Diploma - Www.tocilar.ro

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Principii de conduita antistres si abordari cognitiv comportamentale in depresie

ABORDARI COGNITIV COMPORTAMENTALE IN DEPRESIE SI PRINCIPII DE CONDUITA ANTISTRES

INTRODUCERE Un numar de oameni din ce in ce mai mare sufera de tulburari depresive. Costurile economice pentru tratarea acestei tulburari sunt destul de ridicate, dar suferinta caracteristica depresiei nu poate fi estimata. Simptomele depresive invalideaza functionarea normala a persoanei, producand durere si suferinta nu numai celor care se confrunta cu aceasta tulburarea serioasa, ci si celor din anturajul acestora. Depresiile majore deterioreaza atmosfera familiala si activitatea profesionala Cei mai multi oameni depresivi nu cauta nici un fel de ajutor cu toate ca majoritatea chiar si cei a caror depresie este extrem de severa - poate fi ajutata. Multumita anilor de cercetari, in prezent exista noi medicamente si terapii psihosociale (terapia cognitivcomportamentala, terapia interpersonala etc.) care usureaza suferinta provocata de depresie. Din pacate, multe persoane nu vor sa recunoasca faptul ca depresia constituie o tulburarea tratabila. Daca esti de parere ca o persoana apropiata tie este un depresiv nediagnosticat, informatiile de mai jos te vor ajuta sa urmezi pasii care-i pot salva viata. Ce este tulburarea depresiva? Tulburarea depresiva este o boala care afecteaza corpul, starea de spirit si gandurile. Ea influenteaza modul in care o persoana mananca, altereaza somnul, modifica maniera de percepere a celor din jur si a persoanei in cauza. Mare atentie pentru a nu confunda depresia cu o melancolie temporara. Persoanele care prezinta simptomele caracteristice depresiei nu se pot vindeca imediat chiar daca isi doresc acest lucru. Fara a urma un tratament specific formei depresive cu care se confrunta, oamenii isi prelungesc durerea si suferinta cu saptamani, luni si chiar ani. Un tratament corespunzator poate ajuta

Pagina 1 din 83


foarte multi oameni depresivi. A doua problema tratata in lucrarea de fata se refera la stresul psihic. Desi este conditionat psihic stresul are severe repercursiuni asupra fizicului. Pe cat posibil trebuie sa incercam sa il evitam, chiar daca pretul este de a ne schimba, de a renunta la cele mai dragi vise pe care le avem. Reducerea stresului este dificila, intrucat ea tine de inlaturarea situatiilor tensionate pe care le traim. Si asta este destul de dificil cand avem atatea responsabilitati carora trebuie sa le facem fata. Din aceasta cauza poate cea mai buna abordare nu este de a schimba mediul extern, ci de a ne insusi abilitatea comportamentala de a reactiona pozitiv la ceea ce ni se intampla. Porneste de la identificarea surselor de stres. Adesea este destul de dificil sa iti dai seama care sunt evenimentele care iti provoaca anxietate, dar daca esti atent mai multe zile la rand vei putea sa le identifici. Apoi vezi daca poti modifica acele circumstante sau daca poti sa le eviti.

CAPITOLUL I DEPRESIA / TULBURARILE DEPRESIVE

1. Dimensiunile problemei Depresia afecteaza mai mult de 17 millioane de oameni in SUA si este de multe ori denumita gripa psihiatriei. De multe ori auzim persoane ce spun: Sunt deprimat, dar depresia manifesta clinic difera de ceea ce numim o stare de suparare. Depresia dureaza mai mult (cel putin doua saptamani) si afecteaza mai mult decat dispozitia individului. Nu este ceva de care poti scapa ori de cate ori vrei tu. Exista mai multe forme clinice de depresie: Depresia majora (simptomele dureaza mai mult de doua saptamani), Distimia (depresie cronica), Tulburarea bipolara sau boala maniaco-depresiva (existenta de episoade depresive si maniacale), Depresia asociata unui anumit sezon (depresie ce se instaleaza doar iarna).Pagina 2 din 83


Episoadele tulburare tulburare tulburare episod episod depresiv depresiv

depresive episod episod sever, sever, recurent, recurent, recurent, n fr cu

pot depresiv depresiv simptome simptome episod episod prezent actual actual n

fi: unice: uor moderat psihotice psihotice recurente: uor moderat remisiune

depresiv depresiv depresiv

tulburare depresiv recurent, episod actual sever, cu simptome psihotice

Din motive ce nu sunt complet elucidate, depresia afecteaza mai mult femeile decat barbatii (aproximativ 2:1). Cercetatorii au emis mai multe ipoteze pentru a explica aceasta repartitie inegala pe sexe. Una dintre aceasta se bazeaza pe ideea ca este mai probabil ca femeile sa mearga la medic atunci cand se instaleaza o stare depresiva si astfel ele sunt mai usor de diagnosticat. Intr-un studiu aplicat unor studenti, acestora li s-a cerut sa bifeze dintr-o lista acele lucruri pe care le-ar face ei daca ar fi deprimati. Barbatii au raspuns mai frecvent: Evit sa ma gandesc la motivele pentru care sunt deprimat, Fac o activitate fizica sau Practic un sport. Femeile au raspuns mai frecvent: Incerc sa aflu cauzele depresiei mele, Impartasesc sentimentele mele cu alte persoane sau Plang pentru a mai reduce din tensiune. Cu alte cuvinte, barbatii incearca sa-si detaseze atentia de la o stare depresiva, pe cand femeile tind sa-si concentreze toata atentia asupra ei. Majoritatea persoanelor cu tentative de suicid sufera de depresie. In grupa de varsta 18-24 de ani, suicidul este a treia cuza de deces. Simptomele depresiei manifeste clinic se instaleaza la inceputul varstei adulte. Pe langa o dispozitie depresiva, simptomele acestei afectiuni mai includ: Modificarea apetitului cu o crestere/scadere semnificativa in greutate Modificarea somnului (prea mult sau prea putin) Scaderea interesului pentru viata Incapacitate de concentrare sau de a lua decizii Stare de slabiciune Sentimente de vina nejustificate

Pagina 3 din 83


Ganduri legate de moarte si suicid Modificari fiziologice (cefalee sau constipatie) Aproximativ 80% pana la 90% dintre pacienti isi vor imbunatati semnificativ starea in urma tratamentului, in conditiile in care aproximativ toti cei ce urmeaza un asemenea tratament vor simti o ameliorare a simptomelor. Tratamentul depresiei se poate compune din psihoterapie (de grup sau individuala) si medicatie. Psihoterapia este realizata de personal specializat - psihologi sau psihiatri. Toate antidepresivele utilizate in mod frecvent sunt eficiente pentru depresia manifesta clinic. Nu determina dependenta, dar necesita o anumita perioada pentru ca efectul sa se instaleze (in medie 2 saptamani). Sunt medicamente sigure si bine tolerate in general. Anumite efecte secundare, atunci cand se instaleaza, sunt usoare si tranzitorii. Ori de cate ori se alege o medicatie antidepresiva, trebuie sa se faca un raport risc/beneficiu - efectele secundare trebuiesc comparate cu riscurile bolii. Intreaba-ti medicul despre efectele secundare ale medicatiei pe care ti-o prescrie si nu lua medicamente antidepresive fara avizul medicului. Exista numeroase tipuri de medicamente antidepresive . Pe care ar trebui sa il folosesc (cand sa-l folesesc)? Decizia de a folosi un medicament revine in cele din urma pacientului. Aceasta este luata in urma consultarii cu medicul. O clasa de medicamente des utilizata in tratamentul depresiei este cea a inhibitorilor de recaptare a serotoninei. Aceste medicamente modifica nivelele de serotonina din creier. Toate medicamentele din aceasta clasa au acelasi mecanism de actiune; diferenta consta in rectiile adverse pe care le produc. Aceste medicamente sunt utilizate in special in tratamentul depresiei, dar sunt utile si in tratamentulaltor afectiuni : tulburari anxioase (tulburarea obsesiv -compulsiva sau atacurile de panica) si conditii asociate cu durere cronica. Marea majoritate a tulburarilor psihiatrice raspund la tratamentul medicamentos. Exista si alte tratamente non-medicamentoase (cum ar fi psihoterapia) pentru aceste afectiuni. Aceste terapii pot fi combinate. In general, medicatia antidepresiva este sigura si bine tolerata. Printre reactiile adverse amintim greata, uscaciunea gurii, sedare, cefalee, agitatie, disfunctie sexuala. De cele mai multe ori, efectele secundare, daca se instaleaza, sunt usoare si tranzitorii. Riscul trebuie raportat intotdeuna la beneficiul medicatiei, in conditiile in care o boala ca depresia poate avea complicatii letale (suicidul). Depresia este o tulburare a starii afective, care duce la aparitia unei trairi de tristetePagina 4 din 83


sau de pierdere a sperantei pentru o perioada indelungata de timp. Fiind mai serioasa decat un simplu episod de tristete, de suparare sau decat o traire temporara de scadere a energiei, depresia poate avea un impact semnificativ asupra bucuriei de a-ti trai viata, asupra capacitatii de munca, asupra starii generale de sanatate si asupra persoanelor apropiate. Generalitati Depresia este o tulburare a starii afective, care duce la aparitia unei trairi de tristete sau de pierdere a sperantei pentru o perioada indelungata de timp. Fiind mai serioasa decat un simplu episod de tristete, de suparare sau decat o traire temporara de scadere a energiei, depresia poate avea un impact semnificativ asupra bucuriei de a-ti trai viata, asupra capacitatii de munca, asupra starii generale de sanatate. Depresia se manifesta diferit de la o persoana la alta. Unii se simt daramati pentru o perioada lunga de timp, in timp ce la alte persoane trairile de depresie vin si pleaca. In cazul in care o persoana are episoade scurte de depresie usoara, aceasta poate fi capabila sa isi continue viata profesionala si sa faca fata activitatilor cotidiene. Totusi, daca persoana in cauza nu urmeaza o forma sau alta de tratament pentru depresie, este supusa riscului de a deveni din ce in ce mai depresiva sau de a se imbolnavi fizic. In cazurile severe de depresie, persoana respectiva poate ajunge la incapacitatea de a comunica, la incapacitatea de a efectua activitatile de rutina si chiar la suicid. In aceste cazuri, consultul unui specialist si urmarea unui tratament sunt esentiale. Persoanele cu depresie pot fi refractare la ideea de a cauta ajutor deoarece considera ca acest lucru este o dovada de slabiciune personala sau un defect de caracter sau cred ca trebuie sa fie capabili sa iasa singuri din aceasta stare. Astazi se stie ca depresia, ca si orice alta afectiune medicala, are o baza biologica si chimica. Tratamentul depresiei este sigur si de regula eficace chiar si in cazul persoanelor cu depresie severa. 2. Manifestari clinice - Simptome Persoana care are depresie se poate simti lipsita de speranta si trista sau nu mai poate simti placere in aproape nimic din ceea ce face. Se poate simti daramanta sau descurajata, plange usor. De asemenea poate fi irascibila sau anxioasa sau poate avea un nivel scazut de energie. Adeseori simptomele depresiei pot fi subtile la inceput. Poate fi dificil de recunoscut ca simptomele pot avea legatura intre ele si ca persoana respectiva ar putea avea depresie. Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt: - tristetea sau lipsa de speranta - pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi. Alte simptome pot fi:Pagina 5 din 83


- pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar; - cresterea orice - senzatie - sentimente de sau miscare de vinovatie diminuarea necesita oboseala sau de un in devalorizare fara nevoii mare tot un motiv de efort; timpul; aparent; somn; - sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit, sau din contra sentimentul ca

- ganduri recurente de moarte sau de suicid; In cazul in care o persoana prezinta cel putin cinci din aceste simptome pentru o perioada de 2 saptamani sau mai lunga, si daca unul din aceste simptome este fie tristetea, fie pierderea interesului, persoana respectiva este diagnosticata cu depresie majora. Totusi, chiar daca sunt prezente mai putin de cinci simptome, poate fi vorba de o depresie si este nevoie de administrarea unui tratament. In cazul in care sunt prezente 2 pana la 4 simptome pe o perioada de cel putin 2 ani (la copii 1 an), poate fi vorba de o forma de depresie pe termen indelungat, numita tulburarea distimica (distimia). Numeroase femei pot avea modificari ale dispozitiei inainte de menstruatie. Simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera cu relatiile interpersonale sau cu responsabilitatile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom premenstrual (SPM). Totusi, femeile care prezinta simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera serios cu viata cotidiana pot avea o forma de depresie, denumita tulburare premenstruala disforica. Consultul de specialitate Este indicat sa se cheme imediat o ambulanta (961) sau un serviciu de interventie rapida in cazul in care o persoana: - nu se poate abtine de la a se vatama pe sine sau pe altcineva ; - aude faptul ca vorbeste despre suicid semne de sau voci; despre vatamarea de unei alte persoane; - a avut sau are o tentativa de suicid sau prezinta semne prevestitoare de suicid, cum ar fi - prezinta detasare realitate (psihoza);

- consuma alcool in cantitate exagerata sau droguri. Multi medici, de obicei generalisti, consulta persoane care prezinta simptome generale care pot fi dificil de atribuit unei depresii. Aceste simptome, care apar in mod frecvent in depresie, pot fi: - dureri - probleme de cap si alte dureri cu diferite si localizari; diaree; digestive, inclusiv constipatie

Pagina 6 din 83


- pierderea interesului in activitatea sexuala sau incapacitatea de a mai avea o viata sexuala activa; - sentimente - autoacuzarea de anxietate sau sau de ingrijorare pentru fara un motiv de evident; depresie; acuzarea altora starea

- lipsa miscarii sau a vorbirii timp de ore intregi; Alte simptome de depresie pot fi: - mancatul excesiv si castigul in greutate, care apar mai frecvent decat pierderea poftei de - cresterea interioara; - uneori, o senzatie de ingreunare a bratelor sau a picioarelor; - sensibilitate excesiva la rejectie (respingere). Depresia este o afectiune serioasa la persoanele de orice varsta, si cei mai in varsta care prezinta simptome de depresie trebuie sa inceapa un tratament cat mai curand posibil. Depresia la varstnici poate duce la aparitia unei stari de confuzie sau a uitarii (Atentie! Unele medicamente pot provoca de asemenea aparitia acestor simptome). De asemenea, depresia a fost identificata ca fiind un factor de risc semnificativ de deces la persoanele varstnice care au afectiuni cardiace. Este deosebit de importanta recunoasterea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectiva sa poata primi un tratament corespunzator cat mai devreme posibil. Simptomele depresiei sunt adesea subtile la inceput. Poate fi greu de recunoscut ca aceste simptome pot avea legatura intre ele si ca ele pot fi datorate unei depresii. La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite decat cele aparute la adulti, ceea ca face ca diagnosticarea si inceperea unui tratament sa fie mai dificile. Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modifica cu varsta: - semnele prevestitoare ale suicidului la copii si adolescenti pot fi preocuparea in legatura substanta, cu moartea pierderea sau suicidul recenta sau a ruperea slujbei recenta sau a unei relatii; - semnele prevestitoare ale suicidului la adulti pot include abuzul de alcool sau de alta divortul; - semnele prevestitoare ale suicidului la varstnici pot cuprinde moartea recenta a partenerului de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata. Expectativa vigilentaPagina 7 din 83

mancare; duratei de somn, mai frecventa decat insomnia;

- plans facil, manie, stare generala proasta, impreuna cu anxietate si stare de tensiune


Expectativa vigilenta este o perioada de timp in care persoana respectiva si doctorul curant observa simptomele fara sa se administreze un tratament medicamentos. Expectativa vigilenta poate fi adecvata in cazul in care sunt prezente trairi de tristete, suparare sau melancolie. Totusi, daca simptomele nu se amelioreaza dupa 2 saptamani, se recomanda discutarea cu doctorul. 3. Cauze si factori de risc Ce anume cauzeaza depresia este un subiect intens studiat in prezent. Expertii considera ca apariritia depresie este conditionata de urmatorii factori: predispozitia genetica, impreuna cu evenimentele de viata stresante, afectiuni medicale, administrarea de medicamente sau alti factori, pot determina un dezechilibru al anumitor substante chimice din creier, Situatiile de obicei care simptomele pot denumite declansa dispar un episod ce de neurotransmitatori depresie este sunt: oprit;

- unele medicamente, cum ar fi narcoticele folosite pentru indepartarea durerii sau steroizii; depresive odata medicamentul - tulburari ale secretiei hormonale, cum ar fi un dezechilibru al gladei tiroide sau suprarenale; - dezechilibre chimice, precum dezechilibrele in nivelurile sanguine ale calciului sau nivelurile scazute ale fierului (anemia); - afectiunile indelungate (cronice), precum artrita, bolile cardiace sau cancerul - infectiile, cum ar fi infectiile virale sau infectiile ficatului sau ale creierului - factorii proprii depresie - presiuni asupra copiilor si adolescentilor, din partea societatii sau a celor de aceeasi varsta - consumul de alcool, de substante ilegale sau probleme in legatura cu abuzul de o substanta - sindromul - menopauza - durerea - stresul - oboseala - nasterea recenta. Una din situatiile enumerate mau sus care poate provoca depresia este menopauza la care ne vom referi in continuare.Pagina 8 din 83

de

stres sau

majori, ale

ca

de

exemplu unei

moartea persoane

unei

persoane apropiate.

dragi

- factorii de stres cronici, precum saracia, dificultatile familiale, probleme medicale grave - varstnicii care trec de la o viata independenta la o viata in care depind de ceilalti au adeseori

premenstrual cronica

cronic


Secretia hormonala ovarina incepe sa scada, oricand dupa varsta de 40 de ani. Menstruatia devine neregulata si in final se opreste. Estrogenul are un rol important in multe procese, cum ar fi reglarea temperaturii corpului, formarea osoasa si echilibrul membranelor mucoase ale vaginului. Scaderea nivelului de estrogen este responsabila de cele mai multe simptome ale menopauzei. Scaderea nivelului seric de estrogen este mult mai brusca la femeile carora ovarele le-au fost extirpate chirurgical. Simptomele apar la scurt timp dupa interventia chirurgicala. Multe femei se adapteaza usor la aceste modificari, dar cele mai multe au unul sau mai multe din urmatoarele simptome. Simptome frecvente: - bufeuri de caldura, datorita scaderii nivelului de estrogen care regleaza temperatura; - pertubarea somnului, in general datorata aparitiei bufeurilor de caldura noaptea, intrerupandu-se somnul profund; - modificari ale dispozitiei, datorate insomniilor; alte cauze pote fi datorate modificarilor aparuta in familie (copiii sunt la varsta la care se muta de acasa, partenerii sunt ocupati cu serviciul, decizii in ceea ce priveste mentinerea locului de munca sau schimbarea lui etc); - uscaciune vaginala, datorita scaderii nivelului de estrogen, determinand subtierea peretilor vaginali; poate apare dispareunie (dureri la contact sexual) si cresterea frecventei infectiilor vaginale; - scaderea apetitului sexual, frecvent relatat de femei de toate varstele; motivul nu este bine cunoscut; oboseala, problemele de cuplu si consumul de alcool contribuie cu siguranta la aparitia acestui simptom; - tulburari de memorie, frecvent relatate; motivul este necunoscut. Alte efecte Riscul pentru osteoporoza - estrogenul joaca un rol important in prevenirea osteoporozei; in timp, scaderea densitatii osoase determina fracturi osoase, cel mai frecvent la nivelul vertebrelor, soldului si articulatiei radiocarpiana (articulatia mainii). Alte modificari scaderea elasticitatii tesuturilor, muschilor, ligamentelor, modificarea aspectului sanilor; toate acestea sunt foarte greu de acceptat de o femeie. Cum pot fi ajutate femeile in perioada menopauzei? Femeile ar trebui sa beneficieze de suportul partenerilor. Un pas inainte estePagina 9 din 83


intelegerea cauzei fiziologice a modificarilor prin care trece femeia in aceasta perioada. Alte moduri de a le ajuta presupun: - Incurajarea discutiilor despre tulburarile aparute. Comunicarea deschisa este cheia unei bune relatii. - Discutia despre alegerea unei metode contraceptive; chiar si dupa mai multe luni de amenoree, femeile au sanse de 50% sa ovuleze. Pentru siguranta, trebuie folosita o metoda contraceptiv timp de un an de la amenoree. Exista motive de sanatate pentru care sarcina trebuie evitata. Riscul de anomalii ale fatului creste cu inaintarea in varsta. - Intelegerea motivului pentru care contactul sexual este necomfortabil, chiar dureros. Femeile si barbatii ajung la orgasm mai tarziu decat inainte. Poate fi necesar un contact sexual prelungit. Lubrifiantele pot fi folositoare. Uleiurile vegetale pot fi de un real ajutor printre acestea se gaseste si uleiul de masline care nu este scump si este folositor. Uleiurile nu trebuie folosite cu prezervative pentru ca le scade eficienta. Cremele de fata sau vaselina trebuie evitate pentru ca determina iritatia mucoasei vaginale. - Sprijinirea unui regim de viata sanatos. O dieta echilibrata, mai putina cafea, scaderea consumului de sare, toate acestea fac parte din acest regim. Exercitiile fizice si repausul adecvat sunt foarte importante pentru evitarea stresului. - Unele femei au nevoie de ajutor in decizia de a initia substitutia hormonala sau nu. Intelegerea beneficiilor si riscurilor sunt importante atat pentru femei cat si pentru barbati. - Iubirea si comunicarea sunt foarte importante pentru a trece mai usor prin aceasta perioada de tranzitie dificila pentru femeie. Situatii in care menopauza trebuie luata in calcul In menopauza fiziologica, dupa ce menstruatia devine neregulata si apoi se opreste, ovarele produc din ce in ce mai putin estrogen (hormon feminin). Aceasta modificare are loc pe o perioada de 5-7 ani, de obicei intre varsta de 45 si 55 de ani. In menopauza chirurgicala (extirparea ovarelor), secretia hormonala este brusc intrerupta. In ambele cazuri, rezultatul deficitul de estrogen. Unele femei nu au nici un fel de simptome, in timp ce altele au o varietate larga. Cele mai frecvente simptome sunt bufeurile de caldura, tulburarile dispozitiei, insomniile, uscaciunea vaginala si infectiile urinare. Aceste simptome, riscurile si beneficiile tratamentului de substitutie hormonala si tratamentele alternative vor fi discutate in continuare. Substitutia pe termen lung versus substitutia pe termen scurtPagina 10 din 83


