Diploma - Www.tocilar.ro

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tipuri de operatiuni utilizand cardurile bancare in cadrul unei banci

romanesti

Introducere - scurta prezentare

In toate domeniile cunoasterii umane, dorinta de a imbunatati si spori rezultatele,

experienta si cercetarea, conduc spre aparitia unor idei de avangarda, unor idei a caror

calitate -pentru domeniul respectiv- o depaseste pe cea a celor existente. Aceste concepte noi

aparute in urma unor eforturi deosebite, atit cantitative cit si calitative, se regasesc sub un

nume relativ obisnuit - progres. Daca acest cuvint este unul obisnuit, importanta mesajului ce

îl poarta nu cred ca mai are nevoie de vreun comentariu.

Tuturor ni se pare absolut firesc sa folosim autoturismul, sa aprindem lumina, sa

pornim calculatorul sau televizorul, sa gatim la cuptorul cu microunde,sa vorbim la telefonul

fix sau mobil... Nu stiu citi se mai gindesc ca aceste imense avantaje si multe altele de acest

tip , care pentru noi sunt obisnuinta, au fost vreme de mii de ani doar vise irealizabile...

Si pentru a ajunge la subiectul in discutie, voi spune ca, in opinia mea, instrumentul

de plata numit card bancar nu este altceva decit o parte din realizarile civilizatiei umane

enumerate mai sus, un rezultat a evolutiei stiintei si practici economice, un virf de aisberg ce

are ca baza zeci de ani de practica si teorie in domeniul tranzactiilor monetare.

Aceasta introducere - prezentare a lucrarii de diploma “ Operatiuni cu carduri in

Romania “ nu se vrea a contine informatii specifice, punctuale despre subiectul amintit. Acest

tip de informatii se gasesc atent detaliate si structurate in interiorul lucrarii. Ceea ce as vrea

sa evidentieze introducerea sunt citeva idei generale, de ansamblu, asupra banilor electronici,

a circulatiei acestora si a impactului pe care il au asupra vietii noastre de zi cu zi.

Este cunoscut ca valoarea instrumentelor monetare este data de o conventie, de

prestabilirea faptului ca o bancnota de hirtie ori plastic nu reprezinta doar o bucata de hirtie

sau plastic ci este purtatoarea unor beneficii conferite tocmai de acest acord pe care il

agreeaza orice participant la viata economica. Fara acest acord, bancnota respectiva ar

insemna exact cit orice alta bucata de hirtie de aceleasi dimensiuni.

Pagina 1 din 108


Acceptarea acestei intelegeri a fost primul pas in civilizarea si dezvoltarea

schimburilor economice ce presupuneau prestatie monetara. Importanta sa este evidentiata la

justa valoare daca vom spune ca in urma cu sute de ani se foloseau ca instrumente de schimb

ce indeplineau rolul de moneda, animale, pietre, sau bucati de argint ori alt metal rar care

erau verificate in dinti.

Odata aparute, bancnotele confereau detinatorului capacitatea de a face o plata a unui

bun sau serviciu, de a stinge o datorie, sau de a forma rezerve proprii, prin economisire,

tezaurizare. Toate acestea cu o singura conditie : ca cel care desfasura vreuna din actiunile

enumerate mai sus sa posede moneda in mod fizic, sa o aiba asupra sa. Au aparut apoi si

instrumente de plata care permiteau realizarea functiilor monedei si fara prezenta ei efectiva.

Acest proces evolutiv dureaza de citeva sute de ani, iar modul lui de exprimare cel

mai modern se numeste card bancar. Aceasta este dovada valorii gindirii economice in ceea

ce priveste schimburile monetare a civilizatiei umane. Acesta este stadiul cel mai avansat la

care s-a putut ajunge pina acum.

Principalele argumente pentru ca cele afirmate mai sus sa nu fie considerate simple

supozitii sunt nenumarate si pot fi regasite in lucrare. Doua dintre ele sunt insa fundamentale

pentru a sustine ideea conform careia cardul bancar face parte din familia marilor descoperiri

: primul - raportul dintre avantajele si dezavantajele unui card bancar - raport care este

covirsitor in favoarea avantajelor acestuia (simplitate, confidentialitate, siguranta, rapiditate,

disparitia obstacolelor legate de spatiu, controlabilitate,etc), iar al doilea- faptul ca toate

aceste avantaje sunt accesibile oricui doreste acest lucru ( si daca nu sunt inca, in scurt timp

vor fi ). Publicul tinta al cardului este format din populatia lumii.

Pagina 2 din 108


CAPITOLUL 1.

CARDUL - INSTRUMENT MODERN DE PLATA

1. 1. CONCEPT, ISTORIC, AVANTAJE

Cardul este un instrument cu ajutorul caruia se poate efectua plata unui produs sau

serviciu, avind la baza un sistem organizat pe baze contractuale, intre detinator, emitent si

comerciantul sau prestatorul de servicii. De asemenea, cu ajutorul anumitor carti de plata,

detinatorul poate dispune sau retrage numerar in si din contul personal. Este deci un

instrument de plata fara numerar, prin care un posesor autorizat poate achita contravaloarea

unor bunuri si/sau servicii cumparate de la comercianti abilitati sa il accepte sau prin

utilizarea caruia poate obtine lichiditati de la banca emitenta.

In 1946, John C. Biggins creeaza premisele aparitiei cartii de plata bancare. Lucrind

ca specialist in domeniul creditelor de consum la Flatbush National Bank din Brooklyn, New

York, Biggins s-a gindit sa lanseze un nou plan de creditare denumit “ Charge - It “ care sa

utilizeze script-uri ( bonuri valorice) in schimbul carora se puteau face achizitii de la

comerciantii participanti la acest nou plan de creditare. Principiul acestui plan era relativ

simplu : comerciantii depuneau aceste bonuri valorice obtinute in urma vinzarilor efectuate

( in general de mica valoare) intr-un cont bancar, iar banca factura cumparatorii pentru

contravaloarea lor.

De la acest plan de creditare pina la aparitia efectiva a primei carti de credit moderne

nu mai era decit un pas, pas care in 1951 este facut de Franklin National Bank din New York.

In 1950, Dinners Club introducea prima carte pentru calatorii si amuzament ( T & E

Card). Aceasta noua carte a stirnit interesul bancilor de a considera o noua forma de acordare

de credite pe baza unei carti de plastic, care functiona intr-un mod similar cu bonurile

valorice introduse de Biggins. Ideea de creditare pe baza cartilor de plastic s-a transformat in

realitate abia in 1960 intr-un instrument propriu zis, cind Bank of America a lansat

BankAmericard ( in prezent denumita VISA ).

Pagina 3 din 108


BankAmericard a fost utilizata la inceput de foarte putini consumatori, ca apoi, in

numai 10 ani, statisticile sa indice existenta a peste 20 milioane de detinatori de carduri. In

1970 s-au prelucrat peste 170 milioane de bonuri de vinzari, fiecare reprezentind cite o

singura achizitie. Pina in 1980 numarul cartilor ajunsese la 73 milioane, iar in 1991 aceasta

cifra crescuse la 105 milioane.

In data de 26 iulie 2001 VISA International a sarbatorit 25 de ani din momentul in

care BankAmericard si-a schimbat numele in VISA. Primul card marca VISA emis de

Howard Bank a fost utilizat la 26 iulie 1976, la Thompson Travel, in statul american

Vermont. Valoarea tranzactiei a fost de 178 USD, plata reprezentind contravaloarea unor

bilete de avion.

Odata cu succesul nemaiintilnit al cartii BankAmericard, un grup de 17 bancheri din

diferite institutii financiare s-au decis sa-si creeze propria retea prin care sa-si accepte

reciproc cartile de credit locale.Astfel, in 1966, aceste 17 banci infiinteaza Asociatia

Interbancara de Carduri, care se ocupa cu procesele de autorizare, de clearing si decontare.

Pina in 1970, peste 5000 de institutii financiare aderasera la Master Charge si existau 36

milioane de detinatori de carduri. Odata cu dezvoltarea pe plan international a acestei

organizatii, s-a redenumit in 1979 Mastercard. Aceasta organizatie a cunoscut, ca si

BankAmerica (VISA) o dezvoltare rapida, ajungind ca in 1990 sa aiba peste 90 de milioane

de carduri MasterCard in circulatie.

Utilizarea cartilor de plata in Europa a crescut mai repede decit utilizarea altor

modalitati de plata. In ultimii doi ani, volumul platilor efectuate cu carti de plata a crescut cu

40% ajungind la peste 8 miliarde de tranzactii. De asemenea, numarul detinatorilor de carti

de plata a crescut in ultimii doi ani cu 20%, ajungindu-se la 1,3 carduri/adult.

In prezent, exista 10 tari care au mai multe carti de plata decit numarul adultilor. Cea

mai mare densitate este in Marea Britanie, unde sunt aproximativ doua carti de plata pentru

fiecare adult. La cealalta extrema se situeaza Turcia, Irlanda si Grecia, care au 0,5 carti de

plata/adult.

Pagina 4 din 108


In ciuda faptului ca proportia detinuta de cardurile de debit in totalul cartilor de plata

a inregistrat o scadere, acestea sunt totusi cele mai importante carduri din Europa,

reprezentind 53% din totalul cardurilor emise.

