375

Cap. 7 DIRECTIA PROTECTIA MEDIULUI

După 1990, şi mai ales după promulgarea noii legislaţii în domeniul protecţiei mediului, principiul “dezvoltării durabile” a constituit unul din principiile importante ce au stat la baza elaborării proiectelor pentru lucrări portuare, aeroporturi, drumuri, poduri, construcţii civile. Pentru realizarea acestor lucrări s-a propus aplicarea unor tehnologii de execuţie care să permită economisirea materialelor utilizate (cum ar fi ciment, nisip, fier, etc), cu influenţă directă asupra materiilor prime folosite pentru realizarea acestor materiale. De asemenea, s-au căutat şi găsit soluţiile cele mai adecvate pentru realizarea lucrărilor de drumuri astfel încât terenurile scoase temporar din circuitul agricol sau forestier să fie cât mai reduse ca suprafaţă, pentru a nu afecta dreptul generaţiilor viitoare de a se bucura de una din resursele de bază ale ţării. Proiectele privind realizarea unor investiţii portuare, mai ales cele referitoare la încărcarea/descărcarea produselor petroliere, cerealelor şi altor materiale în vrac, au inclus soluţii pentru prevenirea poluării apelor căilor navigabile şi implicit protecţia ecosistemului acvatic.

Urmare atestării institutului de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile au fost elaborate de studii de gospodărirea apelor, studii de evaluare a impactului asupra mediului, bilanţuri de mediu şi evaluări de risc pentru un număr important de lucrări de investiţii. Astfel, în perioada 2003-2008, Directia de protectia mediului a elaborat documentaţiile necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi acordului de mediu pentru toate proiectele elaborate de institut, dintre care amintim:

- Variante de ocolire pentru municipiile Vaslui, Zalău, Lugoj; - „Pod peste Dunăre la Brăila”” - „Amenajarea complexă a portului turistic Tomis” - „Amenajarea unui port turistic Costineşti” - „Autostrada Braşov Oradea” - Centurile Sud şi Nord Bucuresti - Reabilitarea a numeroase drumuri naţionale şi judeţene, sau a unor tronsoane din

acestea, cum sunt: DN 2M, DN 2D, DN10, DN 2, DN1A, DN 57 şi DN 57B, DN 66A, DN 68 – Câmpu lui Neag – cabana Câmpuşel şi poduri, DJ 731, DJ 703 I, DJ 658, DJ 671, etc

- Reabilitări, extindere pista, alte lucrări în aeroporturile din Tg. Mureş, Cluj, Oradea, Constanţa, precum şi in Aeroportul Internaţional „Henri Coanda” şi Aeroportul Băneasa din Otopeni, respectiv Bucureşti

- „Terminal pasageri port Constanţa” - Lucrări de amenajare a danelor în porturile Constanţa, Midia şi porturile dunărene

376

Fig. 7.1.Terminale pasageri porturi dunărene

Fig. 7.2. “Extindere şi modernizare Aeroport Sibiu”

Fig. 7.3. „Amenajarea complexă pentru atenuarea viiturilor şi refacere plajă şi faleză Costineşti”

377

Fig. 7.4. “Lucrari de combatere a eroziunii costiere- zona Constanţa”

Fig. 7.5. „Refacere pod pe DN2 Buzău - Râmnicu-Sărat, peste râul Buzău la km 114+508, la Mărăcineni”

De asemenea, au fost realizate studii de evaluare a impactului pentru o serie de proiecte realizate de alte institute de proiectare. Astfel, putem enumera evaluările făcute pentru următoarele proiecte de investiţii :

o „Dezvoltarea potenţialului turistic al văii râului Doftana. Reabilitarea şi modernizarea DJ 102I Câmpina – Valea Doftanei – Săcele km 35+100 - km 64+407,56”.

o „Halda de zgură şi cenuşă – S.C.U.T. Giurgiu S.A - evaluare de risc”

o „Pasaj rutier denivelat superior Basarab” o “Recalificare urbană- Perimetrul istoric Piaţa Unirii, Grădina Publică

Focşani”

o „Centru Comercial, ansamblu rezidenţial şi birouri, mun. Giurgiu, zona Mihai Viteazu”

o “Parcaj suprateran, spaţii comerciale (S+P+M+11E) amplasat în Şos. Olteniţei nr.4A, sector 4 Bucureşti”