Multe femei decid sa foloseasca substitutia hormonala pentru a controla simptomele, dar nu pentru o perioada de mai putin de 5 ani. Nu exista nici un studiu care sa demonstreze ca substitutia pe termen scurt (mai putin de 5 ani) creste riscul cancerului mamar, un cancer frecvent. Nu exista in schimb nici beneficii pe termen lung. De exemplu, pentru a preveni osteoporoza este necesara substitutia pe mai mult de 5 ani. Substitutia cu estrogen creste riscul trombozei venoase si trombozei pulmonare. Acest risc nu depinde de perioada substitutiei. Cu toate acestea, acest risc este relativ mic la femeile sanatoase. La femeile cu afectiuni care ar favoriza trombozele venoase, nu este recomandata terapia cu estrogeni. Riscul pentru afectiune biliare creste lent la femeile substituite. Nici acest risc nu depinde de perioada substitutiei. Simptome frecvente in perioada de menopauza si premenopauza Bufeuri de caldura Estrogenii previn, in cele mai multe cazuri, bufeurile de caldura. Cand acestea dispar, somnul se imbunatateste. Un somn bun conduce la diminuarea tulburarilor de dispozitie. In unele cazuri, bufeurile dispar de la sine, dar la multe femei netratate persista multi ani. Tulburari de dispozitie Multe femei raporteaza tulburari ale dispozitiei, ca de exemplu iritabilitate si depresia. In unele cazuri, acestea sunt rezultatul intreruperii somnului, datorita bufeurilor de caldura, si se vor ameliora odata acestea tratate. Dar unele sunt cauzate de modificarile stimulilor nervosi, datorate modificarilor hormonale de la menopauza. Daca substitutia estrogenica nu amelioreaza aceste simptome, care pot fi chiar severe, trebuie avute in vedere tratamente alternative (psihoterapie sau medicatie). Tulburari urinare Deficitul de estrgen poate detremina incontinenta urinara (pierdere de urina asociata cu senzatia imperioasa de a urina) si infectii urinare recurente. In cele mai multe cazuri incontinenta urinara are alte cauze. Adesea, se poate ameliora prin exercitii Kegel regulate (exercitii ale muschilor pelvieni). Uscaciune vaginala Poate cauza jena subpubiana si dureri la contact sexual. Estrogenii (orali sau cu administrare vaginala) amelioreaza aceste simptome. Scaderea apetitului sexual Este raportat de 1-3 femei de orice varsta. Cauzele cele mai frecvente sunt problemele in relatia cu partenerul, oboseala, depresia sau anxietatea, excesul de alcool sau consumul de droguri. Se stiu foarte putine despre cum pot influenta hormonii sau circulatia sangvina apetitul sexual. Desi stim ca testosteronul este in cea mai mare parte responsabil de apetitul sexual, nu stim sigur daca administrarea lor ar ajuta. Tulburari de memorie Multe femei relateaza tulburari de memorie. Nu se stiePagina 11 din 83


daca acestea se datoreaza unui de stil de viata haotic sau modificarilor hormonale. Unele femei raporteaza ameliorari dupa administrarea estrogenului. Persoana cu depresie se poate izola social de ceilalti si sa isi piarda interesul in activitatea sexuala. Evolutia depresiei variaza de la o persoana la alta. Pot fi prezente simptome usoare sau severe de depresie pentru o perioada indelungata de timp sau pentru o perioada scurta. Un procent mic de persoane se simt depresive in marea majoritate a vietii lor; acestea necesita un tratament de intretinere. Majoritatea pesoanelor cu depresie pot fi tratate cu succes cu medicamente, consiliere profesionala sau o combinatie a celor doua. Tulburarile depresive sunt clasificate in functie de severitatea si de durata lor. Depresia poate fi usoara, moderata sau severa. Ea poate debuta brusc (depresie acuta) sau poate dura o perioada indelungata (depresie cronica). De exemplu, tulburarea distimica, este o depresie cronica usoara. Unii oameni pot avea un episod de depresie majora care se poate suprapune peste o tulburare distimica (depresie dubla). In cazul unei depresii severe, poate fi necesara o internare intr-un spital pentru o perioada scurta de timp, in special daca sunt prezente ganduri de sinucidere. Deoarece depresia creste riscul de tentativa de suicid, persoana respectiva trebuie sa urmeze imediat un tratament daca sunt prezente idei de autodistrugere. Tulburarea recurenta Adeseori depresia reapare. Daca o persoana are un episod de depresie, probabilitatea ca depresia sa revina iarasi la un anumit moment al vietii acelei persoane este mai mare decat la restul oamenilor care nu au avut niciodata depresie. Riscul de aparitie a unui nou episod de depresie creste cu fiecare episod. Boli asociate Depresia poate contribui la dezvoltarea anumitor afectiuni, cum ar fi boala arterelor coronare. Persoanele depresive care au o afectiune cronica cum ar fi diabetul zaharat sau boala arterelor coronare sufera mai mult din cauza simptomelor acestor afectiuni, au o capacitate mai scazuta de functionare, prezinta o scadere a calitatii vietii si suporta costuri medicale mai mari. Persoanele cu depresie au o probabilitate mai mica de a se autoingriji si acest lucru poate duce la inrautatirea stariilor de sanatate. Uneori episoadele de depresie pot fi precedate sau urmate de perioade de crestere a energiei (manie). Daca exista un ciclu de episoade depresive si respectiv maniacale, este vorba de o afectiune care poarta numele de tulburare bipolara. In cazul in care simptomele depresive apar numai in anumite anotimpuri din an, cum ar fi inPagina 12 din 83


lunile de toamna si de iarna, este o depresie sezoniera. Factori de risc Anumiti factori cresc riscul de depresie. Daca o persoana are o ruda de gradul intai, cum ar fi tatal sau mama, cu depresie, riscul de aparitie a depresiei la persoana respectiva este de pana la trei ori mai mare decat in populatia generala. Daca a existat in trecut un episod de depresie, probabilitatea de a face din nou depresie este mult mai mare. Alti factori de risc pentru depresie sunt: - afectiuni cronica; - probleme - consumul pentru de indepartarea alcool durerii maritale; sau sau de droguri; steroizii; cardiace in trecut, precum boala arterelor coronare; - o afectiune severa, continua (cronica), cum ar fi diabetul zaharat, cancerul su durerea

- administrarea unor medicamente ce pot provoca simptome depresive, cum ar fi narcoticele - un eveniment de viata stresant, ca de exemplu pierderea unei persoane dragi sau intrarea in somaj. Acest lucru este valabil mai ales la varstnici, care pot avea multi factori stresanti sociali, cum ar fi faptul de a deveni dependenti de altii pentru a fi ingrijiti; - anumite conditii medicale generale, precum anemia sau afectiunile tiroidiene; -o -o - un -o -o istoric ingrijorare afectiune interventie de tulburare abuz excesiva, severa sexual constanta de descoperita chirurgicala sau sau o fizic in anxietate alimentatie; recent; recenta; copilarie; excesiva;

- o tulburare anxioasa. Factori de risc suplimentari pentru depresie la femei sunt: dispozitia; - un istoric de tulburare disforica premenstruala (sindrom premenstrual sever). 4. Tratament Primul ajutor Primul pas pentru a primi ajutor este depasirea atitudinii negative. Multa lume considera ca a cere ajutor e un semn de slabiciune. Greselile cele mai frecvente se fac in urmaPagina 13 din 83

o nastere

recenta;

- folosirea de anticonceptionale orale. Totusi, la unele femei, contraceptivele pot imbunatati


prezumtiilor ca de aceasta boala se scapa usor sau ca unii sunt prea batrani ca sa se mai vindece. Incepeti prin a discuta cu medicul de familie, el o sa-si dea seama cel mai repede care ar putea fi cauzele depresiei. Apoi adresati-va unui specialist. Familia si prietenii joaca un rol important pe parcursul intregului tratament. E foarte important ca ei sa ofere tot sprijinul persoanei afectate de depresie. Tratamentul depresiei cuprinde de obicei administrarea de medicamente, unele forme de consiliere profesionala (psihoterapie) sau o combinare a acestora. Este deosebit de importanta stabilirea unei relatii terapeutice confortabile si de durata cu doctorul curant pentru a se putea trata depresia. Medicii specialisti care pot diagnostica si pot trata depresia sunt medicii psihiatri. Diagnosticul de depresie mai poate fi pus si de: - medicii - medicii de familie Investigatii Doctorul curant va face o anamneza (adica va pune intrebari in legatura cu starea generala de sanatate) si va efectua o examinare fizica completa. De asemenea, el sau ea poate recomanda si efectuarea unor teste precum: - examene de laborator, pentru a se vedea daca simptomele nu sunt cauzate de anumite afectiuni, precum o activitate scazuta a glandei tiroide (hipotiroidism) sau o anemie - evaluarea starii de sanatate mentale, care implica un interviu cu un profesionist de sanatate mentala (psihiatru) - teste verbale sau scrise care pot detecta depresia. Medicul psihiatru poate pune intrebari pentru a determina cat de mult este afectata persoana respectiva de starea depresiva pe care o are, inclusiv daca au fost sau sunt prezente idei de sinucidere. Daca a existat vreodata o perioada de veselie anormala (excesiva, inadecvata), iritabilitate sau o senzatie de energie intensa care a durat 4 zile sau mai mult, medicul trebuie informat asupra acestui lucru. Episoadele maniacale, sau episoadele mai usoare hipomaniacale fac parte din tulburarea bipolara. Unele tipuri de medicamente antidepresive pot agrava simptomele tulburarii bipolare, de aceea este foarte important ca simptomele sa fie diagnosticate cu precizie. Atunci cand este consultat doctorul curant, este important sa se discute cu acesta despre orice simptom care s-ar putea datora depresiei. Aproximativ jumatate din totalitatea cazurilor de depresie sunt subdiagnosticate si subtratate. De aceea trebuie ca medicii generalisti si medicii de familie sa puna intrebari de rutina legate de depresie cu ocazia fiecarui consult efectuat.Pagina 14 din 83