Carti dedebit

Altetipuri decarti

Grafic 1.1. : Ponderea cardurilor de credit in totalul tipurilor de carduri

Astazi, in lume exista peste un miliard de carduri VISA, care genereaza anual un

volum de vinzari de aproximativ 2.000 de miliarde dolari.

Cardurile prezinta anumite avantaje :

Din punct de vedere al comerciantilor :

a) vinzarile se puteau autoriza cu usurinta.

Daca numarul de card nu aparea pe lista neagra a comerciantului si valoarea

tranzactiei se incadra sub limita de autorizare stabilita, atunci achizitia detinatorului de card

era considerata solida. In cazul in care valoarea tranzactiei depasea limita de autorizare

stabilita de banca, comerciantul lua legatura telefonic cu centrul de autorizare al bancii pentru

a valida tranzactia. Prin aceasta procedura simpla comerciantii nu erau expusi riscurilor

inexistentei de fonduri sau a validitatii cardurilor, sumele cuvenite platindu-se de catre banca

in momentul in care acestia depuneau la banca chitantele in original.

b) cresterea volumului vinzarilor comerciantilor. Bancile si asociatiile nationale

emitente de carduri, au cheltuit sume insemnate de bani pentru publicitate si directionarea

posesorilor de carduri catre punctele de vinzare ce afisau autocolante cu insemnele bancii.

Odata cu cresterea numarului detinatorilor de carduri, comerciantii au inceput sa accepte mai

multe marci de carduri, contribuind astfel la cresterea volumului vinzarilor. Comerciantii

agreau cardurile pentru motivul ca posesorii acestora faceau achizitii de valori mult mai mari

decit ar fi facut cu numerar.

Pagina 5 din 108


c) comerciantii au putut vinde pe credit odata cu aparitia Mastercard International si

Visa International. Astfel, orice comerciant care accepta carduri putea sa vinda pe credit

oricarui consumator care folosea carduri. Rezultatul imediat a fost o sporire a numarului de

carduri, a volumului si valorii vinzarilor comerciantilor.

Din punct de vedere al bancilor care ofereau carduri clientilor lor :

a) linia de credit revolving asociata cardurilor

Clientul putea imprumuta din nou fara a fi nevoit sa mearga la banca pentru a

completa o noua cerere de imprumut. Atit timp cit suma imprumutata nu depasea plafonul de

creditare stabilit ( adica suma pe care banca o punea la dispozitia clientului ) detinatorul de

card se putea imprumuta continuu si rambursa sumele la scadente lunare. Bancile foloseau

cardurile ca o modalitate simpla de a acorda credite si de a incuraja clientii sa se imprumute,

veniturile bancii sporind cu dobinda incasata de la clientii care imprumutau bani si care ii

rambursau in transe lunare la scadenta.

b) atragerea si a clientilor care nu locuiau in apropierea bancii

Contrar ideii clasice de creditare conform careia clientul trebuie sa se prezinte la

banca ori de cite ori dorea sa obtina un credit, cu ajutorul cardului clientul putea obtine

credite fara prea multe inconveniente, portofoliul bancii crescind necontenit. Pe de alta parte,

multe banci au incercat cu aceasta ocazie sa ofere clientilor si alte servicii si produse bancare.

c) comerciantii plateau comisioane bancii pentru prestarea serviciilor de prelucrare si

decontare a tranzactiilor cu carduri. Pe linga veniturile din comisioane, comerciantii mai

aduceau si depozite suplimentare bancii. Lista cu chitante a comerciantului era considerata

drept

un depozit.Deci, banii obtinuti din achizitiile clientilor cu ajutorul cardului generau

noi depozite pentru banca, iar aceste sume la rindul lor deveneau noi surse de creditare.

1.2. TIPURI DE CARDURI

Pagina 6 din 108


Trasaturi comune ale cardurilor :

suport fizic din material plastic cu dimensiune si grosime standard;

pe aversul cardurilor este inscriptionat prin tiparire, gofrare sau gravare laser numele

emitentului, numarul cardului, perioada de valabilitate, sfera de aplicabilitate si numele

posesorului;

de asemenea, pe aversul cardurilor este aplicata sigla emitentului, logo-ul organizatiei

de carduri si holograma standard de securitate ( diferita ca forma de securitate in functie de

marca de emisiune );

pe reversul cardurilor este intotdeauna aplicata o banda magnetica pentru incriptarea

elementelor de securitate, precum si un spatiu desemnat exclusiv semnaturii posesorului.

Calsificarea cardurilor

Dupa modul de stocare a caracteristicilor de securizare :

a. carduri cu banca magnetica

b. carduri cu microprocesor

a. Cardul cu banda magnetica asigura pe trei piste distincte incriptarea si securizarea

unor informatii despre utilizatorul cardului, emitentul acestuia, precum si a algoritmului unic

de codare/decodare a datelor de verificare a validitatii;

b. Cardul cu microprocesor (chip) - smartcardul - asigura, prin intermediul chip-ului

atasat pe avers, stocarea informatiilor de securitate direct in acest chip si poate optional

asigura alimentarea si golirea financiara ( transfer efectiv de fonduri ). Incepind din 1992,

cardurile cu chip au inceput sa-si extinda aria de raspidire, iar din 1998 marii operatori ai

acestor instrumente de decontare au promovat pe scara larga chip-ul, incercind inlocuirea

tehnologiei de securizare pe banda magnetica cu cea de microprocesor.

Dupa functiile specifice pe care le indeplinesc :

a. carduri de debit;

b. carduri de credit;

Pagina 7 din 108


c. carduri de retragere a numerarului;

d. carduri de garantare a cecurilor;

e. carduri multifunctionale sau derivate;

f. carduri pentru transferul electronic de fonduri la punctele de vinzare.

a. Cardurile de debit asigura utilizatorului achizitionarea de bunuri si servicii sau

retragerea de numerar fara prezenta efectiva a insemnelor monetare. Conditia esentiala de

functionare a acestui tip de card o reprezinta prezervarea unor fonduri intr-un cont de card si

efectuarea de cheltuieli in limita soldului disponibil.

Toate platile efectuate prin intermediul unui asemenea card se regasesc in grupa

debitorului contului atasat cardului. Un card de debit poate functiona printr-un cont curent de

operatiuni sau printr-un cont pentru tranzactii cu carduri.

Cu toate ca acest tip de card se apropie cel mai mult de ideea lichiditatilor financiare

fizice ( cheltuielile se fac in limita disponibilului existent ), practica mondiala demonstreaza

o retinere evidenta pentru produsele de debit. O societate bancara orientata pe gestionarea

profitabila a unor produse de retail ( produse si servicii bancare pentru populatie ) nu este

interesata de incadrarea consumului in limitele disponibilitatilor proprii, ci de stimularea

cheltuielilor pe credit.

b. Cardurile de credit asigura utilizarea de bunuri si servicii sau retragerea de

numerar, iar platile se efectueaza dintr-un credit sau linie de credit acordata pe numele

posesorului de card.

Functionarea sistemului cartilor de credit se sprijina pe doua entitati specifice :

centrele de autorizare si cele de prelucrare.

Centrele de autorizare sunt organizate de banci si reprezinta interesele lor. La cererea

comerciantior, acorda autorizatia de plata, adica recunosc existenta conditiilor de plata

potrivit informatiilor pe care le detin, sesizind cazurile de inoportunitate, de furt, pierdere sau

utilizare abuziva.

Centrele de prelucrare sunt gestionate de societati de servicii si inginerie informatica,

avind ca sarcina principala primirea documentelor sau informatiilor privind platile

desfasurate.Platile care se incadreaza in normele stabilite se iau in evidenta, datele sunt

prelucrate si transmise celor interesati. Se asigura astfel fluxurile monetare implicate si

Pagina 8 din 108


modificarea soldurilor din conturile bancare in favoarea comerciantilor, prin diminuarea

disponibilitatilor platitorilor.

In functie de gradul de expunere al bancii fata de creditul potential exista :

cardul de tip “charge” pentru utilizatorii fara o credibilitate bancara considerabila sau

in lipsa cunoasterii unor comportamente bancare anterioare. Posesorul este obligat ca in

maxim o luna sa acopere depasirea de sold inregistrata ( credit de overdraft ) sau creditul

temporar acordat;

card de credit cu functiuni depline pentru utilizatorii cu “punctaje” de credit

rezonabile. Cheltuielile sunt acoperite dintr-un plafon sau linie de credit negociata anterior.

Practica mondiala releva ca acest tip de card este cel mai avantajos, atit pentru utilizatori si

pentru banci, cit si pentru comercianti. Orice cheltuiala efectuata de utilizator genereaza

instantaneu venituri bancare si surse de profit pentru comercianti. Dobinda la credit asigura

fructificarea resurselor bancare, iar utilizatorii isi pot satisface oricind dorintele chiar daca nu

dispun de sumele necesare.

c. Cardul pentru retrageri de numerar este un instrument cu ajutorul caruia posesorul

poate dispune sau retrage numerar prin distribuitorul automat de bilete ( cash dispenser ),

operatiunea

reflectindu-se, dupa caz, in debitul sau creditul contului sau personal deschis la o

institutie financiara.

d. Cardul de garantare a cecurilor este un instrument de garantare ca sumele de plata

inscrise pe cec au acoperire in contul personal al detinatorului. El poate functiona atia ca o

carte de debit sau de credit, cit si ca o carte pentru retrageri de numerar.

e. Cardul multifunctional sau derivat are functii mixte si facilitati sporite si deriva din

celelate tipuri de carti mentionate. Exemplu sunt cartile de calatorie sau de agrement ( care

indeplinesc functiile unei carti de credit al carei plafon nu poate fi depasit ) si cartile private

emise de comercianti pentru a fi utilizate in propriile lor magazine.

