Diploma - Www.tocilar.ro

5/10/2018 Diploma - Www.tocilar.ro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/diploma-wwwtocilarro-559dfc924fef8 1/48

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza fenomenului contabilitatii operatiunilor cu TVA

INTRODUCERE

Conceptul de contabilitate poate fi folosit usual in sensuri diferite.

Intr-o prima acceptiune el desemneaza tehnicile prin intermediul carora se

consemneaza,se culeg si se prelucreaza informatiile referitoare la situatia economica-

financiara a unui sistem(agent) economic si la schimbarile care intervin asupra sa.

O a doua acceptiune vizeaza stiinta care are ca obiect fundamentarea

principiilor,metodelor si tehnicilor de obtinere,prelucrare,analiza si control a acelor

informatii.

O a treia acceptiune este cea a compartimentului functional din cadrul structurii

organizatorice a unui agent economic,compartiment in interiorul caruia se deruleaza

activitatea legata de evidenta contabila.

Obiectul contabilitatii il constituie patrimoniul.Nu orice patrimoniu este insa,in mod

obligatoriu obiect al contabilitatii.Pentru ca un patrimoniu sa fie evidentiat contabil,trebuie

neaparat sa fie angrenat in activitatea economica.Bunurile patrimoniale trebuie sa fie folosite

pentru obtinerea de bunuri si servicii destinate schimbului sau sa satisfaca nevoi concrete ale

societatii.

Lucrarea de fata prezinta un model aplicat TVA-ului la S.C. PORTO-ROMAN

S.R.L..De asemenea se explica cateva notiuni despre modul de impozitare si clasificareaimpozitelor in Romania.Lucrarea prezinta trei capitole din care reies succint notiunile de

impozit,TVA,exigibilitate, reforma fiscala,accize,termeni specifici cu care s-a analizat

lucrarea. Referitor la TVA s-au scris si se vor mai scrie multe,insa ceea ce este de retinut este

faptul ca este un impozit indirect,care se aplica la cumpararea bunurilor de catre

cumparator.Diferitele cazuri prezentate in lucrare explica si persoanele exceptate de la plata

TVA-ului,precum si persoanele straine care isi desfasora activitatea in Romania,carora li se

aplica TVA in functie de activitatea desfasurata.

Pagina 1 din 48




Tema atestatului reflecta cu fidelitate modul de operare al TVA-ului in

contabilitate,aceasta putand fi urmarita in capitolul 2.3.1.,care prezinta si balanta de

verificare.

In concluzie,contabilitatea isi propune cunoasterea in expresie a circuitului capitalului

sub forma bunurilor economice si a raporturilor de proprietate,in care se afla elementele

patrimoniale,inclusiv rezultatele obtinute prin folosirea acestor elemente.

CAPITOLUL 1. ROLUL TVA IN FORMAREA RESURSELOR FINANCIARE

PUBLICE

Nevoia de resurse financiare publice creste mai repede decat posibilitatea de

recuperare a acestora.Resursele financiare,ca toate felurile de resurse,au un caracter

limitat.Ele sunt folosite pentru acoperirea consumului,pentru formarea bruta de capital,pentru

stimularea exporturilor de bunuri si servicii.Resursele pot fi clasificate astfel:

resurse materiale;

resurse valutare;

resurse financiare;

resurse informationale;

resurse umane.

Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare pentru

realizarea de obiective economico-sociale la un timp dat.Resursele financiare sunt ale

societatii si sunt resurse financiare publice care sunt ale administratiei de stat,centrale si

locale,ale asigurarilor sociale de stat si ale diferitelor institutii sociale publice.Resursele

financiare ale societatii au un caracter mai larg deoarece cuprind in ele atat resurse financiare

cat si resurse private.

Resursele financiare au un rol important,iar cele constituite la nivel national cuprind

resurse financiare ale autoritatilor publice si ale institutiilor publice,resurse financiare ale

intreprinderilor publice si ale intreprinderilor particulare,resurse financiare ale institutiilor

nonprofit,ale diferitelor organisme fara scop lucrativ si resurse financiare ale populatiei.

Resursele financiare se constituie si gestioneaza intr-un sistem unitar de

bugete:bugetul de stat central,bugete locale,bugetele asigurarilor sociale de stat,bugetele

fondurilor speciale,ale trezoreriei statului si ale institutiilor autonome.

Volumul resurselor financiare depinde de PIB(produsul intern brut) si de finantarea

externa.Aceste resurse financiare se constituie din impozite, taxe,contributii,venituri

nefiscale,resurse financiare externe.

Pagina 2 din 48




Resursele financiare publice sunt numai o parte a resurselor financiare ale

societatii.Se impune a se realiza un raport optim intre resursele financiare piblice si cele ale

societatii,acest raport fiind apreciat ca fiind corespunzator daca asigura satisfacerea cerintelor

consumului la nivel maxim.

Resursele financiare publice au un caracter fiscal deoarece provin din anumite

prelevari obligatorii,din resursele trezoreriei,din diferite imprumuturi publice ca si din

emisiuni de moneda fara acoperire.

STRUCTURA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

Structura resurselor financiare publice este influentata de forma statala:

Bugetul de stat consolidat: exista 4 categorii de resurse financiare:

resurse financiare ale bugetului central;

resurse financiare ale asigurarilor sociale de stat;

fondurile speciale;

fondurile unitatilor administrativ teritoriale locale.

Ritmicitatea incasarii resurselor:

resurse ordinare;

resurse extraordinare.

Provenienta resurselor:

resurse interne;

resurse externe.

Dintre factorii care influenteaza cresterea resurselor financiare publice

amintesc:factorii economici-cresterea PIB determina si sporirea veniturilor si cresterea

impozitelor,taxelor si diferitelor contributii;factorii monetari-dobanda,creditul,modificarea

masei monetare;factori demografici-cresterea sau scaderea populatiei;factori de natura

politico-militara-influenta productiei civile;factori sociali: redistribuirea veniturilor nationale

cu implicatii asupra dezvoltarii unor sectoare: invatamant, sanatate, cultura, arta; factori

financiari-deficitul bugetar pentru a putea fi acoperit este nevoie de resurse financiare

suplimentare.

1.1.IMPORTANTA IMPOZITELOR DIRECTE SI INDIRECTE LA FORMAREA

VENITURILOR PUBLICE

CONTINUTUL SI ROLUL IMPOZITELOR

Pagina 3 din 48




Instituirea de impozite este un drept al statului care se realizeaza prin parlament si

organele locale.Obligatiile fiscale ale agentilor economici sunt numeroase ca diversitate si

chiar apasatoare,dar intr-o economie de piata sistemul de impozite reprezinta parghiile

fundamentale de realizare a intereselor statului in domeniile:economic,social,cultural,etc.

Continutul impozitelor

Impozitul este o forma de preluare a unei parti din venit sau avere a persoanelor fizice

si juridice la stat. Impozitul are un caracter obligatoriu, se constituie prin lege si se impune

pentru toate persoanele fizice si juridice care obtin venituri dintr-o anume sursa sau au un fel

anume de avere. Impozitul are un caracter nerambursabil, este definitiv, nu are un

contraserviciu facut de catre stat in valoare egala sau apropiata cu impozitul respectiv.

Impozitul este o plata baneasca generala, obligatorie, definitiva, nereciproca si fara o

contraprestatie directa si imediata.

Rolul impozitelor

Practica internationala arata ca impozitul poate sa fie folosit fie ca mijloc de influenta

a activitatii economice, fie ca instrument de procurare a venitului bugetului statului central,

local. Aceste doua aspecte depind de politica fiscala promovata de statele respective, dar nu

exista in practica sa se foloseasca numai unul din cele doua aspecte.

Impozitele au un rol important in plan economic, social ,financiar.

In plan financiar, impozitul reprezinta mijlocul principal de procurare a veniturilor la

bugetul statului. Acesta reprezinta sursa principala de venituri pentru stat.

In plan economic, impozitul este mijlocul prin care statul intervine in sensul stimularii

sau ingradirii activitatii economice. Pe timp mediu este nevoie de crearea unui sistem modern

de impozitare care sa asigure stimularea muncii, economisirii si investitiilor si sa asigure un

regim de echitate generala.

In plan social, impozitul este un mijloc de redistribuire a PIB intre clase, grupuri

sociale,persoane fizice si juridice.Prin aceasta se apreciaza ca se pot atenua inegalitatile dintre

venituri;sursa impozitului o reprezinta venitul sau averea persoanelor fizice si juridice.

Taxele reprezinta platile catre stat pentru serviciile facute de persoanele fizice si

juridice.Statul efectuaeza anumite servicii in mod direct si imediat.Marimea taxelor depinde

de felul serviciilor si de costul lor.

Termenul de plata al acestor taxe il reprezinta momentul efectuarii serviciilor

respective(se poate si dupa efectuarea serviciilor).

Pagina 4 din 48




Si pentru impozite si pentru taxe este nevoie de reglementari juridice care sa

stabileasca marimea impozitului,cand trebuie incasat,stiut fiind ca incasarea nejustificata de

impozite si taxe reprezinta infractiune fiscala si se pedepseste conform legii.

Clasificarea impozitelor:

Impozite directe:

impozitul pe profit (venituri,cifra de afaceri);

impozitul pe salariile personalului stopat la sursa,ori platit de unitati pentru depasirea

fondului de referinta;

alte impozite directe:

impozitul pe vanzarea activelor proprietate de stat;

impozitul pe dividende la societatile comerciale;

taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;

impozitul pe cladiri de la persoanele juridice.

Impozite indirecte:

impozitul pe circulatie si accizele;

TVA;

taxe vamale;

altele: impozite locala, taxe de participare la targuri si expozitii, taxe de timbru, de

transport, etc.

Contributii la fondurile speciale ale statului:

fondul central de cercetare-dezvoltare;

fondul de risc si accidente;

fondul pentru agricultura;

fondul de pensii si asigurari sociale pentru agricultura;

fondul pentru sanatate;

alte fonduri.

In aceasta diversitate si regimul lor de suportabilitate este diferit,sesizand cateva

formatiuni clare:unele se imputa cheltuielilor(de obicei de exploatare);altele se suporta din

rezultate(din profitul brut inaintea impozitarii,din profitul ce ramane agentului, din fondurile

constituite de agentii economici, etc.); unele se retin angajatilor, actionarilor, colaboratorilor,

prin sistemul stopajului la sursa si apoi se achita bugetului.

In legatura cu reflectarea lor in contabilitate s-a aratat deja ceva.Totusi trebuie retinut

ceva:intre resursele statului central si local,doua detin pozitii ferme: impozitul pe profit si

Pagina 5 din 48




TVA.In afara acestora mai sunt cateva categorii de impozite indirecte si asimilate lor pentru

evidenta carora (sub aspectul colectarii si decontarii) sunt rezervate alte conturi :

433-impozitul pe circulatie si accizele;

444-impozitul pe salarii;

446-alte impozite,taxe si varsaminte asimilate;

448-alte datorii si creante cu bugetul statului.

Toate acestea functioneaza dupa regulile conturilor de pasiv,dar sunt considerate

bifunctionale sub aspectul soldului final.Ele se crediteaza cu impozitele calculate si datorate

bugetului national in contrapartida cu contul care arata maniera suportabilitatii acestora si se

debiteaza pe masura varsarii lor efective,la termenele prevazute de lege. Au fie sold debitor si

arata impozitele varsate in excedent fata de data certa,fie sold creditor si arata datoria de

impozit nevarsata inca.

IMPOZITELE DIRECTE

Reforma fiscala a stabilit care sunt pilonii principali ai sistemului fiscal:

impozitul pe venitul global;

impozitul pe profit;

TVA si accize(taxe de consumatie).