378

Fig. 7.6. “Recalificare urbană- Perimetrul istoric Piaţa Unirii, Grădina Publică Focşani”

Fig. 7.7. „Aeroport internaţional Braşov-Ghimbav”

Au fost elaborate bilanturi de mediu in vederea autorizării din punct de vedere al mediului pentru: - “Staţie de betoane Mogoşoaia” - „Aeroport internaţional Kogălniceanu” - „Rampa depozitare gunoi menajer Valea Rea – oraş Nehoiu, judeţ Buzău” - „S.C. RER ECOLOGIC SERVICE Buzău S.A. - activitatea de colectare , transport - si depunere a deşeului menajer din municipiul Râmnicu-Sărat””

379

- „Staţie epurare ape uzate menajere oraş Nehoiu” - „SC SORENA SA Constanţa”

Urmare câştigării unei licitaţii organizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice

şi Locuinţelor, s-a realizat Analiza strategică de mediu pentru „Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a VI-a – Resurse turistice”.

Fig. 7.8. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a VI-a – Resurse turistice

Directia Protectia Mediului se implică incă din faza de alegere a soluţiei de traseu, cum a fost în cazul autostrăzilor Tg. Mureş-Iaşi şi Sibiu-Piteşti, precum şi a autostrăzii urbane Cluj-Napoca, analizând soluţiile propuse din punct de vedere al proetcţiei mediului

De asemenea, impreună cu Divizia Lucrări Hidrotehnice şi Portuare, Directia Protectia Mediului a realizat:

- „Studiu hidrologic pentru “VOEST ALPINE STAHL GMBH” în variantele de amplasament Agigea şi Corbu”

- „Proiect pentru controlul şi stoparea dezvoltării vegetaţiei din canalele

navigabile Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă - Midia Năvodari şi pentru înlăturarea celei existente”

380

Fig. 7.9. Vegetatie pe Canalul Dunare - Marea Neagra

Nu in ultimul rând, ca urmare a câştigării unei licitaţii organizate de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi în colaborare cu alte institute de specialitate, a coordonat lucrarea:„Realizarea Master Planului pentru zona de protectie cu regim sever de pe litoralul romanesc al Marii Negre”

Master Planul pentru zona de protecţie cu regim sever de pe litoralul românesc al Mării

Negre a fost elaborat pentru conformitatea deplină cu Recomandarea Uniunii Europene privind Managementul Integrat al Zonei Costiere şi va permite:

Fundamentarea deciziilor în ceea ce priveşte dezvoltarea zonei costiere şi în special a zonei de protecţie cu regim sever Fundamentarea ştiinţifică a unui sistem de monitorizare a calităţii mediului zonei

costiere Furnizarea de norme pentru utilizarea zonei de protecţie cu regim sever Stabilirea metodologiei de determinare a zonei costiere a României pe baza (a)

criteriilor de planificare şi management, pe de o parte, (b) a legislaţiei existente şi (c) a condiţiilor naturale ale suprafeţei costiere. Dat fiind importanţa zonei costiere pentru România, abordarea privind demarcarea trebuie aplicată pentru a facilita şi armoniza toate obiectivele menţionate mai sus, rezultând o abordare hibridă.

381

Fig. 7.10. Zona de protectie cu regim "sever" pe litoralul romanesc al Marii Negre

Direcţia Protecţia Mediului dispune de un colectiv de specialişti din domeniile inginerie sanitară şi protecţia mediului, ingineria mediului, hidroenergetică, construcţii navale, fizica atmosferei şi protecţia mediului, biologie, geografie, chimie, ingineria sistemelor biotehnice şi ecologice.

Faptul că toate studiile de impact şi bilanţurile de mediu elaborate de IPTANA au fost utilizate de beneficiari pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor /acordului de mediu şi promovarea lucrărilor, ca şi pentru obţinerea autorizaţiilor integrate de mediu, dovedeşte că este recunoscută capacitatea colectivului de a elabora documentaţii ( memorii tehnice, studii de evaluare a impactului, master plan şi bilanţuri de mediu) conforme cu legislaţia în vigoare în domeniile gospodăririi apelor şi protecţiei mediului.

Colectivul are şi o bună experienţă în domeniul organizării consultaţiilor publice, atunci când procedura de evaluare a impactului unui proiect asupra mediului o solicită.