In functie de calitatea emitentului

a. carduri emise de banci ( carduri bancare );

b. carduri emise de comercianti ( carduri private );

c. carduri emise de societati nonbancare ( alte institutii sau organizatii ).

Pagina 9 din 108


a. Cardurile bancare

In ultimele doua decenii numarul detinatorilor si volumul platilor efectuate prin carti

bancare au cunoscut o crestere spectaculoasa. Bancile au facut eforturi pentru unificarea

ofertei si eliminarea concurentei dintre ele, aparind astfel un nou fenomen : interbancaritatea,

ce ofera posibilitatea oricarui detinator de carduri, oricare ar fi emitentul bancar sa o utilizeze

oriunde exista un distribuitor de numerar si pentru toti comerciantii.

Aceasta tendinta de dezvoltare a cartilor de plata a aparut pentru scaderea cheltuielilor

de exploatare a bancilor, pentru a ameliora rentabilitatea si eventual conditiile de creditare pe

care le ofera.

In functie de posibilitatile de utilizare, distingem urmatoarele patru niveluri distincte :

i) carti pentru retragere de numerar;

ii) carti nationale;

iii) carti internationale;

iv) carti internationale de prestigiu

i) Cartile pentru retrageri de numerer au de regula doua niveluri de utilizare :

nivelul 0, care da dreptul numai la servicii oferite de institutia emitenta, nefiind

reglementate prin acorduri interbancare, emiterea lor fiind gratuita;

nivel 1, permite accesul la reteaua interbancara a distribuitoarelor de numerar, fiind

emise

contra cost si folosite pentru retrageri de numerar in limita unui plafon variabil, in

functie de

banca emitenta. In plus, ele ofera si posibilitatea de a cunoaste soldul contului si

ultimele

operatiuni efectuate.

ii) Cartile nationale ( de nivel 2 ) sunt administrate prin acorduri interbancare,

permitind retrageri de numerar prin distribuitoare aflate pe teritoriul national, in baza unui

plafon variabil si in plus si reglarea platilor in cazul achizitiei de bunuri de la comerciantii

afiliati. Pot fi personale sau profesionale si ofera doua optiuni :

debit rapid : contul detinatorului este debitat in momentul efectuarii tranzactiei in

termeni cu cei asemanatori cu cei pentru incasarea unui cec;

Pagina 10 din 108


debit ulterior : contul detinatorului se debiteaza lunar, la o data fixa, cu un termen ce

poate atinge 4-5 saptamini.

iii) Cartile internationale ( nivelul 3 ) sunt grupate in doua retele ( VISA si

EUROCARD/MASTERCARD ) si sunt utilizate ca si cartile nationale pentru plati si

retrageri de numerar pe plan national, fiind folosite, in plus, in aceleasi operatiuni si in

strinatate.

iv) Cartile bancare internationale de prestigiu, definite prin nivelul 4 al

acordurilor internationale, sunt carti internationale de plata care ofera servicii multiple :

retrageri de numerar in tara si in strainatate, asigurarea automata a calatoriei, servicii de

rezervare asigurate, protectie juridica, inchirieri de masini fara garantie, etc.

Fiecare dintre cele 2 retele ofera cartea sa de perstigiu : PREMIER pentru VISA si

GOLD pentru MASTERCARD, create in mai si respectiv septembrie 1986.

b. Cardurile private

Sunt emise in principal de marii comercianti care detin un segment important de piata

si care sunt foarte bine cunoscuti de consumatori. Existenta acestor carti private presupune

crearea unei retele financiare paralele administrata de institutiile de credit.

Spre deosebire de cardul bancar care e acceptat in orice lant de magazine, cardul

privat este acceptat doar de un comerciant sau de un grup de comercianti.

Emitentii acestui tip de card ofera o gama atractiva de servicii prin care urmaresc :

stabilirea unei relatii directe cu clientii, cresterea vinzarilor care justifica apelarea la credite,

oferirea si administrarea mai buna a unor servicii, stimularea cumparaturilor, etc.

Concurenta dintre cartile private si cele bancare are loc ca urmare a dezvoltarii

serviciilor asociate primelor. Aceste servicii ( care urmaresc atragerea si fidelizarea

clientelei ) sunt adesea insotite de facilitati de credit. Cartea este eliberata dupa acceptarea

ofertei prealabile pentru deschiderea unui credit propusa de comerciant, acceptare care are

loc imediat daca emitentul este legat direct la o institutie de credit. Plafonul cheltuielilor

maxime se stabileste fie de comun acord cu comerciantul, fie este impus si reprezinta pentru

detinatorul cardului datoria maxima autorizata, numita “rezerva pentru cumparaturi”.

Cardurile private ofera, in principal, patru avantaje :

i) plata din disponibilitatile clientului;

ii) creditul;

iii) retragerile de numerar;

Pagina 11 din 108


iv) servicii anexe multiple.

i) Plata din disponibilitati. Cardul prezinta, in functie de punctele de vinzare

doua posibilitati :

plata imediata. Se mentioneaza optiunea pentru plata din disponibilitati, caz in care

nivelul cumparaturilor va fi prelevat ulterior asupra contului bancar atasat cartii, fara

cheltuieli suplimentare si in termenul de incasare a unui cec;

plata prin cec trimis gestionarului cartii sale, in urma primirii lunar a extrasului de

cont

detaliat pentru cheltuielile sale.

ii) Creditul. Detinatorul cardului poate opta pentru plata pe credit sau partial credit,

partial disponibilitati, putind alege intre urmatoarele tipuri de credite :

plata aminata gratuita in 20-50 zile de la data efectuarii cumparaturilor;

un credit scurt cu plata in 2-3 varsaminte lunare si cu plafonarea, in general, a

cheltuielilor;

esantionarea platilor pe o perioada de la 3 la 24 luni, cumparatorul putind stabili cote

lunare

care-i convin mai bine, rata dobinzii variind de la un comerciant la altul;

credit revolving ( linie de credit permanenta pe care detinatorul o poate folosi dupa

optiunea sa in limita plafonului stabilit in cadrul ei ).

iii) Retrageri de numerar, serviciu pe care il ofera doar citeva carduri si are doua

forme :

din disponibilitati : suma ramasa este debitata in acelasi interval de timp ca si un cec,

ca pentru cumparaturile platite cash;

pe credit : clientul beneficiaza pentru retrageri de numerar de conditii de credit

identice creditului permanent.

iv) Alte servicii : reducerile speciale, remize la sfirsitul anului, asigurarea masinilor, a

locuintelor, asigurarea pentru raspundere civila, asigurarea contului si a cartii care sa acopere

riscurile de boala, somaj, pierderea sau furtul cartii, etc.

c. Carduri emise de societati nonbancare

Institutiile si organizatiile care emit acest tip de card sunt : institutii internationale

specializate, institutii de credit, companii de transport si telecomunicatii, companii

autorutiere si de inchirieri de vehicule, companii petroliere, societati de asigurari, agentii de

turism, cluburi, etc.

Pagina 12 din 108


Exista patru tipuri de astfel de carduri :

i) carti de plata sau de credit cu larga accesibilitate, utilizabile pentru toate

tipurile de comert;

ii) carti de plata selective, cu accesibilitate redusa;

iii) carti care se substituie platii ( carti de abonament );

iv) carti de identificare, care dau dreptul sau nu la anumite avantaje sau servicii,

dar care nu pot fi folosite ca instrumente de plata.

i) Carti de plata sau de credit cu larga acceptabilitate pot fi asimilate prin

intrebuintari cu cartile bancare, fiind utilizabile la un numar mare de puncte de vinzare.

Din punct de vedere al accesibilitatii clientelei carora li se adreseaza si al naturii

emitentului lor, exista :

carti emise de institutii internationale - cele mai vechi si mai prestigioase;

carti emise de institutii de credit - efectul dezvoltarii recente a pietei cardurilor :

Diners Club, American Express, American Express Gold.

Aceste trei carti ofera urmatoarele servicii si facilitati :

- acceptabilitate in peste 170 de tari, fara limita de suma, cheltuielile sunt debitate

intr-un termen foarte scurt ( 10 zile ) prin prelevare automata;

- retrageri de numerar in numeroase agentii in toata lumea;

- asigurare automata si gratuita a calatoriilor;

- asigurare medicala si materiala internationala gratuita;

- garantii pentru pierderea sau furtul cartilor;

- garantii pentru rezervarea hoteliera;

- linii de credit permanente egale cu cistigul pe mai multe luni;

- numeroase alte servicii.

ii) Carti de plata selective pot fi folosite doar la o singura categorie de bunuri si

servicii ( carti de telefon, cartile companiilor petroliere, cartile de asigurare ).

iii) Carti de abonament au o utilizare specifica, clientela limitata si sunt emise de

companiile de transport aerian si rutier. Trebuie mentionat ca ele nu se substituie in totalitate

platii, generind reduceri si alte avantaje preferentiale pentru detinatori ( bilete gratuite, etc. ).

