Diploma - Www.tocilar.ro

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu de caz asupra marketingului laptelui

INTRODUCERE

Laptele prezintă o mare însemnătate socio-economică în Romania zilelor noastre.

Astfel laptele şi implicit produsele din lapte prezintă atât importanţă nutriţională cât şi

economică. Pe piaţa laptelui din România de după 1990 şi-au făcut simţită prezenţa o serie

de agenţi economici care în funcţie de capacitatea lor financiară, tehnologică, profesională

dar şi de adaptabilitate la nevoile pieţei au reuşit sau nu să se impună pe piaţă.

Lucrarea de faţă î-şi propune a studia unul dintre aceşti actori care activează pe

piaţă de puţin timp, ce-i drept, din 2001, dar care putem spune că se confruntă cu probleme

de piaţă specifice, într-o economie care trebuie să se alinieze la cerinţele comunitare, mai

précis o piaţă cu reguli stricte pe care doar cei mai buni reuşesc să se menţină şi să se

dezvolte.

Ca şi întreaga economie românească şi întreprinderile de pe piaţa laptelui au trebuit

să treacă printr-un complex proces de transformare în sensul schimbării formei de

proprietate, în principal, şi ceea ce derivă din acestea, noi condiţii de piaţă etc. Schimbarea

nu a fost deloc una uşoară deoarece pentru a putea activa într-o economie de piaţă

concurenţială şi încă nu una tipică, corectă, ci una specifică unei ţări şi unei economi în

totală schimbare. Din această cauză schimbarea a fost una greoaie, plină de dificultăţi,

prezentănd un fel de ciclicitate aparte – nespecifică – ţinută cât de cât sub control prin

aceea că sectorul alimentar şi implicit cel al laptelui reprezintă un sector de importanţă

naţională prin asigurarea securităţii alimentare a populaţiei dar şi prin asigurarea unei

creşteri economice durabile şi viabile al economiei româneşti.

Problemele în dezvoltarea acestui sector în ţara noastră au fost şi sunt de mai multe

categorii astfel putem aminti pe lângă problemele legate de schimbarea structurii de

proprietate desfiinţarea fostelor mari unităţi de producţie şi procesare a produselor din lapte

şi a laptelui. Astfel în locul acestora sau chiar pe baza fostelor astfel de întreprinderi au

apărut noi unităţi care au preluat funcţiunile şi piaţa celor vechi care au reuşit mai mult sau


mai puţin să se adapteze noilor condiţii economice ale ţării. Prin schimbarea regimului de

proprietate şi a retrocedărilor pământurilor aceste noi unităţi, în special cele producătoare,

s-au confruntat cu problema lipsei de pământ pentru producerea furajelor ele fiind nevoite

să cumpere de la noii proprietari sau să ia în arendă de la aceştia deoarece pământurile erau

fărâmiţate cu această problemă confruntându-se şi unitatea a cărei analize face obiectul

acestei lucrări. O altă problemă o reprezintă nu faptul că nu ar fi existat specialişti în

domeniu ci faptul că aceştia erau mult mai mult axaţi pe tehnologie şi creştere şi mai puţin

manageri în adevăratul sens al cuvântului. Una este să acţionezi pe o piaţă centralizată cu

resurse şi piaţă asigurată unde nu piaţa e cea care dictează ce şi cât să produci şi alta este să

acţionezi pe o piaţă liberă fie ea şi de tranziţie, unde performanţa este cea care coordonează

totul. Astfel aceşti manageri au trebuit să se adapteze noilor condiţii, să se reorienteze în

sensul noilor condiţii iar cei care au reuşit să facă aceste lucruri au ajuns departe etc.

Capitolul 1

NECESITATEA ACTIVITĂŢII DE MARKETING ÎN PRODUCEREA ŞI

COMERCIALIZAREA LAPTELUI ŞI PRODUSELOR DIN LAPTE

1.1. IMPORTANŢA ECONOMICĂ Şl SOCIALĂ

A CREŞTERII BOVINELOR

Bovinele au în cadrul economiei în general, şi a agriculturii în special, o importanţă

socio-economică particulară. Aceasta rezultă din faptul că ele furnizează un volum mare şi

divers de producţii şi produse animaliere, de primă importanţă pentru consumul populaţiei

ca şi materii prime pentru industriile prelucrătoare.

Totodată creşterea bovinelor constituie o ramură de producţie agricolă intensivă, o

piaţă de desfacere pentru mijloacele de producţie şi produsele industriale, o sursă de

venituri şi un mijloc de valorificare superioară a unor resurse naturale.

În ţara noastră bovinele au o pondere mare în producţia animală, mai ales înainte de

1989. În 2003 ponderea zootehniei în producţia agricolă a fost de 46,1%. Pe plan global

producţia agricolă şi implicit şi ponderea producţiei creşterii animalelor a scăzut sub 40%.

Importanţa economică a creşterii bovinelor rezultă din volumul, diversitatea şi

valoarea producţiilor pe care le furnizează această specie şi din faptul că se află în legătură


cu mediul şi valorifică eficient resursele vegetale care nu sunt utilizate de om. Astfel,

bovinele intră în competiţie mai redusă cu omul, iar pământul este transformat, cultivat cu

furaje valoroase.

Bovinele furnizează materia primă necesară industriei laptelui, Precum şi industriei

cărnii, pentru realizarea produselor lactate şi carnate. Dar, alături de carne, în alimentaţie

se foloseşte şi „cel de-al cincilea sfert" (ficat, creier, inima, splina, plămânii, limba etc.) ca

şi seul alimentar. În plus, se foloseşte sângele, atât ca atare pentru unele preparate de carne,

cât şi sub forma de plasmă uscată, hemoglobină şi albumină alimentară.

Dar, organele splahice, glandele endocrine şi sângele se utilizează şi ca materie

primă pentru industria farmaceutică, din care se fac o serie de produse de uz sanitar şi

veterinar. Pielea constituie o materie primă de neînlocuit pentru industria tăbăcăriei. De

asemenea, de la bovine se folosesc părul, pentru pensule şi ca material de umplutură, ca şi

copitele şi coarnele, ce se utilizează în producerea făinii furajere, a cleiului cheratinic.

Bovinele furnizează o cantitate importantă din îngrăşământul organic folosit în

agricultură, gunoiul de bovine determinând sporuri substanţiale de recolte.

Creşterea bovinelor necesită activitate în tot cursul anului, iar de aici o folosire

judicioasă a forţei de muncă. Importanţa economică rezultă mai ales din ponderea mare pe

care aceste animale o deţin din totalul speciilor de animale.

În România, bovinele au avut o pondere de 42-48%, după 1989 scăzând la 37%. În

ţările dezvoltate ponderea bovinelor din totalul speciilor de animale este de 40-50%,

excepţie făcând Argentina cu o pondere de 80% din totalul animalelor crescute. Bovinele

participă în balanţa produselor animaliere cu ponderi foarte diferite: - în producţia de lapte

92-97%.

În ţara noastră ponderea este de 86,5%, restul de 13,5% fiind acoperit de ovine şi

caprine; - în producţia de carne 30%; producţia de Piei-90%.

Fermele de bovine constituie piaţa de desfacere a produselor Industriale (aparate de

muls etc.) Bovinele, prin valorificarea produselor lactate şi carne, participă la

îmbunătăţirea balanţei valutare.

Bovinele reprezintă şi o sursă de energie neconvenţională. Aceasta se exprimă prin

tracţiune (boul produce 0,5 cai putere timp de 7-8 ore zilnic sau 0,5-0,6 W/h); căldură

biologică. în plus bovinele produc, prin dejecţii şi biogaz (0,9 m/cap care pot substitui

0,51-0,57 I de produse convenţionale).


Rolul principal al bovinelor este însă acela de asigura mijloacele de subzistenţă

necesare omului, creşterea lor fiind şi un mijloc pentru combaterea flagelelor sociale (15%

din populaţia globului suferă de subnutriţie şi mal nutriţie, 25% foamea de proteine).

Creşterea bovinelor este o ramură intensivă care atrage forţa de muncă pe tot parcursul

anului, contribuind la combaterea şomajului.

Rolul social al creşterii bovinelor mai rezultă şi din ponderea mare a produselor pe

care le furnizează şi valorii biologice mari a acestora.

În plus, există zone (şi în ţara noastră), în care oamenii au tradiţie în creşterea

animalelor.

1.2. SITUAŢIA ACTUALĂ A CREŞTERII BOVINELOR

ÎN ROMÂNIA

Efectivul total de bovine din România este în continuă descreştere (tabelul 1.1).

Descreşterea de la un an la altul a fost de 2% în anul 2002 faţă de 2001, de 6% în 2003

comparativ cu cel din 2002 şi cu 3% a descrescut în 2004 fată de cel din 2003.

În sectorul particular descreşterea efectivului total de bovine a fost mai brută.

În sectorul particular descreşterea efectivului total de bovine a fost mai brută. În

2002 fată de anul 2001 efectivul total de bovine din sectorul particular a descrescut cu 1%,

în 2003 faţă de 2002 cu 3%, iar în 2004 fată de 2003 cu 2%. Efectivul total de bovine din

sectorul privat reprezintă în jur de 90% din efectivul total de bovine al României, restul de

10% găsindu-se în sectorul de stat.

Din efectivul total de bovine, vacile, bivoliţele şi junincile au reprezentat 57%. Şi

efectivul de vaci, bivoliţe şi juninci în perioada analizată a înregistrat o continuă scădere. în

anul 2002 faţă de efectivul din 2001 a scăzut cu 2%, în 2003 faţă de 2002 cu 4% şi în 2004

faţă de 2003 cu 2%.

Efectivul de vaci, bivoliţe şi juninci existent în sectorul particular reprezintă 93-

95% din efectivul total de vaci, bivoliţe şi juninci.

Scăderea efectivului de bovine din România se datorează următoarelor cauze:

tăieri masive de bovine ca urmare a lipsei subvenţiilor la producător şi a greutăţilor

în valorificarea produselor, ceea ce a determinat nestimularea gospodăriilor ţărăneşti în

sporirea efectivelor de animale;

creşterea necontrolată a preţurilor la input-uri;

blocajul financiar.


Efectivele de bovine din România şi dinamica acestora în perioada 2000-2005 (mii

capete)

Tabelul 1.1

Anii Dinamica

2001 2002 2003 2004 2005 2002/2001 2003/2002 2004/2003

Bovine total 2800 2878 2897 2808 2862 102,79 100,66 96,93

100 100 100 100 100 100,00 100,00 100,00

din care sector 2753 2847 2877 2789 2846 103,41 101,05 96,94

98,32 98,92 99,31 99,32 99,44 100,61 100,39 100,01

Vaci, bivoliţe, 1746 1759 1757 1755 1812 100,74 99,89 99,89

62,36 61,12 60,65 62,50 63,31 98,01 99,23 103,05

din care sector 1724 1745 1748 1748 1805 101,22 100,17 100,00

61,57 60,63 60,34 62,25 63,07 98,47 99,51 103,17

Sursa:I.N.S.Anuarul-statistic-2006


Ponderea bovinelor sectorului privat din total bovine

Ponderea vacilor, bivoliţelor, junincilor sectorului privat din total


SITUAŢIA ACTUALĂ A EFECTIVELOR DE BOVINE

PE PLAN MONDIAL

Efectivul mondial de bovine depăşeşte 1,5 miliarde, înregistrând o creştere în

ultimele decenii de 11,2% (tabelul 1.2).

Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în zonele cu ţări în curs de dezvoltare

(Africa -18%, America de Sud - 13%, Asia - 32,4% şi Australia - 15%).

În schimb, în Europa, efectivele de bovine au scăzut cu 33,6% şi în America

de Nord cu 7,1%.

Efectivele de bovine sunt concentrate în special în Asia (42%) şi America de

Sud (20%). în schimb în Europa, America de Nord şi Australia se cresc mai puţin de

25% din efectivele mondiale.

La cumpăna dintre milenii, efectivul de bovine din ţara noastră este de 3050

mii capete, iar efectivul matcă de 1768 mii capete.

Efectivele de bovine şi producţia de lapte pe plan mondial (2004)

Tabelul 1.2

Specificare Efective

(mii. cap.)

Producţia totală

de Lapte de

vacă

(mii tone)

Producţia totală

de carne de

bovine

(mii tone

carcasă)

Total mondial 1536905 622294 62850

Africa 13512 7053 1249

America 94888 77520 11261

Asia 142453 35352 7293

Australia 27460 10125 2033

Europa 73645 113649 6976

Pagina 63 din 100


România 2897 5716 194

Sursa :I.N.S.Producţii animale pe plan mondial 2005

România are un efectiv echivalent cu 0.1885% din efectivul mondial de

bovine şi cu 3.93% din efectivul european de ovine producând 0.918% din producţia

totală de lapte pe plan mondial şi 5.029% din producţia europeană de lapte.

Efectivele de bovine pe plan mondial

Densitatea bovinelor pe plan mondial este de 31,5 capete/100 ha iar în ţara

noastră de numai 24,2 capete.

1.4.SITUAŢIA PRODUCŢIEI DE LAPTE PE PLAN MONDIAL

Şl ÎN ROMÂNIA

În lume se produc astăzi cca. 475 milioane tone de lapte, înregistrându-se în

ultimii 20 de ani o creştere de cca. 14%. Cea mai mare creştere s-a realizat în America

Pagina 64 din 100


de Sud (77%), Australia (68%) şi Africa (60%) în timp ce în Europa, datorită

sistemului de cote producţia de lapte a scăzut cu 9%. Producţia totală de lapte a

înregistrat în ţara noastră o creştere în ultimul deceniu de 18% ajungând la 50,139 mil.

HI, reprezentând 0,97% din producţia mondială. Aceasta se valorifică astfel: 12%

pentru consum tehnologic, 38% pentru consum familial şi 50% este destinat pieţei

(28% se livrează direct pe piaţă şi 22% în unităţi de procesare).

Producţia totala de lapte pe plan mondial

Producţia medie de lapte pe vaca

Pagina 65 din 100


Producţia mondială de lapte este în medie de 2072 kg, cu 6% mai mare

comparativ cu 2 decenii în urmă.

Cea mai mare producţie se realizează în Europa (4771 kg) şi America de Nord

(4547 kg), iar cea mai mică în Africa (475 kg). în România producţia medie este de

3131 kg, crescând cu 61,6% în ultimul deceniu.

SITlUŢIA EFECTIVELOR DE TAURINE Şl A PRODUCŢIEI. MEDII DE

LAPTE ÎN ŢĂRILE UNIUNII EUROPENE

Efectivul total de taurine înregistrat la nivelul Uniunii Europene (tab.1.3) în

anul 2004 a fost de 82320 mii capete. Ţările Uniunii Europene care deţin efectivele

cele mai mari de taurine sunt: Franţa (25%), Germania (18%) şi Anglia (14%), iar

ţările care deţin efectivele cele mai mici sunt Luxemburg şi Grecia.

Situaţia efectivelor de taurine de taurine şi a producţiei medii de lapte

în ţările Uniunii Europene

Tabelul 1.3

Specificare Total taurine

în anul 2004

Producţia totala de lapte

în anul 2004

Producţia totala de

carne

Pagina 66 din 100


în anul 2004

(mii capete) % (mii tone) (mii tone)

Germania 13386 18,18 28152 1258

Franţa 19320 26,23 25182 1565

Italia 6515 8,85 11051 1151

Olanda 3767 5,12 10905 388

Belgia 2739 3,72 3350 281

Anglia 10551 14,33 14555 712

Irlanda 7016 9,53 5500 563

Danemarca 1646 2,24 4569 150

Spania 6653 9,03 7227 702

Austria 2052 2,79 3158 206

Total U.E. 73645 100 113649 6976

România 2897 - 5716 194

Sursa :I.N.S.Producţii animale pe plan mondial 2005

Efectivele de vaci de lapte în Uniunea Europeană la nivelul anului 2000 a fost

de 21095 de mii capete. Printre ţările cu efectivul cel mai mare de vaci de lapte se

numără Germania, Franţa, Anglia, Italia.

Producţia medie de lapte pe cap cea mai mare s-a înregistrat în Suedia – 7702

l/cap. Producţii medii de lapte/cap mari s-au înregistrat şi în Danemarca – 6950 l/cap,

Olanda – 850 l/cap, Germania – 5990 l/cap.

SITUAŢIA PRODUCŢIEI DE CARNE PE PLAN MONDIAL

Pe plan mondial producţia de carne de bovine şi consumul acestui produs

înregistrează o oarecare scădere conjuncturală începând cu anul 2003; balanţa

mondială a cărnii în această perioadă, cu referire la principalele ţări selecţionate,

prognozează pentru anul 2000 o scădere de 951.000 tone faţă de 2003, în timp ce

exportul creşte cu 342 mii tone.

Preţurile la carnea de bovină au crescut în a doua jumătate a anului 2004, în

ciuda faptului că unele ţări înregistrează producţii record de carne.

Pagina 67 din 100


Consumul de carne de bovină a crescut în S.U.A. cu cca 2% în anul 2000, iar

exporturile estimate pentru acest an vor scădea cu cca. 4% ca urmare a creşterii

preţurilor pe piaţa internă şi a micşorări rezervelor la început de an.

În Argentina creşte exportul de carne de bovină proaspătă începând cu anul

2003, când ţara a fost declarată necontaminată de maladia numită „boala picioarelor şi

a gurii" (FMD) şi continuă sporirea numerică a efectivelor pentru sacrificare.

Importurile de carne de bovină din Noua Zeelandă au scăzut începând cu anul

2004 cu cca 12%, ca urmare a restricţiilor pe care această ţară Ie-a impus crescătorilor

în vederea refacerii efectivelor.

În Canada şi Australia se prognozează o creştere a exporturilor de carne de

bovină proaspătă, stimulată de creşterea preţurilor pe piaţa mondială la acest produs.

În Japonia, piaţa comercială a cărnii de bovină, înregistrează o slabă cotaţie

începând cu anul 2004 deşi anterior această ţară prelua jumătate din exporturile

S.U.A.

Prognozele referitoare la carnea de bovină pentru acest an nu au avut în vedere

reglementările şi restricţiile determinate de extinderea maladiei „vacii nebune

1.7.CALITATEA LAPTELUI

Materia primă pentru industria laptelui şi a produselor lactate o constituie

laptele de vacă,deoaie,capra,bivoliţă. Este alimentul cel mai complet şi mai usor

asimilat de organism,constituind unul din alimentele de bază in nutriţia omului .

Laptele mai este denumit şi „Sângele Alb” prin valoare sa hranitoare. Are peste 100

de substanţe nutritive necesare vieţii omului (20 aminoacizi, peste 10 acizi grasi, 4

feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine).

Proteinele conţin aminoacizi necesari creşterii si menţinerii sănătăţii.

Grăsimea, în afara de rolul ei energetic contribuie şi la formarea rezervelor de grăsime

din organism. Vitaminele conţinute în proporţii apreciabile ridică valoarea nutritivă a

laptelui. Important este faptul că substanţele nutritive din lapte se găsesc in proporţii

optime, astfel că laptele este asimilat de organism mai bine decât orice alt aliment,

putând fi consumat atât în stare proaspătă cât şi sub formă de diferite produse lactate.

Atât laptele cât şi produsele lactice măresc rezistenţa organismelor faţă de

infecţii şi intoxicaţii, ridicând nivelul de sănătate a populaţiei.

Pagina 68 din 100


Laptele trebuie să facă parte dintr-o alimentaţie echilibrată şi raţională. În

compoziţie are toate vitaminele necesare organismului uman. Vitamina D nu se

găseşte în cantitate prea mare, dar e prezentă într-o formă care îi asigură o bună

acţiune mineralizantă. Laptele şi derivatele lui sunt un important furnizor de calciu şi

fosfor într-o proporţie care favorizează fixarea acestor elemente minerale în oase şi

dinţi. Nu are prea multe calorii: nici 70 pentru 100 g faţă de peste 200 pentru acceaşi

cantitate de carne, 410 calorii pentru zahăr şi peste 900 de calorii pentru uleiul de

floarea soarelui, dar aduce organismului proteine dintre cele mai valoroase. Asociat cu

mălaiul, pâinea, grişul, orezul sau pastele făinoase măreşte considerabil valoarea

proteinelor vegetale din aceste produse.

Contraindicaţiile consumului de lapte sunt foarte puţine. Nu se recomandă în

unele forme de colită, HTA formă severă şi în afecţiunile în care se prescrie un regim

alimentar mai sărac în sare.

Cantitatea de lapte necesară diferă în diferitele etape de dezvoltarea a

organismului. Copiii, adolescenţii şi persoanele în vârstă au nevoie de 1/2 litru pe zi.

Pentru adulţi e suficient un consum de 250-300 ml. Sportivii şi cei care lucrează în

mediu cu substanţe chimice necesită un consum mai mare de lapte. De asemenea,

gravidele şi mamele care alaptează au nevoie de 750-1000 ml lapte pe zi.

Pentru cei care se plâng că nu le place gustul laptelui, acesta se poate înlocui

cu lapte bătut, iaurt, sana sau se poate combina după preferinţe cu cafea, cacao, orez,

griş sau preparate precum laptele de pasăre.Este recomandat ca laptele să fie înghitit

cu sorbituri mici pentru a fi mai uşor de digerat. Dacă laptele e băut repede, ca pe apă

are efect laxativ care dă impresia nejustificată că laptele ar fi greu tolerat. Înainte de

consum laptele trebuie fiert deoarece e un mediu foarte bun de dezvoltare pentru

microbi. Totuşi, nu se lasă să fiarbă prea mult deoarece pierde vitaminele iar unele

dintre proteine se descompun şi devin inutilizabile. Fiertul trebuie să dureze 10

minute, nu mai mult, la foc moale.

1.7.1.Factorii care influenţeaza cantitatea si calitatea laptelui

Factori interni

1. Specia- cea mai mare cantitate de lapte se obţine de la vaci, bivoliţe, capre

şi ovine.

2. Rasa, familia, linia- sunt rase, linii sau familii care produc lapte mai mult şi mai

Pagina 69 din 100


bogat în grasime şi proteine în timp ce altele produc lapte mai puţin şi cu o compoziţie

diferită.

3. Individualitatea- da diferenţe chiar în sânul aceleiaşi rase, linii sau familii şi în

condiţii identice fiind influenţat de metabolismul fiecarui animal.

4. Forma şi dezvoltarea ugerului- influenţează capacitatea productivă.

5. Vârsta- producţia de lapte este mai mica la primele fătări, creşte până la a IV a

fătare, apoi scade treptat.

Factori de mediu:

1. Naturali- căldurile mari, ploile şi umezeala au influenţă negativă scăzând

astfel producţia de lapte.

2. Artificiali-

a) hrănirea, lipsa substanţelor nutritive duce la scăderea cantităţii de

lapte(aceste fenomen se intâmplă iarna si primăvara când substanţele nu au atâtea

substanţe hrănitoare ca vara sau toamna);

b) adăparea;

c) igiena corespunzătoare;

d) mulsul.

1.7.2..Proprietăţile fizice şi chimice ale laptelui

Proprietăţile fizice:

1. Densitatea- constituie indicele cel mai variabil al laptelui. Este condiţionată

de raportul care există între concentraţia laptelui şi substanţele solide, negrase si

grăsime. Variază în raport invers cu conţinutul de grăsime şi în raport direct cu

conţinutul de proteine, lactoze şi săruri. Limitele normale de variaţie ale densităţii

laptelui sunt cuprinse între 1,027 si 1,033 cu o valoare medie 1,029.

