Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti poliţia capitalei · 2019. 3. 1. · u[or de...

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

poliţia capitalei

FEBRUARIE2019

fondat` \n 1926serie nou`anul XXVIII Nr. 486 http://b.politiaromana.ro

FEBRUARIE2019

anul XXVII INr . 486

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,

Florin {INCA, ConstantinCONSTANTINESCU,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru materialele

publicate revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

Adresa po[ta l` :

s t r . Efor ie i nr . 3-55,

sector 5 , Bucure[t i .

E-mmai l :

[email protected]

Sumar

2

5

Comer]ul printre ma[ini amendat de poli]i[ti

Martirii Poli]iei Române

14 - 16

17 - 19

23

Cum s` ne ferim de infractori?

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:Adrian-CCiprian MIRONRadu Emilian GAVRI{ Drago[ Orlando NICU

Marius Eugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

3

Pre[edin]ia României la Consiliul Uniunii Europene

7-9Jafuri de milioane \n regatul Unit

ISSN 2601-55129

ISSN - L 1584-99910

„Grupare“ \n minoritate

Num`rul actual a primit bun de tiparpe 27 februarie 2019.

Tradi]ii [i supersti]ii de Dragobete

1POLI}IA CAPITALEI - Februarie 2019

ACTUALITATE

Centrul Vechi [i siguran]a cet`]eanuluiLa \nceputul acestui an, la nivelul Poli]iei

Capitalei au avut loc modific`ri organizatorice,menite s` gestioneze eficient provoc`rileactuale din Bucure[ti. A[a cum am relatat [i \nnum`rul din luna ianuarie, au fost create [aptebirouri, care vor fi specializate pe investigareacalificat` a unor infrac]iuni grave. De asemenea, a fost \nfiin]at [i Serviciul Poli]ieiCentrului Istoric, menit s` acopere unitar toat`problematica existent` din Centrul Vechi.

Mar]i, 12 februarie, la cafeneaua Narcoffee,din apropierea Pie]ei Romane, a avut loc \ntâlnirea s`pt`mânal` cu cet`]enii, din cadrulproiectului „La cafea cu un poli]ist“, ini]iat deServiciul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii.Pentru tema aleas` - siguran]a \n Centrul Vechi- au fost prezen]i doi poli]i[ti, [eful BirouluiOrdine Public` al Servciului Poli]iei CentruluiIstoric, comisar [ef Gheorghe Iona[cu [i [efulBiroului Ordine Public` al Sec]iei 10, inspectorprincipal George Vl`descu. Cei doi cunoscfoarte bine problematica din aceast` zon` pietonal` unic`, \n care se afl` peste 250 deunit`]i comerciale (restaurante, baruri, hoteluri[i magazine) [i care devine un furnicar \nweekenduri, când mii de oameni ajung aicipentru a se relaxa [i distra.

„Uli]a Mare“, cum se numea pe la sfâr[itulanului 1600, sau strada Lipscani, redenumit`

a[a dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial afost coloana vertebral` pe care s-a construitCentrul Vechi. Me[te[ugari [i negustori români[i str`ini (albanezi, austrieci, evrei sau sârbi) auprosperat pe „Uli]a Mare“, dar [i pe str`zileconexe ({elari, Smârdan, Bl`nari, Gabrovenisau Stavropoleos). {i atunci, ca [i acum, pelâng` bun`stare [i profit, exista s`r`cie [i lipsuri, ceea ce genera infrac]ionalitate.

Dac` pentru acele timpuri, nu avem o imagine clar` a tipurilor de infrac]iuni ce eraucomise, ast`zi poli]i[tii din Centrul Istoric seconfrunt` cu infrac]iuni de furt, tulburare aordinii [i lini[tii publice, tâlh`rii, dar [iinfrac]iuni economice.

Comisarul [ef Gheorghe Iona[cu ne-adeclarat c` \n Centrul Istoric vor ac]iona peste100 de poli]i[ti, iar ace[tia trebuie s` aib` opreg`tire specific`: „S` fie \narma]i cu mult`r`bdare, s` cunoasc` cel pu]in o limb` str`in`[i s` fie bine preg`ti]i fizic“.

Pe lâng` ac]iunile concrete de ordine [i siguran]` public`, poli]i[tii Serviciului CentruluiIstoric trebuie s` fac` [i munc` de prevenire,prin ac]iuni de informare a celor caretranziteaz` aceast` zon`, dar [i a locuitorilordin Centrul Vechi (exist` 18 asocia]ii de proprietari).

SSoorriinn AANNGGHHEELL

LA ZI

Februarie 2019 - POLI}IA CAPITALEI2

Poli]i[tii Sectorului 2 auefectuat mai multe controale, la\nceputul lunii februarie, pentru prevenirea [i combaterea faptelor antisocialeîn cluburile aflate pe teritoriulde competen]`. Astfel, poli]i[tiiSec]iei 8 [i ai Serviciului deInvestigare a Criminalit`]iiEconomice - Poli]ia Sectorului2, au ac]ionat împreun` cureprezentan]i ai InspectoratuluiGeneral pentru Situa]ii deUrgen]` - Bucure[ti-Ilfov,Inspectoratului Teritorial deMunc` Bucure[ti [i AutoritateaNa]ional` pentru Protec]iaConsumatorului, pe linia prevenirii [i combaterii faptelorantisociale, în mai multecluburi din Sectorul 2.

În urma controalelor efectuate, s-au constatat maimulte abateri de la prevederileunor norme legale, fiind aplicate mai multe sanc]iunicontraven]ionale:

pentru nerespectareanormelor prev`zute de Legea

nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor[i protec]ia persoanelor, au fostaplicate patru sanc]iuni contraven]ionale, în valoaretotal` de 4000 lei;

pentru înc`lcarea prevederilor legale privind protejarea popula]iei împotrivaunor activit`]i de produc]ie,comer] sau prest`ri de serviciiilicite, f`r` îndeplinireacondi]iilor stabilite prin lege, afost aplicat` o amend`, în valoare de 5000 lei;

pentru înc`lcareanormelor legale privind fumatulîn spa]iile publice închise, aufost aplicate dou` sanc]iunicontraven]ionale. Totodat`, cuprivire la respectarea prevederilor privind comercializarea produselornumai în cadrul termenului devalabilitate, ori folosirea înactivitatea de produc]ie [idepozitare a unor spa]ii corespunz`toare, au fost aplicate dou` sanc]iuni

contraven]ionale, în valoaretotal` de 6000 lei.

Având în vedere c` au fost constatate abateri în leg`tur`cu avizele [i autoriza]iile desecuritate la incendiu, au fostaplicate [i patru sanc]iuni contraven]ionale, în valoare de27.500 lei.

În cadrul acestei ac]iuni, afost aplicat` [i o sanc]iune contraven]ional` de 120.000lei, pentru înc`lcarea unorprevederi ale Codului Muncii,privind anumite obliga]ii aleangajatorului.

Cuantumul total alsanc]iunilor a fost de 170.000lei.

Ac]iunea se circumscrieactivit`]ilor Poli]iei Românepentru asigurarea unui climatde lini[te public`, protec]iacet`]eanului fa]` de practicilecomerciale ilicite [iîns`n`to[irea mediului de afaceri.

GGaabbrriieell CCIILLIINNCC~~

Controale în mai multe cluburi din sectorul 2

Comer]ul printre ma[ini amendat de poli]i[tiLuni, 4 februarie, poli]i[tii bucure[teni au

ac]ionat pentru asigurarea unui climat de siguran]` public`, în vederea prevenirii [i combaterii faptelor de natur` contraven]ional` [ipenal`, în special a celor privind locurile de parcare [i comer]ul ambulant în marile intersec]ii.Astfel, între 14.00-18.00, poli]i[ti ai Serviciului deOrdine Public` cu sprijinul Poli]iei Sectoarelor 1-6[i al Brig`zii Rutiere au organizat [i desf`[urat oac]iune pe întreg teritoriul municipiului Bucure[ti,pe linia combaterii comer]ului ambulant în intersec]ii.

În urma ac]iunilor organizate, au fost aplicate58 de sanc]iuni contraven]ionale, însumândaproximativ 11.000 lei, pentru nerespectareaprevederilor Legii nr. 61/1991 republicat`, privindsanc]ionarea faptelor de înc`lcare a unor norme

de convie]uire social`, a ordinii [i lini[tii publice[i pentru înc`lcarea Legii nr. 12/1990 privindprotejarea popula]iei împotriva unor activit`]icomerciale ilicite. De asemenea, au fost ridicateîn vederea confisc`rii bunuri comercializate înzona intersec]iilor, valoarea acestora ridicându-sela circa 3000 de lei ([terg`toare auto,înc`rc`toare auto, cabluri USB, etc). Totodat`,poli]i[tii au organizat [i desf`[urat ac]iuni pentruidentificarea [i sanc]ionarea agen]ilor de securitate, care au preocup`ri ilicite pe liniaparc`rii de autoturisme, [apte persoane fiindsanc]ionate contraven]ional, în conformitate cuLegea 333/2003 privind paza obiectivelor,bunurilor, valorilor [i protec]ia persoanelor, valoarea amenzilor ridicându-se la 2600 de lei.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

{TIRI

POLI}IA CAPITALEI - Februarie 2019 3

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

„Grupare“ \n minoritate

Ho]i de peste grani]`

Am avut ocazia, de-a lungultimpului, s` scriem \n paginilerevistei noastre despre diferi]iindivizi certa]i cu legea, carecomit infrac]iuni \n diferitezone din Capital`, dar [idespre infractori care ac]ionaupe tot cuprinsul ]`rii (ho]iivoiajori). Ho]ii voiajori plecaudin Bucure[ti spre diferiteora[e, comiteau fapta, apoireveneau \n Capital`.

Dar, \n rândurile ceurmeaz`, vom vorbi despredoi b`rba]i, cet`]eni strìni,care au fost prin[i la grani]`,\n urma unei ac]iuni a judiciari[tilor Sec]iei 2.Suspec]ii erau cùta]i deanchetatori din septembrieanul trecut, deoarece au furat6000 lei dintr-un autoturism,parcat \ntr-un centru comercial.

Atunci, cei doi au folosit undispozitiv de bruiere a sistemului de \nchidere centralizat` a ma[inii, pentru ap`trunde \n interior, iar cândproprietarul s-a \ndep`rtat,furtul a devenit o simpl` formalitate. Cu toate c`munca de investiga]ie a fost

dificil`, oamenii legii au reu[its` \i identifice pe autori, iar pe11 februarie cei doi au fostre]inu]i [i au ajuns la sediulSec]iei 2, pentru a daexplica]ii.

