Diploma - Www.tocilar.ro

Perfectionarea transportului trimiterilor postale in cadrul unei directii

regionale de posta

INTRODUCERE

Necesitatea comunicării la distanţa a existat de prea multe secole pentru a le număra

aici.Modalităţile de comunicare au depins de multi factori, intre care imaginaţia şi mijloacele

tehnice de care a dispus omul. Oricât am scotoci prin istorie, e greu de găsit o modalitate de

comunicare mai larg răspândită decât poşta . Insa de la anticele stafete (sau curieri) până la

avioanele-curier din zilele noastre e o cale atat de lungă..

Evoluţia transporturilor poştale pe teritoriul Romaniei urmeaza indeaproape evolutia

istorică şi economică a ţării.

Abia după intemeierea Moldovei şi Munteniei se poate vorbi, iar, de curieri călări,

majoritatea ai domnitorilor, care transmiteau porunci sau aduceau veşti inclusiv din alte ţări.

Pentru asigurarea rapiditătii circulaţiei curierilor, satele prin care treceau aceştia erau obligate să

asigure cai de schimb odihniţi. Aceasta obligaţie a locuitorilor satelor tranzitate de curieri a fost –

se pare - legiferata, cel mai vechi document privitor la acest subiect fiind un hrisov din anul 1399

al lui Mircea cel Bătrân , prin care satul Pulcauţi era scutit, printre altele „ de cai de olac”, olacul

(o căruţă uşoară ) fiind un mijloc de transport pentru bagaje, pachete, etc. De altfel şi curierii erau

numiti in acele vremuri „olăcari”.

Stabilitatea sau instabilitatea domniilor, principiile acestora, calamităţile naturale,

razboaiele şi multe altele făceau ca insăşi existenţa acestor comunicaţii să aiba numeroase

fluctuaţii in timp. Totusi ele au capatat o tradiţie iar modul de organizare devenea tot mai

cunoscut. Statul, prin dregătorii săi, se ocupa de această problemă, alegand traseele drumurilor,

organizand relee poştale (locul unde se schimbau caii) şi mai tarziu licitaţiile prin care se

concesionau „poştele”, numite la inceput „menziluri”. Veriga slabă a sistemului era ca

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

menzilurile aveau caii şi hrana acestora in intreţinerea satelor, care le percepeau ca o corvoadă

impovărătoare. Primele menziluri, conduse de un căpitan, datează se pare, de la inceputul sec.

XVIII.

Statul este din ce in ce mai interesat in buna funcţionare a sistemului; incep să apară unele

Reglementări atât in Moldova cât şi in Muntenia, ba chiar şi primele tentative de a lua asupra să

cheltuielile de intreţinere a poştelor.

In 1775 Alexandru Ipsilanti aduce modificări substanţiale serviciului poştal, atât in sens

administrativ (Statul preluind cheltuielile de intreţinere a serviciului) cât şi organizatoric,

transportul poştal fiind accesibil de acum şi persoanelor particulare, contra cost. Un alt element

important in aceasta organizare era ca, de acum, caii urmau să fie cumparaţi şi nu rechiziţionaţi.

Ulterior intreţinerea efectiva a poştelor a fost concesionată unor persoane particulare,

contra unei subvenţii din partea Statului.

Razboaiele inceputului de secol XIX au adus multe prejudicii serviciului poştal,dar sensul

pe care l-a avut evoluţia acestuia a fost net ascendent.

S-a mărit numărul traseelor deservite de poştă, s-a mărit treptat baza materială de care

dispunea, s-a extins aria serviciilor puse la dispoziţia celor interesaţi (spre exemplu s-a admis

expedierea scrisorilor particulare, a grupurilor cu bani şi a trimiterilor expres).

In anul 1854 se realizeaza o prima linie telegrafică pe teritoriul de atunci al Romaniei,

intre Giurgiu şi Bucureşti, urmată foarte repede de legarea prin telegraf a Bucureştiului de

Brasov, de Braila şi de Craiova. Se infiinţeaza acum şi primele oficii telegrafice.

Anul 1858 consemnează un eveniment deosebit: apariţia primelor timbre poştale in

Moldova, de mult celebrele “cap de bour”.

Urmeaza Unirea Principatelor, unirea serviciilor telegrafice fiind infăptuita in acelasi an,

1859. Unirea serviciilor poştale a urmat in 1862, primul Director al poştelor reunite fiind Panaiot

Săvescu. Din 1864 datează reunirea serviciului telegrafic cu cel al poştei, cu un nou director

general, in persoana lui Cezar Librech.

Pagina 2 din 63


In 1865 apare prima Lege de organizare telegrafo-poştala. Se introduc uniforme, se face o

prima incercare de organizare a unui serviciu poştal rural. In 1869, după desfiintarea oficiilor

poştale straine care functionau in ţara, Romania indeplineşte, in limitele graniţelor sale, serviciul

internaţional de poştă şi telegraf.

Legătura intre progresul din transport şi comunicatii este foarte stransă..Invenţia

telegrafului din perioada anilor 1840 a grăbit in mare masură progresul transportului feroviar. El

asigura un control in expedierea şi deplasarea trenurilor.Telefonul şi telegraful au furnizat

sistemul de comunicaţii al transportului feroviar oferind controlul funcţionării tuturor părţilor

care formau sistemul de transport.Radioul este indispensabil transportului maritim şi transportului

aerian.

Urmare a instalării retelei feroviare, poşta se adapteaza atat in ceea ce priveste mijloacele

de transport cât şi serviciile puse la dipoziţie in localurile staţiilor de cale ferată. Atat a

douăjumătate a secolului XIX cât şi inceputul secolului XX, in contextul evolutiei României,

transforma poşta intr-una din cele mai importante institutii ale Statului. Spaţiul nu ne permite să

consemnam toate evenimentele acelei perioade, dar nu putem trece peste anul 1874, anul

infiinţării UNIUNII POŞTALE UNIVERSALE, eveniment la care Romania a luat parte ca

membru fondator.

In anul 1892 apare prima lege de exploatare telefonica, noul sector fiind preluat de

Direcţia Generală a Telegrafelor şi Poştelor.

Cele douărăzboaie mondiale, in timpul cărora poşta a fost la fel de activă , au lăsat urme

adanci in evolutia instituţiei. Romania Mare, asa cum a existat in perioada interbelică a insemnat

un salt urias, cu un efort pe masură, pentru deservirea unui spaţiu şi a unei populaţii pe masura

evolutiei istorice a ţării. Toate acestea in trendul pe care evoluţia tehnicii mondiale il impunea.

Al doilea razboi mondial a adus după sine schimbări politice radicale, la fel şi după anul

1989. Poşta devine intr-o prima fază Regie Autonomă (1991) apoi Companie Naţională (1998).

Astazi se poate vorbi despre cele peste 7000 de unitati poştale, dintre care mai mult de 1000

informatizate. Ca instituţie, Poşta şi-a indeplinit rolul sau fundamental şi a ramas la dispoziţia

Pagina 3 din 63


populatiei, astazi mai mult ca oricând fiind deschisa schimbărilor pe care comunicarea, la nivel

mondial, le aduce intr-un ritm alert.

Poşta este una dintre cele mai democratice instituţii care asigură menţinerea permanentă a

legăturilor comerciale şi spirituale dintre oameni. îndeplinirea acestei misiuni nobile a urmărit pas

cu pas dezvoltarea civilizaţiei umane, originile sale pierzându-se în negura istoriei. Dezvoltarea

relaţiilor interumane şi sociale a determinat o perfecţionare necontenită a structurilor

organizatorice şi a proceselor tehnologice specifice acestui sector. Astfel, poşta este considerată

în prezent una dintre ramurile importante a industriei serviciilor.

Poşta Română şi-a început adevărata revigorare în anul 1991 prin punerea în aplicare a

"Conceptului Naţional al Regiei Autonome Poşta Română" şi dezvoltarea acestuia prin

documente strategice şi programe guvernamentale. In acest context au fost stabilite obiective

concrete de dezvoltare a infrastructurii poştale, de realizare a unui cadru legislativ corespunzător,

de diversificare şi modernizare a serviciilor poştale.

In condiţiile unei concurenţe tot mai puternice, comunicaţiile poştale din România trebuie

să-şi menţină ritmul accelerat de dezvoltare propus, astfel încât sectorul poştal să-şi întărească

poziţia cuvenită în infrastructura publică a ţării, iar Poşta Română a început un proces de

diversificare a paletei serviciilor sale bazate pe cele mai noi tehnologii disponibile, astfel încât, pe

lângă serviciile tradiţionale, clienţii au la dispoziţie o serie de servicii poştale electronice. Poşta

Română trebuie să-şi adapteze serviciile sale la cerinţele unei societăţi în care flexibilitatea şi

rapiditatea se dovedesc a fi instrumente ale succesului, ale menţinerii pe o piaţă în care

concurenţa îşi face din ce în ce mai mult simţită prezenţa.

Prin diversificarea produselor sale, Poşta Română urmăreşte atingerea şi menţinerea unui

nivel calitativ superior al serviciilor poştale şi alinierea acestora la cerinţele impuse de integrarea

în serviciile intercomunitare.

1. PREZENTAREA COMPANIEI NAŢIONALE POŞTA ROMÂNĂ

STRUCTURA COMPANIEI NAŢIONALE POŞTA ROMÂNĂ:

Pagina 4 din 63


Compania Naţională Poşta Română are in subordine zece Direcţii Regionale de Poştă ,

după cum urmează :

0. DIRECŢIA REGIONALĂ DE POŞTĂ BUCUREŞTI.( Anexa1)

MUNICIPIUL BUCUREŞTI

JUDEŢUL ILFOV

JUDEŢUL GIURGIU

1. DIRECŢIA REGIONALĂ DE POŞTĂ PLOIEŞTI.

JUDEŢUL ARGEŞ

JUDEŢUL BUZAU

JUDEŢUL DAMBOVITA

JUDEŢUL PRAHOVA

JUDEŢUL TELEORMAN

2. DIRECŢIA REGIONALĂ DE POŞTĂ CRAIOVA.

JUDEŢUL DOLJ

JUDEŢUL GORJ

JUDEŢUL MEHEDINŢI

JUDEŢUL OLT

JUDEŢUL VÂLCEA

3. DIRECŢIA REGIONALĂ DE POŞTĂ TIMIŞOARA

JUDEŢUL ARAD

JUDEŢUL CARAŞ SEVERIN

JUDEŢUL HUNEDOARA

JUDEŢUL TIMIŞ

4. DIRECŢIA REGIONALĂ DE POŞTĂ CLUJ-NAPOCA.

JUDEŢUL BIHOR

JUDETUL BISTRIŢA-NĂSĂUD

JUDEŢUL CLUJ

JUDEŢUL MARAMUREŞ

JUDEŢUL SATU MARE

Pagina 5 din 63


JUDEŢUL SĂLAJ

5.. DIRECŢIA REGIONALĂ DE POŞTĂ BRAŞOV.

JUDEŢUL BRAŞOV

JUDEŢUL ALBA

JUDEŢUL COVASANA

JUDEŢUL HARGHITA

JUDEŢUL MUREŞ

JUDEŢUL SIBIU

6. DIRECŢIA REGIONALĂ DE POŞTĂ IAŞI

JUDEŢUL IAŞI

JUDEŢUL BOTOSANI

JUDEŢUL SUCEAVA

JUDEŢUL VASLUI

7. DIRECŢIA REGIONALĂ OE POŞTĂ BACĂU

JUDEŢUL BACĂU

JUDEŢUL NEAMT

JUDEŢUL VRANCEA

8.. DIRECŢIA REGIONALĂ DE POŞTĂ CONSTANŢA

JUDEŢUL CONSTANŢA

JUDETUL CALARASI

JUDETUL IALOMIŢA

DIRECŢIA REGIONALĂ DE POŞTA GALAŢI

JUDEŢUL GALAŢI

JUDETUL TULCEA

JUDETUL BRAILA

1.2 SERVICII OFERITE DE POŞTA ROMÂNĂ

Pagina 6 din 63


1.2.1. Categorii de servicii poştale:

* Servicii poştale incluse în sfera serviciului universal;

Pentru serviciile poştale cuprinse în sfera serviciului universal, Autoritatea Naţională de

Reglementare în Comunicaţii aprobă condiţiile de furnizare a acestora, indicatorii de calitate

aferenţi şi tarifele poştale.

Conform deciziei 88/08.04.2004, prin care Poşta Română a fost desemnată ca furnizor de

serviciu universal, în categoria serviciilor poştale universale sunt incluse:

- Colectarea, sortarea, transportul şi livrarea trimiterilor de corespondenţă şi imprimatele

interne şi internaţionale, în greutate de până la 2 kg;

- Colectarea, sortarea, transportul şi livrarea coletelor interne şi internaţionale în greutate

de până la 10 kg;

- Distribuirea coletelor poştale în greutate de până la 20 kg, expediate din afara teritoriului

României către o adresa aflată pe teritoriul acesteia;

- Serviciul de trimitere recomandată indiferent dacă trimiterea este internă sau

internaţională;

- Serviciul de trimitere cu valoare declarată indiferent dacă trimiterea este internă sau

internaţională.

* Servicii poştale necuprinse în sfera serviciului universal.

-Servicii financiare:

a)Mandate poştale şi mandate electronice: sunt trimiteri poştale inregistrate prin care

unitaţile poştale remit la destinatari sumele de bani incredinţate de expeditori;

b)Mandate ON-LINE:este un serviciu specializat care oferă posibilitatea unui transfer

rapid de bani , in toata ţara printr-un sistem modern şi sigur de transmitere a datelor.Se efectueaza

in principalele orase ale ţării.In maxim 10 minute de la expediere se pot ridica banii de la oficiul

poştal de destinaţie.Pentru ridicarea banilor trebuie anunţat in prealabil destinatarul să se prezinte

la oficiul poştal din orasul de destinaţie.La cerere se poate beneficia de urmatoarele servicii

Pagina 7 din 63


suplimentare: confirmare poştală de primire sau confirmare electronică de primire (doar la adresa

de e-mail ).

c)Mandat postal internaţional: oferă posibilitatea de a primi şi a trimite bani in intreaga

lume.Expedierea sumei in extern ,prin mandat internaţional se efectueaza prin depunerea de catre

expeditor , a sumei in valuta convenita cu tara de destinaţie şi prin plata in lei , a taxelor

poştale.Suma maximă admisa este echivalentul a 500 USD.Daca un client doreste să transmită o

suma mai mare ,aceasta se imparte in mai multe mandate de 500 USD, fara a depasi 20 mandate

(echivalentul a 10.000 USD) transmise intr-o zi.

d)Serviciul de plata al transferurilor Western Union: reprezinta un sistem electronic de

transfer de sume ,prin care beneficiarii pot primi sume până la 5000 USD, provenind din cele

peste 190 ţări conectate la sistemul Western Union.Suma trimisă este disponibilă pentru plata in

doar cateva minute după ce a fost expediată.La primirea banilor nu se solicita beneficiarului nici

un comision. Poşta Română oferă acest serviciu şi cu distribuire la domiciliu.

e)Serviciul EUROGIRO: reprezintă un serviciu specializat prin care se realizeaza

primirea şi transmiterea rapida şi sigura de bani ,avand ca suport un sistem electronic de transfer

de bani.Serviciul EUROGIRO poate fi efectuat numai cu beneficiarii cu care Poşta Română are

stabilite schimburi reciproce. Plata mandatelor se efectueaza numai in numerar in USD sau

EURO , prin oficiile informatizate din Bucureşti şi din ţară.