2. Vâscozitatea- este mai mare decât cea a apei, aceasta scăzând la încălzirea

laptelui sau prin adăugare de apă. Vâscozitatea laptelui normal este de 1,74- 2,4, iar

căldura specifică este de 0,092- 0,93cal/gr. Factorii care influenţează vâscozitatea

laptelui sunt:

- compoziţia laptelui;

- stadiul de diviziune a globulelor de grăsime;

Pagina 70 din 100


- modificări ale stării de hidratare a proteinelor;

- temperature;

- agitarea.

3. Indicele de refracţie, punctul de congelare, punctul de fierbere- constituie

caracteristici constante ale laptelui normal, modificarea lor indică un lapte anormal -

760mm col. Hg. Punctul de fierbere al laptelui este de 100,55ºC. Punctul de congelare

este caracteristica cea mai constantă a laptelui. Temperatura de congelare a laptelui

este de -0,555ºC.

4. Culoarea- laptele normal este un lichid opac de culoare alb-.gălbuie uşor

albăstrui

5. Miros- este specific, puţin pronunţat. Laptele vechi are un miros acrişor,

mai poate primi miros de grajd, urină, bălegar.

6. Gustul- este dulceag si characteristic

Proprietati chimice:

1. pH- ul- aciditatea liberă a laptelui se exprimă prin pH care arată

concentraţia in ioni de hidrogen din soluţii. Laptele de vacă are pH- ul intre 6,7- 6,4;

2. Aciditatea- laptele proaspăt muls este uşor acid. Aciditatea se exprimă în

grade hörner şi este cuprinsă între limitele 15-19ºT.Aciditatea totală a laptelui se

stabileşte prin titrare cu o soluţie alcalină în prezenţa indicatorului fenoftaleina.

Laptele proaspăt muls are o aciditate de 16-18ºT. Aciditatea creşte în timpul păstrării,

datorită acidului lactic care se formează prin fermentarea lactozei de bacterii lactice.

Creşterea acidităţii este mai rapidă cu cât temperatura de păstrare este mai ridicata.

1.7.3.Compoziţia chimică a laptelui. Controlul calităţii laptelui

Compoziţia chimică a laptelui

Aceasta variaza in functie de specia animalului si de alti factori(rasa, specie).

Compoziţia laptelui: Apă; Substanţă uscată; Grăsime; Albumina/globulina; Lactoza;

Săruri minerale:

VACA: 87,3; 12,7; 3,7; 0,5; 4,5; 0,7;

BIVOLITA 81,0; 19,0; 4,5; 0,5; 5,0; 0,8;

Pagina 71 din 100


OAIE 81,0; 19,0; 5,4; 1,0; 4,5; 0,9

CAPRA 88,0; 12,0; 9,4; 0,8; 4,5; 0,8

Componentele laptelui sunt exprimate în %(la sută).După compoziţie laptele

mai poate fi:

- integral - din care nu s-a scos şi nu s-a adăugat vreunul din componenţii săi;

- smântânit - căruia i s-a extras grăsimea prin smântânire naturală sau

mecanica;

- parţial smântânit – din care s-a scos nu numai o parte din grăsimea laptelui

integral.

Dupa calitate laptele poate fi:

- normal - când este muls complet de la animalele sănătoase, bine îngrijite;

- anormal – având compoziţia chimică diferită de laptele normal si anumite

defecte de culoare, miros, gust - falsificat – prin extragerea grăsimii, prin adăugare de

apă sau diferite substanţe.

După procedeele de tratare la care este supus poate fi:

- crud ;

– nesupus încălzirii, pasteurizării sau fierberii;

- pasteurizat – prin încălzire un anumit timp în aparate speciale la 63-95ºC si

răcit apoi brusc la 4-6ºC;

- sterilizat – laptele este supus unui tratament mecanic pentru fărâmiţarea si

răspândirea globulelor de grăsime în masa laptelui;

- lapte concentrat – este obţinut prin liminarea a două treimi din apă;

- laptele praf –se obţine prin urcarea laptelui concentrat în instalaţii speciale,

reducându-se apa la numai 3-5% .

Din punct de vedere igienico-sanitar laptele poate fi:

- igienic(normal) – contine un numar redus de microorganisme

- alterat – in compozitia laptelui a intervenit descompunerea anumitor

substante

- patogen – contine germeni daunatori sanatatii

1.7.4.– Sistemele de control prin HACCP

În actuala etapă de tranziţie în orice activitate se impune o formă perfecţionată

a controlului efectuat prin metoda de Analiză a riscului prin puncte critice de control (

Pagina 72 din 100


HACCP). Acest sistem prevede ca toate intrările în prcesul de producţie să respecte

regulile de igienă conform prevederilor legislative. Efectiv este reprezentat printr-un

sistem prin care se identifică, evaluează şi controlează pericolele care sunt

semnificative pentru securitatea alimentară. În cadrul acestui sistem sunt delimitate

toate regulile de bază ale inspecţiei specifice, ale autocontrolului pe profil, aplicat de-

a-lungul întregii filiere agroalimentare. Se identifică riscurile specifice ( fizice,

chimice, biologice ) probabile, din fiecare fază de fabricaţie, depozitare sau distribuţie

şi se stabilesc mijloacele de control ale acestora şi măsurile de prevenire a lor.

Metodica sistematică a procedeului HACCP urmăreşte ţinerea sub control a

punctelor critice dintr-o întreprindere cu scopul obţinerii de produse lipsite de

nocivitate pentru consumator. În aplicarea sistemului HACCP este necesară

întocmirea unui plan adecvat profilului şi structurii întreprinderii care trebuie transpus

asupra procesului în cauză. Planul HACCP este un document scris care se bazează pe

anumite principii de urmat pentru ţinerea sub control şi corectarea succesiv-continuă (

din mers ) a proceselor de obţinere a unui produs. Poate fi structurat conform unor

faze specifice astfel:

identificarea şi analiza riscurilor, stabilindu-se limitele şi mijloacele de control

ale acestora şi măsurile de prevenire a lor;

identificarea punctelor critice de control, care se face după conceptul “CCP

decision tree”, ce este reprezentată printr-o schemă bazată pe metoda interogativă

DA/NU;

stabilirea limitelor critice petru fiecare CCP identificat care stau la baza

măsurilor preventive. O limită critică este un criteriu care trebuie atins pentru fiecare

măsură preventivă ce se aplică la CCP. Limitele critice reprezintă, de cele mai multe

ori, parametrii proceselor aplicate produserlor ( nivelul termic, pH, umiditate,

aciditate etc. );

stabilirea condiţiilor de supraveghere ( monitorizare ) a fiecărui CCp. Care

constă în urmărirea dferiţilor parametrii pentru a se putea aprecia dacă un CCP este

ţinut sub control;

stabilirea modului de monitorizare CCP şi de înregistrare a datelor, cu scopul

de fi interpretate şi a servi la corectarea unor procese;

stabilirea proceselor prin care să se verifice dacă sistemul HACCP înclus în

planul aplicat se încadrează corect. Verificarea constă în folosirea unor metode,

Pagina 73 din 100


procedee sau teste suplimentare celor aplicate la monitorizare pentru a stabili dacă

planul HACCP implementat poate fi considerat eficient sau necesită modificări.

În lucrările de specialitate la nivel naţional şi internaţional s-au elaborat

ghiduri cu metode practice de siguranţă a alimentelor bazate pe conceptul HACCP.

Unităţile din sectorul alimentar, conform actelor normative din România trebuie să

identifice activităţile care sunt determinante pentru securitatea alimentară şi trebuie să

garanteze ca procedurile de securitate corespunzătoare să fie stabilite, implementate,

menţinute şi revizuite pe baza principiilor utilizate în sistemul de analiză a riscurilor şi

punctelor critice de control, abreviat HACCP.

Viziunea acestei metode conturează un sistem de tehnologii agroalimentare cu

bune practici, orientate în obţinerea în cantităţi mari a unor produse

agricole/agroalimentare igienice, pentru colectivităţile de consumatori, cu respectarea

în totalitate a verigilor tehnologice şi a practicilor tradiţionale modernizate. Pot fi

delimitate avantaje privind implementarea sistemului HACCP, cu referire la

următoarele1:

- garantarea calităţii igienice a produselor;

- reducerea rebuturilor şi reclamaţiilor;

- prelungirea duratei de valabilitate a alimentelor;

- creşterea încrederii clienţilor şi salariaţilor în cadrul firmei, în capacitatea

acesteia de a realiza produse de calitate, în mod constant;

- contribuţia la îmbunătăţirea imaginii firmei şi credibilităţii pe piaţele

interne/internaţionale şi faţă de investitori.

În fig. 1.3 este prezentată o metodologie a controlului sanitar şi a

autocontrolului managerial prin sistemul HACCP, în care redate analitic elementele

componente pentru un control general şi limitat, cu referire la un anumit sector.

Controlul pe flux tehnologic al produsului-aliment a fost introdus de PAC, iar fluxul

lipsei de risc încadrează comportamentul actual al producătorilor şi consumatorilor. În

schiţa redată printr-o etapă de finalizare sunt prezentate constatări, măsuri, termene,

responsabilităţi, verificări, supraveghere, elemente care reprezintă o analiză

monitorizată riscului specifică acestei metode. Etapele în procesul de certificare al

sistemului HACCP sun reprezentate prin2: iniţiere proces de certificare, evaluarea

1 Prelucrat după Roibu Consuela ş. a., - Sisteme de managenment al siguranţei alimentelor, în lucrarea Dezvoltarea complexă a spaţiului rural, în vol.II, Marketingul şi procesarea produselor agricole, Ed. ASE, Bucureşti, 2006, p. 153. 2Certificarea sistemului HACCP, Organismul de Certificare SIMTEX ( internet www. htm ).

Pagina 74 din 100


iniţială, evaluarea sistemului HACCP, evaluarea dosarului de certificare, acordarea

certificatului pentru sistemul HACCP, supravegherea, reînoirea certificării.

1.8. ROLUL COMPARTIMENTULUI DE MARKETING ÎN

EFICIENTIZAREA ACTIVITĂŢII DE COMERCIAIZARE A LAPTELUI ŞI A

PRODUSELOR DIN LAPTE

Pe piaţa laptelui şi a produselor din panificaţie acţionează multe firme, care

uneori înregistrează succese notabile, conduse de către înteprinzători care nu au

specializare în domeniul marketingului agroalimentar. Din această cauză apar

fenomene cum ar fi: creşterea preţului la lapte care este un produs alimentar de bază;

importante suprafeţe rămase necultivate sau lucrate cu mijloace specifice secolului

precedent; invazie de produse din lapte din ţările vecine în special din Ungaria care

produc importante deficite în balanţa comercială şi pun în dificultate producătorii

interni; produsele din româneşti au preţuri europene în timp ce puterea de cumpărare a

populaţiei este de câteva ori mai mică decât cea a populaţiei ţărilor europene. Probabil

că multe dintre aceste fenomene negative nu ar rezista sau ar fi atenuate şi mult mai

mulţi înteprinzători ar cunoaşte succese notabile în condiţiile în care ar avea

informaţii în profunzime despre acest domeniu.

Produsele din lapte, cu mici excepţii, sunt neconsumabile în starea în care au

fost obţinute şi nu pot fi păstrate decât o perioadă relativ scurtă; pentru a deveni utile

organismului uman este obligatorie transformarea acestora.

Industria laptelui poate, spre deosebire de micii înteprinzători, prelua, la nivel

industrial, mai multe operaţiuni legate de transformarea produsului lapte materie

primă in produs alimentar, micşorând atsfel timpul şi efortul consumatorului in

vederea preparării hranei.

Datorită efectelor favorabile atât în plan economic cât şi în plan social o parte

din ce în ce mai mare din producţia agricolă este destinată transformării în cadrul

industriei alimentare în produse cu grad ridicat de prelucrare. Nu întâmplător, în

prezent, în statele dezvoltate din punct de vedere economic, în cadrul structurii

economice, industria şi comerţul cu produse agroalimentare şi implicit cu produse din

Pagina 75 din 100

Producţia agricolã

Industrii de transformare

Distribuţie

Produse alimentare intermediare

Consum

Pieţe agricole(Internaţionale)

Pieţe alimentare(Naţionale)

Pieţe agricole(mondiale) Pieţe I industriale

Pieţe de consum locale

Fig. 1.3 - Pieţele agroalimentare(dupã Yon, B. 1996)


lapte deţine o pondere importantă, atât sub aspectul procentlului privind populaţia

ocupată, cât şi prin contribuţia sa în cadrul P.I.B.-ului.

Implementarea progresului ştiinţific şi tehnic în industria alimentară ridică

probleme atât în plan legislativ cât şi pentru consumatori. În prezent produsele sunt

fabricate atât prin utilizarea materiilor prime tradiţionale, cât şi a materiilor prime

neconvenţionale, obtinute din resurse materiale sau prin sinteză. Progresele

tehnologice au antrenat deja o schimbare vizibilă a sistemelor de concepere,

producere şi conservare. Utilizarea biotehnologiilor, a radiaţiilor sau a ingineriei

genetice deschid un capitol nou şi cu privire le deontologia producţiei alimentare.

Ambalajele confecţionate din materiale impregnate cu diverse substanţe contribuie la

prelungirea prospeţimii produselor.

Progresul ştiinţific şi tehnic impune o revizuire constantă a normelor în

vigoare sau elaborarea şi introducerea altora noi. În multe cazuri, profitând de absenţa

unor reglementări specifice, producătorii omit să menţioneze pe etichetă prezenţa

ingredientelor obţinute din organisme modificate genetic.

O nouă generaţie de produse cunoaşte o puternică dezvoltare, atât cantitativă

cât şi structurală – produse nutriţionale – obţinute în urma unor intervenţii asupra

valorii nutritivea produselor tradiţionale. În cadrul structurii pieţei acestea ocupă un

rol intermediar între produsele tradiţionale şi cele dietetice. Analizarea din punct de

vedere al eficienţei intervenţiei asupra valorii nutritive a produselor alimentare poate

fi realizată numai cu ajutorul unor metode specifice.

Un produs alimentar este caracterizat nu numai de valoare nutritivă, ci şi de

elemente informaţionale prin care se face cunoscut. Un rol deosebit în acest sens

revine etichetei. Conţinutul mesajului informaţional al etichetelor produselor ce sunt

comercializate este reglementat sub multiple aspecte: mesaj obligatoriu, mesaj

nutriţional, semne şi mesaje distinctive ale calităţii. Cu toate acestea, tot mai mulţi

producători aderă la ideea transformării etichetei într-un adevărat ghid al

consumatorului în alegerea produsului, prin realizarea unor mesaje în măsură să

atragă atenţia şi să evidenţieze punctele forte ale produselor.

Toate aceste noutăţi sunt însoţite şi de o schimbare de atitudine din partea

consumatorilor, materializate în modificări treptate ale obiceiurilor şi structurii

consumului.

Cunoaşterea în profunzime a numeroaselor şi complexelor proceselor ce se

desfăşoară cu produsul de la exploatarea agricolă până la punctele de vânzare cu

Pagina 76 din 100


amănuntul ale acestora, precum şi identificarea modificărilor ce apar la nivelul

comportamentului consumatorilor permit adaptarea, la noile cerinţe, a înteprinderilor

ce acţionează în domeniu, iar aceasta nu poate fi realizată în absenţa unor informaţii

de bază din sfera marketingului agroalimentar.

Capitolul 2

LAPTELE ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

2.1.MICUL FERMIER ROMÂN PE DRUMUL INTEGRĂRII ÎN UNIUNEA

EUROPEANĂ

Micul fermier sau direct spus ţăranul sărman se găseşte la poarta Uniunii

Europene şi nu ştie ce să facă:”să intre”;”să aştepte”sau „să bată la poartă să

grăbească intrarea sa triumfală?”.Sunt întrebări şi incertitudini pe care şi le pun mai

mult cei ce îi reprezintă, sau cei ce vor să joace rolul de impresar, şi mai puţin

fermierul pentru că el mare lucru nu ştie pentru că nu este informat.

Toţi sunt neliniştiţi şi se întreabă care va fi rolul şi locul ţăranului român în

structurile Europene. Pentru că dacă analizăm comparativ cu alte state, situaţia socio-

economică a acestuia nu seamănă cu niciuna din Europa celor 15 sau din Europa celor

10 noi admişi.

Se fac tot felul de statistici privind productivitatea, autoconsumul,

dimensiunea exploataţiei, înzestrarea tehnică etc., şi din toate acestea ţăranul român

este pe ultimul loc şi se pune întrebarea „Unde este nevoie de el în Uniunea

Europeană ?”, este folosit numai ca sursă documentară ? ca entitate economică de

producţie sau ca potenţial consumator?

Analizând „la rece”, la prima vedere, se poate aprecia că este nevoie şi de

fermierul român, că orice competiţie are un premiant şi un codaş, deci este important

să existe în baza de date, ca bază de referinţă, în determinarea unor indicatori sau în

evidenţierea unor fenomene. Nu este o ruşine să participi la clasamente, la analize

comparative sau chiar la comparaţii. Este important să faci parte din eşantion, că este

luat în considerare, că eşti evaluat şi clasat. Deja ştii pe unde eşti poziţionat, cu cine te

compari şi ce mai ai de făcut.

Pagina 77 din 100


În planul fermierului român, şi în special a fermierului individual care pe

drumul integrării europene permanent face parte din tot felul de comparaţii cu

fermierul olandez, german, francez şi alţii până la 25,este similară unei curse de galop

la care participă cai din rasele pur sânge englez, pur sânge arab şi semigreu românesc.

Semigreul românesc niciodată nu va termina cursa de galop în coada plutonului, ci la

2 ture de pistă faţă de pluton deoarece acesta nu este un cal de curse ci unul de

tracţiune.

Am ales comparaţia dintre fermier şi cal pentru că tot timpul ei reprezintă o

entitate şi nu are valoare unul fără celălalt, decât în cuplu.

Însă ironia soartei este prezentă şi pentru că fermierul olandez şi german

foloseşte calul pentru week-end, la concursuri, demonstraţii, echitaţie, agrement şi

turism, în timp ce fermierul român foloseşte calul la muncă, în agricultură, silvicultură

şi transporturi. Nici o ţară din Europa celor 15 nu foloseşte calul în agricultură.

Prezenţa fermierului român în analize comparativepare a fi neechilibrată dacă

avem în vedere că multe dintre exploataţiile agricole individuale trebuie restructurate

şi reprofilate. Dacă ne localizăm numai la 2 grupe tipologice de fermieri şi anume cei

cu 1-2 vaci de lapte şi cei cu 3-9 vaci de lapte se pot constata unele diferenţe şi

asemănări care trebuie luate în seamă în procesul integrării în Uniunea Europeană şi

anume majoritatea din grupa celor 1-2 vaci vor renunţa ca producători de lapte, în

schimb cei din grupa 3-9 vaci, pot spera că pot continua să producă în situaţia

adaptării la condiţiile tehnice de producţie.

2.2.LOCUL ŞI ROLUL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE INDIVIDUALE

În conformitate cu metodologia recensământului general agricol – 2002,

gospodăria agricolă individuală este definită ca o exploataţie agricolă, alcătuită din

una sau mai multe persoane având în general legături de rudenie, care utilizează

împreună terenuri şi/sau cresc animale, ce pot aparţine acestora sau mai multor

membri. Conducătorul acestei exploataţii este reprezentat prin capul gospodăriei

agricole individuale ca fiind persoană fizică în numele şi în contul căreia exploataţia î-

şi desfăşoară activitatea. Acesta răspunde, din punct de vedere juridic şi economic, de

toate activităţile din cadrul exploataţiei, suportând toate riscurile economice care

decurg din activitatea desfăşurată.

Pagina 78 din 100


Locul şi rolul micului producător agricol definit în timp şi spaţiu prin date

statistice se poate prezenta astfel;

Este entitatea socială care încă mai participă la menţinerea echilibrată a

populaţiei ţării în profil teritorial şi în special a zonelor izolate şi defavorizate, unde

condiţiile socio-economice sunt precare;

Suprafaţa agricolă în exploatarea exploataţiilor agricole individuale este de

55.33% din totalul suprafeţei agricole a ţării deţinută de exploataţii agricole şi

reprezintă 99.49% din totalul exploataţiilor agricole;

Producţia agricolă rezultată la nivelul exploataţiilor agricole individuale este

destinată în cea mai mare parte autoconsumului. Din numărul total al exploataţiilor

agricole individuale, circa 76% produc pentru consumul propriu – în condiţiile

practicării unei agriculturi de subzistenţă şi extensie cu puţine şanse de a tinde către o

agricultură durabilă sau intensivă.

Structura exploataţiilor

agricole: Tabel 2.1.

Strcturi agrare (exploataţii

agricole)

Exploataţii agricole Suprafaţa agricolă

număr % din total ha % din total

-exploataţii agricole

individuale

4 462 221 99.494 7 708 757.6 55.33

-societăţi/asociaţii agricole 2261 0.050 975 564.2 7.00

-societăţi comerciale 6138 0.138 2 168 792.0 15.56

-unităţi ale administraţiei

publice

5698 0.127 2 867 368.4 20.58

-unităţi cooperatiste 87 0.002 2365.1 0.04

-alte tipuri 8488 0.189 207 862.6 1.49

Total 4 484 893 100.0 1 393

0710.1

100.0

Sursa :INS-Recensământul General Agricol-2002

Exploataţiile agricole

grupate după destinaţia

produselor agricole: Tabel

Număr exploataţii agricole Pondere

Pagina 79 din 100


2.2.

Exploataţii agricole

Individuale, din care: 4 462 221 100.0

-numai pentru consumul

propriu

3 422 089 76.7

-surplusul este destinat

vânzării

947 484 21.2

-produc pentru vânzarea

produselor

92 648 2.1

Sursa :INS-Recensământul General Agricol-2002

2.3.EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ INDIVIDUALĂ CU PROFIL ÎN

PRODUCŢIA DE LAPTE

Nivelul şi starea economiei rurale este dat în principal de starea economică a

exploataţiilor agricole, de structura şi de dotarea acestora cu capital tehnic de

producţie.

Având ca obiectiv diagnosticarea sectorului producţiei de lapte de vacă este

necesară analiza exploataţiilor agricole în toată structura acestora, precum şi

identificarea influenţelor pozitive sau negative potenţial transmisibile într-un eventual

proces de restructurare.

Tabelele anexate ilustrează care este locul şi rolul producătorului de lapte

evidenţiatevidenţiat de analiza datelor rezultate din ultimul recensământ general

agricol din anul 2002. În baza datelor statistice rezultă că în România sunt 4 484 893

exploataţii agricole care deţin terenuri agricole şi/sau cresc animale, din care 1 180

801 sunt producătoare de lapte de vacă şi deţin un efectiv de 1 583 065 capete vaci de

lapte, utilizând circa 3 805 000 ha teren agricol. Putem aprecia că avem o situaţie

satisfăcătoare în domeniul producţiei de lapte şi necesarul de lapte pentru procesare şi

consum este asigurat.

