Directiva „Habitate”ec.europa.eu/environment/nature/pdf/20yrs_brochure_ro.pdf– Lacul Prespa...

Mediu

Directiva„Habitate”20 de ani de protecţie a biodiversităţii în Europa

Comisia EuropeanăDirecţia Generală Mediu

Autor: Kerstin Sundseth, Ecosystems LTD, BruxellesCoordonator pentru Comisie: Susanne Wegefelt, Comisia Europeană, Unitatea B.3 Natura 2000, B-1049 BruxellesGrafi că: NatureBureau, Regatul Unit www.naturebureau.co.uk

Informaţii suplimentare despre Natura 2000 sunt disponibile la adresa: http://ec.europa.eu/environment/nature

Europe Direct este un serviciu care vă ajută să găsiţi răspunsurila întrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană

Număr gratuit (*):00 800 6 7 8 9 10 11

(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau taxează aceste apeluri

Informaţii suplimentare privind Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet (http://europa.eu).

O fi șă catalografi că poate fi găsită la fi nalul publicaţiei.

ISBN 978-92-79-23765-2 doi:10.2779/23617

© Uniunea Europeană, 2012Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Fotografi ile fac obiectul drepturilor de autor și nu pot fi utilizate fără acordul prealabil al fotografi lor

Printed in BelgiumTipărit pe hârtie reciclată căreia i-a fost acordată eticheta ecologică UE pentru hârtie grafi că(http://ec.europa; eu/ecolabel)Fotografi a de pe copertă: Alentejo, Portugalia. ©Shutterstock

Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2012

3

CUPRINS

31 Speciile ameninţate sunt salvate de la dispariţie – Scoica de perle de apă dulce – Capra neagră de Abruzzo – Vipera de fâneaţă în Ungaria – Acvila imperială iberică – Salvarea fl uturelui auriu în Danemarca – Urșii în România

37 …distrugerea pe scară largă a habitatelor bogate în fl oră și faună sălbatică a fost stopată – Refacerea Dunării în Austria – Protejarea dunelor de nisip aparţinând Istmului Curonian în Lituania

– Refacerea pădurilor caducifoliate bogate în specii din Suedia – Revitalizarea luncilor mlăștinoase în Ţările de Jos – Refacerea turbăriilor înalte în Polonia – Curăţarea de specii alogene a straturilor cu Posidonia în Franţa

43 Natura 2000 oferă noi oportunităţi pentru recreere și turism – Natura 2000 sprijină turismul local în Letonia – Lacul Prespa în Grecia – Vânătorii și Natura 2000: o forţă benefi că în Limousin, Franţa

47 Noile construcţii trebuie să protejeze integritatea siturilor Natura 2000 – Găsirea de rute alternative pentru Via Baltica în Polonia – Parcul eolian Beinn an Tuirc din Scoţia – Planifi carea strategică a amenajării teritoriale în Republica Cehă

51 Finanţarea acţiunilor de conservare a naturii în UE a crescut substanţial în ultimii 20 de ani – Un model durabil de exploatare a terenurilor în Goricko, Slovenia

– Proiectul LIFE al UE pentru protejarea păsării-furtunii în Malta – Cooperarea autorităţilor locale în Luxemburg

4 Harta siturilor Natura 2000

5 Cuvânt-înainte

7 Introducere

11 Suprafaţa protejată în vederea conservării naturii a crescut de peste trei ori în UE – Îmbunătăţirea protecţiei marine în Regatul Unit – Peste o treime din teritoriul Sloveniei face parte din reţeaua Natura 2000

– Protejarea patrimoniului natural bogat al Ciprului

15 Cunoștinţele noastre cu privire la biodiversitatea de pe teritoriul UE s-au îmbunătăţit, conducând la acţiuni de conservare mai efi ciente și mai bine direcţionate – Inventarul naţional pentru Natura 2000 în Spania – Colectarea datelor pentru gestionarea siturilor Natura 2000 în Bulgaria

– Conservarea păsărilor marine în Portugalia

19 Părţile interesate locale sunt implicate activ în gestionarea siturilor Natura 2000 – Gestionarea siturilor Natura 2000 în Franţa – Natura 2000 în pădurile private din Finlanda – Un parteneriat public-privat pentru Natura 2000 în Belgia

23 Ţările UE își coordonează eforturile pentru a conserva patrimoniul natural bogat al Europei – Conservarea landelor din nordul Europei – Cooperare paneuropeană pentru gârliţa mică – Ţările baltice conlucrează pentru ocrotirea izvorașului cu burta roșie

27 Practicile consacrate de gestionare a terenurilor sunt menţinute în benefi ciul naturii și al oamenilor – Agricultură orientată către conservare în Irlanda – Revitalizarea practicilor agricole de coastă în Estonia – Oferirea de sprijin pentru pășunile alpine în Slovacia

4 2 0 d e a n i d e l a a d o p t a r e a D i r e c t i v e i „ H a b i t a t e ”

Regiuni biogeografi ce pe teritoriul UE, 2011

Situri Natura 2000 (în temeiul Directivei „Păsări” și al Directivei „Habitate”)

Regiuni biogeografi ce pe teritoriul UE

alpină

atlantică

boreală

continentală

Macaronezia

Marea Neagră

mediteraneană

panoniană

de stepă

Regiuni biogeografi ce în afara UE

anatoliană

arctică

în afara sferei de cuprindere a datelor

Reţeaua Natura 2000

5

Cuvânt-înainteÎn urmă cu douăzeci de ani, s-a constatat că biodiversitatea în Europa se apropia de un moment de criză. Flora și fauna sălbatică înregistrau o scădere alarmantă, iar multe habitate valoroase erau pe cale de a fi pierdute ca rezultat al schimbării rapide a destinaţiei terenurilor, al poluării, al dezvoltărilor necugetate și al extinderii continue a zonelor urbane către mediul rural.

Răspunzând preocupării crescânde a cetăţenilor europeni, guvernele statelor membre ale UE au adoptat în unanimitate, în mai 1992, un răspuns ambiţios – Directiva „Habitate”. Scopul acesteia era să protejeze speciile și habitatele cele mai ameninţate de pe teritoriul UE. Împreună cu Directiva „Păsări”, Directiva „Habitate” se afl ă în continuare în centrul politicii UE privind conservarea naturii și rămâne piatra de temelie a reţelei Natura 2000, vasta reţea de arii protejate a UE.

Două decenii mai târziu, în ajunul celei de-a douăzecea aniversări a directivei, a sosit momentul evaluării a ceea ce s-a realizat până în prezent. Europenii pot fi pe bună dreptate mândri de ceea ce a devenit cea mai mare reţea coordonată de arii protejate din lume. De asemenea, directiva a contribuit într-o oarecare măsură la stoparea distrugerii pe scară largă a celor mai valoroase componente ale biodiversităţii noastre, iar unele specii și habitate prezintă semne de recuperare. Cunoștinţele noastre cu privire la nevoile de conservare ale acestora au crescut substanţial, conducând la acţiuni de conservare mai efi ciente și mai bine direcţionate, deseori cu ajutorul LIFE, instrumentul de fi nanţare al UE pentru mediu, care a fost creat concomitent cu Directiva „Habitate” și care, de asemenea, își sărbătorește cea de-a douăzecea aniversare în acest an.

Un alt succes al directivei este faptul că a reunit numeroși oameni în vederea atingerii unui obiectiv comun – acela de a aprecia și de a salva patrimoniul natural bogat al Europei și de a proteja ecosistemele sănătoase care ne-au mai rămas. Aceasta a încurajat o abordare mai integrată și mai durabilă cu privire la gestionarea și dezvoltarea exploatării terenurilor și a generat noi forme de turism, recreere și oportunităţi de ocupare a forţei de muncă.

Cu toate acestea, mai sunt încă multe de făcut pentru a atinge obiectivul principal stabilit în aceste directive – protejarea naturii prin readucerea tuturor speciilor și habitatelor protejate la un stadiu corespunzător de conservare pe întreg teritoriul UE. În prezent, doar 17 % din speciile și habitatele enumerate în Directiva „Habitate” se bucură de un astfel de stadiu corespunzător.

Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2020, adoptată anul trecut, oferă un nou impuls major acţiunilor în domeniu. Prin stabilirea unei ţinte ambiţioase, cuantifi cată și încadrată în timp, în ceea ce privește speciile și habitatele, aceasta urmărește accelerarea punerii complete și efi ciente în aplicare a Directivei „Habitate” și a Directivei „Păsări”, plasând astfel natura din Europa pe calea sustenabilităţii pe termen lung.

Natura are nevoie de ajutorul nostru pentru a se reface, însă ne va răsplăti cu mult mai mult prin serviciile ecosistemice pe care le oferă. Așadar, este important să menţinem această dinamică și să ne asigurăm că progresele următorilor 20 de ani vor fi și mai remarcabile decât cele din ultimele două decenii.

Janez Potočnik, comisar european


Pârșul de alun

7

IntroducereUn parteneriat unic între 27 de ţări Directiva „Habitate” reprezintă singura și cea mai ambiţioasă iniţiativă întreprinsă vreodată în vederea conservării biodiversităţii Europei. Aceasta a fost adoptată în urmă cu 20 de ani ca răspuns la preocuparea crescândă exprimată de majoritatea europenilor la vremea respectivă cu privire la declinul continuu și distrugerea pe scară largă a habitatelor naturale și a fl orei și faunei sălbatice în Europa.

Împreună cu Directiva „Păsări”, aceasta stabilește standardele pentru conservarea naturii în rândul tuturor celor 27 de ţări ale UE și le permite statelor membre să conlucreze în vederea atingerii aceluiași obiectiv și în limitele aceluiași cadru legislativ, pentru a proteja speciile și habitatele cele mai ameninţate, dincolo de graniţele politice sau administrative.

O astfel de cooperare transnaţională este esenţială pentru a reuși stoparea declinului biodiversităţii în Europa. Fauna și fl ora sălbatică sunt guvernate de forţele naturii și nu se limitează la graniţele naţionale. Astfel, dacă o ţară intenţionează să protejeze o anumită specie, iar o altă ţară nu, eforturile depuse de prima dintre acestea vor fi , în mod evident, compromise.

