DISONANTA COGNITIVA
5
DISONANTA COGNITIVA Oricât de surprinzător ar părea, nouă, oamenilor, nu ne place să fim inconsecvenţi. Dacă apare un conflict între ceea ce credem şi ceea ce facem, resimţim un disconfort, care este rezultatul unui mecanism interior denumit disonanţă cognitivă. Teoria disonanţei cognitive a fost introdusă de Leon Festinger (1919-1989). Disonanţa cognitivă reprezintă o stare de tensiune care apare ori de câte ori o persoană are în acelaşi timp două opinii care nu numai că nu se susţin una pe alta, dar se exclud. Iată următorul exemplu: un fumător este informat prin nenumărate canale că viciul său îl apropie de deces, prin riscul crescut de a suferi de cancer pulmonar, dar renunţarea la fumat este dificilă. Ce face fumătorul tipic? Încearcă să desconsidere ceea ce îi creează disconfortul şi anume ideea că fumatul poate ucide prematur. În anul 1964 s- a realizat un studiu pe fumători şi nefumători care a constat într-o singură întrebare adresată subiecţilor: "credeţi că într-adevăr fumatul poate duce la cancer pulmonar?" În timp ce doar 10% dintre nefumători s-au îndoit de adevărul teoriei, 40% dintre fumători aveau dubii, fapt ce arată că aceştia din urmă au ales să rezolve conflictul lăuntric prin contestarea pretenţiilor cercetătorilor care avertizează asupra riscurilor implicate de fumat Oamenii sunt fiinţe care încearcă de fiecare dată când au prilejul să se convingă că ceea ce fac are logică, de la lucruri mărunte, până la cele de cea mai mare profunzime, cum ar fi sensul vieţii. Cei mai mulţi dintre noi, de pildă, sunt convinşi că viaţa are un sens, că vieţuirea noastră pe acest pământ nu este întâmplătoare, că există un Dumnezeu care aşază lucrurile într-o ordine anume, funcţie de ascultarea pe care creaturile lui i-o arată, că existenţa are un sens superior, chiar dacă nu este complet decelat. Viaţa noastră nu poate fi absurdă, destinată unei morţi
description
psihologie
Transcript of DISONANTA COGNITIVA
DISONANTA COGNITIVA
DISONANTA COGNITIVA
Orict de surprinztor ar prea, nou, oamenilor, nu ne place s fim inconsecveni. Dac apare un conflict ntre ceea ce credem i ceea ce facem, resimim un disconfort, care este rezultatul unui mecanism interior denumit disonan cognitiv.
Teoria disonanei cognitive a fost introdus de Leon Festinger (1919-1989). Disonana cognitiv reprezint o stare de tensiune care apare ori de cte ori o persoan are n acelai timp dou opinii care nu numai c nu se susin una pe alta, dar se exclud.
Iat urmtorul exemplu: un fumtor este informat prin nenumrate canale c viciul su l apropie de deces, prin riscul crescut de a suferi de cancer pulmonar, dar renunarea la fumat este dificil. Ce face fumtorul tipic? ncearc s desconsidere ceea ce i creeaz disconfortul i anume ideea c fumatul poate ucide prematur. n anul 1964 s-a realizat un studiu pe fumtori i nefumtori care a constat ntr-o singur ntrebare adresat subiecilor: "credei c ntr-adevr fumatul poate duce la cancer pulmonar?" n timp ce doar 10% dintre nefumtori s-au ndoit de adevrul teoriei, 40% dintre fumtori aveau dubii, fapt ce arat c acetia din urm au ales s rezolve conflictul luntric prin contestarea preteniilor cercettorilor care avertizeaz asupra riscurilor implicate de fumatOamenii sunt fiine care ncearc de fiecare dat cnd au prilejul s se conving c ceea ce fac are logic, de la lucruri mrunte, pn la cele de cea mai mare profunzime, cum ar fi sensul vieii. Cei mai muli dintre noi, de pild, sunt convini c viaa are un sens, c vieuirea noastr pe acest pmnt nu este ntmpltoare, c exist un Dumnezeu care aaz lucrurile ntr-o ordine anume, funcie de ascultarea pe care creaturile lui i-o arat, c existena are un sens superior, chiar dac nu este complet decelat. Viaa noastr nu poate fi absurd, destinat unei mori ineluctabile. Este greu de trit cu opinii care arat lucrurile n adevrul lor deconcertant.
La scar mai mic, suntem adesea confruntai cu disonana cognitiv. Studenii vor s nvee i s ia note bune, dar apreciaz i viaa de club. Muli recurg la idei ingenioase care s-i scoat din ncurctur, gen "Important este s tii ce este viaa". n rzboi, soldai "virgini" sub aspectul comiterii crimei sunt puternic frustrai cnd ucid. Propaganda nu trebuie s fie extrem de ingenioas pentru a prinde, pentru c tinerii ostai sunt dornici s gseasc o idee care s le justifice faptele oribile, "I-am ucis pentru c merit, pentru c sunt barbari, pentru c lumea este mai bun fr ei, pentru c problemele noastre vor disprea odat cu dispariia lor!".