Însă în realitate lucrurile stau destul de rău şi aceasta se poate dovedi printr-o

analiză de structură a datelor rezultate din recensământul general agricol şi anume:

Pagina 80 din 100


Exploataţiile agricole producătoare de lapte reprezintă 26.3%, respectiv

1180801 din totalul exploataţiilor agricole de 4 484 893;

Exploataţia agricolă individuală producătoare de lapte reprezintă 98.86% ,

respectiv 1 179 180 din totalul exploataţiilor agricole producătoare de lapte şi deţine

un efectiv de vaci de 96.65% din totalul vacilor de lapte;

Exploataţiile agricole individuale care deţin 1-2 vaci de lapte reprezintă 95.9%

din exploataţiile agricole individuale, deţin un efectiv de vaci de 1 326 181, ce

reprezintă 83.7% din efectivul total de vaci de lapte;

Din exploataţiile agricole individuale ci 1-2 vaci de lapte 26.5%, respectiv 300

232, deţin 24.7% din vacile de lapte, respectiv 327 742 capete şi care dispun de teren

agricol de până la 1 ha, revenind media de 1.61 ha/vacă.

Cu siguranţă din această grupă de exploataţii, majoritatea vor fi nevoite să se

reprofileze, să renunţe la producţia agricolă şi locul lor să fie luat de acele exploataţii

care au capacitatea de adaptare şi de a deveni viabile

De subliniat este faptul că un număr de 12 600 exploataţii agricole care nu

dispun de teren agricol, deţin 14 215 vaci cu un grad de încărcare de 1.13

vaci/exploataţie şi că un număr de 36 671 exploataţii care deţin sub 1 000 mp teren

arabil deţin un număr de 40 340 vaci.

Faţă de această radiografie în zona exploataţiilor agricole care deţin teren

agricol până la 1 ha şi vaci în medie de 1.1 vaci/exploataţie se poate aprecia că acestea

din punct de vedere al activităţii agricole ele sunt sub pragul de subzistenţă şi

reprezintă un număr semnificativ de 300 232 reprezentând 26.5% din grupa

exploataţiilor agricole individuale cu 1-2 vaci/exploataţie.

Aceste exploatatii sunt în mare parte cele care pasc vacile pe marginea

şanţului, sau pe izlazurile comunale care în general sunt plasate pe terenuri

neproductive şi neîntreţinute.

Tot din această categorie fac parte şi cei mai mulţi participanţi la formarea

liniilor de colectare lapte din zonele rurale unde se colectează laptele la bidon şi apoi

se transportă de fabrica de prelucrare lapte.

Dacă studiem listele de colectare lapte de la un centru de colectare putem

observa că din mulţimea celor ce predau lapte ponderea cea mai ridicată ca număr o

reprezintă exploataţia agricolă individuală cu 1-2 vaci de lapte, în care sunt antrenate

exploataţii agricole fără capital tehnic şi resurse financiare suficiente şi cu disponibil

de forţa de muncă neintegrată în societate,care î-şi întregeşte veniturile din mica

Pagina 81 din 100


producţie de subzistenţă, ajutoare sociale şi ceva venituri obţinute din munca la negru

prestată ocazional. Faţă de această stare de lucru, se impune a se desprinde în esenţă

problematica cu care se confruntă aceste exploatatii şi le menţin într-o stare de lucru

generalizată şi nefavorabilă unei dezvoltări durabile. Problematica rezultată din

analiza filierei laptelui cu lapte achiziţionat de la fermieri se prezintă astfel:

Prin dimensiunea lor, exploataţiile agricole individuale reprezintă cele mai

mici entităţi de producţie agricolă;

Din producţia obţinută î-şi asigură autoconsumul în condiţii restrictive pentru

a crea un disponibil de lapte mai mare pentru a fi predat la procesator;

Din motive de sărăcie unii fermieri mai aplică şi metode neortodoxe care

conduc la scăderea calităţii laptelui;

Veniturile obţinute de fermieri în aceste condiţii provin de la laptele

disponibilizat şi de la subvenţia acordată de stat pe litru de lapte predat, şi din unele

ajutoare sociale de care pot beneficia unii fermieri;

Forţa de muncă în astfel de exploataţii este excedentară,rezultând o

productivitate foarte mică prin neutilizare şi nu prin capacitatea de a produce;

Calitatea materialului biologic este îndoielnică, fără posibilitatea de a obţine

progrese în ameliorarea într-o perioadă apropiată, ceea ce menţine exploataţia la un

nivel redus de producţie;

Comunitatea locală din care face parte nu oferă alternative sau noi locuri de

muncă care să fructifice disponibilul de forţă de muncă din cadrul exploataţiilor;

În cea mai mare parte aceste exploataţii reprezintă sursa migrării forţei de

muncă tinere, care lucrează în agricultură, în alte ţări europene, fapt ce contribuieşi la

depopularea satului românesc.

Odată integraţi în U.E. politicile agricole de intervenţie şi sprijin acţionează

unitar, atât pentru fermierul olandez, cât şi pentru fermierul român, însă problematica

cu care se confruntă fiecare dintre aceştia este mult diferită.

Problematica identificată la nivelul fermierului român, producător de lapte, a

condus la înregistrarea unei stări de fapt în structura exploataţiilor agricole individuale

mult diferită faţă de politica agricolă comunitară la care trebuie să ne aliniem. Astfel

că, din numărul total de exploataţii agricole individuale, 3 581 216 deţin animale, ceea

ce reprezintă 80.2% din totalul exploataţiilor individuale.

Pagina 82 din 100


Numărul exploataţiilor care deţin 1-2 vaci de lapte este de 1 131 261 şi

reprezintă 31.6% din total. Cel al exploataţiilor care deţin 3-9 vaci de lapte este de 45

464 şi reprezintă 1.3% din totalul exploataţiilor care deţin animale.

Exploataţiile

agricole

individuale ce

deţin vaci de lapte:

Tabel 2.3.

Efectivul vacilor

de lapte pe total

exploataţii

Exploataţii cu 1-2

vaci de lapte

Exploataţii cu 3-9

vaci de lapte

Exploataţii cu mai mult de 10

vaci

număr % număr % număr % număr %

1535031 100.0 1326181 86.39 45464 2.96 163386 10.65

Sursa: Recensământul general agricol 2002

Analizând prin prisma efectivului de vaci de lapte rezultă că din efectivul

vacilor de lapte de 1 535 031, se găsesc în exploataţii agricole individuale care deţin

1-2 vaci de lapte 1 326 181 capete, ceea ce reprezintă 84.6% din total şi numai 45 464

de capete se găsesc în gospodăriile ce deţin 3-9 capete şi reprezintă 2.96% din efectiv.

Din corelarea indicatorilor rezultă că, exploataţiile individuale care deţin 1-2

vaci de lapte sunt în număr de 1 131 261 şi deţin 1 326 181 capete, ceea ce reprezintă

o medie de 1.17 vaci/exploataţie.

Dată fiind această situaţie, se poate concluziona că 86.31% din efectivul de

vaci de lapte se găseşte la gospodăriile populaţiei cele mai slabe şi fără potenţial de a

realiza investiţii.

E greu de presupus că un fermier încadrat în această grupă doreşte să-şi

modernizeze grajdul în aşa măsură încât să corespundă cerinţelor de mediu, să-şi

introducă muls mecanic şi să răspundă tuturor cerinţelor sanitare şi sanitar veterinare

în domeniul producerii laptelui crud pentru piaţă.

Fermierii cu 1-2 vaci, în mare parte produc pentru consumul propriu, ei fac

eforturi mari pentru a disponibiliza şi pentru piaţă o parte din cantitatea de lapte în

scopul obţinerii de bani necesari cumpărării altor produse necesare existenţei.

Pagina 83 din 100


Aceşti fermieri, în general, nu au perspectiva dezvoltării unor ferme familiale

pe profilul vacilor de lapte, nu dispun de resursele necesare, ca de exemplu pământ

suficient pentru asigurarea furajelor, adăpost la nivelul cerinţelor sanitar-veterinare şi

de mediu, nu pot asigura o igienă a mulsului prin introducerea mulsului mecanizat.

Laptele pe care îl oferă piaţei libere nu este supus verificărilor calităţii acestuia.

Fermierii din grupa 3-9 vaci de lapte dispun de o relativă capacitate de a

dezvolta. Teoretic, ei pot deveni ferme familiale de tip comercial care pot produce

pentru piaţă şi pot deveni compatibili cu cerinţele pieţei, în condiţiile existenţei unei

politici agricole stimulative. Însă la ora actuală, în rândul acestora este o mare

nebuloasă şi nedumerire faţă de aderare.

România a primit o cotă de producţie pentru lapte pe măsura situaţiei actuale,

oferită de date statistice privind producţia de lapte crud şi alocarea acesteia pe

destinaţii.

Cota de producţie alocată României este nemulţumitoare din mai multe

aspecte:

Potenţialul de producţie este mult mai mare;

Ce se poate oferi fermierilor în schimbul producţiei de lapte şi ce alternative

sunt puse la baza restructurării sau reprofilării producătorilor de lapte;

Se va stimula şi mai mult producţia de lapte pentru autoconsum care nu este

supusă cerinţelor tehnice de producţie;

Este posibil să apară produse noi oferite de producătorii de lapte pentru câini şi

pisici şi nu pentru consum uman.

Situaţia producţiei de lapte

crud pe destinaţii în anul

2002 : Tabel 2.4.

Specificare

Cantitate lapte Pondere

Producţia de lapte - total 5.424 100.0

Consum tehnologic(hrană

viţei)

0.636 11.7

Autoconsum 2.217 40.9

Livrări lapte total, din care: 2.571 47.4

Pagina 84 din 100


-piaţa liberă 1.423 26.2

-unitate de procesare 1.148 21.2

Sursa : Recensământul general agricol 2002

Din analiza dateelor de mai sus se poate aprecia că nivelul cotei de producţie

lapte acordată României de către U.E., este acoperitoare pentru cele 2.571 mil. tone

lapte destinate pieţei prin vânzări directe şi la unităţi de procesare.

Însă practica demonstrează cu totul altceva deoarece cifrele statistice nu pot

evidenţia situaţiile:

Laptele predat la unităţile de procesare făă autorizaţii care au funcţionat şi încă

mai funcţionează;

Laptele achiziţionat pe borderou de achiziţii şi în final nu se regăseşte in

echivalent în producţia finită, fără să rezulte ca înregistrată întreaga cantitate de lapte

achiziţionată şi intrată în procesul de fabricaţie.

Aceste situaţii nu fac decât să deformeze structura destinaţiei laptelui crud cu

consecinţe majore în stabilirea unei cote reduse de producţie la nivel naţional.

Din producţia totală de lapte circa 52.6% reprezintă autoconsumulşi consumul

tehnologic pentru viţei.

Dacă avem în vedere faptul că 26.2% din producţia de lapte este vândut pe

piaţa liberă direct de producători fără a trece prin filtrul verigilor de control ale

autorităţilor abilitate pentru verificarea şi certificarea respectării condiţiilor de igienă,

o importantă cantitate de lapte crudnu ar în deplini condiţii de circulaţie liberă .

Însă consecinţele unei astfel de structuri vor fi resimţite de fermieri –acum- în

momentul aderării, când trebuie implementate de toţi producătorii condiţiile sanitare,

sanitar veterinare şi de mediu la nivelul cerinţelor şi standardelorU.E. Producătorii

agricoli nu vor putea primi sprijin financiar dacă nu respectă cerinţele minime de

producţie privind condiţiile sanitar-veterinare şi de mediu care sunt obligatorii pentru

toate ţările membre U.E..

2.4.TIPOLOGIA EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE INDIVIDUALE

Ca o încercare de extrapolare a evoluţiei exploataţiei agricole individuale

(EAI) pentru perioada următoare, pornind de la situaţia actuală şi politicile strategice

Pagina 85 din 100


privind alinierea la Politica Agricolă Comunitară (PAC), după integrare, structura

tipologiei exploataţiilor agricole individuale va înregistra următoarele tendinţe:

Tendinţe în evoluţia

structurii EAI Tabel 2.5.

Tipologia EAI

Caracteristica actuală Tendinţe în restructurare

EAI de subzistenţă

(autoconsum)

-neviabile

–activitate eterogenă

ridicată

–fără capacitate de

adaptare la competiţie

-un procent ridicat vor

trece prin restructurări

radicale

-mulţi vor renunţa să

producă pentru piaţă, pe

motiv de neconformitate

-vor fructifica

oportunitatea rentei viagere

Semisubzistenţă -neviabile

-activitate eterogenă

-capacitate parţială de

adaptare la competiţie

-prezentă pe piaţa locală şi

nepragătită pentru piaţa

comunitară

-un procent se vor

specializa în ceea ce au

vocaţie

-vor renunţa la producţia

agricolă prin valorificarea

indirectă a terenului agricol

-vor deveni viabile pentru

agricultură

-vor dezvolta alte activităţi

Exploataţii agricole

mijlocii

-viabile

-cu atuuri într-un domeniu

principal de activitate

-capacitate de adaptare la

competiţie

-prezente pe piaţă cu

capacitate de adaptare la

piaţa comunitară

-un procent se va dezvolta

pe direcţia vocaţiei

principale şi se vor

concentra pe specializare

-un procent vor fructifica

posibilităţile

multifuncţionalităţii

Exploataţii agricole mari -viabile

-prezente pe piaţă

-adaptate la competiţie

-vor deveni exploataţii cu

grad ridicat de integrare a

activităţilor în amonte şi

Pagina 86 din 100


-alternative în dezvoltare

-grad ridicat de integrare

aval de agricultură

Sursa:V.Mitrache, „Transferul de tehnologie către producătorii agricoli în

cadrul filierii laptelui”, 2005, Advanced Consulting

2.5. POLITICI AGRICOLE DE SUSŢINER5E A MICULUI FERMIER

PRODUCĂTOR DE LAPTE

Tendinţele în evoluţia structurii exploataţiilor agricole individuale vor fi

alimentate şi influenţate şi de politicile agricole de susţinere a acestora.

Politicile agricole de susţinere a fermierului producător de lapte acţionează

diferit în perioada pre-aderare şi după aderare.

În perioada preaderării:

Se asigură o subvenţie de 1.4 lei pentru litrul de lapte produs şi predat spre

procesare unităţilor procesatoare autorizate să funcţioneze;

Se stimulează prin prime crescătorii de vaci de lapte pentru fiecare junincă

obţinută din însămânţări artificiale.

O astfel de politică vine în sprijinul producătorului de lapte de a obţine un preţ

mai bun pe litrul de lapte şi totodată de a stimula funcţia comercială a producătorului,

de a-l adapta la cerinţele pieţei pentru a furniza un lapte de bună calitate. De

asemenea, este stimulată şi preocuparea fermierilor de a îmbunătăţii randamentul de

producţie al animalelor prin procesul de ameliorare cu material seminal cu origine

controlată, de înaltă productivitate.

Astfel de măsuri strategice vin să pregătească fermierii pentru o adaptare cât

mai bună la noua Politică Agricolă Comunitară, măsuri ce sunt insuficiente faţă de

starea generală în care se află majoritatea producătorilor de lapte.

În perioada postaderare.

Ca urmare a faptului că producătorii şi procesatorii de lapte şi carne la

momentul aderării nu îndeplinesc în totalitate cerinţele tehnice de producţie şi

marketing la standardele cerute de Aquis-ul Comunitar, s-a acordat acestora o

perioadă de tranziţie pentru aducerea producţiei la standardele cerute, astfel:

3 ani, până la 31.12.2009 – modernizarea şi retehnologizarea unităţilor de

procesare a laptelui, precum şi pentru organizarea centrelor de colectare şi a celor de

standardizare lapte;

Pagina 87 din 100


3 ani, până la 31.12.2009 – conformarea la cerinţele comunitare a fermelor de

animale de lapte şi la calitatea laptelui crud obţinut;

3 ani, până la 31.12.2009 – modernizarea, retehnologizarea unităţilor de tăiere

şi alinierea la cerinţele europene a unităţilor de procesarea cărnii;

fermele de semisubzistenţă vor primi o sumă fixă pentru rentabilizare timp de

5 ani – 1000 euro/an – în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală;

acordarea unei perioade de tranziţie pentru atingerea conformităţii cerinţelor

comunitare a fermelor de vaci privind calitatea laptelui crud obţinut;

sprijin comunitar prevăzut a fi acordat direct producătorilor de lapte prin plăţi

directe şi plăţi suplimentare pentru lapte. Directe – 24.94 euro/tonă. Indirecte – 16.67

eură/tonă.

Ajutorul acordat producătorulor este monitorizat şi condiţionat de atingerea

următoarelor obiective:

producătorul trebuie să producă pentru piaţă în scopul consolidării unei

agriculturi durabile;

produsele trebuie să îndeplinească standardele de calitate, activităţile realizate

trebuie să contribuie la activităţile de protejare a mediului ambiant şi de îmbunătăţire

a stării de sănătate şi a condiţiilor de creştere a animalelor;

asistarea producătorilor de a institui la nivelul fermei un sistem de gestiune

necesar acestuia în fundamentarea deciziilor, privind obiectivele şi programele de

realizat. De asemenea, U.E., pentru o fundamentare a deciziilor şi hotărârilor în

stabilirea politicilor agricole, are nevoie de informaţii de la nivelul

exploataţiilor,produse în mod unitar, fără a produce distorsionări de interpretarea în

fundamentarea acestora.

Este evident că foaia de parcurs a fermierului producător de lapte, de la

situaţia actuală de producător la condiţiile de producţie de după aderare, este marcată

de o mulţime de lucruri pe care trebuie să le împlinească pentru a lua startul de

producţie de după aderare.

Nivelul de sprijin acordat micului fermier prin politica agricolă este insuficient

faţă de nevoile majorităţii exploataţiilor agricole deţinătoare de vaci de lapte.

În aceste circumstanţe se impune luarea de măsuri prin politici strategice cu

acţiune pe termen scurt şi mediu,care să conducă către o reorientare a producătorilor

şi procesatorilor de servicii din zona exploataţiilor agricole.

Pagina 88 din 100


2.6. NECESITATEA RESTRUCTURĂRII EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE

INDIVIDUALE

Datele statistice referitoare la numărul de exploataţii cu profil de producţie

lapte,producţia medie pe cap de vacă, dimensiunea agricolă a exploataţiei, randamente

la hectar, etc., sunt nefavorabile pentru agricultură şi dezvoltarea rurală a României.

Apare că la toţi indicatorii urmăriţi prin statistica europeană, după metodologia

EUROSTAR suntem plasaţi pe ultimele locuri. Odată integraţi trebuie să ne inscriem

pe direcţia:

trebuie să reducem numărul exploataţiilor agricole la majoritatea profilelor;

trebuie să crească productivitatea pe unitatea de produs;

trebuie să crească şi competitivitatea produselor obţinute la nivelul

exploataţiilor agricole;

forţa de muncă din agricultură trebuie redusă, să crească şi să se diversifice

serviciile pentru preluarea forţei de muncă excedentară.

Trebuie create alternative ale dezvoltării rurale astfel încât economia

comunităţii trebuie să devină multifuncţională, să fie capabilă să asigure un echilibru

în procesul de restructurare al exploataţiei agricole individuale.

Se impune crearea de activităţi noi,diversificarea gamei produselor

agroalimentare şi ridicarea gradului de valorificare al acestora, dezvoltarea sferei

serviciilor din aval şi amonte al activităţilor agricole,precum şi dezvoltarea

activităţilor non-agricole, în scopul valorificării resurselor locale.

Pentru a se ajunge la aceste deziderate se simte nevoia ca la nivelul

exploataţiiloragricole să se producă mutaţii structurale ridicate în sensul îmbunătăţirii

indicatorilor menţionaţi.

Timp de 17 ani politicile agrare au acţionat timid în sensul creării unor

structuri agrare care să contribuie la amortizarea şocului cu care vor fi confruntaţi

producătorii români,şoc care poate fi materializat printr-o serie de restricţii ca:

să se producă numai în limitele unei cantităţi programate;

să se producă la nivel de standarde de igienă şi calitate care pot fi obţinute

numai prin infuzie de tehnologie cu grad ridicat de complexitate şi tehnicitate;

Pagina 89 din 100


fluxurile de producţie în activitatea de prelucrare a materiilor prime agricole

pe care s-a construit, menţinut şi dezvoltat industria alimentară românească, nu mai

sunt compatibile cu cerinţele sanitar-veterinare ale U.E.

Pentru compatibilizare, acestea trebuie reproiectate, adaptate şi modernizate,

pentru care sunt necesare fonduri de investiţii fabuloase, care nu pot fi la îndemâna

procesatorilor din România decât în proporţii de sub 10%.

Activitatea de producţie trebuie să se realizeze în condiţii de durabilitate sau

altfel spus să nu degradeze factorii de mediu ca:apă, aer, sol. Pentru atingerea acestui

deziderat, toţi producătorii trebuie să investească în protejarea factorilor de mediu,

investiţii care în unele situaţii sunt mai mari decăt investiţia de bază.

Faţă de aceste realităţi, se impun măsuri profunde în abordarea politicilor

strategice pentru agricultură şi dezvoltare rurală, măsuri care să conducă în esenţă la

restructurarea multor tipuri de entităţi agrare, printre care şi entitatea cu cea mai largă

răspândire unde este concentrată cea mai mare parte a fondului funciar şi a şeptelului

de animale şi anume „exploataţia agricolă individuală” care are ca subiect principal pe

ţăranul român pe care dorim să-l redefinim în fermier cu veleităţi de european.

Aceste mutaţii trebuie provocate şi întreţinute de politicile strtegice privind

dezvoltarea agriculturii şi a spaţiului rural, susţinute de o legislaţie propice creării

mediului econumic de dezvoltare în sensul atingerii indicatorilor optimi.

Accelerarea de restructurare poate fi generată de următorii factori:

prin promovarea unei legislaţii stimulative, care să determine pe

întreprinzători de a acţiona în sensul facilităţilor oferite;

prin promovarea unei legislaţii restrictive în sensul respectării unor cerinţe şi

nivele tehnice de producţie, faţă de care fermierii trebuie să se evalueze şi să decidă

dacă continue să se specializeze intr-o anumită activitate sau se reprofilează, ori

optând pentru o formă de cedare a administrării terenului agricol;

prin stimularea valorificării resurselor locale şi dezvoltarea de noi activităţi;

identificarea atuurilor fermei şi concentrarea pe activitatea cu cea mai bună

vocaţie.

2.7. IMPLICAŢIILE ALOCĂRII COTEI DE LAPTE LA PRODUCĂTORII

DEN ROMÂNIA

Pagina 90 din 100


Se pune întrebarea firească dacă producătorii de lapte mici sau mari au

cunoştinţă de faptul că începând de la 1 ianuarie 2007 trebuie să producă lapte în baza

unei cote de producţie bine fundamentată, pe baza producţiilor obţinute în perioada

anterioară şi anume începând cu 1 aprilie 2005 – 31 martie 2006.

Cum sunt aceştia pregătiţi şi ce trebuie să facă pentru a avea dreptul de

producţie şi cât trebuie să producă pentru perioada următoare, sunt întrebări fireşti

despre care micul fermier trebui să aibă cunoştinţă şi să acţioneze în consecinţă.

Cota de lapte reprezintă cantitatea de lapte de vacă care iese din fermă ca lapte

livrat către unităţi de procesare sau vânzarea directă de lapte şi produse lactate

realizate de fermier.

Laptele folosit în fermă pentru hrana animalelor şi pentru consumul propriu nu

face parte din cota de producţie.