Însă în prezent, datorită celor două directive privind natura ale UE, fi ecare stat membru este obligat să adopte măsuri similare pentru a conserva speciile și habitatele enumerate în anexele la acestea și care se regăsesc pe teritoriul său. Acest fapt garantează conservarea și gestionarea corespunzătoare a întregii lor arii naturale de răspândire pe teritoriul UE.

Scara la care se întâmplă acest lucru este într-adevăr impresionantă. La momentul adoptării Directivei „Habitate”, UE era alcătuită din doar 12 state membre, astăzi sunt 27. Astfel, nu numai că legislaţia europeană privind natura este pusă în aplicare pe un teritoriu mult mai extins decât înainte, patrimoniul natural bogat și diversifi cat al Europei se conservă într-un procent mult mai mare, în benefi ciul atât al generaţiei actuale, cât și al celor viitoare.

Natura 2000 – cea mai mare reţea coordonată de arii protejate din lume

Directiva „Habitate” protejează peste 1000 de specii și în jur de 230 de tipuri valoroase de habitat, considerate a fi de importanţă europeană.

Spre deosebire de multe iniţiative de conservare din trecut, aceasta nu se axează doar pe câteva specii de animale emblematice, cum ar fi mamifere sau păsări rare, ci își extinde domeniul de acţiune pentru a include o gamă mult mai largă de alte plante și animale la fel de ameninţate, dar probabil mai puţin cunoscute. Pentru prima dată, tipuri rare de habitat – precum dunele de nisip, landele și pădurile din luncile inundabile – sunt, de asemenea, protejate de drept.

Elementul central al directivei îl reprezintă crearea unei reţele ecologice europene de arii protejate – reţeaua Natura 2000 – destinată să protejeze speciile și habitatele selectate pe întreaga arie naturală de răspândire a acestora în UE. După mulţi ani de muncă susţinută, reţeaua este

în prezent aproape completă. Peste 26 000 de arii Natura 2000 au fost desemnate până în prezent, fi ind astfel vorba de cea mai mare reţea coordonată de arii protejate din lume.

Datorită anvergurii sale, reţeaua Natura 2000 nu doar conservă cele mai rare specii de faună și fl oră sălbatică din Europa, ci oferă, de asemenea, un adăpost sigur pentru nenumărate alte animale, plante și ecosisteme sănătoase care, deși sunt întâlnite mai frecvent, reprezintă o parte la fel de importantă din patrimoniul nostru natural.

Ca atare, valoarea reţelei Natura 2000 se extinde mult peste capacitatea acesteia de protejare a biodiversităţii Europei. În plus, aceasta furnizează societăţii numeroase servicii ecosistemice, cum ar fi apa dulce, stocarea carbonului, protecţia împotriva inundaţiilor, avalanșelor și eroziunii de coastă, insectele polenizatoare etc. și oferă ample oportunităţi pentru turism și recreere.

Împreună, serviciile ecosistemice oferite de reţeaua Natura 2000 sunt estimate ca ridicându-se la o valoare de aproximativ 200-300 de miliarde EUR. Aceasta este o sumă cu mult mai mare decât costul real al gestionării propriu-zise a reţelei.


Plimbare prin pădurile de dafi ni din Madeira

Liliacul de iaz european

Pădure cu campanule, Belgia

Un parteneriat și între oameni …Crearea reţelei Natura 2000 reprezintă în sine o realizare majoră în ceea ce privește conservarea naturii în Europa. Acesta însă este doar începutul procesului; odată cu desemnarea siturilor în cadrul Natura 2000, statele membre trebuie să adopte toate măsurile de conservare necesare pentru a le menţine sau a le readuce la o stare optimă.

În acest sens, este important de notat faptul că Directiva „Habitate” stabilește acţiuni care depășesc simpla prevenire a creșterii gradului de degradare a speciilor și habitatelor. Obiectivul său este mult mai ambiţios; directiva vizează readucerea acestora la un stadiu de conservare corespunzător în aria lor de extindere naturală pe teritoriul UE.

Pentru a realiza acest lucru, directiva introduce o abordare modernă, fl exibilă și inclusivă în ceea ce privește conservarea siturilor – abordare care plasează oamenii în centrul acestui proces. Aceasta recunoaște faptul că oamenii reprezintă o parte integrantă a naturii și că aceste două componente acţionează cel mai bine în parteneriat unul cu celălalt.

Fiecare are un rol de jucat în implementarea cu succes a reţelei Natura 2000 – fi e autorităţi publice, proprietari de terenuri și utilizatori privaţi, dezvoltatori, ONG-uri de conservare, experţi știinţifi ci, comunităţi locale sau persoane fi zice.

Crearea de parteneriate și apropierea dintre oameni au, de asemenea, o componentă practică. În defi nitiv, majoritatea siturilor Natura 2000 fac deja obiectul unor forme de exploatare activă a terenurilor și constituie o parte integrantă a spaţiului rural extins. Multe dintre acestea sunt valoroase pentru natură tocmai datorită modului în care au fost gestionate până în prezent, fi ind important să se asigure menţinerea acestor activităţi și în viitor.

În acest mod, Directiva „Habitate” sprijină principiul dezvoltării durabile și al gestiunii integrate. Scopul acesteia nu este de a exclude activităţile socio-economice de pe siturile Natura 2000, ci mai curând de a asigura faptul că acestea sunt derulate astfel încât să protejeze și să sprijine speciile și habitatele valoroase prezente aici și să menţină sănătatea ecosistemelor naturale în ansamblu.

Directiva „Habitate” stabilește cadrul de acţiune și prevede obiectivele generale de atins, dar lasă la latitudinea fi ecărui stat membru modalitatea optimă de gestionare a siturilor individuale Natura 2000, în consultare cu părţile interesate locale. Accentul este pus pe găsirea unor soluţii locale la problemele de gestionare locale, conlucrând în același timp pentru atingerea unui obiectiv global comun – acela de a conserva biodiversitatea bogată și diversifi cată a Europei pentru generaţiile care vor veni.

Pregătirea pentru provocările viitoare

După două decenii de eforturi susţinute, este evident că au avut loc foarte multe realizări în ceea ce privește conservarea biodiversităţii în UE datorită Directivei „Habitate”. Cu toate acestea, în ciuda progresului semnifi cativ, mai sunt încă multe de făcut pentru a readuce specii și habitate rare și ameninţate cu dispariţia la un stadiu de conservare corespunzător pe teritoriul UE.

Aceasta presupune un efort concertat nu doar din partea susţinătorilor conservării naturii, ci și din partea tuturor celor care au o legătură cu reţeaua Natura 2000 într-un fel sau altul, astfel încât să se poată găsi soluţii durabile și care să fi e acceptabile pentru toţi. Acum când ne îndreptăm spre următorii 20 de ani de aplicare a Directivei „Habitate”, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că investiţiile în Natura 2000 înseamnă, de asemenea, investiţii în viitorul nostru.

9

Datorită Directivei „Habitate”...

suprafaţa protejată în vederea conservării naturii a crescut de peste trei ori în UE

cunoștinţele noastre referitoare la biodiversitatea UE s-au extins, conducând la acţiuni de conservare mai efi ciente și mai

bine direcţionate

părţile interesate locale sunt implicate activ în gestionarea ariilor Natura

ţările UE își coordonează eforturile pentru a conserva patrimoniul natural bogat al Europei

practicile consacrate de gestionare a terenurilor sunt menţinute în benefi ciul naturii și al oamenilor

specii ameninţate sunt salvate de la dispariţie

distrugerea pe scară largă a habitatelor valoroase bogate în faună și fl oră sălbatică a fost stopată

Natura oferă noi oportunităţi pentru recreere și turism

noile dezvoltări trebuie să protejeze integritatea siturilor Natura

fi nanţarea acţiunilor de conservare a naturii în UE a crescut în ultimii de ani.


Datorită Directivei „Habitate”:

11

Suprafaţa protejată în vederea conservării naturii a crescut de

peste trei ori în UE

Datorită Directivei „Habitate”, UE a creat cea mai mare reţea coordonată de arii protejate din lume. Reţeaua Natura

conţine peste de situri care au fost desemnate pentru a garanta supravieţuirea celor mai ameninţate specii de faună și fl oră sălbatică și a habitatelor valoroase de pe teritoriul

Europei. Împreună, siturile acoperă o suprafaţă considerabilă – echivalentă ca dimensiune cu teritoriile Germaniei, Poloniei și

Republicii Cehe considerate împreună.

Protejarea siturilor în vederea menţinerii biodiversităţii nu este un lucru nou pentru Europa; rezervaţii naturale au fost înfi inţate prin lege încă de la începutul secolului al XX-lea. Cu toate acestea,

abia după adoptarea Directivei „Habitate” a UE și crearea reţelei Natura , desemnarea siturilor s-a realizat la o scară sufi cientă pentru a avea un impact real asupra cauzelor pierderii

biodiversităţii în Europa.

De la adoptarea directivei, suprafaţa totală protejată în vederea conservării naturii în UE a crescut de peste trei ori.

Aproape din teritoriul UE este în prezent inclus în reţeaua Natura , împreună cu o suprafaţă considerabilă din spaţiul

marin înconjurător.


Îmbunătăţirea protecţiei marine în Regatul Unit Litoralul și mările care înconjoară Regatul Unit sunt caracterizate de o biodiversitate marină remarcabilă și oferă resurse naturale bogate pentru numeroase activităţi precum pescuit, industrie și recreere. Cu toate acestea, până de curând, acţiunile destinate protejării acestui mediu marin fragil au fost relativ puţine.