Atunci cnd benevol, din greeal ori forai ajungem s fptuim astfel nct intrm n contradicie cu o opinie a noastr fundamental, ntruct nu putem schimba trecutul, tindem s ne convingem c ceea ce am fcut este, la urma urmelor, rezonabil. Aadar, chiar dac, de pild, noi credem c a ucide este incompatibil cu accepiunea noastr despre ce este corect i moral, suntem deschii s acceptm soluii de compromis, s acceptm c sunt circumstane n care faptele noastre, chiar oribile, sunt perfect justificate.
EXPERIMENTULCLASICAL DISONANEI COGNITIVE CONDUS DE JAMES MERRILL CARLSMITH I LEON FESTINGER
n 1959 cei doi cercettori au inventat un experiment pentru a-i testa teoria disonanei cognitive. Experimentul a avut trei etape, iar subieci au fost studeni de facultate.
ETAPA 1
Pe timpul primei etape cercettorii le-au cerut subiecilor s efectueze o serie de sarcini repetitive i plictisitoare la culme. Timp de o or studenii au executat sarcini stupide i fr sens.
ETAPA 2
Subiecii au crezut c dup ora de supliciu experimentul s-a terminat. ntre timp, un alt subiect, complice, prea c abia atepta s intre n experiment. Experimentatorii au apelat la subieci s ajute un pic experimentul, minindu-l pe noul candidat la ora de plictiseal c de fapt ceea ce e de fcut este n fapt plcut i interesant. Pentru a fi convingtori, cercettorii au oferit bani subiecilor pentru minciuna lor, unora 1 dolar, altora 20 de dolari.
ETAPA 3
Cea de-a treia etap a constat n verificarea opiniilor: cum au resimit subiecii sarcinile? Fuseser plcute ntr-adevr ori chinuitoare? Acetia au putut da puncte pentru fiecare ntrebare, de la -5 la 5. Iat mai jos rezultatele.
Rezultatele experimentului
ntrebrile din interviuUn dolarDouzeci de dolari
Ct de plcute au fost sarcinile1.35-0.05
Ct de educative au fost2.803.15
Ct de relevante sub aspect tiinific6.455.18
Vor mai participa la experimente similare?1.20-0.25
Prin urmare, cei care au primit un dolar au socotit c experimentul, adic efectuarea unor sarcini plictisitoare i stupide, a fost plcut, educativ i relevant sub aspect tiinific! Cei pltii cu 20 de dolari, dimpotriv, au considerat experimentul unul inutil, fr beneficii pentru participani, aa cum i era n fapt.
Cei care au primit un dolar, dup ce au spus minciuna fa de subiectul complice, cum c experimentul este unul valoros, au nceput s cread c aa este. De ce? Teoria disonanei cognitive afirm c subiecii s-au angajat ntr-un dialog interior cu ei nii. Dac cei care au fost pltii n mod substanial au gsit justificri suficiente pentru minciuna lor, "Am minit, dar am fcut-o pentru 20 de dolari! Cine nu ar face la fel?", cei care au fost pltii cu un dolar s-au aflat ntr-o situaie diferit. Au minit pentru un dolar! Nu e suficient pentru o contiin curat. Aa c acetia i-au construit o alt realitate, una n care activitile desfurate sunt valorizate. Schimbnd atitudinea fa de sarcinile plictisitoare, ei nu au mai minit!
CLUGRUL FERICIT...
Am ntlnit la una dintre mnstirile din Romnia un clugr care i vnduse tot nainte de a se clugri i a donat tot bisericii, spernd c viaa lui se va schimba fundamental. Numai c la mnstire nu a descoperit raiul pe Pmnt, aa cum sperase, ci o lume complicat, cu multe interese derizorii, cu pizm, mici comploturi etc. Pe de-o parte, omul pierduse totul pentru a ajunge la mnstire. Pe de alta, odat ajuns aici, lucrurile erau diferite de ce i imagina el c o s gseasc. A mai avut puterea de a renuna iar la tot i s-a ntors n lumea laic? Nu. Ce fptuise era prea greu de suportat, aa c, dei critic cu ceea ce observa n juru-i la mnstire, schimba deseori brusc discursul pentru a aminti c aici este mai aproape de Dumnezeu, chiar dac fraii nu-i erau un reazem real n atingerea perfeciunii spirituale. Avea aadar discursul de rezerv, care afirma c nu greise cnd i-a prsit lumea iniial pentru un vis ireal privind viaa monahal.
Concluzie
Dac este s spunem o singur propoziie despre semnificaia conceptului de disonan cognitiv am spune urmtoarele: tendina omului de a nivela conflictele interioare duce adeseori la automanipulare i la acceptarea unor opinii complet iraionale. Teoria disonanei cognitive a lui Festinger ne mai relev un aspect important: ne indic de ce nu suntem n stare s nvm din propriile greeli. Pentru c de multe ori ne transformm greelile n acte virtuoase ori mcar acceptabile