Un fermier care a primit o cotă, o poate folosi în următorul mod:

va produce lapte pentru piaţă numai în limita cotei de producţie primită;

când un fermier apreciază că nu mai poate produce lapte pentru piaţă din

motive de calitate, cantitate sau restructurare în activitate, acesta poate vinde sau

transfera temporar dreptul de producţie;

cota poate fi moştenită de succesorul fermierului.

Este lesne de înţeles că această cotă devine un „titlu de valoare” materializat

prin dreptul de a produce lapte,titlu ce poate fi tranzacţionat la piaţa liberă prin

închiriere sau vânzare către alţi producători de lapte, care dispun de potenţial de

producţie şi în condiţii de respectare a condiţiilor pentru piaţă.

În condiţiile actuale ale României care are un potenţial de producţie de circa 6

mil. tone lapte şi a primit o cotă naţională de 3.2 mil. tone, cota individuală devine din

ce în ce mai importantă şi valoroasă.

Sistemul introducerii cotelor de producţie pentru produsele agricole de bază,

odată cu integrarea, constituie un moment de referinţă pentru structurile agrare de a se

reorienta şi multe dintre acestea vor fi nevoite de a adopta măsuri radicale de

restructurare, conducând în final către o economie rurală multifuncţională.

2.8. SISTEME DE EXPLOATARE INTENSIVĂ A VACILOR DE LAPTE

2.8.1 Sisteme de întreţinere utilizate în exploatarea vacilor de lapte

Pagina 91 din 100


Alegerea sistemului de întreţinere. Întreţinerea constituie ansamblul de măsuri

tehnico-organizatorice cu privire la adăpostire, mişcare şi igiena corporală a vacilor,

precum şi cadrul desfăşurării fluxurilor tehnologicedin fermă.

Acest complex de măsuri, prin modul în care sunt respectate pot să influenţeze

nivelul productiv, capacitatea de reproducţie, starea de sănătate, confortul, durata de

exploatare.

În practica creşterii vacilor de lapte se întâlnesc trei sisteme de întreţinere:

legată, liberă şi mixtă. Exprimarea opţiunii pentru un sistem sau altul de întreţinere

trebuie să se facă numai cunoscând disponibilul şi condiţiile concrete din fermă, iar pe

de altă parte avantajele şi dezavantajele fiecărui sistem de întreţinere.

Sistemul de întreţinere trebuie să asigure desfăşurarea normală a tuturor

lucrărilor şi fluxurilor tehnologice care concură la obţinerea unor producţii mari de

lapte şi la păstrarea sănătăţii animalelor.

Condiţiile pe care trebuie să le asigure sistemul de întreţinere au fost analizate

în ultimile deceniii de numeroşi cercetători. Astfel, Gh.Georgescu (1989) arată că

principalele cerinţe sunt următoarele:

asigurarea unor ritmuri biologice intense;

asigurarea unor performanţe superioare de producţie şi reproducţie;

crearea unui confort tehnologic optim pentru toate activităţile

comportamentale;

asigurarea unor fluxuri tehnologice optime;

menţinerea condiţiilor optime de igienă şi sanitar – veterinare;

asigurarea mişcării active a animalelor;

asigurarea reducerii consumurilor de materiale şi de energie pentru adăposturi

şi dotările lor, în special a celor energo-intensive;

Sistemul de întreţinere poate avea influenţe asupra consumului de furaje,

asupra vârstei medii a cirezii, asupra producţiei cantitative şi calitative de lapte. Mai

poate influenţa frecvenţa îmbolnăvirilor, principalele caractere de fertilitate şi

numărul de celule somatice depistate în lapte.

Dependeţa

producţiei de lapte

de sistemul de

întreţinere şi de

Rotbunte Schwarzbunte

Întreţinere

legată

Întreţinere liberă Întreţinere legată Întreţinere liberă

Pagina 92 din 100


rasă: Tabel 2.6.

Caracterul

Mărimea medie a

efectivului (nr.de

animale)

60.2 64.3 60.9 78.6

Vărsta medie (în

luni)

53 51.5 51.2 46.7

Furaj

concentrat/vacă(kg

)

1890 1790 2110 2050

Cantitatea de

lapte(kg)

5654.3 5727.5 6286.1 6225.6

Cantitatea de

grăsime(kg)

219 219 249.7 245.8

Cantitatea de

proteină(kg)

197.3 198.3 216.8 215.3

Conţinutul în

grăsime(%)

3.87 3.82 3.97 3.95

Conţinutul în

proteină(%)

3.49 3.46 3.45 3.46

Sursa:Teză de doctorat:”Cercetări privind exploatarea vacilor de lapte în

module de ferme etalon pentru sectorul privat”,2005

Pentru a putea face o analiză a diferitelor sisteme de întreţinere a vacilor de

lapte, se impune o prezentare a fiecărui sistem.

Influenţa sistemului de întreţinere asupra frecvenţei îmbolnăvirilor(%),

caracterelor de fertilitate şi asupra numărului de celule din lapte:

Sisteme de

întreţinere: Tabel

2.7.

Caracterul

Rotbunte Schwarzbunte

Întreţinere legată Întreţinere liberă Întrţinere legată Întreţinere liberă

Afecţiuni 12.5 14.4 21.3 14.3

Pagina 93 din 100


metabolice(%)

Afecţiuni ale

ugerului(%)

23.7 14.2 14.8 12.1

Afecţiuni ale

membrelor(%)

9 27.4 14.4 28

Distocii la fătare

şi îmbolnăviri

postpartum(%)

23.3 26.8 21.5 25.7

Sterilitate (%) 29 23.7 19.5 16.3

Alte afecţiuni

(%)

2.4 2.1 3.1 3.4

Rata non-return

(%)

55.8 61.9 61.1 62.5

Indicele de

însămânţare

1.72 1.52 1.54 1.48

Număr celule

somatice

(1000/ml)

299 242.2 265 239.8



2.8.2. Întreţinerea legată a vacilor de lapte

Principalele avantaje ale sistemului de întreţinere legată a vacilor de lapte pot

fi considerate următoarele:

animalele sunt protejate de efectele nefavorabile ale vremii;

tratarea individuală a animalelor;

ierarhia de grup nu prezintă influenţă asupra confortului şi hrănirii animalelor

cu rang inferior în cadru grupului;

vacile realizează o mai bună valorificare a hranei;

rata reformei de necesitate este mai redusă;

Pagina 94 din 100


necesită o cantitate mai mică de aşternut, iar gunoiul rezultat este de calitate

mai bună.

Dintre dezavantajele pe care le prezintă acest sistem pot fi considerate ca

importante următoarele:

necesită un consum mai mare de energie, în special pentru muls şi evacuarea

dejecţiilor;

se limitează la mişcarea animalelor, cu repercusiuni asupra reproducţiei şi

stării de sănătate;

microclimatul adăpostului poate deveni necorespunzător;

determină un consum de forţă de muncă mai mare de aproape două ori faţă de

întreţinerea liberă.

La noi în ţară, institutele de proiectări au elaborat cu decenii în urmă proiecte

directoare, pentru adăposturi cu capacităţi diferite 84-107, 120-204 şi 316 capete. În

prezent proiectele sunt elaborate pentru ferme de dimensiuni mult mai mici (10-20-40

capete).

Caracteristicile

principalelor tipuri

de adăpost cu

întreţinere legată:

Tabel 2.8.

Caracteristica

U.M. Tipuri de adăpost

107 capete 204 capete 316 capete

Lungimea m 72.25 72.60 90.65

Lăţimea m 10.8 21.6 20.4

Suprfaţa interioară m² 780 1568 1840

Suprafată de odihnă m²/cap 2.6 2.36 2.56

Suprafaţa utilă m²/cap 7.2 5.47 5.82

Evacuarea

dejecţiilor

mecanică mecanică mecanică



Pagina 95 din 100


Întreţinerea animalelor „crupă la crupă” este o soluţie tehnologică veche şi se

recomandă pentru maternităţi, în vederea unei mai bune supravegheri a vacilor.

2.8.3. Întreţinerea liberă a vacilor de lapte

Sistemul de întrţinere liberă a vacilor de lapte s-a dezvoltat în mod deosebit

după al doilea război mondial, când s-a extins în mai multe ţări europene.Presupune

folosirea unor adăposturi cu amenajări interioare reduse,închise sau semideschise pe

tot parcursul anului. Animalele vor fi repartizate pe „grupe tehnologice”.

Principalele avantaje ale înterţineri libere a vacilor de lapte sunr următoarele:

vacile beneficiază de un regim de mişcare mai bun, cu efecte favorabile asupra

producţiei de lapte şi stării de sănătate;

determină reducerea efortului fizic al lucrătorului, creşte productivitatea

muncii de 1.5-3 ori datorită mecanizării şi automatizării proceselor de producţie;

activitatea de reproducţie mai mică – manifestarea mai intensă a căldurilor,

fecunditate mai ridicată etc.;

igiena vacilor se asigură mai uşor;

laptele recoltat prezintă un grad mai ridicat de igienă;

Ca neajunsuri ale întreţinerii libere a vacilor de laptepot fi menţionate:

creşte riscul transmiterii de boli contagioase având în vedere faptul că

instalaţiile de adăpare, muls şi hrănire se folosesc în comun;

necesită un consum mai mare de aşternut, putându-se ajunge până la 10 kg

cap/zi;

necesită suprafeţe construite pe cap de animal mai mari;

formarea grupelor tehnologice este mai complicată;

adăparea animalelor se face mai dificil în acest sistem;

necesită consumuri mai mari de hrană cu circa 12-15%

Adăpostirea. La adăpostirea animalelor întreţinute liber se iau în seamă aceeaşi

parametri ca şi la întreţinerea legată: dimensiunile corporale ale animalelor, parametri

genetici şi de microclimat.

Adăpostirea vacilor de lapte nelegate se paote realiza în următoarele tipuri de

adăposturi:

adăposturi deschise-şoproane folosite în ţări cu climat cald;

Pagina 96 din 100


adăposturi semideschise;

adăposturi închise.

Cele mai utilizate sunt cele semideschise şi închise.

Întreţinerea vacilor de lapte în adăposturi semideschise. Această soluţie

tehnologică se bazează pe întreţinerea vacilor de lapte în adăposturi cu trei pereţi,cu

aşternut permanent; hrănirea este asigurată pe principiu autofurajării cu nutraţuri

voluminoase şi raţionat în privinţa concentratelor, mulsul se realizează în săli speciale,

iar evacuarea dejecţiilor este mecanică.

Adăposturile cu trei pereţi permit accesul permanent al vacilor din padoc în

adăpost şi invers. În interiorul adăpostului nu există amenajări, folosindu-se aşternut

permanent.

Evacuarea dejecţiilor se realizează de două ori pe an cu ajutorul tractorului

prevăzut cu lamă de buldozer. Formarea aşternutului permanent are loc toamna şi

primăvara, când se introduc în adăpost 10-15 kg paie/animal. După câteva zile se

adaugă un nou strat, circa 3-6 kg paie/cap.

Acest tip de adăpost asigură un spaţiu construit de 4-5m²/vacă.

În amplasarea adăposturilor trebuie să se ţină seama de direcţia vântului

dominant, peretele deschis amplasându-se pe partea opusă. În timpul iernii

deschiderea poate fi redusă prin completarea cu baloţi de paie. Streaşina adăpostului

pe această partecu perete deschis este mai mare pentru a dirija la distanţă

precipitaţiile.

Pardoseala este realizată din argilă bătută având o înclinare de 4-5% sper zona

prevăzută cu rigolă de colectare a dejecţiilor lichide.

În continuarea adăpostului este construit padocul,care asigură 8m²/cap. În

padoc se realizează hrănirea şi adăparea. Distribuirea furajelor de volum se face în

iesle cu ajotorul unui transportor cu jnec sau direct din fânar şi silozul de suprafaţă.

Pentru a micşora risipa de furaj, frontul de furajare se închide cu grătare mobile,

deplasate zilnic spre furaj de îngrijitor. Concentratele se administrează la sala de muls.

Adăparea se realizează din jgheaburi cu nivel constant, amplasate în padoc. Pentru a

menţine temperatura apei constantă, se folosesc plonjoane electrice cu voltaj redus

amplasate pe fundul jgheabului.

Principalele avantaje ale întreţinerii vacilor de lapte în adăposturi semideschise

sunt următoarele:

reducerea cheltuielilor de construcţie cu circa 25-30%;

Pagina 97 din 100


animale mai sănătoase ca urmare a contactului permanent cu factorii naturali

de mediu;

valorificarea superioară a gunoiului de grajd;

Neajunsurile acestei soluţii tehnologice sunt cauzate în mare măsură de

temperatura scăzută din adăpost.

se consumă cantităţi mai mari de nutreţuri pentru întreţinerea funcţiilor vitale

în timpul iernii;

consumul de paie pentru aşternut este mai mare;

vacile nu-şi pot exterioriza întregul potenţial productiv datorită temperaturii

scăzute din timpul iernii şi al deranjului reciproc.

Acest tip de întreţinere este folosită pe scară mai redusă la vacile de lapte,

fiind mai frecvent întâlnită la tineretul pentru reproducţie.

Efectul favorabil al întreţinerii în stabulaţie liberă se reflectă şi asupra

activităţii de reproducţie.

Influenţa întreţinerii libere

şi legate asupra

reproducţiei: Tabel 2.9.

Specificare

În grajduri deschise În grajduri închise

Numărul de fătări 46 45

Numărul de vaci cu

retenţie placentară

2 6

Numărul vacilor cu metrită 2 5

Numărul vacilor montate

din care gestante

43/41 37/32

Data instalării gestaţiei

după fătare (zile)

114 130

Perioada dintre fătări (zile) 395 411



Se observă ca vacile intreţinute în adăposturi închise prezinta de 3 ori mai

multe cazuri de retenţie placentară, cu 250% mai multe cazuri de metrită, se măreşte

service-period-ul cu 16 zile şi durata până la instalarea gestaţiei tot cu acelaşi număr

de zile.

Pagina 98 din 100


Capitolul 3:

FILIERA DE PIAŢĂ A LAPTELUI ŞI DERIVATELOR

LACTATE LA S.C. EMA GAB S.R.L.

3.1.- PRODUCŢIA ŞI SISTEMELE DE VALORIFICARE A LAPTELUI ŞI

PRODUSELOR LACTATE

În cadrul filierei laptelui şi derivatelor lactate prin noţiunea de lapte, fără

indicarea speciei de la care provine, se înţelege laptele de vacă. În cazul când provine

de la alte specii, trebuie să fie precizată provenienţa: lapte de oaie, de capră, de

bivoliţă etc. În funcţie de diferite criterii în practica valorificării se mai pot întâlni

diferite denumiri:

- după compoziţie, situaţie conform căreia laptele poate fi integral, normalizat

şi smântânit;

- după procedeele de transformare primară (privind compoziţia), laptele poate

fi: crud, pasteurizat, sterilizat, concentrat şi praf;

- după provenienţă, laptele poate fi: de vacă, de oaie, integral sau în amestec.

În cadrul circuitului de valorificare este preluat laptele de vacă, oaie, capră şi

bivoliţă. Ponderea cea mai mare revine laptelui de vacă şi de oaie.

Funcţiile alimentare ale laptelui sunt complexe acest produs fiind considerat

unul din alimentele cele mai complete. Se impune prin aportul în trofine, dar şi prin

proprietăţi senzoriale. Pentru acest motiv laptele este considerat un produs strategic al

pieţei agroalimentare, care se valorifică ca atare în stare proaspătă sau este supus

prelucrării.

În prezent, tehnologiile alimentare valorifică laptele prin următoarele forme:

ca atare, în stare proaspătă, situaţie în care are loc condiţionarea laptelui proaspăt

pentru consum sau se transformă în lapte concentrat şi lapte praf; prin transformare

sub formă de produse lactate dietetice şi de brânzeturi; prin extragerea selectivă a

componentelor rezultând smântână, unt, lapte smântânit şi altele; prin asociere cu alte

materii se pregătesc diferite alimente ( de exemplu îngheţate etc. ).

Pagina 99 din 100


Disponibilitatea de prelucrare a laptelui este foarte mare. Produsele lactate în

urma prelucrării se pot clasifica în funcţie de specificul tehnologiei de obţinere în

următoarele categorii: produse lactate acide (iaurt etc.); produse obţinute pe baza

grăsimii din lapte (smântână, unt etc.); produse obţinute prin coagulare (brânzeturi

etc.).

În România pentru actuala etapă, principala caracteristică a sectorului de

producere a laptelui este utilizarea unei cantităţi însemnatedin producţie la nivelul

exploataţiilor şi vânzărilor directe pe peţele ţărăneşti. Literatura de specialitate

estimează nivelul consumului familial la cca 41%, consumul pentru hrana animalelor

la 12% şi numai 26% reprezintă cantitatea destinată pieţei ( cantitatea vândută direct

de către producători pe piaţă şi vânzări directe către consumatorii cu un nivel scăzut al

veniturilor ). Această situaţie este consecinţa anumitor factori cum sunt3:

- lipsa ofertei concentrate de lapte;

- o lipsă majoră de orientare spre piaţă a multor producători;

-un sistem deteriorat de colectare a laptelui, cu o nesiguranţă a plăţilor pentru

laptelr livrat unor procesatori ( care întârzie plata către producători );

3 După Zahiu Letiţia ( coordonator ), - Politici şi strategii agricole, reformă şi integrare europeană, Ed. Ceres, Bucureşti, 2005.

Pagina 100 din 100


Fig. 3.1 – Evoluţia pieţei globale a laptelui şi a derivatelor lactate ( după

Chiran, A, ş. a., 2004, p. 14 ).

- o diferenţă mare dintre preţul de achiziţie şi un nivel mai ridicat al preţurilor

pe piaţa ţărănească, ceea ce crează mari dificultăţi în aprovizionarea fabricilor de

prelucrare a laptelui.

Pagina 101 din 100


3.2. – PIAŢA LAPTELUI ŞI CARACTERISTICILE ACESTUIA

3.2.1.- Caracteristicile pieţei. În actuala etapă evoluţia pieţei globale a laptelui

şi a derivatelor lactate din România este caracterizată în principal prin diferitele forme

de manifestre a agenţilor economici existenţi în cadrul filierei precum şi de

comportamentul consumatorului ( fig. 4.1 ).

În acest context referitor la piaţa laptelui se pot delimita următoarele

caracteristici 4:

- cererea uniformă pe întreaga perioadă a anului;

- consumul de lapte şi produse lactate sub nivelul considerat normal;

- existenţa unor mari centre urbane care atrag însemnate consumuri;

- nivelul diferit al consumului în zonele uebane şi rurale;

- generalizarea autoconsumului la nivelul producătorilor individuali;

- atomicitatea şi dispersia teritorială a ofertei, cu mari diferenţieri zonale şi

fluctuaţii sezoniere;

- gradul mare de perisabilitate al produselor lactate ce impune asigurarea unei

protecţii sporite pe întreg fluxul filierei;

- cote foarte scăzute de piaţă deţinute de marea majoritate a operatorilor din

sector;

- existenţa unei concurenţe sporite şi directe;

- ponderea redusă a cantităţilor de lapte materie primă livrată sectorului de

prelucrare;

- neutilizarea întregii capacităţi productive de prelucrare a laptelui;

- lipsa organizării profesionale a crescătorilor de vaci de lapte;

- dezechilibrul cerere-ofertă internă, care a facilitat oferta externă de lapte şi

produse lactate;

- lipsa organizării filierelor laptelui, fiind predominante problemele colectării

laptelui materie primă şi ale distribuţiei produselor lactate;

- practicarea unui sistem de preţuri care defavorizează producătorii;

- disponibilităţile financiare investiţionale reduse ale producătorilor care au

dificultăţi privind accesul la credite;

4 Prelucrat după Vişan, A. – Organizarea pieţei laptelui şi produselor lactate în bazinul de aprovizionare a capitalei, Teză de doctorat, ASE Bucureşti, 2001

Pagina 102 din 100


- lipsa unor politici şi strategii coerente de orientare şi susţinere (mai ales de

natură financiară).

Caracteristicile pieţei laptelui pe care acţionează S.C. EMA GAB S.R.L.sunt

reprezentate printr-o piaţă dominată de un principal procesator de lapte reprezentat de:

Albalact care este şi cel mai important având, spre exemplu, în 2005, o cifră de

afaceri de 16,5 milioane euro

S.C. Milk Prod S.R.L. Simeria

S.C. Comturist Ancuţa S.R.L. – Vaţa de jos

Încă o serie de mici producători de produse tradiţionale în special care nu

trebuie realizată neapărat în unităţi specializate ci se pot realiza acasă după reţete

specifice.

Fiind o unitate relativ tânără, S.C. EMA GAB S.R.L, îcă se găseşte la stadiul

de organizare, de intrare pe piaţă, de organizare a efectivului de animale şi întregire a

acestuia.

Putem spune totuşi că societatea acţionează pe o piaţă exploatabilă în sensul

existenţei anumitor nişe pe piaţa producţiei de lapte din Hunedoara.

Ca să ne dăm seama de capacitatea acestei pieţe prezentăm în tabelul următor

cantitatea totală de lapte rodusă în zona de vest şi implicit în judeţul Hunedoara:

Producţia de lapte pe

regiuni în 2005 Tabel 3.1.

Regiunea

Lapte total(mii hl.) Lapte de vacă şi bivoliţă

Total Sector

privat

Total Sector

privat

Vest 5037 5029 4596 4588

Hunedoara 1157 1156 1110 1109

Sursa I.N.S., Anuarul statistic al României-2006

Se observă că piaţa laptelui din judeţul hunedoara are o pondere de 22.97%

din totalul zonei de vest, iar în ceea ce priveşte special laptele de vacă ocupă o piaţă

24.17% dintr-un total de 4588 al sectorului privat.

Se observă şi o pondere foarte mare a sectorului privat de 99.84% pe total şi

de 99.82%în ceea ce priveşte strict laptele de vacă. Ceea ce nu este foarte bine este

faptul că majoritatea acestor producţii sunt date de producătorii individuali-

particulari, de mici dimensiuni.

Pagina 103 din 100


S.C. EMA GAB S.R.L care prezintă o producţie la nivelul anului 2005 de

10.94 hl. Rezultă că are o cota de piaţă de 0.99% din totalul pieţii iar la nivelul anului

2006 prezintă o cotă de piaţă de 1.4% dată de o producţie de 15.4 hl. Se vede că

unitatea este într-o creştere de la an la an.

3.2.2. -- Oferta şi cerera de lapte şi derivate lactate.

a).- Oferta de lapte este condiţionată de: factorii cu caracter tehnic (numărul şi

rasa efectivelor de vaci, randamentul acestora, sistemul de creştere şi furajare,

prevenirea bolilor etc.), factori economici (cu referire la raportul între preţul laptelui şi

al furajelor, condiţiile de remunerare a personalului care lucrează în sectorul

producţiei de lapte şi în afara acestui sector, modificările şi structura de producţie a

unităţilor agricole producătoare de lapte etc.). În prezent se poate spune că există încă

un nivel scăzut al calităţii ofertei de lapte care este determinată în principal de

calitatea furajelor şi lipsa unei orientări spre calitate şi igienă în cadrul fermelor.

Calitatea laptelui este, de asemenea, afectată negativ şi de lipsa instalaţiilor de răcire

la ferme şi în punctele de colectare.