Aceasta reforma fiscala trebuie sa stimuleze intreprinderea sa obtina profit si totodata

sa inlocuiasca sistemul de impunere care a fost si s-a stabilit ca fiind un sistem complex,greoi

de administrat,generator de coruptie,de facilitatate fiscala,scutiri si exceptari de la plata

obligatiilor fiscale.

Impozitele directe reprezinta cea mai veche forma de impozitare.

Ca forme impozitele directe sunt impozite reale.Acestea s-au aplicat inca de la

1437.Ele se aplicau pe cladiri,miscarea capitalului banesc,etc.La inceputul secolului XX apar

impozitele personale pe venit (salarii, profit, renta) si impozitele pe avere-circulatia averii sau

pe sporirea acestei averi.

Aparitia in secolul nostru a impozitelor directe personale a reprezentat o largire a

bazei de impozite-o crestere a numarului platitorilor de impozite,platind impozite si

muncitorii si functionarii, iar cauzele care au determinat aparitia acestora: cresterea

cheltuielilor publice, nevia de venituri la nivelul statului.Chiar si cu aceste impozite nu se

acopera nevoile statului, rezultand impozitele indirecte: TVA si accize.

Impozitele directe sunt nominative,precizeaza si se cunosc marimea acestora,termenul

de plata,sunt mai echitabile si se cunosc din timp.

Pagina 6 din 48




Impozitele directe reale cuprind numai o parte din materia impozabila.Ele dau

posibilitatea intr-o masura mai mare a aparitiei evaziunii fiscale, avantajeaza pe marii

producatori pentru ca acestia obtin venituri peste medie.Acestia impoziteaza produsul brut

sau produsul mediu prognozat.

Formele impozitelor directe pe venit:

1.Impozitul pe venitul persoanelor fizice. Venitul persoanelor fizice se impoziteaza in

doua moduri: fie se impoziteaza separat fiecare venit obtinut de persoanele fizice, fie se

utilizeaza sistemul impunerii globale a venitului persoanelor fizice.

In cadrul primei forme,impozitul apare sub forma unui impozit unic pe venit. In cel

de-al doilea caz,se cumuleaza toate veniturile obtinute de persoanele fizice indiferent de sursa

de obtinere a acestor venituri.

Impozitul pe salariu: incepand cu anul 2000 este reglementata legea care instituie

impozitul pe venitul global.Veniturile obtinute in anul 2000 din salarii,din activitati

independente,din inchirieri,din activitati desfasurate in strainatate se supun impozitarii

venitului global.Pensiile care depasesc 2 milioane lei se impoziteaza,iar incepand cu anul

2001 au fost impozitate si veniturile din agricultura.

Veniturile obtinute numai din salarii se impoziteaza determinandu-se un impozit lunar

conform OG nr.73/1999, care stabileste impozitul pe venitul global.Salariatul are dreptul la

anumita deduceri personale.Conform acestei ordonante,nu sunt considerate venituri

impozitabile ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin: ajutoarele materiale care

provin de la bugetul statului, asigurarile sociale, fondurile speciale sau bugetele locale.Nu se

impoziteaza anumite sume incasate sub forma de asigurari de bunuri, accidente, risc

profesional, despagubiri pentru calamitati naturale, sume fixe pentru ingrijirea invalizilor de

gradul I si alte sporuri.

Deducerile personale si suplimentare au rolul de a usura sarcinile fiscale pentru marea

masa a contribuabililor cu venituri mici.Prin noul sistem de impozitare se va restrange sfera

muncii la negru, noul sistem de salarii stabilind obligatiile pentru fiecare salariat.Acesta

trebuie sa informeze corect firma unde lucreaza despre situatia personala economica.Trebuie

sa dovedeasca cu acte justificative situatia pe care el o declara. Daca in timp el obtine si alte

venituri suplimentare, trebuie sa informeze despre aceasta, pentru a se aplica impozitarea

globala.

Impozitul pe salarii se impune cu cote intre 18-40%,aplicate la transe lunare de

venituri.

Impozitul pe venitul global

Pagina 7 din 48




Legislatia a unificat toata legislatia din domeniul impozitarii veniturilor.Aceasta

legislatie prezinta anumita avantaje: legea este mai transparenta in ceea ce priveste baza de

impunere.Fisele fiscale sunt apreciate ca fiind un pas inainte in relatia dintre contribuabil si

administratia financiara.Aceste fise vor simplifica impozitarea, colectarea impozitelor si

relatia dintre contribuabil si organele de fisc. Noua legislatie impune in mod legal sarcinile

contribuabililor, promoveaza mai bine principiul echitatii impunerii,deoarece pana la aceasta

lege,persoanele fizice care prestau anumita activitati independente aveau dreptul sa faca

anumite deduceri.

In sistemul impunerii pe venitul global au fost cuprinse salariile, veniturile din

activitati independente, veniturile din inchirieri.

La calculul impozitului pe venitul global se acorda deduceri personale,suplimentare

pentru primii doi copii-un indice,pentru urmatorul-alt indice.Prin aceste deduceri se

realizeaza o personalizare a impozitului in functie de situatia fiecarui contribuabil.Aceste

deduceri reprezinta un mijloc de protectie sociala, fiind dimensionate in functie de

constrangerile bugetului de stat, in functie de situatia economica.

Cota de impozit pe venitul global este intre 18-40%.

Impozitul pe dividende

Dividendul este orice distribuire facuta de o persoana juridica,in bani sau in natura,in

favoarea actionarilor sau asociatilor, din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a

contului de profit si pierderi.

Se cuprind in aceasta categorie de venit,in vederea impunerii si sumele primite ca

urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii.

Veniturile sub forma de dividende distribuite, precum si sumele primite ca urmare a

detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii se impun cu o cota de 5%

din suma acestora.

Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile sub forme de

dividende revine persoanelor juridice odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati.

In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor

pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plata al impozitului

pe dividende este pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

Impozitul retinut este impozit final.

Impozitul pe dobanda

Veniturile sub forma de dobanzi sunt venituri obtinute din titluri de creante de orice

natura si orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor imprumutati, precum si din titluri

Pagina 8 din 48




de participare la fonduri deschise de investitii pentru care pretul de rascumparare este mai

mare decat pretul de cumparare.

Sunt considerate venituri de aceasta natura:

dobanzi obtinute din obligatiuni;

dobanzi obtinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;

suma primita de detinatorul de titluri de participare la fondurile deschise de investitii,

stabilita ca diferenta intre pretul de rascumparare si pretul de cumparare;

suma primita sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate;

alte venituri obtinute din titluri de creanta

Sunt scutite de impozit, potrivit prevederilor OG nr.7/2001 privind impozitul pe venit,

aprobata si modificata prin legea nr.493/2002, dobanzile aferente titlurilor de stat, depozitelor

la vedere, precum si obligatiunile municipale, ale Agentiei Nationale pentru Locuinte si ale

altor entitati emitatoare de obligatiuni care vizeaza constructia de locuinte.

Dobanzile aferenta depunerilor la casa de ajutor reciproc sunt asimilate dobanzilor

aferente depozitelor la vedere.

Determinarea venitului impozabil din dobanzi: veniturile sub forma de dobanzi se

impun cu o cota de 1% din suma acestora.

2. Impozitul pe venitul persoanelor juridice

Impozitul pe profit

Impozitul pe profit este reglementat prin legea nr.414/2002 privind impozitul pe

profit.

Impozitul pe profit este un impozit direct, datorat bugetului de stat, de catre

persoanele juridice romane si straine.

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si

cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora,dintr-un an fiscal, din care se scad venniturile

neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.

Impozitul pe spectacole

Platitorii acestor impozite sunt persoane care organizeaza cu plata anumite activitati

artistice, sportive, distractive, de videoteca, etc. Cota care se aplica asupra incasarilor care

provin din vanzarea biletelor: 15%, 5%, 2-5% pentru competitii sportive, 20% pentru jocuri

de noroc (suma fixa neimpozabila este de 6800000 lei conform Ordinului Ministerului

Finantelor Publice nr.1754/2002 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea

veniturilor din salarii si pensii), 10% pentru veniturile obtinute din premii.

Dubla impunere internationala

Pagina 9 din 48




Dubla impunere internatonala reprezinta supunerea la impozitare a materialelor

impozabile de doua ori in acelasi timp in autoritati fiscale din diferite tari.Dubla impunere

internationala are legatura numai cu impozitele directe.

Formele acesteia sunt: dubla impunere economica (impunerea acestor mase

impozabile de mai multe ori in acelasi stat) si dubla impunere juridica (impunerea se

realizeaza de doua ori in state diferite).

Exista preocupari pentru editarea dublei impuneri internationale. Aceste preocupari

constau in incheierea intre state de acorduri bi si multilaterale, se iau masuri legislative

unilaterale, se incheie anumite conventii fiscale care urmaresc evitarea dublei impuneri.

Procedurile folosite de state pentru a evita dubla impunere sunt : atribuirea dreptului

de impunere asupra unei materii impozabile acordat unuia dintre state sau partajarea dreptului

de impunere intre state pentru anumite categorii de venituri, de avere. Ambele aspecte solicita

o foarte mare rigoare, corectitudine in elaborarea diferitelor conventii fiscale. Se practica si

anumite metode de evitare a dublei impuneri internationale: scutirea de impunere pentru

anumite venituri.

IMPOZITELE INDIRECTE

Impozitele indirecte au fost impuse datorita insuficientei impozitelor directe

determinate de stari de criza, de somaj, de inflatie, dovedind ca impozitele indirecte nu sunt

suficiente pentru ca statul sa-si indeplineasca anumite functii.De aceea s-a trecut la

impozitare indirecta suportata de populatie prin intermediul preturilor pe care le platesc la

bunurile de consum. Astfel impozitele indirecte reprezinta impozite de consum. Ele se

incaseaza la vanzarea bunurilor, la prestarea serviciilor( nu se acorda facilitati ).

Principalele forme ale impozitelor indirecte sunt:

taxe de consum: TVA si accize;

monopoluri fiscale;

taxe vamale;

taxe de inregistrare si de timbru.

a. TVA-ul este o taxa de consum care afost introdusa in iulie 1993 in peste 70 de

state. Este un impozit indirect modern generat de consum. Acesta a inlocuit la noi in tara si in

statele UE impozitul pe cifra de afaceri sau pe circulatia marfurilor. TVA este un impozit

neutru si unic, cota aplicandu-se tuturor agentilor economici indiferent de forma de

proprietate.Se caracterizeaza prin unicitate –cota de TVA este aceeasi indiferent de numarul

Pagina 10 din 48




de societati comerciale prin care trece materia prima pana ajunge produs finit.Este impozit

transparent stiindu-se cat este de mare si termenul de plata; este suportata de ultimul

consumator (tara de unde se consuma marfa respectiva).

TVA este abordata pe larg in capitolul 1.2.

Accizele reprezinta taxe speciale de consum sau contributii indirecte. Sunt parghii

fiscale care influenteaza marimea preturilor, a tarifelor, a programelor speciale.Acestea se

calculeaza printr-o cota aplicata asupra pretului de vanzare sau poate fi o suma fixa.

Legislatia in ceea ce priveste accizele trebuie sa fie aliniata la legislatia UE, datorita

necesitatii de functionare a pietei unice.

b. Monopolurile fiscale: se percep pentru anumite categorii de bunuri: alcool,

tutun, sare, carti de joc, etc.Veniturile realizate cuprind in ele o parte din profitul obtinut la

activitati din domeniul respectiv si o parte din impozit inclus in pret si care se incaseaza de la

cumparator.