-Servicii de curier rapid:

a)Prioripost : serviciul care permite expedierea in tara de documente şi

marfuri,beneficiind de prioritate in transport , prelucrare şi distribuire pe intreg traseul.

Trimiterile pot fi prezentate la ghiseele specializate sau pot fi colectate ( la cerere) de la

domiciliul/sediul expeditorului şi se distribuie la domiciliul/sediul destinatarului.Timpii de

circulaţie pentru trimiterile Prioripost sunt următorii: 6 ore in aceeasi localitate, 24 ore intre

principalele localitati din tară (peste 110 localitati), 36 ore intre localitaţile din mediul rural sau

intre cele din mediul urban şi rural.Greutatea maxim admisa este de 15 kg sau 20 kg pentru

conţinut indivizibil.

Pagina 8 din 63


Pentru documentele cu caracter financiar sau fiscal care trebuie remise instituţiilor

abilitate , Poşta Română oferă serviciul Prioripost cu Valoare Declarata Fixă.

Pentru distribuirea de facturi fiscale in regim de curierat rapid intern, Poşta Română oferă

serviciul Prioripost Facturi.

b)Ultrapost: este cel mai rapid serviciu de curierat intern oferit de Poşta Română,ce

permite expedierea de mărfuri şi documente.Trimiterile ajung la destinaţie in: 2 ore in aceeasi

localitate din reţeaua Ultrapost şi 24 ore intre 18 mari orase ale ţării.Trimiterile Ultrapost pot fi

depuse la oficiile poştale 18 oraşe (Bucureşti, Ploiesti, Craiova, Constanţa, Bacău, Iasi, Braşov,

Cluj, Timişoara, Galaţi, Brăila , Buzău, Focşani, Giurgiu, Alexandria, Miercurea Ciuc, Sibiu,

Sfantu Gheorghe) sau pot fi preluate de la domiciliul/sediul expeditorului in urma apelului

telefonic sau pe bază de contract.In Bucureşti prezentarea se poate face la Oficiul poştal

Bucureşti 67. Coletele expediate prin Ultrapost pot avea o greutate maximă de 31.5 kg.

c)Expres Mail Service (EMS): este serviciul care oferă , la preturi competitive, expedierea

şi distribuirea rapidă a documentelor şi mărfurilor in străinătate. La prezentare trimiterile

continand documente sunt ambalate in plicuri speciale ce poarta sigla şi culorile serviciului

(albastru şi portocaliu ), asigurandu-li-se , pe tot traseul ,până la destinaţie, prioritate şi eficienţa

in prelucrare.Plicurile Expres Mail Service se obtin gratuit de la oficiul de prezentare. Limita

maximăde greutate admisă la prezentare este de 31,5 kg. Trimiterile ce conţin documente pot fi

preluate ,in Bucureşti ,de către curieri speciali, pe baza unui apel telefonic.Pentru expedierea

marfurilor, prezentarea se face la oficiile poştale specializate in derularea de operatiuni vamale

din intreaga ţară, iar pentru prezentarea trimiterilor Expres Mail Service cu continut documente

expeditorii se pot adresa la orice oficiu poştal din ţara care efectueaza şi serviciul Prioripost.

d)SkyPak: este un serviciu de curierat rapid international creat printr-un parteneriat intre

Poşta Română şi TNT Romania.Are destinaţii in intreaga lume. Beneficiază de o reţea internă de

oficii specializate.SkyPak are timp garantat de distribuire ,tarife competitive şi posibilitatea

urmăririi permanente a coletului prin Internet. Acest serviciu permite transmiterea atat de

documente cât şi de mărfuri. SkyPak oferă posibilitatea preluării de la domiciliul/sediul clientului

a trimiterilor,in urma apelului telefonic (sistem Door-to-Door). Poşta Română pune la dispozitia

clientilor ,gratuit, anvelope plastifiate pentru expedierea de documente.Pentru marfuri expeditorul

poate folosi ambalajele proprii din carton.Greutatea maxima admisa pentru o trimitere SkyPak

Pagina 9 din 63


este de 30 kg, iar pentru trimiterile in serie ale aceluiaşi expeditor catre o anumita destinaţie este

de 500 kg. Dimensiunile maxime acceptate sunt 1000/700/600 mm(L/h/l/). Expeditorul trebuie să

prezinte trimiterile (documente sau marfuri) deschise. Pentru trimiterile SkyPak marfa

expeditorul trebuie să completeze in mod obligatoriu o factura pro-forma la care se ataşeaza

fotocopii dupa : act de identitate pentru expeditorul persoana fizica sau certificatul de

inmatriculare a firmei şi codul fiscal pentru expeditorul persoana juridică .

-Serviciul E-post:

Este serviciul prin care un mesaj trimis prin e-mail –ul personal ajunge la adresa dorită

( adresa poştală, casuţa poştală, post restant).Mesajul poate fi trimis şi de la unul din oficiile

poştale care realizeaza serviciul E-post , iar destinaţia poate fi o adresă de e-mail sau o adresă

poştală, casută poştală sau post restant. Dacă destinatarul nu are adresa de e-mail ,poate inchiria o

casuţă electronica la orice oficiu poştal care oferă serviciul E-post .

-Servicii de marketing direct:

a)corespondenţă răspuns(CR): serviciul care permite expeditorilor (persoane fizice şi

juridice) primirea de răspunsuri la corespondenţă expediată cu incasarea taxelor la

destinaţie.corespondenţă răspuns, plic sau carte poştală, poate insoţi urmatoarele:

oferte de servicii

anunturi publicitare

prospecte

chestionare pentru testarea pieţei

prospecte /cataloage cu conţinut de reclamă

Serviciul POSTRASPUNS se poate realiza numai pe bază de contract.

b)corespondenţă Comerciala Raspuns Internaţional (CCRI):serviciul prin care se pot lansa

la nivel internaţional sondaje de piaţă la care se solicita răspuns. Destinatarul trimiterii poştale

comunică răspunsul la oferta primita fără a plăti taxele de francare pentru expedierea răspunsului

său.Ajută clientii la: realizarea sondajelor pe piaţa externă, in obtinerea de răspunsuri la oferte de

produse şi/sau servicii, la invitatii de participare la targuri,expozitii.Serviciul Corespondenţă

Comerciala Răspuns Internaţional se poate efectua numai pe bază de contract.

Pagina 10 din 63


c)Postmesager(imprimat neadresat): serviciul prin care se asigură distribuirea de

imprimate publicitare , brosuri, pliante, cataloage sau alte materiale promotionale la orice adresa

din tară care nu trebuie menţionată.Imprimatele POSTMESAGER pot contine orice fel de mesaj

publicitar sau informativ nepersonalizat (oferte catre potentiali clienţi,anunturi pentru organizari

de targuri, expoziţii,licitaţii publice, reclame).POSTMESAGER poate fi utilizat impreuna cu

serviciul CORESPONDENTA RASPUNS(CR) , facilitand returnarea gratuită a cuponului de

răspuns.

d)Postmesager plus(imprimat neadresat):serviciul prin care se asigura distribuirea

materialului publicitar către destinatari , agenti economici, dupa anumite criterii, in funcţie de

dorinţa clientului.Pot constitui imprimate POSTMESAGER PLUS : foi volante, brosuri,care nu

conţin adresa destinatarului , dar care trebuie distribuite unei anumite categorii de agenţi

economici(scoli, cabinete stomatologice, etc)

e)Infadres(imprimat adresat): serviciul prin care se asigură distribuirea materialelor de

reclamă , marketing şi publicitate la adresele stabilite de clienti.Imprimatele INFADRES pot

contine orice fel de mesaj publicitar

cu continut identic personalizat (oferte catre clienti , anunturi pentru organizari de targuri,

expozitii, licitatii, reclame, etc).INFADRES poate fi utilizat impreuna cu serviciul

CORESPONDENTA RASPUNS(CR), facilitand returnarea gratuita a cuponului de raspuns.

f)Postafis: serviciul care oferă posibilitatea expunerii de afişe publicitare in oficiile

poştale.

1.2.2. Condiţiile de forma şi dimensiuni, termenii cu specific poştal şi

interdicţiile de admitere la prezentare, care sunt preluate şi în instrucţiunea de executare a poştei

de scrisori.

În cadrul vocabularului cu specific poştal menţionam:

-“Puncte de acces”: - ansamblul instalaţiilor fizice, inclusiv cutiile poştale, puse la

dispoziţia publicului, prin intermediul cărora pot fi introduse în reţeaua poştalăpublică (cutiile

poştale şi subunităţile poştale);

Pagina 11 din 63


-“Puncte de contact”: - ansamblul instalaţiilor fizice prin interimediul cărora trimiterile

poştale pot fi livrate destinatarilor (căsute poştale de scrisori ale destinatarilor şi subunităţile

poştale);

-“Serviciul poştal standard”: - serviciul poştal prevăzut în oferta de prestaţii a furnizorului

de servicii poştale, în condiţiile în care expeditorul unei trimiteri poştale nu solicită nici un

tratament special pentru aceasta, cum ar fi: înregistrarea ca recomandat, asigurarea valorii, sau

alte servicii cu valoare adăugata (corespondenţa, imprimate, colete poştale);

-"Norma de distribuire": - termen limită de distribuire, pe teritoriul naţional, fixăt de către

Autoritatea Naţională de Reglementare in Comunicaţii, care începe cu ziua de prezentare a

trimiterilor poştale, zi stabilită având în vedere ora limita de acceptare fixăta de către Titular, şi

expiră în ziua livrării trimiterii poştale destinatarului;

-"Ziua de prezentare” (Z) : - ziua introducerii trimiterii poştale în reţeaua poştală, dacă

depunerea acesteia a fost efectuată înainte de ora limită de acceptare.

NORMELE DE DISTRIBUIRE A TRIMITERILOR :

*Norma de distribuire a trimiterilor poştale de corespondenţă, imprimate şi colete poştale

din serviciului STANDARD este Z+4 cu obiectiv de realizare 90% din totalul trimiterilor poştale

de aceeaşi categorie;

* Norma de distribuire a trimiterilor poştale de corespondenţă standard din serviciul

PRIORITAR pentru anul 2004 este:

Z+ 1 cu obiectiv de realizare 70% din totalul trimiterilor poştale de aceeasi categorie;

Z+ 2 cu obiectiv de realizare 80% din totalul trimiterilor poştale de aceeasi categorie;

*Norma de distribuire a trimiterilor poştale de corespondenţă standard

intra-europene din serviciul PRIORITAR este:

- Z+3 cu obiectiv de realizare 75% din totalul trimiterilor poştale de aceeasi

categorie;

Z+5 cu obiectiv de realizare 85% din totalul trimiterilor poştale

de aceeaşi categorie;

Pagina 12 din 63


Nota: Z este ziua prezenţării trimiterii în serviciile poştale ale unei ţări europene (vezi

Anexa 2).

1.4. PRINCIPALELE OBLIGATII DIN DOMENIUL OPERATIONAL PENTRU

COMPANIA NAŢIONALĂ POŞTA ROMÂNĂ CA FURNIZOR DE SERVICIU UNIVERSAL:

- Cu privire la obligaţiile de colectare / livrare:

Compania Naţională Poşta Română are obligaţia de a asigura, în fiecare localitate de pe

teritoriul României, cel puţin o colectare de la fiecare punct de acces şi cel puţin o livrare la

locuinţa fiecărei persoane fizice şi la sediul fiecărei persoane juridice, în fiecare zi lucrătoare, dar

nu mai puţin de 5 zile pe săptămână;

în cazul localităţilor situate în condiţii geografice excepţionale, Compania Naţională Poşta

Română are obligaţia de a asigura cel puţin două colecţări de la fiecare punct de acces şi cel puţin

două;

Anexa 2

Pagina 13 din 63


livrări la locuinţa fiecărei persoane fizice şi la sediul fiecărei persoane juridice, în fiecare

săptămână;

în cazul locuinţelor sau sediilor situate în extravilanul localităţilor, Compania Naţională

Poşta Română poate face livrarea, în condiţiile menţionate la alineatele a) sau b) după caz, la

punctele sale de contact situate în localităţile respective.

-Compania Naţională Poşta Română are obligaţia de a accepta şi de a livra la destinaţări

trimiterile poştale generate de către expeditor cu respectarea prevederilor legale, chiar dacă

acestea nu poartă inscripţionat codul poştal.

Pagina 14 din 63


-Compania Naţională Poşta Română are obligaţia de a livra la locuinţa sau la sediul

destinatarului ori la punctele de contact în condiţiile prevăzute la punctul c), toate trimiterile care

au o greutate cel mult egală cu 500gr.

Livrarea trimiterii poştale la destinatar se efectuează în unul dintre următoarele moduri:

la orice recipient în care destinatarul este de acord să îi fie depuse trimiterile poştale care

îi sunt adresate;

către persoana considerată autorizată să primească trimiterea poştală;

la oficiul poştal, după transmiterea prealabilă a unui aviz

destinatarului, care să anunţe sosirea trimiterii poştale cu o greutate

mai mare de 500 gr. sau a trimiterilor poştale înregistrate.