internisti


Tratamentul initial Tratamentul depresiei poate cuprinde administrarea de medicamente antidepresive, consiliere terapeutica cum ar fi terapia cognitiv-comportamentala, sau o combinare a celor doua modalitati de tratament. Consilierea terapeutica (psihoterapia) poate fi suficienta in cazul depresiei usoare sau moderate. In cazul in care simptomele de debut sunt severe, cel mai probabil tratamentul initial va include atat medicamente antidepresive cat si consiliere terapeutica. Internarea in spital poate fi necesara daca sunt prezente semne prevestitoare ale unui suicid, ca de exemplu ganduri sau planuri de auto-vatamare sau de vatamare a altei persoane, detasare de realitate (psihoza) sau un consum excesiv de alcool sau de droguri Uneori este nevoie de mai multe incercari de a se gasi medicamentul si tipul de psihoterapie care efectul, pentru poastpartum sunt desi a cele de gasi poate ajuta mai obicei impreuna la eficace ele cel dobandirea la persoana mai bun rapida a respectiva. rapid. tratament. vindecarii. Poate fi necesara o perioada de 4 pana la 12 saptamani pana cand medicamentele sa isi faca actioneaza mai mai De aceea este foarte important ca persoana cu depresie sa colaboreze cu doctorul curant La o femeie care a nascut de curand, invatarea strategiilor de a face fata depresiei In cazuri rare, terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi optiunea initiala de tratament pentru persoanele care nu pot lua medicamente antidepresive, care nu au raspuns la alte modalitati de tratament, sau care au o depresie severa in care sunt prezente simptome psihotice, comportament sinucigas sau incapacitatea de a se hrani. ECT presupune o stimulare electrica usoara, aplicata in regiunea tamplelor, care provoaca o scurta convulsie. Se considera ca acest procedeu poate determina restabilirea echilibrului substantelor chimice cerebrale, numite neurotransmitatori (al caror dezechilibru a dus la aparitia depresiei). Tratamentul de intretinere Cel putin jumatate din cei care au un episod depresiv vor prezenta o recurenta a simptomelor (recadere). Continuarea tratamentului pe o perioada de cel putin 7 pana la 15 luni dupa -o - evitarea - efectuarea - somn odihnitor.Pagina 15 din 83

recuperare dieta

va

duce

la

scaderea

riscului

de

recadere.

De asemenea, tratamentul de intrtinere mai cuprinde si: alimentara de fizice in echilibrata alcool mod regulat consumului de exercitii


Daca este prezenta si o alta afectiune in afara de depresie, este necesara continuarea tratamentului si pentru acea afectiune. Depresia poate fi insotita si de alte tulburari ale dispozitiei, precum anxietatea si tulburarile anxioase, psihoza sau simptome maniacale. Tratamentul in cazul agravarii In cazul in care depresia se agraveaza la o persoana care urmeaza doar consiliere terapeutica, se poate adauga un medicament antidepresiv. Datele obtinute din experienta arata ca, in cazul depresiei severe, adaugarea de medicamente la consilierea terapeutica este mai eficienta decat utilizarea doar psihoterapiei. La persoanele cu depresie recurenta poate fi nevoie de tratament cu medicamente antidepresive pentru tot restul vietii. Daca depresia se agraveaza in timp ce persoana respectiva este deja sub tratament medicamentos si consiliere terapeutica, se pot incerca alte medicamente in locul celui administrat in prezent sau acestea se pot adauga la tratamentul initial. S-a demonstrat ca terapia electroconvulsivanta (ECT) este o modalitate de tratament eficienta pentru depresia severa sau pentru depresia in care alte tratamente nu au avut efect. ECT trebuie sa fie continuata cu tratament medicamentos si consiliere, deoarece reaparitia simptomelor este frecventa. In cazul in care simptomele depresive se accentueaza, este esential ca persoana respectiva arterelor sa discute cu doctorul sau pentru a se gasi tratamentul miocardic. eficient. Depresia majora poate fi un factor de risc in dezvoltarea afectiunilor cardiace precum boala coronare infarctul Totusi, cel mai mare pericol al depresiei este suicidul. Aproximativ 15% din persoanele cu depresie mor prin suicid. De retinut! Avertizarile Asociatiei de Administrare a Medicamentelor si a Alimentelor din Statele Unite (Food and Drug Administration, FDA) cuprind: un avertisment vizavi de legatura intre medicamentele antidepresive si riscul de suicid. FDA nu recomanda incetarea administrarii de antidepresive, dar recomanda o atentie speciala la semnele ce prevestesc suicidul in cazul persoanelor aflate in tratament. Acest lucru este deosebit de important in special la inceputul tratamentului sau la modificarea dozelor.Administrarea acestui medicament in primele 12 saptamani de sarcina poate creste riscul de aparitie a defectelor fetale. Oricine poate face depresie, indiferent de varsta, rasa sau statut social. O persoana la fiecare 10 care solicita un consult medical are depresie, dar adeseori aceasta este trecuta cu vederea,Pagina 16 din 83


astfel incat in aproximativ jumatate din aceste cazuri nu este recunoascuta, si prin urmare nu este tratata. Netratata, depresia poate duce la scaderea calitatii vietii si la cresterea riscului de suicid. Mai putin de o treime din persoanele cu depresie urmeaza un tratament profesional. In multe cazuri, atunci cand persoanele afectate de depresie cauta un tratament, medicii generalisti atribuie simptomele unor altor afectiuni, mai ales daca aceste simptome nu sunt foarte clar conturate. Persoana afectata poate sa nu realizeze ca are o depresie sau se poate simti jenata, astfel ca nu cauta un tratament. Totusi, este foarte important sa se incerce sa se caute un tratament atunci cand exista suspiciunea ca o persoana draga ar putea avea depresie. Cu cat tratamentul este inceput mai devreme, cu atat sunt sanse mai mari pentru o vindecare rapida si completa, de asemenea este importanta prevenirea recaderii. Depresia nu este normala la nici o varsta, iar tratamentul este important. - depresia este adeseori subdiagnosticata la copii, la adolescenti si la varstnici. La copii si adolescenti, depresia poate fi gresit interpretata ca variatii ale dispozitiei datorate modificarilor varsta. Depresia trebuie identificata si tratata cat mai devreme pentru a se amana cat mai mult posibil apelarea la serviciile de nursing (de ingrijire) la domiciliu. Riscul de deces datorat depresiei creste semnificativ in timpul primului an in care o persoana in varsta beneficiaza de serviciile de nursing (de ingrijire) la domiciliu. Implicarea membrilor familiei si suportul oferit de acestia in tratamentul depresiei poate fi extrem de important, in special in cazul copiilor, adolescentilor si a varstnicilor. Uneori parintii copiilor sau adolescentilor cu depresie pot deveni si ei la randul lor depresivi si pot necesita un tratament. Femeile care au nascut de curand sunt sfatuite sa invete din timp cum sa faca fata depresiei poastpartum; acest lucru le poate ajuta sa se vindece mai repede si sa previna aparitia unei probleme mai severe si mai de durata legate de depresia postpartum. Profilaxie Desi este posibil ca o persoana sa nu poata preveni aparitia unui prim episod de depresie, se poate preveni aparitia unei recurente (recadere) sau a unei agravari a simptomelor prin: luarea cu regularitate a medicamentelor, asa cum au fost ele prescrise. Adeseori depresia reapare deoarece tratamentul antidepresiv este oprit prea devreme sau nu este luatPagina 17 din 83

hormonale

- persoanele varstnice pot considera ca este firesc sa se simta deprimati odata cu inaintarea in


asa

cum

a

fost

prescris

de

medicul

psihiatru

.

- continuarea administrarii medicatiei pentru cel putin 7 pana la 15 luni de la ameliorarea simptomelor. Luarea in continuare a medicamentelor chiar si dupa ce persoana respectiva a inceput sa se simta mai bine ajuta la prevenirea reaparitiei simptomelor depresive . - continuarea terapiei cognitiv-comportamentale chiar si dupa ce tratamentul medicamentos a fost oprit. Cercetatorii au demonstrat ca persoanele care au continuat sa faca acest tip de consiliere terapeutica inca 2 ani de zile de la oprirea medicamentelor au avut o rata mai mica de - dieta - exercitii fizice alimentara efectuate cu recadere echilibrata. regularitate;

- cautarea imediata a unui tratament atunci cand persoana respectiva incepe sa observe ca apar noi simptome de depresie sau ca cele prezente se accentueaza, precum ar fi trairile de lipsa de speranta sau tristete sau pierderea interesului sau a placerii in majoritatea activitatilor; - mentinerea unui program regulat de somn; - evitarea consumului de alcool sau de droguri. Este dificil sa se poata preveni toate recaderile depresiei. Totusi, persoana respectiva poate reusi sa previna aparitia sau sa reduca severitatea unor episoade viitoare. In cazul in care urmeaza un tratament de intretinere cu o doza minima eficace de antidepresiv, trebuie sa se asigure ca ia toate medicamentele asa cum au fost ele presrise de doctorul curant. Este important sa nu renunte la sedintele de consiliere. De asemenea este important sa apeleze la ajutor atunci cand observa ca apar primele simptome de depresie, in special daca episoadele depresive sunt de regula moderate sau severe. Tratamentul ambulator (la domiciliu) In timp ce psihoterapia si medicamentele antidepresive sunt cele mai eficiente tratamente pentru depresie, tratamentul ambulator este de asemenea important. Sunt mai multi pasi pe care persoana in cauza ii poate face pentru a se ajuta pe sine in timpul unui episod depresiv si pentru a preveni episoadele viitoare: - sa stabileasca teluri realiste pentru sine si sa isi asume o parte rezonabila de responsabilitate; - sa imparta sarcinile mari in unele mai mici, pe care sa le efectueze treptat, dupa ce a stabilit mai - sa faca atat cat intai poate face, atunci prioritatile; cand este in stare;

- sa amane luarea deciziilor majore de viata (ca de exemplu schimbarea profesiei, mutarea inPagina 18 din 83


alta casa sau casatoria sau divortul) atunci cand sunt intr-o perioada de depresie; - sa incerce sa isi impartsesca sentimentele cu cineva. De obicei este mai bine decat sa se izoleze - sa alt - sa degraba faca gustari cu mici ii lase sau pe cei din sa familie sau tip; regularitate cantitativ decat exercitii portii mari de fizice mancare ; fie pe secretoasa prieteni sa ii ajute ; ;

- chiar daca nu se simte motivata, sa incerce sa participe la activitati religioase, sociale sau de

- sa aiba o alimentatie echilibrata. In cazul in care pofta de mancare lipseste, sa consume mai - sa aiba un somn corespunzator. Daca sunt prezente tulburari ale somnului se recomanda: - sa mearga la culcare la aceeasi ora in fiecare seara si, mai important, sa se scoale la aceeasi - sa - sa - sa aiba nu evite ora un face consumul dormitor exercitii de bauturi in intunecos fizice fiecare si cofeinizate ferit dupa dupa dimineata de ora ora zgomote 17.00 17.00