Monopolurile fiscale de stat evidentiaza dreptul statului de a produce si comercializa

cu ridicata sau cu amanuntul anumite marfuri. Este un mijloc de a percepe un impozit indirect

aplicat pentru anumite cheltuieli. Monopolul fiscal de stat poate fi deplin cand statul produce

si comercializeaza si cu ridicata si cu amanuntul anumite produse si partial cand statul

produce si comercializeaza cu ridicata sau cu amanuntul unele produse .

c. Taxele vamale se platesc de toti agentii economici indiferent de forma de

proprietate; se percep pentru import, export si tranzit de marfuri.

Felurile taxelor vamale: ad valorem-presupun aplicarea unui anume procent asupra

preturilor marfurilor care au fost importate, exportate, etc.

Taxe vamale speciale-pentru unitatile de masura;

Taxe vamale complexe-prin combinarea primelor doua feluri de taxe.

Tariful vamal reprezinta o lista detaliata a marfurilor si taxelor vamale care constituie

si un obiect al intelegerilor bi si multilaterale intre state.

Tariful vamal trebuie sa inregistreze o tendinta de scadere care este legata de

integrarea Romaniei in UE.

In ceea ce priveste impozitarea, s-au stabilit doua categorii de tarife vamale:

conventionale-sunt stabilite in baza regimului clauzei nationale celei mai favorizate;

preferentiale-se aplica in baza acordurilor, protocolurilor intre tari in curs de

dezvoltare.

Pagina 11 din 48




d. Taxe de inregistrare si de timbru reprezinta plati efectuate de persoanele fizice

sau juridice pentru anumite servicii prestate de institutiile publice sau particulare.Au un

caracter obligatoriu si sunt nerambursabile.

Exista mai multe categorii de taxe de timbru:

taxe juridice –pentru anumite actiuni juridice;

taxe notariale –se platesc pentru anumite servicii legate de acte de stare civila, pentru

autentificari de acte intre persoane vii, pentru transferul de proprietate, pentru testamente,

partaj, succesiune; sunt folosite de Ministerul de Justitie pentru a imbunatati functionarea

institutiilor din subordinea sa.

taxe consulare –pentru vize;

taxe administrative –pentru eliberarea de permise si autorizatii.

Taxele de timbru sunt plati efectuate catre primarii, organe judecatoresti; se percep fie

ca procent aplicat la valoarea bunului respectiv, fie in suma fixa.

Ministerul de Justitie a solicitat ca anumite taxe de timbru pentru actiuni judiciare sa

poata fi platite si prin intermediului CEC-ului.

1.2. TVA ABORDARE TEORETICA

LOCUL OPERATIUNILOR IMPOZABILE

Locul unei livrari de bunuri se considera a fi in Romania atunci cand este situat pe

teritoriul Romaniei.

Se considera a fi locul livrarii: locul de unde a pornit expeditia bunurilor sau

transportul catre beneficiar, indiferent daca bunurile sunt expediate sau transportate de

furnizor, de beneficiar sau de terti; locul unde se gasesc bunurile in momentul cand are loc

livrarea, in cazul in care bunurile nu sunt expediate sau transportate.

Locul livrarii bunurilor pentru importator se considera a fi situat in Romania in cazul

in care locul de unde a pornit expeditia sau transportul se afla in afara Romaniei, insa

destinatia finala este in Romania.

Livrarile si importurile de bunuri pentru care locul operatiunii se considera a fi in

Romania se supun regimurilor de impozitare.

FAPTUL GENERATOR SI EXIGIBILITATEA

Faptul generator reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale pentru

exigibilitatea TVA.

Pagina 12 din 48




Exigibilitatea – TVA devine exigibila cand autoritatea fiscala devine indreptatita sa

solicite TVA de la platitorii de TVA, indiferent de legea care stabileste data platii.

Regula generala: faptul generator si exigibilitatea TVA intervin la data la care are loc

livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

Exceptii de la regula sunt urmatoarele:

- livrari/prestari continue decontate succesiv – momentul expirarii perioadei la

care se refera decontarea/plata.

- exigibilitatea este anticipata faptului generator si intervine la: data cand este

emisa o factura fiscala inaintea livraruu/prestarii, data incasarii avansului inaintea

livrarii/prestarii; derogare –la constructia de imobile antreprenorul general poate opta pentru

amanarea exigibilitatii la livrarea bunului.

Cazuri speciale (derogari de la regula generala): prestatorul este in strainatate – plata

TVA se face la data primirii facturii; leasing extern – plata TVA se face la data ratelor din

contract data platii in avans; plata in rate si leasing intern – data ratelor din contract, data

platii in avans; livrari, prestari continue – data documentelor pentru stabilirea cantitatii, dar

nu mai tarziu de sfarsitul lunii urmatoare livrarii/prestarii; garantii de buna executie la lucrari

de constructii montaj – cel mai devreme (data procesului verbal de receptie definitiva, data

incasarii sumelor); importul de bunuri – data cand se genereaza dreptul de import.

TVA – BAZA DE IMPOZITARE

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din :

a. pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii, din tot ceea ce inseamna

contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea

cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul

acestor operatiunu, exclusiv TVA;

b. preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost determinat la

momentul livrarii/prestarii;

c. compensatia.

Sunt cuprinse in baza de impozitare:

a. impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv TVA;

b. cheltuielile accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare,

transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.

Nu se cuprind in baza de impozitare urmatoarele:

Pagina 13 din 48




a. rabaturile, remizele, risturnile, sconturile si alte reduceri de pret acordate de

furnizori direct clientilor in vederea stimularii vanzarilor, in conditiile prevazute in

contractele incheiate;

b. penalizarile precum si sumele reprezentand daune-interese stabilite prin

hotarare judecatoreasca definitiva, solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a

obligatiilor contractuale;

c. dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, vanzari cu plata in rate,

operatiuni de leasing;

d. sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se

deconteaza acestuia;

e. ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara

facturare.

Baza de impozitare se reduce corespunzator:

a. in cazul refuzarilor totale sau partiale privind cantitatea, preturile sau alte

elemente cuprinse in facturi ori in alte documente legal aprobate precum si in cazul

retururilor de pana la 15% din presa scrisa;

b. in situatia in care reducerile de pret prevazute mai sus sunt acordate conform

contractelor incheiate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

c. in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa,

pentru ambalajele care circula prin facturare.

Importul de bunuri si servicii

Sunt supuse impozitarii cu TVA urmatoarele operatiuni de natura importului:

operatiuni privind transferul proprietatii bunurilor si prestarii de servicii numai daca se

realizeaza de agentul economic in cadrul activitatii sale profesionale.

Se acorda scutiri de TVA pentru urmatoarele importuri:

bunuri dobandite prin succesiuni testamentare, ajutoare, donatii cu caracter umanitar;

materiale pentru probe, experimentari,cercetari;

bunuri straine care devin proprietate de stat;

mostre, materiale, reclame publicitare din import;

bunuri reparate, inlocuite de parteneri in perioada de garantie;

bunuri revenite in tara din cauza unor expedieri eronate;

bunuri aduse in tara de membrii unor misiuni diplomatice acreditati in Romania;

Pagina 14 din 48




reparatii de nave efectuate in strainatate;

cumparari de aur de catre BNR.

Se percepe TVA pentru unele bunuri importate scutite de taxe vamale, cum ar fi

importul de metale pretioase si materiale aduse la prelucrare de catre societati cu capital

strain.

Exportul de bunuri

Sunt incluse: livrarile de bunuri, expedierile sau transportul in afara Romaniei, direct

de catre vanzatori sau prein intermediari.

Principiul care sta la baza TVA este: bunurile sau serviciile sunt supuse TVA in

momentul in care se consuma, nu in momentul in care se produc. Pentru export, deci, TVA

are cota zero.

Din punct de vedere al cotelor de aplicare a TVA, exista trei categorii de operatiuni:

a. operatiuni supuse TVA, cota 19%;

b. operatiuni supuse TVA, cota 9%;

c. operatiuni de export si asimilate exportului cu cota zero.\

Cota de 19% se aplica asupra:

- vanzari de bunuri mobile si imobile efectuate de persoanele fizice sau juridice

autorizate, catre beneficiari cu sediul in Romania, cu exceptia bunurilor supuse cotei 9% si a

celor scutite de TVA, ca si asupra vanzarilor de bunuri catre persoane fizice rezidente in

Romania;

- importul de bunuri mobile si vanzarea lor catre beneficiar;

- prestari servicii, prevazute in normele legale, in favoarea persoanelor fizice

sau juridice: prestari aferente bunurilor de natura imobiliara situate in Romania; transportul

de marfuri si persoane, cand atat punctul de plecare, cat si cel de sosire se afla pe teritoriul

Romaniei; transportul pe parcurs intern al marfurilor importate, cand acesta nu a fost inclus in

valoarea in vama.

Cota de 9% se aplica pentru produse animale, peste si produse comestibile din peste,

inclusiv semiconserve si conserve, exclusiv icre, uleiuri si grasimi comestibile, oua de pasari

din specii domestice, faina, gris, malai, paste fainoase, biscuiti, zahar, orez, medicamente de

uz uman si veterinar, substante farmaceutice, plante medicinale, aparatura de tehnica

medicala, alte bunuri destinate exclusiv utilizarii in scopuri medicale, chirurgicale, dentare

sau veterinare, proteze si produse ortopedice, uniforme pentru copiii din invatamantul

prescolar primar, articole de imbracaminte si incaltaminte pentru copiii sub 1 an, transportul

Pagina 15 din 48




in comun urban de calatori, inclusiv cel care parcurge si o distanta in afara urbanului, lucrari

agricole si imbunatatiri funciare, ingrasaminte chimice si minerale, insecticide,fungicide si

erbicide, activitatile de reclama si publicitate efectuate prin ziare, reviste, cu exceptia

publicatiilor cu profil de reclama si publicitate precum si a agentiilor de reclama si

publicitate, care sunt organizate si functioneaza ca persoane juridice distincte, dreptul de a

intra la muzee, livrarea de manuale scolare si carti, cazarea in sectorul hotelier, etc.

Cota zero se aplica pentru urmatoarele bunuri si servicii: exportul de bunuri si

prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de agentii economici cu

sediul in Romania; transportul international de persoane in si din strainatate, efectuat prin

curse regulate de agentii economici autorizati precum si prestarile de servicii legate direct de

acesta; trecerea mijloacelor de transport, de marfuri si de calatori cu mijloace de transport

fluvial specializate, intre Romania si statele vecine; prestarile de servicii efectuate in porturi

si aeroporturi; materialele, accesoriile si alte bunuri care sunt introduse din teritoriul vamal al

Romaniei in zonele libere, cu indeplinirea formalitatilor de export; bunurile si serviciile in

favoarea directa a misiunilor diplomatice, a oficiilor consulare si a reprezentantelor

internationale interguvernamentale acreditate in Romania, precum si a personalului acestora,

in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor pe baza de reciprocitate, bunurile cumparate

din expozitiile organizate in Romania, precum si din reteaua comerciala, expediate sau

transportate in strainatate de catre cumparatorul care nu are domiciliul sau sediul in Romania,

in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor, realizarea, difuzarea si/sau retransmisia

programelor radio/TV, servicii bancare si financiare – indiferent de persoana care le

presteaza(acordarea si negocierea de credite, emisiunea si transferul de valori mobiliare,

instrumente financiare), gestiunea fondurilor comune de plasament, asigurari si reasigurari,

inchirierea de bunuri imobile cu exceptia cazarii in hoteluri, parcare, etc.

Pentru bunurile comercializate in comertul cu amanuntul (magazine comerciale,

consignatii, unitati de alimentatie publica sau alte unitati care au directa legatura cu

publicul ), precum si pentru unele prestari de servicii (transport, posta, telefon, telegraf, etc)

preturile sau tarifele practicate cuprind si TVA.

