice constante pentru

distante mari. geometrie de umplere idealizata , teren uniform plat, conservarea compieta a masei si

distributia Gaussian exacts. Aceste conditii ideale apar rareori.

Sursele de poluare atmosferica Pot fi fixe, sau mobile

Sursele fixe sunt constituite din: - dispozitivele de combustie industriale si menajere, care emit pulberi,

oxizi de carbon, de sulf, de azot, etc. Cu cât combustibilul este de calitate mai scazuta, arderea decurge

cu randament mai mic si se elimina cantitati mai mari de poluanti. Astfel, carbunii inferiori (lignitul,

carbunele brun, turba, sistul

bituminos) lasa la ardere cantitati mari de cenusa, CO, CO2, SOx, NOx. Pacura elimina CO, CO2, SOx, iar

gazul metan (combustibil superior) numai CO2 si urma de CO;

- Instalatiile industriale din chimie, metalurgie, materiale de constructii etc. elimina oxizi de Fe, Mn, Cr,

Ni, Zn, Pb, Cd, Cu, SiO2, CO2, C, etc.;

- Vulcanii, apele statatoare (balti, mlastini) emit diverse gaze, vapori ;



- Rezidiile de orice provenienta, haldate pe sol, animalele si plantele în putrefactie constituie tot atâtea

surse fixe de poluare atmosferica.

Sursele mobile de poluare împrastie la distante mult mai mari decât sursele fixe, diversi poluanti. In

aceasta categorie intra: vântul, pasarile, apa, mijloacele de transport rutier, pe calea ferata, naval si

aerian.

Imprastierea poluantilor este întotdeauna influentata de miscarea aerului, care se realizeaza datorita

diferentelor de temperatura existente în doua regiuni adiacente.

Temperatura modifica densitatea aerului, producând curenti orizontali, verticali, sau vârtejuri

(turbioane).

Imprastierea poluantilor dintr-o sursa fixa, în plan orizontal acopera o arie eliptica, deoarece este

influentata de vânt si de miscarea de rotatie a Pamântului (fig.1.a).Imprastierea poluantilor din surse

mobile, în miscare urmeaza alte legi matematice (fig.1.b).



Fig.1. Imprastierea poluantilor în plan orizontal.

a - din sursa fixa; b - din sursa mobila.

Daca sursele sunt în apropiere, între ele zona sufera impurificarea cu ambii poluanti.

Imprastierea poluantilor depinde si de starea de agregare, iar la particulele solide

si lichide si de marimea particulelor. Astfel, particulele solide vor cadea mai repede, cu

cât diametrul si densitatea lor sunt mai mari, cele lichide vor cadea la distanta mai mare,

diametrul mare favorizând caderea, iar gazele vor fi transportate la distanta cea mai mare,

poluând o arie mult mai mare (fig.2).



Fig.2. Distanta de cadere a unor particule din atmosfera, fata de sursa de poluare. 1- particule mari; 2 -particule mici; 3 - gaze.

Poluantii emisi din cosuri industriale formeaza egreta de dispersie. Considerând h înaltimea cosului, Δh

înaltimea de urcare a poluantului deasupra cosului, rezulta ca înaltimea totala de urcare în altmofera a

poluantului este:

H = h + Δh

Daca sursa de poluare se afla amplasata lânga o constructie înalta, pot exista urmatoarele trei situatii: a -

înaltimea sursei depaseste mult înaltimea cladirii, deci poluarea se va regasi dupa cladire si la distanta; b

- sursa depaseste cladirea în înaltime si agentul poluant se concentreaza în spatele cladirii; c - înaltimile

sunt egale si poluarea se concentreaza în spatele cladirii.

Intensificarea poluarii atmosferice se poate întâmpla în urmatoarele situatii: - existenta în aceeasi zona

geografica a mai multor surse de poluare: intensificarea activitatii umane în zona; accidente în

functionarea unor instalatii (explozii, incendii,

evacuari fortate de poluanti în atmosfera, etc.); relief înalt, sau alte obstacole (cladiri

înalte, ziduri) care împiedica diluarea prin împrastiere pe o arie mai mare a poluantilor; fenomenemeteorologice favorabile poluarii.