Cercet`rile vor stabili dac`ho]ii au mai comis [i alteasemenea fapte \n Bucure[ti.

Copiii sunt viitorul nostru, iar noi suntemresponsabili pentru cum le proiect`m acestviitor. Primii pa[i \n via]` depind de educa]iaprimit` de la p`rin]i. Drumul drept nu esteu[or de g`sit pentru un copil, dac` cei „[apteani de acas`“ este o no]iune strìn` lui.

De[i este greu [i trist, trebuie s` aducem\n discu]ie [i situa]ii deosebite, cu carepoli]i[tii se confrunt`. Ne referim aici lainfrac]iuni comise de minori. Nu este u[or s`te deta[ezi, ca om al legii, când ai de

investigat un furt dintr-o locuin]`, \n care suntimplica]i copii.

O \ntrebare care r`sun` \n con[tiin]apoli]i[tilor afla]i \n aceast` situa]ie este: „De ce ni[te copii s-au gândit s` fac` aceast`fapt`?“ R`spunsul poate c` se afl` la sociologi, psihologi sau la p`rin]ii lor. Saupoate c` nu exist` un r`spuns. Dar, cu siguran]`, exist` factori care au declan[atdecizia de a fura.

La \nceputul lunii februarie, poli]i[tii de

Credit foto: Corbis.com

investiga]ii criminale ai Sec]iei 12 au primit osarcin` dificil` - s` ancheteze un furt dintr-olocuin]` \n care erau implica]i copii. Totul apornit de la reclama]ia depus` de mama unuicopil, care le-a declarat oamenilor legii c` fiului ei i-au fost furate cheile de la cas`, iarcând a ajuns \n locuin]` a constatat c`disp`ruser` 47.000 lei.

Poli]i[tii au stabilit c` cineva apropiat copilului, care [tia unde st`, ar fi putut s`

comit` fapta. S-au purtat discu]ii cu colegiidin clasa b`iatului, iar \ntr-un final, poli]i[tiiau identificat un tân`r care a recunoscut c` ela furat cheile. Apoi, \mpreun` cu al]i doi prieteni, au mers acas` la copil [i au furatbanii.

Acum, cei trei minori sunt cerceta]i pentrufurt calificat. La final, r`mânem totu[i cu \ntrebarea: De ce ni[te copii au ajuns s` fac`asta?

Februarie 2019 - POLI}IA CAPITALEI

{TIRI

Ordin de protec]ie \nc`lcat

4

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Unele persoane nu potaccepta o desp`r]ire [i vor s`reintre \n rela]ie cu pumnii [ipicioarele. A[a s-a \ntâmplatcu un b`rbat de 23 ani, carea apelat la tot arsenalul deintimidare, pentru ca fostaiubit` s` \l accepte din nou\n via]a ei, telefoane deamenin]are, discu]ii aprinse[i chiar acte de violen]`.Individul ajunsese s` stea lapând` \n apropierea

locuin]ei fostei prietene,pentru a intra \n contact cuea.

Teroarea psihologic` acontinuat pân` pe 11 februarie, când b`rbatul s-apostat la u[a apartamentuluifetei [i a declan[at un scandal monstru. Mama feteinu a mai putut suporta ce se\ntâmpla [i a sunat la poli]ie.Un echipaj al Sec]iei 21 aajuns, \n foarte scurt timp, [i

l-au g`sit pe b`rbat \n fa]ablocului. A fost condus laaudieri, iar poli]i[tii au decisemiterea unui ordin de protec]ie provizoriu (care nupoate dep`[i cinci zile).

B`rbatul trebuia s` nu seapropie la mai mult de 300metri de victim` [i de mamaei. Cu toate acestea, individul a continuat s` vin`la locuin]a fetei [i s` oamenin]e cu violen]e, pentrua o determina s` \[i retrag`plângerea [i s` se \mpace.Din aceast` cauz`, pe 17februarie, oamenii legii l-aure]inut pentru \nc`lcareaordinului de restric]ie provizoriu, urmând s` fiesesizat Parchetul, pentruimpunerea altor sanc]iuni.

De la intrarea în vigoare aOrdinului de protec]ie provizoriu, în Bucure[ti,poli]i[tii au emis peste 150de ordine de protec]ie.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELLCredit foto: Corbis.com


În centrul responsabilit`]ilor Pre[edin]ieiRomâniei la Consiliul Uniunii Europene seafl` actualul program legislativ al Uniunii,în faza sa final` de derulare. În identificarea formulelor de compromis încadrul Consiliului UE, precum [i înnegocierile cu Parlamentul European,Pre[edin]ia României la Consiliul UE vaac]iona în linie cu priorit`]ile stabilite prinAgenda Strategic` a Uniunii din 2014 [iDeclara]iile de la Roma [i Bratislava aleLiderilor Europeni, precum [i Declara]iacomun` privind priorit`]ile legislative aleUE pentru 2018-2019.

Proiectarea agendei de lucru aPre[edin]iei României porne[te de la convingerea c` orice viziune despre viitortrebuie construit` în jurul principiilor fundamentale care au ghidat evolu]iaUniunii Europene de-a lungul timpului.

În formularea priorit`]ilor Pre[edin]iei,România are în vedere cet`]eanul atât casurs`, cât [i ca beneficiar al ac]iuniieuropene. Eforturile României se vor concentra cu prec`dere pe dosarele legislative [i nelegislative cu impact direct[i imediat asupra vie]ii de zi cu zi acet`]enilor. România va urm`ri ca, prin

activitatea pe care o va desf`[ura laPre[edin]ia Consiliului UE, s` ob]in` rezultate concrete [i s` pun` în valoarebeneficiile pe care o Uniune puternic` [icoeziv` le poate aduce fiec`ruia în parte.De asemenea, Pre[edin]ia României vaurm`ri ca politicile Uniunii s` se raportezeîn permanen]` la principiul coeziunii întrestatele membre, regiuni [i to]i cet`]enii.Avem în vedere coeziunea atât ca valoarecomun` european`, cât [i ca expresie aunit`]ii între statele [i regiunile dinUniunea European`.

Promovarea convergen]ei economice [isociale este esen]ial` pentru dezvoltareaarmonioas`, echilibrat` [i durabil` aUniunii, prin reducerea disparit`]ilor dedezvoltare între diversele regiuni [i creareade oportunit`]i egale reale pentru to]icet`]enii.

Pe de o parte, procesul de elaborare a priorit`]ilor a fost conceput ca un proces democratic, deliberativ, de jos în sus, carea oferit oportunitatea atât institu]iilor publice, cât [i diver[ilor actori sociali s` sepronun]e asupra tematicilor pe care le consider` cele mai importante pentru includerea printre dosarele prioritare ale

Pre[edin]ia României la Consiliul Uniunii Europene



Pre[edin]iei României la Consiliul UniuniiEuropene. Pe de alt` parte, la nivel decon]inut, preocuparea principal` în formularea domeniilor prioritare de ac]iuneeste orientat` c`tre m`sura în care acesteacorespund principiilor înscrise în Tratate.

Proiectul european are nevoie de creativitate, de o perspectiv` consolidat`, pentru a dep`[i provoc`rile actuale cu carese confrunt` [i pentru a (re)impulsiona procesul de integrare. Deciziile privindviitorul politicilor europene trebuiesus]inute de o reflectare corespunz`toare[i în priorit`]ile de finan]are ale Uniuniicare faciliteaz`, în fapt, transpunerea acestor politici în rezultate pentru cet`]eni.

În context, Pre[edin]ia României laConsiliul Uniunii Europene va contribui ladefinirea principiilor urm`torului CadruFinanciar Multianual post-2020. Viitorulbuget multianual va trebui s` ofere Uniunii resursele necesare pentru atingerea obiectivelor urm`torilor [apte ani, într-unechilibru între politicile generatoare decre[tere [i convergen]` [i r`spunsul lanoile provoc`ri. În prezent, UE se confrunt`cu o palet` larg` de provoc`ri, cu impactasupra prosperit`]ii societ`]ilor noastre [icet`]enilor europeni.

În acest context, este nevoie de ac]iuniconcertate, eliminarea fragment`rii,înt`rirea încrederii [i coeziunii în ac]iune,precum [i de asigurarea unei coeren]ecrescute între politicile [i instrumentelecare definesc Spa]iul de Libertate,Securitate [i Justi]ie.

Pentru a atinge acest obiectiv, cre[terea

gradului de securitate reprezint` un punct central al nevoilor [i a[tept`rilorcet`]enilor. Urm`rirea implement`rii, de omanier` coerent` [i unitar`, a ac]iunilorsubsumate Strategiei de securitate intern`a Uniunii, precum [i stimularea punerii înpractic` de noi instrumente care s` asigureun plus de securitate Uniunii [i s` conduc`la buna func]ionare a spa]iului de liber`circula]ie sunt ac]iuni necesare în direc]iaconsolid`rii unei Uniuni bazate pe libert`]i[i siguran]`. Totodat`, problematicamigra]iei va fi men]inut` în aten]ie, îndemersul de continuare a eforturilor substan]iale ale Comisiei Europene,Serviciului European de Ac]iune Extern` [iale Pre[edin]iilor precedente, care auurm`rit materializarea conceptului de abordare cuprinz`toare a migra]iei înac]iuni care s` conduc` la gestionarea eficient` [i durabil` a acestui fenomen.

Îmbun`t`]irea cooper`rii judiciare întrestatele membre, prin sporirea eficien]ei sistemelor judiciare, consolidarea încrederiireciproce între autorit`]ile judiciare alestatelor membre, precum [i adaptarea sistemelor judiciare la nivel european laoportunit`]ile pe care dezvoltarea digital`le ofer` reprezint` direc]ii de ac]iune importante care pot contribui la un Spa]iuconsolidat de Libertate, Securitate [iJusti]ie.

Urm`rirea eficient` a obiectivelor Uniuniiîn sfera justi]iei [i afacerilor interne estestrâns legat` de asigurarea unui cadru predictibil [i, în acela[i timp, flexibil der`spuns la noile realit`]i [i provoc`ri, inclusiv în privin]a instrumentelor definan]are a acestor obiective. Din aceast`perspectiv`, Pre[edin]ia României laConsiliul UE va continua eforturile deavansare substan]ial` a negocierilor privindpropunerile sectoriale ce vizeaz` instrumentele financiare dedicate acestuidomeniu de ac]iune.