In aceste cazuri TVA se determina pe baza cotei recalculate asupra sumei obtinute din

vanzarea bunurilor si din prestarea serviciilor, astfel:

(19 : 119) x 100= 15,96%

(9 : 109) x 100= 8,25%

Pagina 16 din 48




Baza de impozitare este formata din conravaloarea in lei a bunurilor executate,

serviciilor prestate, asupra carora se aplica cota de taxa. Deci TVA nu se include in pret, fiind

inscrisa ca pozitie distincta pe facturi.

CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR CU TVA

2.1.ORGANIZAREA CONTABILITATII PRIVIND TVA – DOCUMENTE

Aceste documente sunt urmatoarele:

factura;

dispozitia de livrare;

aviz de insotire a marfii;

chitanta fiscala;

jurnal de vanzari;

jurnal pentru cumparari;

borderou de vanzare-incasare.

Factura are trei exemplare (1 – albastru, 2 – rosu, 3 – verde ) si serveste ca :

- document pe baza caruia se deconteaza contravaloarea marfurilor prelucrate,

serviciilor prestate;

- document de insotire a marfurilor pe timpul transportului;

- document de incarcare in gestiunea patrimoniului;

- document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si

cumparatorului.

Factura se intocmeste de compartimentul desfacere sau de alt compartiment, pe baza

dispozitiei de livrare, avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta

executarea lucrarii sau prestarea serviciului.

In cazul in care factura nu se poate intocmi in momentul livrarii marfurilor respective,

acestea sunt insotite de avizul de insotire al marfii, al carui numar se trece ulterior pe factura.

Dispozitia de livrare – este un document care circula numai la furnizor.Serveste ca

document pentru eliberarea valorilor materiale din gestiune in vederea vanzarii si ca

document pe baza caruia se intocmeste avizul de insotire a marfii si factura.

Avizul de insotire al marfii – serveste ca document de insotire al marfurilor pe timpul

transportului, ca document de baza la intocmirea facturii si ca document de primire in

Pagina 17 din 48




gestiunea cumparatorului. Se intocmeste in doua exemplare, unul ramane la furnizor, iar

celalaltpleaca cu marfa la cumparator.

Chitanta fiscala – serveste ca document justificativ privind cupararea unor produse

sau prestarii unor servicii, in conditiile in care nu se intocmeste factura si ca document

justificativ de inregistrare in contabilitate. Ea se intocmeste in doua exemplare de actre

vanzator pentru produsele livrate, respectiv serviciile prestate in situatia in care dispozitiile

legale nu prevad obligatia fiscala de emitere a facturii.

Jurnalul de vanzari – serveste ca registru jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor

de valori materiale sau prestarii de servicii; ca document de stabilire lunara a TVA colectata;

ca document de control pentru operatiunile de vanzari inregistrate in contabilitate.

Se intocmeste intr-un singur exemplar, cu pagini numerotate in care se inscriu zilnic

fara stersaturi si spaii neutilizate elementele necesare determinarii TVA colectata.Jurnalul

serveste compartimentului financiar-contabil pentru inregistrarea in conturile contabile pentru

confruntari, fiind intocmit la acelasi compartiment pe baza documentelor tipizate privind

vanzarile de marfuri si prestarile de servicii. El ramane in acest compartiment.

Jurnalul pentru cumparari – serveste ca registru lunar auxiliar pentru inregistrarea

cumpararilor de valori materiale si a serviciilor prestate de terti; ca document de stabilire

lunara a TVA deductibila; ca document de control al operatiunilor de aprovizionare, receptia

serviciilor efectuate de terti, inregistrate in contabilitate. Similar registrului pentru vanzari, se

intocmeste si ramane in contabilitate.

Borderoul de vanzari (incasari) este utilizat ca document de inregistrare zilnica a

vanzarilor realizate de unitate, la inregistrarea vanzarilor in registru pentru vanzari si la

stabilirea TVA colectata. Documentul se intocmeste intr-un singur exemplar, la

compartimentul financiar-contabilitate, pe baza monetarelor sau borderourilor bonurilor de

vanzare, a notelor de plata, centralizatoarelor vanzarilor pe ospatari, centralizatorului

revanzarilor cu plata in rate, borderoului de decontare a prestatiilor, etc. Se intocmeste si

ramane la compartimentul financiar-contabilitate.

2.2.SISTEMUL DE CONTURI UTILIZAT PENTRU EVIDENTA TVA

Contabilitatea TVA este organizata cu contul sintetic de gradul I 442 – TVA care este

dezvoltat pe 5 sintetice de gradul II:

4423 → TVA de plata (P);

4424 → TVA de incasat (A);

Pagina 18 din 48




4426 → TVA deductibila (A);

4427 → TVA colectata (P);

4428 → TVA neexigibila (bifunctional).

TVA deductibila se preia din facturile furnizorilor pentru aprovizionarile facute de

unitate.

TVA colectata se preia din facturile emise de unitate, aferente vanzarilor (sau din

chitante fiscale).

TVA de plata se calculeaza ca diferenta intre TVA colectata mai mare decat TVA

deductibila.

TVA de incasat se calculeaza ca diferenta intre TVA deductibila mai mare decat TVA

colectata.

TVA neexigibila este aferenta cumpararilor sosite fara factura respectiv vanzarilor

fara factura, cat si cumpararilor si vanzarilor cu plata in rate.

Contul 4423 – tine evidenta TVA pe care unitatea o are de platit la bugetul de stat. Se

crediteaza la sfarsitul lunii cu diferenta intre TVA colectata mai mare decat TVA deductibila

prin debitul contului 4427.

Se debiteaza cu ocazia achitarii obligatiei fata de buget prin creditul contului 5121.

Soldul contului este creditor si reflecta obligatia catre buget privind plata TVA.

Contul 4424 – tine evidenta TVA de recuperat sau de incasat de la bugetul de stat. Se

debiteaza la sfarsitul lunii cu diferenta dintre TVA deductibila mai mare decat TVA colectata

prin creditul contului 4426. Se crediteaza cu ocazia recuperarii banilor de la buget prin

debitul contului 5121 sau cu ocazia compensarii sumelor de incasat cu sumele de plata

aferente TVA prin debitul contului 4423. Soldul contului este debitor si reflecta creanta

unitatii fata de bugetul statului pentru TVA de incasat.

Contul 4426 – tine evidenta TVA aferenta facturilor emise de catre furnizori. Se

debiteaza cu ocazia inregistrarii cumpararilor, achizitiilor, prin conturile 401 „Furnizori” si

404 „Furnizori de imobilizari”. Se mai debiteaza prin creditul contului 4428 „TVA

neexigibila” devenita deductibila in luna curenta. Se crediteaza la sfarsitul lunii cu TVA

deductibila mai mare decat TVA colectata prin debitul contului 4424. De regula nu are sold.

Contul 4427 – reflecta TVA aferenta vanzarilor, prestatiilor de servicii efectuate de

unitate catre clienti. Se crediteaza la sfarsitul lunii cu TVA preluata din facturile emise de

unitate prin debitul contului „Clienti”. Se mai crediteaza cu TVA neexigibila devenita

colectata in luna curenta prin debitul contului 4428. Se debiteaza la sfarsitul lunii prin contul

4426 si 4423. De regula nu are sold.

Pagina 19 din 48




Contul 4428 – tine evidenta vanzarilor si cumpararilor in rate, cat si vanzarilor si

cumpararilor fara facturi. Se debiteaza TVA aferenta cumpararilor in rate prin creditul

conturilor 401 si 404. Se mai debiteaza prin creditul contului 408 „Furnizori facturi nesosite”.

Se mai debiteaza prin creditul contului 4427 pentru TVA aferenta vanzarilor in rate sau fara

facturi devenita exigibila in luna curenta. Se crediteaza cu ocazia livrarilor de bunuri, prestari

de servicii pentru clientii pentru care nu s-au intocmit facturi prin debitul contului 418

„Clienti – facturi de intocmit”. Se mai crediteaza pentru vanzarile cu plata in rate prin debitul

contului 411 si se mai crediteaza prin debitul contului 4426 cu TVA neexigibila devenita

deductibila in luna curenta. Soldul debitor reflecta TVA neexigibila aferenta vanzarilor.

2.3.CONTABILITATEA OPERATIILOR CU TVA

2.3.1. EXEMPLE NUMERICE PRIVIND INREGISTRARILE CONTABILE CU

TVA

a.) SC PORTO – ROMAN SRL se aprovizioneaza cu materii prime in valoare de 346

lei, TVA 19 %.

301 A + D 346.00

401 P + C 411.744426 A + D 65.74

% = 401 411.74

301 346.00

4426 65.74

b.) Se face

plata

furnizorului

dintr-un credit

pe termen scurt.

401

P - D 411.74

519 P + C 411.74

[401=519] 411.74

Pagina 20 din 48




Se inregistreaza obligatia de plata a consumului de energie electrica pe baza facturii

primite de la furnizor in valoare de 79 lei, TVA 19 %.

605 A + D 79.00

401 P + C 94.01

4426 A + D 15.01

% = 401 94.01

605 79.00

4426 15.01

a.) Se inregistreaza intrarea in patrimoniu a unui mijloc fix, pe baza Avizului de

Expeditie. Valoarea de intrare este de 653 lei, TVA 19 %.

408 P + C 777.07

212 A + D 653.004428 A + D 124.07

% = 408 777.07

212 653.00

4428 124.07

b.) Dupa trei

zile se primeste

factura de la

furnizorul de

imobilizari.

408

P - D 777.07

404 P + C 777.07

[408=404] 777.07

4426 A + D 124.07

4428 A - C 124.07

[4426=4428] 124.07

c.) Se plateste

furnizorului de

imobilizari

P - D 777.07

Pagina 21 din 48




suma pe baza

unui efect

comercial.

404405 P + C 777.07

[404=405] 777.07

a.) Societatea vinde produse finite pe baza Avizului de Expeditie avand in vedere:

pretul de inregistrare 520

pretul de vanzare 800

TVA 19 %.

Scaderea din gestiune:

345 A - C 520.00

711 P - D 520.00

[711=345] 520.00

Inregistrarea

veniturilor:

418

A + D 952.00

701 P - C 800.00

4427 P + C 152.00

418 = % 952.00

701 800.00

4427 152.00

b.) Dupa doua

zile se

inregistreaza

intocmirea

facturii.

418

A - C 952.00

411 A + D 952.00

[411=418] 952.00

Pagina 22 din 48




c.) Dupa o

saptamana

incaseaza 50 %din suma

datorata, iar

pentru diferenta

primeste un

efect comercial.

411

A - C 952.00

5121 A + D 476.00

413 A + D 476.00

% = 411 952.00

5121 476.00

413 476.00

d.) A doua zi

societatea a

incasat de la

banca efectul

comercial.

413

A - C 476.00

5121 A + D 476.00

[5121=413] 476.00

a.) Societatea vinde produse finite la un pret de vanzare de 33 lei, TVA 19 %, cu

termen de decontare peste trei saptamani.

411 A + D 39.27

701 P + C 33.00

4427 P + C 6.27

411 = % 39.27

701 33.00

4427 6.27

Pagina 23 din 48




b.) Unitatea

primeste de la

un client un

efect comercialcu termen de

decontare peste

trei saptamani.

413

A + D 39.27

411 A - C 39.27

[413=411] 39.27

c.) Unitatea

inmaneaza

bancii efectul

de primit a

doua zi si de

aceea acorda

bancii o taxa de

scont calculata

prin aplicarea

cotei de 2 %

asupra sumei

de incasat.

413

A - C 39.27

5121 A + D 38.4846

667 A + D 0.7854

% = 413 39.27

5121 38.4846

667 0.7854

a.) Societatea cedeaza un mijloc fix la un pret de vanzare de 1930 lei, TVA 19 % .