Pagina 13 din 108


iv) Cartile de identificare pot fi folosite doar in scop de identificare a posesorului

si sunt emise de agentii economici a caror activitate consta in inchirierea autovehiculelor,

agentii de turism, hoteluri, diverse cluburi, organizatii profesionale, etc.

* * *

Cardul proprietar este folosit ca mijloc de pastrare a disponibilitatilor banesti, si in

unele cazuri, ca instrument de plata. Primul card de acest fel a fost Prima emis de BRD in

1995. A urmat emiterea in 1997 a cardului de debit al BNR pentru plata salariilor angajatilor

acestei institutii si lansarea, trei ani mai tirziu, in decembrie 2000, a produsului din aceeasi

clasa denumit Vendor Card, al carui proprietar este Citibank.

Cardurile proprietar au aparut inaintea cardurilor emise sub licenta ( VISA,

Europay ), si au fost destinate acoperirii nevoilor unor segmente relativ limitate de clienti.

Acest tip de card poate fi segmentat din punct de vedere al institutiilor emitente astfel :

carduri bancare si carduri nonbancare.

In ultima vreme se asista insa la expansiunea creditului proprietar nonbancar, cu care

se pot plati diverse bunuri si servicii fara a folosi numerar. Astfel a aparut cardul Shell,

cardul Acces Bucuresti si cardurile nonbancare nationale emise de compania austriaca OMV

( acestea pot fi folosite in retelele de benzinarii ale companiilor partenere in cadrul Routex-

OMV, State Oil, British Petroleum, Italiana Petroleum si Aral ).

Cardurile proprietar existente pe piata sunt in marea lor majoritate “loyalty card”

( Shell, Gima, Connex, Orange). Cu ele nu se pot cumpara bunuri si/sau servicii. Este putin

credibila ideea de a le considera concurente cardurilor bancare, deoarece functioneaza intr-un

cerc restrins de utilizatori si comercianti. La fel, cardurile EuroShell si OMV care

functioneaza pe sistemul pre-platit sau credit furnizor, dar nu sunt acceptate decit la statiile

respective. In acelasi timp, cel putin in Europa, statiile Shell si OMV accepta cardurile Visa

si Europay.

In general, aceste carduri se utilizeaza pe arii mai restrinse si sunt strict specializate

( de exemplu numai pentru servicii telefonice, achizitii de produse petroliere sau operatiuni

doar in cadrul unui anumit lant de magazine). Majoritatea acestor carduri sunt achitate

( cumparate cu plata in avans) si nu sunt personalizate. Un exemplu clasic este cel al

cartelelor telefonice.

Un alt tip de card proprietar este cardul care acumuleza puncte ( in microprocesor sau

pe banda magnetica ). In anumite cazuri, aceste carduri sunt personalizate, iar principiul

Pagina 14 din 108


functional consta in acumularea de puncte valorice - in baza unor regulamente variate - care

ulterior pot fi utilizate pentru achizitii in cadrul aceluiasi lant comercial. In esenta, prin acest

tip de card comerciantul acorda utilizatorilor un discount de pret ca mijloc de fidelizare a

clientelei si/sau atragerea de noi clienti. Caracteristica principala a sistemului consta in faptul

ca se acorda un discount retroactiv, in sensul ca reducerea de pret devine efectiva numai in

momentul utilizarii punctelor valorice acumulate ( respectiv ulterior cumparaturilor care

genereaza acumularea de puncte ).

Astfel, cardurile proprietar :

raspund unor necesitati ale clientelei, adresindu-se in general, unor piete noi a caror

cucerire nu este posibila : ( ex : servicii telefonice ) sau nu este considerata profitabila de

banci;

piata romaneasca de carduri, fiind in prezent in expansiune, permite si incurajeaza

aparitia atit a cardurilor bancare cu variata utilizare ( sub sigle consacrate ), cit si a cardurilor

proprietar, cu conditia ca serviciile atasate acestora din urma sa fie de un real folos

utilizatorilor ( cum ar fi de exemplu contoarele electrice de apartament cu cartela, istoric

medical pe card cu microprocesor, etc ).

cardurile proprietar romanesti - cu exceptia cartelelor telefonice -se adreseaza

deocamdata unui public cu venituri medii si mari, nereusind inca sa devina concurenti seriosi

pentru cardurile bancare de larga utilizare, emise sub sigle consacrate.

1.3. SMART-CARDUL

In 1990, Franta a fost pioniera in lansarea smart-cardurilor pentru aplicatii financiare,

prin convertirea cardurilor bancare in smart-carduri. In prezent, cea mai comuna aplicatie

folosind un smart-card este in telefonia publica. Cardurile folosite sunt carduri care

inmagazineaza informatie, dar nu contin microprocesor. Aproximativ 200 milioane de astfel

de smart-carduri sunt emise anual numai in Franta si Germania, si multe alte tari, inclusiv

Romania, folosesc sau au in plan folosirea de sisteme similare.

Cardurile cu cip mai sunt denumite si smart-carduri, carduri cu circuit integrat sau

carduri cu microprocesor. Pe acest suport se pot rula aplicatii care utilizeaza parametrii sau

Pagina 15 din 108


optiuni care pot fi stabilite de catre emitentul cardului si folosesc date specifice detinatorului

de card, cum ar fi numarul de cont al acestuia.

Procesul de inlocuire a cardurilor cu banda magnetica cu cardurile inteligente este in

plina desfasurare. La ora actuala exista in lume 50 milioane de smartcarduri, iar cresterea

estimata pentru 2003 este de 10 milioane in SUA si 5 milioane in Marea Britanie. Exista

aproximativ 170 de tipuri de smart-carduri in lume si peste 10 companii produc cip-uri

pentru carduri. Smart-

cardurile sunt fabricate respectind standardele ISO. Fabricarea unui smart-card incepe

cu cip-ul. Acesta este un mic dispozitiv fabricat din material semiconductor subtire, de obicei

siliciu, care contine un set specific de caracteristici electrice. Pentru a produce un smart-card,

fabricantul inglobeaza cip-ul intr-un card de plastic.

Mare parte din informatiile continute intr-un cip sunt inscrise in memoria ROM in

timpul fabricatiei acestuia, din ratiuni de eficienta a costurilor. Sistemul de operare al cip-

ului si multe alte aplicatii sunt stocate in memoria RAM. Optiunile si informatiile specifice

detinatorului de card sunt programate in memoria EPROM atunci cind un card specific este

utilizat. Tot atunci,

cardul este embosat si personalizat, iar banda magnetica este codata cu informatii care

corespund informatiilor din cip. Acum cardul este gata pentu a fi folosit de catre detinator.

In 1993, VISA, Europay si Mastercard au inceput colaborarea pentru a elabora

specificatii pentru utilizarea cip-urilor in domeniul platilor. Scopurile acestei colaborari au

fost :

sa asigure o interoperabilitate globala, astfel incit smart-cardurile, terminalele si

dispozitivele implicate in operatiuni cu acestea sa interactioneze cu succes in toata lumea,

indiferent de locatie, institutie financiara, sau furnizor de tehnologie. Astfel, detinatorul de

card poate fi sigur ca, oriunde s-ar afla, cardul sau va fi acceptat, iar comerciantii nu sunt

nevoiti sa investeasca in diferite tehnologii de acceptare in scopul deservirii tuturor clientilor

sai;

sa instituie standarde ridicate pentru smart-carduri si terminale, in scopul descurajarii

fraudelor.

Factorii care influenteaza cresterea recenta si potentiala a programelor bazate pe

smart-card si pe industria serviciilor financiare, sunt :

concurenta crescuta din partea noilor intrati pe piata serviciilor financiare, care a

impus institutiilor financiare sa caute noi modalitati de a mentine si imbunatati relatiile cu

Pagina 16 din 108


clientii lor. Tehnologia cip-urilor permite institutiilor financiare sa ofere pachete de servicii

prin proiectarea unui card care sa vina in intimpinarea nevoilor clientilor. Un astfel de

produs, un smart-card, poate asigura accesul la mai multe conturi, incluzind conturi de

depozit si de credit, programe de loialitate, informatii personale ale detinatorului de card,

etc., facilitind desfasurarea relatiei client-banca oriunde si oricind.

dezvoltarea tehnologiei si implicit a cailor de acces catre aceasta, dezvoltarea

diverselor servicii interactive ( informatii on-line, cumparaturi si servicii de consum), face ca

legatura cu aceste servicii financiare moderne sa aiba loc prin intermediul smart-cardului;

costul cardurilor este in scadere din cauza cresterii productiei. In acelasi timp sunt

dezvoltate o mai buna securitate a cardului, capacitatile de stocare si procesare a

informatiilor.

Smart-cardul a fost recunoscut ca singura tehnologie capabila sa lupte impotriva

fraudelor. Permite efectuarea de tranzactii on-line si off-line, reducind astfel costul

tranzactiei. Este de asemenea considerat ca tehnologia ideala pentru a oferi servicii

suplimentare detinatorului de card si comerciantului, servicii care nu pot fi oferite folosind

tehnologia existenta cu banda magnetica

1.3.1. Portofelul electronic

Cerinte functionale

Un portofel electronic este un smart-card care inlocuieste numerarul sau cecurile.

Sistemele de portofel electronic prezinta urmatoarele avantaje :

usurinta de a-l purta;

sunt ieftine;

sunt sigure din punct de vedere functional;

sunt prevazute cu un inalt grad de securitate, necesar pentru a preveni fraudele si

falsurile;

un singur smart-card poate fi folosit ca un portofel electronic si poate sa includa si

alte functii ca facilitati de debit sau credit.