SSuurrssaa:: wwwwww..rroommaanniiaa22001199..eeuu

-- vvaa uurrmmaa --Credit foto: romania2019.eu


MONDO POLICE

Jafuri de milioane \n Regatul UnitÎÎnnttrr--uunn iinntteerrvvaall ddee nnuummaaii 1144

lluunnii ((ddeecceemmbbrriiee 22000044 -- ffeebbrruuaa--rriiee 22000066)),, RReeggaattuull UUnniitt aall MMaarriiiiBBrriittaanniiii vvaa ppiieerrddee eecchhiivvaalleennttuull aa111155 mmiilliiooaannee eeuurroo,, îînn uurrmmaa aaddoouu`̀ jjaaffuurrii aarrmmaattee ssppeeccttaaccuullooaa--ssee [[ii rrooccaammbboollee[[ttii ((uunnuull îînn IIrrllaann--ddaa ddee NNoorrdd [[ii cceell`̀llaalltt îînn AAnngglliiaa))..

PPee 2200 ddeecceemmbbrriiee 22000044,, llaaNNoorrtthheerrnn BBaannkk ddiinn BBeellffaasstt ((BBééaallFFeeiirrssee--gguurraa bbaannccuurriilloorr ddee nniissiipp)),,ccaappiittaallaa [[ii cceell mmaaii mmaarree oorraa[[ aallIIrrllaannddeeii ddee NNoorrdd,, hhoo]]ii bbiinnee oorrggaa--nniizzaa]]ii vvoorr rreeuu[[ii ss`̀ ssuussttrraagg`̀ ddiinnsseeiiff ppeessttee 3377 mmiilliiooaannee eeuurroo,,ppeennttrruu ccaa îînn zziiuuaa ddee 2222 ffeebbrruuaa--rriiee 22000066,, aall]]ii bbaannddii]]ii mmaassccaa]]ii,, llaaffeell ddee bbiinnee oorrggaanniizzaa]]ii,, aauu pp`̀--ttrruunnss îînnttrr--uunn ddeeppoozziitt aall BB`̀nncciiiiNNaa]]iioonnaallee aa AAnngglliieeii ((BBaannkk ooffEEnnggllaanndd)) ddiinn llooccaalliittaatteeaa TToonn--bbrriiddggee ((llaa 4400 kkmm ssuudd--eesstt ddeeLLoonnddrraa)) [[ii aauu ffuurraatt 5533 mmiilliiooaanneeddee lliirree sstteerrlliinnee..

Spargerea de la NorthernBank a fost minu]ios pl`nuit`de rùf`c`tori, care au r`pit, îndiminea]a zilei jafului, membriifamiliilor a doi salaria]i aib`ncii, Kevin McMullan [iChristopher Ward, for]ându-i s`colaboreze cu ei pentru reu[itaopera]iunii.

Luni, 20 decembrie,McMullan [i Ward vor fi „escorta]i“ la sediul b`ncii, laora de prezentare normal` aangaja]ilor. În timpul pauzei deprânz, Ward sustrage un milionde lire sterline, pe care \i pune\ntr-o geant` sport [i iese dinunitatea bancar`. La câtevastr`zi distan]`, pred` geantaho]ilor [i se \ntoarce la locul demunc`.

Dup` \nchiderea b`ncii,Ward [i McMullan au r`mas \n

interior [i le-au facilitat intrareaho]ilor. La scurt timp, banii aufost înc`rca]i într-o camionet`, parcat` în proximitatea b`ncii,dup` care aceasta dispare f`rùrm`. Cu pu]in timp înainte demiezul nop]ii, cei care ]ineausechestrat` familia Ward, aup`r`sit domiciliul acesteia, lafel procedând [i complicii careo p`zeau pe doamnaMcMullan.

Alertat` destul de târziu,poli]ia va demara o anchet`,analizând mai multe piste.Astfel, s-a luat \n calcul ipotezac` jaful ar fi fost comis de gruparea terorist` separatistÌRA (Armata RepublicanÌrlandez`) - în colaborare cupartidul politic Sinn Féin.

Sinn Féin este o mi[carepolitic` irlandez` (fondat` pe28 noiembrie 1905), devenit`partid politic republican-na]ionalist, cu orientare de stânga (de ideologie republican`, socialist`, democratic` [i eurospectic`),din 17 ianuarie 1970.

Considerat ca fiind aripapolitic` a IRA, el este prezentatât în Republica Irlanda cât [iîn Irlanda de Nord [i se opune

diviz`rii Irlandei (în Irlanda deNord [i Irlanda de Sud).

|n „anii de plumb“, în MareaBritanie au loc importanterevendic`ri separatiste, în special ale Sco]iei (care sebazeaz` pe ideea unei culturispecifice, proprie acestei ]`ri, aunui sistem bancar, juridic [ieducativ diferit de cel alAngliei), care dorea s`-[iredobândeasc` independen]afa]` de Anglia (ca \nainte de1707), ca [i Irlanda de Nord.

|n acest conflict de mari propor]ii (care avea ca scopeliberarea Irlandei de Nord desub autoritatea britanic` [icrearea unei RepubliciIrlandeze-Éire Nua), au fostimplica]i, pe de-o parte, armata [i poli]ia britanic`(respectiv, a Irlandei de Nord),iar pe de alt` parte, grup`riparamilitare republicane irlandeze, unde rolul cel maiimportant l-a avut grupul armatIRA, fondat în 1969 de SeánMacStíofáin.

|n urma Acordului de laBelfast, de pe 10 aprilie 1998,numit [i Acordul de Pace pentru Irlanda de Nord, s-a puscap`t unor confrunt`ri


sângeroase, \n care au pierit3526 de persoane [i au fostr`nite 47.541.

Pista implic`rii IRA \n jafulde la Northern Bank a fostl`sat` deoparte, iar pe 17 februarie 2005, poli]ia a emisun comunicat, \n care aanun]at c`, într-un dosar desp`lare de bani, au arestat[apte persoane [i au recuperat2,5 milioane de lire sterline(60.000 lire provenind de laNorthern Bank), f`r` s` confirme în mod oficial dac`investiga]iile au sau nu leg`tur`cu jaful.

Printre cei aresta]i s-anum`rat [i un fost membru alpartidului Sinn Féin (membrual IRA). |n vehiculul unuia dintre suspec]i au fost g`si]i94.000 euro, ascun[i \ntr-ocutie, iar la domiciliul altui individ a fost g`sit` o cantitateimportant` de muni]ie [idovezi c` ar fi ars bancnote delire sterline.

Un alt suspect arestat a fostpictorul Tom Hanlon, atunci învârst` de 37 ani, fost consiliermunicipal pân` în 2004, candidat al partidului Sinn Féinpentru Parlamentul irlandez \n 2002.

Pe 27 martie 2009, consilierul financiar TedCunningham a fost g`sit vinovat pentru infrac]iunea desp`lare de bani - peste trei milioane de lire sterline - care proveneau din jaf, [i a fost condamnat la 10 ani dedeten]ie. Îns`, \n 2012, Curteade Apel a anulat acest verdict,din cauza unui viciu \n anchet`,mandatul de perchezi]ie alocuin]ei lui Cunningham fiindanulat. Curtea a decis c` nou`dintre capetele de acuzare vortrebui rejudecate.

|n 2014, Ted Cunningham afost condamnat la 5 ani deînchisoare cu suspendare, dup`ce a pledat vinovat în dou`cazuri (din 10) pentruinfrac]iunea de sp`lare de bani,care n-ar fi avut absolut nimicde-a face cu jaful de laNorthern Bank.

Au furat 53 milioane, dar au l`sat \n urm` 153 milioane

În zorii zilei de 22 februarie2006, are loc un alt „jaf al secolului“, ocazie cu care vordispare, f`r` urm`, 53 milioanede lire sterline, din depozitulAgen]iei Securitas CashManagement - societate detransport de fonduri, dinTonbridge, apar]inând B`nciiNa]ionale a Angliei.

Algoritmul jafului este, oarecum, clasic. Un „commando“ se împarte îndou` grupuri, unul va lua ostatic un „factor de decizie“ alunei institu]ii financiar-bancare(care urmeaz` a fi jefuit`), iarcel`lalt, simultan, familia acestuia, dup` care se pune înaplicare „regula [antajului“,obligând astfel „factorul dedecizie“ s` colaboreze [i s`contribuie indirect la jaf.

Astfel, în seara zilei de 21 februarie, în drum spre cas`,Colin Dixon, directorul depozitului din Tonbridge esteoprit de o ma[in` ce avea semnale luminoase, dar nu erainscrip]ionat` cu \nsemne alepoli]iei.

Doi fal[i poli]i[ti \lînc`tu[eaz`, iar dup` ce îi puno cagul`, îl urc` for]at înma[in`, în timp ce so]ia [i fiullui erau ]inu]i ostatici [i sechestra]i la domiciliul lor.Într-un asemenea context,Colin Dixon le va da ho]ilorcodurile de acces în seifuriledin depozit, respectiv, de anulare a alarmei, iar îndiminea]a de 22 februarie, membrii grup`rii p`trund \ndepozit, neutralizeaz` paza [i \iadun` pe angaja]ii afla]i \ninterior \ntr-o singur` \nc`pere.Dispar, apoi, cu 53 milioane delire sterline, l`sând \n urm`153 de milioane, deoarece nuaveau suficient spa]iu \nma[ina cu care veniser`.

Banca Angliei a anun]at,dup` incident, c` cet`]enii nuvor suferi din cauza acestui jaf,iar Securitas AB, girantul depozitului, a început rambursarea banilor, într-oprim` tran[`, cu un viramentde 25 milioane lire, urmând s`


MONDO POLICE

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com


MONDO POLICE

fie virat` o sum` identic`, la odat` ulterioar`. De asemenea,era anun]at` [i o recompens`de dou` milioane lire pentruinforma]ii solide cu privire laautori.

Dup` mai multe luni decùt`ri [i investiga]ii, anchetatorii au reu[it s` \i identifice pe to]i membrii implica]i \n aceast` spargere:„creierul“ opera]iunii, britaniculde origine marocan` MoulayBrahim Lamrani (Lee Murray),Lea Rusha, Stuart Royle, RogerCoutts, Jetmir Bucpapa [i EmirHysenaj. Cel din urm` lucraseanterior la Securitas AB [i a filmat interiorul firmei, imagini ce au fost folosite degrupare pentru planul de atac.

Dezv`luirile f`cute de suspec]i au condus la recuperarea a nou` milioanede lire, ascunse într-un depozitdin sud-estul Londrei, alte[apte milioane într-un garaj dinSouthborough Tonbridge Wells[i 1,3 milioane dintr-o ma[in` parcat` la un hotel dinComitatul Kent.