-Compania Naţională Poşta Română are obligaţia de lua toate măsurile pentru a asigura

confidenţialitatea operaţiunilor desfăşurate la punctele de acces deservite de personal. În vederea

asigurării îndeplinirii normelor de distribuire prevăzute, până la data de 1 septembrie 2004

COMPANIA NAŢIONALĂ POŞTA ROMÂNĂ este obligată să indice pe fiecare cutie poştală şi

la fiecare alt punct de acces zilele şi orele la care se realizează colectarea.Respectarea de către

COMPANIA NAŢIONALĂ POŞTA ROMÂNĂ a standardelor de calitate impuse va face anual

obiectul unei evaluări de către un organism independent, în condiţiile şi conform procedurii

stabilite prin decizie a preşedintelui AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE IN

COMUNICAŢI ( vezi Anexa 3)

Anexa 3

NORME DE DISTRIBUIRE PENTRU

TRIMITERILE POŞTALE INCLUSE IN

SFERA SERVICIULUI UNIVERSAL

1.corespondenţă INTERNA

serviciul Standard Prioritar: Z+l / Z+2

serviciul Standard Neprioritar: Z+4

2.corespondenţă

Pagina 15 din 63


INTRA-EUROPEANA

- serviciul Standard Prioritar: Z +3 / Z +5

3. IMPRIMATE SI COLETE POŞTALE INTERNE

serviciul Standard: Z + 4

"ZIUA DE PREZENTARE" (Z) este ziua introducerii trimiterii poştale in reţeaua poştala,

cu respectarea orei de prezentare afişată la punctul de acces. Normele de distribuire se calculează

in zile lucratoare

Pagina 16 din 63

-Cu privire la programul de lucru cu publicul:

a) COMPANIA NAŢIONALĂ POŞTA ROMÂNĂ are obligaţia de a asigura un

program cu publicul de 8 ore zilnic la fiecare punct de acces deservit de personal, cu excepţia

celor pentru care traficul poştal nu justifică un program cu publicul de 8 ore zilnic;

Nota: începând cu data de 01.08.2004 nu se va modifica programul de lucru cu

publicul.

b) AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE IN COMUNICAŢII va

stabili lista punctelor de acces deservite de personal şi programul redus, dar nu mai puţin de 2

ore zilnic, pe care COMPANIA NAŢIONALĂ POŞTA ROMÂNĂ este obligat să îl asigure

la acestea.

1.5. MODIFICĂRI INTERVENITE IN EXECUTAREA SERVICIILOR DE

CORESPONDENŢĂ SI IMPRIMATE( urmare Deciziei 88/08.04.2004 ,prin care Poşta

Română a fost desemnata ca furnizor de serviciu universal):

-S-au reorganizat serviciile, în sensul trecerii de la sistemul de clasificare pe conţinut

la cel legat de viteza de prelucrare. În funcţie de viteza de prelucrare a trimiterilor, acestea

sunt:

- trimiteri Prioritare

- trimiteri Neprioritare

Trimiterile expediate în sistem Prioritar au prioritate la sortare, transport şi distribuire

pe tot fluxul tehnologic.

NOTA: Numai trimiterile PRIORITARE se marchează printr-o eticheta speciala de

culoare albastra (bleu) pe care este înscris cu litere de culoare alba menţiunea: PRIORITAR /

PRIORITAIRE.

-Trimiterile poştei de scrisori cuprind:.

servicii poştale standard

alte servicii poştale

servicii suplimentare

În cadrul serviciului Standard trimiterile se clasifica în funcţie de:

* conţinut:


serviciul de trimiteri de corespondenţa

serviciul de trimiteri de imprimate

* viteza de prelucrare şi transport:

serviciul Prioritar

serviciul Neprioritar

* origine şi destinaţie trimiterile pot fi:

- interne: originea şi destinaţia sunt localităţi din România, care se împart în:

-Loco: originea şi destinaţia sunt în aceeaşi localitate;

-Alte localităţi originea şi destinaţia sunt în localităţi diferite.

- internaţionale: originea şi/sau destinaţia sunt în afara graniţelor României.

* conţinut, conform Reglemenţărilor vamale:

trimiteri cu conţinut supus controlului vamal;

trimiteri liber de vama (fără a fi supus conţinutul controlului vamal)

Alte servicii poştale: actele de procedura.

Serviciile poştale suplimentare, furnizate în funcţie de opţiunea expeditorului, sunt

denumite astfel, deoarece sunt adăugate suplimentar la serviciile Standard, fiind supuse unor

tarife suplimentare.

-Definirea serviciilor

TRIMITERI DE corespondenţă: comunicare scrisa tipărită, imprimata sau înregistrata

pe orice fel de suport material, care urmează să fie colectate, sortate, transportate şi livrate

altfel decât electronic la adresa indicata de expeditor pe acest suport sau pe ambalajul

acestuia. În aceasta categorie se includ: scrisori, cărţi poştale şi aerograme.

2.PRELUCRAREA TRIMITERILOR POŞTALE LA EXPEDIERE SI LA SOSIRE

2.1 SEMNALIZAREA MODULUI DE INDRUMARE A TRIMITEREILOR SI

NORMELE DE DISTRIBUIRE A ACESTORA


-Trimiterile Prioritare sunt semnalizate cu etichetă specială sau aceste menţiuni în

caractere îngroşate pot fi scrise cu mâna sau dactilografiate. Eticheta sau menţiunea trebuie să

fie aplicată pe partea adresei, pe cât posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi

adresa expeditorului.

-Norma de distribuire a trimiterilor poştale este de:

=corespondenţă şi imprimate interne din serviciului standard Neprioritar este Z + 4 cu

obiectiv de realizare 90% din totalul trimiterilor poştale de aceeaşi categorie.

=corespondenţă interna standard din serviciul Prioritar este pentru anul 2004:

Z+1cu obiectiv de realizare 70% din totalul trimiterilor poştale de aceeaşi categorie;

Z+ 2 cu obiectiv de realizare 80% din totalul trimiterilor poştale de aceeaşi categorie;

Notă:

-condiţia de îndeplinire a normei de distribuire este respectarea orei limita de

acceptare a trimiterilor;

-timpul de circulaţie se calculează de la prezentare până la distribuire.

=corespondenţă intra-europene standard din serviciul Prioritar este:

Z+3 cu obiectiv de realizare 75% din totalul trimiterilor poştale de aceeaşi categorie

Z+5 cu obiectiv de realizare 85% din totalul trimiterilor poştale de aceeaşi categorie.

Nota: Z este ziua prezenţării trimiterii în serviciile poştale ale unei ţări europene.

=În vederea îndeplinirii normei de distribuire se menţionează următoarele:

* se aplica şi pentru trimiterile internaţionale, numai pe teritoriul României, astfel

pentru:

- plecări: Z este ziua depunerii trimiterii poştale Standard

internaţionale în reţeaua poştala, fără a se lua în considerare timpul alocat

formalităţilor vamale;

- sosiri: Z este ziua intrării depeşei în reţeaua C.N."Poşta

Româna"SA, fără a se lua în considerare timpul

alocat formalităţilor vamale;

2.2. ORGANIZAREA FLUXULUI DE PRELUCRARE PE RETEAUA INTERNA

-Trimiterile poştei de scrisori atât colectate de la cutii poştale, cât şi cele prezentate la

subunităţile poştale (oficii poştale şi ghişee exterioare) se cartează preliminar pe:

-Trimiteri Prioritare

-Trimiteri Neprioritare


-În interiorul fiecărei categorii, trimiterile poştei de scrisori se cartează pe următoarele

destinaţii:

“Loco";

„Localităţi din Regiunea proprie";

„Localităţi din Alte regiuni";

„Internaţionale” - în cadrul acestora trimiterile cu indicaţia „Recomandat” se

prelucrează separat;

Nota:

1. Numai oficiile poştale şi ghişeele exterioare poştale din localităţile unde

funcţionează mai multe subunităţi poştale cartează pe destinaţia "Loco".

-Din punct de vedere al prelucrării sunt asimilate în aceste grupe şi următoarele

servicii:

trimiteri Prioritare: mandatele poştale şi trimiterile de curier electronic (e-post,

postfax);

trimiteri Neprioritare: imprimate, acte de procedură, cecograme;

- Pe fluxul tehnologic (prezentare - tranzit - distribuire), daca volumul de trimiteri

justifica, se fac legături separate pentru trimiterile "pentru concurs", cartate pe adresa de

destinaţie.

- Harta privind structura teritoriala a regiunilor poştale, se va afişa în toate

subunităţile poştale, punandu-se accent pe instruirea salariaţilor poştali cu privire la modul de

întocmire a legăturilor.

- Trimiterile Prioritare circula separat de cele Neprioritare în recipienţi separaţi

indiferent de volumul trimiterilor (vezi Anexa 4)

Notă: în f16 a sacii cu trimiteri din cele două categorii se fiecare în coloane separate

(în coloana 15 - sacii cu trimiteri neprioritare şi în coloana 18 – sacii cu trimiteri prioritare).

Anexa 4


SACII PRIORIŢĂRI CONŢIN:

1.Trimiteri de corespondenţă Prioritare (cu

vigneta Prioritar)

- scrisori

- cărti poştale cu sau fara servicii suplimentare

- aerograme

- pachete mici

2.Trimiteri de imprimate internaţionale Prioritare

3.Trimiterile Prioritare retur

4.Mandatele poştale

5.Trimiterile E-post

6.Trimiterile PostFax

7.AR- urile inapoiate

8.corespondenţă de serviciu

SACII NEPRIORIŢĂRI CONŢIN:

1.Trimiterile de corespondenţă Neprioritare (NU au

vigneta Prioritar):

- scrisori

- cărti poştale cu sau fara servicii suplimentare

- pachete mici

2.Trimiteri de imprimate interne şi

internaţionale Neprioritare

3.Cecogramele interne

4.Actele de procedura

5.Dovezile inapoiate

6.Trimiterile de publicitate prin poşta :

-infadres

-infadres plus

-postmesager


-postmesager plus

7.Trimiterile NEPRIORITARE RETUR

2.3. TIMPI DE PRELUCRARE SI EXPEDIERE

2.3.1. Punctul de Tranzit al OFICIULUI POŞTAL RURAL MECANIZAT / Oficiul

poştal cu activitate de tranzit de expediere :

- Toate trimiterile, Prioritare sau Neprioritare, se expediază în aceeaşi zi.

2.3.2. Centrul Regional de Tranzit

Prioritate în prelucrare o au sacii marcaţi cu eticheta Prioritar. Toate trimiterile

Prioritare trebuie să fie expediate din Centrul Regional de Tranzit prin prima îndrumare

prevăzuta.

După ce s-a finalizat prelucrarea sacilor Prioritari, se deschid şi se prelucrează sacii

Neprioritari, respectându-se acelaşi proces tehnologic. Data limita de expediere din Centrul

Regional de Tranzit a trimiterilor Neprioritare este Z+3, unde Z este data intrării trimiterii în

reţeaua Poştei Romane.

2.4.TIMPI DE PRELUCRARE SI DISTRIBUIRE LA SOSIRE

2.4.1. Punctul de Tranzit al OFICIULUI POŞTAL RURAL MECANIZAT / Oficiul

poştal cu activitate de tranzit de sosire

- Prioritate în prelucrare o au trimiterile Prioritare, care se îndruma prin prima

expediţie la destinaţie. În cazul existentei unor solduri data limita de expediere a trimiterilor

Neprioritare este pentru:

- trimiteri loco: Z + 4, cu condiţia asigurării distribuirii în aceeaşi zi;

trimiteri adresate alte localităţi: Z+3.

2.4.2.Subunitatea poştalăde distribuire:

-Trimiterile prioritare se distribuie în aceeaşi zi;

-Trimiterile neprioritare se distribuie cu respectarea timpilor Z+4 pentru trimiterile

loco şi Z+3 pentru trimiterile altor localităţi.

2.5. PRECIZARI PRIVIND PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A

OBIECTELOR DE CORESPONDENTA LA NIVEL DE:


2.5.1.Oficiu şi ghişeu poştal

2.5.1.1. Fiecare oficiu poştal şi ghişeu exterior poştal (cu excepţia oficiilor poştale şi

ghişeelor din oraşele unde funcţionează mai multe asemenea subunităţi poştale) închide sac

de corespondenţă adresat Centrului Regional de Tranzit. în acest sac se introduc postpachete

(legături) cu corespondenţă, legate şi etichetate separat, pentru:

localităţi din "Regiunea proprie";

localităţi din "Alte regiuni";

• "Externe".

2.5.1.2. Oficiile poştale şi ghişeele exterioare poştale din localităţile unde

funcţionează mai multe oficii poştale, cât şi casele de expediţii, închid saci cu corespondenţă

adresaţi Centrului Regional de Tranzit / Punctului de Tranzit al OFICIULUI POŞTAL

RURAL MECANIZAT, sau oficiilor poştale cu activitate de tranzit din localitate, în aceşti

saci se introduc

obiectele de corespondenţă sortate şi condiţionate în postpachete pentru:

"Loco";

localităţi din "Regiunea proprie"; :

localităţi din "Alte regiuni";

"Externe".

2.5.1.3.Agenţiile şi circumscripţiile poştale îndrumă corespondenţa în saci închişi la

OFICIILE POŞTALE RURALE MECANIZATE unde sunt arondate.

2.5.2 . Punct de Tranzit al OFICIULUI POŞTAL RURAL MECANIZAT / Oficiu

poştal cu activitate de tranzit

2.5.2.1. In localităţile unde funcţionează OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT,

dar nu este organizat CENTRU REGIONAL DE TRANZIT, OFICIUL POSTAL RURAL

MECANIZAT-ul din localitate preia şi activitatea de tranzit din localitatea respectivă.

2.5.2.2. Punctul de Tranzit al OFICIULUI POSTAL RURAL MECANIZAT, şi

oficiul poştal cu activitate de tranzit din localităţile în care funcţionează mai multe oficii

poştale urbane, după ce deschid sacii primiţi , reţin postpachetele cu corespondenţă adresate

"loco”, prelucrează corespondenţa colectată de la cutiile de scrisori şi în continuare

procedează ca la punctul 2.3.2..

2.5.2.3. Sacii cu corespondenţă, închişi, etichetaţi şi sigilaţi (cu bulin poştal) vor

circula până la Centrul Regional de Tranzit, fără a mai fi deschişi. Sacii se vor înregistra în

lista de predare f. 16a, la coloana 15,


Precizări:

a). Când într-un asemenea sac se găseşte o recomandată prezentată în România pentru

alte ţari, o recomandată externă care se înapoiază, ca urmare a nedistribuirii ei, precum şi un

AR extern completat cu toate datele de predare a recomandatei către destinatar, acestea vor

circula înregistrate într-o listă f.8, iar sacul în care se află va fi înregistrat în lista de predare f.