Pagina 17 din 108


Un sistem de portofel electronic este inchis atunci cind acelasi operator emite carduri

si accepta tranzactiile. Un sistem deschis necesita compensarea tranzactiilor intre diferiti

emitenti.

Un portofel electronic de unica folosinta este vindut la valoarea inglobata in el. Odata

consumat, poate fi aruncat sau colectionat la fel ca si cardurile pentru telefonia publica. Un

portofel electronic reincarcabil poate fi reincarcat la banci sau ATM-uri, sau poate fi folosit

atit timp cit soldul sau este creditor.

Valoarea inglobata in card

poate fi ori preplatita, ori

preautorizata. Un portofel

electronic pre-platit

inglobeaza bani reali,

transferati dintr-un cont

bancar sau dintr-un depozit

de numerar. Un portofel

electronic pre-autorizat

inglobeaza valoarea ( costul

) unei cumparaturi, pe care

operatorul portofelului o

garanteaza. Se poate opta

pentru un portofel

electronic pre-platit in

situatia unei piete mature

din punct de vedere al

platilor, iar in cazul pietelor

in formare pentru sisteme

pre-autorizate.

Pre-platit Pre-autorizat

Valoarea inglobata

reprezinta ...

bani electronici o linie de credit

Dobinda aferenta float-ului

revine...

operatorului portofelului clientului bancii

Cumparaturile sunt ... anonime evidentiate

Pagina 18 din 108


Tabel 1.1 : Comparatie intre portofelul electronic pre-platit si cel preautorizat

Portofelul electronic poate fi domestic sau international, caz in care este necesar un

card care se adreseaza mai multor valute. Aceasta necesita dispozitive capabile sa execute

schimbul valutar si un sistem de compensare intre operatorii portofelului.

1.3.2. Mediul de functionare al sistemului de portofel electronic

In orice sistem de portofel electronic exista cel putin trei participanti principali :

Banca

Un sistem de portofel electronic este promavat, de obicei, de catre un grup de banci

sau alte institutii financiare sau asociatii de comercianti ( in continuare institutia care

promoveaza portofelul electronic va fi denumita “banca” ). Banca poarta intreaga raspundere

pentru operarea si securitatea sistemului de portofel electronic. Banca va implementa sau

subcontracta emiterea portofelului, operatiunile de la ATM-uri pentru incarcarea portofelului

si transferul de fonduri de la comercianti.

In cadrul unui sistem national, exista mai multe banci sau institutii implicate intr-un

sistem de portofel electronic. Acestea implica existenta cel putin a unui acceptant si o retea

de case de compensatii pentru a colecta tranzactiile de la comercianti si a le redistribui intre

banci. De aceea, un sistem de portofel electronic porneste de la un sistem pilot care implica o

singura banca pentru a se asigura de operarea corecta a sistemului, dupa care sistemul este

extins la scara nationala.

Detinatorul de card

Este persoana care primeste de la banca un portofel electronic il incarca cu numerar

electronic si il foloseste pentru cumparaturi. In mod normal, detinatorul portofelului pretinde

ca acesta sa fie acceptat acolo unde este acceptat si numerarul si in locurile ce il avantajeaza.

Comerciantul

Comerciantul va accepta plata cu un portofel electronic in schimbul

bunurilor/serviciilor vindute detinatorului de portofel. Plata se va face cu ajutorul unui

terminal EFTPOS.

Beneficii si limitari Pentru banca, portofelul electronic asigura o noua metoda de

plata care permite acesteia sa intre intr-o piata a tranzactiilor, care este complementara pietei

Pagina 19 din 108


tranzactiilor cu debit sau credit-carduri. Portofelul electronic nu prezinta riscul de

neplata si genereaza venituri din existenta contului de float.

Atunci cind portofelul electronic este combinat cu un debit-card, detinatorul acestuia

poate plati cu un singur card toate cumparaturile de valoare mica pina la medie, fiind usor de

folosit si avind posibilitatea de a consulta soldul portofelului oriunde si oricind.

Pentru comerciant, un sistem total de portofel electronic va insemna o metoda simpla

de a accepta plati, cu eliminarea numerarului si a costurilor de manipulare a acestuia si fara

fraude. Marii detailisti pot folosi cardul si terminalul instalat si pentru programe de loialitate

(practica foarte des intilnita in Occident).

1.3.3. Caracteristici de operare ale smart-cardului

Emiterea cardurilor

Atunci cind banca emite un portofel electronic, se creeaza un cont de “float”care

concentreaza toate tranzactiile din sistemul portofelului electronic. Portofelele electronice vor

fi emise numai clientilor care au un cont deschis la banca respectiva. Cardul emis poate avea

si functie de debit-card, caz in care functiile de debit-card si de portofel electronic sunt

folosite in concordanta cu

valoarea bunurilor si serviciilor achizitionate. Portofelul electronic poate fi emis si

celor care nu

poseda debit-card.

Incarcarea portofelului

Atunci cind un detinator isi incarca portofelul sau electronic, el debiteaza suma

respectiva din contul sau curent. Incarcarea se face fie folosind un ATM on-line sau un PC la

sediul bancii, fie terminalele dedicate din sediul bancii, telefoanele mobile sau telefoanele

fixe cu ecran. In interior, banca crediteaza contul de “float”. Soldul contului de float este

suma soldurilor tuturor portofelelor electronice pe care banca le-a emis, la care se adauga

suma tuturor cumparaturilor efectuate cu portofelele electronice aflate inca in sistemul de

compensare.

Deoarece incarcarea portofelului electronic este efectuata on-line, este posibil sa se

verifice daca detinatorul are suficient credit pentru incarcare, acest lucru eliminind toate

problemele legate de garantia platii.

Pagina 20 din 108


Achizitionarea de bunuri si servicii

Atunci cind detinatorul de portofel electronic cumpara un produs sau un serviciu,

cardul sau este debitat. Deoarece garantarea platii cu un portofel electronic nu este o

problema, numai valabilitatea, soldul si optional identitatea detinatorului portofelului

electronic trebuie verificate. Toate acestea pot fi efectuate off-line de cardul comerciantului

sau de EFTPOS, astfel incit nu exista nici o intirziere sau cost asociat legaturii telefonice cu

banca in timpul efectuarii tranzactiei. Posibilitatea de a lucra off-line, in siguranta, inseamna

ca portofelul electronic poate fi utilizat ca mijloc de plata la automate de vinzare, telefoane

publice sau la automatele de taxare pentru parcarea autoturismelor.

Numerar electronic bancar

La intervale de timp regulate ( in mod normal zilnic ), comerciantul comunica bancii

numerarul electronic pe care l-a obtinut. Banca transfera suma corespunzatoare din contul

“float” in contul comerciantului. Transferul de fonduri electronice catre banca poate fi

efectuat in mai multe moduri. Cel mai comun presupune ca aceste fonduri sa fie stocate in

EFTPOS care are o facilitate de transmitere automata a datelor prin modem. Fondurile sunt

transferate in timpul noptii, in afara virfurilor de aglomeratie a retelelor telefonice. Atunci

cind EFTPOS-ul functioneaza on-line, informatia poate fi incarcata in EFTPOS la fel ca si o

lista actualizata de carduri pierdute sau furate. Acolo unde aceasta solutie nu este

practicabila, fondurile sunt stocate

in cardul comerciantului si transferate bancii prin intermediul unui ATM on-line sau

chiar prin posta. In cazul automatelor care functioneaza off-line, fondurile trebuie colectate

initial intr-un

card de colectare si apoi transferate bancii prin intermediul unui ATM sau posta.

Contul comerciantului se crediteaza cu suma reprezentind totalul tranzactiilor. Intr-un sistem

in care mai multe banci emit portofele electronice, fondurile transferate bancilor vor fi

procesate printr-o casa de compensatie intr-o modalitate similara cu cea utilizata pentru

debit/credit-cardurile existente in prezent.

Componentele unui sistem de portofel electronic :

a. portofelul electronic, care contine:

Pagina 21 din 108


un identificator de card;

un identificator pentru banca emitenta pentru a permite compensarea si decontarea;

soldul;

chei criptografice de debitare pentru a securiza actiunea de cumparare;

chei criptografice de creditare pentru a securiza reincarcarea;

sodul maxim;

inregistrarea ultimelor tranzactii.

b. cardul comerciantului, care contine cheile secrete cu care EFTPOS-ul autentifica

portofelul electronic, verifica extrasul de cont cu soldul curent si debiteaza din soldul

portofelului valoarea bunurilor si serviciilor achizitionate.

c. EFTPOS-ul care trebuie :

sa aibe capacitatea de a conecta doua carduri;

sa afiseze pe display valoarea curenta stocata in portofelul electronic;

sa afiseze pe display valoarea curenta a tranzactiei efectuate;

sa permita detinatorului sa-si dea acordul pentru cumparare;

sa verifice cardul si certificatul de debitare;

sa permita detinatorului sa introduca PIN-ul sau;

sa tipareasca chitanta ( pe hitrie ) cu suma tranzactiei;

sa memoreze tranzactiile si valoarea lor totala;

sa memoreze fisierul tranzactiilor pentru comerciantul care il opereaza, situatie in

care terminalul transmite acest fisier bancii sau acceptantului si obtine de la acesta lista

cardurilor pierdute si furate.

d. cardul de colectare care este folosit pentru a colecta datele referitoare la tranzactii

off-line efectuate prin dispozitive de tipul distribuitor automat de produse. Banii electronici

colectati, precum si informatia asociata pot fi “descarcate” direct la centru de procesare sau

on-line, folosind un ATM, un PC cu modem si un cititor de card.

e. jurnalul tranzactiilor este inregistrarea tuturor tranzactiilor efectuate de catre un

comerciant, de-a lungul unei perioade de timp, de obicei o zi si este pastrat in EFTPOS sau in

cadrul comerciantului. El contine toate detaliile fiecarei tranzactii, cum ar fi : suma,

identificatorul bancii care a emis portofelul electronic, identificatorul portofelului si a

comerciantului, data si ora la care s-a desfasurat tranzactia. Intr-un astfel de sistem este

posibil ca , teoretic, sa se poata reconstitui soldul unui portofel pierdut sau furat si sa

detecteze orice forma de frauda prin verificarea incrucisata a tuturor informatiilor.