În urma unei analize a structurii ofertei prin importul românesc de produse

lactate au rezultat următoarele5:

- se menţine o pondere predominantă (cca 40%) a achiziţiilor de lapte şi

smântână;

- creşte ponderea iaurturilor şi brânzeturilor pe seama reducerii ponderii

laptelui praf şi în special a untului;

- menţinerea ponderii predominante a brânzeturilor topite în total achiziţiilor

de brânzeturi. În acest context, un rol important revine reglării taxelor vamale şi

instituirea unor restricţii cantitative în ceea ce priveşte importurile de lapte şi produse

lactate.

Pentru condiţiile ţării noastre creşterea ofertei se poate face prin extinderea

activităţii de creştere a vacilor de lapte, pentru care sunt necesare măsuri cu referire

la6:

- posibilitatea cumpărării de juninci şi vaci de bună calitate;

5 După Grodea Mariana., - Piaţa laptelui – componentele tehnologice şi mecanismele economice de reglare, în vol. Probleme ale pieţei principalelor produse agroalimentare, CIDF, nr. 5-6/1996; Grodea Mariana., - Piaţa laptelui, bariere calitative şi cantitative pentru produsele lactate româneşti, INCE, IEA, Bucureşti, 2004. 6 După Philip Leat ş.a., - Analiza sectorului de lapte şi produse lactate, în lucrarea Lanţul agroalimentar din România: în drum spre aderare, MAPAM, Bucureşti, 2003, p.28

Pagina 104 din 100


- acces la fondurile de investiţii cu un nivel accesibil al dobânzilor;

- posibilitatea de a cumpăra pământ şi clădiri ( sau măsuri sigure de arendare

pe termen lung );

- existenţa unei pieţe de desfacere stabilă, în cadrul căreia să existe un preţ

accesibil, în mod uniform şi care să îi recompenseze calitatea producţiei;

- existenţa şi în perspectivă a consultanţei în domeniul tehnic şi în afaceri.

Oferta de lapte este dată de producţia de lapte iar S.C. EMA GAB S.R.L este

una dintre unităţile producătoare de lapte, fiind una dintre puţinele unităţi organizate

într-o mare de mici producători individuali.

b). - Consumul şi cererea de lapte şi produse lactate în România, în perioada

1990-2001, a înregistrat o importantă creştere; 41% comprativ cu alte produse

agroalimentare. În structura teritorială consumul de lapte neprocesat a inregistrat

niveluri difereţiate si anume: 38% în Bucureşti, 49% în Transilvania, 60% în

Muntenia şi 70% în Moldova7. În paralel se constată o depreciere calitativă a acestuia.

Factorii care determină cererea la produsul lapte sunt legaţi de consumul de

lapte în stare proaspătă, alături de cantităţile necesare pentru producerea derivatelor

lactate (brânză, unt, lapte condensat etc.). În structura cererii de lapte se constată o

pondere mare a autoconsumului ( cca 40% din producţia totală ), vânzări pe piaţa

liberă ( cca 30% ) şi un procent redus al livrărilor de lapte ( cca 20% ).

Determinarea cererii de lapte şi produse lactate poate fi reprezentată ca o

funcţie, materializată prin parametrii acesteia: venituri, preţul produsului respectiv şi

ale celor de substituţie, ratele de schimb etc. Acestora li se pot alătura şi alte elemente

cu grade diferite de cuantificare: mărimea şi compoziţia familiei, nivelul educaţional

şi de sănătate, ocupaţia, vârsta, viaţa comunitară etc.

3.2.3.- Sistemul de preţuri la produsul lapte.

Preţurile şi în cazul produsului lapte ocupă un loc important în diferitele forme

de acţiuni strategice, fiind în acelaşi timp considerat un element foarte flexibil.

Nivelul preţului poate fi ajustat şi de evoluţia raportului cerere-ofertă situaţie în care

ocupă o poziţie intermediară stabilită prin confruntarea interesului agentului economic

şi unele impuneri ale mediului extern al acestuia, caracterizată tocmai prin nivelul de

competitivitate. Preţurile laptelui pentru producători reprezintă aproximativ jumătate

din nivelul preţurilor pentru producătorii în UE. Marjele brute pentru producţia de

7 INS, Aspecte privind evoluţia agriculturii în România1989-1999, Bucureşti, 1999; Anuarul Statistic al României 2002.

Pagina 105 din 100


lapte sunt la un nivel scăzut, faţă de statele UE, dar natura producţiei este foarte

diferită.

După perioada 1990 politica preţurilor la lapte şi produse lactate s-au conturat

de două tendiţe:

- de fixare a acestor preţuri în prima perioadă ( 1990-1996), etapă în care s-a

încercat să se ofere o anumită protecţie atât producătorilor cât şi consumatorilor.

Aceste intervenţii au avut efecte negative în plan social, întrucât nu au fost îndreptate

direct asupra categoriilor defavorizate ale populaţiei.;

- de liberalizare a preţurilor începând din 1997, ce avut un imapct maxim

datorită liberalizării complete a preţurilor ( cu referire specială la lapte materie primă,

lapte praf şi unt ). Perioada 1997-2000 a fost marcată de creşterea semnificativă a

preţului laptelui, ca reacţie a nivelurilor artificaial scăzute a preţurilor din perioada

anterioară.

Factorii care determină elasticitatea cererii, în funcţie de preţul laptelui şi

nivelul veniturilor consumatorilor sunt delimitaţi prin:

- locul distinct pe care laptele şi produsele lactate îl ocupă în cheltuielile

bugetului familial;

- existenţa unei concurenţe indirecte între unt şi margarină ( untul este uşor şi

fercvent substituit de margarină, care deşi nu este un produs lactat, prin calităţile sale

şi mai ales prin preţ, este tot mai mult preferat de consumatori în locul untului );

- gradul necesităţii în consum determină o diferenţiere a cererii ( pentru laptele

de consum elasticitatea cererii este inelastică şi aproximativ uniformă, iar pentru

derivatele lactate încadrate la categoria de lux, cererea este elastică );

- durata perioadei de timp de la modificarea preţului, influenţează direct

coeficientul de elasticitate al cererii la produslul lapte şi derivate lactate, deci pentru

acel produs superior calitativ luat în considerare.

Considerat un produs încă deficitar pe piaţa agroalimentară din România,

apare necesitatea existenţei şi permanentizării unui control al preţurilor de achiziţie al

laptelui care să permită realizarea unor beneficii; cu referire specială asupra

crescătorilor de vaci de lapte. O asemenea susţinere a sistemului de preţuri la lapte, ar

putea include8:

8 După Grodea Mariana, - Piaţa laptelui - componentele tehnologice şi mecanisme economice de reglare, în vol. Probleme ale pieţelor principalelor produse agroalimentare, CIDF, nr. 5-6/1996.

Pagina 106 din 100


un preţ orientativ, indicativ, presatabilit care să direcţioneze producătorii

agricoli în alocarea resurselor pentru asigurarea ecilibrului între cerere şi ofertă;

un preţ de intervenţie minim garantat, la care organele abilitate de guvern

cumpără produsele agricole stocabile în cazul în care preţul pieţei ar fi inferir preţului

indicativ;

un preţ prag care reprezintă nivelul limitei pentru produsele importate.

Toate acestea presupun realizarea din partea statului a unui control eficient

asupra preţuirlor de desfacere cu amănuntul, precum şi asupra adaosurilor la

procesarea laptelui.

La S.C. EMA GAB S.R.L. preţul este stabilit conform legilor rentabilităţii

economice în el fiind introduse toate cheltuielile de producţie, urmărindu-se realizarea

de profit.

3.3.- FILIERA LAPTELUI ŞI A PRODUSELOR DERIVATE

3.3.1.- Particularităţi ale filierei. Particularităţile pieţei la produsul lapte şi

produse lactate redate anterior impun în circuitul de valorificare cunoaşterea tuturor

problemelor legate de nevoile sociale dar şi de condiţiile economice de-a lungul

filierei (fig. 7.2 ). Astfel se pot delimita:

I

PRODUCTIA

DE LAPTE

MATERIE

PRIMA

Pagina 107 din 100

Crescatori individuali de vaci de lapte

Ferme si asociatii de crestere a

vacilor de lapte

Ferme proprii ale procesatorilor de

lapte

Institute de cercetare cu sectoare de

crestere a vacilor de lapte

Agenti economici specializati in colectarea laptelui materie prima

Centre si puncte de colectare ale procesatorilor-individuali-integratori


II

COLECTARE

III

PROCESARE

IV

DISTRIBUTIE

LACTATE

V

CONSUM

FINAL

Fig.3.2. – Sistemul conjugat de organizare a filierei laptelui in bazinul de

aprovizionare

a Capitalei

Pagina 108 din 100

export

Procesare artizanala in gospodarii

Agenti economici specializati in prelucrarea laptelui

Unitati integratoare de prelucrare a laptelui

Grosisti

Distribuitori

Piata libera

DetalistiRetele:fast food,MetroMc Donald’s

Magazine si puncte de desfacere proprii

Consumatori individuali

Consumuri colective:-crese,spitale,camine,UM-antidot


- filiera „produs derivat lactat”, prin care se urmăresc dorinţele conumatorilor

şi ale organizaţiei pe care o reprezintă cum sunt: calitatea mai bună la un nivel

superior al preţului prin care să se asigure cele mai bune condiţii de cumpărare.

Problema pieţei produselor lactate care este condiţionată de capacităţile de

industrializare concentrate la nivel judeţean care mai au încă un caracter monopolist şi

la care se adaugă distanţele mari la transportul laptelui. Cele mai importante

caracteristici în filiera laptelui şi produselor derivate pot fi delimitate prin cunoaşterea

următoarelor elemente considerate caracteristice:

- oferta producţiei de lapte pentru consum în stare proaspătă şi supus

prelucrării este dispersată teritorial şi calitativ neuniformă;

- persistenţa autoconsumului de lapte la un nivel ridicat, care influenţează

negativ realizarea profiturilor de către toţi operatorii din cadrul filierei ;

- consumuri mari pentru producţia de lapte s-au semnalat în special în marile

centre urbane, care sunt depărtate teritorial de zonele de producţie;

- organizarea aprovizionării cu lapte a consumatorilor se poate face direct de la

producători, prin centrele de livrarea laptelui din localităţile urbane, precum şi prin

livrarea laptelui de la fermele de vaci pe care le posedă marile firme (acestea având

rolul de a regulariza aprovizionarea);

- agenţii economici existenţi pe piaţa marilor centre urbane se găsesc într-o

permanentă concurenţă directă şi indirectă (cu referire atât la lapte cât şi la

numeroasele sale derivate);

- solicitarea unei cereri uniforme de produse lactate din partea consumatorilor

pentru întreaga perioadă a anului, alături de exigenţele privind cantitatea laptelui şi a

derivatelor sale;

- livrarea laptelui către consumatori în marile centre urbane face necesară

acumularea unor mari cantităţi de lapte de către agenţii economici specializaţi;

- un risc major este acela că agenţii economici încadraţi în această filieră nu

reuşesc să satisfacă cerinţele şi standardele mereu crescânde de calitate de-a lungul

filierei.

Principalele activităţile în cadrul filierei încadrează recepţionarea, transportul,

conservarea, fabricaţia etc., acestea generând şi cheltuieli suplimentare care se

răsfrâng asupra preţului produselor lactate livrate pe piaţă.

Toate elemntele filierei sunt deosebit de importante cazul ideal fiind acela al

unui complex integrat neexistent încă în cazul S.C. EMA GAB S.R.L. aceste lucruri

Pagina 109 din 100


ar putea fi osibile prin asocirea elementelor componente, prin semnarea unor contracte

clare de colaborare şi de livrare – preluare la termene, date şi condiţii specifice.

În cadrul filierei laptelui S.C. EMA GAB S.R.L se înscrie pe sectorul

producătorului de lapte, unitatea trebuind să asigure unităţilor procesatoare materia

primă laptele în anumite condiţii de calitate dar şi de cantitate astfel încât aceasta să-şi

asigure un proces de producţie continuu după cum se vede în tabelul urmator:

Cantitatea de

lapte livrată pe

lunile anului

2006 Tabel

3.2.

Lunile anului

Cantitate de

lapte (litri)

Dinamică (%) Procent de

grăsime (%)

Dinamică (%)

Ianuarie 126024 100 3.8 100

Februarie 127000 100.77 3.9 102.63

Martie 127076 100.83 3.9 102.63

Aprilie 127200 100.93 3.8 100

Mai 127400 101.09 3.75 98.68

Iunie 127700 101.33 3.7 97.37

Iulie 128000 10158 3 .7 97.37

August 128500 101.97 3.65 96.05

Septembrie 129000 102.36 3.6 94.74

Octombrie 128700 102.12 3.7 97.37

Noiembrie 128500 101.96 3.8 100

Decembrie 128485 101.94 3.9 102.64

Total 1536285

Sursa: Documente de evidenţă internă a S.C. EMA GAB S.R.L

În cazul producţiei livrate se observă un echilibru, o susţinere echilibrată pe

întreaga perioadă a anului a producţiei de lapte având o limită minimă în lunile de

iarnă situată unde va în jurul valorilor de 126024 litri- 126700 litri şi o limită maximă

care se întâlneşte în lunile de vară în jurul valorii de 129000 litri mai mare cu 2.36%

decăt cea mică.

Pagina 110 din 100


Această valoare mai scăzută a cantităţii de lapte livrat în lunile de iarnă de

aproximativ 126000 litri, se explică prin faptul că-n această perioadă cantitatea de

suculente este mai redusă aceasta fiind în legătură directă cu cantitatea de lapte

obţinut dar şi datorită programării fătărilor specifice fiecărei unităţi în parte care

influenţează şi ea curba de producţie a animalelor. Invers cantitatea mai mare, de

aproximativ 12900 litri din perioada de vară este explicabilă prin ieşirea la păşunat,

cantitatea mai mare de apă, obţinându-se cu aproape 2.5% mai mult lapte.

Procentul de grăsime este cel care compensează producţia mai redusă din

perioada de iarnă prin aceea că aceasta este mai mare iarna , aproximativ 3.9% faţă

chiar şi de 3.6% vara deci cu 8.4% mai mult. Normal valoarea procentului de grăsime

trebuie să se situeze în jurul valorii de 3.7%

3.3.2. - Recepţionarea laptelui la lăptăria fermei se face în două etape: în prima

etapă, laptele muls este preluat de la producători (crescători de animale), de către

responsabilul centrului de preluare care atestă cantitatea, calitatea şi procentul de

grăsime pentru întreaga cantitate, în a doua etapă, după ce laptele a fost supus

tratamentului primar are loc recepţionarea sub aspect calitativ, făcută cu ocazia livrării

laptelui de către un delegat. Păstrarea laptelui până în momentul livrării se poate face

în bidoane sau în cisterne izoterme.

Principalele cauze care variază compoziţia laptelui se situează între două

limite: a nivelului calitativ a compoziţiei laptelui obţinut care este specific fiecărui

animal şi calitatea de conservare de la fermă până la sectorul de prelucrare, respectiv

utilizarea în fabricaţie.

Pentru păstrarea caracteristicilor fizico-chimice şi organoleptice ale laptelui

proaspăt de la obţinerea acestuia şi până la livrare, este necesar un tratament primar,

având ca principale operaţii următoarele: filtrarea, răcirea şi păstrarea (fig. 3.3 ).

În ceea ce priveşte recepţionarea la S.C. EMA GAB S.R.L nu se poate vorbi

despre aşa ceva deoarece aceasta este o unitate producătoare.

3.3.3.- . - Colectarea laptelui include concomitent şi operaţii de recepţionare a

căror rezultate, conform determinărilor, sunt înscrise în documentele de evidenţă

primară. Datele reprezintă cantitatea de lapte fizic livrată, motiv pentru care o dată cu

simplificarea modalităţilor de plată alături de cantitatea de lapte fizic se trece şi

Pagina 111 din 100


cantitatea corespunzătoare de “lapte STAS" sau "lapte normalizat", pe baza căruia se

face plata către producător.

În acest context un rol important revine cunoaşterii actualelor probleme din

România considerate de ansamblu, privind colectarea laptelui materie primă, acestea

fiind determinate de următoarele9:

- desfiinţarea aproape totală a centrelor şi punctelor de colectare a laptelui

existente înainte de anul 1989;

- insuficienţa mijloacelor adecvate de stocare-depozitare temporală şi de

transport a laptelui materie primă;

- persistenţa întârzierilor plăţilor către crescătorii de vaci de lapte, pentru

laptele livrat sectorului de prelucrare;

9 După Vişan, A.,. – Organizarea pieţei laptelui şi produselor lactate în bazinul de aprovizionare a capitalei, Teză de doctorat, ASE Bucureşti, 2001.

Pagina 112 din 100

PĂSTRARE DESCURTĂ DURATĂ

COLECTARELAPTE DIN

ZOOTEHNIE

NORMALIZAREA ŞI ÎMBUTELIE-REA LAPTELUI

FABRICAREADE CONSERVE

DIN LAPTE

FABRICAREABR~NZE-TURILOR

FABRICAREADE PREPARA-

TE PROASPETE DIN LAPTE

SISTEMUL DE DISTRIBUŢIE

SISTEMUL DE CONSUM

Lapteproaspăt

Activitate ce necesită condiţii frigorifice de desfăşurare

Fig. 3.3.- Valorificarea laptelui şi produselor lactate (după Niculescu N.., 1980).


- neimplicarea agenţilor economici specializaţi în prelucrarea laptelui pentru

sprijinirea crescătorilor de vaci de lapte.

În mod sintetic se poate arăta că în actuala etapă din România sistemul de

colectare al laptelui este foarte fragmentat. Se pot face referiri la faptul că în multe

zone nu se dispune de suficiente instalaţii de răcire şi se operează cu cantităţi mici.

Sistemul de plată este, de asemenea, deficitar datorită neefectuării la timp a

contravalorii cantităţilor de lapte livrat.

Referitor la activitatea din centrele de colectare, ca stadiu important în filiera

laptelui în mod sintetic se pot sesiza următoarele10:

10 După Philip Leat ş.a., - Analiza sectorului de lapte şi produse lactate, în lucrarea Lanţul agroalimentar din România: în drum spre aderare, MAPAM, Bucureşti, 2003, p. 36.

Pagina 113 din 100

Lapte crud

Curăţirea

Reglarea concentraţieiîn grăsime (conform

standardelor)

Omogenizarea

Pasteurizarea

Sterilizarea

Controlul asupraefectuării tratamentelor

Controlul probelor(eşantioanelor)

Distribuţia

Ambalarea (înmateriale aseptice)

Controlul probelor(eşantioanelor)

Fig.3.4.- . Circuitul valorificării laptelui pentru consum în stare proaspătă.


- centrele de colectare bine organizate pot avea un rol major în colectarea

laptelui de la micii fermieri ;

- centrele de colectare constituie o investiţie majoră, dar pot constitui o

componentă cheie a lanţului de furnizare a laptelui în menţinerea şi monitorizarea

calităţii laptelui ;

- în cadrul acestor centre se manifestă o concurenţă puternică a preţurilor din

partea procesatorilor de lapte ; .

În ceea ce priveşte colectarea laptelui în cazul unităţii S.C. EMA GAB S.R.L

se poate spune că mulsul se face în sală de muls specială, se realizează într-o sală de

muls prevăzută cu instalaţie de muls tip "TANDEM" cu o capacitate de 6 x 2 locuri.

Laptele muls este dus prin intermediul conductei de lapte în 2 tancuri de

păstrare, situat în camera de colectare a laptelui:

1 tanc pentru lapte conform ;

1 tanc pentru lapte neconform de la vaci cu tratamente.

După muls are loc igienizarea automată a aparatelor şi a sălii de muls care se

face manual. Mulsul se face la platformă de tip brăduleţ după cum apare în figura

următoare:

Figura 3.5.Instalaţie de muls platformă tip brăduleţ

Pagina 114 din 100


În cazul în care în unitate există vaci cu probleme care nu pot fi duse la sala de

muls se foloseşte un agregat de muls pe linia grajdului agregat numit MS1 reprezentat

în figura următoare 3.6.:

Figura 3.6.Agregat de muld MS1

3.3.4. - Distribuirea laptelui în sistemul actual de organizare, respectiv,

cantitatea de lapte rămasă după ce s-a acoperit necesarul pentru hrănirea viţeilor, se

livrează centrelor, punctelor de colectări sau direct unităţilor de prelucrare a laptelui.

Punctele de recoltare preiau cantităţile de lapte de la producătorii individuali

sau unităţi asociate care predau cantităţi relativ mici. Pentru unităţile agricole care au

ferme specializate, laptele se livrează "loco fermă", autocisternele de colectare

efectuând operaţii de transport direct la fabrici ( fig.3.4 ). Cantitatea de lapte predată

delegatului din partea unităţii beneficiare este recepţionată şi preluată de aceasta sub

aspect calitativ şi cantitativ, potrivit prevederilor contractuale.

Pagina 115 din 100


Distribuirea laptelui la S.C. EMA GAB S.R.L. se face direct către Albalact de

la poarta fermei după ce în prealabil s-au făcut analizele primare de calitate ale

laptelui care ţin de procentul de grăsime care nu trebuie să fie sub 3.4% şi al acidităţii

care trebuie să se încadreze în limitele normale 6.4-6.7%, deci să nu precipite.

3.3.5. - Procesarea laptelui, în România este legată de existenţa vechilor

capacităţi de industrializare nemodernizate şi presiunea exercitată de noii competitori.

Până la începutul procesului de privatizare, fiecare fabrică de lapte producea întreaga

gamă de produse lactate, pentru a utiliza întreaga cantitate de lapte livrat şi pentru a

oferi comunităţii locale o gamă completă de produse. Concurenţa pieţei din ce în ce

mai intensă are permanent un impact asupra numărului de procesatori de mică

capacitate, în sensul reducerii acestora.

În actuala etapă în cadrul filierei laptelui şi produselor lactate principalele

tendinţe manifestate în cazul marilor unităţi de procesare pot fi delimitate prin:

creşterea numărului acestor unităţi, concomitent cu reducerea numărului de

angajaţi ( prin acasta se demnonstrează preocuparea marilor companiipentru

creşterea productivităţii muncii );

mărirea capitalului, deoarece valoarea acţiunilor unităţilor de procesare a

laptelui

a crescut semnifictiv în ultimii ani;

creşterea cifrei de afaceri, atât pe total întreprindere, cât ţi pe angajat, a valorii

adăugate brute, ca şi a veniturilor operaţionale ( total vânzări minus costuri

variabile );

creşterea investiţiilor, ceea ce înseamnă că afacerile acestor companii au

estimări

pozitive într-o perioadă încă care în cdrul pieţei se manifestă forme ale

inflaţiei.

La nivelul fermei producătoare de lapte, dar şi al sectorului de procesare se

constată: o disponibilitate extensivă de forţă de muncă ieftină; existenţa unor costuri

mici ale imputurilor ( comparativ cu UE ); înregistrarea de costuri reduse pentru

produsele procesate ( jumătate din costurile pe litru de lapte înregistrate în UE ).

Pentru S.C.EMA GAB S.R.L. procesarea nu reprezintă o problemă decât în

ceea ce priveşte asigurarea de lapte pentru procesare către Albalact- unicul ei

beneficiar care se face după cum am arătat mai sus printr-un program foarte bine pus

la punct pe fiecare lună în parte.