16a, la coloana 17.

b).Corespondenţa internă simplă prezentată în România pentru alte ţări,nu se

înregistrează.

2.5.3. Centru Regional de Tranzit

Sacii cu corespondenţă sosiţi de la toate oficiile poştale şi ghişeele poştale exterioare

se deschid numai de către Centrul Regional de Tranzit, acesta grupând postpachetele rezultate

astfel:

• "Regiunea proprie";

• "Alte regiuni";

• "Externe";

• "Loco" (localitatea reşedinţă de regiune).

Postpachetele pentru "Regiunea proprie", sosite de la oficiile poştale şi ghişeele

poştale exterioare sau sosite de la alte regiuni se deschid numai de către Centrul Regional de

Tranzit.

Corespondenţa se cartează în postpachete care vor fi adresate fiecărui:

• Punct de Tranzit al OFICIULUI POSTAL RURAL MECANIZAT sau oficiu

poştal cu activitate de tranzit, în toate cazurile în care este necesară recartarea corespondenţei

pe oficii poştale şi distanţe de distribuire dintr-o localitate urbană;

• Oficiu poştal şi ghişeu exterior ;

Precizari:

a) Pentru fiecare oficiu poştal şi ghişeu exterior (inclusiv OFICIILE POŞTALE

RURALE MECANIZATE) din regiune, se închide sac separat, sacii îndrumându-se la

destinaţie în lista de predare f,16a, la coloana 15 prin CURSELE POŞTALE RUTIERE

intraregionale (curse care asigură transportul postpachetelor între Centrul Regional de Tranzit

şi OFICIUL poştal RURAL MECANIZAT).


b) Scrisorile recomandate externe vor fi înregistrate într-o listă f.8, introduse în

aceiaşi saci cu corespondenţă, iar sacii se vor înregistra în lista de predare f 16a , la coloana

17.

Trimiterile pentru "Alte regiuni'' vor fi cartate pe judeţe, formându-se. postpachete

pentru:

-oraşul reşedinţă de judeţ;

-restul judeţului.

Aceste postpachete vor fi introduse în saci, închizându-se saci direcţi pentru fiecare

regiune.

Sacii înscrişi în lista de predare f 16a la col. 15 se vor îndruma către destinaţie

conform planului de îndrumare pentru corespondenţă.

Postpachetele cu corespondenţă "Externe", vor fi introduse în sacii adresaţi Birourilor

de Schimb Internaţional Bucureşti, Galaţi şi respectiv Oradea care vor circula după acelaşi

plan de îndrumare al corespondenţei. .

Recomandatele externe se vor condiţiona în postpachet separat şi, în funcţie de volum, se vor

introduce în acelaşi saci sau în sac separat, menţionându-se pe eticheta postpachetului şi pe

eticheta sacului „Recomandate externe". Sacii vor fi înscrişi în lista de predare f. 16a la

coloana 17.

2.5.4. Birou de Schimb Internaţional

2.5.4.1.Birourile de Schimb Internaţional Galaţi, Oradea şi Constan- ta vor prelucra

trimiterile externe sosite.

Recomandatele vor fi inregistrate in liste f8, care vor tine loc de eticheta

postpachetului, iar scrisorile simple se vor lega sub lista f8 ,odata cu recomandatele.


2.5.4.2.Biroul de Schimb Internaţional Bucureşti va preda obiectele de corespondenţă

simple Formaţiei Corespondenţă din cadrul Centrului Regional de Tranzit Bucureşti, care le

va prelucra conform punctului 3.1. Recomandatele externe pentru celelalte regiuni (excepţie;

Bucureşti şi Ploieşti) se cartează pe judeţe de

destinaţie şi se condiţionează în postpachete care se introduc în pungi de plastic cu

sigla BIROUL de SCHIMB INTERNAŢIONAL Bucureşti şi se introduc în saci pe regiunile

poştale de destinaţie (conţinând numai recomandată externă). Sacii se închid completându-se

datele de îndrumare pe eticheta-adresă a sacului (obligatoriu se va înscrie numărul depeşei,

număr care este acelaşi cu al formularului CENTRALIZATOR) şi se sigilează. în lista de

predare f.l6a, în coloana 17 se înscrie numărul de saci închişi / regiuni de destinaţie. Sacii

astfel închişi se predau la CURSELOR POŞTALE RUTIERE interregionale. Recomandatele

externe pentru regiunile Bucureşti şi Ploieşti se prelucrează conform pct. 2.5.3.

2.5.5. OFICIUL POŞTAL RURAL MECANIZAT / oficiul poştal cu activitate de

tranzit

2.5.5.1. La sosirea CURSEI POŞTALE RUTIERE într-un Punct de Tranzit al

OFICIULUI POSTAL RURAL MECANIZAT sau într-un oficiu poştal cu activitate de

tranzit, sacii direcţi cu corespondenţă adresată oficiilor poştale şi ghişeelor exterioare poştale

se vor preda, fără a mai fi deschişi, la CURSELE POŞTALE RUTIERE teritoriale.

2.5.5.2. Prelucrarea corespondenţei "loco" în Punctul de Tranzit al OFICIULUI

POSTAL RURAL MECANIZAT, şi oficiile poştale cu activitate de tranzit se face astfel:

a). În localităţile unde funcţionează OFICIUL POSTAL de DISTRIBUIRE

CENTRALIZATA se închid saci separaţi pentru celelalte oficii şi ghişee poştale din

localitate, în care se introduc trimiterile sosite:

-adresate la căsuţe poştale;

-cu indicaţia specială Post-restant;

-cu greutate mai mare de 500 g;

-avizate pe teren de către factorii poştali de la OFICIUL POSTAL DISTRIBUIRE

CENTRALIZATA.

b). Se cartează corespondenţa pe distanţe ale OFICIULUI POSTAL DISTRIBUIRE

CENTRALIZATA / oficiului poştal, închizându-se saci direcţi


2.5.5.3. Trimiterile sosite la OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT (cabină

rurală) sunt prelucrate şi transportate către agenţiile şi circumscripţiile poştale.

2.5.6. Dispoziţii generale

2.5.6.1.Toate schimburile de expediţie se asigură sac contra sac şi numai pe bază de

listă de predare f. 16a.

2.5.6.2.Harta privind structura teritorială a noilor regiuni poştale ( anexa 5), se va

afişa în toate subunităţile poştale, punându-se accent pe instruirea salariaţilor poştali cu

privire la modul de întocmire al postpachetelor (legăturilor) "regiune proprie", adică regiunea

în care se găseşte respectiva subunitate poştală.

La nivel de Centru Regional de Tranzit şi OFICIUL POSTAL RURAL

MECANIZAT se vor face controale privind modul de întocmire al postpachetelor.

3.ANALIZA ACTIVITĂŢII DE TRANSPORT IN CADRUL DIRECŢIEI

REGIONALE DE POŞTĂ BUCUREŞTI

Activitatea poştală are ca principal scop transportul trimiterilor de la expeditori la

destinatari.Dat fiind numarul mare de puncte de expediere şi de destinaţie,transporturile

poştale se executa pe o reţea pe care trebuie să se asigure legături directe sau indirecte intre

două puncte luate oricum de pe reţea.

Prin reţeaua de transporturi poştale se intelege mulţimea legăturilor de transport poştal

avand caracter permanent pe teritoriul geografic.

Prin legătura poştală se inţelege existenţa a cel putin unei curse poştale cu orar

determinat,ce leaga două puncte de pe reţeaua ,asigurand transportul trimiterilor intre două

puncte.

Pe reţeaua poştală, legăturile intre două puncte se stabilesc fie direct, fie prin

intermediul altor puncte şi de aici şi denumirile de legături directe şi legături indirecte (prin

intermediul tranzitelor).


Transportul unei trimiteri intre punctul de expediere şi punctul de destinaţie (care sunt

două puncte ale retelei ) se face pe o legătura indirecta care poate fi privita ca o suma de

legături directe intre punctele consecutive de pe destinaţia considerata.

Legătura poştală depinde calitativ de un mare număr de parametri dintre care cei mai

importanţi sunt: distanţa acoperita, viteza de parcurgere, cantitatea de trimiteri, coeficientul

de siguranţă, numărul de legături adiacente, numărul de puncte intermediare, frecvenţa de

realizare a legăturii.

Realizarea efectiva a legăturilor poştale se face cu ajutorul curselor poştale prin

parcurgerea unor itinerarii bine stabilite şi cu orar precis între punctele reţelei.

3.1.ORGANIZAREA TRANSPORTULUI POŞTAL AUTO

a) După tip:

• curse poştale rutiere internaţionale

• curse poştale rutiere interregionale

• curse poştale rutiere intraregionale

• curse poştale rutiere teritoriale

• curse poştale rutiere locale

b) După activitate:

curse poştale rutiere de corespondenţă

curse poştale rutiere de mesagerie

curse poştale rutiere specializate

curse poştale rutiere combinate

Scop:

- asigurarea legăturii poştale între oricare două localităţi din ţară

- asigurarea transportului poştal specializat

Modalităţi de atingere a scopului propus:

* realizarea transportului poştal auto între Centrele Regionale de Tranzit


* realizarea legăturilor poştale între Centrul Regional de Tranzit şi Punctele de tranzit

din cadrul regiunii

realizarea legăturilor poştale între punctele de tranzit şi subunităţile poştale arondate;

OBSERVAŢII:

* Se realizează o structură de tip arbore pentru care funcţionează teorii clare ce permit

optimizarea itinerariilor poştale plecând de la reţeaua de drumuri, încărcare şi costuri.( vezi

Anexele 6-9).

* Întreaga structură formată de itinerariile curselor poştale auto formează un sistem

care are reguli bine stabilite (este un sistem observabil şi controlabil, dar foarte complex).

* Orice "zgomot" (nerespectare a timpilor prevăzuţi în itinerariu) în activitatea de

transport poştal implică o perturbare a unui întreg subsistem din cadrul întregului sau chiar o

perturbare a întregului sistem.

3.2 PRINCIPIILE NECESARE INTOCMIRII ITINERARIILOR CURSELOR

POŞTALE RUTIERE

3.2.1: Legi şi Reglemenţări specifice

Activitatea de întocmire a itinerariilor CURSELOR POŞTALE RUTIERE este

organizata şi condusa cu respectarea următoarelor prevederi:

1. Reglemenţări privind circulaţia pe drumurile publice şi Instrucţiunile de aplicare;

2. Contractul Colectiv de Munca;

3. Codul Muncii (legea nr. 10 din 23 noiembrie 1972 );

4. Norme specifice de protecţie a muncii pentru poşta , aprobate prin Ordinul nr.

666/10.09.1997 al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi normele specifice de securitate

a muncii pentru transporturi rutiere şi pentru transportul intern;

5. Normativ privind consumul de combustibil şi ulei pentru automobile, aprobat prin

Ordinul Ministrului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor nr. 14/1982 (încadrarea pe categorii

de drum);

6. Tehnici şi metode de organizare şi normare a muncii -Ministerul Muncii şi

Protecţiei Sociale, 1993.

3.2.2.În sensul prezentelor principii, se definesc următorii termeni :


Prin itinerariul cursei poştale rutiere, se înţelege graficul orar de circulaţie al

autovehiculului. Punctul de "începere / terminare al itinerariului CURSEI POŞTALE

RUTIERE corespunde primului / ultimului schimb de expediţie cu unitatea / subunitatea

poştala.(Anexele 10-13).

Prin timpul total al CURSEI POŞTALE RUTIERE ( T ), se înţelege timpul total

exprimat în minute, cheltuit pentru efectuarea transportului în perioada parcurgerii

itinerariului respectiv, reprezentând suma celor patru categorii de timpi

enumeraţi mai jos:

*timp total de mers (Tm ) - timpul total efectiv de mers;

*imp total de oprire ( To ) - timpul total necesar pentru efectuarea

schimbului de expediţii;

*timp total de staţionare ( Ts ) - timpul total de staţionare la Centru Regional Tranzit.

(pentru CURSE POŞTALE RUTIERE intraregionale) şi la oficiile poştale capăt de traseu

(pentru CURSE POŞTALE RUTIERE arondate la OFICIUL POSTAL RURAL

MECANIZAT);

*timp total liber ( TI) - timp total de staţionare în care şoferul (sau după caz şi

mânuitorul de valori) nu este plătit.

• Prin parcursul total al unei CURSE POŞTALE RUTIERE ( P ), se înţelege distanţa

parcurse de la primul schimb de expediţie la ultimul schimb de expediţie, exprimata în km

efectivi şi km echivalenţi.

Acesta nu înclude parcursul efectuat de automobil de la garaj la locul de efectuare a

primului schimb de expediţie, de la locul de efectuare a ultimului schimb de expediţie la

garaj, precum şi deplasările de la garaj la staţia de alimentare cu combustibil şi lubrifianţi sau

la staţia de întreţinere şi reparaţii din afara garajului etc.

Aceste parcursuri vor fi menţionate şi luate în calcul în foaia de parcurs.