Adoptarea Directivei „Habitate” a marcat o schimbare radicală semnifi cativă în ceea ce privește conservarea marină în Regatul Unit și în alte regiuni din UE. Pentru prima dată, ţările aveau obligaţia să-și protejeze biodiversitatea prezentă atât în mările înconjurătoare, cât și pe uscat și să adopte măsuri pentru a conserva în mod activ speciile marine ameninţate, cum ar fi afalinul, broasca ţestoasă Caretta Caretta sau rândunica arctică, precum și habitatele subacvatice valoroase, de exemplu recifele de apă rece, straturile cu Posidonia sau peșterile marine subacvatice.

În Regatul Unit, au fost lansate studii marine de anvergură pentru a afl a mai multe detalii cu privire la starea acestei lumi subacvatice misterioase și pentru a contribui la identifi carea siturilor adecvate pentru protecţie. Acestea au avut drept rezultat desemnarea a peste 100 de situri marine Natura 2000 în Regatul Unit (acoperind o suprafaţă comparabilă cu teritoriul Belgiei). Înainte de intrarea în vigoare a Directivei „Habitate”, existau doar trei zone marine protejate în Regatul Unit. În prezent, sunt derulate activităţi în vederea gestionării zonelor desemnate, astfel încât să se asigure utilizarea lor raţională, protejând în același timp biodiversitatea marină bogată a acestora.

Lacul Vidal, Munţii Parâng,

România

Corynactis haddoni, Insulele

Canalului Mânecii, Regatul

Unit

Alpii Julieni, Slovenia

Lalea de Cipru

13

Peste o treime din teritoriul Sloveniei face parte din reţeaua Natura 2000

Slovenia este cunoscută pentru diversitatea uimitoare a peisajelor sale. Într-un perimetru de doar câteva sute de kilometri, poţi ajunge de la vârfurile muntoase înalte ale Alpilor la câmpiile vaste din est, iar apoi până la misterioasa regiune de carst din sud, înainte de a te opri într-un colţ al Mării Mediterane.

Aceste peisaje contrastante, combinate cu tradiţia îndelungată a practicilor agricole și forestiere durabile au avut ca rezultat o biodiversitate excepţional de bogată. Recunoscând valoarea socială și economică imensă a patrimoniului său natural, Slovenia a înscris peste 35 % din teritoriul său în reţeaua Natura 2000, plasându-se în capul listei UE în ceea ce privește ţările cu cea mai mare suprafaţă înscrisă în reţeaua Natura 2000.

Protejarea patrimoniului natural bogat al Ciprului

Cipru este de cele mai multe ori asociat cu o destinaţie de vacanţă clasică caracterizată de soare, mare și nisip. Puţini cunosc faptul că, în spatele liniei de coastă amenajate, se întinde un adevărat paradis pentru iubitorii de natură. Insula găzduiește o varietate surprinzătoare de plante rare, multe dintre acestea găsindu-se doar aici. Aceasta este, de asemenea, deosebit de importantă ca punct de popas pentru sute de mii de păsări migratoare.

Ca oricare altă ţară care s-a alăturat UE, Cipru are obligaţia să pună în aplicare Directiva „Habitate” și Directiva „Păsări” încă din prima zi a aderării. Aceasta a determinat desemnarea de către Cipru a peste 28 % din suprafaţa teritoriului său ca situri Natura 2000, la care se adaugă alţi 132 km² din spaţiul marin.

15

Cunoștinţele noastre cu privire la biodiversitatea de pe teritoriul UE s-au îmbunătăţit, conducând la

acţiuni de conservare mai efi ciente și mai bine direcţionate

Colectarea datelor privind biodiversitatea Europei este un exerciţiu de o complexitate evidentă, având în vedere numărul imens de plante, animale și ecosisteme existente, fi ind cu toate acestea o condiţie prealabilă esenţială pentru orice demers de conservare. Anterior

adoptării legislaţiei UE privind natura, informaţiile colectate de statele membre nu erau întotdeauna sistematizate sau comparabile și aveau tendinţa de a se axa în principal pe câteva specii emblematice, precum

mamifere sau păsări.

Directiva „Habitate”, împreună cu directiva înrudită – Directiva „Păsări” – plasează un nou accent strategic în cadrul acţiunilor de conservare

a biodiversităţii pe întreg teritoriul UE. Împreună, acestea solicită tuturor celor de state membre să-și reunească eforturile în vederea

conservării celor mai valoroase specii de faună și fl oră sălbatică și a celor mai valoroase habitate ale Europei. Acestea extind, de asemenea,

domeniul de acţiune pentru a include nu doar câteva specii emblematice, ci o întreagă gamă de alte specii de plante și animale la fel de

ameninţate precum amfi bienii, reptilele, fl uturii și peștii de apă dulce. Pentru prima dată, de tipuri de habitate bogate în faună și fl oră

sălbatică sunt, de asemenea, protejate de drept.

Datorită acestei acţiuni concertate, cunoștinţele noastre referitoare la distribuţia, ameninţările și starea de conservare a speciilor și habitatelor

selectate s-au extins considerabil. La rândul său, aceasta a condus la acţiuni de conservare mai efi ciente și mai bine direcţionate și

coordonate pe teritoriul UE.


Inventarul naţional pentru Natura 2000 în Spania Atunci când a fost adoptată Directiva „Habitate”, autorităţile spaniole responsabile cu conservarea au decis să efectueze sondaje sistematice la nivel naţional cu privire la toate speciile și tipurile de habitate enumerate în directivă și care sunt prezente pe teritoriul acestora.

Peste 200 de oameni de știinţă și aproximativ 30 de instituţii spaniole au fost mobilizate pentru a lucra la inventar, pe o perioadă de patru ani, cu un cost total de circa 5 milioane EUR, la care programul LIFE al UE a contribuit cu 75 %. S-au derulat studii de teren extinse pentru fi ecare specie și tip de habitat și au fost elaborate hărţi digitale referitoare la aria de răspândire a acestora pe teritoriul ţării. Aceasta a condus la selectarea a aproximativ 1 450 de situri pentru reţeaua Natura 2000, care acoperă în prezent peste un sfert din teritoriul total al Spaniei.

Datorită acestei munci de teren cuprinzătoare, Spania a avut posibilitatea să-și îmbunătăţească semnifi cativ cunoștinţele cu privire la speciile și habitatele rare și ameninţate prezente pe teritoriul său. Acest fapt nu a însemnat doar eforturi de conservare mai bine direcţionate, ci a oferit, de asemenea, un nivel de referinţă important la care să se raporteze orice îmbunătăţire sau degradare a stadiului de conservare a acestora în anii viitori.

Dehesa de Abajo, Spania

Râsul iberic

Munţii Vitosha, Bulgaria

Chira de baltă

17

Colectarea datelor pentru gestionarea siturilor Natura 2000 în Bulgaria

Cu 332 de situri desemnate pentru reţeaua Natura 2000, acoperind peste o treime din teritoriul ţării, Bulgaria se axează în prezent pe garantarea faptului că siturile sunt gestionate în benefi ciul speciilor și habitatelor vizate. Acest lucru presupune o evaluare mai detaliată a cerinţelor ecologice ale acestora și ale nevoilor de conservare în cadrul diferitelor situri.

Graţie unei fi nanţări din partea UE, guvernul a angajat aproximativ 400 de experţi și voluntari pentru a colecta date pe teren cu privire la 87 de tipuri de habitate și 119 de specii enumerate în Directiva „Habitate”. De asemenea, se derulează studii pentru a cartografi a căile de migrare a 40 de specii de păsări. Odată colectate, informaţiile vor fi utilizate pentru a elabora și pune în aplicare planuri detaliate de gestionare pentru fi ecare sit Natura 2000, în strânsă consultare cu părţile interesate locale.

Conservarea păsărilor marine în Portugalia

Păsările marine pelagice din Europa își petrec cea mai mare parte a timpului în larg și vin, de obicei, pe uscat doar în sezonul de reproducere. Se cunosc foarte puţine aspecte cu privire la viaţa acestora. Astfel de informaţii sunt însă esenţiale pentru asigurarea supravieţuirii lor pe termen lung. Cu ajutorul fi nanţării obţinute prin programul LIFE al UE, în mările din jurul Portugaliei au fost iniţiate o serie de studii marine care au presupus investigaţii aeriene și navale de mare amploare.

Aceste acţiuni au îmbunătăţit considerabil înţelegerea noastră cu privire la aceste păsări marine puţin cunoscute și au contribuit la identifi carea zonelor marine cheie care trebuie protejate pentru a asigura conservarea lor pe termen lung. Tehnicile și metodele de studiu inovatoare sunt, de asemenea, reproduse în alte ţări, precum Spania și Malta, în vederea îmbunătăţirii conservării păsărilor marine rare și ameninţate și în alte părţi ale UE.

19

Părţile interesate locale sunt implicate activ în gestionarea

siturilor Natura 2000

rva biodiversitatea bogată și variată a Europei pentru generaţiile care vor veni.Reţeaua Natura include o mare varietate de situri. Unele dintre acestea sunt foarte mici – acoperind abia un hectar, altele sunt imense – întinzându-se pe sute de kilometri pătraţi. Unele sunt localizate în centre urbane, altele se găsesc în zone

foarte îndepărtate precum în vârful munţilor. Majoritatea siturilor Natura sunt însă accesibile oricui. Acestea sunt parte integrantă

a spaţiului nostru rural local.

Este evident că, dat fi ind numărul mare de situri diferite din cadrul reţelei, nu poate exista o regulă universală pentru gestionarea

acestora. Directiva „Habitate” introduce în schimb o abordare mai modernă, fl exibilă și inclusivă în ceea ce privește conservarea siturilor – o abordare care recunoaște că siturile sunt cel mai bine gestionate

printr-un parteneriat între diferitele grupuri de interes – fi e ele autorităţi publice, proprietari de terenuri privaţi, promotori, ONG-uri de conservare,

experţi știinţifi ci sau comunităţi locale.

Directiva „Habitate” stabilește cadrul de acţiune și prevede obiectivele generale de atins, dar lasă la latitudinea fi ecărui stat membru decizia

asupra modului optim de gestionare a siturilor individuale Natura , în consultare cu părţile interesate locale. Accentul este pus în special pe găsirea unor soluţii locale la problemele de gestiune locală, acţionând

în același timp în vederea atingerii unui obiectiv general comun – acela de a conserva biodiversitatea bogată și variată a Europei pentru

generaţiile care vor veni.