Pagina 116 din 100


3.3.6. - Distribuţia existentă în cadrul filierei lapte şi produse lactate de gros în

actuala etapă din România este foarte fragmentată ( existenţa de întreprinderi

private ); ceea ce a condus la costuri mari de distribuţie. Această activitate de

distribuţie este reprezentată prin existenţa unor forme cum sunt:

- distribuţia de gros, cu un nivel ridicat de eficienţă decât în cazul altor

distribuitori en detail;

- distribuţia la micile magazine, situaţie în care se oferă o gamă largă de

produse lactate disponibile;

- desfacerea în cadrul pieţelor stradale, prin care se oferă o siguranţă a plăţilor

pentru micii producători şi care concomitent crează o disponibilitate a unor niveluri

scăzute a preţurilor pentru consumatorii cu venituri modeste.

Legat de aceste forme de distribuţie existente în filiera laptelui apare

necesitatea cunoaşterii şi atenuării unor probleme cum sunt:

- regularizarea fluxurilor de transfer dintre producător-procesator şi

consumatorul final şi în sens invers, atenuându-se după caz efectele conjuncturale ale

pieţei;

- oferirea producătorilor şi procesatorilor a informaţiilor privind nevoile,

dorinţele şi preferinţele clientelei şi consumatorilor finali, în scopul adaptării ofertei la

dinamica acestora;

- posibilitatea de a pune la dispoziţia clientelei a celor mai adecvate servicii

logistice cât mai complete, diversificate şi ieftine.

Un rol important în distribuţie în actuala situaţie pentru filiera laptelui din

România se impune remedierea deficienţelor existente în cadrul reţelei de colectare şi

procesare a laptelui. Sunt încă necesare instituirea unor măsuri de cointeresare şi

stimulare a producătorilor în obţinerea unor cantităţi de lapte de calitate superioară

( livrarea de instalaţii moderne de muls şi păstrare a laptelui; livrarea de nutreţuri

concentrate, medicamente, echipamente de producerea şi înnobilarea furajelor etc., cu

sisteme de plată în rate).

3.3.7. – Comercializarea en detail al laptelui şi derivatelor lactate se

caracterizează prin livrări care se desfăşoară astfel:

- în cadrul pieţelor stradale, prin care se oferă siguranţa plăţilor pentru micii

producători, crearea unei disponibilităţi de preţuri scăzute la anumite produse pentru

consumatorii cu venituri scăzute, costuri mici ale facilităţilor de piaţă;

Pagina 117 din 100


- în magazinele mici, unde oferta este formată dintr-o gamă largă de produse

disponibile;

- în supermarketuri şi unităţi de desfacere de gros importante, forme de

desfacre în care creşte disponibilitatea produselor de calitate; există un nivel superior

al standardelor de servicii; pentru activităţile de achiziţionare şi vânzare a produselor

se înregistrează niveluri de eficienţă ridicate; creşte disponibilitatea în aprovizionarea

cu asemenea produse lactate de către o parte din micile magazine ( acolo unde se pot

cumpăra cantităţi mari de produse, de exemplu Metro).

Semnificativă poate fi considerată situaţia actualei etape, prin care unităţile de

desfacere cu amănuntul nu reuşesc satisfacerea cerinţelor calitative şi sortimentale ale

consumatorilor, iar acest eşec are ca rezultat şi o mai mare penetrare a importurilor.

În tabelul 4.1 este redată structura etapelor filierei laptelui şi produselor lactate

analizată în paralel cu activitatea agenţilor economici şi asociaţiile profesionale

implicate pe filieră, urmând ca de aici să poată fi identificat atât sprijinul acordat de

stat ( sub forma primelor şi subvenţiilor, a alocărilor fondurilor SAPARD şi PHARE,

faciltarea taxelor

Tabelul 3.3.

FILIERA LAPTELUI SI PRODUSELOR LACTATE

Operaţiuni

specifice

Produsul Agenţi

economici

Instituţii

abilitate

Asociaţii

profesiona

le

Sprijin acordat

pe filieră

Dificultăţi

1 2 3 4 5 6 7

ameliorare

,

reproducţi

e,

creştere,

exploatare

vaci de lapte,

tineret

reproducţie

gospodării

individuale,

ferme

familiale,

asociaţii

agricole,

societăţi

comerciale

MAPDR,

ANCA,

ANARZ,

PIA,

AVSA,

DVSA,

SEMTEST,

DADR

AGCTR,

ACTT,

asociaţii

profesiona

le locale

Prime pentru

lapte;

subvenţii

juninici, viţei;

fonduri

SAPARD

(mas. 3.1.),

HG 865/2003

-necorelarea preţului cu calitatea;

-dimensiune redusă a exploataţiilor de vaci

de lapte;

-ofertă sezoniera de lapte (25% lapte iarna;

75% lapte vara);

-potenţial genetic şi productivitate scăzută a

unui procent semnificativ din efectivul de

vaci de lapte;

-raţii furajere neechilibrate cantitativ şi

Pagina 118 din 100


calitativ;

-slaba orientare spre piaţă, calitate şi igienă

a producătorilor de lapte;

-acorduri instabile de plată - întârzieri lungi

în efectuarea plăţilor;

-calitate scazută şi preţuri ridicate ale

serviciilor;

-insufienţa capitalului la nivelul fermelor şi

cost ridicat al creditelor comerciale;

- lipsa aparatelor de muls şi a instalaţiilor de

răcire la majoritatea producătorilor

-lipsa informaţiilor privind situaţia şi

evoluţia pieţei.

colectare,

recepţie,

transport

lapte materie

primă

puncte şi

centre de

colectare

DVSA -număr redus de puncte şi centre de

colectare;

-insuficienţa tancurilor de răcire a laptelui;

transform

are lapte

materie

primă în

produse

lactate,

depozitare

, transport

lapte de

consum;

produse lactate

proaspete;

brânzeturi; unt;

lapte praf

unităţi de

procesare cu

capital

privat şi

mixt

MAPDR,

AVSA,

ANPC

APRIL,

APEL

fonduri

SAPARD şi

PHARE

- baza de aprovizionare cu lapte materie

primă scazută;

-incompleta armonizare legislativă cu cea

din UE;

-costuri ridicate de colectare;

-tehnologii învechite şi grad redus de

utilizare;

-calitate scăzută a laptelui materie primă şi

randament scăzut de prelucrare;

-costuri ridicate de fabricaţie şi distribuţie;

-lipsa informaţiilor privind situaţia şi

evoluţia pieţei.

transport

produse

lactate

lapte şi produse

lactate

agenţi

economici

cu activitate

en-gros şi

ANPC APEL -disfunctionalităţi ale «lanţului frigului«

filieră ;

-costuri mari datorită fragmentării

sistemului de distribuţie cu ridicata.

Pagina 119 din 100


en detail

Pagina 120 din 100


2 3 4 5 6 7

vânzare

cu

amănuntul

şi en-gros

lapte şi produse

lactate

magazine,

supermarket

-uri,

chioşcuri,

pieţe

stradale

ANPC,

OPC,

APEL relaxarea taxelor

vamale la export

-facilităţi limitate de menţinere a calităţii

produselor proaspete (magazine mici)

-calitate igienică scăzută a produselor,

instalaţiilor şi procedurilor de manevrare

(vânzări stradale) ;

-lipsa concurenţei şi preţuri ridicate

(supermarketuri) ;

-cotă ridicată de TVA (19%) ;

achiziţio-

nare,

consum

lapte şi produse

lactate

menaje

casnice,

cantine,

restaurante,

armată,

unităţi

turistice

ANPC,

OPC,

APEL verifică calitatea

alimentelor

-preţuri relativ mari pentru un segment

semnificativ de populaţie şi putere de

cumpărare scăzută ;

-necorelare sistem preţ/calitate

Abrevieri: MAPDR – Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;

DADR – Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală; ANCA – Agenţia

Naţională de Consultanţă Agricolă; ANARZ – Agenţia Naţională de Ameliorare şi

Reproducţie Zootehnică; PIA – Puncte de Însămânţări Artificiale; AGCTR –

Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine; ACTT – Asociaţia Crescătorilor de

Taurine Transilvania; ANPC – Autoritatea Naţională pentru Protecţia

Consumatorului; APRIL – Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui; APEL

- Asociaţia Promovare Educaţională a Laptelui. SURSA : Prelucrat după Zahiu

Letiţia, ( coordonator ) - Politici şi pieţe agricole, Ed. Ceres, Bucureşti, 2005.

Pagina 121 din 100


vamale de export etc ), dar şi a deficienţele ce pot fi semnalate de-a lungul

lanţului agroalimentar ( insuficienţa capitalului, nivelul scăzut al calităţii, existenţa

tehnologiilor învechite, manifestarea unor necorelări în sistemul preţ/caliate etc ).

3.4. Caracteristicile filierei laptelui şi produselor lactate din România

Sectorul “lapte şi produse lactate” este unul dintre cele mai importante din

agricultura României. Valoarea laptelui în anul 2005 a avut o pondere de 40% în

totalul producţiei animale şi 15% în valoarea producţiei agricole (dublându-se în

ultimii 8 ani de la 7% în 1993, la 15% în 2005).

Laptele oferă, prin compoziţia lui complexă şi calitatea nutritivă, elementele

necesare unei alimentaţii aproape complete şi echilibrate a populaţiei, fiind un produs

indispensabil mai ales în hrana copiilor, persoanelor în vârstă, bolnave şi a celor care

muncesc în medii toxice. Uşurinţa în utilizarea laptelui şi produselor lactate pentru

prepararea meselor, conţinutul în proteine, nivelul ridicat de digestibilitate al

preparatelor fermentate (datorită conţinutului în acid lactic), raportul avantajos între

valoarea nutritivă şi preţul produsului constituie premise sigure pentru o evoluţie

ascendentă a consumului de lapte şi produse lactate.

Principalele caracteristici ale filierei acestui produs sunt cel puţin următoarele:

producţia de lapte este oscilantă, cu diferenţe relativ mari între cantităţile

livrate vara şi iarna, deşi ţara noastră deţine suprafeţe însemnate de păşuni şi fâneţe

naturale (33% din terenul agricol).Dispersia accentuată a efectivelor de vaci şi a

producţiei pe un număr mare de gospodării implică dificultăţi în realizarea unei

aprovizionări constante pe toată perioada anului ;

zonele tradiţionale de producere a laptelui sunt , în general, cele de deal şi

munte ;

cererea pentru lapte, precum şi exigenţele din ce în ce mai ridicate privind

calitatea produselor lactate este, în general, uniformă pe tot parcursul anului,

remarcându-se însă solicitări nesatisfăcute în timpul sezonului rece, când oferta de

lapte este mai scăzută ;

Pagina 122 din 100


consumul cel mai ridicat de lapte este semnalat, în special, în marile centre

urbane, care, în general, sunt depărtate teritorial de zonele de producţie;

canalele de distribuţie prin care acest produs alimentar ajunge la consumator

sunt diferite. Cel mai important din punct de vedere al volumului fluxului de lapte îl

reprezintă vânzările pe piaţa liberă şi autoconsumul. Din acest punct de vedere, se

poate face precizarea că aproximativ 65 % din producţia de lapte este valorificată prin

acest sistem.

Un alt mod de valorificare este distribuţia prin reţeaua magazinelor cu

amănuntul şi en-gros. Aceasta presupune colectarea laptelui de la producători prin

punctele şi centrele de colectare şi apoi procesarea industrială în unităţi specializate.

Prin acest canal se valorifică însă, din păcate, aproximativ 20 % din producţia de lapte

a ţării.

Agricultura – Creşterea vacilor de lapte reprezintă o ocupaţie de bază în zonele

rurale şi montane asigurând stabilitate forţei de muncă, precum şi venituri ritmice

crescătorilor. De asemenea, permite valorificarea superioară a furajelor obţinute pe

suprafeţele furajere în sistem natural (păşuni naturale). In această primă verigă a

filierei, principalii agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea de producere a

laptelui sunt: gospodăriile individuale; fermele familiale; asociaţiile şi societăţile

agricole şi societăţile comerciale. Important de semnalat în acest stadiu, sunt

următoarele aspecte: fragmentarea şi dimensiunea medie extrem de redusă a fermelor

de vaci de lapte (1,2 milioane de producători, cu 1,46 capete vaci pe exploataţie);

nivelul ridicat al autoconsumului (41%) ; insuficienţa capitalului pentru dezvoltarea

activităţii.

Colectarea – Reţeaua de colectare formată din puncte şi centre de colectare

este cea mai vulnerabilă verigă din cadrul filierei laptelui. In general, se operează cu

cantităţi mici în cadrul fluxului laptelui de la producător la procesator, ceea ce

presupune costuri suplimentare legate de transport In multe zone, aceste centre de

colectare nu dispun de suficiente instalaţii de răcire a laptelui.

Procesarea industrială a laptelui materie primă este următoarea verigă a

filierei. Unde laptele este transformat în produse lactate destinate consumului uman.

Cei care operează în acest stadiu sunt agenţii economici cu capital privat şi mixt. De

semnalat este ponderea scăzută a laptelui preluat şi procesat (de numai 21% din

producţia totală), ceea ce a condus la diminuarea producţiei de produse lactate

procesate, cu peste 50 %.

Pagina 123 din 100


Comercializarea reprezintă punctul final al filierei. Distribuţia produselor

lactate este realizată atât pe piaţa internă prin reţeaua magazinelor en-gros şi cu

amănuntul şi respectiv, piaţa micilor producători, cât şi pe piaţa externă. Foarte

important în acest stadiu al filierei este modul de ambalare şi prezentare a produselor

lactate. De aceea, promovarea calităţii de marcă a produselor lactate prin campanii

promoţionale şi sistemul atractiv de etichetare ar oferi acestor produse avantaje legate

de creşterea cotei de vânzări şi cultivarea gustului consumatorului pentru produsul

respectiv.

Producţia de lapte

Efectivul matcă (vaci, bivoliţe şi juninci) s-a redus în perioada 1989-2005 cu

656 mii capete (26%). Din totalul acestei pierderi 656 mii capete 99.61% revine

sectorului privat (tabelul 1).

Evoluţia efectivului matcă

(1989-2005) - mii capete -

Tabel 3.4.

Anii

Efectiv matcă- total din care: sector privat

1989 2468 2149

1990 2122 1850

1991 2266 2027

1992 2025 1818

1993 1979 1796

1994 1963 1804

1995 1983 1841

1996 1939 1811

1997 1844 1746

1998 1794 1698

1999 1769 1716

2000 1775 1741

2001 1746 1724

2002 1759 1745

Pagina 124 din 100


2003 1757 1748

2004 1755 1748

2005 1812 1805

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României 1990-

2002, Romania in cifre, INS, 2006

In ulimii ani situaţia efectivelor tinde să se îmbunătăţească. In anul 2002,

comparativ cu anul 2001, numărul total al vacilor de lapte înregistrează o creştere de

13 mii capte (0,7%). Pe sectoare însă, constatăm o reducere a efectivului în sectorul

de stat cu 8 mii capete, concomitent cu creşterea acestuia în sectorul privat cu 21 mii

capete. În continuare 2005 reprezintă un an de cotitură, de revigorare a sectorului

având o creştere faţă de 2002 de 53 mii capete şi această tendinţă pare viabilă într-o

economie comunitară.

În perioada de tranziţie au avut loc două tendinţe distincte în ceea ce priveşte

producţia de lapte: astfel între anii 1989 – 1997 (cu excepţia anilor 1990 şi 1992),

aceasta a crescut constant (+25%), creştere datorată sporirii accentuate a producţiei

medii (+62%); între anii 1997 – 2000, odată cu liberalizarea completă a preţurilor şi

înlăturarea tuturor măsurilor de sprijin pentru producătorul de lapte, a avut loc un

declin, atât al producţiei totale, cât şi al producţiei medii. Incepând cu anul 2001 se

remarcă o uşoară redresare atât a producţiei medii, cât şi a producţiei totale . În

continuare cu toate că nu avem o creştere a producţiei medii până în 2005, pe seama

creşterii numărului de unităţi procesatoare asistăm la o creştere a producţieitotale atât

în sector privat cât şi de stat mai mare chiar şi faţă de producţia anului 1989 cu

134.3%(tabelul 2).

Procesul de privatizare la nivelul fermelor de vaci de lapte a avut ca rezultat

fragmentarea acestora. Astfel, sectorul privat a devenit preponderent: în anul 2002,

deţinea 99% din efectivul de vaci şi furniza 98% din producţia de lapte; acesta este

insa reprezentat, mai ales de micile exploataţii de tip familial. Pe total ţară există 1,2

milioane exploataţii de vaci de lapte, în care este concentrat un efectiv de 1,7 milioane

capete. Dimensiunea medie pe exploataţie este de 1,46 vaci de lapte, ponderea cea

mai ridicată (95%) fiind deţinută de gospodariile cu 1–2 capete. Exploataţiile care

Pagina 125 din 100


deţin peste 100 capete reprezintă doar 0,01% din total şi aparţin în proporţie de 84%

fostului sector de stat (tabelul 3).

Pagina 126 din 100


Evoluţia

producţiei

medii şi

totale de

lapte de

vacă(1989 -

2005)

Tabel 3.5.

Specificare

Producţia medie

litri/vacă

Producţia totală

mii hl

din care: sector privat

mii hl

1989 1892 41195 33727

1990 2063 40311 32950

1991 2203 41823 35742

1992 2305 41079 35900

1993 2440 43507 39309

1994 2790 49632 45737

1995 2955 52830 49113

1996 3018 53477 50211

1997 3037 52591 49937

1998 3071 51604 48686

1999 2920 49249 47791

2000 2925 49497 48351

2001 3014 50036 49362

2002 3133 51800 51337

2003 3084 54199 53917

2004 3159 55444 55126

2005 3053 55334 55121

Sursa: Institutul Naţional de Statistică: Aspecte privind evoluţia agriculturii în

România 1989-1999, Bucureşti, 1999; Anuarul Statistic al României 2006, Romania

in cifre, INS, 2006

Structura după

dimensiuni a

Număr ferme % din total Număr

capete vaci

% din total Media

cap/fermă

Pagina 127 din 100


fermelor de vaci

de lapte în 2005

Tabel 3.6.

Specificare

Total 1188387 100,00 1735979 100,00 1,46

1-2 capete 1134118 95,43 1444366 83,20 1,27

3-5 capete 47705 4,01 173667 10,00 3,64

6-10 capete 4316 0,36 32415 1,87 7,51

11-15 capete 964 0,08 12806 0,74 13,28

16-20 capete 435 0,04 7727 0,45 17,76

21-30 capete 301 0,03 7525 0,43 25,00

31-50 capete 225 0,02 8624 0,50 38,33

51-100 capete 145 0,01 10167 0,59 70,12

>100 capete 178 0,01 38682 2,23 217,31

Sursa: Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor

In prezent, o caracteristică principală a sectorului de producere a laptelui este

utilizarea unei cantităţi însemnate din producţie la nivelul exploataţiilor, şi a

vânzărilor directe pe pieţele ţărăneşti. Astfel, consumul familial (autoconsumul) este

estimat la aproximativ 41%, iar consumul pentru hrana animalelor la 12%, 26%,

reprezentând cantitatea vândută direct de producători pe piaţa şi vânzări directe spre

consumatorii cu venituri mici. Aceasta situatie este consecinta câtorva factori, ca:

lipsa ofertei concentrate de lapte;

o lipsă majoră de orientare spre piaţă a multor producători;

un sistem deteriorat de colectare a laptelui, cu o nesiguranţă a plăţilor pentru

laptele livrat unor procesatori (care întârzie plata către producători cu până la 3 luni);

o diferenţă mare dintre preţul de achiziţie şi preţul mai ridicat practicat pe

piaţa ţărănească, ceea ce creează mari dificutăţi în aprovizionarea fabricilor.

O provocare majoră pentru dezvoltarea comercială a sectorului de lapte şi

produse lactate o constutuie creşterea cantităţii de lapte crud, de bună calitate, destinat

sectorului de procesare, la preturi compeitive pentru ambii parteneri.

Pagina 128 din 100


Colectarea laptelui

Sistemul de colectare este deteriorat, fragmentat, iar în multe zone, centrele si

punctele de colectare nu dispun de suficiente instalaţii de răcire.In general, se

operează cu cantităţi mici în multe puncte de colectare, în cadrul fluxului laptelui de la

producător la consumator, iar calitatea materiei prime este scăzută. La acestea se mai

adaugă şi costurile ridicate necesitate de colectarea, transportul şi distribuţia laptelui şi

produselor lactate. De asemenea, plata la timp pentru laptele livrat este de o

importanţă crucială pentru fermieri, pentru că astfel ei pot obţine fondurile necesare

pentru a-şi asigura existenţa şi pentru a plăti input-urile necesare desfăşurării

activităţii. Din acest punct de vedere, dezvoltarea şi modernizarea centrelor de

colectare constituie o cerinţă majoră pentru dezvoltarea unui sector de lapte

competitiv.

Procesarea laptelui

Procesul de privatizare, şi în cazul acestui sector important al filierei laptelui a

condus la apariţie a numeroase unităţi de procesare. De la începutulanului 1990 până

la sfârşitul anului 2001 au fost privatizate 46 de fabrici de procesare, iar 7 erau în curs

de privatizare. Simultan, de-a lungul anilor, au fost înfiinţate noi întreprinderi de

procesare. Astfel, în prezent, îşi desfăşoară activitatea un număr de 791 de unităţi, din

care marea majoritate aparţin agenţilor economici cu capital privat.Cele mai multe

unităţi de procesare sunt mici, din punct de vedere al numărului de angajaţi: 785

întreprinderi au mai puţin de 50 de angajaţi, iar 69 au mai mult de 50 de angajaţi.

Indicatorii de performanţă prezentaţi în tabelul 4 oferă câteva perspective

asupra randamentului financiar al sectorului de procesare a laptelui şi produselor

lactate, indicând, în egală masură, diferenţele dintre marile companii cu peste 50 de

angajaţi şi companiile cu mai puţin de 50 de angajaţi.

Indicatorii de performanţă pentru industria

lapte şi produsele lactate Tabel 3.7.

Indicatori financiari şi economici

Intreprinderi cu 50 de

angajaţi şi peste

Intreprinderi cu mai

puţin de 50 de angajaţi

1998 1999 2005 1998 1999 2005

Numărul întreprinderilor 57 64 69 851 909 785

Capitalul social, 31/12 (miliarde lei) 387 964 1707 129 72 181

Numărul mediu de angajaţi 15273 13828 11741 2756 4518 4706

Pagina 129 din 100


Cifra de afaceri (miliarde lei) 1806 2767 6412 596 389 1911

Producţia exercitiului (miliarde lei) 1790 2390 6029 357 332 1529

Exporturi directe (miliarde lei) 7 147 183 7 - 2

Valoarea adaugată brută la costurilor

factorilor (miliarde lei)

485 658 1394 69 55 130

Excedent brut exploatare (miliarde lei) 173 210 538 29 12 -32

Rezultatul brut al exercitiului (miliarde lei) 82 -70 -2 -70 -64 -146

Investiţii (miliarde lei) 79 390 427 72 45 177

Cifra de afaceri pe angajat (milioane lei) 118,2 200,1 546 216,2 86,1 406

Excedentul brut de explatare pe angajat

(milioane lei)

11,3 15,2 45,8 10,5 2,7 -6,7

Sursa: Institutul Naţional pentru Statistică, Rezultate şi randamente ale

întreprinderilor de industrie şi comerţ, volumele din 1999, 2000,2005, Secţiunea 6.5 ;

Rezultate si performante ale intreprinderilor din industrie si constructii, 2005

Principalele tendinţe manifestate în cazul marilor unităţi de procesare sunt:

creşterea numărului acestora, concomitent cu reducerea numărului de angajaţi

(în medie unităţile mari şi-au redus numărul de angajaţi cu peste 100 de persoane);

ceea ce demonstrează preocuparea marilor companii în vederea creşterii

productivităţii muncii;

extinderea bazei de capital, deoarece valoarea acţiunilor lor a crescut de

aproape două ori în 2005, comparativ cu anul 1999;

creşterea cifrei de afaceri, atât pe total întreprindere, cât şi pe angajat, a valorii

adăugate brute, ca şi a veniturilor operaţionale (total vânzări minus costuri variabile);

creşterea investiţiilor, ceea ce înseamnă că afacerile acestor companii au

estimări pozitive într-o perioadă caracterizată, totuşi, printr-o inflaţie ridicată.