461 A + D 2296.70

7721 P + C 1930.004427 P + C 366.70

Pagina 24 din 48




461 = % 2296.70

7721 1930.00

4427 366.70

b.) Dupa doua

zile primeste de

la cumparator

un efect

comercial pe

care il

incaseaza la

scadenta.

461

A - C 2296.70

413 A + D 2296.70

[413 = 461] 2296.70

a.) Societatea achizitioneaza materii prime in valoare de 680.00 lei, TVA 19 %.

300 A + D 680.00

401 P + C 809.20

4426 A + D 129.20

% = 401 809.20

300 680.00

4426 129.20

b.) Pentru

stingerea

datoriei

societatea

inmaneaza

furnizorului un

efect

comercial .

P - D 809.20

Pagina 25 din 48




401

413 A - C 809.20

[401 = 413] 809.20

Exemplele numerice prezentate mai sus prezinta si balanta de verificare in anexa nr.1.

ALTE EXEMPLE NUMERICE PRIVIND INREGISTRARILE CONTABILE CU

TVA.

1.a. Societatea se aprovizioneaza cu materiale de la diversi furnizori, valoarea facturii

fiind 2 mil. lei, TVA 19 %.Pret = 200

TVA = 38

Total factura = 238

% = 401 238

301 200

4426 38

Concomitent se inregistreaza in jurnalul pentru cumparari.

TVA deductibila

38.00

57.00

95.00

b.) Tot in luna curenta societatea cumpara un calculator de 3 mil.lei plus TVA.

% = 404 357.00

212 300.00

4426 57.00

c.) Societatea emite in luna curenta facturi pentru vanzarea unor produse finite, pret

de vanzare 10 mil lei plus TVA.

411 = % 1190.00

701 1000.00

4427 190.00

Pagina 26 din 48




Concomitent se inregistreaza in jurnalul pentru vanzari.

TVA colectata

190.00

57.00

247.00

d.) Tot in luna curenta societatea presteaza un serviciu pentru un tert pentru suma de

30.00 lei plus TVA.

411 = % 35.70

704 30.00

4427 5.70

TVA colectata > TVA deductibila

195.70 – 95.00 = 100.70 TVA de plata catre buget, deoarece in cursul lunii societatea

a platit TVA in valoare de 95.00, dar a incasat de la clienti TVA de 195.70.

4424 = % 195.70

4426 95.00

4423 100.70

Se deschide contul 4423 care se debiteaza in momentul achitarii obligatiei fata de

bugetul statului.

Societatea realizeaza in cursul lunii de referinta urmatoarele vanzari si cumparari:

- Vinde marfuri la pret 2 mil. lei plus TVA

411 = % 238.00

772 200.00

4427 38.00

- Vinde o licenta la valoarea de 1 mil. lei plus TVA

411 = % 119.00

772 100.00

4427 19.00

- Se inregistreaza o factura pentru cumparare de marfa, pret de cumparare 5 mil. lei

plus TVA.

% = 401 595.00

371 500.00

4426 95.00

Pagina 27 din 48




Dupa confruntarea jurnalelelor de vanzari si cumparari, se regleaza situatia TVA:

TVA deductibila > TVA colectata

95.00 – 57.00 = 38.00 valoare TVA de incasat de la buget.

Deoarece in luna respectiva societatea a platit indirect catre buget suma de 95.00 si a

incasat 57.00, rezulta ca ramane de recuperat suma de 38.00 lei.

% = 4426 95.00

4427 57.00

4424 38.00

Debitul contului 4424 ne arata suma pe care unitatea este in drept sa o primeasca de la

buget.

In acest sens societatea are doua posibilitati de reglare: emite cerere de rambursare

catre fisc si bugetul ii restituie suma respectiva; se compenseaza TVA de incasat din luna de

referinta cu TVA de plata din lunile urmatoare.

4423 = % 76.00

4424 3.80

5121 38.00

CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA TVA LA SOCIETATEA COMERCIALA

PORTO-ROMAN SRL

3.1. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

S.C. PORTO-ROMAN S.R.L. s-a infiintat la data de 8.04.1992 avand un capital

social de 2700000 lei, inregistrandu-se la Registrul Comertului cu numarul de inregistrare

j29/1202/080492.

Date generale:

Denumire: S.C.PORTO-ROMAN S.R.L.;

Adresa: Str. Targovistei;nr.p; Loc. Ploiesti; Jud.Prahova

Obiectul de activitate: productie si distributie produse de panificatie afanate chimic

(napolitane cu arome);

Forma de proprietate: societate cu raspundere limitata;

Regimul de lucru: activitatea se desfasoara in 3 schimburi a cate 8 ore fiecare, cu

incepere de la ora 6.45 min.,14.45 min.,22.45 min.

Pagina 28 din 48




Date specifice activitatii:

Prezentarea activitatii: activitatea este supusa autorizarii din punctul de vedere al

protectiei mediului si consta in fabricarea de produse de panificatie afanate chimic si

depozitarea acestora in vederea distribuirii catre clienti.

Instalatiile electrice de iluminat au putere masurata de 220W si forta 380W. Mai

exista instalatii de alimentare cu gaz metan si cu apa.

Materialele constau in materii prime si materii auxiliare.

Alimentarea cu apa si evacuarea apei uzate s-a realizat prin contractul nr.198 din

12.10.1998, incheiat cu S.C. Transporturi Auto S.A. Ploiesti, cu Regia Autonoma de Apa,

Canal si Fond Locativ si acordul de subconsumator din 6.04.2001 pentru S.C. PORTO-

ROMAN S.R.L.

Energia electrica este distribuita de S.C. Electrica S.A. prin contractul nr.2/006 din

6.04.2000 incheiat de S.C. Transporturi Auto S.A. Ploiesti cu aceasta.

Alimentarea cu gaze s-a realizat cu S.C. Distrigaz S.A.

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui an.

Incadrarea salariatilor se face pe baza de contract de munca cu respectarea prevederilor

Codului Muncii si regimului de asigurari sociale. Plata salariilor, impozitul, asigurarile

sociale se fac conform legii.

Evidenta contabila se tine in lei si se intocmeste anual bilant si contul de beneficii si

pierderi avand in vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor.

Litigiile societatii sunt de competenta instantelor de judecata.

Durata societatii este nelimitata.

Dizolvarea si lichidarea societatii se face in conditiile prevazute de legea 31/1990

privind societatile comerciale.

Nr. Crt. Functii specifice

activitatii

desfasurate de

fiecare lucrator in

parte.

Zona in care se

desfasoara

activitatile

Numarul de

lucratori aferent

fiecarei activitati

1 Administrator Ploiesti 1

2 Director general Ploiesti 1

3 Director economic Ploiesti 14 Director tehnic si de Ploiesti 1

Pagina 29 din 48




productie

5 Director comercial Ploiesti 1

6 Contabil Ploiesti 1

7 Jurist Ploiesti 1

8 Operator facturare Ploiesti 3

9 Muncitori direct

productivi

Ploiesti 48

10 Gestionar Ploiesti 1

11 Manipulanti Ploiesti 4

12 Paznici Ploiesti 3

13 Agenti de vanzari Ploiesti 7

14 Agenti de vanzari Iasi 5

15 Agenti de vanzari Bacau 2

16 Agenti de vanzari Focsani 4

17 Agenti de vanzari Constanta 6

18 Soferi livratori Ploiesti 7

19 Soferi livratori Iasi 3

20 Soferi livratori Bacau 2

21 Soferi livratori Focsani 4

22 Soferi livratori Constanta 6

23 Receptioner Ploiesti 2

24 Soferi Ploiesti 4

25 Coordonator

transporturi rutiere

Ploiesti 1

26 Conducator atelier

mecanic

Ploiesti 1

27 Mecanici Ploiesti 3

28 Inginer Ploiesti 1

29 Personal intretinere Ploiesti 1

Sursa: Date preluate de la firma

Din totalul personalului,cel direct productiv reprezinta aproximativ 51%,iar cel tehnic,

economic,alte specialitati,administrativ aproximativ 49%.

In sectiile de productie munca se desfasoara in 3 schimburi incepand cu ora 6.45

lunea si sfarsind sambata la ora 23.00.Schimbul are durata de 8 ore cu incepere 6.45, 14.45,

22.45.

In functie de studii, personalul este incadrat astfel:9% studii superioare,33% liceul, iar

58% studii medii.

Organizarea activitatii are loc in toate compartimentele firmei avand la baza

urmatoarele elemente:diviziunea muncii,asigurarea disciplinei, cooperarea in activitate,

normarea muncii, studiul factorilor de mediu, asigurarea de conditii de munca

Pagina 30 din 48




corespunzatoare.Normarea muncii este componenta principala a organizarii muncii.Astfel

societatea are in vedere acest lucru, calitatea sa conditionand substantial efectele activitatii

desfasurate de fiecare salariat, echipa, birouri, servicii. O rationala normare a muncii a

asigurat dimensionarea corespunzatoare a personalului astfel incat se evita supraincarcarea cu

sarcini.In aceasta societate se tinde mereu catre perfectionarea organizarii activitatii astfel

incat productivitatea muncii sa creasca.

Motivarea personalului se bazeaza pe imbinarea intereselor generale ale societatii,

individuale ale fiecarui salariat si de grup ale unitatii.Are un caracter complex implicand

motivatii moral spirituale prin stimulente moral spirituale.

Cointeresarea materiala are la baza renumerarea personalului, evaluarea si

promovarea lui, repartizarea profitului, sanctionarea materiala a personalului de la 5 – 10%

din salariul net incasct,sanctionarea morala.

Cea mai mare importanta in firma o are managerul general.De el depind deciziile de

moment si viitoare ale societatii.De aceea este important ca aceasta sa poate indeplini cele 5

functii ale conducerii : organizarea, previziune, antrenare, coordonare si control

evaluare.Organizarea de ansamblu a societatii si cea la nivelul principalelor componente ale

acesteia influenteaza modul cum sunt stabilite structura organizatorica, stabilirea sistemului

informational, cercetarea dezvoltarea, productia, contabilitatea, personalul,comertul.Astfel, el

creaza munca eficienta, organizarea, activitatile oamenilor si compartimentelor, si instaureaza

ceva fundamental: comunicarea in firma.

Conducerea firmei formuleaza exigent in privinta cantitatii si calitatii muncii sustinute

tinand seama de anumite restrictii si in respectul pentru obiectivele comune.Astfel, un salariat

ce realizeaza zilnic anumite sarcini, va trebui conform noilor exigente sa modifice atat

tehnologia de lucru cat si organizarea locului de munca.

Conducerea intelege cerintele salariatilor, astfel incat ambele parti sa fie castigatoare,

evita supraincarcarea cu sarcini deoarece acestea pot genera stresul si pot paraliza intreaga

activitate.Intretinerea cu salariatul este foarte importanta la S.C PORTO S.R.L, deoarece prin

dialog conducerea poate observa comrortamentul fiecaruia precum si componentele lor.Se

discuta despre organizarea relatiei responsabil-salariat, despre calitatea informatiilor primite

si transmise.Superiorul ierarhic cunoaste astfel punctul de vedere al salariatului, punctele sale

forte si slabiciunile sale, asteptarile si satisfactiile sale.Un astfel de dialog permite fiecarui

salariat sa cunoasca mai bine munca pe care trebuie sa o desfasoare, rezultatele previzionate

si satisfactiile pe care le poate avea.Cu cat comunicarea este mai buna cu atat creste

responsabilitatea si reactivitatea personalului.Comunicarea la S.C PORTO-ROMAN S.R.L

Pagina 31 din 48




are urmatoarea deviza: „incredere, partajarea obiectivelor comuae, transmiterea unei viziuni

comune, a unei culturi, a valorii firmei.’’