Prin viteza medie tehnica a unei CURSE POŞTALE RUTIERE (Vt), se înţelege

raportul dintre parcursul total al unei CURSE POŞTALE RUTIERE

( P ) şi timpul total de mers ( Tm ) al CURSEI POŞTALE RUTIERE respective,

adică;

Vt =P/Tm (km/h)


unde:

P - se exprima în km echivalenţi

Tm - se exprima în ore

3.2.3.: Indicatorii care stau la baza întocmirii itinerariilor CURSELOR POŞTALE

RUTIERE

Indicatorii care stau la baza întocmirii itinerariilor CURSELOR POŞTALE

RUTIERE, pe niveluri şi reţele de transport sunt următorii:

*transport interregional:

- reţeaua de transport pentru corespondenţă:

-timp oprire / schimb de expediţie în centrele de tranzit regionale de plecare / sosire:

-"5 min. în CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul I şi II 0 min. în

CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul III

-timp de oprire în CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT Braşov: 60 min. (13.00 -

14.00)

-viteza medie tehnica:

=55 km/h - pentru itinerariile CURSEI POŞTALE RUTIERE deservite de

autovehicule marca ROMAN şi IVECO 59.12


autovehicule marca: Dacia, ARO şi IVECO 35.8

-număr curse efectuate / săptămâna: 6 (L - V, D)

- reţeaua de transport pentru mesagerie:

-timp oprire / schimb de expediţie în centrele de tranzit regionale:

-de plecare/sosire: = 30min. în CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul I şi

II;

-capăt de traseu:

=60 min., dacă CURSA POŞTALA RUTIERA îşi continuă itinerarul în aceeaşi zi;

=similar cu cel prevăzut în CENTRU REGIONAL DE TRANZIT de plecare, daca

CURSA POŞTALĂ RUTIERĂ îşi continuă itinerarul în ziua următoare;


=55 km/h pentru itinerariile CURSEI POŞTALE RUTIERE deservite de autovehicule

marca ROMAN şi IVECO 59.12




-număr curse efectuate / săptămână: 6 (L - V, D)

-orele de plecare / sosire - se stabilesc în funcţie de îndrumarea prevăzuta în "Planul

de îndrumare pentru obiectele de mesagerie", la nivel interregional

- reţeaua de transport pentru POŞTA RAPIDĂ (PRIORIPOST, EMS, ULTRAPOST):

-timp oprire / schimb de expediţie:

= 10 min. in CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul I şi II;

= 7 min. in CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul III






-număr curse efectuate / săptămâna: 5 (L - V)


de îndrumare pentru trimiterile PRIORIPOST"

*transport intraregional:

-reţeaua de transport pentru transportul combinat:


=15 min. în OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT de gradul I şi II

=10 min. în OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT de gradul III şi IV

=8 min. în OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT de gradul V şi VI

=25 min. în CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul I şi II

=20 min. în CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul III

- viteza medie tehnica:





- număr curse efectuate / săptămâna: 6 (L - V, D)


- orele de plecare / sosire - se stabilesc în funcţie de îndrumarea prevăzută în "Planul

de îndrumare pentru obiectele de corespondenţă"

- reţeaua de transport pentru POŞTA RAPIDĂ:


=10 min. în CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul I şi II

=7 min. în CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul III






-număr curse efectuate / săptămâna: 5 (L - V)


de îndrumare pentru trimiterile PRIORIPOST"

*transport de la tranzite la oficiile poştale

- reţeaua de transport pentru transport combinat:

-timp oprire:

=5-10 min. în CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT, OFICIUL POSTAL RURAL

MECANIZAT

=8 min. la oficiile poştale de gradul I şi II

=5 min. la oficiile poştale de gradul III şi IV

=3 min. la oficiile poştale de gradul V, VI, agenţii poştale, circumscripţii poştale

rurale

=1-2 min. la cutia poştala

-timp staţionare la oficiile poştale capăt de traseu: maxim 30 min.


=45 km/h - pentru itinerariile CURSEI POŞTALE RUTIERE loco

=50 km/h - pentru restul itinerariilor CURSEI POŞTALE RUTIERE deservite de


=60 km/h - pentru restul itinerariilor CURSEI POŞTALE RUTIERE deservite de

autovehicule marca Dacia şi IVECO 35.8

-parcursul optim total al unei CURSE POŞTALE RUTIERE: 250 - 270 km


-timpul total optim de transport al CURSEI POŞTALE RUTIERE ( T - T,): 480min.

-schimb de expediţie:

=fiecare unitate / subunitate poştală va fi servită o singură dată pentru predare şi

respectiv pentru primire de trimiteri poştale

=predarea trimiterilor poştale către oficii şi ghişee poştale se va executa în cursul

dimineţii (până la ora 11.30), iar după ora 12.00 se va asigură colectarea

=al doilea schimb de expediţie cu ghişeele exterioare rurale se va executa numai în

cazurile în care CURSA POŞTALA RUTIERA, la întoarcere către punctul de tranzit al

OFICIULUI POSTAL RURAL MECANIZAT trece prin acea localitate (nu se fac devieri la

traseele executate de către CURSELE POŞTALE RUTIERE pentru a se executa colectarea

de către CURSA POŞTALA RUTIERA de la ghişeele exterioare rurale)

-la agenţii şi factorii poştali rurali de circumscripţie, predarea -primirea se va executa

o singură dată pe zi

-număr de curse efectuate / săptămâna: 5 (L-V) şi sâmbăta în mediu

urban

-reţeaua de transport pentru POŞTA RAPIDĂ:

-timp de oprire / schimb de expediţie

= 5-10 min. în CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT, OFICIUL POSTAL RURAL

MECANIZAT, oficiu poştal

=3-5 min. la agenţii economici cu care avem încheiate contracte (minute) pentru

prestarea acestor servicii

-timpul total optim de transport al CURSEI POŞTALE RUTIERE ( T - TI): 480 min.

-număr curse efectuate / săptămâna: 6 (L-S)

3.2.4.Respectarea principiilor de întocmire a itinerariilor CURSELOR POŞTALE

RUTIERE - premisa pentru ordine şi disciplina în sistemul de transport.

Analiza respecţării itinerariilor CURSELOR POŞTALE RUTIERE. Comparaţie între

principiile teoretice şi realitate:


*Timpii prevăzuţi pentru realizarea itinerariilor CURSELOR POŞTALE RUTIERE

(timp total de mers - Tm, timp total de oprire - To, timp total de staţionare -Ts, timp total

liber - TI, trebuie să fie respectaţi în conformitate cu prevederile din "Principiile necesare

întocmirii itinerariilor CURSELOR POŞTALE RUTIERE”

*În practica se constată că nu se respectă teoria. Exemple:

-CURSA POŞTALA RUTIERA 03135 CRT Bucureşti-Jilava. Are timp de oprire la

Cernica de 37 minute.

-CURSA POŞTALA RUTIERA 011420, traseu Bucureşti local, are timp de oprire 46

minute la Of. Buc. 7.





-CURSA POŞTALA RUTIERA 15232 OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT

Roşiori de Vede-Sfintesti-Vartoape-Beuca-OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT

Roşiori de Vede are timp de oprire la Beuca de 30 minute deşi urmează apoi un timp liber la

Roşiori de Vede de aproape două ore.

-CURSA POŞTALA RUTIERA 25135 Rm. Vâlcea - Brezoi are la oficiul poştal

Brezoi timpul de oprire: 40 minute

-CURSA POŞTALA RUTIERA 32135 Arad-Zimandu Nou-Ţipari şi retur are

prevăzut la Of. Chişineu Cris 1 ora şi 40 minute timp staţionare.

-CURSA POŞTALA RUTIERA 32139 Arad-Semlac-Arad are prevăzut timp de

staţionare la Of. Nădlac 2 ore şi 5 minute.

-CURSA POŞTALA RUTIERA 32232 Ineu-Groseni-Belin-lneu are prevăzut timp de

staţionare la Of. Belin - 47 minute.

-CURSA POŞTALA RUTIERA 32233 Ineu-Cernei-lneu are prevăzut timp de

staţionare la Of. Cernei -1 ora.

-CURSA POŞTALA RUTIERA 61232 Onesti-Coman-Berzanti are timp de oprire

(staţionare) la OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT Oneşti de 65 minute.

-CURSA POŞTALA RUTIERA 61233 Oneşti-Bogdanesti-Oituz-Onesti merge la CP.

Motel Poiana Sărata (efectuează 21,2 km zilnic !) şi merge la cutiile poştale la care merge şi

CURSA POŞTALA RUTIERA 61234.


-CURSA POŞTALA RUTIERA 43135 Bistrita-Nasaud-Chiuza-Bistrita are timp de

oprire de 45 minute la OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT Năsăud dimineaţa şi 10

minute + 62 minute după-amiaza

3.1.2. Viteza de transport prevăzuta în "indicatorii care stau la baza întocmirii

itinerariilor CURSELOR POŞTALE RUTIERE" nu este respectata. Exemple:

-CURSA POŞTALA RUTIERA 15221 Roşiori de Vede- Alexandria - Bucureşti are

viteza medie de 40,2 km/h.

-CURSA POŞTALA RUTIERA 24133 Slatina - Piatra Olt -Grădinari are viteza

medie de 38,76 km/h.

-CURSA POŞTALA RUTIERA 02132 Giurgiu-Malu are viteza medie 36,3 km/h .

*Restricţii pe care trebuie să le respecte itinerariile CURSELOR POŞTALE

RUTIERE.

- Prevederile "Contractului de munca".

- Reglemenţările legale privind circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice.

- Reglemenţări ale autorităţii tutelare

- Reglemenţării interne COMPANIA NAŢIONALĂ POŞTA ROMÂNĂ

3.2.5.Respectarea itinerariilor poştale - premisa pentru creşterea

calităţii serviciilor poştale.

Nereguli constatate:

* nerespectarea orelor de efectuare a schimburilor de expediţii prevăzute în itinerarii;

* deşi întârzierea unei curse poştale auto declanşează întârzieri în lanţ efectuarea unui

schimb de expediţii sau itinerariu poştal cu 15-20 minute întârziere a devenit un fapt

considerat normal de către majoritatea lucrătorilor poştali;

- cursele poştale auto teritoriale pleacă frecvent cu 15-30 minute întârziere;

- unii şoferi sunt obişnuiţi să vina de la odihna în momentul în care sunt chemaţi de

mânuitorii de valori fiindcă ştiu că nu se respecta timpii alocaţi pentru schimbul de expediţie.

* informaţiile primite de la personalul de pe cursele poştale auto nu sunt reale; se

ascunde adevărul;

* nu se respecta procesele tehnologice la prelucrarea trimiterilor poştale;

* se realizează mulţi kilometri suplimenţări pentru transportul administrativ şi pentru

transportul tehnologic;


schimburile de expediţie nu se realizează conform planificării din itinerariile curselor

poştale auto.

Întârzierea unei curse poştale declanşază întârzieri în lanţ

Un exemplu foarte sugestiv îl constituie unele cursele poştale auto specializate

PRIORIPOST care efectuează schimb de expediţie în Punctul de tranzit Tecuci (Bucureşti-

Tecuci, Ploiesti-Tecuci, Suceava-Tecuci) şi a căror întârziere afectează foarte multe curse

poştale auto dependente de acestea (de exemplu: CURSA POŞTALA RUTIERA pe ruta

Bacau-Roman-Piatra Neamţ).

3.2.6. Întocmirea bazelor de date. Principii. Analiza itinerariilor CURSELOR

POŞTALE RUTIERE.

Prima etapă:

* introducerea pe calculator, pentru fiecare itinerar al CURSELOR POŞTALE

RUTIERE a principalilor indicatori, centralizarea şi calcularea acestora la nivelul fiecărui

Centru Regional de Tranzit, OFICIU POSTAL RURAL MECANIZAT şi Direcţie Regională

de Poşta . Menţionăm ca principalii indicatori ai itinerariilor CURSELOR POŞTALE

RUTIERE sunt:

- numărul punctelor de schimb de expediţie;

- timpul (exprimat în minute), defalcât pe categorii: mers, oprire, staţionare, liber,

total;

-distanţa parcurse (exprimata în km efectivi şi echivalenţi);

-viteza medie (viteza calculata în km efectivi/h şi în km echivalenţi/h).

A douăetapa:

Efectuarea unei comparaţii a indicatorilor itinerariilor CURSELOR POŞTALE

RUTIERE din perioada actuala cu cea precedenta.

A treia etapa:


Desprinderea concluziilor în urma analizei itinerariilor CURSELOR POŞTALE

RUTIERE la nivelul fiecărei regiuni şi la nivel naţional.

3.3.PARCUL AUTO

3.3.1. Calculul necesarului de parc auto

Parcul auto al COMPANIEI NAŢIONALE POŞTA ROMÂNĂ este destinat

efectuării curselor poştale auto pe itinerarii bine stabilite, precum şi activităţilor

administrative din cadrul unităţilor poştale.

Parcul este structurat după cum urmează (vezi anexele 14-16):

- parc uşor - autovehicule tip Dacia

parc mediu - autovehicule tip Iveco 3518 şi Fiat

parc greu - autovehicule tip Iveco 5912 , RABA şi SAVIEM.

Determinarea parcului auto se face pe baza unui calcul matematic care tine cont de:

- numărul de ore active dintr-un an

- numărul de ore/an pentru fiecare itinerar al CURSEI POŞTALE RUTIERE în parte.

Raportul dintre numărul de ore/an pentru fiecare itinerar al CURSEI POŞTALE

RUTIERE în parte şi numărul de ore active dintr-un an reprezintă numărul de vehicule fără

rezerva tehnică.

La numărul de maşini rezultat se calculează o rezerva de 10% pentru imobilizări din

cauze tehnice.

* Structura Curselor Poştale Rutiere din cadrul DIRECŢIEI Regionale de Poşta

Bucureşti:


CURSE POŞTALE RUTIERE Interregionale : 00011 – 00019 ;

CURSE POŞTALE RUTIERE Internationale :

= 051 –Bucureşti –Ruse – Bucureşti ;

= 052 -Bucureşti – Cahul- Bucureşti ;

CURSE POŞTALE RUTIERE de corespondenţă: 01141 - 011 48;

CURSE POŞTALE RUTIERE de Mesagerii Sc.I : 01149 – 011414 ;

CURSE POŞTALE RUTIERE de Mesagerii + Prioripost Sc.II: 011415 – 011420 ;

CURSE POŞTALE RUTIERE Sambata (Predare-Primire) : 011421 – 011426 ;

CURSE POŞTALE RUTIERE de Valori : 011427 – 011431 ;

CURSE POŞTALE RUTIERE de distribuire mecanizata Ambasade : 011432 –

011435 ;

CURSE POŞTALE RUTIERE de vidare cutii poştale : 011436 – 011438

CURSE POŞTALE RUTIERE mecanizate de distribuire oficii poştale ( L-V): 011440

– 011452 ;

CURSE POŞTALE RUTIERE ILFOV :03131 – 03135 ;

CURSE POŞTALE RUTIERE GIURGIU :

=IntraREGIONALĂ :02121 ;

=CURSE POŞTALE RUTIERE locale : 02131 – 02135 ;


3.3.2.Parcul auto existent in cadrul DIRECŢIEI Regionale de Poşta Bucureşti:

23 auto RABA 10215 ;

8 auto SAVIEM 7120 ;

14 auto IVECO 5912 ;

10 auto IVECO 3518 ;

11 auto FIAT DUCATO ;

68 auto DACIA 1304 (papuc) ;

5 auto DACIA BREAK (pentru Administrativ);

3.3.4. Personal angajat in transportul de trimiteri poştale:

Funcţii de conducere:= 1Şef Coloana;

= 4 Referenţi auto;

= 4 Inspectori exploatare;

Operativ : = 88 Manuitori valori ;

= 140 Şoferi ;

= 5 Mecanici :

= 9 Dispeceri (Formaţia auto pentru urmărirea CURSELOR POŞTALE RUTIERE);

3.4.ANALIZA COMPARATIVA A ITINERATIILOR CURSELOR

POŞTALE RUTIERE LA NIVEL NAŢIONAL

In mai 2004 s-a efectuat o analiza comparativa a itinerariilor CURSELOR POŞTALE

RUTIERE din luna aprilie , cu cele din luna decembrie 2003 .