„Creierul“ opera]iunii, LeeMurray, era fost lupt`tor dearte mar]iale mixte (MMA), cu

un palmares pozitiv \n meciurile disputate. Tat`l lui,de origine marocan` s-a stabilit\n Londra, la \nceputul anilor‘70. Dup` câ]iva ani, sec`s`tore[te cu o britanic`,Barbara Murray.

La vârsta de 16 ani, Murrayîncepe s` practice artelemar]iale, iar în 2004 ob]inelicen]a de lupt`tor profesionistîn cu[c`. Deoarece puteacâ[tiga mai mul]i bani, se vaangrena \n lupte ilegale, organizate de mafia londonez`.

Cu un an \nainte de jaf,Murray scap` cu via]` dup` oalterca]ie \ntr-un club. Este\njunghiat \n pl`mân [i \n zonainimii, dar supravie]uie[te \nurma multiplelor resuscit`ri.

Dup` împ`r]irea banilor, LeeMurray fuge în Maroc, undeînchiriaz` o vil` luxoas` laRabat. Autorit`]ile marocanesunt sesizate de Scotland Yard[i \l supravegheaz`\ndeaproape, pentru a vedeaunde sunt ascun[i banii.

La începutul lunii iunie2006, Lee Murray [i Paul Allen(prietenul lui cel mai bun),afla]i sub influen]a alcoolului [ia drogurilor, \l bat pe [oferul

lor atât de rù c` acesta var`mâne cu o infirmitatepar]ial`.

Victima va depune plângere[i divulg` poli]iei mai multeinforma]ii pre]ioase despre ei [iactivit`]ile infrac]ionale.

Pe 25 iunie 2006, poli]i[tiimarocani, \mpreun` cu agen]ienglezi, i-au re]inut pe cei doi,într-un centru comercial dinRabat. Comisarul PaulGladstone ([eful Brig`ziiAnticriminale a Siguran]eiRegionale din Comitatul Kent),i-a elogiat pe colegii marocanipentru profesionalismul cu careau ac]ionat [i le-a mul]umit, înmod deosebit, pentru strânsacolaborare.

Dup` audiere, Lee Murray [iPaul Allen au fost deferi]i Cur]iide Apel din Rabat [i inculpa]icu capetele de acuzare:„de]inere de stupefiante, maltratarea [oferului lor [iasociere de rùf`c`tori“, pentrucare risc` pân` la cinci ani deînchisoare. Aceast` pedeaps`trebuie executat` în Maroc,înainte de a fi extr`da]i.

|n Anglia, procesul va \ncepe\n iunie 2007, la Tribunalul OldBailey, avându-l ca procuror peSir John Nutting QC [ipre[edinte pe David Penry-Davey, iar dup` [apte luni deproces, juriul îi g`se[te vinova]i pe cei cinci inculpa]i:Stuart Royle, Jetmir Bucpapa,Roger Coutts, Lea Rusha [iEmir Hysenaj (cet`]eanalbanez). Ca urmare, pe 29 ianuarie 2009, Stuart Royle, LeaRusha, Jetmir Bucpapa [i RogerCoutts au fost condamna]i laînchisoare pe via]` [i EmirHysenaj la 20 de ani dedeten]ie.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA



Caracterul multidimensional al economiei subterane

Defini]iile date economiei subterane suntaproape tot atât de diverse pe cât sunt de variate activit`]ile prestate în aceast` sfer`. Înacest sens, exist` un num`r considerabil declasific`ri, defini]ii, abord`ri etc.

Deoarece conceptul „economie subteran`“ este înc` destul de controversat(ca urmare a diversit`]ii activit`]ilor considerate ca apar]inând sau nu ariei sale)însemn` c` o viziune cât de real` necesit` oabordare multidimensional` a acestuia.

Aceste dimensiuni sunt proiectate înraport cu diferitele criterii care grupeaz`activit`]ile luate în considerare. Cele mai desîntâlnite criterii în literatura deprofil se refer` la:

a) legalitate; b) impunere fiscal`; c) înregistr`ri oficiale în

contabilitatea na]ional`.Potrivit teoriei economice

actuale,activit`]ile din sferaeconomicului sunt grupate în:

lucrative (comerciale);nelucrative

(non-comerciale).Din prima categorie fac

parte cele produc`toare de bunuri [i serviciimajore care în urma tranzac]iilor pe pia]`genereaz` profit.

Din cea de-a doua categorie fac parte activit`]ile prestate de administra]iile publice(finan]ate prin taxe [i impozite ce suntimpuse contribuabililor) [i a administra]iilorprivate non-profit, ca de exempluorganiza]iile neguvernamentale (ONG-uri)care sunt finan]ate prin cotiza]ii voluntare,dona]ii publice sau private.

Dac` ne referim la dimensiunea generat`de criteriul legalitate, activit`]ile se pot grupaîn:

a) legale; b) ilegale.În prima categorie întâlnim activit`]i ce nu

sunt înregistrate de contabilitatea na]ional` -de exemplu activitatea în gospod`rie sau

activitatea în folosul comunit`]ii (construc]iade drumuri, case sau prestare de munci agricole). Tot în aceast` categorie de activit`]i legale întâlnim [i pe cele nedeclarate la administra]iile financiare (cumar fi munca la negru sau fraudele fiscale).

Densitatea acestor activit`]i - considerateca apar]inând economiei subterane esteevaluat` în raport cu economia oficial`. Eadifer` în func]ie de diver[i factori (condi]ii)cum ar fi cei de natur`: geografic`, istoric`,social`, economic`. De exemplu, activit`]iledin gospod`rie - orientate îndeosebi c`treautoconsum - sunt mai pronun]ate în ]`rile

aflate în dezvoltare (slabindustrializate sau cu o agricultur` preponderent`)comparativ cu cele dezvoltate(unde primeaz` tendin]a de aocoli fiscul).

Sistemul European deConturi (ESA) folose[teurm`toarele concepte,reu[ind s` impun` anumitedelimit`ri conceptuale:

produc]ia ilegal` debunuri [i servicii interzise de

lege (jocuri de noroc f`r` licen]`, prostitu]ie,contraband` etc.), precum [i produc]ialegal`, realizat` de produc`tori neautoriza]i;

economia subteran` constituit` din activit`]i nedeclarate (ascunderea de la impozitare, nerealizarea pl`]ilorcorespunz`toare asigur`rilor sociale, ignorarea unor standarde) [i activit`]i neacoperite statistic datorit` lipsei reglement`rilor.

Sectorul informal cuprinde activit`]iascunse, realizate de me[te[ugari, de membrii unei familii etc. Prin urmare,observ`m c` a[a-numita economia informal`cuprinde patru aspecte principale:

ni[` pentru popula]ia s`rac`;spa]iu al acumul`rii de capital pe

c`i ilegale;[coal` pentru capacit`]ile

JURIDIC

Fiind activit`]i interzise de lege,

nu se pune problemadeclar`rii lor,

[i deci a impozit`rii, ci a reprim`rii pe cât posibil.

””


antreprenoriale;slabe performan]e institu]ionale.

Se au în vedere activit`]i aflate în rela]iedirect` cu re]eaua institu]ional` neglijându-se altele din afara acestei re]ele.S-a demonstrat c` sectorul informal este cuatât mai dezvoltat cu cât ]ara este mais`rac`. Statisticile arat` c` ponderea acestuiaîn popula]ia ocupat` în ramuri neagricolevariaz` de la 50% în America Latin` la 40-60% în Asia [i 75% în Africa. În ]`riledezvoltate este estimat la 5% din popula]ia ocupat`.

În Uniunea European`, în conceptul deeconomie subteran` sunt cuprinse atât activit`]ile productive licite nedeclarate(respectiv activit`]ile neînregistrate în sistemul contabilit`]ii na]ionale, cum suntcele casnice, munca voluntar`, precum [iactivit`]ile nedeclarate la administra]iilefinanciare, reprezentate de munca la negru,bac[i[urile), cât [i cele productive, ilicite,nedeclarate, de bunuri [i servicii (traficul dearme, comercializarea de stupefiante).

activit`]i delictuale (cum ar fi: furtul, proxenetismul, prostitu]ia, escrocheria,corup]ia, frauda în asigur`ri, traficul dedroguri [i falsificarea de moned`);

activit`]i frauduloase (de exemplu:frauda fiscal`, munca la negru, traficul defor]` de munc`).

Dup` cum s-a observat pân` în acestpunct, mul]i economi[ti sus]in faptul c`economia subteran` este alimentat` [i de omare parte a activit`]ilor ilegale circumscrisesferei criminalit`]ii, în general, respectiv celecare au un scop sau un rezultat patrimonial(furtul, delapidarea, evaziunea fiscal`,corup]ia, traficul cu autoturisme furate etc.).

Prin scopul urm`rit, respectiv ob]inerea ilegal` de mari câ[tiguri materiale, crima organizat` este, în cvasitotalitatea sa, component` a economiei ascunse. Trebuietotu[i remarcat c` activit`]ile de produc]ie, distribu]ie [i consum de droguri, traficul dearmament, furtul de autoturisme, prostitu]ia,traficul de fiin]e umane, corup]ia etc., seîncadreaz` în sfera activit`]ilor criminale - componenta cea mai periculoas` aeconomiei subterane.

Fiind activit`]i interzise de lege, nu se

pune problema declar`rii lor, [i deci aimpozit`rii, ci a reprim`rii pe cât posibil.Totodat`, activit`]ile criminale sunt o realitate pe care o sesiz`m foarte des prinintermediul mass-mediei, îns`, în spateleacestor activit`]i circul` sume uria[e, generatoare de adev`rate fluxuri economice.

În ultima perioad`, tot mai enun]at devinecaracterul organizat, transfrontalier, al activit`]ilor criminale, putându-se, astfel, concluziona c` principalele leg`turi în planinterna]ional ale economiei subterane suntcele generate de mafia. De asemenea, se constat` în mod evident c` principalul scopal tuturor acestor activit`]i const` înob]inerea unor venituri importante [iplasarea lor în câmpul economiei oficiale,activitate cunoscut` sub denumirea desp`lare a banilor.

Scurta istorie a acestui concept are ca origine cre[terea fenomenului de trafic dedroguri la nivel interna]ional [i, în consecin]`, sp`larea banilor este opera]iuneace urm`re[te plasarea sumelor ob]inute îndiverse activit`]i economice legale.

În consecin]`, p`trunderea masiv` a banilor murdari în circuitele financiare oficiale poate permite reprezentan]ilor crimeiorganizate accesul la deciziile importante,care se refer` la func]ionarea economieimondiale.