Pagina 22 din 108


f. ATM-ul sau alt dispozitiv pentru incarcarea portofelului. In cazul folosirii ATM-

ului, acesta va fi in legatura on-line cu banca emitenta unde sunt pastrate cheile secrete

necesare pentru incarcarea portofelului. ATM-ul este, de asemenea, capabil sa descarce

cardul comerciantului.

Tranzactia prin intermediul smart-cardului

clientul vine la locul unde se efectueaza plata cu smart-cardul;

clientul introduce cardul in terminal;

suma de plata apare pe ecran;

clientul apasa o tasta prin care accepta suma;

este solicitata introducerea codului PIN;

PIN-ul introdus este transmis cardului clientului pentru validare;

cind PIN-ul este acceptat, smart-cardul este gata pentru tranzactie.

Suma este transmisa microprocesorului smart-cardului. Daca sunt suficiente fonduri

pe card, soldul este ajustat si trazactia este inregistrata in jurnalul tranzactiilor. Acceptarea

tranzactiei este transmisa terminalului si o chitanta este tiparita pentru client si comerciant.

Datele sunt inregistrate in cardul comerciantului, astfel finalizindu-se tranzactia.

Aplicatiile si justificarile economice ale sistemului smart-cardurilor

In sistemul smart-cardurilor nu este nevoie de chitante, prelucrare sau restituiri.

Astfel, este accelerat procesul de verificare de catre comerciant, acesta nemaiavind nevoie de

o lista a cardurilor pierdute sau furate. De asemenea si banca este scutita de tiparirea si

distribuirea acestei liste. Fiecare tranzactie este autorizata in limita fondurilor existente.

Metoda electronica inlocuieste munca angajatilor bancii de a mai stringe date. Problemele

privind minuirea numerarului, securitatea acestuia si celelalte activitati bancare

complementare sunt reduse sau eliminate. Folosirea caselor de marcat, a celor de imprimat

carduri si seturi de formulare sunt eliminate, precum si nevoia de a instrui cumparatorii si

comerciantii. Acestea sunt doar citeva avantaje rezultate din implementarea smart-cardurilor.

Una peste alta, sistemul de transfer financiar prin intermediul smart-cardurilor pare

incitant. El ofera noi functii electronice si de control si pare a avea factori economici

justificanti. Smart-cardurile sunt mai scumpe comparativ cu cardurile cu banda magnetica.

Ccosturile smart-cardurilor personalizate pot fi chiar de doua ori mai mari decit cele ale

cardurilor obisnuite. Nu toate solutiile privind operativitatea, securitatea si controlul smart-

Pagina 23 din 108


cardurilor au fost satisfacatoare pentru industria bancara a SUA, insa utilizarea pe termen

lung a adus rezultate satisfacatoare.

Pe scurt, ne aflam la inceput de drum in ceea ce priveste dezvoltarea smart-cardurilor.

Astazi, transferul financiar prin intermediul cardurilor cu banda magnetica intimpina citeva

limitari, incluzind capacitatea redusa a inregistrarilor pe banda, slaba securitate si lipsa

perspectivelor pentru o evolutie viitoare. Astfel, cautarea de solutii in mediul comunicatiilor

va redeschide noi directii privind tehnologia cardurilor. Cum nevoile sunt intr-o continua

crestere, smart-cardurile pot si sunt un candidat pentru satisfacerea lor.

1.4. SISTEME MONDIALE MAJORE CARE ASIGURA PLATILE

PRIN CARDURI

VISA INTERATIONAL EUROPAY INTERNATIONAL AMERICAN

EXPRESS

1. VISA Classic Card 1.EUROCARD/MASTERCARD

Classic Card

1.American Express

Business Card

1.1. cardul de debit “ VISA

CLASSIC “

2. Cirrus 2. American Express

Gold Card

1.2. cardul de credit “ VISA

Classic “

3. EUROCARD ATM 3. American Express

Classic Card

2. VISA Business 4.Eurocheque

3. VISA Gold (“Gold

Card/Premier “)

5. Edc

4. VISA Electron

(“Electron Card”)

6.Maestro

5. VISA “Cash” 7. Europay CLIP

6. Afinity Card

7. VISA Travellers

Cheques

Tabel 1.3 : Sisteme mondiale majore care asigura platile prin carduri

I. VISA INTERNATIONAL

Pagina 24 din 108


VISA INTERNATIONAL este o organizatie non-profit, proprietate a membrilor ei,

infiintata si subventionata prin intermediul taxelor si a costurilor de participare. Societatea

VISA INTERNATIONAL este alcatuita din organisme financiare cum ar fi : banci

comerciale, case de

economii, etc. VISA este o societate cu sigla inregistrata, aceasta marca incluzind

faimoasele benzi colorate in albastru, alb si galben si autorizind membrii in decontarea

tranzactiilor internationale.

I.1. Cardurile de tip “ Classic “ ( VISA Classic Card )

I.1.1. Cardul de debit “ VISA Classic “

Ofera detinatorilor un acces convenabil, controlabil si global la fondurile lor. Poate fi

autorizat prin intermediul unui EFTPOS sau ATM. Acolo unde se folosesc sisteme manuale,

sumele tranzactionate trebuie sa fie autorizate vocal atunci cind valoarea tranzactiei depaseste

plafonul limita stabilit de VISA pentru tipurile specifice de comercianti. Serviciile

suplimentare oferite de emitent contra-cost, specifice acestui tip de card sunt : inlocuirea

cardurilor in situatii exceptionale ( furt, pierdere, etc ) eliberarea de numerar cu maxima

operativitate.

I.1.2. Cardul de credit “ VISA Classic “

Presupune aprobarea anterioara a unei linii de credit. Clientii pot cheltui, in limita

plafonului aprobat, folosind cardul. In acelasi timp, emitentii pot extinde creditul intr-un mod

practic si profitabil. In sistem on-line cardul poate fi folosit la EFTPOS-uri. In sisteme off-

line, autorizarea telefonica prin voce ajuta la minimalizarea folosirii gresite a cardurilor si a

fraudelor. In oricare din aceste situatii, detinatorii de carduri pot face cumparaturi si pot

obtine numerar la un mare numar de banci, comercianti si ATM-uri.

I.2. Cardul de tip “ VISA Business ”

Este un produs destinat a fi utilizat de persoane ce calatoresc si intretin in mod regulat

afaceri si au un potential ridicat. Acest tip de card se utilizeaza pentru achitarea calatoriilor

de afaceri, a cazarii, inchirierii de autoturisme, a vacantelor, etc. Serviciile suplimentare

oferite de catre emitent contra-cost sunt : servicii speciale de asistenta medicala si juridica in

Pagina 25 din 108


cazuri fortuite; inlocuirea cardurilor in cazuri exceptionale; servicii de rezervari ( hoteluri,

autoturisme ).

I.3. Cardul de tip “ Gold Card Premier “

Ofera clientilor cu venituri mari acces la fondurile proprii si facilitati de creditare prin

intermediul celei mai extinse retele de ATM-uri si comercianti din lume. Serviciile oferite de

programul VISA Gold Card includ :

limita de cheltuiala de minim 5000 $ pentru fiecare ciclu de facturare;

limita zilnica de retragere de numerar de la ATM de cel putin 200 $

inlocuirea de urgenta a cardului si avans de numerar pentru clientii al caror card a fost

furat/pierdut in tara sau strainatate.

I.4. Cardul de tip “ Electron Card “

Debit cardul electronic ofera bancii emitente posibilitatea de a adauga serviciilor

existente de eliberare de numerar prin intermediul ATM-urilor, tranzactiile la EFTPOS-uri,

cu riscuri mici sau chiar inexistente. Acest tip de card este un produs destinat in special

clientilor care prezinta un grad inalt de risc in utilizare ( studenti, elevi, etc. )Se utilizeaza

numai prin intermediul dispozitivelor automate de eliberare de numerar ( ATM si POS ). Ori

de cite ori un electron-card este folosit, trebuie obtinuta autorizarea, adica emitentul decide

daca tranzactia se face sau nu. Principala functie a acestui card este inlocuirea numerarului.