S-au facut analize comparative ,astfel:

Analiza comparativa a itinerariilor CURSELOR POŞTALE RUTIERE( exclusiv

DIRECŢIA de Poşta Rapidă);

Analiza comparativa a itinerariilor CURSELOR POŞTALE RUTIERE( inclusiv

DIRECŢIA de Poşta Rapidă);

Analiza comparativa a itinerariilor CURSELOR POŞTALE RUTIERE

PRIORIPOST;


Analizele au fost facute tinandu-se seama de urmatorii indicatori:

Timp de mers (minute);

Timp de oprire (minute);

Timp de stationare (minute);

Timp liber(minute);

Timp total;

Timp calculat (necesar parc);

Distanţa in km-efectivi;

Distanţa in km-echivalenti;

Viteza efectiva km/h;

Viteza echivalenta km/h;

Calculul vitezei echivalente se face prin inmultirea distanţelor parcurse cu un

“coeficient de drum” acesta avand valori diferite in functie de “categoriile de drum”,astfel:

Coeficient 0,9 = pentru sosele inafara localitatilor;

Coeficient 1,05= pentru drum in interiorul localitatilor;

Coeficint 1,1= pentru drum inclinat;

Coeficient 1,2 =pentru curbe periculoase;

Coeficient 1,3 =pentru drum din piatra cubica;

Coeficient 1,4 =pentru drum de pamant/nisip;

Acesti coeficienti sunt aplicati şi la calculul consumului de carburant.

Rezultatele analizelor sunt sintetizate in Anexele 17-27.

Din analiza datelor continute in tabele, se constata o uşoară îmbunătăţire a activităţii

de transport indicatorii “timp“ şi “distanţa” înregistrând scăderi, iar indicatorul “viteza”

înregistrând uşoare creşteri.

3.5. ANALIZA EFECTUATĂ ASUPRA MODULUI IN CARE SUNT

RESPECTATE ITINERARIILE POŞTALE SI SECURITATEA


VALORILOR

Analizele s-au facut astfel:

Pe Directiile Reginale de Poşta (fara DIRECŢIA de Poşta Rapidă);

Pe DIRECŢIA de Poşta Rapidă;

Pe Directiile Regionale de Poşta +DIRECŢIA de Poşta Rapidă

Urmare analizei efectuate asupra modului in acre sunt respectate itinerariile

poştale ,cât si securitatea valorilor ,s-au constatat o serie de nereguli,astfel:

CURSE POŞTALE RUTIERE:

informatiile furnizate de şoferii şi insotitorii curselor poştale nu

concordă sau nu sunt reale;

nu se respectă intotdeauna traseul stabilit,existand abateri nemotivate

de la traseu;

asigurarea valorilor este in suferintă;

autovehiculele pentru cursele poştale auto specializate PRIORIPOST sunt tratate cu

mai putină atentie;

Masuri dispuse:

Actiuni permanente de reinstruire a personalului implicat in activitatea de transport

postal,la locul de munca,intr-un sistem piramidal;

Constientizarea fiecarui lucrator poştal asupra importantei muncii pe care o

desfasoara .Trebuie o tenacitate de lungă durata din partea fiecarui lucrator poştal constient

de faptul ca trebuie să fie profesionist;

Popularizarea neregulilor grave constatate şi masurilor dispuse la nivelul unitatilor şi

subunităţilor poştale;

Efectuarea unor controale de urmarire in situatiile cand nu se respecta sistematic

timpii de circulaţie şi de executare a schimburilor de expediţie;


Efectuarea de actiuni de verificare, indrumare şi control a activitatii de transport

poştal auto.

Paza şi securitatea Centrului Regional de Tranzit Bucureşti:

In vederea intaririi sistemului de paza,intrarea in cadrul CENTRULUI REGIONAL

DE TRANZIT BUCUREŞTI se va face in baza legitimatiilor de serviciu sau a actelor de

identitate.

Pentru verificarea modului in care se permite accesul in CENTRUL REGIONAL DE

TRANZIT BUCUREŞTI se vor efectua controale şi se vor dispune masuri de sanctionare

asupra salariatilor vinovati de nerespectarea normelor de paza şi securitate;

Transportul administrativ:

In ultima perioada s-a inregistrat o crestere a kilometrilor efectuaţi in acest scop ( vezi

Anexele 28- 33):

- alimentare cu combustibil;

- transport personal Control Financiar de Gestiune;

- aprovizionare;

- reparaţii auto;

- verificari tehnice auto;

- tractare maşini defecte;

Regiunile care inregistreaza cei mai multi km destinati transportului administrativ

sunt:

=BUCUREŞTI-principalele motivaţii: depozit şi intretinere , curse Oficii Zonale de

Sector şi Control Finanaciar de Gestiune, administratie DIRECŢIA REGIONALĂ de Poşta

Bucureşti, curse aprovizionare, rodaj şi revizie;

=PLOIESTI-principalele motivaţii: dislocari de la punctele de tranzit la domiciliu,

deplasari service, revizii, verificari oficii poştale, aprovizionare cu piese auto de la Bucureşti,

aprovizionare, rezolvare reclamaţii, sedinţe, organizare concursuri etc.O situatie aparte se


inregistreaza la Oficiul Judetean de Poşta Arges unde se inregistreaza diferente datorita

programului informatic

(km resedinta de judet sunt calculati la categoria a douăde drum in itinerariile

Curselor poştale Rutiere , iar in programul informatic sunt consideraţi de categoria a III- a şi

a IV- a).

=CLUJ-principalele motivaţii: deplasari pentru verificari gestiune, sedinţe, controale

pe linie de exploatare poştală, Control Financiar de Gestiune, reclamaţii , predari-primiri de

gestiune, verificari metrologice, etc;

In vederea reducerii cheltuielilor pe acest segment de activitate , la efectuarea unei

astfel de curse, se va solicita sefului ierarhic aprobarea necesara execuţării transportului cu

acest caracter.

3.6. PROBLEMELE CU CARE SE CONFRUNTA TRANSPORTUL

POŞTAL

3.6.1.Aglomeratia strazii şi a drumului rutier

Caracteristica principală a aglomeraţiei este variabilitatea.Gradul de

aglomeraţie variaza cu mărimea oraşului, amplasarea suburbiei fata de zona centrala

şi distribuţia demografică in cadrul zonei urbane.Exista şi o variabilă

de timp.Traficul de pietoni şi vehicule variază cu durata din zi, ziua din săptămână şi

sezonul din cursul anului Intâlnim aglomeraţie la sfarsit de săptămână , pe autostrazile care

duc la punctele de atractie (parcuri, plaje, munte) şi in perioada vacanţei de vară. Transportul

se afla la temelia dezvoltării economice.Rolul sau fundamental constă in schimbarea locului

sau amplasării unui bun material.Transportul este unul din costurile de productie. El crează

valoare,dar la un anumit cost. Evident, transportul este un cost al distribuţiei.

Aglomeratia costa timp şi bani pentru toti utilizatorii mijloacelor de transport. Costul

poate fi măsurat in cheltuieli suplimentare şi in întârzieri ale vehiculelor.Consecinta


aglomeraţiei este insa şi scăderea calităţii serviciilor poştale oferite , prin întârzierea in

distribuirea trimiterilor , care duce la nerespectarea normei de distribuire.

3.6.2.Parcul auto

In subcapitolul 2.3.2. am evidentiat parcul auto existent in cadrul Directiei Regionale

de Poşta Bucureşti.

Acesta cuprinde printre altele şi 23 autovehicule ROMAN şi 8 SAVIEM de capacitate

mare . Avantajul acestora constă in cantitatea mare de trimiteri transportate, dar au

dezavantajul ca sunt foarte vechi şi necesită reparaţii in permanentă.Un alt dezavantaj ar fi

faptul ca ,datorită capacităţii mari, se pot bloca uşor in trafic, ceea ce duce la intârzierea

transportului de trimiteri.

Celelalte maşini existente in parcul auto ,deşi cu capacitaţi mai mici şi viteza mai

mare de deplasare , au dezavantajul de a fi uzate fizic .

Aşa cum reiese din studiul efectuat la punctul 3.2.4. autovehiculele RABA merg cu o

viteză medie de 36.3 km/h, iar autovehiculele SAVIEM merg cu o viteză medie 38.76

km/h,iar gradul de încarcare a acestor autovehicule cu capacitate mare este în medie de 75-

80%.

3.6.3.Disciplina salariatilor

Nereguli constatate:

nerespectarea orelor de efectuare a schimburilor de expediţii

prevăzute in itinerar;

=nerespectarea orelor de efectuare a schimburilor de expediţii este si rezultatul

întârzierilor la program a salariatilor, a mânuitorilor de valori, care preiau cursa cu întârziere,

pleaca mai târziu pe traseu şi se încearca recuperarea timpului .Aceste nereguli s-au constatat

în sarcina mânuitorilor de valori Andrei Gheorghe, Popescu Ion , Vasile Manea , Pârlog Ion,

Mihalcea Relu,Trifoi Adrian şi Şerban Neluş.


=s-a constatat la verificările făcute pe teren că, deşi pe lista f16a erau trecute orele din

itinerar, schimburile erau făcute cu cel puţin 30 de minute întârziere la oficiile poştale

Bucureşti 33,18, 25 şi 26.Salariaţi vinovati sunt oficianţii Ţurcan Ana, Petre Ioana, Pârva

Magdalena, Mustaţă Anica,precum şi mânuitorii de valori Preda Gheorghe, Preda Nicolae,

Zamfiroiu Cristian şi Cornescu Carmen.

nu se respecta întotdeauna traseul stabilit,existand abateri nemotivate

de la traseu:

=desi conform itinerarului schimbul de expediţii-valori al Cursei postale rutiere

011430 la Oficiul Bucureşti26 trebuie facut de 2 ori, prima data urmand sa aduca saculeţtii de

corespondenţă si gropurile de numerar, iar a doua oară urmând sa colecteze saculeţii de

corespondenţa acest schimb făcându-se doar odată din comoditatea şoferului .Vinovaţi fiind

aici şoferii Florea Anghel, Andu Ştefan şi Ganea Mircea.

nu se respecta procesele tehnologice la prelucrarea trimiterilor poştale;

=deşi in conformitate cu instructiunile poştale primii saci care intra la cartare sunt cei

„Prioritari”:, cartatorii Lulu Iancu şi Minea Daniela au început cartarea cu sacii neprioritari

deoarece aceştia sunt mai uşor de cartat datorită faptului ca in general sacii „Neprioritari”

conţin “imprimate” a căror greutate este mai mare decât a unei scrisori şi în consecinţă acest

sac se cartează mult mai uşor deoarece conţine mai puţine trimiteri poştale.

schimburile de expediţii nu se realizează conform planificării din itinerariile curselor

poştale auto;

=desi conform itinerarului ordinea in care trebuie făcut schimbul de expediţii este:

Oficiul Bucureşti12, Oficiul Bucureşti 41, Oficiul Bucureşti 2, Oficiul Bucureşti 32, Oficiul

Bucureşti 68, Oficiul Bucureşt i26, Oficiul Bucureşti 25, Oficiul Bucureşti 33, Oficiul

Bucureşti 18,Oficiul Bucureşti 52, Oficiul Bucureşti 63, Oficiul Bucureşti 13, Oficiul

Bucureşti 1 nu este respectata acesta ordine, schimbul efectiv de expediţii efectuându-se in

următoarea ordine : 12-41-2-25-33-26-68-32-18-63-13-1 . Salariaţi vinovaţi sunt Apetrei

Mihai, Maria Radu Nicolae, Dinu Manole şi Stoica Luca.

3.6.4.Efectuarea schimbului de expediţie intre Cursa Poştală Rutieră şi

Oficiile poştale


Probleme constatate:

nu exista la toate oficiile poştale loc rezervat , in fata usii de acces, pentru cursa

poştalărutiera, in vederea efectuarii in conditii optime a schimbului de expediţii . Din acest

motiv, la sosirea curselor poştale auto acestea nu pot parca cât mai aproape de intrarea in

oficiu , iar trimiterile poştale predate sau sosite sunt carate de catre salariatii poştali sute de

metri, acest lucru ducând la mărirea timpului de efectuare a schimbului de expediţii, la

nerespectarea Graficului Orar şi la întârzierea cursei poştale rutiere . Cu aceste probleme se

confrunta mai multe oficii, printre care: Oficiul Bucureşti 68, Oficiul Bucureşti 13, Oficiul

Bucureşti 41 s.a.;

la unele oficii, singurul loc unde cursa poştală rutiera poate parca, cât mai aproape de

intrarea in oficiul poştal, se afla pe un spaţiu verde. Acesta este de cele mai multe ori blocat

de alte maşini parcate pe alee sau este inpracticabil datorita ploilor tot mai dese din ultima

vreme, manevrarea autovehicului pe noroi fiind foarte anevoioasa şi nu o data a dus la

defectarea acestuia , fiind nevoie să se solicite un alt autovehicul

pentru terminarea itinerariului curse poştale auto.Două cazuri concrete de oficii care

se confrunta cu aceste probleme sunt:Oficiul Bucureşti 33 şi Oficiul Bucureşti 12.

la oficiile unde rezervarea locului din faţa oficiului este făcuta cu panouri,

acesta rezervare nu este respectata de ceilalti şoferi şi nu de multe ori panourile sunt

date la o parte şi locurile sunt ocupate. Exemple in acest sens sunt: Oficiul Bucureşti 1,

Oficiul Bucureşti 63, Oficiul Bucureşti 2 s.a.;

4. ÎMBUNĂTĂŢIREA TRANSPORTULUI DE TRIMITERI POŞTALE

4.1.PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA TRANSPORTULUI

DE OBICTE POŞTALE

4.1.1.Reducerea costului distributiei, prin reducerea costului de transport


Transportul auto isi datoreaza dezvoltarea să deosebita caracteristicilor specifice

serviciului prestat .Una din ele este accesibilitatea. Reţeaua auto este atât de extinsa şi difuză

pe teritoriul ţării ca aproape nu exista localitate care să nu fie strabatuta de vreun drum, ceea

ce face tehnic posibila deplasarea intre

aproape oricare origine şi destinaţie.Acest avantaj deosebit este pus in valoare de

operatiile de colectare şi distribuire şi in coordonarea deplasarilor auto cu celelalte moduri de

transport tocmai datorita gradului redus de accesibilate al acestora.In fapt autovehiculele fac

legătura intre punctele de colectare sau ridicare şi cele de distribuire şi instalatiilor altor

moduri de transport, adica este considerat coordonator universal.