MM.. DDIINNUU

JURIDIC


A angajat un poli]istca s`-i ucid` b`rbatul

Exasperat` de b`t`ile crunte la care osupunea regulat so]ul ei, atunci cândvenea beat acas`, o americanc` din statulNew Mexico s-a gândit c` cea mai bun`solu]ie s` scape de nesuferitul partener devia]` ar fi s`-l omoare. Vickie Gilmore (33de ani) n-a avut \ns` curaj s` comit` singur` crima, a[a c` aapelat la un asasin profesionist, c`ruia i-a oferitpe loc 250 de dolari ca s`-iucid` so]ul, pe RobertSumser, urmând s`-i dea al]i500 de dolari dup` ce \[i vatermina „treaba“. Ea a avutchiar o preten]ie de lauciga[ul pl`tit, [i anume s`-lfac` pe Sumser „s` gui]e caun porc“, \nainte de a-lomor\.

La a doua \ntâlnire, când trebuia achitatrestul de bani, femeia a constatat custupoare c` cel c`ruia \i ceruse s` comit`crima era, de fapt, un poli]ist care lucrasub acoperire. Vickie Gilmore a fost arestat` sub acuza]ia de tentativ` de crim`[i conspira]ie. Robert Sumser a declaratpoli]iei c` intrase deja la b`nuieli, atuncicând nevasta lui a \nceput s` se poarte frumos cu el [i s`-i g`teasc`, dar c` nu [i-a\nchipuit nici o clip` c` ea pl`nuia s`-lucid`. Credea c`-[i g`sise un amant …

Pre]ul unei glume proaste

Miguel Vicario, un brazilian din SaoPaolo, \n vârst` de 42 de ani, se afla \ntr-ovizit` \n SUA, la o prieten` din copil`rie,care locuia acum \n ora[ul Portland. |ntr-una din zile a fost invitat la un bar din

centrul ora[ului. S-a a[ezat la mas` [i a fost servit cu vin.

Dup` consumarea mai multor pahare, s-aridicat [i a strigat: „Explodeaz` bomba“,dup` care s-a dus rapid la toalet`. La\ntoarcere, a fost \ntâmpinat de patrupoli]i[ti [i arestat.

Dup` patru zile a urmat procesul [i afost condamnat la un an [i dou` luni de\nchisoare pentru producerea de panic` \nrândul popula]iei.

La ie[irea din penitenciar, a fost din nouarestat [i ]inut \n deten]ie \nc` treis`pt`mâni, pe motiv c` viza sa de intrare

era expirat`. Dup` terminarea celei

de-a doua perioade de \ncarcerare, a fost \ntâmpinatde trei agen]i FBI, care l-ausomat s` p`r`seasc` teritoriul SUA \n urm`toarele24 de ore.

Licita]ie pentru proteza unui infractor [chiop

Un francez f`r` un picior, aflat lapu[c`rie pentru trafic cu droguri, se zbates`-[i recupereze piciorul artificial, care i-afost scos la licita]ie cu suma de pornire de10 euro, laolalt` cu alte bunuri.

Lui Enrique Vilageliu, care a primit o condamnare de opt ani de \nchisoare, i s-au confiscat [i scos la licita]ie pân` [icârjele, pentru a acoperi datoriile, cifrate la29.000 de euro.

Exasperat, Vilageliu se plânge c` sesimte „dezmembrat“ [i vrea s`-i dea \njudecat` pe cei care i-au luat piciorul artificial, care, dup` p`rerea lui, ar fi trebuits` fie considerat proprietate neconfiscabil`. Totu[i, el admite c` la\nchisoare i s-a pus la dispozi]ie o alt` protez`, care \ns` nu se compar` cu vechiul lui picior artificial, cu care se\mp`ca de minune.

Cum s` ne ferim de infractori?-- uu rr mm aa rr ee

dd ii nn nn uu mm `̀ rr uu ll tt rr ee cc uu tt --

Cum Maurice este supraponderal, ho]ul n-a sc`pat nev`t`mat.Pe lâng` câteva coasterupte, Ganage a r`mas

[i f`r` un dinte, fapt care l-a sup`rat

peste m`sur`...

”


PREVENIRE

14

”

Invalida dansa cu foc \n discotec`

Rita D'Ercole (61 de ani) din provincia italian` Chieti, care a primit pân` \nprezent suma de 101 milioane de lire italiene (circa 64.000 dolari) drept ajutorsocial [i beneficia de o \nso]itoare permanent`, [i-a v`zut „invaliditatea“demascat` de un vecin, care a v`zut-odansând \ntr-o discotec` [i a relatat totulpoli]iei. |n consecin]`, vreme de mai multes`pt`mâni, agen]i ai poli]iei, \mbr`ca]i \ncivil [i dota]i cu camere video [i aparatede fotografiat, au urm`rit-o pe presupusainvalid`, care, \n fiecare noapte desâmb`t`, dansa \ndr`cit \n discotec`.Demascat` de autorit`]i, D'Ercole a fostacuzat` de fals. Acest lucru a atras [iurm`rirea \n justi]ie a fostului director alspitalului San Camillo din Chieti,pre[edinte al comisiei sanitare [i amedicului Gabriella Cifani, membr` a acestei comisii, acuza]i pentru trafic deinfluen]` [i fals…

Ho]ul l-a dat \n judecat` pe p`gubit!

Un ho] pretindea desp`gubiri materiale,fiindc` s-a ales cu un dinte rupt, pe când\ncerca s` jefuiasc` o cas` din Norwich,Anglia.

Proprietarul Maurice Kirby, l-a surprinsasupra faptei [i, ca s` fie sigur c` BernardGanage nu-[i ia t`lp`[i]a pân` la sosireapoli]iei, n-a g`sit alt` solu]ie decât s`-l imobilizeze pe infractor la p`mânt [i s` se

a[eze pe el. Cum Maurice este supraponderal, ho]ul n-a sc`pat nev`t`mat.Pe lâng` câteva coaste rupte, Ganage ar`mas [i f`r` un dinte, fapt care l-a sup`ratpeste m`sur`, relateaz` cotidianul „TheSun“.

Aflat \n arestul poli]iei, infractorul aanun]at c` inten]ioneaz` s`-l dea \n judecat` pe Maurice [i s`-i cear` peste7000 de dolari desp`gubiri pentru dintelerupt.

Ho]ul a f`cut atac de cord\n timp ce era urm`rit de p`guba[`

Americanul Jerome Convington dinChicago n-a ]inut cont de sfaturilemedicilor care atrag aten]ia asupra pericolelor pe care le prezint` alergarea \naer liber [i a suferit un atac de cord, carei-a fost fatal. |n vârst` de 43 de ani,Convington tocmai fura un calculator dintr-o ma[in`, când a fost surprins de victima sa, o femeie \n vârst` de 30 deani, care a pornit \n urm`rirea ho]ului.

Dup` câteva sute de metri, din cauzaemo]iei, efortului [i a caniculei, inimarùf`c`torului a cedat, [i cu toat` interven]ia poli]i[tilor sosi]i la fa]a locului,el n-a mai putut fi salvat.

Spargerile \n tandem nu duc nicìeri

Faptele s-au petrecut \n localitatea HighSalivington, comitatul Sussex, MareaBritanie. Brian Downs, sp`rg`tor calificat,avea, la cei 45 de ani ai sì, o experien]`vast` \n a jefui casele din care lipseau proprietarii. Condamnat o singur` dat`,Downs [i-a v`zut cariera terminat` \ncondi]ii mai pu]in obi[nuite.

Pândise o locuin]` mai multe zile. |nnoaptea aleas` pentru ac]iune, so]ii McRoyerau pleca]i la Liverpool. B`rbatul a intratsprinten [i nestingherit prin gr`din`, afor]at vreo dou` u[i [i iat`-l \n cas`. Lalumina lanternei minuscule \ncepe o evaluare deloc sfioas`, când aude zgomotede la etaj. Inteligent fiind, realizeaz`

PREVENIRE




PREVENIRE

16

imediat c` avea ghinion: altul i-o luase\nainte.

Curios s`-[i vad` colegul de breasl`,Downs d` peste o femeie frumu[ic`, darcu apuc`turi p`gâne. Era Martine, femeiade serviciu a casei McRoy. Ambii sunt u[or surprin[ii, dar \[i revin repede. Dama [tiemai bine cotloanele [i adun` temeinic,\mpreun` cu b`rbatul, ce-i mai de pre].Apoi ambii \[i fac planuri de viitor; cuplul\ntreprinz`tor trece Atlanticul peste dou`zile, la o rud` a Martinei din Miami, Florida.Sunt da]i \n urm`rire \n Marea Britanie…Dar numai peste câteva luni \ndr`gosti]ii seiau la har]` din cauza banilor. |ntr-o clip`de tandre]e dubioas`, Martine \l r`ne[te peDowns cu un cu]it nesterilizat.

Poli]ia american` intr` pe fir [i, dinaproape \n aproape, se d` totul \n vileag.Sunt extr`da]i [i acum servesc trei meseregulate pe zi, \ntr-un penitenciar de la marginea Londrei. Se spune c` Downs a\nv`]at [i ceva francez`.

Deocamdat`, doar „Cherchez la femme!“

A fost arestat fiindc` primise un prânz gratuit

Terry Joe Grieger (23 de ani) a câ[tigatun concurs muzical organizat de un postde radio din Dakata de Nord, care, drept premiu, oferea o mas` gratuit`. Ajuns lapostul de radio pentru a-[i \nfuleca premiul, Terry a fost arestat.

Câ[tig`torul tocmai se a[ezase la mas`,\mpreun` cu un disc-jockey de la postul deradio WDAY-FM, \n momentul \n care câ]ivapoli]i[ti au n`v`lit [i i-au pus c`tu[ele.Terry era cùtat pentru conducerea uneicamionete f`r` permis. |n clipa \n care aauzit cine-i câ[tig`torul concursului,poli]i[tii s-au repezit la sediul postului deradio. „N-a apucat s` m`nânce decât vreodoi-trei cartofi pr`ji]i“, a declarat disc-jockey-ul Tom Randell.

Terry le-a spus ziari[tilor: „Iat` cum un contribuabil onest e \mpiedicat s` sehr`neasc` chiar de c`tre cei pe care-ipl`te[te!“

Tribunalul local l-a condamnat s`

munceasc` cinci zile \n folos ob[tesc.Infractorul a adùgat: „Ce s` fac? Sunt programator de calculator. Deci, pot conduce un computer, dar nu [i un automobil!“

Bijuterii furate, g`site cu ocazia unei licita]ii

Uneori, ho]ii [i tìnuitorii de bijuteriifurate au [i ei momente \n care nu suntinspira]i, care \i fac s` cad` \n mâinilepoli]iei. A[a s-a \ntâmplat cu doi exponen]iai lumii interlope milaneze.

|n urm` cu cinci luni, printr-o lovituràpreciat` la acea dat`, furaser` mai multepiese dintr-o colec]ie celebr`, apar]inândCloridei Locatelli, v`duva lui Max David, unnume ilustru al presei italiene. A[i \nmeserie, sp`rg`torii lucraser` atât de curat,\ncât poli]ia nu putuse descoperi nici celmai mic indiciu. {i cazul p`rea menit s`r`mân` pentru totdeauna cu autorinecunoscu]i. Dar, iat` c` signora Locatelli,r`sfoind catalogul unei licita]ii cu bijuterii programat` de casa Christie's, descoper`,cu uimire, nu mai pu]in de patru dintrepiesele furate printre ofertele de vânzare.