I.5. “ VISA Cash “

“ VISA Cash “ poate fi folosita pentru cumparaturi de valoare mica in locurile in

care, in mod traditional se folosesc bancnotele si moneda metalica ( puncte de difuzare a

presei, plata locului de parcare, etc. Un astfel de card care arata identic cu un card bancar este

dotat cu un microprocesor care contine si proceseaza bani sub forma de date electronice. In

momentul folosirii, suma exacta de bani este dedusa din cip si pe display-ul terminalului

apare suma de bani ramasa pe card. Oportunitatile pentru un astfel de card sunt imense. In

1995, consumatorii din intreaga lume au cheltuit aproximativ 8.1 trilioane de dolari la

cumparaturi cu numerar, din care 22% au fost cumparaturi in valoare de 10 dolari sau mai

putin. Cercetarile au aratat ca 80% dintre consumatorii investigati din Europa, Asia, Canada,

America Latina si SUA ar folosi un astfel de card din cauza vitezei de lucru si a simplitatii.

Exista trei tipuri de astfel de carduri : de unica

Pagina 26 din 108


folosinta, reincarcabile si multifunctionale ( un credit sau un debit card care contine

aplicatia VISA Cash ).

I.6. Afinity card

Aacest tip de card este un produs rezultat in urma unui acord intre VISA si alte

organizatii sau grupuri ( intreprinderi ) care nu pot fi membre VISA, cum ar fi autocluburi,

societati profilate pe inchirieri auto, organizatii profesionale sau de caritate.

I.7. VISA Travellers Cheques

Cecurile de calatorie sunt destinate acoperirii cheltuielilor pe perioada vacantelor si a

calatoriilor de afaceri, iar reteaua creata de VISA este in prezent cea mai dezvoltata retea de

astfel de cecuri din intreaga lume, acestea emitindu-se in 14 valute.

II. Europay International

Europay International cuprinde societatea MasterCard International, cu sediul in SUA

si Eurocard International, cu sediul in Belgia, cele doua societati acordind reciproc dreptul de

emitere si acceptare a cartilor de plata MasterCard si Eurocard pe teritoriul national al

membrului. Ca rezultat al acestei structuri, bancile membre Europay pot emite si accepta atit

cartile de plata Eurocard ( care reunesc siglele Eurocard si MasterCard ), cit si MasterCard

( care nu poarta sigla Eurocard ).

Posesorii de carduri emise sub marca Mastercard au efectuat in 2002 13,6 miliarde de

tranzactii, care au generat un volum brut de 1,14 trilioane dolari, in crestere cu 15,2% fata de

2001. La sfirsitul anului 2002, cele 25.000 de institutii financiare membre Mastercard din

intreaga lume aveau emise peste 590 milioane de carduri, mai mult cu 14% fata de 2001. De

asemenea, posesorii Mastercard au putut sa-si foloseasca instrumentele de plata in peste 30

de milioane de locatii de acceptare inregistrind o crestere cu 25,6% fata de 2001. Maestro,

marca de debit globala on-line este acceptat pentru plata cumparaturilor la peste 7,3 milioane

de terminale instalate la comercianti, in 93 de tari si teritorii, si la peste 821.766 ATM-uri. In

al patrulea trimestru al

anului 2002, volumul tranzactiilor a crescut cu 12,2%, ajungind la 308,9 miliarde $,

ceea ce a insemnat al cincisprezecelea trimestru consecutiv in care se inregistreaza o crestere

de 10%.

Pagina 27 din 108


Principalul obiectiv atins in 2002 a fost fuziunea cu Europay International, care a dus

la reorganizarea MasterCard si formarea unei companii pe actiuni. De asemenea, pentru

prima data in istorie, in 2002 MasterCard International a devenit lider pe piata din SUA in

ceea ce priveste

numarul de carduri de credit emise.

Pe piata romaneasca circula in prezent peste un milion de carduri de debit si de credit

emise sub sigla Mastercard, prin intermediul carora s-au efectuat tranzactii in 2002 de peste

un miliard de euro. Anul acesta numarul bancilor care emit carduri Mastercard se va ridica la

15.

II.1. Eurocard/MasterCard-Classic Card

Este un card de tip debit-card care se adreseaza tuturor categoriilor de utilizatori

prezentind un anumit grad de siguranta. El poate fi folosit in lumea intreaga atit pentru

tranzactii comerciale cit si pentru obtinerea de numerar, prin intermediul echipamentelor

electronice ( ATM, POS ) sau cu preluarea manuala a datelor operationale.

II.2. Cirrus

Este un card tip debit-card care se adreseaza categoriilor de utilizatori cu grad inalt de

risc, putind fi utilizat in lumea intreaga pentru retragerea de numerar prin intermediul

echipamentelor electronice ( ATM ).

II.3. Eurocard-ATM

Este un card tip debit-card care se adreseaza categoriilor de utilizatori cu grad inalt de

risc, putind fi folosit numai in Europa pentru retragerea de numerar prin intermediul

echipamentelor electronice ( ATM ).

II.4. Eurocheque

Este un cec de calatorie acceptat numai in Europa, adresat persoanelor care calatoresc

frecvent si nu detin conturi in banca.

II.5. Edc

Pagina 28 din 108


Este un card de tip debit-card care se adreseaza categoriilor de utilizatori cu grad inalt

de

risc, putind fi folosit numai in Europa pentru tranzactii comerciale prin intermediul

echipamentelor electronice ( POS ).

II.6. Maestro

Este un tip de debit-card care se adreseaza categoriilor de utilizatori cu grad inalt de

risc, putind fi folosit in intreaga lume pentru tranzactii comerciale prin intermediul

echipamentelor electronice ( POS ).

II.7. Europay CLIP

Detinatorul cardului foloseste una din metodele de incarcare cu moneda sau valuta la

alegere, dupa care este liber sa foloseasca cardul fie in tara sa, fie in strainatate. CLIP este

singurul produs de plata de acest tip proiectat sa opereze fie local, fie la nivel international.

Valoarea inglobata in card este stocata in cip, sumele platite deducindu-se in momentul

efectuarii unii tranzactii, astfel incit nu este necesara conectarea on-line sau un PIN.

III. American Express

American Express este un sistem global de plati prin carduri promovat de banca

americana American Express. Preluind modelul creat de organizatiile non-profit Eurocard

sau Mastercard, Banca American Express a impus pe piata americana si apoi treptat a

globalizat sistemul de carduri sub sigla American Express.

III.1. American Express “ Business Card “

Este destinat in special acelei categorii de clienti care calatoresc foarte mult in interes

de serviciu si intretin in mod regulat relatiile de afaceri cit si clientilor care au un potential

financiar foarte ridicat.

III.2. American Expres “ Gold Card “

Este destinat categoriei de clienti cu un potential financiar foarte mare. Se impun

anumite

conditii speciale la eliberarea produsului.

Pagina 29 din 108


III.3. American Express “ Classic Card “

Acest produs se poate elibera oricarei categorii de client-persoana fizica. Este un

produs cu o larga utilizare internationala si este destinat satisfacerii necesitatilor de consum

ale clientilor obisnuiti ai bancilor.

Pagina 30 din 108


CAPITOLUL 2.

PIATA CARDURILOR BANCARE IN ROMANIA

2.1. DERULAREA OPERATIUNILOR CU CARDURI IN ROMANIA

2.1.1 Stadiul organizarii pietei bancare de carduri in Romania

Anul debutului programelor de carduri bancare in Romania poate fi considerat anul

1992. Acceptarea la decontare a cardurilor emise de sistemul bancar international a fost

posibila in Romania inca din 1972, dar acest serviciu, gestionat de Organizatia Nationala de

Turism era disponibil numai pentru persoanele fizice nerezidente.

Din anul 1992, bancile romane : Banca Agricola, Banca Comerciala Romana, Banca

Romana pentru Dezvoltare, Bancorex, Banca Comerciala “ Ion Tiriac “, iar din 1995 si

BancPost, au pus bazele programelor de carduri in Romania, angajindu-se atit in emiterea

cardurilor, cit si in crearea conditiilor pentru acceptarea acestui mijloc de plata ca mijloc de

decontare in mediul economic romanesc.

Bancile sus mentionate au aderat intr-o prima faza la sistemele mondiale VISA

INTERNATIONAL si in 1994 la EUROPAY INTERNATIONAL si mai apoi au creat

departamente bancare specializate, dedicate exclusiv operatiunilor cu carduri.

Pentru procesarea tranzactiilor cu carduri potrivit cerintelor mondiale in materie,

bancile comerciale amintite au constituit la Bucuresti o societate comerciala, denumita

ROMCARD, specializata in prelucrarea automata a operatiunilor derulate prin carduri in

Romania. Astfel, comerciantii romani pot obtine autorizarile in maxim 30 de secunde si

decontarile valutare in maxim doua zile lucratoare.

Intr-un timp foarte scurt, bancile comerciale au atras in sfera platilor prin carduri toti

comerciantii reprezentativi din Romania, astfel incit la sfirsitul anului 1996 pe teritoriul

national se afisau siglele VISA, EUROCARD/MASTERCARD sau AMERICAN EXPRESS

si se acceptau carduri la decontare in aproximativ 2500 puncte comerciale romanesti

( hoteluri, restaurante, magazine, benzinarii, agentii de turism, etc. ) Toti acesti comercianti

Pagina 31 din 108


au decontat pina la sfirsitul anului 1996 documente de vinzare in valoare de peste 35

milioane USD.