19


Gestionarea siturilor Natura 2000 în FranţaPentru a asigura gestionarea efi cace a celor 1 700 de situri Natura 2000 în Franţa, guvernul colaborează îndeaproape cu proprietarii de terenuri și utilizatorii locali pentru a pune în aplicare un plan de gestionare stabilit de comun acord pentru fi ecare sit în parte. Planurile sunt elaborate prin intermediul unui comitet de coordonare local format din autorităţi locale, proprietari de terenuri și utilizatori, reprezentanţi ai agenţiilor rurale, organizaţii sectoriale, ONG-uri din domeniul conservării naturii și experţi în ecologie și orice alte persoane care au un interes în ceea ce privește situl Natura 2000 respectiv.

Reuniunile comitetului oferă posibilitatea ca toate părţile să discute modalitatea de implementare a obiectivelor de conservare a sitului, astfel încât acestea să se potrivească în mod optim cu activităţile socio-economice și cu interesele locale. În momentul în care s-a ajuns la un consens, planul de gestionare este aprobat ofi cial de stat. Proprietarii de terenuri și utilizatorii locali sunt apoi încurajaţi să încheie cu autoritatea locală,diferite tipuri de contracte de gestionare, pentru a contribui la punerea în aplicare a planului de gestionare.

Întregul proces, bazat pe susţinerea unei abordări integrate în ceea ce privește Natura 2000 și instituit în cadrul mai larg al dezvoltării rurale, s-a dovedit a fi foarte efi cient și s-a bucurat de sprijinul multor proprietari de terenuri și utilizatori. Peste 1 100 de contracte Natura 2000 au fost semnate până în prezent, iar un procent semnifi cativ din terenurile din cadrul Natura 2000 sunt acum gestionate cu ajutorul schemelor agro-ecologice fi nanţate de UE.

Păstori, Parc National des

Ecrins, Franţa

Cules de struguri

Bușteni dintr-o pădure

fi nlandeză

Wijvenheide, Belgia

21

Un parteneriat public-privat pentru Natura 2000 în Belgia

Cu ajutorul fondurilor obţinute prin programul LIFE al UE, un grup format din părţi interesate locale și proprietari privaţi de terenuri lucrează în prezent la refacerea unuia dintre cele mai vaste complexe de heleșteie Natura 2000 din Belgia. Situl este nu doar o zonă importantă pentru acvacultură și recreere, ci și un ultim refugiu în Belgia pentru brotăcel și boul-de-baltă.

Proiectul este gestionat de proprietarii de terenuri, în parteneriat cu comunităţile locale, administraţiile publice și ONG-urile de mediu. O atenţie deosebită este acordată promovării sinergiei între ecologie, educaţie și economie. Această abordare echilibrată și reproductibilă va pune bazele gestionării pe termen lung a întregului complex în anii următori și ar trebui, de asemenea, să încurajeze și alţi proprietari de terenuri privaţi să preia iniţiativa gestionării „propriilor” situri Natura 2000.

Natura 2000 în pădurile private din Finlanda

Partea centrală a Finlandei stă la baza industriei lemnului din această ţară. Aici, cea mai mare parte a pădurilor se afl ă în proprietate privată. Pentru a elimina preocuparea potrivit căreia desemnarea ca sit Natura 2000 ar conduce la restricţionarea tuturor activităţilor, autoritatea locală responsabilă cu conservarea a decis să ofere fi ecărui proprietar dintr-o zonă-pilot opţiunea de a benefi cia de elaborarea unui plan de gestionare a pădurilor pentru pădurile de pe terenul său.

Fiecare plan examinează atât potenţialul economic al pădurii, cât și cerinţele de conservare ale acesteia. Astfel, proprietarii nu doar dobândesc o idee clară a ceea ce înseamnă Natura 2000 pentru ei, ci primesc, de asemenea, sugestii referitoare la cum pot obţine profi t de pe urma pădurilor într-un mod sustenabil. Această schemă s-a dovedit a fi foarte populară. În lipsa acesteia, foarte puţini ar fi investit în astfel de planuri forestiere.

23

Ţările UE își coordonează eforturile pentru a conserva patrimoniul

natural bogat al Europei

Directiva „Habitate” și Directiva „Păsări” reprezintă singura și cea mai ambiţioasă iniţiativă pe scară largă întreprinsă vreodată în vederea conservării speciilor și habitatelor ameninţate din Europa în întreaga lor arie de răspândire de pe teritoriul UE. Acestea permit tuturor celor de ţări ale UE să lucreze împreună, în cadrul aceluiași cadru juridic

solid, pentru a atinge acest obiectiv comun, dincolo de graniţele politice sau administrative.

Deoarece fauna și fl ora sălbatică nu cunosc graniţe naţionale, o astfel de cooperare este esenţială. În caz contrar, măsurile

adoptate într-o ţară pot fi anulate mult prea repede de lipsa de acţiune dintr-o altă ţară. În prezent, datorită legislaţiei UE privind

natura, fi ecare stat membru trebuie să acţioneze în vederea protejării speciilor și habitatelor enumerate în cele două directive și care sunt

prezente pe teritoriul acestuia.

Deţinerea unui astfel de cadru comun de operare permite de asemenea statelor membre să facă schimb de informaţii și să colaboreze reciproc

pentru punerea în aplicare a unor măsuri practice de conservare pe teritoriile lor naţionale. Deoarece numeroase state lucrează împreună,

eforturile combinate ale acestora vor avea un impact mult mai important asupra conservării patrimoniului natural bogat al Europei.


Conservarea landelor din nordul Europei Landele de altitudine joasă acopereau odinioară arii vaste din nord-vestul Europei, unde constituiau o parte importantă a economiei rurale, oferind o sursă valoroasă de combustibil, pășunat și așternut pentru animalele domestice. Astfel de activităţi discrete au generat condiţii ideale pentru o gamă largă de plante și animale sălbatice, care au devenit dependente de acest habitat pentru a supravieţui. Cu toate acestea, începând cu anii 1950, aceste pajiști valoroase s-au diminuat cu până la 80-90 %.

Landele de altitudine joasă sunt în prezent protejate în temeiul Directivei „Habitate”, iar multe dintre ariile principale rămase au fost incluse în reţeaua Natura 2000. Protecţia din partea UE a încurajat, de asemenea, ţările care găzduiesc acest tip valoros de habitat să facă schimb activ de informaţii cu privire la starea acestora, la ameninţările și tehnicile de gestionare în vederea conservării și refacerii acestora.

Proiectul HEATH, fi nanţat prin programul INTERREG al UE, este un exemplu tipic de astfel de cooperare transfrontalieră între Franţa, Ţările de Jos și Regatul Unit. În prezent, proiectul nu doar a contribuit la refacerea a peste 4000 ha de lande veritabile în aceste trei ţări, ci a condus, de asemenea, la dezvoltarea unui model și a unui set de instrumente de gestionare care poate fi aplicat pentru conservarea tuturor landelor din nord-vestul Europei.

Turbărie

Landă

Gârliţa mică

Izvoraș cu burtă roșie

25

Cooperare paneuropeană pentru gârliţa mică

Gârliţa mică, specie ameninţată la nivel global, se reproduce în regiunea de tundră din Europa de Nord și se crede că migrează în fi ecare iarnă în regiuni cu climă mai caldă în partea sudică a UE. Din nefericire, se cunosc foarte puţine aspecte referitoare la itinerariul de migrare al acesteia, ceea ce împiedică eforturile de conservare.

Experţi în conservare din cinci state europene (Finlanda, Norvegia, Estonia, Ungaria și Grecia) au iniţiat un program comun de conservare pentru această specie, cu sprijin din fondul LIFE al UE.

Datorită acestui proiect, se cunosc în prezent mult mai multe aspecte referitoare la tiparul de migrare al acestei specii, fapt care a permis, la rândul său, adoptarea de măsuri de îmbunătăţire a gestionării mai multor situri-cheie de etapă migratorie și a unor situri de iernare în nordul Greciei și în Ungaria.

Ţările baltice conlucrează pentru ocrotirea izvorașului cu burta roșie

Izvorașul cu burta roșie era odinioară o specie frecvent întâlnită în peisajul agricol din jurul Mării Baltice, dar activităţile intensive de exploatare și consolidarea terenurilor au condus la un declin semnifi cativ al numărului de exemplare. Specia este în prezent protejată în temeiul Directivei „Habitate”, iar experţii în conservare din Germania, Danemarca, Suedia și Letonia lucrează împreună în cadrul unui proiect LIFE pentru a contribui la refacerea acestei specii în regiunea baltică.

Rezultatele acestei colaborări au început deja să dea roade: populaţia de izvoraș cu burta roșie a crescut cu peste 100 % în siturile din cadrul proiectului. Reţeaua știinţifi că solidă construită în timpul proiectului contribuie, de asemenea, la pregătirea terenului pentru alte acţiuni de conservare atât în regiunea baltică, cât și în afara acesteia.

27

Practicile consacrate de gestionare a terenurilor sunt menţinute

în benefi ciul naturii și al oamenilor

Amestecul bogat de naţionalităţi, culturi, limbi și tradiţii grupate într-un spaţiu atât de restrâns îi conferă Uniunii Europene un caracter unic. Acest aspect este puternic refl ectat în toate tipurile de peisaj. Timp

de secole, oamenii au lucrat pământul în armonie cu condiţiile locale. Astfel de practici consacrate au consolidat substanţial, la rândul lor,

biodiversitatea Europei.

Din nefericire, multe dintre aceste activităţi tradiţionale sunt acum pe cale de dispariţie, deoarece fermierii și alţi exploatatori de terenuri sunt încurajaţi să-și intensifi ce metodele de producţie sau să schimbe destinaţia terenurilor. Cei care nu pot face cest lucru sunt uneori forţaţi să-și abandoneze complet terenul și să plece în căutarea unui loc de muncă. Aceasta constituie în prezent o reală problemă pentru zonele

rurale marginale ale Europei.