Caracteristic unităţile mici de procesare sunt următoarele:

forţa de muncă angajată are o distribuţie asimetrică, peste 90% din unităţi

având mai puţin de 50 de angajaţi;

in perioada 1999 – 2005 numarul acestor intreprinderi s-a redus de la 909 la

785 (-24%), concomitent insa cu cresterea capitalului social, a cifrei de afaceri si a

valorii investitiilor;

Pagina 130 din 100


indicatorii privind producţia, valoarea adăugată brută şi veniturile operaţionale

înregistrează, de asemenea, o crestere în anul 2005 comparativ cu 1999;

Datele prezentate reprezintă o sinteză a activitatii întregului sector de

procesare a laptelui şi produselor lactate. Desigur, rezultatele fiecărei unităţi de

procesare pot să difere substanţial şi depind, printre altele, de scara lor şi de eficienţa

utilizării resurselor, de calitatea şi gama produselor, precum şi de abilităţile de

managment şi de marketing.

Capacitatea totală de procesare este de 30000 mii hl anual, cu un grad mediu

de utilizare de doar 35%. Din experienţa şi practica ţărilor membre ale Uniunii

Europene rezultă că, rentabilitatea unei unităţi de prelucrare nu este justificată, decât

dacă prelucrează peste 100.000 hl lapte anual. Faptul că, în ţara noastră, majoritatea

unităţilor de procesare deţin, în medie, capacităţi de 3000 – 4000 hl lapte anual, al

căror grad de utilizare nu depaşeşte decât rareori 50%, ne conduce la concluzia că

viabilitatea lor este pusă sub semnul întrebării, în sensul că, aceste unitaţi nu vor fi

capabile pe viitor să dezvolte şi să desfăşoare activitaţi rentabile. Există însă şi un

număr de companii care preiau mai mult de 100.000 litri lapte pe zi, acestea fiind de

altfel cele mai mari din ţara noastră (tabelul 5).

Ierarhia marilor companii

procesatoare de lapte din

România Tabel 3.8.

Numele companiei

Cantităţile estimate de lapte preluat pe zi, litri

SC Napolact 300000

SC Friesland 300000

SC Albalact 280000

SC Danone 130000

SC Rarăul, Câmpulung 110000

SC Parametru 100000

Sursa: Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor

Aşa cum s-a prezentat anterior, laptele procesat reprezintă numai o parte din

totalul laptelui produs. Aproximativ 80% din cantitatea totală, fie este consumat în

gospodării, fie este vândut pe pieţele ţărăneşti sub formă de lapte lichid, brânzeturi sau

smântână. Doar circa20 % din laptele crud este livrat întreprinderilor de procesare. De

Pagina 131 din 100


aceea, scăderea permanenta a cantităţii de lapte materie primă livrată către unităţile de

procesare,a condus la diminuarea producţiei produselor procesate: -87% la unt, -72%

la lapte de consum, -63% la brânzeturi şi -67% la lapte praf (tabelul 3.9.).

Se observă o creştere foarte pronunţată a societăţii Albalact, unitate cu care

lucrează şi S.C. EMA GAB S.R.L., care a reuşit să intre, să se dezvolte pe piaţa

românească a laptelui prin mărci precum Fulga sau Zuzu-Zuzu, produse de o calitate

superioară, la această calitate contribuind şi calitatea materiei prime asigurate într-o

oarecare măsură şi de societatea noastră

Evolu

ţia

produ

cţiei

de

produ

se

lactat

e

indus

trializ

ate în

Româ

nia,

Tabel

3.9.

Anii

Lapte de

consum cu

1,8% grăsime

- mii hl -

Lapte praf

- mii tone -

Produse lactate

proaspete cu 3,5%

grăsime

- mii hl -

Unt

- mii tone -

Brânzeturi

- mii tone -

1989 5628 24 2757 46 82

1990 5222 29 4264 33 94

1991 4084 19 2707 23 71

1992 3843 10 1510 20 49

1993 3188 11 1443 17 50

1994 3855 12 1505 14 47

Pagina 132 din 100


1995 3964 15 2250 16 51

1996 3491 12 2051 13 48

1997 1510 11 1457 14 42

1998 1100 7 1387 6 49

1999 1750 6 1394 6 51

2000 1608 7 905 6 29

2001 1168 8 1077 6 36

2002 1281 8 1665 6 43

2003 1442 8 1740 6 49

2004 1577 9 2708 7 53

2005 1600 10 3171 8 61

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României 1990-

2005

Toate aceste lucruri au fost posibile pe baza unei producţii constante ridicate

progressive de lapte după cum se vede şi în tabelul următor:

Producţia de

lapte (mii hl)

2000-2005

Tabel 3.10.

An

Producţia

totală de

lapte

(%) Producţia

fără

consumul

viţeilor

(%) Producţia

de la vaci

şi

bivoliţe

(%) Producţia

fără

consumul

viţeilor

(%)

2000 Stat 51630 100 44831 100 48518 100 41719 100

Privat 50542 100 43915 100 47447 100 40820 100

2001 Stat 53169 102.98 46367 103.43 50036 103.13 43223 103.60

Privat 52483 103.84 45782 104.25 49362 104.04 42661 104.51

2002 Stat 55146 106.81 48325 107.79 51800 106.76 44980 107.82

Privat 54675 108.18 47922 109.12 51337 108.20 44584 109.22

2003 Stat 57736 111.83 50600 112.87 54199 111.71 47063 112.81

Privat 57450 113.68 50359 114.67 53917 113.64 46827 114.72

2004 Stat 59818 115.86 53386 119.08 55444 114.27 49012 117.48

Privat 59497 117.72 53097 120.91 55126 116.18 48726 119.38

2005 Stat 60614 117.40 53852 120.12 55334 114.05 48572 116.43

Privat 60395 119.49 53654 122.18 55121 116.17 48379 118.52

Pagina 133 din 100


Sursa:I.N.S.Anuarul statistic al României – 2006

Se observă o creştere constantă a producţiei de lapte de la an la an concretizată

printr-o creştere anuală de câte 2-3 procente având în total o creştere cu 19.49% mai

mare in 2005 faţă de anul 2000 atât în cazul producţiei de lapte per total cât şi

excluzându-se consumul viţeilor.

S-a ajuns astfel, de la o producţie la nivelul anului 2000 de 51630 mii hl la o

producţie totală de 60614 mii hl în 2005 cu o diferenţă – spor de producţie de 8984

mii hl în domeniu privat , şi de la 50542 mii hl la 60395 mii hl cu o diferenţă – spor

de producţie de 9853 mii hl în sectorul privat.

Producţia marfă de lapte pe total a ajuns de la 44831 mii hl în 2000 la 53852

mii hl în 2005 cu o diferenţă de 9021 mii hl lapte în sectorul de stat, iar în sectorul

privat se ajunge la valoarea de 53654 mii hl în 2006 faţă de 43915 în 2005 cu o

diferenţă – spor de 9739 mii hl.

Cu toate acestea creşterea excluzând consumul viţeilor este mai mare

procentual decât cea totală găsindu-se la o valoare de 22.18% faţă de 19.49% în cazul

producţiei totale .

Producţia marfă şi totală de lapte de vacă prezintă o evoluţie sinuasă ea

crescând progresiv până în 2004 când ajunge la valoarea de 55444 mi hl respectiv

49012 mii hl în 2004 apoi scăzând puţin până la valoarea de 55334 mii hl şi 48572 mii

hl în anul 2005, deci după ce avusese o creştere de 114.27% faţă de anul 2000 ajunge

la 114.05 % spor în 2005 faţă de 2000 deci o scădere de 0.12%.

Cam aceleaşi lucruri se remarcă şi în cazul producţiei de lapte din sectorul

privat unde se înregistrează o creştere de 16.18% respectiv 19.38% până în 2004

reprezentată în valori absolute printr-o creştere de 7679 mii hl respectiv 7906 mii hl,

urmând să scadă apoi cu 0.01% respectiv 0.86% ca şi producţie marfă de lapte de vacă

destinat direct pieţii, sporul reducându-se la valorile de 7674 respectiv 7559.

În ceea ce priveşte productivitatea producţiei de lapte pe cap de locuitor datele

sunt redate în tabelul următor:

Producţia de

lapte pe cap

de locuitor

(2000-2005)

Tabel 3. 11.

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Pagina 134 din 100


Anul

Producţia(litri

)

230.1 237.3 253.0 265.7 276.0 280.3

Dinamica (%) 100.0 103.1 109.9 115.5 119.9 121.8


Şi din punctual de vedere al producţiei de lapte pe cat de locuitor se observă o

creştere de la an la an în ultimii 5 ani ajungându-se la o valoare absolută de 280.3 litri

de la 230.1 deci un spor de producţie de 50.2 litri de lapte în 5 ani.

Spre deosebire de producţia totală de lapte, producţia de lapte pe cap de

locuitor nu prezintă o scădere în 2005 faţă de 2004 ea continuânduşi tendinţa de

creştere progresivă de la an la an.

În valori relative se constată o creştere de 21.8% al producţiei de lapte pe cap

de locuitor în 2005 faţă de 2000 creşteri mai inseminate fiind în anii 2002 de 53 de

litri faţă de 200 şi 2003 alţi 12 litri faţă de cei deja obţinuţi.

Pentru a ne putem da seama mai bine de însemnătatea acestor producţii este

foarte important să ne aruncăm o privire asupra evoluţiei efectivelor de animale din

ultimii 5 ani:

Evoluţia efectivelor de animale 2000-2005 Tabel 3.12.

Efective 2000 % 2001 % 2002 % 2003 % 2004 % 2005 %

Bovine

total

Stat 2870 100 2800 97.6 2878 100.3 2897 100.9 2808 97.8 2862 99.7

Privat 2796 100 2753 98.5 2847 101.8 2877 102.9 2789 99.7 2846 101.8

Vaci,

bivoliţe

Stat 1775 100 1746 98.4 1759 99.1 1757 98.9 1755 98.8 1812 102.1

privat 1741 100 1724 99 1745 100.2 1748 100.4 1748 100.4 1805 103.7


Se observă că, în cazul efectivelor de bovine total avem o scădere în sectorul

de stat de 0.3% în valoare absolută de 8 mii capete care este cât de cât compensată de

creşterea înregistrată în sectorul privat de 1.8% în valoare absolută de 50 mii capete,

care ne dă informaţii despre tendinţa de dezvoltare a sectorului privat din ultimii 5 ani

în dauna celui de stat.

Pagina 135 din 100


În ceea ce priveşte strict efectivele de vaci şi bivoliţe aici se observă o creştere

atât în domeniu de stat cât şi în cel privat de 2.1% respective 3.7%, reprezentate în

valori absolute de 37 mii capete respective 64 mii capete.

Se observă o anume sinuozitate prin aceea că efectivul are creşteri uşoare

urmate de scăderi consecutive de aproximativ aceleaşi intensităţi.

CAPITOLUL 4.

ANALIZA EFICIENŢEI ECONOMICE ÎN CREŞTEREA TAURINELOR

PENTRU LAPTE LA S.C. EMA GAB S.R.L.

-ÎN DINAMICĂ PE PERIOADA 2004-2006

Analiza activităţii de producţie şi a eficienţei economice se foloseşte ca o

metodă eficientă de conducere şi administrare a unităţilor crescătoare de taurine

pentru lapte, ca un mijloc de cunoaştere a activităţii economice, de descoperire a

rezervelor interne şi de orientare a activităţii pe baza deciziei fundamentale absolut

necesare într-un management şi marketing performant.

O particularitate a analizei constă în caracterul său deosebit de complex,

caracter ce provine din complexitatea fenomenelor exercitate. O serie de aspecte ce

ilustrează caracterul complex al analizei economice apar în legătură cu necesitatea

studierii relaţiilor cauză — efect, acestea, în cazul fenomenelor economice sunt

generate de factori multipli, cu influenţe, sensuri şi intensităţi diferite.

Analiza nivelului eficienţei economice a producţiei este efectuată pe o

perioadă de trei ani (2004 - 2006).

4.1. PREZENTAREA UNITĂŢII

Societatea comercială „ S.C. EMA GAB S.R.L. " a luat fiinţă în anul 2001 în

localitatea AUREL VLAICU, jud. HUNEDOARA . Societatea este înregistrată la

REGISTRUL COMERTULUI sub nr. J 20/ 292/ 2001, are codul fiscal 13810050 .

STRUCTURA DE PRODUCŢIE

Pagina 136 din 100


Societatea are în componenţă 2 ferme, din care 1 fermă vegetală şi 1 fermă

zootehnice şi sectoare (hidro, mecano-energetic, ADT, financiar-contabil).

Societatea comercială lucrează o suprafaţă de teren de 350 ha luate în arendă

cât şi 350 ha proprietate proprie. Această suprafaţă a fost cultivată în perioada 2004 –

2006 astfel :

Structura de producţie

Tabel 4.1.

Cultura (ha)

2004 2005 2006

Grâu 80 95 105

Triticole

(secară+grâu)

10 15 25

Lucernă 50 65 70

Porumb siloz 50 60 70

Porumb boabe 50 55 60

Borceag 10 15 20

Graminee amestec

(lolium+festucă+trifo

i alb)

5 10 20

Sursa: Documente de evidenţă internă a S.C. EMA GAB S.R.L.

La finele anului 2006, societatea comercială avea următoarele efective de

animale compuse din :

vaci lapte 219 capete

juninci gestante 10 capete

viţele > 18 luni 3 capete

viţele 12-18 luni 2 capete



TOTAL ANIMALE 242 capete

În perioada anului 2006 S.C. EMA GAB S.R.L. , prin personalul de conducere

şi execuţie a căutat să ia cele mai potrivite măsuri pentru desfăşurarea

corespunzătoare a activităţii de producţie şi financiare, în vederea închiderii

exerciţiului financiar pe anul 2006 în cât mai bune condiţii.

Pagina 137 din 100


Referitor la organizarea şi conducerea unităţii menţionăm următoarele:

Situaţia economică a activităţii de exploatare se prezintă astfel :

venituri din producţia vândută 1.021.584 RON

venituri din vânzarea mărfurilor 20.650 RON

venituri din subvenţii 142.835 RON

• TOTAL venituri 1.185.069 RON

Venituri din exploatare total 1.641.149 RON

Prezentarea fermei de bovine a S.C. EMA GAB S.R.L.

Ferma de bovine a S.C. EMA GAB S.R.L. este situată în judeţul

HUNEDOARA, pe şoseaua drumului naţional, la graniţa între judeţele ALBA şi

HUNEDOARA şi se întinde pe o suprafaţă de 1 ha .

Principalul obiectiv al fermei de bovine a a S.C. EMA GAB S.R.L. este

acţiunea de creştere şi exploatare a taurinelor pentru producţia de lapte, precum şi

cultivarea pământului pentru producerea furajelor necesare, depozitarea furajelor,

reparaţii tractoare şi maşini agricole.

Ferma dispune de :

4 grajduri pentru vaci de lapte ;

1 grajd viţei ;

1 adăpost creşă ;

1 grajd pentru creşterea tineretului de reproducţie şi tineret la îngrăşat ;

2 depozite de furaje ;

2 mori şi 1 omogenizator pentru concentrate (MC – 22 Bonţida);

1 remiză pentru repararea tractoarelor ;

1 parc de utilaje şi tractoare ;

1 magazie pentru depozitarea cerealelor ;

1 depozit de carburanţi .

Maternitatea are o capacitate de 2 x 6 locuri pentru vaci şi 8 locuri pentru viţei.

Maternitatea este compartimentată, un compartiment având o capacitate de 16 locuri.

Vacile sunt aduse în maternitate cu 21 zile înainte de fătare şi mai rămân după fătare

3-4 zile în funcţie de starea fiziologică de după fătare.

Pagina 138 din 100


Profilactoriul este prevăzut cu cuşete individuale, pereţii boxelor fiind

confecţionaţi din P.A.L. Boxele au următoarele dimensiuni: 1,2 m lungime, 1 m

înălţime şi 0,6 m lungime Podeaua cuşetei este situată la cca 25 cm înălţime de

pardoseala adăpostului.

În partea din faţă a cuşetei sunt aşezate două dispozitive pentru fixarea

găleţilor de adăpare. Din profilactoriu, la vârsta de 2 luni viţeii sunt trecuţi la creşă.

Creşa are o capacitate de 40 locuri prevăzute cu boxe colective de 5 viţei/boxă

şi cu padocuri.

În boxă zona de odihnă este cu 10 cm mai înaltă decât pardoseala adăpostului,

acoperită cu aşternut de paie. în faţa boxei se află, cât ţine ieslea, grătarul pentru fân.

În colţul boxei sunt fixatehranitori din plastic şi jgheaburile pentru apă cu nivel

constant.

După vârsta de 4 – 5 luni, masculii sunt duşi în adăpostul de tineret taurin la

îngrăşat iar femelele în adăpostul de tineret 6-12 luni, asigurând înlocuirea reformei şi

sporul de efectiv din prăsilă proprie.

Adăpostul pentru tineret femel 6-12 luni are capacitatea de 100 capete, este

adăpost cu stabulaţie liberă, format din 2 compartimente, fiecare compartiment este de

60 de locuri şi împărţit în două cu alee de furajare pe mijloc.

Ieslele sunt aşezate de o parte a aleii centrale.

Adăpatul animalelor se face din jgheaburi cu nivel constant situate la capătul

celor patru boxe în padocul din afara adăpostului.

În interiorul adăpostului furajarea se face manual, iar evacuarea dejecţiilor se

face mecanic cu încărcător frontal. Animalele au acces liber la padocul din faţa

adăpostului.

La nivelul padocului se administrează furajele verzi şi furajul grosier.

Curăţenia se efectuează mecanic cu ajutorul unui IFRON. Furajarea se face din stoc

cu amestec unic (facut cu remorca tehnologica – FARESIN).

Pagina 139 din 100


Adăpostul pentru tineret femel de reproducţie. Întreţinerea tineretului femel de

reproducţie se asigură în adăposturi de stabulaţie liberă cu o capacitate de 80 capete

prevăzute cu aşternut pwrmanent şi cu acces liber la padocul din faţa adăpostului.

Furajarea se execută cu ajutorul remorcilor. Adăpostul este prevăzut cu

jgheaburi cu nivel constant. Evacuarea dejecţiilor se face cu tractor cu încărcător

frontal.

Adăposturile pentru vaci cu lapte. Vacile sunt întreţinute în adăposturi, în

sistem liber, cu spaţiu individualizat de odihnă. Capacitatea unui adăpost este de 100

capete.

În interiorul adăpostului se disting trei zone:

- zona de odihnă – este amplasată de-a lungul pereţilor longitudinali ai

adăpostului şi este reprezentată de un pat de odihnă cu aşternut din paie şi este

compartimentat prin grilaj metalic în cuşete individuale.

- zona de hrănire – este situată după aleea de circulaţie. În această zonă este

instalată ieslea. Accesul la furaje are loc prin intermediul unui grilaj metalic.

Transportul furajelor în adăpost se realizează cu ajutorul remorcilor tehnologice.

- zona de mişcare – este situată între zona de odihnă şi zona de hrănire fiind

mai jos cu cca 10 cm de acestea. În această zonă este amplasat jgheabul cu nivel

constant pentru adăpare.

Mulsul vacilor se realizează într-o sală de muls prevăzută cu instalaţie de muls

tip "TANDEM" cu o capacitate de 6 x 2 locuri.

Laptele muls este dus prin intermediul conductei de lapte în 2 tancuri de

păstrare, situat în camera de colectare a laptelui:

1 tanc pentru lapte conform ;

1 tanc pentru lapte neconform de la vaci cu tratamente.

După muls are loc igienizarea automată a aparatelor şi a sălii de muls care se

face manual.

Ferma dispune de suprafaţă de bază furajeră pentru producerea furajelor

necesară hrănirii vacilor de lapte şi a celorlalte categorii de animale.

Pagina 140 din 100


Ferma dispune de două silozuri cu o capacitate totală de 4000 t şi de un fânar

cu capacitatea de 300 t. Furajele sunt recoltate cu combine Jaguar şi cosite cu 2

cositori cu un front de lucru de 2,4 m şi prevăzute şi cu greblă.

Ferma dispune de 4 tractoare şi gama de utilaje necesare, de 8 remorci, 2

combine John Deer, 3 prese de balotat şi 1 remorcă tehnologică.

Dejecţiile sunt evacuate din canalul central pneumatic în două bataluri. Pentru

dejecţiile solide care sunt în padocuri, acestea sunt încărcate cu IFRON-ul şi duse la

platforma de gunoi.

4.2. ANALIZA RENTABILITĂŢII ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE

LA FERMA DE BOVINE A S.C. EMA GAB S.R.L.

Rentabilitatea, reprezintă caracteristica unei societăţi comerciale de a obţine

un venit mai mare decât cheltuielile efectuate pentru activitatea sa, profitul constituind

raţiunea de a exista a societăţii comerciale. Veniturile se pot obţine pe baza

producţiilor obţinute. Producţiile se obţin prin exploatarea efectivului de animale.

4.2.1. Analiza efectivelor de animale.

Efectivele de animale realizate la ferma de bovine a S.C. EMA GAB S.R.L. în

perioada 2004 – 2006 şi dinamica acestora sunt prezentate în tabelul 4.1.

Făcându-se o analiză a datelor din tabel se constată că efectivul total de taurine

la ferma de bovine a S.C. . EMA GAB S.R.L. a crescut de la 136 de capete în anul

2004 la 174 de capete în anul 2005, ceea ce reprezintă o creştere de 27.9 % şi în anul

2006 a crescut la 242 capete, adică cu 77,9 %.

Comparând efectivul total de taurine realizat în anul 2006 faţă de cel din 2005

se constată că acesta a crescut cu 39.1 %.

La categoria vaci cu lapte efectivul a crescut comparativ cu anul 2004 cu 27,9

% în anul 2005, şi cu 79,5 % în anul 2006.

Comparativ cu anul 2005 în anul 2006 s-a constatat o creştere de 40,4 %.