Relieful, în multe cazuri, datorita spatiului restrâns si a miscarii reduse a curentilor de aer împiedica

dispersarea poluantilor pe o suprafata mai mare si deci diluarea lor. Situatia se întâlneste în vai si

depresiuni, unde în anumite situatii poluarea se accentueaza.



Unele fenomene atmosferice pot amplifica poluarea. Astfel.: lipsa curentilor de aer (starea de calm),

datorita unei mase de aer cu densitate si presiune mai mare decât în zonele învecinate. Starea poate

dura ore, sau zile, timp în care poluantii se acumuleaza, depasind concentratiile de prag admisibile;

ceata, inversia termica, provocata de

împiedicarea miscarii verticale a maselor de aer rece si cald . In mod obisnuit, aerul rece patrunde si

îndeparteaza aerul cald, ce poate fi si poluat. Dar în depresiuni, aerul cald se poate aduna la sute sau mii

de metri altitudine, pastrând poluarea în zona.

Curentii de aer si precipitatiile ajuta la purificarea aerului, prin procese fizice de sedimentare, dizolvare

în apa , procese chimice (reactii cu apa) si apoi depunere.

Procesele depind evident de natura poluantilor, starea lor de agregare, solubilitatea în apa, reactivitatea

cu apa, precum si de interactiunile dintre ei. De exemplu, SOx si NOx reactioneaza cu apa, dar în

prezenta cu hidrocarburi prezinta efect poluant sinergetic

Influenta factorilor climatici asupra dispersiei

si transportului poluantilor

O problema suparatoare a omenirii o reprezinta, mai acut in acest secol al tehnologiei, legile

naturii, adica influenta naturii asupra fenomenului de poluare.Se stie, ca natura este caracterizata

printre altele si de factorii sai climatici, factori ce pot influenta fenomenul de poluare prin caracterul lor

dispersiv sau transportoriu asupra poluantilor.



Inainte de a prezenta informatii despre influenta factorilor climatici asupra dispersiei si

transportului poluantilor, trebuie sa se cunoasca fenomenul ce este schimbat, marcat de actiunea

acestora si anume poluarea. Fenomenul reprezinta impurificarea atmosferei cu particule de gaze sau

vapori produse artificial sau a apelor naturale de suprafata sau subterane cu ape uzate menajere si

industriale. Poluarea este rezultatul oricarei modificari a mediului ambiant, care determina un

dezechilibru ecologic natural. Orice adaos de substanta sau forme de energie (caldura, sunet) pecare mediul nu le mai poate dispersa, descompune sau recicla, conduce la aparitia poluarii.

Desi societate umana se afla intr-o continua dezvoltare se pare ca natura, ca de obicei

imprevizibila, ne poate surprinde, mai ales prin intermediul factorilor sai climatici. Acestia sunt: variatiile

de temperature din atmosfera, vantul, turbulenta aerului, umiditatea, precipitatiile si norii, fenomenele

macrometeorologice. Factorii climatici pot fi analizati atat la scara sinoptica (o zona orizontala de cca.

100 km lungime, de mica grosime, sub forma unei calote plate ), cat si la scara aerologica (o zona de

cateva zeci sau sute de metrii deasupra solului, unde curentii ascendenti termici si de turbulenta,

datorita solului si a reliefului sau , au o mare influenta asupra dispersiei).