Deoarece multe dintre siturile din cadrul reţelei Natura sunt încă gestionate extensiv cu asigurarea însă a protecţiei naturii, va fi

important să se asigure menţinerea acestor activităţi, în benefi ciul atât al naturii, cât și al comunităţilor rurale care depind de aceste activităţi pentru traiul lor. Astfel, Directiva „Habitate” contribuie la menţinerea

vie atât a patrimoniului nostru natural, cât și a bogatei noastre moșteniri culturale.


Agricultură orientată către conservare în Irlanda Localizată de-a lungul coastei atlantice, regiunea Burren reprezintă unul dintre cele mai emblematice peisaje ale Irlandei, numărându-se printre cele mai frumoase exemple de peisaj carstic glacial din Europa. Întinzându-se pe mai mult de 600 km², acesta găzduiește o întreagă varietate de habitate bogate în fl oră și faună sălbatică protejate în temeiul Directivei „Habitate”, inclusiv lapiezuri, pajiști bogate în orhidee și lacuri care dispar, cunoscute sub denumirea de „turlough”.

Agricultura a fost o parte integrantă a acestui peisaj de generaţii întregi. Datorită efectelor de încălzire ale Curentului Golfului și capacităţii latente de retenţie a căldurii a calcarului, pământul îngheaţă aici extrem de rar. Prin urmare, vitele pot fi scoase la pășunat toată iarna. Acest lucru menţine la rândul său pășunile și tufi șurile la o talie rezonabilă și permite bogăţiei de plante, unice în această zonă, să se dezvolte. Cu toate acestea, în ultimii ani echilibrul delicat dintre agricultură și natură a fost considerabil perturbat, deoarece fermierii au fost nevoiţi să-și găsească un alt loc de muncă pentru a-și suplimenta veniturile agricole.

În încercarea de a inversa această tendinţă, a fost dezvoltată o nouă schemă agro-ecologică, cu ajutorul fondurilor LIFE ale UE, pentru a reintroduce practicile agricole favorabile conservării în regiunea Burren. Această schemă contribuie nu doar la refacerea biodiversităţii bogate a acestei zone, ci și la consolidarea durabilităţii operaţiunilor agricole locale și la recunoașterea cuvenită a rolului vital pe care îl joacă fermierii în menţinerea acestui peisaj unic atât în benefi ciul naturii, cât și al oamenilor.

La cules de fân

Năvalnic (Phyllitis scolopendrium),

lapiez, Burren

Vite păscând pe pajiști de coastă,

Estonia

Oi păscând, Slovacia

29

Revitalizarea practicilor agricole de coastă în Estonia

Litoralul baltic adăpostește un tip special de pășuni costiere, unice în această parte a lumii. Ca urmare a secolelor întregi de pășunat și cosit extensiv, aceste pășuni au devenit excepţional de bogate în fl oră și faună sălbatică. Ele oferă, de asemenea, un adăpost vital pentru sute de mii de păsări migratoare. Cu toate acestea, după colapsul sistemului agricol colectiv al erei sovietice, mulţi fermieri au fost forţaţi să-și abandoneze pământurile.

Ulterior includerii acestor terenuri în reţeaua Natura 2000, a fost introdusă o nouă schemă agro-ecologică menită să sprijine fermierii care consimţeau să-și gestioneze terenurile astfel încât să protejeze fauna și fl ora sălbatică la fel ca în trecut. Schema s-a dovedit a fi foarte populară, peste 500 de fermieri alăturându-i-se deja.

Oferirea de sprijin pentru pășunile alpine în Slovacia

Situată în inima munţilor Carpaţi, regiunea Mala Fatra din Slovacia își datorează o mare parte din biodiversitate modului în care au fost gestionate până în prezent pajiștile și pășunile alpine. Pășunatul oilor a fost introdus încă din secolul al XV-lea și a constituit o parte integrantă a modului de viaţă pastoral de atunci și până în prezent. Agricultura modernă nu și-a croit încă drum în această zonă muntoasă izolată, iar majoritatea fermelor sunt administrate în continuare ca niște mici afaceri de familie.

Recunoscând valoarea socială, culturală și naturală a acestor pășuni și pajiști alpine care fac parte acum din reţeaua Natura 2000, a fost introdusă o nouă schemă agro-ecologică menită să ofere sprijin suplimentar fermierilor locali pentru ca aceștia să poată continua să-și gestioneze terenurile astfel încât să menţină biodiversitatea și să sprijine economia locală.

31

Speciile ameninţate sunt salvate de la dispariţie

Directiva „Habitate” și Directiva „Păsări” urmăresc să realizeze mult mai mult decât simpla prevenire a dispariţiei speciilor. Obiectivul acestora

este de a readuce speciile rare și ameninţate la un stadiu de conservare corespunzător pe întreg teritoriul UE, astfel încât să li se asigure

supravieţuirea pe termen lung.

Aceasta reprezintă o provocare majoră – și una care presupune adoptarea de măsuri de conservare atât în cadrul siturilor Natura ,

cât și în spaţiul rural extins. În afara de a le impune statelor membre obligaţia de a proteja și de a gestiona siturile incluse în reţeaua

Natura , directivele privind natura impun, de asemenea, un regim strict de protecţie pentru speciile care se afl ă în afara ariilor protejate,

pentru a se garanta faptul că acestea nu sunt persecutate sau supraexploatate inutil.

Impactul acestor măsuri puternice la nivel paneuropean poate fi deja observat. După decenii de declin constant, multe specii rare și ameninţate se afl ă acum în sfârșit în proces de refacere, datorită

legislaţiei UE privind conservarea naturii.


Gândacul cu antene lungi

Scoica de perle de apă dulce

Capra neagră de Abruzzo

Vipera de fâneaţă din Ungaria

Scoica de perle de apă dulceScoica de perle de apă dulce este una dintre nevertebratele cu cea mai mare durată de viaţă. Unele exemplare pot atinge o sută de ani. La un moment dat acestea erau recoltate în număr foarte mare pentru perlele lor preţioase, dar în prezent principalele ameninţări la adresa lor provin din pierderea și degradarea habitatului lor și a poluării apei. În timp ce populaţia de astfel de scoici este încă relativ sănătoasă în unele părţi ale Europei de Nord și de Vest, populaţia a scăzut din Europa Centrală a scăzut cu până la 95 %.

Recoltarea perlelor este, în prezent, declarată ilegală în temeiul Directivei „Habitate”, iar majoritatea râurilor și izvoarelor repezi curate unde ele pot fi întâlnite sunt protejate în cadrul reţelei Natura 2000. O serie de proiecte de refacere a habitatelor, sprijinite prin fondul LIFE al UE, au fost de asemenea lansate în diferite părţi ale Europei, pentru a readuce această specie la un stadiu de conservare mai favorabil.

Un astfel de proiect este localizat în zona de frontieră dintre Bavaria, Saxonia (în Germania) și Republica Cehă. Râurile din această zonă găzduiesc unele dintre cele mai importante populaţii de scoici de perle rămase în Europa Centrală, dar chiar și aici habitatele acestora sunt grav degradate. Proiectul LIFE a derulat o serie de acţiuni destinate refacerii acestor râuri. Se pare că eforturile acestora au dat roade: zece ani mai târziu mai multe scoici tinere de perle au fost găsite în râurile respective. Este pentru prima dată în 30 de ani când populaţia a crescut.

33

Capra neagră de Abruzzo

Capra neagră de Abruzzo putea fi văzută odinioară în libertate pe culmile înalte din regiunea munţilor Apenini, în centrul Italiei. Cu toate acestea, vânatul excesiv și pierderea habitatelor au adus această populaţie endemică în pragul dispariţiei. La limita inferioară, se mai găseau în sălbăticie numai 20 de indivizi.

Prin urmare, autorităţile responsabile cu conservarea au decis să protejeze atât habitatele existente, cât și cele potenţiale din regiunea Abruzzi în temeiul reţelei Natura 2000 și, cu ajutorul fi nanţării prin programul LIFE al UE, au demarat un program amplu de refacere a speciei. Acesta a fost însoţit de o campanie de informare de anvergură, precum și de controale mai stricte privind vânătoarea și turismul. De la începutul programului, populaţia a crescut la peste 1 000 de indivizi – cel mai mare număr de exemplare înregistrat într-un secol.

Vipera de fâneaţă în Ungaria

Vipera de fâneaţă din Ungaria este una dintre reptilele cele mai ameninţate din Europa. Studiile indică faptul că populaţia sa globală totală – care se ridică la numai 500 de indivizi – este în prezent limitată la numai trei situri izolate din Ungaria și România. Toate acestea sunt în prezent protejate în cadrul reţelei Natura 2000.

Pentru a ajuta această specie să-și extindă aria de răspândire, au fost lansate, în Ungaria și România, proiecte de conservare majore cu ajutorul fondurilor LIFE ale UE. După refacerea habitatelor naturale ale speciei, exemplare crescute în captivitate au fost reintroduse în aceste zone pentru a consolida populaţia sălbatică. După o scurtă perioada de timp de la reintroducerea acestor exemplare, populaţia totală a început să crească constant, ceea ce este de bun augur pentru viitorul pe termen lung al speciei.


Acvila imperială ibericăAcvila imperială iberică a fost una dintre cele mai ameninţate specii de păsări în UE, dar, datorită unei combinaţii între protecţia juridică strictă în temeiul Directivei „Habitate” și desemnarea siturilor esenţiale pentru reproducerea acesteia în cadrul Natura 2000, la care se adaugă sprijinul strategic prin intermediul fondurilor LIFE ale UE, populaţia acestei specii a crescut de șase ori în ultimii 15 ani. În 1995, mai erau doar 50 de perechi pentru reproducere, comparativ cu 300 de perechi existente astăzi în Peninsula Iberică.