Pagina 141 din 100


Efectivele de animale pe categorii de vârstă realizate in perioada 2004 – 2006

la ferma de bovine a S.C. EMA GAB S.R.L. şi dinamica acestora

Specificare UM Anii Dinamica %

2004 2005 2006 2005/2004 2006/2004 2006/2005

Vaci lapte Capete 122 156 219 127,9 179,5 140.4

Junici Capete 5 7 10 140 200,0 142.8

Viţele >18 luni Capete 2 3 3 150 150 100

Viţele 12 – 18 luni Capete 2 1 2 50 100 200



Total Capete 136 174 242 127.9 177.9 139.1

Tabelul 4.2


La celelalte categorii de vârstă situaţia efectivelor este următoarea:

la juninci efectivul a crescut în anul 2005 faţă de cel din 2004 cu 40 %, iar în

anul 2006 faţă de anul 2004 a crescut cu 200 %. În anul 2006, faţă de efectivul din

2005, creşterea a fost de 40.4 % ;

la categoria viţele mai mari de 18 luni, efectivul a crescut în anul 2005 şi apoi

ramas constant în anul 2006 ajungând la 3 capete;

următoarele categorii de vârstă, viţele 12-18 luni şi viţele 6-12 luni au

înregistrat o creştere a efectivului;

De asemenea, efectivul total de taurine a cunoscut o creştere cu 27.9 % în anul

2005 faţă de cel din 2004, iar în anul 2006, comparativ cu cel din anul 2004 a crescut

cu 77,9 %.

În anul 2006 acesta a crescut fată de efectivul din anul 2005 cu 39.1 % .

Această pondere foarte mare a vacilor de lapte de peste 90% în fiecare an este

explicabilă prin aceea că fătările sunt programate de obicei în lunile iunie iulie iar

situaţia este dată la sfârşit de an.

Categoria juninci este cea care după fătare va intra la categoria vaci de lapte,

înlocuind la această categorie efectivul reformat. Atunci când efectivul de juninci care

fată este mai mare decât efectivul de vaci de lapte reformat, se realizează şi un spor de

efectiv la această categorie.

Pagina 142 din 100


4.2.2. Analiza indicatorilor de reproducţie

Pentru a obţine producţia de lapte în cadrul fermei de creştere a taurinelor,

efectivul matcă este supus procesului de reproducţie.

Activitatea de reproducţie desfăşurată la ferma de bovine a S.C EMA GAB

S.R.L. a înregistrat următoarele valori pentru indicatorii de reproducţie (tabelul 4.3).

Valorile indicatorilor de reproducţie realizate în perioada 2004 – 2006

Tabelul 4.3

Specificare Anii

2004 2005 2006

Monte vaci 136 174 242

Monte viţele 13 20 30

Fătări vaci 135 172 240

Fătări junici 13 19 28

Nr. Prod. Vii de la vaci 130 165 230

Nr. Prod. Vii de la junici 10 19 48

Fecunditate vaci(%) 95.6 98.8 99.2

Fecunditate junici(%) 100 95 93

Natalitate medie pe

fermă(%)

98 97 95


Numărul de monte efectuat la vaci în anul 2004 a fost de 136, în medie 1,2

monte/vacă, 174 în anul 2005 – 1,1 monte/vacă şi 242 monte/vacă în anul 2006 – 1,1

monte/vacă.

La viţele numărul de monte efectuate a fost de 13 în anul 2004, 20 în anul

2005 şi de 30 în anul 2006.

Pagina 143 din 100


Din numărul de vaci montate, gestante au rămas numai 96 % în anul 2004, 98

% în anul 2005 şi 99 % în anul 2006 ceea ce se explică prin numărul relative mic de

animale, condiţiile de întrţinere dar şi de calitatea şi vârsta acestora.

La viţele procentul de fecunditate s-a situat peste aşteptări situaţia datorându-

se numărului mic de animale şi condiţiilor de întreţinere.

Natalitatea medie pe fermă, respectiv numărul de produşi viabili obţinuţi de la

100 de femele gestante, realizată în ferma de bovine a fost de 98 % în anul 2004. În

anul 2005, natalitatea medie pe fermă scade la 97 %, iar în anul 2006 acesta scade la

95%.

4.3. ANALIZA PRODUCŢIEI DE LAPTE

Rezultatul de bază al oricărei activităţi economice este reprezentat de

producţia obţinută. În cazul activităţii de producţie din zootehnie, producţia totală este

influenţată în mod direct de efectivele de animale de la care se obţine producţia

respectivă şi producţia medie pe animal.

Producţia totală de lapte a variat de la un an la altul în funcţie de efectivul

mediu furajat la nivel de fermă şi de producţia medie pe animal, (tabelul 5.4).

Producţia de lapte obţinut de la ferma de bovine a S.C. EMA GAB S.R.L.

în perioada 2004 – 2006 şi dinamica acesteia

Tabelul 4.4

Specificare UM Anii Dinamica %

2004 2005 2006 2005/2004 2006/2004 2006/2005

Efectivul

mediu

furajat la

vaci

Cap. 136 174 242 127.9 177.9 139.1

Producţia

medie pe

vacă

furajată

l/cap 6405 6557.5 7015 102.4 109.5 106.9

Pagina 144 din 100


Producţia

medie

zilnică

l/zi 21 21.5 23 102.4 109.5 106.9

Producţia

totală de

lapte

litri 871080 1141005 1697630 130.9 195.9 148.8


Producţia totală de lapte realizată în anul 2004 a fost de 871080 l, în anul 2005

a fost de 1141005 l şi în anul 2006 producţia totală de lapte de 1697630 litri. În anul

2005 producţia totală de lapte a crescut faţă de cea din 2004 cu 30.9 % datorită

creşterii efectivului mediu furajat de vaci şi a producţiei medii pe animal, iar în anul

2006 producţia totală de lapte a crescut cu 195,9 % comparativ cu cea din 2004.

Această creştere se datorează numai creşterii efectivului mediu furajat de vaci,

deoarece producţia medie de lapte pe vacă a crescut cu 9.5 %.

Producţia medie zilnică în perioada analizată a fost de 21 l/zi în anul 2004, de

21.5 l/zi în anul 2005, şi de 23 l/zi în anul 2006.

De remarcat este faptul că în anul 2006 producţia medie de lapte creşte la 7015

l/cap dar această creştere s-a datorat în cea mai mare parte a asigurării unui numar

mare de junici.

4.4. ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICO – FINANCIARE

REALIZATE LA FERMA DE BOVINE A

S.C. EMA GAB S.R.L. ÎN PERIOADA 2004 – 2006

Nivelul eficienţei economice a producţiei taurinelor pentru lapte este reflectat

prin prisma rentabilităţii cel mai bine de rezultatul financiar.

Pentru ca o activitate de producţie în orice unitate agricolă să fie eficientă,

rezultatul financiar trebuie să fie pozitiv.

Analizând rezultatele activităţii de producţie desfăşurată la ferma de bovine în

perioada 2004-2006 prezentată în tabelul 5.5, se constată că în anii 2004-2005

rezultatul financiar a fost pozitiv, înregistrându-se un câştig de 20 mii lei în anul 2004

Pagina 145 din 100


şi 179 mii lei în anul 2005 iar în anul 2006 s-a înregistrat un rezultat negativ de -100

mii lei.

Indiatorii economici realizaţi de ferma de bovine a S.C. EMA GAB S.R.L.

în perioada 2004 – 2006 şi dinamica acestora

Tabelul 4.5

Specificare UM Anii Dinamica

2004 2005 2006 2005/2004 2006/2004 2006/2005

Cheltuieli

totale

RON 980550 1489523 1570378 151.9 160.2 105.4

Venituri totale RON 1110752 1578780 1641497 142.1 147.8 103.9

Rezultat

financiar

RON 130202 89257 71119 68.5 54.6 79.7

Sursa: Bilanţul contabil al S.C. EMA GAB S.R.L.

Rezultatul financiar a fost în descreştere pentru că în anul 2004 afost de

130202 ron şi în anul 2005 a scăzut la 89257 ron , iar rezultatul financiar din anul

2006 a fost unul de 71119 ron care se datorează faptului că s-a investit masiv în

achiziţia de junici aduse din Ungaria şi Franţa .

Acest rezultat financiar din ce în ce mai mic de la an la an se justifică prin

creşterea substaţială a cheltuielilor în special, pentru achiziţia de juninci, investiţii noi

în tehnologie şi instalaţii.

Urmărind dinamica cheltuielilor efectuate pentru obţinerea producţiilor, se

constată că acestea cresc, şi anume: cu 51.9 % în anul 2005, faţă de cele din anul

2004, cu 60.2 % în anul 2006, faţă de cele înregistrate în anul 2004 şi cu 5.4 %, faţă

de cele din anul 2005.

În dinamică şi veniturile au crescut, creşterea acestora fiind mai mică decât a

cheltuielilor. Creşterea veniturilor s-a datorat în totalitate inflaţiei, prezentă în

perioada analizată.

4.5. ANALIZA INDICATORILOR DE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ

Pagina 146 din 100


CE CARACTERIZEAZĂ ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE

DESFĂŞURATĂ

LA FERMA DE BOVINE A S.C. EMA GAB S.R.L.

Nivelul de eficienţă economică a producţie de lapte realizată la ferma de

bovine a S.C. EMA GAB S.R.L. este pus în evidenţă de indicatorii din tabelul 5.6.

Rezultatul financiar obţinut prin valorificarea producţiei de lapte a fost pozitiv

în toţi cei trei ani analizaţi. Caştigurile înregistrate au fost de 348432 lei în anul 2004,

de1091986 lei în anul 2005 şi de 1021584lei în anul 2006.

Indicatorii de eficienţă economică pentru producţia de lapte realizati la ferma

de bovine a S.C. EMA GAB S.R.L. în perioada 2004 – 2006 şi dinamica acestora

Tabelul

4.6

Specificare

UM Anii Dinamica

2004 2005 2006 2005/2004 2006/2004 2006/2005

Producţia

marfă de

lapte

L 871080 1141005 1697630 130.9 195.9 148.8

Costul/l de

lapte

lei/l 0,4 0,24 0,7 60 175 291.6

Preţul

mediu de

livrare

lei/l 0,8 1,2 1.3 106,25 112,50 105,88

Rezultat

financiar

pentru

lapte

RON 348432 1091986 1021584 313.4 293.2 93.6

Profit / l lei/l 0,4 0,96 0,6 240 150 62.5

Sursa: Documente de evidenţă internă a S.C. EMA GAB S.R.L

Se observă că profitul pe unitatea de produs creşte în 2005 faţă de 2004 cu

0.56 RON pe unitate deci cu 240%, iar mai apoi scade în anul 2006 la o valoare de 0.6

Pagina 147 din 100


ron pe unitate mărindu-se cu 150% faţă de 2004 dar scăzând cu 37.5 procente faţă de

2005.

Factorii direcţi care determină obţinerea rezultatelor financiare la un produs

sunt: producţia marfă, costul de producţie pe unitatea de produs şi preţul de livrare.

Rezultatul financiar la producţia de lapte este pozitiv in această perioadă datorită

costului pe litrul de lapte mai mic decât cel de livrare şi datorită creşterii producţiei

marfă de lapte. Preţul mediu de livrare pe litrul de lapte a crescut, dar creşterea

acestuia a fost la un nivel mai scăzut faţă de nivelul de creştere al costului pe litrul de

lapte. Preţul mediu de livrare a fost mai mare decât costul cu 0,4 de lei pe anul 2004,

cu 0,96 lei în anul 2005 şi cu 0,6 lei în anul 2006. Eficienţa economică a activităţii de

producţie desfăşurată în ferma de creştere a taurinelor pentru lapte îşi găseşte

reflectarea de ansamblu şi în indicatorii: cheltuieli la 100 lei venituri şi venituri la 100

lei cheltuieli (tabelul 5.7).

Evoluţia indicatorului cheltuieli la 100 lei venituri apare în evidenţă că este în

scăderecrestere de la 87.1 lei în anul 2004 la 99.3 lei în anul 2005 şi creşte în anul

2006 cu 130.1 lei.

Indicatorii de eficienţă economică a activităţii desfăşurate la ferma

de bovine a S.C. EMA GAB S.R.L. în perioada 2004 – 2006

şi dinamica acestora

Tabelul

4.7

Specificar

e

U

M

Anii Dinamica

2004 2005 2006 2005/200

4

2006/200

4

2006/200

5

Rata

profitului

/

Pierderi

% 1 4.99 3.76 499 376 75.3

Profit /

Pierderi la

100

lei/venit

lei 15.8 6 5.8 37.9 36.7 96.7

Pagina 148 din 100


Cheltuieli

la 100

lei/venit

lei 87.1 99.3 130.1 114 149.4 131

Venituri

la 100 lei

cheltuiti

lei 102,09 105.3 135.9 103.2 133.2 129.2

Cifra de

afaceri

lei 34843

2

134256

7

118506

9

385.4 340.2 88.3

Sursa: Bilanţul contabil al S.C. EMA GAB S.R.L.

Cifra de afaceri prezintă şi ea o crestere în 2005 faţă de 2004 urmată de o

scădere în 2006, deci o evolutie sinuasă dar profitabilă în acelaşi timp pentru unitate.

Toată producţia realizată de unitate este livrată la ALBALACT aceştia

achiziţionând laptele de la poarta unităţii

Analiza prezentată în dinamică conduce la următoarele concluzii:

efectivul de animale în anul 2006 a crescut faţă de anul 2004;

ponderea efectivului de vaci de lapte din efectivul total de taurine s-a situat la

un nivel apropiat de ponderea optimă a acestei categorii (45-50%)pe parcursul anului

cu toate că în situaţia de la final se observă o pondere de peste 90% a acestora;

indicatorii de reproducţie au înregistrat valori normale comparativ cu valorile

prevăzute de o activitate de reproducţie normală;

efectul economic al activităţii desfăşurate pentru obţinerea producţiei de lapte

a variat foarte mult, în cei trei ani, înregistrându-se caştiguri;

efortul economic solicitat a crescut ca urmare a procesului inflaţionist şi a

creşterii în ritmuri diferite a preţurilor factorilor de producţie necesari ;

eficienţa economică a manifestat o tendinţă de creştere ;

diferenţele marcante pe anii luaţi în studiu privind nivelul eficienţei economice

sunt o rezultantă a acţiunii tuturor factorilor ce influenţează producţia şi a modului de

continuare a lor în funcţie de mediul economic nou creat .

Pagina 149 din 100


5. CONCLUZII ŞI PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A ACTIVITĂŢII DE

MARKETING LA S.C.’’EMA GAB’’ S.R.L.

S.C.’EMA GAB’’ S.R.L. îşi desfăşoară activitatea într-un sistem specific dat

de condiţiile cu totul deosebite existente pe piaţa agroalimentară din România dar şi

de specificul economiei de piaţă de după 1990. Societatea trebuie să facă faţă

concurenţei acerbe dintr-o economie unde coexistă o multitudine de exploataţii,

societăţi cu diferite puteri economice şi tehnologice.

În aceste condiţii devine deosebit de important departamentul de marketing,

organizarea de ansamblu a societăţii căt şi managementul practicat sunt elemente de

care depinde viitorul unei dezvoltări durabile intr-o economie care tinde la integrarea

intr-un sistem foarte bine organizat, cu reguli stricte foarte bine puse la punct.

Societatea se află într-o permanentă dezvoltare, lentă dar sigură, trebuind să

continue pe acest drum. În acest sens nu trebuie rămas în urmă cu tehnologiile

moderne şi cu cunoaşterea noilor tendinţe de pe piaţa prodeselor din lapte.

Dezvoltarea socităţii trebuie să ţină cont şi de pregătirea profesională a celor

implicaţi în conducerea unităţii dar şi a muncitorilor implicaţi în mod direct în

procesul productiv care sunt cei care până la urmă lucrează cu utilajele.

Societatea trebuie să se integreze sau chiar sa-şi creeze un sistem foarte bine

pus la punct în sensul asigurării întregului flux tehnologic de la materia primă pe care

o oferă spre producţie pe întrega filieră a laptelui. Trebuie intensificată legătura cu

producătorii agricoli şi chiar cu desfacerea, ceea ce înseamnă o intergare pe verticală.

Nu trebuie scoasă din discuţie nici problema achiziţionării de noi proprietăţi

funciare în sensul asigurării furajelor atât de necessare creşterii animalelor.

Se are în vedere pentru viitor:

• creearea de canale directe într-un număr cât mai mare deoarece acestea sunt

foarte avantajoase;

• asigurarea cu furaje de calitate ;

• obţinerea de materii prime,furaje şi materiale la cele mai bune preţuri ;

• trebuie să se urmărească ca toate elementele necesare activităţii productive

începând de la materii prime şi continuând cu toate materialele consumabile elemente

de consum săfie achiziţionate de la cei mai apropiaţi furmizori;

Pagina 150 din 100


• stabilirea variantelor optime de transport asta şi în funcţie de infrastructura

existentă dacă se are în vedere axarea şi către prelucrarea laptelui şi vânzarea acestuia

direct către consumatori dei impunerea sa pe piaţă;

• în procesul de distribuţie trebuie avută mare grijă în alegerea mijloacelor de

transport corespunzătoare cât şi în asigurarea de lapte de cea mai bună calitate

procesatorului care acum este Albalact;

Reducerea costului de producţie cât şi folosirea la maxim a capacităţii de

producţie trebuie să fie un obiectiv care se poate atinge prin:

• salarii proporţionale cu eficienţa economică;

• reducerea creditelor;

• reducerea stocurilor ;

• reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs;

• eliminarea cheltuielilor suplimentare;

• trebuiesc reduse consumuril specifice mari;

• trebuie eliminate pagubele, atât cele tehnologice cât mai ales a celor datorate

activităţii umane ,a unei neorganizări coerente a procesului productiv etc.

Trebuie avută în vedere perfecţionarea activităţii de marketing prin elemente

ca:

• studierea mai atentă a cererii de pe piaţă care ar trebuii făcută suplimentar pe

lângă cea făcută de procesatorul său Albalact;

• observarea pieţei în profunzimea dinamicii sale;

• perfecţionarea realizării contractelor şi căutarea de contracte cât mai

avantajoase atât cu furnizorii cât şi cu beneficiarii cât şi căutarea de alţii noi dacă

aceasta ar fi o oportunitate viabilă;

• crearea unui sistem de transport propriu şi o mai bună evidenţă a vânzărilor;

• asigurarea dotarii tehnice a tuturor cei care acţionează în societate la

standardele şi cerinţele previzionate pentru viitor etc.

În ceea ce priveşte gestionarea resurselor umane se urmăreşte:

• creşterea productivităţii muncii;

• angajarea de cât mai mulţi tineri cu o pregătire în domeniu ;

• creşterea numărului de angajaţi concomitent cu dezvoltarea economică şi

socială a înteprinderii ;

• angajarea de personal calificat şi specializat pentru serviciile de conducere

cum ar fi managementul superior al societăţii;

Pagina 151 din 100


• personalul încadrat în câmpul muncii să fie din zona unde îşi desfăşoară

societatea activitatea, în sensul minimizării costurilor ştiut fiind faptul că,

întreprinderea suportă costurile de transport ale angajaţilor;

• calificarea personalului încă necalificat, la locul de muncă;

• asigurarea unei mese la serviciu în pauza de masă;

• asigurarea serviciilor medicale şi de prim ajutor chiar la locul de muncă, în

cazul producerii unor accidente;

• asigurarea protecţiei sociale în sensul colaborării cu angajaţi pe baza

contractului individual de muncă sau a cărţii de muncă ;

• pentru viitor se urmăreşte asigurarea încadrării în instituţii şcolare şi

preşcolare a copiilor angajaţilor etc.,

• trebuie urmărită angajarea de tineri absolvenţi ai facultăţilor cu profil

zootehnic şi agroalimentar pentru ai forma în spiritul societăţii noastre

În ceea ce priveşte potenţialul tehnico-productiv în special capacitatea de

producţie se observă o situaţie mulţumitoare până în acest moment, din păcate mai

mare încă decât cererea existentă pe piaţă dar promiţătoare în ceea ce priveşte

obiectivele de viitor ale întreprinderii.

Se observă o tendinţă de creştere economică a societăţii de la an la an

exprimată prin evoluţia cifrei de afaceri. Cu toate că în ultimul an aceasta a scăzut nu

trebuie intrat în panică această scădere fiind dată de condiţiile cu totul speciale ale

anului agricol precedent caracterizat printr-o situaţie naţională agricolă dezastruoasă

resimţită din plin nu numai de societatea noastră ci de marea majoritate a agenţilor

economici ce activează în acest domeniu şi de ramurile conexe acesteia.

Pentru perfecţionarea activităţii de marketing trebuie urmărite elemente ca:

• realizarea unei dimensiuni şi mărimi optime a unităţii

• personalul din departamentul de marketing să aibă o temeinică pregătire în

marketingul agricol

• respectarea legislaţiei în vigoare cât şi a tuturor principiilor ce guvernează

marketingul modern ;

• gospodărirea şi utilizarea eficientă a mijloacelor de producţie etc.

Analiza eficienţei economice s-a efectuat pe baza rezultatelor a S.C. EMA

GAB S.R. în care se cresc şi se exploatează taurine pentru producţia de lapte.

Efectivul de animale de la care s-a obţinut producţia de lapte în perioada 2004-2006 a

Pagina 152 din 100


crescut cu 178% în anul 2006 comparativ L fermă cu efectivul existent in anul în anul

2004.

Pentru a obţine producţie de lapte, efectivul de vaci de lapte şi de viţele cu

vârsta medie de 18 luni este supus procesului de reproducţie. Indicatorii de

reproducţie analizaţi au fost: fecunditatea şi natalitatea medie pe fermă. Fecunditatea

la vaci a fost bună, datorită grijei în ceea ce priveşte ţinerea evidenţelor pentru

activitatea de reproducţie, unei urmăriri a efectivelor, care trebuiau să fie montate şi

de asemenea.

Producţia totală de lapte a fost în continuă creştere. în anul 2006 producţia

totală de lapte a fost mai mare decât cea din anul 2004 cu 194.9% aproape dublându-

se cantitatea de lapte produs. Creşterea s-a datorat atât măririi producţiei medii pe

animal, cât şi măririi efectivului de vaci de lapte.

Nivelul eficienţei economice a producţiei taurinelor pentru lapte privită prin

prisma rentabilităţi este reflectat cel mai bine de rezultatul financiar. Activitatea

desfăşurată de a S.C. EMA GAB S.R.L, a fost rentabilă în toţi cei trei ani analizaţi,

rezultatul financiar fiind pozitiv, ca urmare a cheltuielilor mai mici decât veniturile.

Cheltuielile au crescut ca urmare a creşterii în ritmuri diferite a preţurilor factorilor de

producţie şi a procesului inflaţionist.

Din analiza principalilor indicatori ai eficienţei economice s-a constatat că

nivelul acestora a fost influenţat de un număr mare de factori. Pentru a putea reduce

influenţele negative ale acestora este necesară cunoaşterea acestora şi determinarea

influenţei lor.

Societatea este într-o creştere continuă pe întreaga perioadă analizată

prezentând o situaţie din ce în ce mai stabilă, putându-se face îmbunătăţiri referitoare

la creşterea productivităţii muncii, o mai bună organizare a producţiei, modernizarea

tehnologiei şi implicit înlăturarea uzurii morale, calificarea muncitorilor etc.

Pagina 153 din 100


Pagina 154 din 100

http://www.tocilar.ro/

Diploma - Www.tocilar.ro

Documents

Transcript of Diploma - Www.tocilar.ro