Un alt avantaj al serviciului este viteza comercială relativ mare(viteza obiectelor

poştale transportate).Datorita accesibilitatii foarte mari mijlocul auto poate face deplasari

directe intr-un interval de timp redus fata de alte moduri care nu reusesc deplasarea

directa.Chiar şi in cazul avionului , pe distante medii, timpul de tranzit total poate fi mai mare

decâtcel al vehicului auto , prin adaosurile de timp cerute de transferul obiectelor poştale intre

vehiculele auto şi aeronava , la cele douăaeroporturi , de expediere şi destinaţie, stationarile

pentru formalitati , deplasarile la aeroport şi de livrare a obiectelor poştale dupa sosirea navei,

stiind ca aeroporturile se afla in afara oraselor.

O alta caracteristica avantajoasa a serviciului auto este gradul redus al distrugerilor şi

cerinte reduse de ambalare datorate sistemului de suspensie a vehiculului şi a drumurilor

foarte bune care asigura o deplasare sigura , fara socuri.Nu acelasi lucru se poate constata la

calea ferata , unde procesul de deplsarea a trenurilor şi vagoanelor in statiile de triaj este

insotit de socuri, iar deplasarea pe o cale cu sina nesudata la capete produce continuu vibratii

puternice.

Un alt avantaj este durata redusa de încarcare. Disponibilitatea autoutilitarelor de a

utiliza o unitate de incarcatura elimina timpul de colectare pentru mai multe unitati ,sporeste

viteza comercială şi reduce timpul de tranzit.

O caracteristica importanta a autoutilitarelor este extraordinara să flexibilitate care ii

confera avantajul eviţării aproape a oricarei constrangeri in folosirea drumului amenajat.


Transportul auto se caracterizeaza printr-o structura a costului, pe termen scurt, unde

se constata un nivel inalt al costurilor fixe.Aproximativ 70% până la 90% din costurile totale

reprezinta partea variabila şi diferenta de 10% până la 30% partea fixă.

Motivele pentru care intâlnim la transportul auto această structura de cost sunt:

-sistemul de drumuri, in Romania este rodul inveştitiei publice şi el este un factor

major in scaderea costurilor fixe;

-transportatorul auto este capabil să creasca sau să descreasca numarul de vehicule

utilizat pe scurte perioade de timp in mod rapid sau să transfere mijloacele dintr-o zonă in

alta in raport ede variaţia cererii;

-mărimea costului transportatorului auto este de de multe ori asociată cu costurile de

exploatare zilnica ale transporatorului, care sunt costurile variabile, cele cu

combustibilul ,salariile şi intretinerea;

-salariile şoferilor sunt calculate şi plătite in moduri diferite după cum aceştia fac

deplasari urbane sau interurbane.Pentru cei care fac deplasări interurbane cel mai uzual mod

de plata este pe baza distanţei parcurse in kilometri, conducătorii locali( de oras)sunt plătiti

pe ora.In cazul in care se produc intreruperi de activitate , conducatorii interurbani sunt platiti

la ora (pentru incărcare-descărcare, accidente, vreme ostilă sau alte situaţii asemenea);

Costul de operare a vehicului de transport este sensibil la modul in care el este folosit

şi in special viteza acestuia.Vehiculele pot functiona consumând o cantitate minima de

combustibil daca se deplseaza cu viteza economica.Cheltuielile cu munca scad odată cu

cresterea vitezei.Viteza este in mare parte determinata de nivelul traficului.Aglomeratia

traficului va duce la reducerea vitezei şi la cresterea costului de oprtunitate pentru timpul de

munca necesar la finalizarea deplasării.

Costul exploaţării vehiculelor include şi alte costuri in afara combustibilului şi timpul

de munca.Vehiculele au nevoie de intreţinere şi reparaţii care variază cu nivelul de uzura şi

astfel pot fi tratate ca un cost de operare al vehiculelor chiar dacă costurile cu intreţinerea

sunt suportate mai degraba de proprietar decât de operator.Operaţiile de transport cer de

asemenea existenţa unui personal in functii de conducere şi administrative. Nevoile de


personal neoperativ sunt determinate in mare masura de nivelul activităţii de transport , iar

costurile fixe şi variabile ocazionate sunt considerate indirecte.

Procesul complex de stabilire a preţului este legat de costurile transportatorului, dar şi

de alti factori cum sunt: cererea, competiţia şi politica publică.

4.1.2.Investiţii in parcul auto

Parcurile mari de mijloace de transport oferă economii de intreţinere , o mai uşoară

planificare a activităţii , o adaptare a structurii parcului in funcţie de numărul şi greutatea

trimiterilor poştale de transportat, ceea ce reprezinta economii de mărime generate de

mărimea parcului auto.

Proprietarii de vehicule suporta trei costuri principale: uzura vehicului, costul

fondurilor de inveştitii incorporate in vehicule şi intreţinerea vehiculelor.

Achiziţionarea de autovehicule joacă un rol important in scoaterea din exploatare a

vehiculelor uzate şi care merg la fier vechi.

Toate deciziile de investiţie au consecinţe pe termen lung.Cu excepţia situaţilor

minore de cumpărare sau vindere a unor vehicule pe piaţa de vehicule utilizate,

deciziile de investiţie cer anticiparea profitabilităţii utilizării vehiculelor pe perioade mari de

timp.Se utilizeaza o gama largă de indicatori ai eficientei economice a investiţiilor şi de

criterii de evaluare a proiectelor de investiţie.

În viata economica activitatea de investiţii ocupa un loc central, atât în sfera

producţiei de bunuri si servicii, cat si în sfera consumului, fiind factorul care influenţează

simultan cererea si oferta, datorită proceselor de antrenare si multiplicare pe care le generează

orice proiect de investiţii, indiferent de sectorul de activitate în care se implementează.

Scopul final pentru care se realizează o investiţie nu este de a se realiza mijloace fixe

(utilaje, echipamente, construcţii, etc.), ci de a se obţine efecte utile de natura economică,

socială, ecologică, etc. In acest context reţinem opinia unui reputat specialist in domeniu care

definea investiţia ca o renunţare la o satisfacţie imediată si sigura, în schimbul unei speranţe


al cărei suport sunt tocmai resursele investite. Deci investiţia trebuie privita ca o "cheltuiala

certa pentru un viitor cert".

Performantele ridicate in producţie echivalează cu eficienta atunci când sunt obţinute

in condiţiile unei utilizări raţionale, intr-un regim economic, a utilajelor si echipamentelor.

In economia de piaţa este caracteristică autonomia gestiunii resurselor de investiţii:

fiecare agent economic îşi constituie fondul pentru investiţii, apelează la împrumuturi

bancare, etc., căutând ca sumele respective sa fie utilizate judicios, cat mai eficient.

Activitatea de investiţii necesita resurse financiare a căror formare este stimulata de

mecanismele economice de piaţa si de pârghiile financiare, fiscale utilizate de stat.

Sursele din care pot fi finanţate investiţiile sunt fondurile proprii ale întreprinderilor,

emiterea de acţiuni, credite bancare pe termen lung sau pe termen mijlociu, alocaţii de la

bugetul de stat, sponsorizări, iar din exterior, pot fi împrumuturile bancare, investiţiile directe

de capital, investiţii indirecte ca formele de mobilizare a resurselor financiare, de exemplu

leasingul, etc.

Obiectivul operaţiunilor de leasing ii formează, in special, echipamentele electronice

de calcul, aparatele si instrumentele de măsura, mijloacele de transport, maşinile-unelte,

maşinile agricole, unele bunuri de folosinţa îndelungata, etc.

Pentru beneficiar, avantajele constau in:

- mecanismul de plată prin taxa de leasing, care constituie un avantaj prin

economisirea in faza iniţiala a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie;

- bilanţul firmei nu se modifica deoarece atât maşinile închiriate, cat si obligaţiile ce

decurg din plata chiriei nu apar in aceasta, chiria fiind considerata o cheltuiala a întreprinderii

si nu o investiţie;

- mărimea constanta a chiriei facilitează programarea mai riguroasa a cheltuielilor;

- durata de închiriere poate fi astfel stabilită încât întreprinderea sa fie dotată

permanent cu echipamentele cele mai moderne si performante;

-o economie totala importanta care se realizează in perioada folosirii echipamentelor

relativ scurta si pentru care nu s-ar justifica cumpărarea;

- se poate conveni ca furnizorul sa înlocuiască utilajul închiriat, cu altul mai modern,

importatorul fiind astfel ferit de efectele nocive ale uzurii morale care a devenit foarte intensa

in condiţiile revoluţiei ştiinţifico-tehnice actuale;


- furnizorii de leasing permit in continuare, după încheierea perioadei de contractare,

a maşinilor, solicitând chirii mai reduse;

- operativitate in achiziţionarea echipamentelor solicitate;

- permite asigurarea totala a bunurilor pentru a acoperi atât riscul fizic, cat si cel

valoric;

Propuneri:

-Înlocuirea parţială a parcului auto ,astfel:

=Achizitionarea a 23 autovehicule IVECO de 7,5 tone care să înlocuiască cele 23 de

autovehicule RABA care au fiecare peste 250.000 km la bord.

=Achiziţionarea a 8 autovehicule IVECO de 2,5 tone care să înlocuiască cele 8

autovehicule SAVIEM care deasemenea au peste 250.000 km la bord.

Avantaje:

-Volumul în metri cubi ai autovehiculului RABA este egal cu cel al autovehiculului

IVECO de 7.5 tone;

- Viteza medie la IVECO 7,5 tone ajunge până la 45-50 km/h, spre deosebire de

RABA care are o viteză medie de 36,3 km/h;

- Viteza medie la IVECO 2,5 tone ajunge până la 60-65 km/h , spre deosebire de

SAVIEM care are o viteză medie de 38,76 km/h;

- Dacă până acum gradul de încărcare era de 75-80% , acum acesta va creşte până la

90%;

- Autovehiculele vor avea gradul de poluare EURO II;

- Consumul de carburant va fi mult mai mic:

= consumul RABA la 100 km fiind de 50 l , iar al IVECO 7,5 tone fiind de 5 l.

= consumul SAVIEM la 100 km fiind de 20 l, iar al IVECO 2,5 tone fiind de 4 l.

- Maşinile având capacitate mai mică, vor fi încărcate mai repede şi se va câştiga

timp;

- Viteza de deplsare fiind mai mare se reduce timpul în care cursa poştală rutieră îşi

parcurge itinerariul;

Valoarea investiţiei:


- Costul unui autovehicul IVECO 7,5 tone este 45000 euro, iar cel al autovehiculului

IVECO 2,5 tone este de 25000 euro;

- Valoarea totală a investiţiei este de 1.235.000 euro, aproximativ 44.460.000.mii lei;

Posibilităţi de achiziţionare:

1) Prin împrumut bancar ;

2 ).În sistem de leasing;

3 ).Prin plata integrală a achiziţiei din veniturile proprii;

Vom lua în considerare şi vom analiza primele două posibilităţi:

1).Împrumut bancar pe 5 ani cu dobândă de 32% /an la valoarea sumei rămase de

restituit

***44.460.000 mii lei / 5 =8.892.000 mii lei;

**8.892.000 mii lei +14.227.200 mii lei dobânda=23.119.200 mii lei;

*23.119.200 mii lei /12 =1.926.600 mii lei rată lunară;

**8.892.000 mii lei +11.381.760 mii lei dobânda=20.273.760 mii lei;

*20.273.760 mii lei /12=1.689.480 mii lei rată lunară;

**8.892.000 mii lei + 8.536.320 mii lei dobânda=17.428.320 mii lei;

*17.428.320 mii lei /12=1.452.360 mii lei;


*14.582.880 mii lei /12=1.325.716 mii lei;


* 11.737.440 mii lei /12= 978.120 mi lei;

----------------------

87.141.600 mii lei

2).Leasing 5 ani, rată fixă, valoare reziduală 15%:

**Rata pentru IVECO 7,5 tone este 1000 euro /lună, iar pentru IVECO

2,5 tone este 550 euro/lună;

*Rata lunară aproximativă este 27400 x 36000=986.400 mii lei ;

*Suma totală de plată este 986.400 mii lei x 60 =59.184.000 mii lei


*Valoare reziduală 6.669.000 mii lei;

Din analiza celor două posibilităţi de achiziţie a autovehiculelor, rezulta că cea mai

avantajoasă este cea in leasing, unde ratele lunare sunt mai mici, prin cea de a doua

posibilitate de achiziţie economisindu-se 21.288.600 mii lei la un curs euro de 36.000 lei.

Este posibil ca suma economisită să scadă în timp datorită creşterii cursului euro, dar

indiferent de cât ar creşte valoarea euro se va face o economie, faţă de prima posibilitate de

achiziţie.

4.1.3.Disciplina salariatilor

Indisciplina salariatilor poştali poate duce la întârzierea trimiterilor prin preluarea lor

cu intarziere şi predarea lor cu întarziere pentru prelucrare şi expediere la destinaţie.Cele mai

frecvente abateri de la disciplina sunt:

Întârzierea salariaţilor la intrarea in program;

Nerespectarea procesului tehnologic stabilit;

Abaterea de la traseul stabilit fără motiv;

Nu se respecta timpii de circulaţie stabiliţi in Graficul orar;

Efectuarea altor activităţi in timpul programului de lucru;

Salariaţii în sarcina cărora s-au constatat nereguli au fost reinstruiţi asupra modului

corect de lucru şi atentionaţi prin “ Condica de nereguli” că, la recidivă , asupra lor se vor lua

măsurile administrative ce se impun în conformitate cu “Regulamentul intern al Companiei

Naţionale Poşta Română”.Prima sancţiune este , ”Avertismentul”, urmează ”Penalizarea cu

10% pe 3luni, ” “Retragerea de gradaţii” şi se ajunge până la ”Desfacerea Contractului

Colectiv de Muncă”

Recomand luarea următoarelor măsuri, pentru ca aceste aspecte negative să nu se mai

regăsească pe viitor:


Acordarea unei importanţe mai mari aspectelor de prevenire şi corecţie;

Popularizarea neregulilor grave constatate şi măsurilor dispuse la nivelul unitatilor şi

subunităţilor poştale;

Efectuarea unor controale de urmărire in situaţiile când nu se respectă sistematic

timpii de circulaţie şi de executare a schimburilor de expediţie;

Efectuarea de acţiuni de verificare, îndrumare şi control a activităţii de transport

poştal auto.