Influenta variatiilor de temperatura asupra dispersiei si transportului poluantilor

Deoarece temperatura scade odata cu altitudinea, atunci cand un strat de aer rece se absoarbe sub un

strat de aer cald ,are loc o inversiune termica, poluantii se acumuleaza la suprafata pamantului fiind

mult mai daunatori pentru sanatatea omului. Odata cu acest fenomen are loc si o distrugere a stratului

de ozon aflat la aprozimativ 24 km de pamant. Acest strat are rolul de a filtra radiatiile daunatoare ale

Soarelui, radiatiile ultraviolete. Cand aceste nu sunt oprite are loc efectul de sera, ce determina

cresterea temperaturii medii a planetei, iar ca principal resposabil in formare acestui efect este dioxidul

de carbon. Tot legat de inversiunea termica, important este ca stratul de inversiune termica actioneaza

ca un capac impiedicand dispersia si transportul poluantilor. Mai mult aceste straturi sunt propice

formarii cetei, ca urmare a condensarii vaporilor de apa si a existentei poluarii sub forma de pulberi, deci

uneori si a smogului. Temperature poate determina mai multe tipuri de atmosfera, in functie de

gradientul adiabatic uscat si anume: atmosfera indiferenta, atmosfera instabila si atmosfera stabila.

Gradientul adiabatic uscat reprezinta masura cantitativa a racirii unei particule cand se ridica,

adiabatic,in atmosfera uscata. Atmosfera indiferenta esta atunci cand gradientul de descrestere a

temperaturii atmosferei este egal cu gradientul adiabatic uscat. Asadar intr-o astfel de atmosfera

concentratia de poluantii este aceeasi in toate directiile, oricare ar fi pozitia particulei in masa

atmosferei are temperature egala cu atmosfera, deci dispersia si transportul poluantilor nu sunt

influentate, ci depind doar de parametrii cinetici ai jetului de poluant. Atmosfera instabila se formeaza

atunci cand conditiile de temperatura sunt supraadiabatice, adica descresterea temperaturii este

superioara gradientului adiabatic uscat.pentru un nivel dat, orice particular aflata intr-o miscare de

coborare va ramane mai rece decat atmosfera, va ave densitatea mai mare si va continua miscare in jos.



Invers, daca particula va fi la orice nivel mai calda decat mediul ambient, deci mai usoara, va continua sa

se ridice. Atmosfera instabila este favorabila dispersiei si transportului poluantilor, mai putin situatia in

care masa de aer incarcata cu poluanti este obligata sa coboare. Atmosfera stabila se intalneste atunci

cand descresterea verticala de temperature este inferioara gradientului adiabatic uscat. Daca particular

de aer este supusa la o miscare ascendenta ea este mai rece decat mediul ambient, are densitate mai

mare si tendinta de a cobora. Daca particula de aer a primit un impuls vertical dirijat in jos, ea estemaicalda decat mediul si are tendinta sa urce. Ambele deplasari u ca rezultat revenirea la nivelul initial.

In conditiile unei astfel de atmosfere difuzia si transportul poluantilor nu sunt favorizate.

Vantul

Vantul reprezinta deplasarea orizontala a maselor de aer atmosferic datorita, in principal, diferentelor

de presiune dintre zonele de pe suprafata solului,cre se resimte pana la cca. 1 km altitudine. Acesta se

caracterizeaza prin directie si viteza. Se considera, conventional, vant daca viteza curentilor de aer este

mai mare de 0,5 m/s. Pentu viteze mai mici se considera calm atmosferic, perioada in care vantul nu

influenteaza dispersia si transportul poluantilor. Directia vantului reprezinta directia de miscare a

poluantilor, de aceea un vant moderat va favoriza dispersia si transportul poluantilor mult mai bine

decat unul cu viteza mare, care are tendinta de a retine poluantii la nivelul solului.

Turbulenta aerului

Turbulenta reprezinta starea de miscare a aerului in care se formeaza vartejuri, produse de curentii

verticali de convectie, in opozitie cu vantul, la care miscarea este orizontala. Este proportionala cu

miscare vantului si dependenta de constructiile de pe sol, forme de relief si de capacitatea de

inmagazinare a caldurii. Dupa cauzele care o provoaca, turbulenta se clasifica in termica, datoratadiferentelor de temperatura ale aerului din apropierea solului si dinamica, datorata frecarii dintre

masele de aer si elementele orografice de la sol. Acest factor climatic favorizeaza dispersia si transportul

poluantilor. In opozitie cu miscarea turbulenta este miscarea laminara caracteristica momentelor de

acalmie, cand dispersia si transportul poluantilor are loc, dar prin difuzie moleculara si procesul de

sedimentare.