Începând cu 1992, programul LIFE a fi nanţat un program de acţiune în trei etape pentru conservarea acvilei imperiale iberice, cu proiecte separate dar conectate derulate simultan în Castilla y Leon, Castilla la Mancha, Extremadura, Andalucia și Madrid. În total, LIFE a investit peste 10 milioane de EUR în acţiuni destinate conservării acestei specii.

Deoarece multe dintre cele mai bine conservate habitate pentru această specie sunt localizate pe terenuri private, s-a pus un accent deosebit pe implicarea proprietarilor particulari de terenuri în conservarea acestei specii. În acest sens, au fost elaborate și puse în aplicare planuri de gestionare cu privire la o serie de proprietăţi private. Datorită colaborării strânse cu proprietarii de terenuri, cea mai mare parte a acestora continuă în prezent activitatea de conservare pe cont propriu.

Acvila imperială iberică

Fluturele auriu

Urs brun, România

35

Salvarea fl uturelui auriu în Danemarca

Fluturele auriu era frecvent întâlnit în trecut în Danemarca, dar în prezent acesta mai poate fi văzut doar în câteva zone de pe teritoriul ţării. Prin protejarea celor șase situri reţinute în cadrul reţelei Natura 2000, au fost puse în aplicare măsuri urgente de conservare cu ajutorul fondurilor LIFE, pentru a stopa dispariţia totală a acestei specii.

Deși este încă devreme, studiile arată că activităţile de refacere a habitatelor încep să dea rezultate: populaţia totală a fost stabilizată, iar numărul de larve s-a dublat de la demararea proiectului. Au fost identifi cate, de asemenea, patru noi subpopulaţii. Cu toate acestea, viitorul speciei nu este încă asigurat, fi ind necesare acţiuni suplimentare de conservare pentru a permite acestei specii să-și extindă aria de răspândire și pentru a o face mai puţin vulnerabilă la evenimente imprevizibile precum secete sau inundaţii.

Urșii în România

România găzduiește aproape jumătate din populaţia totală de urs brun din Uniunea Europeană. Această ţară încă mai are porţiuni mari de păduri sălbatice, negestionate, mai ales în Munţii Carpaţi, unde mamiferele pot trăi într-o relativă siguranţă departe de oameni. Însă, chiar și aici, populaţia de urși a înregistrat un declin constant ca urmare a operaţiunilor ilegale de exploatare forestieră, a vânătorii nereglementate și a construcţiilor neadecvate.

Acum că România s-a alăturat UE, astfel de activităţi trebuie să fi e strict reglementate în conformitate cu prevederile Directivei „Habitate”. Zonele esenţiale pentru reproducere și hibernare de pe întreg teritoriul ţării trebuie, de asemenea, protejate. Aceasta a condus la desemnarea de către România a peste 60 de situri în cadrul reţelei Natura 2000 pentru această specie, în vederea asigurării viitorului său pe termen lung.

37

…distrugerea pe scară largă a habitatelor bogate în fl oră și faună sălbatică a fost stopată

Acum douăzeci de ani, habitatele naturale dispăreau din peisajul european cu o rată alarmantă. Până la mijlocul anilor ', Europa

pierduse deja jumătate din zonele sale umede și aproape trei sferturi din dunele de nisip și pajiști, ca urmare a unei combinaţii de exploatări

competitive ale terenurilor, a dezvoltării infrastructurii, a poluării și a expansiunii haotice a așezărilor urbane.

Directiva „Habitate” a reușit să frâneze distrugerea continuă pe scară largă a acestora. Aceasta constituie unul dintre primele texte de legislaţie în materie de conservare care recunoaște importanţa protejării tipurilor naturale și semi-naturale de habitat ca entităţi

distincte – nu doar pentru că reprezintă adăposturi vitale pentru fl ora și fauna sălbatică, ci și pentru că oferă societăţii numeroase servicii ecosistemice valoroase, precum apă curată, albine polenizatoare,

prevenirea inundaţiilor etc.

În total, aproximativ de tipuri rare și ameninţate de habitate sunt protejate în temeiul Directivei „Habitate”, refl ectând peisagistica bogată și variată a Europei. De la turbăriile acoperite de apă din nord până la maquis-ul plin de fl ori din sud, de la faleze costiere caracterizate de

vânturi puternice din vest până la câmpiile vaste cu pășuni uscate din est – bogăţia habitatelor din UE este cu adevărat remarcabilă.


Refacerea Dunării în Austria Dunărea este cel mai lung fl uviu al UE. De la originile sale modeste din inima Pădurii Negre, acesta își croiește drumul prin nu mai puţin de zece state înainte de a se vărsa în Marea Neagră. Dunărea este recunoscută ca fi ind unul dintre cele 200 cele mai valoroase regiuni ecologice din lume, găzduind o gamă deosebit de bogată de habitate și specii rare, inclusiv numeroase specii endemice, precum somonul de Dunăre sau albiliţa portocalie de Dunăre.

De asemenea, Dunărea prezintă o importanţă majoră pentru navigaţie, pescuit, recreere și industrie. În Austria, aproape 80 % din fl uviu a fost regularizat. Cu toate acestea, au mai rămas încă zone naturale importante și, de aceea, peste jumătate din cei 350 km parcurși de fl uviu în această ţară sunt incluși în reţeaua Natura 2000.

După ce au înregistrat o serie de succese în ceea ce privește diferitele tehnici de refacere a râurilor, guvernul austriac a iniţiat un proiect în valoare de 14 milioane EUR pentru îmbunătăţirea stării de conservare a acestor habitate și specii valoroase protejate pe întreaga lungime a Dunării în Austria. Această abordare strategică nu este doar o veste bună pentru porţiunea austriacă de Dunăre, ci ar trebui să încurajeze și celelalte ţări în privinţa lansării de iniţiative similare de-a lungul porţiunilor lor de fl uviu.

Pajiște cu fl ori

Broasca ţestoasă europeană

de apă pe fl uviul Dunăre

P

Istmul Curonian, Lituania

Refacere forestieră, Söderasen

39

Protejarea dunelor de nisip aparţinând Istmului Curonian în Lituania

Istmul Curonian se conturează ca o fâșie îngustă și lungă de teren care se întinde pe mai mult de 50 de km de-a lungul coastei sudice a Lituaniei, separând uscatul de mare. Această fâșie găzduiește unele dintre cele mai mari și mai complexe dune dinamice din Europa. Cu toate acestea, ca multe alte dune de pe teritoriul Europei, aceste habitate unice au fost deteriorate de activităţi umane precum împăduririle, construcţiile de drumuri și turismul.

Cea mai mare parte a istmului și laguna de coastă care îl înconjoară sunt, în prezent, incluse în reţeaua Natura 2000, fi ind iniţiate deja lucrări de readucere la starea iniţială a unor părţi ale habitatelor de dună deteriorate. Se iau, de asemenea, măsuri pentru a reduce impactul turismului, prin direcţionarea vizitatorilor în afara celor mai sensibile zone.

Refacerea pădurilor caducifoliate bogate în specii din Suedia

Söderåsen găzduiește una dintre cele mai vaste suprafeţe compacte de păduri caducifoliate din nordul Europei. În prezent, astfel de zone extinse de păduri caducifoliate, dinamice și dezvoltate în mod natural sunt relativ puţine, iar cele care încă mai există sunt în general degradate. Cu toate acestea, ele rămân printre habitatele cele mai bogate în specii din sudul Scandinaviei, datorită prezenţei unui număr considerabil de copaci bătrâni și a lemnului afl at în proces de descompunere.

Chiar și în Söderåsen, pădurile naturale nu se mai afl ă într-o stare optimă. Prin urmare, au fost demarate lucrări, iniţial cu ajutorul fondurilor LIFE, de înlăturare a plantaţiilor exotice și a altor copaci nedoriţi, pentru a permite pădurii originale să se regenereze și eventual, să se extindă.


Revitalizarea luncilor mlăștinoase în Ţările de Jos Chiar dacă mlaștina Ilperveld se afl ă la doar 6 km de gara centrală din Amsterdam, din momentul în care intri în această zonă ai impresia clară a unei întoarceri în timp. De jur împrejur sunt priveliști neîntrerupte de mlaștini întinse, întretăiate de numeroase șanţuri și canale. Ici colo se poate zări câte un fermier ducându-și vacile la păscut cu barca sau câte un stol de păsări zburând pe deasupra mlaștinii. „Nimic” altceva – doar pace și liniște.

Nu a fost însă dintotdeauna așa. Iniţial, zona era utilizată pentru cultivarea fânului și pentru pășuni. Cu trecerea timpului, agricultura a dispărut, iar miriștile au fost împânzite de iarba-mlaștinii. Până în 1980, situl era folosit ca groapă de gunoi municipală, iar miile de păsări de preerie care trăiau aici altădată dispăruseră demult.

De atunci însă, situl a fost protejat ca sit Natura 2000 și au fost demarate numeroase lucrări de refacere pentru a înlătura iarba-mlaștinii și pentru a reface luncile mlăștinoase și șanţurile din jur. De asemenea, s-au introdus din nou agricultura și pășunatul, pentru a menţine luncile umede într-o stare bună în benefi ciul păsărilor rare de luncă care au revenit. Zona este în prezent foarte populară și în rândul observatorilor ornitologi, al iubitorilor de natură și al grupurilor de elevi.

Mlaștini, Ţările de Jos

Turbărie înaltă, Polonia

Straturi cu Posidonia, Marea

Mediterană

41

Refacerea turbăriilor înalte în Polonia

Turbăriile erau mai demult o caracteristică a regiunii Mării Baltice din Polonia, dar de-a lungul secolelor zone vaste au fost drenate pentru agricultură și excavate în căutarea turbei. Se estimează că au mai rămas în prezent doar aproximativ 80 de turbării în regiune. Acestea sunt în prezent protejate ca situri Natura 2000, drept recunoaștere a valorii lor ridicate de conservare a naturii.