Specialistul in recrularea personalului la S.C PORTO-ROMAN S.R.L, este juristul si

are urmatoarele abilitati: prevede comportamentul viitorului angajat,numai astfel va putea

utiliza componentele viitorului colaborator;poate alege fara sa greseasca acel candidat care

pare cel mai motivat la ocuparea postului care a fost mentionat.

El verifica centrele de interes profund ale candidatilor inaintea angajarii si integrarii in

firma.

Principalele indatoriri ale personalului sunt :

sa contribuie la elaborarea si perfectionarea tehnologiilor de

fabricatie, la proiectarea si asimilarea in fabricatie a unor produse noi cu caracteristici

tehnico-economice superioare corespunzatoare cerintelor pietei;

sa-si insuseasca si sa respecte tehnologia stabilirii pentru fiecare

faza si operatie, sa respecte succesiunea tehnica in efectuarea operatiilor tehnologice;

sa foloseasca masinile, utilajele si instalatiile la parametrii de functionare prevazuti in

documentatia tehnica;

sa foloseasca materii prime, materiale,energia in mod rational, conform normelor si a

consumatorilor specifice stabilite;

sa respecte normele tehnice de protectie si securitate a muncii a celor privitoare

folosirii echipamentelor de protectie si de lucru, de prevenire si combatere a incendiilor.

Disciplina organizatorica presupune ca fiecare angajat la postul sau si in relatiile sau

raporturile de serviciu cu cei de pe acelasi nivel ierarhic sau de pe nivel inferior ori superior

sa respecte anumite prescriptii organizationale.

programul de munca in ceea ce priveste ora inceperii si incheierii,

lucrul in schimburi, durata si modul de acordare a pauzelor de masa si

odihna,pauzele speciale pentru femei,adolescenti si copii;

indeplinirea responsabilitatilor prevazute in fisa postului,a normelor si normativelor

de munca;

folosirea integrala si eficienta a timpului de lucru pentru indeplinirea

responsabilitatilor postului de munca;

asigurarea ordinii si instiintarea in mod util a sefului ierarhic imediat superiorpre

existenta unor nereguli, dificultati sau lipsuri in aprovizionarea cu materii prime,

materiale,combustibili,energie sau functionarea utilajelor utilajelor si instalatiilor;

pastrarea integritatii bunurilor existente in dotarea locului de munca;

Pagina 32 din 48




neparasirea locului de munca pana la sosirea schimbului acolo unde se lucreaza fara

intrerupere si anuntarea sefului ierarhic in cazul neprezentarii la lucru a schimbului;

nerespectarea normelor legale si a regulilor interne ale firmei cu privire la caracterul

confidential a unor documente si informatii la care angajatul are acces in timpul indeplinirii

sarcinilor sale de serviciu;

respectarea normelor si valorilor orgazitionale privind climatul inter-personal.

3.4 INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI CARE REFLECTA

ACTIVITATEA FIRMEI IN PERIOADA 2000-2001

Tabel nr. 3.2. ANALIZA VENITURILOR

Nr. Crt VENITURI 1999 2000 2001

1 Venituri din

exploatare

6430.7454 8231.3541 11523.8958

2 Venituri

financiare

4.2551 4.4679 5.5402

3 Venituri

exceptionale

22.0995 22.7625 24.5835

4 TOTAL

VENITURI

6457.1000 8258.5845 11554.0195

Analiza efectuata in decursul a 3 ani de functionare a societatii, se prezinta atat prin

prizma inregistrarilor contabile incheiate la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, cat si in

preturile comparabile.

In anul 2000 veniturile din exploatare arata o crestsre cu 28% fata de anul 1999, iar in

anul 2001 o crestere cu 40% fata de anul 1999.

Tabel nr. 3.3. EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI

Nr. Crt ANII CIFRA DE AFCERI (mil.

Lei)

1 1999 6354.4741

2 2000 7117.0110

3 2001 8825.0937

Cifra de afaceri realizata in 1999 a fost considerata cs totalitatea veniturilor din

activitatea de baza si din alte activitati,ea reprezrntant 98,8% din totalul veniturilor din

Pagina 33 din 48




exploatare.In anul 2001 o crestere cu 24% fata de 2000.Astfel,cifra de afaceri detine o

pondere de 86,4% din totalul veniturilor din exploatare in 2000, aceasta scazand cu 12,4%

fata de 1999; in anul 2001 cifra de afaceri reprezinta 76,5% din veniturile din exploatare,

marcand o scadere cu 9,9% fata de 2000.

Aceste ponderi mai scazute fata de anul luat referinta se datoreaza aplicarii noului

plan contabil, in cadrul veniturilor din productia stocata, care in anul 1999 au fost considerate

ca neproducatoare de venit alaturi de productia de imobilizari.

ANALIZA PROFITULUI

Analiza profitului este analizata pe baza rezultatelor obtinute din activitatile

desfasurate de firma.De aceea este necesar prezentarea principalelor cheltuieli ale

acesteia.Conform bilanturilor contabile incheiate le sfarsitul fiecarui exercitiu financiar,

rezulta urmatoarele:

Tabel nr. 3.4

PRINCIPALEL

E CHELTUIELI

Nr. Crt.

CHELTUIELI 1999 2000 2001

1 Cheltuieli

pentru

exploatare

5581.9869 6530.9247 7837.1097

2 Cheltuieli

financiare

74.2700 75.3841 86.6917

3 Cheltuieli

exceptionale

8.3908 8.5167 8.8573

4 TOTAL

CHELTUIELI

5664.6477 6614.8255 7932.6587

ANALIZA PROFITULUI IN ANUL 1999

REZULTATUL DIN EXPLOTARE =VENITURI DIN EXPLOATARE –

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE =6430,7454 – 5581,9869 = 848,7585

REZULTATUL FINANCIAR = VENITURI FINANCIARE – CHELTUIELI

FINANCIARE = 4,2551 – 74,2700 = - 70,0149

Pagina 34 din 48




REZULTATUL CURENT = ( VENITURI DIN EXPLOATARE + VENITURI

FINANCIARE) – (CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE + CHELTUIELI

FINANCIARE) = ( 6430,7454 + 4,2551) – ( 5581,9869 +74,2700) = 778,7436

REZULTATUL EXCEPTIONAL = VENITURI EXCEPTIONALE – CHELTUIELI

EXCEPTIONALE = 22,0995 – 8,3908 = 13,7087

REZULTATUL BRUT = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE = 6457,1

– 5664,6477 = 792,4523

Rezultatului brut i se aplica cota de impozit de 25% obtinandu-se impozitul pe profit:

IMPOZITUL PE PROFIT = 0,25 *762,4523 = 198,1131

REZULTATUL NET = REZULTATUL BRUT – IMPOZITUL PE PROPFIT =

792,4523 – 198,1131 = 594,3392


REZULTATUL DIN EXPLOATARE = VENITURI DIN EXPLOATARE –

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE = 8231,3541 – 6530,9247 = 1700,4294


FINANCIARE = 4,4679 – 75,3841 = - 70,9162


FINANCIARE) – (CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE + CHELTUIELI

FINANCIARE) = 8231,3541 +4,4679) – ( 6530,9247 + 75,3841 ) = 1629,5132


EXCEPTIONALE = 22,7625 -8,5167 = 14,2458

REZULTATUL BRUT = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE =

8258,5845 – 6614,8255 = 1643,75900

Rezultatului brut i se aplica cota de impozit de 25% obtinandu-se impozitul pe profit:

IMPOZITUL PE PROFIT = 0,25 * 1643,7590 = 410,9398

REZULTATUL NET = REZULTATUL BRUT – IMPOZITUL PE PROFIT =

1643,7590 – 410,9398 = 1232,8192



CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE = 8231,3541 – 6530,9247 =1700,4294

Pagina 35 din 48




REZULTATUL FINANCIAR = VENITURI FINANCIARE – CHELTUILI

FINANCIARE = 4,4679 – 75,3841 = -70,9162

REZULTATUL CURENT = (VENITURI DIN EXPLOATARE + VENUTURI

FINANCIARE ) – ( CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE +CHELTUIELI

FINANCIARE ) = ( 8231,3541 + 4,4676) – ( 6530,9247 + 75,3841 ) = 1629,5132

REZULTATUL EXEPTIONAL = VENITURI EXCEPTIONALE – CHELTUIELI

EXCEPTIONALE = 22,7625 – 8,5167 = 14,2458


8258,5845 – 6614,8255 = 1643,7590

Rezultatului brut i se va aplica cota de impozit de 25% obtinandu-se impozitul pe

profit:

IMPOZITUL PE PRIFIT = 0,25 * 1643,7590 = 410,9398

REZULTATUL NET = REZULTATUL BRUT – IMPOZITUL PE PROFIT =

1643,7590 – 410,9398 = 1232,8192



CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE = 11523,8958 – 7837,1097 = 3686,7861


FINANCIARE = 5,5402 -86,6917 = -81,1515


FINANCIARE )- ( CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE + CHELTUIELI

FINANCIARE) = (11523,8958 +5,5402) – (7837,1097+86,6917) = 3605,6346


EXCEPTIONALE = 24,5835 -8,8573 = 15,7262


11554,0195 -7932,6587 = 3621,3608

Rezultatului brut6 i se va aplica cota de impozit de 25% obtinandu-se impozitul pe

profit:

IMPOZITUL PE PRIFIT = 0,25 * 3621,3608 = 905,3402

REZULTATUL NET = 3621,3608 – 905,3402 = 2716,0206

Tabel nr. 3.5 ANALIZA REZULTATELOR

Pagina 36 din 48




Nr. Crt REZULTATELE 1999 2000 2001

1 Rezultatul din

exploatare

8487585 17004294 36867861

2 Rezultatul

financiar

-700149 -709162 -811515

3 Rezultatul curent 7787436 16295132 36056346

4 Rezultatul

exceptional

137087 142458 157262

5 Rezultatul brut

Impozit pe profit

7924523

1981131

16437590

4109398

36213608

9053402

6 Rezultatul net 5943392 12328192 27160206

Analizand rezultatele in cei trei ani de functionare se observa:rezultatul din exploatare

a crescut in anul 2000 cu 100,3% fata de 1999 si in 2001 cu 116,8% fata de 2000.

Rezultatul financiar a fost realizat in pierdere, cea mai mare inregistrandu-se in 1999

datorita cheltuielilor mari cu dobanzile.

Rezultatul curent a fost stabilit ca fiind in crestere in anul 2000 fata de 1999 cu

109,2% si tot in crestere in 2001 fata de 2000 cu 121,2%, vazandu-se astfel ca societatea are

o activitate benefica.

Rezultatul exceptional inregistreaza la randu-i o crestere astfel: in anul 2000 a crescut

cu 3,9% fata de anul 1999, iar in anul 2001 cu 10,3% fata de intregime pierderea financiara

din fiecare an analizat.

Rezultatul brut inregistreaza cresteri cu 107,4% in anul 2000 fata de 1999 si cu

120,3% in anul 2001 fata de 2000.Asupra acestora se aplica cota de impozitare de 25%,prin

care se realizeaza obligatia fata de bugetul statului.

Profitul ramas in urma acoperirii platilor fata de bugetul de stat si anume profitul net,

are in cadrul SC PORTO-ROMAN SRL, urmatoarele destinatii:acoperirea in avans a

cheltuielilor facute ca investitii prin operatiuni de regularizare,constituirea de fonduri pentru

anii viitori:pentru investitii,alte activitati, stimularea angajatilor, acordarea de parti

sociale.Astfel, in anul 1999, o parte din profit a fost acordat pentru investitii in reinnoirea

unor baze tehnologice vechi; in anul 2000 profitul a avut destinatie pentru construirea unor

depozite pentru stocurile de materii prime, avand in perspectiva construirea unui depozit in

suprafata totalt de 900mp. pentru dep[ozitarea resurselor de zahar si faina; in anul 2001

profitul obtinut a fost in modernizarea retelei de calcul a societatii.