Alertat`, poli]ia a avut de aceast` datùn punct de plecare forte [i prindereaho]ilor, despre care se presupune a fiimplica]i [i \n alte afaceri de acela[i calibru,a fost aproape o formalitate.

-- vvaa uurrmmaa --


M A R T I R I I M A R T I R I I P O L I } I E I R O MP O L I } I E I R O M ÂÂ N EN E

O nou` specie: poli]istul democrat. Propaganda [i cazul mor]ii comisarului Cernov

Florin {INCA

ISTORIA LA ROTATIV~


„Poli]istul democrat“ a fost onou` specie de om, crea]ie acomuni[tilor, iar „poli]ia democrat`“ a fost tot o poli]iero[ie. Moartea comunistuluiVasile Cernov, care, dup` 7 anide pu[c`rie la Doftana a fostangajat direct comisar-[ef \nPrefectura Poli]iei Capitalei, afost folosit` din plin de propaganda regimului pentru a\nfiera cu mânie proletar`du[manul de clas`, de[inefericitul murise \n condi]iicare nu aveau nici o leg`tur`cu lupta de clas`.

Dup` 6 martie 1945 propaganda comunist` a\nceput s` lucreze din plin,pentru a-l sprijini pe TeohariGeorgescu [i noua lui poli]ie,ce se intitula democratic`. |n„Scânteia ilustrat`“, din august1945 „ziari[ti“ anume tocmi]i,care nu semnau articolele [icare faultau grosolan limbaromân` - printre ei era [i SilviuBrucan, care ne era b`gat pegât pân` anii trecu]i - au pornits`-i otr`veasc` pe români:Teohari, „ridicat din mijloculpoporului, a luptat [i suferitpentru cauza clasei muncitoare[i a poporului. |n calitatea luide ministru de Interne a [tiuts` \ngenunche pe reac]ionari,s`-i fac` s` simt` c` nu vor maiputea s` loveasc` \n popor f`r`s`-[i primeasc` pedeapsa“. Eracel mai tân`r dintre mini[tri [iunul dintre cei mai energici.„Fiu devotat al poporului, din

mijlocul c`ruia se trage, fostultipograf chemat la conducereaimportantului cabinet al MI(…) a reu[it \n intervalul de la6 martie [i pân` la 23 august1945 s` organizeze poli]ia [ijandarmeria pe noi principiidemocratice, trimi]ând \n lag`re[i \nchisori pe acei cari s-audovedit refractari tân`ruluiregim democratic \nsc`unat \n]ara noastr`“.

Poli]istul democrat avea

pl`ceri [i distrac]ii medievale. Onot` a DGP din 6 septembrie1947, informa c` la ora 18, labalta Greaca, jud. Ilfov, a aterizat avionul 123, având labord pe comisarul-[ef SergiuSuciu, pe Mi[u Eugen [ipara[utistul Popa, to]i din DGP,care au plecat s` vâneze pebalt`. |n „Realitatea ilustrat`“din septembrie 1945 este prezentat` o nou` specie deoameni, poli]istul democrat. LaBuz`u s-a \nfiin]at chiar„Asocia]ia poli]i[tilor democra]i“.De asemenea, \n revist` apar

cu fotografii sepia c`lu[ariiCorpului Gardienilor Publici.

Sub titlul „Cum \n]elegpoli]i[tii democra]i s`-[i fac`datoria“, \n „Scânteia“ (autorP.S., 30 aprilie 1945), se scria:„|n Direc]iunea General` aPoli]iei [i Siguran]ei Statului aufost angajate de curând o seriede elemente cinstite, democratice, cari au ridicatprestigiul acestei institu]ii atâtde hulit`, pe drept cuvânt, \ntr-un trecut nu prea\ndep`rtat. Dintre aceste elemente s-au format numero[ipoli]i[ti de valoare, cari au fostde un real folos \n urm`rirea [iarestarea legionarilor [ihitleri[tilor din \ntreaga ]ar`.Printre ei, detectivul MirceaDanciu, solicitat de un falsmedic ofi]er s`-i fac` un serviciu, pentru ca s`-i dea685.000 lei. Detectivului IlieBolozan i s-au oferit 50.000 leide c`tre un arestat, pentru atrece pe la domiciliu. Lui VasileStanislau i s-au oferit 100.000lei de c`tre un cercetat, pentrua-i face o „\nlesnire“. |nRomânia „de dup` 6 martie \[iface loc un spirit nou, \n rândurile poli]i[tilor, undecorup]ia f`cuse adev`rate ravagii. Cu asemenea elementecinstite Siguran]a General`p`[e[te \n rândurile institu]iilor,cu adev`rat civilizate [i democratice“.

Mostr` de prostie [iabaterea aten]iei opiniei

Eugen Cristescu \l numea «ins

insignifiant [i cu pu]in` experien]` \n probleme

informative [i contrainformative».

” ”

publice. La 23 aprilie 1945ministrul Afacerilor Interne,Teohari, declara amenin]`tor:„Poporul român s` nu uite [i s`nu ierte pe to]i acei bandi]i [itr`d`tori care au adus jalea [inenorocirea asupra ]`rii noastre“. |n 1945 „poli]iademocrat`“ execut` „nouiarest`ri de legionari“, cum ar fiGheorghe Stere, care propagaideile la Facultatea deAgronomie, la Medicin`Veterinar` [i la Drept. „SarcinaMAfI de a proceda la ac]iuneade cur`]ire a ]`rii de elementele fascisto-legionare afost mult mai grea dup` 6 martie 1945 [i aceasta \ntrucât\n perioada de la 23 august1944 elementele reac]ionaro-fasciste au fost sprijinite [i \narmate de c`tre fal[iidemocra]i din partideleistorice“. |n cuvântarea de 1mai, Teohari a spus: „Victorii,victorii m`re]e. Armatele ro[ii,mân` \n mân` cu cele anglo-americane, au zdrobit ma[inade r`zboi germano-fascist`“.Teohari continua, declarând c`„timp de 7 luni a fost un simulacru de arest`ri a elementelor fascisto-legionare“.Num`rul celor aresta]i era mic.Se cerea performan]`. La 28aprilie 1945 a fost prins ultimulfugar al bandei Argintaru-

}ignitu, anume Gheorghe{tef`nescu, care asasinase pefostul casier al comunit`]iievreie[ti, Fichman. De[i \narmatcu dou` revolvere, nu a opusrezisten]`, fiind beat. A fostre]inut dup` ora 22 de o gard`cet`]eneasc`, \nt`rit` de agen]iai poli]iei judiciare. Peste totpoli]i[tii democra]i ac]ionaustrâns uni]i cu g`rzilecet`]ene[ti.

La 28 aprilie 1945, DGP, „de curând democratizat`,porne[te la cur`]irea aparatului de stat de elementenecinstite cari \n]eleg s` fac`din postul pe care-l ocup` \nstat o surs` de venituri necinstite“. Era vorba de uninspector de poli]ie, n`scut la10 februarie 1890, licen]iat \nDrept, domiciliat pe CaleaV`c`re[ti nr. 440. Arestat pentru c` [i-a \nsu[it haine [ilenjerie, la 27 aprilie a reu[it s`evadeze. N-a gustat mult dindulcea libertate. La 27 iulie1948 era deja b`gat la F`g`ra[.Prin Ordinul DGP nr.21308/S/1945 se comunica:„Poli]ia democrat` este pus` \nslujba poporului. S` \ncetezeutilizarea procedurilor barbare,care nu fac cinste poli]i[tilordemocra]i. Atrag aten]ia inspectorilor de poli]ie c` uneleunit`]i de poli]ie continu` s`

re]in` pentru \nvinuiri politicediferi]i membri ai grup`rilor din FND“.

La 23 aprilie 1945„Scânteia“ anun]a c` laCabinetul III, unde acuzatorpublic era H. Leibovici, a fostadus sub stare de arest col.magistrat Radu Ionescu, fost [efal SSI [i director general alSiguran]ei Statului, spre a dainforma]ii cu privire laschingiuirile care s-au s`vâr[itla SSI, precum [i asupra torturilor la care au fost supu[i]`ranii din jud. Neam] de c`trecpt. Ouatu [i omorârea lui DanLazarovici. Radu Ionescu fusese numit la DGP \noctombrie 1944 (26 octombrie1897, Constan]a - 7 martie1946, \nchisoarea Jilava). El afost arestat la 3 martie 1945pentru activitate contra claseimuncitoare, maltratat la Jilava,unde a fost omorât. EugenCristescu \l numea „ins insignifiant [i cu pu]in` experien]` \n probleme informative [i contrainformative“. LaCabinetul IV, AlexandraSidorovici (1906-2000), f`r`studii, comunist`, agent` recrutat` de NKVD, audia pegeneralul Barcan.

Pentru \nt`rirea „poli]ieidemocrate“, ministrul a schimbat oamenii. De pild`, ela semnat decizia prin care avocatul Ion Olaru a fost numitchestor \n PPC, \ns`rcinat cuconducerea ServiciuluiCircula]iei. „Mare razie \nCapital`“, pe str`zile Bl`nari,B`cani, Hanul cu tei, care fuseser` transformate de c`trecomercian]i „\n puncte de \ntâlnire pentru toat` drojdiaBucure[tilor, indivizi f`r`c`p`tâiu, tri[euri de cafea,punga[i de buzunare, vânz`toride ponturi laolalt` cu trafican]i


ISTORIA LA ROTATIV~

18

de burs` neagr`“. Ac]iunea afost coordonat` de prefectulPoli]iei Capitalei, col. TudorPetruc [i secretarul MihailLevente, \mpreun` cu chestorulDavidescu [i cpt. Marin V.Dumitru. |ncepând cu ora16.00 au fost ridica]i peste omie de indivizi. „Scânteia“, titrasub titlul „1 Mai la Siguran]aGeneral` a Statului“. „Salaria]iiMI, din rândul c`rora au fostisgoni]i marii vinova]i, nu maisunt sili]i s`-[i preg`teasc`mitralierele, ci au ocazia acums` se \nfr`]easc` cu muncitoriimanuali, s`rb`torind izbândaefortului comun, pentru ridicarea ]`rii“.