- se evite folosirea de medicamente pentru somn neprescrise de doctor sau consumul de alcool, deoarece acestea pot provoca un somn neodihnitor si pot interactiona cu medicamentele antidepresive - sa aiba rabdare au propria persoana. Sa isi aminteasca si sa isi spuna ca depresia nu este din cauza ei si ca nu poate fi depasita doar cu propria vointa. Ca tratamentul este necesar in cazul depresiei, la fel ca in orice alta afectiune - sa incerce sa aiba mereu o atitudine pozitiva, optimista. Sa isi aminteasca si sa isi spuna ca este nevoie de timp pana va incepe sa se simta mai bine si ca dispozitia se va ameliora treptat, putin cate putin. In comparatie cu alte afectiuni mentale, tratamentul depresiei are cele mai favorabile rezultate. Medicamentele utilizate in tratarea depresiei sunt: antidepresivele triciclice, modulatori ai recaptarii serotoninei si inhibitori ai metabolizarii serotoninei sau altor mediatori. Durata tratamentului este de cel putin 5-8 saptamani; daca rezultatele la tratament sunt bune, este recomandat ca tratamentul antidepresiv sa fie mentinut chiar mai mult timp (6 luni sau mai mult), pentru a preveni revenirea simptomelor. Medicul psihiatru tine cont, in stabilirea tratamentului, nu doar de trasaturile particulare ale afectiunii pacientului, dar si de varsta si sexul pacientului, de debutul afectiunii, de raspunsulPagina 19 din 83


individual

la

tratament,

de

eventualele

afectiuni

asociate.

Exista multe metode de psihoterapie, dar ele se bazeaza pe atentia si suportul acordat pacientului la nevoie. Constientizarea, suportul si sfatul venite de la o persoana disponibila asigura cele mai bune rezultate. Pacientul poate fi deasemenea asistat in ceea ce priveste solutionarea problemelor sale sociale. Pacientii au nevoie de suportul celor apropiati, daca conflictele in familie si instabilitatea sociala sunt principalii factori care ar putea grabi vindecarea. Activitatea fizica este deasemenea benefica pentru imbunatatirea dispozitiei. Efortul fizic poate determina eliberarea de substante naturale - endorfine. Efectele endorfinelor sunt similare cu cele ale preparatelor antidepresive sau neuroleptice. Pe de o parte psihoterapia ajuta oamenii sa depaseasca anumite traume provocate de schimbari majore in viata. Acest lucru se poate intampla in aproximativ 20 de saptamani de terapie. Pe e alta parte sunt antidepresivele. Aceste medicamente imbunatatesc somnul si apetitul, cresc puterea de concentrare si buna dispozitie. Acestea trebuie luate pe o perioada cuprinsa intre 4 si 12 saptamani pentru ca primele semne de insanatosire sa fie vizibile. Uneori tratamentul se poate intinde pe 6 luni sau mult dupa ce simptomele nu mai sunt prezente. Vestea bun este c depresia poate fi tratat. Din nefericire ns, foarte muli oameni ignor simptomele acetei boli i ezit s caute ajutor. Dac crezi c suferi de depresie, adreseaz-te medicului de familie i acesta te va ajuta s gseti un tratament adecvat. Cele mai obisnuite tratamente sunt: - Medicamente care ajut la corectarea dezechilibrelor chimice din creier - Consilierea efectuat de un specialist psiholog, psihiatru sau neurolog - Tratament medicamentos plus consiliere i ajutarea pacientului s fac fa problemelor i crizelor vieii, dependenei de alcool/droguri i altor probleme care se asociaz adeseori cu depresia. Unele cri i ajut pe pacien s neleag mai bine i s incorporeze armonios elementele sntii mintale n viaa lor. Biblia, studiat n profunzime, este extrem de util n acest sens. Grupele i cercurile de suport conduse de specialiti competeni n managementul depresiei pot fi foarte utile i eficiente. Identificarea gndurilor exagerat de negative sau de auto-critice i dezvoltarea unor atitudini mai realiste, de acceptare de sine. Frmiarea problemelor copleitoare din prezent n componente mai mici i identificarea unor pai concrei de soluionare a lor. Cerei ajutor de la ali membri ai familiei, medic, consilier, preot sau pastor. Activitatea fizic regulat, cum ar fi mersul pe jos n pas vioi timp de 30-45 dePagina 20 din 83


minute zilnic. S-a demonstrat, prin numeroase studii, c activitatea fizic regulat este eficient n prevenirea i tratamentul depresiei. Programai activiti plcute, antrenante n fiecare zi. Cutai modaliti de a colora existena i de a v bucura de plcerile curate ale vieii. Unele plante medicinale cum ar fi Hypericum perforatum sau suntoarea par s aib un efect semnificativ mpotriva formelor medii de depresie. Cum pot familia si prietenii sa ajute o persoana depresiva? Cel mai important lucru (care poate fi facut cu usurinta de catre oricine) este sa-l ajute pe pacient sa ajunga la un psihiatru, pentru ca astfel pacientul va beneficia de un diagnostic si un tratament adecvat. Pacientii pot fi ajutati si sustinuti sa nu intrerupa medicatia inainte de disparitia simptomelor (acest lucru se intampla uneori dupa cateva saptamani). Un ajutor este si verificarea locului unde pacientul isi tine medicamentele. Urmatorul lucru important este suportul emotional. Acesta consta in intelegerea, rabdarea si caldura cu care inconjuram pacientul. Incercati sa implicati pacientul in conversatie si sa-l ascultati cu atentie. Nu-l contraziceti in ceea ce spune si nu fiti depreciativi, dar incercati sa-i prezentati situatia reala si sa-i aratati ajutorul sperat. Nu minimalizati gandurile de sinucidere si informati intotdeauna psihiatru despre ele. Incurajati pacientul sa iasa din casa, luati-l la plimbare, la cinematograf, implicati-l in orice alta forma de activitate. Daca invitatia dumneavoastra este respinsa, incercati sa insistati delicat. Evitati sa-i spuneti "descurca-te singur", "trebuie sa faci asta", "trebuie sa-ti asumi asta", "trebuie sa faci ceva" sau alte lucruri de genul acesta. Incurajati-l pe pacient sa-si reia activitatile care-i placeau, cum ar fi hobbiurile, sportul, muzica, cinematograful, teatrul. Nu incercati sa fortati o persoana depresiva sa se implice in prea multe activitati si prea repede. Persoanele cu depresie au nevoie de schimbari si companie, dar aparitia de prea multe schimbari pot intari sentimentul de esec, de ratare. Nu acuzati pacientul depresiv de faptul ca doar pretinde ca este bolnav din lene, si nu va asteptati sa-si revina fara ajutor. Cei mai multi dintre pacienti, in masura in care primesc tratamentul potrivit, se vindeca, revenind la starea lor normala. Amintiti-va acest fapt si incercati sa aveti incredere in pacient, in timp si cu ajutorul dumneavostra, el se va simti mai bine si isi va reveni. Autoajutorul Afectiunile depresive vor face sa va simtiti epuizat, inutil, lipsit de ajutor si de speranta.Astfel de ganduri si sentimente determina tendinta de retragere fata de alti oameni, de evitare. Este important sa fiti constient ca astfel de ganduri negative fac parte din depresie, dar ele nu reflecta de fapt situatia dumneavoastra exacta. Aceste temeri dispar candPagina 21 din 83


tratamentul

incepe

sa-si

faca

efectul.

In acelasi timp, amintiti-va: nu trebuie sa va fixati teluri prea dificile sau sa va asumati prea multe responsabilitati; sarcinine dificile trebuie impartite in unele mai mici, importanta si ordinea realizarii lor trebuie stabilita clar; ele trebuie realizate in limita posibilitatilor; nu trebuie sa asteptati prea mult de la dumneavoastra, asteptarile prea mari ar putea sa acceptueze sentimentul de ratare; incercati sa nu fiti singur, sa stati in compania altor persoane; faceti orice va face sa va simtiti mai bine; puteti face miscare, dar fara sa va epuizati, puteti merge la cinema, sa jucati un joc sau sa participati la activitati religioase; evitati sa faceti prea multe si nu fiti frustrati daca dispozitia nu s-a imbunatatit inca; dureaza un pic pana va veti simti mai bine; nu luati decizii importante, cum ar fi schimbarea locului de munca, casatoria sau divortul; in orice caz, este mai bine sa amanati luarea deciziilor pana cand starea depresiva a trecut sau s-a imbunatatit; nu va asteptati sa va eliberati brusc de starea depresiva; acest lucru se intampla foarte rar; ajutati-va cat de mukt puteti si nu va criticati daca nu va simtiti bine. Este important pentru o persoana cu depresie ca cei din jurul ei sa aiba o atitudine suportiva si incurajatoare. Pentru cei care nu au avut niciodata depresie, este dificil sa inteleaga cat de lipsit de speranta si de descurajat se poate simti cineva cu aceasta afectiune. Este important de reamintit ca depresia este la fel de dezabilitanta ca orice alta afectiune majora si ca din cauza ei persoana respectiva isi poate indeplini obligatiile sociale, familiale si Ca si profesionale alte afectiuni, sau scolare/academice necesita tratament, cu timp dificultate. si rabdare. depresia