Pagina 37 din 48




ALTI INDICATORI ECONOMICO FINANCIARI DE MASURARE A

ACTIVITATII FIRMEI

In 1999:

RATA RENTABILITATII =(PROFIT BRUT/CIFRA DE AFACERI)

( in functie de cifra de afaceri ) *100

R=( 792,4523/6354,4741) * 100 = 12,47%

RATA RENTABILITATII=(PROFIT BRUT/CAPITAL PERMA-

(in functi de capitalul permanent)

R= (792,4523/1871722,5)*100 = 0,04%

RATA RENTABILITATII = (PROFIT NET/VENITURI) *100

(in functi de venituri)

R=(491,3204/6557,1)*100 = 7,5%

RATA RENTABILITATII = (PROFIT NET/CHELTUIELI)*100

(in functie de cheltuieli )

R= (491,3204/5664,6477) * 100= 8,67%

PRODUCTIVITATEA MUNCII =VENITURI/NR SALARIATI

Wm = 6457,1 / 125 = 51,6568

In 2000

RATA RENTABILITATII=(PROFIT BRUT/CIFRA DE AFACERI)

(in functie de cifra de afaceri) *100

R = (1643,759/7117,011) *100=23,09%

RATA RENTABILITATII = (PROFIT BRUT/CAPITAL PERMA

NENT)*100

(in functie de capitalul permanent)

R=(1643,759/1871722,5)*100 = 0,08%

RATA RENTABILITATII = (PROFIT NET/VENITURI)*100

(in functie de venituri)

R=(1019,1306/8258,5845)*100=12,34%

RATA RENTABILITATII=(PROFIT NET/CHELTUIELI)*100

(in functie de cheltuieli)

Pagina 38 din 48




R=(1019,1306/6614,8255)*100 = 15,40%

PRODUCTIVITATEA MUNCII = VENITURI/NUMAR SALARIATI

Wm = 8258,845/125 = 66,0687

In 2001:

RATA RENTABILITATII=(PROFIT BRUT/CIFRA DE AFACERI)*100

(in functie de cifra de afaceri)

R=(3621,3608/8825,0937)*100=41,03%

RATA RENTABILITATII = (PROFIT BRUT/CAPITAL PERMANENT)

( in functie de capitalul permanent) *100

R= (3621,3608/1871722,5)*100= 0,19%

RATA RENTABILITATII = (PROFIT NET/VENITURI)*100

(in functie de venituri)

R= (2245,2473/11554,0195)*100 = 19,43

RATA RENTABILITATII = (PROFIT NET/CHELTUIELI)*100

(in functie de cheltuieli)

R= (2245,2437/7932,6587)*100= 28,3%

PRODUCTIVITATEA MUNCII = VENITURI/NUMAR SALARIATI

Wm = 11554,0195/125 = 92,4322

SC PORTO-ROMAN SRL este o societate care se caracterizeaza printr-o situatie

economico-financiara buna,solvabila,avand autonomie financiara pe termen lung, ceea ce ii

da posibilitatea sa se bucure de incredere partenerilor ei.

In privinta aprecierii rentabilitatii societatii,politica de investitii promovata, a dus la

cresterea rentabilitatii activitatii sale.

Ca urmare a calculului acestor indicatori se pot remarca punctele tari si punctele slabe

ale societatii.

Punctele tari:

traditie indelungata in ramura moraritului si panificatiei;

caracterul foarte diversificat al sortimentului de morarit si panificatie aflate in

fabricate;

existenta unor centre proprii de distributie si tendinta extinderii;

conducerea societatii poate fi caracterizata ca dinamica si experi,entata din punct de

vedere al vechimii,specializarii si profesionalismului.

Pagina 39 din 48




Puncte slabe:

relativa depedenta a aprovizionarii societatii fata de furnizorul principal de grau;

tendinta scaderii volumului de desfacere la unele produse;

mediu concurential activ;

uzura medie relativ avansata a mijloacelor fixe din dotare;

gradul de utilizare reativ redus a unor capacitati de productie;

insuficienta preocuparii pentru promovarea produselor la extern;

existenta noxelor la un numar insemnat de locuri de munca.

In concluzie, S.C. PORTO – ROMAN S.R.L. este o societate rentabila,cu un bun

management si cu perspective de dezvoltare, avand un echilibru financiar.

3.2 ASPECTE JURIDICE PRIVIND ORGANIZAREA SI FINCTIONAREA

FIRMEI

Pentru crearea unei firme viabile s-a respectat un ansamblu de conditii pentru a putea

fi pusa in functieune si pentru a-si asigura functionarea in conditii de rentabilitate.

S.C PORTO- ROMAN S.R.L. s-a infiintat la data de 8.04.1992 conform legii

31/1990, privind infiintarea societatilor comerciale. Astfel, conform legii nr. 26/1990, se

stabileste obligatia acesteia ca inainte de inceperea comertului sa ceara inmatricularea la

Registrul Comertului. Ordonanta Guvernamentala nr. 330/2002 cere alcatuirea de formalitati

administrative privind organizarea si functionarea activitatii comerciale.

Societatea respecta art.2 alin.2 din legea nr.31/1990, privind angajarea salariatilor in

functie de competenta si art.4 alin.2 din legea salarizarii nr.14/1990 privind respectarea

limitei minime de salarizare prevazute de lege.

Art.213 alin.1 din legea nr. 31/1990- salariul si incadrarea salariatilor se face pe baza

de contract de munca cu respectarea prevederilor Codului Muncii si a regimului de asigurari

sociale:

legea nr.6/1992 – conditiile de odihna;

legea nr.130/1999 – masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca;

acordarea tichetelor de masa se face numai la muncitorii direct productivi, conform

legii nr.142/1998

legea nr.76/2002 – sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de

munca;

Pagina 40 din 48




legea nr.19/2000 – sistemul public de pensii si asigurari sociale; este pusa in viguare

prin Ordinul Ministerului si Protectiei Sociale nr.518/2001;

legea nr.90/1996 – proterctia muncii.

Contabilitatea este tinuta conform prevederilor legii nr.82/1991.

Taxa pe valoarea adaugata este de 19%, conform legii nr.345/2002,iar etichetarea

alimentelor este realizata conform H.G.nr.106/2002.

Recuperarea arieratelor bugetare s-a infaptuit potrivit O.U.G.nr.40/2002.

Transporturile rutiere se desfasoara conform O.G.nr.44/1997 modificata prin legea

nr.105/2001, autorizarea efectuarii transporturilor rutiere de personal si marfuri fiind realizata

prin Ordinul Ministerului Transporturilor,Lucrarilor PUBLICE si Locuintei

nr.184/2001.Circulatia rutiera se evidentiaza prin decretul lege nr.328/1996.

Autorizatia sanitara de functionare este obtinuta conform :

O.G.nr.108/1998,O.M.S.nr.955/1995, legea nr.3/1994.

Apararea impotriva incendiilor este aprobata prin legea nr.212/1997,modificata prin

O.G.nr.114/2000 si legea nr.196/2001.

Protectia mediului este indeplinita conform legii protectiei mediului nr.137/1995.

Productia de produse de panificatie afanate chimic se desfasoara in conditiile

prevazute de O.G.nr.42 din 29.08.1995 aprobata prin legea nr.113 din 15.12.1995, urmarind

in principal protectia vietii, sanatatii populatiei si a mediului inconjurator, satisfacerea

necesitatilor de consum ale tuturor categoriilor de consumatori si respectarea conditiilor de

igiena si de mediu la fabricarea, manipularea,depozitarea si transportul produselor.Societatea

are obligatia de a lua masurile necesare pentru a elimina riscul de contaminare sau degradare

a produselor si transformarea acestora in produse improprii consumului uman.Tot in baza

acestei ordonante societatea isi desfasoara activitatea numai in baza licentei de fabricatie

acordata de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.Societatea si-a putut desfasura activitatea

in domeniul productiei de produse fiind apte pentru consumul uman si cu respectarea

conditiilor de calitate si tehnice prevazute in standarde, caiete de sarcini,specificatii tehnice,

norme sanitare si sanitar-veterinare, in vigoare.

Conform H.G.nr.629 din 5.08.1996, produsele trebuie sa fie insotite de certificate de

calitate si conformitate, in caz contrar nefiind admise pentru utilizare sau comercializare pe

piata interna.In caz de dubiu asupra calitatii produselor sau asupra documentelor care insotesc

declaratia de conformitate, beneficiarului sau organelor de control abilitate de lege pot

efectua verificari in laboratoare acreditate.Produsele care nu corespund cerintelor legale in

Pagina 41 din 48




vigoare,precum si conditiilor de calitate prevazute in contracte, in comenzi sau in alte acte

comerciale nu sunt admise in utilizarea, urmand a fi distruse sau inapoiate furnizorului.

Protectia consumatorului

In desfasurarea activitatii de comert intreprinse de S.C. PORTO – ROMAN S.R.L., s-

a tinut seama de legislatia romana care a adoptat o serie de reguli obligatorii pentru protectia

consumatorilor.

Existenta pe piata a unor produse care ar putea afecta viata, sanatatea si securitatea

consumatorilor, a determinat institutiile consumatorilor sa actioneze prin activitati de

control,avand ca scop prevenirea si combaterea practicilor abuzive, care ar putea pune in

pericol viata si sanatatea consumatorilor.Conform O.G. nr.21/1992, modificata prin legea

nr.178 din 09.10.1998 si prin cetatenii in calitatea lor de consumatori, asigurand cadrul

necesar accesului neingradit la produse.

Princicipalele drepturi ale consumatorilor relevante in prezenta ordonanta, pe care le

respecta si societatea analizata, sunt:

de a fi impotriva riscului de a achizitiona un produs care ar putea sa le prejudicieze

viata, sanatatea sau securitatea;

de a fi informati corect, complet si precis asupra caracteristicilor esentiale ale

produselor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corespunda cat mai

bine nevoilor lor, precum si de a fi educati in calitatea lor de consumatori;

de a fi despagubiti pentru prejudiciile generate de calitatea necorespunzatoare a

produselor, folosind in acest scop mijloace prevazute de lege;

de a se organiza in asociatii pentru protectia consumatorilor, in scopul apararii

intereselor lor.

S.C PORTO – ROMAN S.R.L. comercializeaza produsele sale numai in cadrul

termenului de valabilitate, fiindu-i interzisa modificarea acestuia inscrisa pe eticheta.Conform

art.nr.7 din prezenta ordonanta, societatea este obligata sa:puna pe piata numai produse

sigure,care sa respecte conditiile calitative prescrise; sa opreasca livrarile si sa retraga de la

beneficiari produsele la care organele abilitate de lege au constatat ca sunt periculoase sau nu

indeplinesc caracteristicile calitative prescrise; sa asigure in productie conditii igienico-

sanitare conform normelor in vigoare.

3.2.1 ORGANIZAREA SOCIETATII

Pagina 42 din 48




In cadrul structurii manageriale a S.C. PORTO – ROMAN S.R.L. se evalueaza

calitatea procesului managerial prin examinarea gradului de indeplinire a diferitelor functii

manageriale: previziune, organizare, antrenare,coordonare, control, directonare, maniera de

concepere si operationalizare a managementului, precum si functionalitatea si eficienta

acestuia, firma fiind puternic dezvoltata in urma managementului puternic calificat.

In cadrul echipei manageriale, membrii detin urmatoarele functii:

ADMINISTRATORUL este organul de conducere al societatii care decide in toate

problemele privind organizarea si functionarea societatii.Societatea este conduse de un

comitet de directie format din trei directori.