Umiditatea atmosferica, precipitatiile si norii

Umiditatea atmosferica este un factor climatic ce are un aspect nu foarte favorabil asupra dispersiei si

transportului poluantilor, ci din potriva ajuta uneori la formarea unor efecte foarte daunatoare vietii,

precum ceata si chiar smogul.Precipitatiile in opozitie cu ceata,contribuie la dispersia si transportul

poluantilor la nivelul atmosferei, insa influenteaza negativ solul si apele, deoarece toti poluantii ajung la

nivelul acestor componenti, unde se infiltreaza schimband proprietatile lor, deci are loc un fenomen de

poluare. Solul poate fi poluat :

-direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrasaminte si pesticide

aruncate pe terenurile agricole ;

-indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial în atmosfera, apa ploilor contaminate cu

agenti poluanti "spalati" din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vânt de pe

un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

În ceea ce priveste poluarea prin intermediul agentilor poluanti din

atmosfera, se observa anumite particularitati. Spre exemplu, ca regula generala, solurile cele mai

contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe masura, însa, ce înaltimea cosurilor de

evacuare a gazelor contaminate creste, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de

poluare va scadea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde în suprafata.

Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor.Acestea spala în general atmosfera deagentii poluanti si îi depun pe sol, dar în acelasi timp spala si solul, ajutând la vehicularea agentilor

poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea în adâncime a solului.

Într-o oarecare masura poluarea solului depinde si de vegetatia care îl acopera, precum si de natura

însasi a solului. Poluarea apei se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate -

solide, lichide, gazoase, radioactive - apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de

a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul

industrial, pentru industrie si turism.



Norii, ca plafon compact, static si de joasa altitudine creeaza un spatiu inchis, in care dispersia si

transportul poluantilor nu sunt favorizate, insa atunci cand creeaza un plafon discontinuu si in continua

miscare favorizeaza fenomenele de dispersie si transport al poluantilor.

Fenomenele macrometeorologice

Un rol deosebit de nefavorabil asupra procesului de dispersie si de transport al poluantilor il au masele

anticiclonice (cu presiune atmosferica mare in raport cu imprejurarile). Exista zone pe glob undefrecventa si durata maselor anticiclonice este mare, existenta acestora favorizand inversiunea termica,

ceata si calmul atmosferic, fenomene ce le-am caracterizat mai sus. Masele anticiclonice au o durat mai

mare toamna si iarna, fata de primavara si vara. Datorita acestor motive, cresterea nivelului de poluare

in aceste zone a produs primele accidente de masa, zone a caror poluare este sub control legislativ

sever.

Dupa cum se constata factorii climatici au o influenta mare asupra dispersiei si transportului

poluantilor. Importanta lor este cu atat mai mare incat au puterea de a transforma un mediu prielnic

vietii in unul total neprielnic si invers. Deci natura ne poate fi atat prieten cat si dusman, de aceea e bine

sa o putem intelege si sa traim in perfecta armonie cu regulile ei si aceasta pentru binele societatii

umane, intrucat nedreptatea o producem noi si nu aceasta.

BIBLIOGRAFIE

1. MARIA POPESCU , MIRON POPESCU-ECOLOGIE APLICATA



2. BOTNARIUC N., VLADINEANU A.-ECOLOGIE

3. BARBEA M., URSU P.-POLUAREA SI PROTECTIA ATMOSFEREI

4. www.postuniversitar.ro

5. www.hydrop.pub.ro

6. www.google.ro

DISPERSIA ATMOSFERICA

Documents

Transcript of DISPERSIA ATMOSFERICA