Cei din jur sunt sfatuiti sa evite oferirea de sfaturi, dar e bine sa incurajeze persoana respectiva sa caute tratament si sa il continue. Totusi, in cazul in care observa prezenta de semne prevestitoare de suicid, cum ar fi faptul ca vorbeste despre suicid sau despre vatamarea cuiva, semne de detasare de realitate (psihoza) sau consumul de alcool in exces sau de droguri, este recomandat sa contacteze imediat doctorul persoanei respective. Daca se pare ca persoana cu depresie este in pericol iminent, este indicat ca cei din jur sa sune la ambulanta (961) sau la alte servicii de interventie rapida (112). Medicamente Adeseori depresia este subdiagnosticata si subtratata. Majoritatea persoanelor cuPagina 22 din 83


depresie au nevoie de medicamente antidepresive. Antidepresivele pot ameliora sau pot indeparta simptome depresive. Sunt disponibile cateva optiuni de medicamente. Nu s-a demonstrat ca un medicament ar fi mai eficient decat altul; totusi, difera efectele secundare ale medicamentelor. Persoana in cauza poate decide impreuna cu doctorul curant ce medicament este cel mai potrivit pentru sine. Este bine de retinut ca poate fi nevoie de o perioada de timp de 4 pana la 12 saptamani de tratament pana ca medicamentul sa aiba eficacitate maxima, desi actiunea poate aparea mai repede. Daca un medicament anume nu are efect, se pot incerca altele inainte de a se abandona. Medicamentele influenteaza substratul chimic al creierului in diferite moduri, de aceea se pot incerca mai multe medicamente diferite sau o asociere a acestora pentru a gasi cel mai bun tratament pentru fiecare persoana in parte. La majoritatea oamenilor se gaseste relativ repede medicamentul eficient, dar la unii depresia poate fi mai dificil de tratat. In unele cazuri, poate fi un necesara stabilizator o al asociere dispozitiei de sau un antidepresive. anxiolitic. Uneori poate fi eficace o asociere intre un antidepresiv si un tip diferit de medicatie, cum ar fi Atunci cand se administreaza un tratament antidepresiv, este important ca medicamentele sa fie luate asa cum sunt prescrise de doctorul curant. Pot trece mai multe saptamani pana sa se observe o ameliorare a simptomelor. Efectele secundare se pot diminua pe masura ce organismul se acomodeaza cu medicamentele. Daca persoana respectiva decide sa intrerupa administrarea tratamentului, este important ca acest lucru sa fie facut treptat, prin scaderea dozei in mai multe etape, de-a lungul unei perioade de timp de cateva saptamani. Oprirea brusca a antidepresivelor poate duce la aparitia simptomelor de sevraj. De aceea trebuie ca oprirea sau schimbarea medicatiei sa se discute cu doctorul psihiatru. Medicamentele antidepresive sunt: - inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS, SSRI), precum Prozac, Zoloft, Fevarin, Ludiomil - antidepresive De retinut! In cazul in care persoana cu depresie decide impreuna cu medicul psihiatru ca estePagina 23 din 83

Seroxat

sau (Maprotilina);

Cipralex

;

- antidepresive triciclice si tetraciclice, precum Amitriptilina, Anafranil (clomipramina) sau atipice, precum Wellbutrin, Efectin, sau Remeron ;

- inhibitori ai monoaminoxidazei (IMAO).


nevoie de un tratament medicamentos, sunt anumite lucruri care trebuie luate in considerare in alegerea medicamentului cel mai indicat: - cunoasterea efectelor secundare ale medicamentului - informarea doctorului in legatura cu toate afectiunile medicale curente si cu toate medicamentele administrate in prezent, inclusiv cele care sunt luate fara prescriptie medicala, cele din plante sau suplimentele nutritive, astfel incat doctorul sa poata aprecia daca exista riscul timp este mai unei indelungata eficient potentiale pana la ca interactiuni medicamentul persoana sa medicamentoase intre in actiune ; ; ; - persoanele in varsta pot avea nevoie de doze mai mici si poate fi nevoie de o perioada de - doctorul va trebui sa monitorizeze evolutia pentru a determina daca un medicament anume respectiva - adeseori primul medicament administrat este eficient in tratarea depresiei; daca nu, exista si alte optiuni de medicamente care de regula dau rezultate. Se poate intampla sa fie nevoie de mai multe incercari cu medicamente diferite inainte de a se gasi acela care actioneza cel mai bine la acea persoana ; - din momentul in care persoana incepe sa se simta mai bine, poate fi nevoie de continuarea tratamentului pentru o perioada de 7 pana la 15 luni sau mai mare, pentru a scadea probabilitatea aparitiei unui nou episod de depresie ; - unii oameni pot necesita tratament cateva luni pana la cativa ani (tratament de intretinere), in timp ce altii au nevoie de medicatie pentru tot restul vietii, in special cei care au avut mai multe episoade de depresie majora. In luarea deciziei legate de medicamentul pe care trebuie sa il prescrie, doctorul psihiatru va lua in considerare urmatoarele: - raspunsul persoanei respective la medicamente in episoadele depresive pe care le-a avut interactioneze coexistente antidepresive cursul tratamentului.Pagina 24 din 83

anterior; cu sau celelate o va medicamente face mai administrate dificil concomitent; de tratat ; ;

- daca persoana respectiva are si alte afectiuni medicale, astfel incat antidepresivele sa nu - daca antidepresivul administrat va determina inrautatirea unei alte afectiuni medicale - varsta persoanei si starea generala de sanatate a ei. Varstnicii pot necesita doze mai mici de - cat de deranjante sunt pentru persoana respectiva efectele secundare care ar putea aparea in


Unii oameni cu depresie nu continua administrarea tratamentului antidepresiv sau il iau sporadic. Este deosebit de important ca medicamentele sa fie luate in continuare, asa cum au fost ele prescrise, chiar si dupa ce simptome au disparut, pentru a se preveni recaderea sau agravarea simptomelor depresive. Efecte secundare Adeseori este nevoie de administrarea antidepresivelor pentru o perioada de timp de 4 pana la 12 saptamani pana ca acestea sa inceapa sa indeparteze complet simptomele depresive, desi de multe ori se poate observa aparitia unui beneficiu in 2 pana la 3 saptamani. In tot acest timp, pot aparea insa efectele secundare ale medicamentelor. Multe din acestea sunt temporare si dispar in timp ce se continua administrarea tratamentului, insa altele (cum ar fi uscarea gurii, constipatia si efectele sexuale) pot persista. Persoana respectiva nu trebuie se opreasca administrarea medicamentului fara sa se consulte cu doctorul curant, decat cu exceptia cazurilor in care apar dureri in piept, urticarie, scurtarea respiratiei, tulburari in deglutitie (inghitire) sau tumefierea buzelor. Se recomanda contactarea imediata a medicului psihiatru in cazul in care apare oricare din aceste efecte secundare severe. In cazul in care efectele secundare sunt mai putin severe dar sunt suparatoare, este indicata disutarea acestui lucru cu doctorul psihiatru curant pentru a se vedea daca trebuie continuat tratamentul cu acel medicament sau acesta trebuie inlocuit cu altul. Exista numeroase modalitati de contracarare a efectelor secundare ale medicatiei atunci cand acestea sunt deranjante. Poate fi nevoie ca medicamentele antidepresive sa fie administrate in doze mici la inceput, apoi sa se creasca gradat, in special la persoanele varstnice. Ele trebuie oprite treptat, prin scaderea dozei in cursul unei perioade mai lungi de timp. In cazul in care anumite antidepresive sunt intrerupt brusc, pot aparea efecte negative sau pot reapare simptomele depresive. Unele persoane cu depresie, si mai ales cele varstnice, care urmeaza un tratament cu anumite medicamente pentru alte afectiuni (nelegate de depresie) necesita o monitorizare atenta. Unii oameni au o probabilitate mai mare de a dezvolta efecte adverse daunatoare din cauza administrarii mai multor medicamente diferite in acelasi timp. 5. Abordari complementare Alte tratamente Consilierea terapeutica este o parte importanta in tratamentul depresiei. Terapii complementare cum ar fi terapia prin masaj pot de asemenea sa ajute la obtinerea unei vindecari mai rapide si la imbunatirea calitatii vietii. Terapia de familie poate fi de ajutor persoanei respective si celor din jurul ei sa facaPagina 25 din 83


fata depresiei. Terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi folosita in cazul celor care nu pot lua medicamente antidepresive, care nu au raspuns la alte tratamente sau care au o depresie severa si prezinta simptome psihotice, comportament sinucigas sau incapacitatea de a se hrani. Alte optiuni de tratament Psihoterapia este o parte importanta a tratamentului depresiei. Tipurile de psihoterapie care cele mai folosite sunt: - terapia cognitiv-comportamentala, un tip de psihoterapie care invata o persoana cum sa aiba o viata mai sanatoasa prin modificarea anumitor modalitati de a gandi sau de a se comporta. Acest tip de consiliera terapeutica se poate face individual sau in grupuri de terapie ce cuprind persoane cu probleme asemanatoare. - terapia interpersonala, care pune accent pe relatiile sociale si interpersonale si pe problemele asociate cu acestea. - terapia de tip problem-solving, care pune accent pe problemele actuale cu care se confrunta persoana respectiva si ajutarea ei in gasirea de solutii la aceste probleme. - terapia familiala, un tip de consiliere in care este implicata intreaga familie. Terapia electrocovulsivanta (ECT electroconvulsive therapy) Poate fi folosita in tratarea depresiei severe sau a depresiei care nu a raspuns bine la asocierea medicamentelor cu psihoterapie.De asemenea, ECT poate fi o optiune de tratament la o persoana care nu poate tolera efectele secundare ale antidepresivelor. Metoda moderna de ECT constau in stimularea electrica usoara a creierului in timp ce persoana respectiva este inconstienta (aflata sub anestezie generala) si reprezinta o modalitate eficace de tratament pentru Terapii complementare - preparatele obtinute din planta St. John s-a demonstrat ca sunt eficiente in depresia usoara sau moderata, dar pot interactiona cu alte medicamente ; - uleiul de peste ce contine acizi grasi omega 3 in prezent sunt in desfasurare studii pentru a se vedea daca are efect antidepresiv; - SAM-e ( S-adenozilmetionina), o substanta care, in mod natural, face parte din plante si din celulele animale este folosita uneori in tratamentul depresiei. Sunt date care arata ca SAM-e poate fi utila in ameliorarea simptomelor depresive, dar sunt necesare mai multe studii pentru a se evalua siguranta si eficacitatea administrarii ei.Pagina 26 din 83

depresie.

Efectele secundare ale ECT pot fi pierderea de memorie si confuzia.


De retinut! Poate fi dificil de luat decizia de a apela la terapia electroconvulsivanta. Desi ECT poate fi foarte eficienta in tratamentul depresiei, pot aparea pierderi de memorie pe termen scurt, confuzie, greturi, dureri de cap si dureri in osul maxilar care sa dureze cateva ore uneori pot dura chiar cateva zile dupa aplicarea acesei proceduri. La unele persoane, ECT poate provoca pierderi de memorie pe termen lung. Iarba St. John Iarba St John este in prezent testata in Statele Unite pentru a se determina siguranta si eficacitatea administrarii ei. Pana acum, rezultatele sunt diferite. S-a demonstrat ca iarba St. John de inalta calitate are efect in depresia usoara sau moderata; s-a aratat chiar ca are aceeasi eficacitate ca si alte antidepresive si ca are mai putine efecte secundare. Totusi, s-au descoperit unele interactiuni negative si periculoase intre iarba St. John si unele medicamente, in special cele folosite in tratamentul SIDA. De aceea este important ca: - medicul psihiatru curant sa fie instiintat ca persoana respectiva utilizeza iarba St. John, ajunge mai la o ales daca ia si alte care medicamente poate avea in acelasi secundare timp severe. - sa se evite asocierea intre iarba St. John si alte medicamente antdepresive, deoarece se poate supramedicamentatie, efecte In prezent iarba St. John nu este aprobata oficial de Asociatia pentru Administrarea Medicamentelor si a Alimentelor (Food and Drug Administration FDA) din Statele Unite, iar calitatea si prin urmare si eficacitatea ei poate varia. Acizii grasi omega 3 Sunt putine informatii care sustin ca o doza zilnica, in cantitate mica, de acizi grasi omega 3, poate fi benefica, fie unica, fie in asociere cu un medicament antidepresiv. In timp ce datele privitoare la eficacitatea lor in depresie sunt inca neconcludente, cercetarile arata ca administrarea de acizi grasi omega 3 poate fi utila in alte afectiuni medicale, precum artrita si bolile cardiovasculare. Aasociatia Americana de Cardiologie (AHA American Heart Association) recomanda consumul de peste cel putin de doua ori pe saptamana, plus alte alimente bogate in acizi grasi omega 3. In cazul persoanelor cu boli cardice, AHA sugereaza consumul de suplimente nutritive obtinute din ulei de peste, cu acordul doctorului cardiolog curant.