Comitetul de directie este organul executiv de conducere a societatii cu caracter

deliberat, care isi desfasoara activitatea pe baza componentelor si raspunderilor stabilite de

administrator.Directorii actioneaza impreuna sau independent conform imputernicirilor si

exerciteaza orice act care este legat de administrarea societatii in interesul acesteia in limita

dreptului care li se ofera.

DIRECTORUL GENERAL al societatii este subordonat administratului unic si are

urmatoarele atributii principale:repartizeaza sarcinile echipei in functie de posturile pe care le

detin, coordoneaza activitatile acestora si colaboreaza cu fiecare dintre ei in realizarea

sarcinilor specifice domeniului condus.

DIRECTORUL DE PRODUCTIE fundamenteaza deciziile privind nivelul productiei

fabricate in fiecare luna.Colaboreaza cu ceilalti membrii ai echipei in vederea corelarii

productiei cu nivelul cererii si cu resursele materiale, financiare si umane necesare realizarii

productiei.

DIRECTORUL COMERCIAL coordoneaza activitatile comerciale ale firmei –

aprovizionare,desfacerea, marketingul – si fundamenteaza direct deciziile privind strategia in

domeniul comercial si cele referitoare la vanzarea produselor.

DIRECTORUL ECONOMIC are in subordinea sa serviciul contabilitate, serviciul

preturi si analize economice, serviciul prognoza – planificare – dezvoltare.Contabilul sef

asigura conditiile necesare pentru intocmirea documentelor justificative, organizeaza si

efectueaza inventerierea patrimoniului, precum si valorificarea rezultatelor acestuia, pastreaza

documentelor justificative, registrele si bilanturile potrivit legii, asigura si raspunde de

colaborarea lucrarilor privind inlocuirea bugetului de venituri si cheltuieli, ia masuri pentru

efectuarea la termen si in cuantumul stabilit a varsamintelor cuvenite bugetului de stat,

asigura corecta determinare a costurilor, valorificarea maxima a rezervelor interne si sporirea

acumularilor, ia masuri pentru eliminare pierderilor si cresterea rentabilitatii,propunand

Pagina 43 din 48




masuri pentru cresterea eficientei economice a societatii, asigura si raspunde de exercitarea

controlului financiar preventiv si controlul gestionar de fond asupra gospodaririi mijloacelor

materiale si banesti.

SERVICIUL JURIDIC ( JURIST) fundamenteaza deciziile specifice functiunii de

personal: angajarea de personal, desfacerea contractelor de munca, calificarea muncitorilor,

etc; decizii specifice functiunii juridice: rezolvarea reclamatiilor, incheierea de contracte, etc.

SERVICIUL C.T.C este subordonat directorului tehnic si de productie.Seful C.T.C

este membru al comitetului de directie;certificatul de calitate emis de unitate angajeaza

raspunderea acesteia potrivit legii,contractelor economice; prezinta periodic conducerii,firmei

un raport asupra calitatii produselor si activitatii desfasurate de organul de control pe baza

caruia vor stabili masuri.

Lucratorii C.T.C sunt subordonati numai cadrelor ierarhic superioare din cadrul

C.T.C. si nu depind de administratia sectiilor sau altor servicii ale firmei; in documentatia

tehnica se indica volumul de control ( integral sau prin sondaj), metodologia si instrumentele

folosite.

C.T.C. are si un caracter preventiv,deoarece efectuarea acestuia num ai in fazele finale

poate constata abaterile si rebuturile fara insa a le preveni.

C.T.C participa la analiza si stabilirea cauzelor defectelor aparute , in vederea

descoperirii in timp si in faze cat mai initiale a factorilor care pot determina aparitia

defectelor.

Documentele folosite de C.T.C. sunt: planuri de operatii, fise tehnologice,

instructiuni, standarde, contracte economice.

Dispunerea personalului de conducere, al departementelor functionale ale societatii,

precum si a muncitorilor se pot observa din organigrama societatii prezentata in anexa nr. 2.

3.3 RESURSELE UMANE NECESARE DESFASURARII ACTIVITATII

O reflectare directa a importantei deosebite care se acorda resurselor umane o

reprezinta conturarea activitatilor de selectie si incadrare a personalului. O atentie deosebita

se acorda calitatilor, cunostintelor, aptitudinilor si deprinderilor personalului, ca urmare a

crestsrii gradului de pregatire generala, a promovarii cuceririlor revolutiei tehnico –

stiintifice.In functie de selectia personalului si incadrarea acestuia se dovedeste calitatea

resurselor uimane.

Pagina 44 din 48




Elementele pe care se bazeaza S.C. PORTO – ROMAN S.R.L. in selectia si

incadrarea personalului sunt: studii atestate de diplome sau certificate, vechime in productie,

post detinut anterior, experienta, cunostinte, deprinderi si aptitudini.

Selectionarea muncitorilor se face prin teste, probe practice; selectionarea

personalului prin probe de examinare scrise si oral, teste, probe practice.Selectionarea

personalului de conducere vizeaza determinarea principalelor calitati, cunostinte, aptitudini si

se face prin teste, discutii, lucrari scrise, chestionare.

Personalul angajat al S.C. PORTO – ROMAN S.R.L cuprinde 125 salariati, media de

varsta fiind 30 ani, dupacum reiese din tabelul nr.3.1.

CONCLUZII

In cadrul economiei nationale, isi desfasoara activitatea o multitudine de intreprinderi

care au drept obiectiv principal obtinerea de produse, executarea de lucrari, prestarea de

servicii care sa satisfaca cerintele pietei.

Pentru a rezista in conditiile dure ale economiei de piata, fiecare intreprindere trebuie

sa combine cat mai rational factorii de productie astfel incat pretul de vanzare, recunoscut de

catre piata,al produselor, al lucratarilor sau serviciilor sa acopere costul de productie si, sa

permita, in acelasi timp, obtinerea unui beneficiu.In felul acesta, intreprinderea va contribui la

propria dezvoltare, dar si la dezvoltarea de ansamblu a societatii.

Avand in vedere necesitatea obtinerii unor rezultate pozitive,responsabilitatea celor

care organizeaza si tin contabilitatea,capata valente deosebite.In felul acesta contabilitatea se

dovedeste a fi un instrument util la indemana conduceri manageriale a unitatii, atat pentru

aprecierea eficientei activitatii trecute, cat si pentru orientarea activitatii in viitor.

In acest context, contabilitatea este un instrument de baza pentru cunoasterea,

gestiunea si controlul patrimoniului,precum si evidentierea rezultatelor obtinute, prin prizma

activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de venituri.

Referitor la lucrarea de fata se remarca urmatoarele concluzii:

- impozitul este un drept al statului care se realizeaza prin parlament si organele

locale.

Pagina 45 din 48




- obligatiile fiscale ale agentilor economici sunt numeroase ca diversitate si chiar

apasatoare, dar intr-o economie de piata sistemul de impozite reprezinta parghiile

fundamentale de realizare a intereselor in domeniul economic,social,cultural,etc.

Practica internationala arata ca impozitul poate sa fie folosit fie ca mijloc de influenta

a activitati economice, fie ca instrument de procurare a venitului bugetului statului central,

local.Aceste doua aspecte depind de politica fiscala promovata de statele respective,dar nu

exista in practica sa se foloseasca numai unul din cele doua aspecte.

Si pentru impozite si pentru taxe este nevoie de reglementari juridice care sa

stabileasca marimea impozitului, cand trebuie incasat, stiut fiind ca incasarea nejustificativa

de impozite si taxe reprezinta infractiunea fiscala si se pedepseste conform legii.

Despre TVA s-au scris multe si se vor mai scrie, insa ceea ce este important de retinut

este faptul ca este un impozit indirect modern generat de consum.Aceasta a inlocuit la noi in

tara si in statele UE impozitul pe cifra de afaceri sau pe circulatia marfurilor.TVA este un

impozit neutru si unic, cota aplicandu-se tuturor agentilor economici indiferent de forma de

proprietate.Se caracterizeaza prin unicitate – cota de TVA este aceeasi indiferent de numarul

de societati comerciale prin care trece materia prima pana ajunge produs finit.Este impozit

transparent stiindu-se cat este de mare si termenul de plata; este suportata de ultimul

consumator( tara unde se consuma marfa respectiva) .

In vederea reflectarii cat mai corecte a diverselor stari si ipostaze in care se poate gasi

taxa pe valoarea adaugata, in planul general de conturi s-a prerezervat contul 442 – TVA,

cont cu functionalitati complexe, care se desfasoara pe conturi de gradul II. Functionalitatea

lor este unica dar cuantumurile si momentele depind de ipostaza in care se afla agentul

economic:cumparatoa, vanzator, scutit de plata, bun de plata, amanat la plata.

Sub aspectul tehnicii contabile lucrurile sunt evident dure.In ceea ce priveste regimul

financiar – fiscal de taxare a valorii adaugate,totul depinde de cleritatea cu care legea notifica

multitidinea fenomenelor si proceselor economice cu care se intalnesc fiecare firma.

Consumul intern productiv nu poate fi considerat valoarea adaugata si de taxare,

deoarece el se regaseste in volumul final al veniturilor productiei, ce se realizeaza ca marfa si

atunci i se va aplica si cota de TVA.

In ceea ce priveste indicatorii economico- financiari analizati referitori la activitatea

firmei s-au observat urmatoarele : in perioada analizata intreprinderea a dus o politica de

majorare a preturilor de vanzare, fapt explicabil in conditiile unei inflatii intr-un procent

anual de doua cifre; intreprinderea si-a sporit in fiecare an volumul vanzarilor, dar ritmul a

inregistrat o scadere; cresterea cifrei de afaceri din activitatea de baza s-a relizat prin sporirea

Pagina 46 din 48




cantitatii de produse fabricate, ca urmare a extinderii activitatii si marirea productivitatii

muncii; consecinta imbunatatirii structurii mijloacelor fixe productive prin investitii a

acesteia, influentand asupra gradului de valorificare a productiei fabricate si implicit a cifrei

de afaceri; o asemenea situatie se aprecieaza favorabil, firma marindu-si cota de piata si in

acelasi timp creand premisele necesare recuperarii in totalitate a fondurilor investite.

MEMORIU JUSTIFICATIV

Am ales aceasta tema deoarece operatiunile privind Taxa pe Valuarea Adaugata,

reprezinta operatii curente in contabilitatea oricarei intreprinderii.

Taxa pe valuare adaugata are o importanta deosebita constituind o datorie de plata

catre bugetul statului sau o creanta de incasat in cazul TVA- ului de recuperat.

Lucrarea prezinta trei capitole din care reies succit notiunile de

impozit,TVA,exigibilitatea, reforma fiscala, accize, termeni specifici cu care s-a analizat

lucrarea.Referitor la TVA s-au scris si se vor mai scrie multe, insa ceea ce este de retinut este

faptul ca este un impozit indirect, care se aplica la cumpararea bunurilor de catre

cumparator.Diferitele cazuri prezentate in lucrare explica si persoanele exceptate de la plata

TVA-ului, precum si persoanele strine care isi desfasoara activitatea in Romania, carora li se

aplica TVA in functie de activitatea desfasurata.

Tema atestatului reflecta cu fidelitate modul de operare al TVA- ului in contabilitate,

aceasta putand fi urmarita in capitolul 2.3.1.,care prezinta si balanta de verificare.

Lucrarea de fata este elaborata pe baza prevederilor Legii contabilitatii.

In concluzie, contabilitatea isi propune cunoasterea in expresie a circuitului

capitalului sub forma bunurilor economice si a raporturilor de proprietate, in care se afla

elemente patrimoniale, inclusiv rezultatele obtinute prin folosirea acestor elemente.

Pagina 47 din 48




Pagina 48 din 48

http://www.tocilar.ro/

Diploma - Www.tocilar.ro

Documents

Transcript of Diploma - Www.tocilar.ro