Salaria]ii DGP s-au reunit\ntr-un puternic sindicat, f`cândcadouri celor \ntor[i de pefront. Ast`zi, institu]ia Internelorera condus` „de unul din fiiicei mai buni ai poporului,muncitorul tipograf TeohariGeorgescu“. |n continuare, sef`cea un expozeu al „prigoanei“vechii Siguran]e, care, la 9 iunie1934 [i 9 februarie 1935 \larestase pe Teohari. El „a\n]eles s` imprime o not` democratic` acestui importantdepartament“. |n leg`tur` cuactivitatea ministerului a fostaudiat de acuzatorul public I.Raiciu [i gl. Dumitru Popescu,fost ministru de Interne.Sindicatul salaria]ilor din MAfI apus pe frontispiciul sediuluiministerului o pancart`: „|nziua când n-ai f`cut nimic\mpotriva fascismului, ai lucratpentru el“. Aceasta era devizalor. La DGP s-a \nfiin]at un clubmuncitoresc ce urma s` se preocupe de probleme culturale, artistice, literare [isportive. Totodat`, salaria]iiparticipau „cu entuziasm“ lacursurile de limba rus`, care sepredau de profesorii ARLUS.

A numit director general pe

gl. D. Popescu [i secretar general pe N.G. Pârvulescu,care au reu[it „ca \ntr-un timpscurt s` \ndep`rteze elementele reac]ionare [i s`organizeze un aparatpoli]ienesc pe baze democratice“. De un mare ajutor i-au fost sindicatelesalaria]ilor din MAfI, „cari audesf`[urat o ac]iune neobosit`pentru demascarea reac]ionarilor [i \nlocuirea lorcu elemente democratice“.Astfel, Teohari „are chez`[ia c`va putea \nf`ptui o oper`temeinic` de democratizare a]`rii [i de cur`]ire a ei der`m`[i]ele fasciste“. Sindicatulsalaria]ilor din MAfI ]inea[edin]e. |n iunie 1945 erau\nc` „domni“: StelianT`n`sescu (director \n minister)[i Marin Jianu (secretar \nDGP). Ultimul a declarat c` „deacum \ncolo poli]ia democrat`va [terge ru[inea care planeaz`asupra poli]iei din trecut“.Mircea Br`tucu, directorulPoli]iei administrative din PPCa expus legiuirile democraticeale guvernului Petru Groza, reforma agrar` [i… b`t`lia\ns`mân]`rilor. George Silviu,secretar general, a vorbitdespre importan]a acordului

economic cu URSS. Un anumeT`n`sescu \i \ndoctrina pepoli]i[tii democra]i. El a declaratc` „poporul român are ast`zimarea satisfac]ie de a vedeapedepsi]i pe acei criminali [ijefuitori cari ne-au \npins (sic!)\n r`zboiul sângeros [i injust\mpotriva pa[nicelor popoareale Uniunii Sovietice“.

„Poli]ia poporului la lucru“.La Râmnicu Vâlcea au fostnumi]i \n fruntea poli]iei doimembri ai Partidului Comunist,tov. Carp Greceanu ca [ef alPoli]iei [i tov. Nicolae Filip ca[ef al Siguran]ei. Ei „au \nceputlupta contra sabotorilor care s-au pus \n slujba intereselorreac]ionare“. „O nou`descoperire a Siguran]eiGenerale“ („Scânteia“). CorpulDetectivelor a descoperit \nBucure[ti „o mare organiza]ielegionar`, cu ramifica]iuni \ntoate regiunile unde se aflaulag`re de prizonieri germani“.|n fruntea organiza]iei se aflaprin]ul Niki Sturza, din str.Frumoas` nr. 33 [i Nelly IvonneOstroveanu, din str. Sibiceanunr. 33. Au fost aresta]i o seriede ofi]eri [i subofi]eri germani.Lt. dr. Kampfer [.a., dar [iromâni.

-- vvaa uurrmmaa --

ISTORIA LA ROTATIV~


Teohari Georgescu (al doilea din dreapta)


VULNERABILIT~}I

Lupta \mpotriva terorismului mondialDincolo de Mediteran`, Africa \nc` se

scald` \n violen]a tribal`, alimentat` de procesul defectuos de nation-building, controlat [i inspirat de fo[tii colonizatorisau copiat dup` modelul acestora,nepotrivit uneori specificului local. Cumpo]i determina somalezii, care sunt fideliclanurilor [i triburilor lor, s` pun` mai presus apartenen]a la o na]iune, care pentru ei e abstract`. Nu e de mirare c` \nanii ‘90, r`zboiul civil, bazat pe identit`]i locale de tip tribal, a distrus societatea [i i-a consumat resursele.Ulterior, Somalia s-a umplut de grupuriislamiste de tip jihadist.

Cât` lume [tie c` \nr`zboiul civil congolez s-apracticat de c`tre gherilele„Mayi-Mayi“, \n anii 2002-2003, canibalismul contrapopula]ia pigmeilor dinprovincia Ituric` sau c` \nRwanda tineri hutu au ucis\n 1994 cu macete sute demii de etnici tutsi, spre a„purifica“ ]ara de ace[tia. |naceste state pre-moderne,nu Islamul radical a secerat vie]i nevinovate, ci barbaria tribal` [i anomiaspecific` bandelor de tineri „aventurieri“,pu[i pe pr`dat resurse naturale [i exploatatpopula]iile locale. Acum Somalia, Kenya,dar [i Mali, Nigeria, Republica Centrafrican`se confrunt` cu amestecul toxic de tribalism [i islamism militant. Re]eta sigur`pentru actuale sau viitoare r`zboaie civile.

Efectele directe ale acestor r`zboaie suntdramele umanitare, mutila]ii, refugia]ii, dar[i terori[tii, proveni]i dintre victime sau dintre agresori.

Migran]ii devin tot mai prezen]i \nstatele dezvoltate, unde motiva]iile economice le dep`[esc pe cele politice.Num`rul de persoane refugiate pe mapamond atinsese un record nedorit lafinalul anului 2014, anume 59,5 milioanede persoane, fa]` de 51,2 milioane, \n2013 [i 37,5 milioane, \n 2004. Avem cam

21 de milioane de migran]i care [i-au p`r`sit ]`rile de ba[tin`. Cam 34.000 depersoane pe zi, a[adar, 24 de persoane peminut \n cursul anului 2015. Dintre statele-gazd`, Libanul g`zduie[te cel mai marenum`r de refugia]i raportat la popula]ie:183 la mia de locuitori, urmat de lordania,cu 87 la mia de locuitori.

R`zboaiele civile se desf`[oar` din Africade Nord [i Orientul Mijlociu c`tre Caucaz,Asia de Sud [i de Est, f`r` a uita Americade Sud. {i num`rul atacurilor teroristeglobale a crescut \ntre 2013 [i 2016.Nexusul r`zboaie civile-state e[uate-migra]ie masiv`-terorism va r`mâne o

constant` a rela]iilor interna]ionale decenii larând, dac` nu secole. Dar nunumai ]`rile bogate atrag imigran]i: unii dintre ace[tiase refugiaz` \n state care auele \nsele probleme structurale, de dezvoltare,precum Etiopia, India,Pakistan, sau aleg cel maivulnerabil membru al UE,Grecia, ajuns` \n mod

straniu stat Schengen, de[i nu \[i poategestiona grani]ele eficient...

Literatura de specialitate, dedicat`r`zboaielor civile [i statelor e[uate estedeosebit de bogat` [i are [i tradi]ie, maiales \n spa]iul Europei Occidentale [i \nSUA, cu prec`dere \n lumea anglo-saxon`.

Nu \ntotdeauna cercet`torii [i academicienii implica]i \n \n]elegerea acestor situa]ii conflictuale sunt dornici saucapabili s` ajute politicienii statelor afectate \n g`sirea unor solu]ii sau vocilelor nu sunt \ntotdeauna destul de puternice, spre a se face auzite.

|n România contemporan`, cu excep]iaunor articole disparate, ap`rute \n revisteale unor ministere precum cel al Ap`r`riiori al Afacerilor Externe, ale unor think-tankuri [i ale unor facult`ti de [tiin]epolitice, sociologie, securitate [i ap`rare,nu exist` o preocupare clar`, constant` [i

Dac` europenii nu punum`rul la oprirear`zboaielor civile din Siria [i Libia, nu se va include

supapa, iar valurileumane...

””

vizibil` pentru tema r`zboaielor civile [i astatelor e[uate. Documentele oficiale desecuritate ale ]`rii vorbesc, uneori obsesiv,despre conflictele regionale, „\nghe]ate“sau nu, din bazinul M`rii Negre [i despreinstabilitatea din Balcanii de Vest.

Deciden]ii români par bântui]i de fantomele derapajelor din Ucraina,Transnistria, Georgia ori Kosovo, dar nu seprea intereseaz` de situa]iile grave dinstate precum Mali, Nigeria ori Libia. Ca [icum acei oameni „furio[i“, dornici de a sem`celari cu macete, grenade [i arunc`toarede rachete ar fi ni[te creaturi exotice,departe, pe alt t`râm, imposibil de ajutatcumva s` aib` o via]` pa[nic`. St`m cufrica de imigran]i, dintre care unii, nu-i a[a,devin terori[ti, al]ii provoac` valuri dena]ionalism extremist la noi acas`, dar nup`rem dornici s` \n]elegem exact ce se\ntâmpl` \n statele din care ace[tia vin.Ceea ce este un paradox.

Dac` europenii nu pun um`rul laoprirea r`zboaielor civile din Siria [i Libia,nu se va include supapa, iar valurile umanevor continua s` se reverse spre b`trânulcontinent.

Combina]ia de tribalism, identitate sectar`, islamism, asociat` unor state cumulte resurse, precum Nigeria, Libia

Congo, sau, din contr`, cu agriculturadeficitar` [i ariditate sporit`, precum Mali[i Niger, e surs` sigur` de conflicte pescar` larg`, durabile, ce pot degenera [iantrena sute de mii de victime [i milioanede refugia]i. Modific`rile climaterice nuajut` deloc, ci dimpotriv`.