Pagina 27 din 83


CAPITOLUL II STRESUL INAMICUL TUTUROR O stare accentuata de anxietate are numeroase cauze, printre care tulburari medicale sau psihiatrice, diverse medicamente, diferite substante de abuz (inclusiv cofeina). Totusi, cea mai frecventa cauza este incapacitatea individului de a face fata agentilor stresori. Stresul poate fi definit ca orice solicitare de natura fizica sau psihica la care este supus individul. Starile anxioase accentuate pot fi cauzate si de tulburari de ordin medical (cum ar fi afectiunile tiroidei) sau psihiatric (cum ar fi atacurile de panica sau depresia). La populatia tanara, tulburarile psihiatrice sunt o cauza frecventa de anxietate. Este adevarat ca o stare anxioasa iti da putere de munca. Dar cateodata simti ca esti gata sa explodezi. Da, se poate suferi de prea multa anxietate. In timp ce starea anxioasa este o emotie normala a organismului este posibil ca aceasta sa fie prea puternica. Atunci cand apare un exces in aceasta directie apare o compromitere a functiilor organismului. 1. Ce este stresul? Mentinerea sanatatii necesita o buna capacitate de a face fata stresului. Un agent stresor nu este intotdeauna un eveniment negativ. O nunta si un deces pot fi in aceeasi masura stresanti pentru organism. Expunerea la evenimente stresante intense sau extreme, dar si deprivarea de stimuli pot provoca dezechilibre in organism si astfel probleme majore. Prea multa caldura, frig, activitate, hrana sau cerinte de ordin social sau din contra, lipsa hranei, atingerii, interactiunilor sociale sau somnului pot fi nocive pentru sanatatea individului. Perceptia noastra asupra stresului este importanta; orice factor pe care il putem considera o amenintare, reala sau imaginara, va creste nivelul de anxietate. Modul cum reactionam este influentat de o serie de factori, dintre care unii pot fi controlati, in timp ce altii nu. Sanatatea fizica si metala, predispozitia genetica (mostenirea), experientele din trecut, regimul alimentar, sustinerea sociala determina care stimuli externi vor fi interpretati de catre organism drept agenti stresori intr-un anume moment al vietii noastre. O persoana sanatoasa, echilibrata, provenita dintr-o familie armonioasa si fara probleme de sanatate, care traieste o viata linistita, se hraneste rational si are relatii normale cu cei din jur, va raspunde mult mai bine la stres si are mult mai putine sanse sa dezvolte o afectiune legata de stresPagina 28 din 83


decat un om la care cel putin unul din factorii amintiti este deviat de la normal. Atunci cand ne gandim la stres, ne vin in minte termeni ca tensiune, povara, solicitare, efort, presiune, incordare, forta, constrangere. Conceptul de stres a fost studiat si definit pentru prima data de catre medicul de origine austriaca Hans Selye, in prima jumatate a secolului 20. Selye a folosit acest termen in 1950 pentru a descrie un ansamblu de reactii ale organismului fata de o actiune externa exercitata asupra sa de catre o larga serie de agenti (fizici, chimici, biologici, psihici) constand in aparitia unor variate modificari morfofunctionale. Hans Selye a numit acest raspuns la stres, sindromul general de adaptare, care cuprinde toate mecanismele nespecifice capabile sa mobilizeze resursele adaptative ale organismului in fata agresiunii care ii ameninta integritatea. Sindromul general de adapatare se caracterizeaza printr-o evolutie in trei etape: de alarma, de rezistenta si de epuizare. In prima faza, cea de alarama, numita si de soc sau raspunsul lupta sau fugi, organismul manifesta raspunsul initial la agentul stresor nou aparut. Se manifesta de obicei prin hipotensiune si tahicardie, hipotermie si o secretie crescuta de hormoni suprarenalieni (ACTH, cortizol, adrenalina). Urmatorul stadiu este cel de rezistenta, in care aparent organismul s-a adaptat la situatie, insa persista modificarile din stadiul de alarma. De fapt, organismul continua sa lupte cu agentii stresori mult timp dupa ce manifestarile fazei de alarma s-au estompat. In cazul in care organismul continua sa fie supus stresului fara nici un fel de ameliorare, se intra in al treilea stadiu, cel de epuizare. In aceasta situatie adaptarea nu mai poate fi mentinuta si incep sa se instaleze consecintele nocive ale persistentei reactiilor de aparare ale organismului: boli de inima, accidente cerebrale vasculare, boli digestive cum ar fi ulcerul gastric si duodenal, migrene si diverse infectii. Oamenii care sunt supusi stresului continuu perioade lungi de timp devin coplesiti de tensiune, furie, frica si frustrari, ceea ce conduce la instalarea cronica a unei puternice stari anxioase. Ca urmare, secretia de adrenalina va creste iar tensiunea arteriala si frecventa cardiaca si respiratorie vor avea valori marite. O frecventa respiratorie mare va duce la hiperoxigenarea sangelui, cu instalarea sindromului de hiperventilatie. Acesta poate fi inceputul atacurilor de panica. Glicemia si nivelul acizilor grasi in sange cresc in stres, aceasta combinatie favorizand accelerarea procesului de ateroscleroza, cu dezvoltarea bolilor coronariene. Functiile sistemului imun sunt mai putin eficiente, de aceea organismul nu va mai putea lupta eficient cu factorii patogeni si celulele canceroase. Pe plan mental se observa o reducere a capacitatii de memorare si a capacitatii de concentrare. Apar tulburari de somn si depresie, precum si alte tulburari de dispozitie.Pagina 29 din 83


Distres si eustres Distersul este termenul ce desemneaza stresurile care un potential nociv pentru organism. Principalii hormoni eliberati in cursul distresului sunt: catecolaminele (in special noradrenalina si adrenalina), care pot favoriza bolile cardiovasculare si cortizolul, care scade rezistenta organismului fata de infectii si fata de cancer. Eustresul reprezinta tot o stare de stres, validata printr-o reactie insotitoare moderata catecolaminica si cortizolica, alaturi si de alte reactii fiziologice. Diferenta fata de distres este insa fundamantala atat din punct de vedere al agentilor stresori (stimuli cu semnificatie benefica pentru individ, excitanti placuti ai ambiantei sau trairi psihice pozitive ori palpitante, de la emotii pana la sentimente etc. ) cat si al consecintelor sale pentru organism care sunt, in general favorabile.1 Evenimentele considerate pozitive, eustresul (casatorie, nasterea unui copil, castig la loto) necesita tot atat de multa efort de adaptare din partea organismului, ca si evenimentele negative, distresul (decesul cuiva apropiat, pierderea locului de munca, divort etc). Un eveniment aparent negativ poate sa nu fie in mod necesar considerat ca stresant pentru unii indivizi. Experientele pozitive pot declansa aceleasi modificari biochimice ca si cele negative Nu toti stimulii cu potential stresor vor declansa acelasi raspuns la toti indivizii (sau nu vor declansa nici un raspuns) 2. Caracteristicile indivizilor aflati intr-o stare cronica de stres Probabil ca multi dintre noi ne vom recunoaste in aceasta descriere. Daca aveti cel putin 3 dintre caracteristicile urmatoare, este timpul sa va ganditi serios la o modalitate de a reduce stresul Sentiment constant de urgenta, graba; lipsa timpului pentru relaxare Tensiune in toate relatiile, rezultand certuri, neintelegeri, jigniri etc. Mania evadarii (in camera personala, masina, parc etc.) Senzatia ca timpul curge prea repede, copii cresc prea rapid etc. Dorinta constanta de a avea o viata mai simpla si mai linistita; discutii permanente cu cei din jur despre vremurile mai bune (care au trecut sau care vor veni) Prea putin timp dedicat propriei persoane sau cuplului Sentiment de vinovatie determinat de ideea ca nu ati reusit sa faceti tot ce ati fi putut pentru cei dragi din jurul vostru. Cum afecteaza stresul diverse organe si sisteme1

Ioan Bradu-Iamandescu Psihologie medicala Ed. Info Medica, Bucuresti - 2005

Pagina 30 din 83


Tractul digestiv bolile cate pot fi provocate sau agravate de stres include gastrita, ulcerul gastric sau duodenal, colita ulcerativa si colonul iritabil Organele de reproducere infertilitate, tulburari menstruale sau chiar lipsa ciclului menstrual la femei, impotenta si ejaculare precoce la barbati Vezica urinara iritabilitate, incontinenta, enurezis Sistem nervos central probleme mentale si emotionale, anxietate, psihoze, depresie Par pierderea parului cu calvitie Orificiul bucal ulceratii si lichen plan oral Plamani exacerbarea astmului bronsic in perioadele cu stres acut Inima tulburari de ritm cardiac, crize anginoase Musculatura tensiune musculara dureroasa, agravarea ticurilor nervoase si a tremorului la bolnavii cu Parkinson Simptome fizice si psihice legate de stres Simptome fizice tensiune musculara gura uscata greata palpitatii ameteala palme transpirate diaree Simptome psihice anxietate iritabilitate depresie sentiment de insecuritate plans sentimente de vina dificultatea de a lua decizii incapacitate de concentrare lapsus senzatie de tensiune psihica Modificari de comportament apetit alimentar modificat (anorexie sau bulimie nervoasa)Pagina 31 din 83