Implicarea Oficiilor Judetene de Poşta şi a Oficiilor Zonale de Sector in realizarea

instruirii personalului propriu şi al oficiilor poştale privind noile Instrucţiuni, norme

metodologice şi ordine primite de la COMPANIA NAŢIONALĂ POŞTA ROMÂNĂ şi

DIRECŢIA REGIONALĂ DE POŞTA ;

Acţiuni permanente de reinstruire a personalului implicat în activitatea de transport

poştal, la locul de muncă ,intr-un sistem piramidal;

Atenţionarea lucrătorilor poştali că vor fi controlaţi asupra modului in care îşi

desfaşoara activitatea;

4.1.4.Efectuarea schimburilor de expediţii in condiţii optime

Pentru a se evita in viitor problemele expuse in subpunctul 3.6.4. recomandăm luarea

următoarelor măsuri:

- Fiecare oficiu poştal să aibă rezervat un loc pentru cursa poştală rutieră

cât mai aproape de uşa de acces in oficiu pe unde se face schimbul de

expediţii ( usa principala de acces, intrarea spre ghişeul de mesagerii sau

orice altă usă prin care se poate face schimbul de expediţii ,fără ca

trimiterile poştale să fie transportate manual pe distanţe lungi);


- Rezervarea să fie făcută cu stâlpi montaţi in partea carosabilă, dar care să

poata fi scoşi de cate ori este nevoie .Aceştia să fie deasemenea asiguraţi cu

lanţşi cu lacăt, scoaterea acestora făcându-se doar la sosirea cursei poştale

rutiere , de către salariatul oficiului poştal care efectueaza schimbul de

expediţie. La terminarea schimbului stâlpii vor fi montaţi la loc.

- Asigurarea de condiţii pentru o parcare in siguranţă la oficiile unde cursa

poştală rutierăeste nevoită să parcheze pe spaţiul verde , pe pământ, prin

asfaltarea locului de parcare sau prin efectuarea a două cărări de dale

pentru roţi, astfel incât maşina să nu mai patineze pe noroi in zilele ploioase;

4.2.STRATEGIA COMPANIEI NAŢIONALE POŞTA ROMÂNĂ PRIVIND

OPTIMIZAREA ITINERARIILOR CURSELOR POŞTALE RUTIERE IN SCOPUL

OBTINERII DE BENEFICII MAXIME CU COSTURI MINIME

4.2.1.Principalele acţiuni care au ca scop reducerea cheltuielilor de transport:

- reanalizarea itinerariilor CURSELOR POŞTALE RUTIERE de colectare de la

cutiile poştale;

identificarea unor noi trasee pentru efectuarea curselor poştale auto în condiţiile

reducerii numărului de kilometri şi a eliminării parcurgerii unor distante comune de către

CURSE POŞTALE RUTIERE diferite;

reducerea kilometrilor aferenţi activităţilor de colectare/distribuire a trimiterilor

poştale;

analizarea cauzelor care au produs întârzieri în efectuarea itinerariilor CURSELOR

POŞTALE RUTIERE şi stabilirea măsurilor de eliminare a acestora;


verificarea, prin sondaj, a modului de efectuare a itinerariilor CURSE POŞTALA

RUTIERA în vederea eliminării staţionărilor neprogramate sau a altor situaţii care pot afecta

securitatea valorilor transportate;

eliminarea unor itinerarii ale CURSELOR POŞTALE RUTIERE care nu se justifica,

prin rearondarea subunităţilor poştale deservite la alte itinerarii ale CURSELOR POŞTALE

RUTIERE;

planificarea judicioasă a numerarului pentru eliminarea curselor poştale auto

suplimentare în scopul transportului gropurilor;

reducerea timpilor de staţionare la subunităţile poştale şi agenţii economici;

- astfel încât schimburile de expediţii să se desfăşoare în condiţii optime;

un accent deosebit se va acorda efectuării de kilometri in afara itinerariilor

CURSELOR POŞTALE RUTIERE (curse suplimentare, curse in scopuri administrative) -

numai cu aprobarea acordata de către conducerea Sucursalelor.

Lista rămâne deschisă, acţiunile pot fi adaptate şi completate în funcţie de specificul

fiecărei Sucursale.

4.2.2.Cele cinci obiective principale ale Strategiei poştale Mondiale pentru perioada

2005-2008, adoptate pe 1 Octombrie 2004 la Congresul

Uniunii poştale Universale, desfasurat in Romania ,la Bucureşti:

Garantarea unui serviciu poştal universal de bună calitate, accesibil, care să permita o

comunicare eficientă intre persoanele din toate colţurile lumii;

îmbunătăţirea calitatii şi cresterea nivelului de eficienta al retelei poştale

internaţionale ,astfel incât clientii să beneficieze de servicii sigure, accesibile şi de incredere;


O mai bunşcunoaştere a mecanismelor pieţei comunicaţiilor pentru a răspunde in mod

satisfăcător nevoilor şi asteptărilor consumatorilor; Reformarea sectorului poştal in vederea

asigurarii unei dezvolţări sustinute a serviciilor poştale şi a anticipării schimbărilor

tehnologice, socio-economice şi de reglementare;

O cooperare şi o interacţiune mai susţinute şi mai puternice între grupurile de interese

din sectorul poştal;

In cadrul Strategiei, alocarea resurselor trebuie direcţionată către atingerea

următoarelor obiective generale :

reducerea excluderii de la serviciile poştale prin asigurarea de servicii extensive, de

buna calitate, accesibile;

îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi o securizare mai bună a produselor şi serviciilor

poştale;

modernizarea structurilor poştale prin continuarea procesului de reforme;

dezvoltarea pieţei in relaţie cu activităţile de baza ale poştei

( corespondenţă, colete poştale, servicii financiare,etc)

4.2.3.Transportul trimiterilor de curierat rapid intern , cu avionul:

Pe piaţa autohtonă sunt înregistrate 168 de societăţi de curierat rapid ,dintre ele numai

aproximativ 15 sunt funcţionale.Piaţa internă a evoluat destul de greu la început , cand

investiţia iniţială a fost la majoritatea firmelor, de 100.000 de euro.Fiecare firmă a incercat să

se descurce cum a ştiut mai bine, unii şi-au inceput activitatea trimiţând pachetele cu trenul,


alţii cu bicicleta, alţii cu maşini închiriate.Acum insă majoritatea firmelor deţin in parcul

propriu maşini, tiruri şi

avioane.

Piaţa internă de profil este in continua creştere , multe firme dublându-şi profitul de la

un an la altul.La ora actuală , veniturile incasate la nivel naţional sunt de 15 milioane de euro,

in vreme ce in Turcia , spre exemplu, câşigurile sunt de 5 ori mai mari, ajungând la 100

milioane de euro.

Greutăţile pe care le intâmpina societăţile de curierat rapid sunt legate, in primul rând,

de concurenţa din partea statului, respectiv a Poştei Române, care practică tarife mici,

începând de la 5000 lei (0.50 bani).

Societatile de curierat rapid sunt monitorizate de Autoritatea Naţională de

Reglementareîn Comunicaţii. Aceasta percepe o taxa pentru monitorizare şi control, de 0.1 %

din cifra de afaceri.

In premiera pentru tara noastra, POŞTA ROMÂNĂ transporta trimiterile

de poşta rapida interna , incepand cu 8 noiembrie 2004 , cu ajutorul unei curse aeriene

charter. Aeronava este inchiriata de Compania Naţională Poşta Română de la firma Eurojet şi

face deplasari catre Timisoara , Cluj şi Bacau –aceasta ruta fiind valabila până cand

aeroportul din Iasi, fiind in reparaţii, va putea permite din nou aterizarea avioanelor. Cursele

catre cele trei orase au loc in fiecare noapte, dus- intors, vreme de sase zile pe săptămână .

Astfel un drum care dura o noapte prin intermediul transportului rutier a ajuns acum la cel

mult o ora jumatate, timpul in care ajunge un avion la destinaţia cea mai indepartată din cele

trei, Timisoara. Serviciile de curierat rapid au devenit , in acest fel, de cateva ori mai rapide.

Prin introducerea transportului aerian se imbunatatesc timpii de circulaţie ai

trimiterilor prezentate in Bucureşti şi ai caror destinaţări se afla in localitatile

din regiunile Timisoara , Cluj şi Iasi, precum şi timpii de circulaţie ai trimiterilor din

aceste regiuni catre Bucureşti .


In conditiile in care concurenta pe piaţa de curierat rapid este tot mai acerba, datorita

numeroaselor firme aparute pe acest segment , precum şi a dezvolţării celor deja renumite ,

transportul aerian va duce la îmbunătăţirea calitatii serviciilor oferite. El reprezinta şi o

varianta de securizare a transportului şi , in plus, coletele sint verificate antitero inaintea

imbarcarii in avion.

Desi cursa pe calea aerului dureaza cel mult o ora jumatate, pentru buna desfasurare a

activităţii de transport , lucratorii de la Poşta Rapidă asigura , in schimburi, o activitate de 24

de ore.

Pentru prima cursa , cea de Timisoara , avionul decoleaza de pe Aeroportul Baneasa

in jurul orei 22,00. Ajunge spre miezul noptii , unde livreaza trimiterile şi le preia pe cele cu

destinaţia Bucureşti.

Transportul spre Cluj se desfasoara pe la două noaptea, iar spre dimineaţă urmeaza cel

spre Bacau, iar sacii trebuie să fie gata in functie de acest program.

De exemplu in noaptea de 6 spre 7 decembrie , pe cursa spre Timisoara au fost

transportati 44 saci de trimiteri Prioripost, Ultrapost, EMS, SkyPak, recomandate externe ,

corespondenţă in regim prioritar, in greutate totala de aproximativ de 700 kilograme.Este un

transport mediu din punct de vedere al volumului , avand in vedere ca el poate depasi

greutatea de 1200 kilograme pentru o singura cursa.

La Centrul de Prelucrare Curier Rapid totul trebuie să fie gata până la orele 20,30.

Sacii sunt incarcaţi in maşina Direcţiei Regionale de Poşta Bucureşti. Transportul este însoţit

de doi lucrători poştali. Sacii sunt descărcati din maşina Poştei , pe Aeroportul Băneasa ,

locul de unde decolează avionul.Aici se desfăşoara toate formalitaţile specifice trecerii prin

aeroport. Fiecare sac este trecut prin filtrul de securitate, scanat şi verificat de lucrătorii

aeroportuari de la Băneasa.Verificările sunt făcute cu mare stricteţe şi având in vedere

numărul mare de saci, aceasta operaţiune durează destul de mult. După incheierea filtrului de

control sacii sunt incărcaţi in aeronava.Responsabuilitatea aparţine de acum şi până la

aterizarea pe aeroportul de destinaţie , angajaţilor de la EUROJET.Ei preiau şi sacii cu

trimiteri de la Timişoara, Cluj şi Bacău. Mai departe. la iesirea de pe aeroporturi, acţionează

lucrătorii poştali de la destinaţie, care, la rândul lor predau lucratorilor firmei de transport

aerian sacii cu destinaţia Bucureşti.


Avionul este un Turbolet 410 de fabricaţie cehă şi aparţine firmei EUROJET, de la

care Compania Naţională Poşta Română l-a inchiriat. Aeronava are o capacitate volumetrica

de 17 metri cubi şi o limităde greutate a trimiterilor poştale de 1200 de kilograme. Este

folosit exclusiv pentru

transportul trimiterilor poştale apartinand Poştei Române .Pilotul şi copilotul

avionului folosit de Poşta sunt amândoi maghari şi lucrează prin contract pentru

EUROJET.Înainte de a face aceste curse , s-au ocupat tot cu transportul poştal : au lucrat

pentru UPS , facând ruta Bucureşti –Budapesta şi retur.

Desi majoritatea curselor se desfaşoară conform graficului, fără surprize, din motive

obiective , care ţin de condiţiile meteorologice sau de probleme ivite pe aeroport, pot apărea

situaţii neprevăzute :

la cursa spre Timişoara din noaptea de 6 spre 7 decembrie 2004 , pe Aeroportul

Băneasa un avion de pasageri nu a aterizat corect.Din acest motiv aeroportul a fost închis

pentru a se remedia situaţia.Pentru cei doi piloţi exista posibilitatea de a rămâne in Timişoara

până a doua zi , deoarece de la turnul de control s-a anunţat că sunt probleme după ce avionul

decolase, iar pe Aeroportul Henri Coandă nu mai era spaţiu de aterizare.Defecţiunea s-a

anunţat şi la sediul din Bucureşti al DirecţieiI de Poşta Rapidă , iar câteva maşini ale Poştei

Române erau pregătite pentru a transporta trimiterile poştale spre Cluj şi Bacău , pe cale

terestră in lipsa avionului. Nu a mai fost nevoie de acestea, deoarece s-a remediat problema

de pe Aeroportul Bâneasa şi avionul firmei EUROJET a putut efectua toate cursele

programate ;

in alta zi, in timpul cursei spre Iaşi , avionul a rămas acolo până a doua zi datorită

ceţii;

in dimineaţa zilei de 27 ianuarie 2005, avionul s-a prăbuşit in apropiere de Iaşi , in

zona Ciric, înainte de a ajunge pe pista de aterizare , la aproximativ un kilometru de

Aeroportul Internaţional Iaşi. Cei doi piloţi şi-au pierdut viaţa. Accidentul a fost provocat de

vremea nefavorabilă. La momentul accidentului, cursa charter spre Iaşi transporta peste 450

kilograme de trimiteri poştale (saci prioripost, EMS, corespondenţă interna şi externa

prioritară).Toata corespondenţa este asigurată , iar clienţii care au pierdut trimiteri poştale in

acest accident au fost despagubiţi conform Reglemenţărilor poştale. La nivelul Poştei


Române sunt cunoscuţi expeditorii trimiterilor poştale transportate cu aeronava, datorită

monitorizării electronice prin sistemul Track& Trace. Incepând cu noaptea de 1 spre 2

februarie 2005, cursele aeriene poştale au fost reluate . Ele sunt efectuate de aceeasi firmă ,

EUROJET , care operează cu acelasi tip de avion, un Turbolet 410;


http://www.tocilar.ro/

Diploma - Www.tocilar.ro

Documents

Transcript of Diploma - Www.tocilar.ro