La puţin timp după aderarea Poloniei la UE și cu ajutorul fondului LIFE, a fost lansat un proiect major de refacere a 23 de situri în vederea refacerii hidrologiei lor naturale și pentru a înlătura copacii nedoriţi. Proiectul a condus, de asemenea, la elaborarea unui plan naţional de acţiune pentru turbăriile din Polonia, care ar trebui să deschidă calea pentru alte lucrări de refacere a acestor habitate valoroase, dar cu un înalt grad de vulnerabilitate.

Curăţarea de specii alogene a straturilor cu Posidonia în Franţa

Denumite după zeul mării, straturile cu Posidonia sunt un adăpost esenţial pentru toate tipurile de viaţă marină, de la micile creaturi marine la broaște ţestoase mari și delfi ni. Din nefericire, multe zone au fost deja distruse de activitatea umană, drept pentru care acestea sunt în prezent protejate în temeiul Directivei „Habitate”.

Cea mai recentă ameninţare este reprezentată de alga alogenă invazivă Caulerpa taxifolia, care a scăpat dintr-un acvariu și care invadează în prezent straturile cu Posidonia. În Franţa, oamenii de știinţă au lucrat la eradicarea acestei specii din siturile marine Natura 2000. Pe baza experienţei acumulate, aceștia au elaborat, de asemenea, un ghid de identifi care și eradicare, pentru a ajuta celelalte ţări să eradicheze specia din Marea Mediterană înainte ca aceasta să se răspândească prea mult.

43

Natura 2000 oferă noi oportunităţi pentru recreere și turism

Oamenii caută natura dintr-o varietate de motive. Mulţi caută să se relaxeze în liniștea și pacea unui mediu pitoresc; unii sunt doritori să exploreze noi locuri, în timp ce alţii sunt mai interesaţi de derularea unor activităţi legate de natură cum ar fi înotul, plimbările, mersul

cu bicicleta, pescuitul sau vânătoarea. Oricare ar fi motivele, reţeaua Natura le oferă oamenilor o oportunitate unică de a descoperi și

de a se bucura de patrimoniul natural bogat al Europei.

Deoarece protejează multe dintre cele mai importante arii pentru natură și biodiversitate, siturile Natura acţionează deseori ca un magnet pentru vizitatori, fapt care contribuie, la rândul său, la diversifi carea economiei locale și la stimularea investiţiilor interne.

Se estimează că siturile Natura înregistrează între , și , miliarde de vizitatori pe zi în fi ecare an, oferind benefi cii recreative

în valoare de - miliarde EUR anual.

Activităţile recreative sunt compatibile cu dispoziţiile Directiva „Habitate” în măsura în care acestea nu afectează în mod negativ

habitatele și speciile prezente. Cheia echilibrului o reprezintă amenajarea adecvată, creșterea gradului de sensibilizare și aplicarea

unor principii de utilizare raţională pentru a garanta că aceste activităţi nu vor conduce la distrugerea a însuși mediului de care depind.


Natura 2000 sprijină turismul local în LetoniaCu plajele sale nisipoase curate, pădurile naturale dense, turbăriile extinse și apele curgătoare sinuoase, Letonia are multe de oferit turistului iubitor de natură. Este, de asemenea, un loc ideal pentru a vedea sute de plante, păsări, mamifere sau alte specii care în alte părţi ale UE sunt în prezent extrem de rare, dacă nu chiar dispărute.

Asociaţia letonă pentru turism rural a dorit să valorifi ce acest bun natural preţios oferind vizite și excursii personalizate și neinvazive pentru natură în câteva dintre cele mai atractive situri Natura 2000 din ţară. Toate rutele sunt verifi cate în prealabil de personalul asociaţiei, cu recomandări din partea specialiștilor în ecologie locali, pentru a verifi ca dacă acestea oferă cele mai frumoase experienţe posibile pentru vizitatori, dar și dacă sunt durabile din punctul de vedere al conservării naturii.

Excursiile încurajează, de asemenea, turiștii să rămână în unităţi de cazare rurale în apropierea siturilor, contribuind astfel și mai mult la economia locală. Deoarece mulţi dintre furnizorii de turism rural sunt și fermieri și silvicultori pe terenurile din cadrul reţelei Natura 2000, posibilitatea oferită acestora de a utiliza Natura 2000 pentru a atrage vizitatori și pentru a-și diversifi ca veniturile contribuie, de asemenea, la câștigarea sprijinului, înţelegerii și acceptului lor cu privire la această importantă iniţiativă.

Turism ecologic

Papucul-doamnei

Pelican creţ, Lacul Prespa,

Grecia

Vânători într-un sit

Natura 2000

45

Lacul Prespa în Grecia

Situat într-o regiune izolată din Balcani, lacul Prespa este denumirea sub care sunt cunoscute cele două lacuri cu apă dulce deţinute în comun de Grecia, Albania și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Aceste lacuri cu apă cristalină înconjurate de munţi înalţi sunt extrem de bogate în faună și fl oră sălbatică, găzduind numeroase specii rare și endemice, cum ar fi pelicanul dalmaţian, care formează aici cea mai mare colonie de reproducere din lume.

Deși accesul la aceste lacuri este încă destul de difi cil, ele devin rapid un magnet pentru iubitorii de natură datorită reputaţiei lor internaţionale de zonă bogată în biodiversitate. Cu toate acestea, în zonă nu există hoteluri mari; în schimb, turismul s-a dezvoltat în jurul unor mici afaceri de familie și societăţi rurale care sprijină economia rurală. Aceste întreprinderi și-au lansat, de asemenea, propria marcă – Prespa-Park-Products – pentru a-și vinde produsele nu doar vizitatorilor, ci și în restul lumii.

Vânătorii și Natura 2000: o forţă benefi că în Limousin, Franţa

Situate în centrul regiunii Limousin din Franţa, lacurile Murat și Moustiers sunt renumite pentru numeroasele specii de păsări care trăiesc aici. Acestea constituie, de asemenea, un sit principal pentru vânatul păsărilor sălbatice. După ce a sprijinit includerea acestora în reţeaua Natura 2000, Federaţia Vânătorilor din Haute Vienne a fost activ implicată de atunci în asigurarea unei bune gestionări a acestui sit valoros.

Federaţia a utilizat cunoștinţele sale aprofundate legate de această zonă pentru a elabora un plan de gestionare Natura 2000 în colaborare cu alte părţi interesate locale. În prezent, aceasta pune în aplicare planul prin intermediul unui contract Natura 2000 încheiat cu guvernul francez. Printre alte sarcini, acesta presupune derularea periodică a unor lucrări de întreţinere în jurul lacurilor, derularea de studii de monitorizare a păsărilor și protejarea zonei împotriva speciilor alogene invazive, cum ar fi nutria.

47

Noile construcţii trebuie să protejeze integritatea siturilor Natura 2000

Noile construcţii din cadrul reţelei Natura nu sunt refuzate în mod sistematic, însă trebuie realizate astfel încât să respecte atât

integritatea siturilor, cât și speciile și habitatele care se găsesc în cadrul acestora. Pentru a garanta acest lucru, Directiva „Habitate” a introdus

un mecanism de aprobare specifi c pentru planurile și proiectele derulate în interiorul și în jurul siturilor Natura .

Aceasta presupune că orice construcţie susceptibilă să genereze un efect negativ semnifi cativ asupra unui sit Natura trebuie să facă

obiectul unei evaluări a impactului pentru a studia potenţialele implicaţii pentru speciile și habitatele prezente protejate prin legislaţia UE. În

cazul în care evaluarea arată că impacturile ar putea fi semnifi cative, proiectul este respins și trebuie căutate alte soluţii alternative,

în afara cazului în care pot fi introduse măsuri de atenuare pentru a elimina aceste riscuri.

În cazuri excepţionale și acolo unde nu există alternative, directiva permite totuși derularea activităţilor dăunătoare în cadrul siturilor

Natura , dacă acestea sunt desfășurate din motive imperative de interes public major. În schimb, trebuie adoptate măsuri de compensare

pentru a asigura coerenţa globală a reţelei Natura .


Găsirea de rute alternative pentru Via Baltica în Polonia Coridorul paneuropean de transport „Via Baltica” va lega Helsinki de Varșovia prin Estonia, Letonia și Lituania. Unul dintre segmentele acestei autostrăzi, șoseaua de centură a orașului Augustow, era proiectată să străbată direct pădurile timpurii și zonele umede necontaminate ale unui sit Natura 2000. În 2006, o coaliţie de ONG-uri poloneze s-a adresat Comisiei pentru a se plânge că, în opinia lor, evaluarea impactului pentru proiect nu respecta cerinţele legislaţiei UE privind conservarea naturii.

Comisia a împărtășit preocuparea ONG-urilor și a iniţiat proceduri juridice împotriva Poloniei. Aceasta a solicitat, de asemenea, Curţii de Justiţie Europene să adreseze o somaţie pentru stoparea tuturor lucrărilor de construcţie la șoseaua de centură până la găsirea unei soluţii satisfăcătoare și punerea corectă în aplicare a dispoziţiilor Directivei „Habitate”.

Guvernul polonez a solicitat ulterior o nouă evaluare a impactului proiectului. În plus, acesta a încercat, de asemenea, să identifi ce rute alternative care să evite întregul sit Natura 2000. Noua evaluare a concluzionat că impacturile ar fi semnifi cative, fi ind selectată în schimb una dintre rutele alternative. În fi nal, autostrada a fost astfel concepută încât să evite distrugerea oricărui sit Natura 2000. Directiva „Habitate” s-a dovedit efi cientă în asigurarea faptului că dezvoltările necesare de infrastructură sunt compatibile cu necesitatea de a conserva patrimoniul nostru natural.

Autostrada Brenner, Austria

Ciocănitori de stejar într-o

pădure din Polonia

Parc eolian

xxx

49

Parcul eolian Beinn an Tuirc din Scoţia

Descoperirea unei perechi de acvile de munte în zona viitorului parc eolian în Scoţia nu a împiedicat construirea acestuia, ci a încurajat în schimb o abordare judicioasă în vederea reducerii la minimum a impactului construcţiei respective. Datorită rezultatelor detaliate ale evaluării impactului asupra mediului, a fost găsită o soluţie de adaptare la nevoile acvilelor, fără a reduce viabilitatea parcului eolian.