exagerarea consumului de tutun, alcool sau droguri tulburari ale somnului 3. Cauzele aparitiei stresului si masuri pentru diminuarea acestuia Psihiatrii au mult de lucru cu sindroamele denumite, .pe vremuri., nevroze, dar care au si astazi aceeasi expresie clinica: de la astenie, insomnie, anxietate, atacuri de panica pana la depresie (un fel de 'demisie' de la tot ce ne poate oferi mai bun viata). Omul mileniului III, animat de o masinarie complex a - corpul sau 'soma' -, care este condusa de un 'sofer bolnav' (psihicul afectat de stres) reuseste sa-si continue existenta si sa forteze limitele longevitatii, ambitionandu-se sa atinga varsta centenara. Apar nsa obstacole tot mai numeroase n calea sa: ulcerul, astmul si numeroase forme de alergie, reumatismele, diverse boli de piele etc. Iar dupa varsta de 50 de ani apar bolile de inima si cancerul, n primul rand, care scurteaza cu brutalitate firul existentei. Aceasta patologie, denumita si psihosomatica, n care, alaturi de ereditate, participa si o serie de comportamente riscante pentru sanatatea individual a are la baza, de asemenea, tot stresul psihic. Acest fapt de observatie care nu mai surprinde pe nimeni se poate explica prin interrela tia dintre 'psych' si 'soma', dintre minte si trup, prin filiera psiho-somatica (reglarea neuropsihica si endocrina a organelor interne). Mai mult, fumatul, consumul excesiv de alcool, sedentarismul si alimentatia defectuoas a (cantitativ/calitativ), dusmani recunoscuti ai sanatatii, au ca si cauza esentiala, tot stresul psihic. El, stresul, este cel care ne ndeamna (nu ne obliga!) sa ne relaxam fumand o tigara, nfulecand un gratar (acompaniat de un 'paharel') sau cufundandu-ne comod si 'greu de urnit' ntr-un fotoliu n fata televizorului. Iata schitate cateva dintre comportamentele de risc pentru mbolnavire, evidentiate de studiul Alameda, a caror asociere 'pune umarul' la scurtarea vietii noastre cu 6-8 ani. Prin urmare, se cuvine ca medicii, psihologii, sociologii si alti specialisti din domenii surprinzator de diferite sa ncerce o abordare interdisciplinar a a acestor boli plurifactoriale, avand ca nota comuna participarea substan tiala a stresului psihic precum si o vulnerabilitate crescuta a bolnavilor la actiunea acestuia. Aceasta abordare 'n echipa' este menita sa sublinieze relatia de reciprocitate dintre factorii psihici si cei somatici. De exemplu, un divort prelungit si psihotraumatizant poate fi evident responsabil de aparitia unui infarct miocardic sau a unui ulcer duodenal. La randul sau, infarctul miocardicPagina 32 din 83


poate fi o cauza de aparitie a unei stari depresive. Starea depresiva, la randul ei, poate sa agraveze infarctul care a generat-o si sa conduca la reinfarctizare sau chiar la deces.2 Solicitarile nu conduc neaparat la stres. Ele pot stimula succesul care conduce satisfactia in munca. Problemele apar atunci cand solicitarile sunt prea mari si pe termen lung sau actioneaza din mai multe directii; unele persoane isi pot pierde controlul ceea ce poate conduce la stres. Stresul poate fi cauzat de diferiti agenti stresori atat la locul de munca cat si in afara acestuia. El poate avea diferite cauze si diferite forme de manifestare. Unele persoane se pot adapta mai bine la agentii stresori, altele mai putin, in functie de personalitate si circumstante. Factorii de stres care actioneaza in viata de familie sau in viata personala pot afecta comportamentul la locul de munca sau se pot cumula cu cei de la locul de munca, rezultand probleme de sanatate. Fiecare manager si angajat trebuie sa cunoasca factorii care conduc la stres (agentii stresori), cum poate fi identificat acesta si ce se poate face pentru eliminarea sau reducerea lui. Lucrand impreuna si utilizand tehnicile de management pot fi evitate aceste probleme. 4. Factori de stres la locul de munca: Stilul de conducere lipsa unor obiective clare slaba comunicare si lipsa de informare in cadrul organizatiei neconsultarea si neimplicarea angajatilor in schimbarile si modificarile de la locul de munca lipsa sprijinului din partea conducerii Statutul, rolul in organizatie statut neclar in organizatie obiective si prioritati contradictorii nivel inalt de responsabilitate la locul de munca Cariera incertitudine in evolutia carierei frustrari in dezvoltarea carierei statut incert si lipsa recunoasterii nesiguranta locului de munca insuficienta programelor de instruire modificarea statutului in cadrul organizatiei Decizie si control2

Ioan Bradu-Iamandescu - Revista Psihosomatica nr. 1- februarie 2006

Pagina 33 din 83


slaba participare la luarea deciziilor lipsa controlului asupra propriei munci Relatiile la locul de munca izolare fizica sau sociala legaturi slabe cu superiorii,lipsa de comunicare conflicte interpersonale diferite tipuri de hartuire(agresivitate verbala, hartuire sexuala,etc) Proiectarea locului de munca sarcini de munca repetitive si monotone riscuri semnificative de accidentare si imbolnavire profesionala la locul de munca( tehnologii cu riscuri de accidentare, zgomot, noxe chimice etc) teama de tehnologie in raport cu responsabilitatea lipsa de competenta Sarcina de munca si ritmul de munca lipsa controlului asupra ritmului de munca sarcini de munca supra sau subincarcate lipsa prioritizarii activitatilor Programul de lucru program de lucru inflexibil aparitia imprevizibila a unor supraincarcari ale sarcinii de munca ore de lucru suplimentare neplanificate lucrul in schimburi lucrul suplimentar excesiv Stresul reprezinta, datorita amplorii pe care a capatat-o in zilele noastre, inca una dintre "bolile civilizatiei" moderne, iar in ultimii ani s-a scris foarte mult despre acest subiect. Biroul international al muncii considera stresul "una dintre cele mai grave probleme ale timpului nostru, nu numai pentru indivizii carora le pune in pericol sanatatea fizica si mentala, dar si pentru intreprinderi si guverne". Conceptul de stres vine de la latinescul "strangere" care inseamna a cuprinde, a imbratisa, a strange, a restrange, a lega, a indurera, a rani, a jigni, si care a dat nastere in limba franceza la "traindre" adica a impresura cu trupul, cu membrele, strangand cu putere. Acest lucru semnifica lucruri opuse, deoarece poti strange pe cineva la piept dar il poti si sufoca.Pagina 34 din 83


Termenul de stres a fost folosit mai intai in fizica desemnand constrangerea excesiva suportata de un material de constructie. Hans Selye a preluat termenul din fizica si l-a folosit in 1935 in psihologie, cu sensul de raspuns nespecific global al organismului la solicitarile la care este supus. Exista multe moduri de a defini stresul, in general acceptandu-se ca acesta reprezinta "incapacitatea individului de a raspunde adaptativ la agentii de mediu, in situatii de suprasolicitare". Exista de asemenea mai multe modalitati de abordare ale stresului astfel: Stresul conceput ca si stresor, situatie stresanta. Este vorba de acele obiecte, situatii, agenti, persoane, etc., care provoaca individului o stare interna de conflict ce poate genera stres. Stresorii nu sunt aceeasi pentru toti oamenii, astfel ca aceeasi situatie reprezinta pentru unii reala sursa de stres, in timp ce pentru altii, doar o provocare. Stresorii pot fi: oamenii conflictul cu parintii, copiii, iubitii, colegii de munca, sefii sau alte persoane cu care intram in contact, poate declansa stres; situatiile exista numeroase situatii in care ne gasim, mai ales la locurile de munca si care declanseaza conflicte interne, impulsuri, etc. deci stres; conditii de mediu este vorba aici de un stimul extern, un agent oarecare fizic, zgomot, temperatura, vibratii, etc sau psihologic: doliu, somaj, divort, etc care de asemenea declanseaza stresul. Stresul conceput ca acea reactie a individului la stres, adica starea de stres, consecintele biologice, mentale, psihice ale agentului stresor asupra sanatatii individului. Stresul privit prin prisma modalitatilor pe care individul le foloseste pentru a se apara de stres. Individul dezvolta adevarate strategii individuale de raspuns la stres, care pot fi: fiziologice (acele modificari fiziologice care apar ca raspuns la starea de stres) comportamentale (modificari de comportamente pentru a face fata stresului) strategii de control (care implica sau nu si modificari de comportamente). Cel ai frecvent si totodata cel mai devastator factor stresant il constituie situatia de munca, viata profesionala, ce are consecinte nemijlocite atata asupra activitatii profesionale cat si asupra sanatatii celor care presteaza munca. Stresul profesional a existat dintotdeauna. El nu este o caracteristica a epocii moderne, a ultimilor ani, dar pe masura ce munca a dobandit noi valente cu accente pe incarcatura psihologica, iar problemele muncii s-au suprapus celor de natura socio-economica si politica cu conotatie negativa, stresul ocupational si-a amplificat forta de penetratie, iar consecintele sale au devenit din ce in ce mai devastatoare pentru individ. De aceea in ultimii 30 de aniPagina 35 din 83


majoritatea cercetarilor medici, ergonomi, psihologi, au abordat problema stresului ocupational. Pentru Romania, ultimii ani au insemnat o perioada de profunde transformari si restructurari sociale, politice, economice, care s-au extins si la nivelul socio-organizatiei militare. Implicatiile psihologice ale acestor transformari sunt dintre cele mai variate, relatiile psihosociologice foarte diversificate si din pacate impredictibile si cu finalizari surprinzatoare. Desi in plan organizatoric schimbarile presupun interventii simultane, efectele acestora apar succesiv, iar in plan individual, se produc cel mai greu. In plan individual exista inca o succesiune a schimbarilor. Cunostintele, prin acumulari si restructurari se schimba primele si relativ usor. Nu acelasi lucru se intampla cu atitudinile, mentalitatile, comportamentele care se schimba mult mai greu. De aceea apare o discordanta intre mentalitatile anterioare si noile cerinte impuse, ceea ce determina imposibilitatea adecvarii persoanei la mediu. Acest lucru induce stresul profesional. Stresul profesional este declansat ca urmare a impactului omului cu procesul muncii fizice si intelectuale. Nu orice forma de stres este negativa. Intre anumite limite stresul numit eustres joaca un rol pozitiv in dezvoltarea si afirmarea personalitatii, in optimizarea performantelor si cresterea randamentului muncii. Depasind aceste limite, stresul (devine distres) are efecte dezadaptative. Sursele stresului profesional sunt redate sintetic de modelul propus de C.I.Cooper Astfel pentru mediul militar posibilele surse de stres ar putea fi: Surse legate nemijlocit de munca Este vorba in primul rand de ambianta fizica a muncii, de acei factori de natura fizica ce actioneaza in cursul activitatii profesionale: zgomot, temperaturi inalte sau joase, vibratii, iluminat insuficient sau exagerat, noxe chimice, umiditate, presiune atmosferica. Avand un program bine stabilit cu mult timp inainte, militarii isi desfasoara activitatea conform orarului, indiferent de acesti factori, indiferent de anotimp. Factorii fizici de mediu interactionand intre ei isi pot spori efectul negativ, intensificand caracterul stresant al activitatii. Tot factor legat nemijlocit de munca este incarcarea sau deficientele in munca. Excesul de munca fie de natura cantitativa, fie de natura calitativa (munca considerata grea) reprezinta un real factor stresant. Supraincarcarea determina instalarea oboselii care poate duce la stres psihic intens. Si deficientele in munca, activitatile putin stimulatoare pot declansa stresul. Adecvarea Persoana Mediu adica acea concordanta dintre caracteristicile psihosociale ale individului si conditiile de munca din mediul s

Diploma - Www.tocilar.ro

Documents

Transcript of Diploma - Www.tocilar.ro