S` nu ne ascundem dup` deget! F`r` odoz` de peace-reconstruction [i state-building, nu putem spera ca aceste milioane de refugia]i s` \[i doreasc`revenirea acas` sau s` nu mai plece c`trealte state [i continente. Pentru ei, „acas`“ar putea deveni Europa, sporind xenofobia[i islamofobia, ajunse deja la un nivel alarmant. Europa de Vest e plin` de imigran]i, cu greu mai poate primi, iar ceade Est se teme de ei [i cultiv` un na]ionalism preventiv, menit s` \i ]in`departe pe poten]ialii refugia]i. Dar [iasumarea unor eforturi vaste [i costisitoarede nation-building trebuie privit` cu necesara doz` de scepticism.

Dup` cum remarc` experta Emma Skyde la Jackson Institute (Yale University), \ninterviul publicat \n Revista 22 SUA aucheltuit enorm [i s-au implicat \n asemenea eforturi \n ]`ri precum Irak, de[isolu]ia e mai degrab` una politic`, pentruc` [i combatan]ii r`zboaielor civile folosesc


VULNERABILIT~}I



VULNERABILIT~}I

violen]a mult mai des \n scop politic, decâtca instrument de „cur`]enie“ sectar`. |ncuvintele sale, „r`zboiul civil este maidegrab` o competi]ie \ntre grupuri diferitepentru putere pe resurse“.

Medierea \ntre grupurile ostile, acordurile de pace [i de partajare a puterii\n stat, par a fi solu]ia cea mai ra]ional` petermen lung. Din p`cate, \n general, acestegrupuri nu se las` convinse s` ajung` lanegocieri [i s` fac` anumite compromisuri,decât \n urma incapacit`]ii de a decidesoarta conflictului pe câmpul de lupt`. Abiacând inamicii \[i sleiesc puterile [i se

conving c` nu vor triumfa total pe câmpulde lupt`, accept` medierea marilor puteri[i a organiza]iilor de securitate.

|n num`rul din vara anului 1999 al revistei „Foreign Affairs“, faimosul strategamerican Edward Luttwak, exasperat de\ncerc`rile Occidentului de a se amesteca\n r`zboaie civile, pe care nu le \n]elegeaprea bine, ajungea la faimoasa expresie„let's give war a chance“ - dup` ce combatan]ii ajung \n faza de apogeu al violen]elor, dup` ce constat` c` nu pot\nvinge adversarii prin for]`, urmeaz` fazade epuizare [i descurajare, când paceadevine posibil` [i negocierile sunt acceptate ca un r`u necesar.

|n situa]ia anului 2016, credem c`violen]ele din Siria, Yemen, Libia au trecutde faza lor maxim` [i ra]iunea ar trebui s`\mping` spre compromis. Numai c` „sponsorii externi“ ai actorilor locali par s`aib` propriile planuri, ceea ce prelunge[tesuferin]ele civililor din zonele de lupt`.

AAddrriiaann VVLLAADD

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀,, oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull http://b.politiaromana.ro

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaa [email protected]

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

-- vvaa uurrmmaa --

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com


S~RB~TOARE

Tradi]ii [i supersti]ii de DragobeteConform vechii zicale, „Azi e

Dragobetele, se s`rut` fetele“, \nfiecare an, pe 24 februarie,românii s`rbatoresc Dragobetele.

|n tradi]ia româneasc`,Dragobete era zeul tinere]ii, alveseliei, dar [i al iubirii. Aceast`zi coincide cu s`rb`toarea Afl`riiCapului Sfântului IoanBotez`torul [i este puternic\nr`d`cinat` \n cultura român`.

Conform legendelor,Dragobete este chiar fiul babeiDochia, un tânâr chipe[ [iiub`re], ce obi[nuia s` seduc`toate femeile care \i ie[eau \ncale. |n zilele noastre, elreprezint` pentru români simbolul suprem al dragosteiautohtone.

Celebrarea Dragobeteluireprezint` atât \nceputul, cât [isfâr[itul, \nceperea unui nouanotimp, moment \n care natura \ncepe s` prind` via]`,dar [i sfâr[itul desfrâurilorlume[ti, deoarece \ncepe PostulSfânt al Pa[telui.

|n vremurile de demult, tinerii\mbr`ca]i \n haine frumoaseobi[nuiau s` se adune \n p`duri[i s` culeag` primele flori aleprim`verii.

La ora prânzului, fetele fugeau c`tre sat, \n timp cebìe]ii le fug`reau \n \ncercarealor de a le prinde [i s`ruta. Dac`bìatul era drag fetei, aceasta sel`sa prins` [i s`rutat`.Semnifica]ia s`rutului, \n acestcaz, era un echivalent al logodnei [i al \nfirip`rii iubiriidintre cei doi. Seara, logodna seanun]a \n cadrul comunit`]ii satului [i a membrilor celordou` familii. Participan]ii la s`rb`toare erau considera]i binecuvânta]i \n acel an, bucurându-se de toate din bel[ug, fiind feri]i de boli. Osupersti]ie din popor spunea c`

persoanele care nu s`rb`toreauaceast` zi erau pedepsite s` nupoat` iubi \n acel an.

Dac` de Dragobete vremeaera mohorât`, ziua era friguroas`, ploioas` sau ningea,tinerii se adunau \ntr-o casùnde petreaceau, legau prieteniisau jucau diverse jocuri.

Bìe]ii obi[nuiau s` \[icresteze pu]in bra]ul, \n formaunei cruci, atingându-[i tìeturile[i rostind jur`mântul de ar`mâne toat` via]a fra]i desânge. Tot \n aceast` zi, b`trâniidin sat se preocupau mai multdecât de obicei de animalele dinograd`. Ei credeau c` deDragobete p`s`rile \[i alegperechea pe via]`, iar sacrificarea animalelor era interzis`.

Exista obiceiul ca tinerelenec`s`torite s` strâng` pu]inaz`pad`, care se mai g`sea,numit` [i „z`pada zânelor“. Apaap`rut` \n urma topirii ei, ar fiavut propriet`]i magice cândvenea vorba de descântece deiubire, dar [i de ritualurile de\nfrumuse]are. Conform datinilorstr`vechi, aceast` z`pad` aap`rut \n urma surâsului zânelor.Tocmai de aceea feteleobi[nuiau s` \[i cl`teasc` fa]a cu

aceast` ap`, pentru a deveni lafel de frumoase precum zânele.

|n unele regiuni din ]ar`,oamenii scoteau din p`mântr`d`cini de spânz, pe care lefoloseau ca leac pentru vindecarea unor boli.

De Dragobete, b`rba]ilor nule era permis s` nec`jeasc`femeile sau s` se certe cu ele,altfel, ace[tia ar fi avut parte deo prim`var` plin` de ghinion [iun an greu.

Lucrul câmpului, ]esutul,cusutul [i toate treburile grele depe lâng` gospod`rie nu suntpermise. Cur`]enia este permis`deoarece se consider` c` esteaduc`toare de prospe]ime [ispor.

De Dragobete, atât fl`cìi, cât[i tinerele nu au voie s` plâng`,altfel vor avea parte de necazuri[i sup`r`ri \n lunile care vorurma.

|n unele regiuni din ]ar`,ajunul de Dragobete coincide cunoaptea de Boboteaz`. Tinerelecare doresc s` \[i afle ursitul \[ipun sub pern` busuioc sfin]it,sperând c` Dragobetele le vaajuta s`-[i g`seasc` ursitul.

ssuurrssaa:: ccaalleennddaarruulloorrttooddooxx..rroo

TIMP LIBER


12 MELCI !

MITITEL

POTOLIT~

ENERVATE

13 DOZE !

A ALUNGA

VIN CU SIFON

Libercuget`toare

BBuunn gguusstt 1122

MMIINNUUTTEE !!MESE

AAggrreessoorrCCee ppooaatteeffii ffoolloossiitt||nn lluummee !!

A SE

PROSTI

MOHORÂT

MATELOT

TAGM~

E{UAT~

SE }INEDE LÂNA

OII|N CAN~ !

|N

SIL~ !!

CAST !

A

fructifica

MELEAG

|N STOL !CURTE !

Deteriorat`

|n min`!

GGUURRAALLIIVVEE

DDEECCIISS

|N TREN !

NENE !

LAHOTEL

|N CENTRU

|N SIT~ !

|N

UGER !

IROSIRE

- urmarea (2 cuv.) pe coloana 9 -

CCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSSCCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSS88 99 55 00

|N MIZ~ !

|N {UB~ !|N GU{~ !

Barat la mijloc !

** ** **{EFI |NSAVAN~

DDiimmiinneeaa]]aa,, uunnuu’’ vveeddee uunn ddoommnn ffooaarrttee bbiinnee\\mmbbrr`̀ccaatt.. PPrreezzeenn]]aa lluuii \\ll iinnttrriigg`̀.. UUnn ddoommnn aasstt-ffeell \\mmbbrr`̀ccaatt nnuu ssee dduuccee llaa sseerrvviicciiuu llaa aacceeaasstt`̀oorr`̀;; ddaacc`̀ nnuu ssee dduuccee,, \\nnsseeaammnn`̀ cc`̀ vviinnee;; ddeeuunnddee ppooaattee vveennii ddeeccââtt ddee llaa oo ddaamm`̀?? LLaa nnooii \\nnccaarrttiieerr ssuunntt ttrreeii ddaammee bbiinnee:: NNaattaa[[aa,, ccaarree-ii ppllee-ccaatt`̀.. RRooddiiccaa,, ddaarr ddee llaa eeaa vviinn cchhiiaarr eeuu,, [[ii ssoo]]iiaammeeaa.. SSoo]]iiaa mmeeaa aarree ttrreeii aammaann]]ii:: ddiirreeccttoorruull eeii,,ddiirreeccttoorruull mmeeuu [[ii ppee uunn ooaarreeccaarree AAbbrraammoovviiccii..

- BBuunn`̀ ddiimmiinneeaa]]aa,, ddoommnnuullee AAbbrraammoovviiccii!!- DDaarr ddee uunnddee mm`̀ ccuunnooaa[[ttee]]ii??

RA}IONAMENT

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20

Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21

Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22

Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25

Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE -- mm aa ii ll :: ppooll ii tt iiaaccaappii ttaa llee ii@@bb..ppooll ii tt iiaarroommaannaa .. rroo

|mputernicit Director General

Comisar [ef de poli]ie Adrian-Ciprian MironTelefon: 021.312.23.23Luni, orele 14.00-15.00

|mputernicit Director General Adjunct

Comisar [ef de poli]ie Radu Emilian Gavri[

Joi, orele 14.30-16.00

Director General Adjunct Chestor de poli]ie

Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.315.79.88Mar]i, orele 14.30-16.00

Director General Adjunct Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82Miercuri, orele 14.30-16.00

Num`r unic :(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti poliţia capitalei · 2019. 3. 1. · u[or de...

Documents

Transcript of Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti poliţia capitalei · 2019. 3. 1. · u[or de...