Siturile de amplasare a turbinelor au fost adaptate pentru a le deplasa de pe teritoriul principal al acvilelor și s-a creat un habitat alternativ pentru acestea, departe de turbine. Acest lucru a presupus defrișarea a 5 km² de plantaţii de conifere alogene. Mai mult, habitatele nou create le-au oferit acvilelor noi medii de hrană. În 2008, doi pui de acvile de munte au eclozat în această zonă.

Planifi carea strategică a amenajării teritoriale în Republica Cehă

Directiva „Habitate” prevede efectuarea de evaluări ale impactului referitoare la planurile și proiectele susceptibile să afecteze un sit Natura 2000. Efectuarea unei evaluări la acest nivel strategic reprezintă una dintre cele mai efi ciente modalităţi de a evita impacturile asupra reţelei Natura 2000 din primele etape ale procesului de planifi care.

În Republica Cehă, datorită evaluării impactului efectuată în temeiul Directivei „Habitate”, o municipalitate locală din centrul ţării a putut să-și ajusteze planul său de amenajare teritorială astfel încât să evite confl ictele cu siturile Natura 2000. Evaluarea a identifi cat un proiect care ar fi afectat un sit Natura 2000. În consecinţă, acesta a fost mutat. Prin urmare, niciunul dintre proiectele prevăzute în planul de amenajare teritorială nu mai necesită în prezent alte evaluări. La rândul său, acest lucru economisește timp și bani.

51

Finanţarea acţiunilor de conservare a naturii în UE a crescut substanţial

în ultimii 20 de ani

Obiectivele Directivei „Habitate” nu pot fi atinse doar prin măsuri de protecţie juridică. Resurse fi nanciare importante sunt, de asemenea, necesare pentru a contribui la gestionarea și refacerea siturilor din

cadrul reţelei Natura . Fiind o iniţiativă la nivelul UE, Natura se întemeiază pe principiul solidarităţii și răspunderii partajate între

statele membre și Uniunea Europeană. Ca recunoaștere a acestui fapt, UE a asigurat punerea la dispoziţia statelor membre a unor fonduri

substanţiale în vederea fi nanţării reţelei Natura prin intermediul mai multor instrumente de politică europene precum Programul de

Dezvoltare Rurală al UE și Fondul European de Dezvoltare Regională.

Instrumentul fi nanciar LIFE al UE a fost deosebit de determinant pentru stimularea punerii în aplicare a reţelei. Adoptat în același timp cu

Directiva „Habitate”, acesta a contribuit cu peste , miliarde EUR la gestionarea și refacerea a peste două mii de situri Natura de pe întreg teritoriul UE, astfel cum demonstrează numeroasele

exemple din această broșură.

Deși costurile gestionării efective a reţelei Natura sunt considerabile, aceasta rămâne o soluţie efi cientă din punctul de

vedere al costurilor date fi ind toate avantajele care sunt obţinute. Pe lângă valoarea sa intrinsecă, Natura ne oferă, de asemenea,

numeroase servicii ecosistemice valoroase și benefi cii socio-economice, a căror valoare monetară estimată depășește cu mult investiţiile

iniţiale necesare. Investind în Natura , investim, de asemenea, în viitorul nostru.


Refacerea unui râu în Suedia

Vidra, încă frecvent întâlnită în

regiunea Goričko

Faleze abrupte, Malta

Cosit tradiţional, Luxemburg

Un model durabil de exploatare a terenurilor în Goricko, Slovenia Siturile Natura 2000 din Őrseg, Goričko și Mura formează un peisaj ecologic continuu de o mare valoare din punct de vedere al biodiversităţii, întinzându-se pe mai mult de 420 km² de-a lungul graniţei dintre Ungaria și Slovenia. Recunoscându-se necesitatea unei metode comune de gestionare, a fost lansat un proiect de gestionare a siturilor Natura 2000 și de dezvoltare a unui model sustenabil de exploatare a terenurilor pentru întreaga zonă, pe baza potenţialului natural, economic și social al regiunii.

Proiectul, fi nanţat parţial din Fondul European de Dezvoltare Regională, derulează o serie de activităţi în vederea atingerii acestui obiectiv. Speciile și habitatele protejate ale UE sunt cartografi ate, achiziţionându-se utilaje pentru a contribui la refacerea pajiștilor degradate (unele dintre acestea vor fi , de asemenea, achiziţionate în cadrul proiectului).

Criteriile pentru agricultura neinvazivă pentru natură vor fi elaborate după discuţii purtate cu fermierii locali și vor fi dezvoltate noi produse agricole și turistice, susţinute de o marcă locală pentru a contribui la promovarea produselor locale. Vor fi elaborate, de asemenea, o serie de materiale și broșuri turistice de informare, pentru a crește profi lul regiunii ca și destinaţie de înaltă calitate și neinvazivă pentru natură.

53

Proiectul LIFE al UE pentru protejarea păsării-furtunii în Malta

Proiectul LIFE pentru protejarea păsării-furtunii este unul dintre cele mai ample proiecte de conservare demarate vreodată în Malta. Axat pe cea mai mare colonie de păsări de la Rdum tal-Madonna, proiectul a îmbunătăţit considerabil condiţiile de construcţie a cuiburilor și ratele de creștere a celor 400-600 de perechi reproducătoare.

De asemenea, au fost luate măsuri și în largul mării. Utilizând noi metode de urmărire, au fost identifi cate noi situri importante pentru această specie, care au fost ulterior propuse pentru a fi protejate. Armata a fost și ea implicată pentru a contribui la limitarea vânatului ilegal, iar pescarii au fost încurajaţi să utilizeze metode alternative de pescuit, pentru a evita prinderea accidentală a păsărilor în plasele de pescuit. Datorită proiectului LIFE, viitorul păsării-furtunii pare acum mult mai optimist.

Cooperarea autorităţilor locale în Luxemburg

Un proiect LIFE în valoare de 3 milioane EUR a fost lansat de curând în Luxemburg pentru a contribui la protejarea și refacerea a 10 situri Natura 2000. Proiectul include o serie de măsuri clasice de conservare, de la lucrări de refacere a habitatelor, la achiziţionarea de terenuri, dialoguri cu părţile interesate la acţiuni pentru creșterea gradului de sensibilizare.

O caracteristică specială a acestui proiect este însă aceea că reunește un amplu parteneriat al autorităţilor locale în vederea derulării acestor măsuri. În loc să fi e doar consultate, autorităţile locale preiau iniţiativa în ceea ce privește garantarea gestionării adecvate a siturilor lor Natura 2000, cu consultarea comunităţilor locale. Aceasta contribuie, de asemenea, la asigurarea faptului că siturile Natura 2000 devin o parte integrantă a intereselor și politicilor locale.


Fotografi i oferite dePagina 29 de sus: LIFE00 NAT/EE/007093; ShutterstockPagina 30: Lubomir HlasekPagina 32: Willem Kolvoort/naturepl.comPagina 33 sus: Gino Damiani; LIFE07_NAT_H_000322Pagina 34: Juan Carlos Munoz/naturepl.comPagina 35 de sus: Jim Asher; Inaki Relanzon/naturepl.comPagina 36: Peter CreedPagina 38: Wild Wonders of Europe/Smit/naturepl.comPagina 39 sus: Shutterstock; LIFE02 NAT/S/008483Pagina 40: Paul van Gaalen/KINAPagina 41 sus: Pawel Powlaczyk; J. Hamelin/UNEPPagina 42: LIFE02 NAT/GR/008494Pagina 44: Niall Benvie/naturepl.comPagina 45 sus: LIFE02 NAT/GR/008494; Yves Lecocq/FACEPagina 47: ShutterstockPagina 48: Grzegorz Lesniewski/naturepl.comPagina 49 sus: Shutterstock; ShutterstockPagina 50: LIFE08 NAT/S/000266Pagina 52: David Tipling/Naturepl.comPagina 53 sus: Flickr; LIFE07 NAT/L/000542

Coperta faţă: ShutterstockPagina 5: Comisia EuropeanăPagina 6: J. HlasekPagina 8: Shutterstock; Rollin Verlinde/www.vildaphoto.net; ShutterstockPagina 10: ShutterstockPagina 12: Sue Daly/naturepl.comPagina 13 de sus: Wild Wonders of Europe/Zupanc/naturepl.com; Wild Wonders of Europe/Lilja/naturepl.comPagina 14: Jose B. Ruiz/naturepl.comPagina 16: Jose B. Ruiz/naturepl.comPagina 17 de sus: LIFE08 NAT/BG/000281; LIFE04 NAT/P/000213Pagina 18: Pierre Zeni/Still PicturesPagina 20: ShutterstockPagina 21 de sus: Shutterstock; F. van BauwelPagina 22: Zdanek PatzeltPagina 24: Guy Edwardes/naturepl.comPagina 25 de sus: Markus Varesvuo/naturepl.com; LIFE04 NAT/ DE/000028Pagina 26: Nick Upton/naturepl.comPagina 28 : Adrian Davies/naturepl.com

55

Comisia Europeană

Directiva „Habitate” – 20 de ani de protecţie a biodiversităţii în EuropaLuxemburg: Ofi ciul pentru Publicaţii al Uniunii Europene

2012 — 56 pp. — 24 x 24 cm

ISBN 978-92-79-23765-2

doi:10.2779/23617

56 2 0 d e a n i d e l a a d o p t a r e a D i r e c t i v e i „ H a b i t a t e ” KH

-31-12-629-RO-C

ISBN 978-92-79-23765-2

Directiva „Habitate”ec.europa.eu/environment/nature/pdf/20yrs_brochure_ro.pdf– Lacul Prespa...

Documents

Transcript of Directiva „Habitate”ec.europa.eu/environment/nature/pdf/20yrs_brochure_ro.pdf– Lacul Prespa...