Tranzactiile derulate prin carduri au adus venituri insemnate si bancilor promotoare,

care, in baza comisionului de procesare, au incasat cel putin 2 milioane USD, acoperind

astfel investitia lor initiala in proiectul de acceptare.

Un alt element important, care a asigurat promovarea acestui instrument bancar ca

mijloc de plata in economia romaneasca l-a reprezentat demararea programelor de emisiune

de carduri in moneda nationala.

Initial, preponderente au fost emisiunile de carduri ce actionau in afara granitelor

nationale ( carduri de tip debit emise sub sigla VISA sau EUROCARD/MASTERCARD )

care asigurau proprietarilor sau angajatilor agentilor economici romani efectuarea

cheltuielilor pe parcurs extern in deplina siguranta.

Prin promovarea tranzactiilor derulate de detinatorii de carduri emise, bancile

romanesti au obtinut cel putin 2 surse de venituri : veniturile din taxe pe operatiuni si surse

banesti din depozite in cont. Pina in prezent, operatorii frecventi ai cardurilor valutare

romanesti au incasat venituri din operatiuni de ordinul sutelor de mii de dolari. Cistigul

bancilor insa a fost reprezentat in special de constituirea de surse valutare atrase care, printr-o

politica adecvata conduce la dezvoltarea altor sectoare bancare ( credite, garantii valutare ) si

reduce presiunea asupra rezervelor valutare ale tarii.

Bancile comerciale din tara au dezvoltat deci si programe de emisiune de carduri in

lei. Primul card in lei a fost emis in Romania de BRD in decembrie 1995. El se numea Prima

si avea o serie de caracteristici care nu au mai fost prezente la nici un card lansat pe piata in

anii urmatori. Astfel, Prima era un card cu functii duale, respectiv debit/credit pentru

persoane fizice si debit pentru companii. Dar principala particularitate o constituia faptul ca

Prima era un card proprietar, el nefiind emis sub licenta AMERICAN EXPRESS, DINERS

CLUB, EUROPAY, JAPAN CREDIT BUREAU, sau VISA. Aceasta experienta nu a mai

fost repetata, toate cardurile emise ulterior de sistemul bancar romanesc fiind lansate sub o

marca internationala. La inceputul lunii octombrie 2001 se aflau in circulatie 53 de tipuri

diferite de carduri active. Indiferent ca sunt de debit sau de credit, embosate sau nu, acceptate

intern si/sau international, pentru persoane

fizice sau pentru companii, cardurile romanesti au fost emise sub marcile VISA,

AMERICAN EXPRESS si EUROPAY.

Pagina 32 din 108


Analizele efectuate de catre compartimentele specializate ale bancilor au indicat ca

succesul programelor de carduri va fi direct dependent de tipul cardurilor lansate. Astfel, pe

piata romaneasca vor fi introduse de fiecare banca promotoare produse care sa satisfaca atit

necesitatile de consum ale persoanelor fizice cu standard mediu si ridicat, cit si cererile de

fonduri ale persoanelor mai putin favorizate in prezent.

Profilul utilizatorilor de carduri pune in evidenta o inclinatie sporita de utilizare a

cardurilor in randul tinerilor intre 18 si 24 ani (13.8% fata de 9.9% media), a studentilor si

angajatilor cu studii superioare (20.5% respectiv 16.7%) si a persoanelor care provin din

familii cu venituri mari (26.2% in cazul persoanelor cu venituri de peste 125 USD pe

membru de familie). Penetrarea cardurilor personale in Ardeal este semnificativ mai mare

decat in Moldova si Muntenia (exceptand Bucurestiul ).

Alaturi de atentia acordata de sistemul privat fata de programele de carduri, apare si

implicatia statului. Astfel, apare obligatia municipiilor si oraselor de a dezvolta si sisteme de

plata electronica a taxelor si impozitelor locale prevazuta cu termene : 1 februarie 2003

pentru municipii si 1 noiembrie 2003 - pentru orase. “ Furnizorii de utilitati si comerciantii

care deservesc populatia, in functie de nivelul cifrei de afaceri, vor trebui sa accepte cardul la

plata din ianuarie 2004 - a declarat apoi Adriana Ticau, secretar de stat MCTI, cu ocazia

Conferintei "Cardul, instrument de plata pentru utilitati". "Din iulie 2003 va derula un proiect

pilot de introducere a platilor prin card la care vor lua parte un numar de comercianti ce se va

stabili prin ordonanta de urgenta" - a adaugat sursa citata.

Ordonanta de urgenta nr.193 din 12 decembrie 2002, privind introducerea sistemelor

moderne de plata, prevede obligativitatea ca furnizorii de servicii de utilitate publica precum

si institutiile publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, penalitati si alte obligatii de plata

sa accepte incasari si prin intermediul cardurilor incepand cu 1 februarie 2003, pentru cei

care isi desfasoara activitatea in municipii si 1 noiembrie 2003, pentru cei care isi desfasoara

activitatea in orase. Tot de la 1 februarie a.c., OUG 193 prevede ca persoanele juridice care

realizeaza acte si fapte de comert si depasesc o anumita cifra de afaceri, stabilita prin hotarare

a Guvernului, vor accepta ca mijloc de plata si cardurile.

In ianuarie 2003, pe piata romaneasca se inregistrau 16 emitenti de carduri ( din 40 de

banci ): ABN AMRO Bank, Alpha Bank, Banca Comerciala Romana, Banca Romaneasca,

Banca Tiriac, Banc Post, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, Citibank,

Commercial Bank of Greece, HVB Austria, ING Bank Romania, Piraeus Bank, Raiffeisen

Bank,Romanian International Bank si Volfsbank.

Pagina 33 din 108


Aceste banci au pus in circulatie peste 80 de tipuri diferite de carduri dupa cum

urmeaza: 48 emise sub licenta VISA, 28 sub licenta EUROCARD/MASTERCARD si sase

sub AMERICAN EXPRESS.

Visa

Eurocard/Mastercard

AmericanExpress

Grafic 2.1 : Proportia tipurilor de carduri puse in circulatie, din punct de vedere al

licentei sub care sunt emise

Cu exceptia cardurilor BRD VISA Classic (lei), BCR Eurocard/Mastercard (lei),

Banc Post Visa Electron -Briliant (lei si USD), RIB Eurocard/Mastercard Gold (lei si USD)

si Eurocard/Mastercard Classic (lei si USD) ,ABN AMRO Eurocard Mass Charge Card

(USD si EUR) toate celelalte carduri puse in circulatie sunt de debit, marea majoritate

oferind facilitatea de overdraft/descoperit de cont intrucat sunt carduri pentru plata salariilor

in cont. Statisticile bancilor arata ca gradul de utilizare al cardurilor in functie de scopul

operatiunii este intr-o proportie de peste 85% numai la ATM-uri pentru eliberarea de

numerar. Un singur emitent din Romania inregistreaza o medie anuala de peste 30 de

tranzactii pe cardurile proprii. Este vorba de Alpha Bank Romania care avea la sfarsitul

anului trecut 15.261 de carduri valide si o retea proprie de acceptare formata din 17 ATM-

uri. Principalii trei emitenti din piata romaneasca a cardurilor, bancile BCR, Banc Post si

BRD, inregistreaza o medie anuala situata in jurul a

20 de tranzactii. Cel mai slab interes in utilizarea cardurilor se inregistreaza la clientii

Bancii Transilvania si Romanian International Bank.

Statisticile privind gradul de utilizare sunt mai putin ingrijoratoare decat par la prima

vedere intrucat nu toate cardurile valide sunt si active .Oricum, fata de o medie de cel putin

10-15 tranzactii pe luna - cat se inregistreaza in tarile dezvoltate - piata romaneasca este inca

departe.

Pagina 34 din 108


Tabel 2.1 : Situatia cardurilor emise pana

la 31 decembrie 2002

Active

3.452.187

Pierdute/Furate 102.748

Alte situatii* 550.527

Total 4.105.462

* in principal, carduri care au iesit din termenul de valabilitate

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

Tabel 2.2 : Numar conturi de carduri la 31

decembrie 2002

Conturi salariati

570.154

Conturi persoane fizice 2.655.300

Conturi persoane juridice 21.912

Total 3.247.366

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

Tabel 2.3 : Conturi de

card deschise de

persoane fizice (31

decembrie 2002)

Emitent

Numar de

conturi

Din care, pe baza de conventie

pentru plata salariului

BCR 886.604 26.798

Banc Post 876.214 6.341

BRD-GSG 869.577 523.005

Raiffeisen Bank

Romania

342.798 4.763

Banca Transilvania 125.600 6.627

Banca Tiriac 91.418 1063

Alpha Bank Romania 14.112 586

Banca Romaneasca 11.555 225

Pagina 35 din 108


Volksbank 3.883 173

HVB Romania 1.927 478

ABN Amro Bank 660 0

Romanian

International Bank

590 24

Commercial Bank of

Greece

516 44

Total 3.225.454 570.154

Sursa: BNR - Directia Statistica

Nota: Din tabel lipsesc datele referitoare la Citibank, ING Bank Romania si Piraeus Bank

Tabel 2.4 : Conturi de card

deschise de persoane

juridice (31 decembrie

2002)

Emitent

Numar de conturi

Banca Transilvania 7.850

BRD-GSG 3.391

HVB Bank Romania 2.589

Raiffeisen Bank Romania 2.382

BCR 1.990

Banca Tiriac 1.725

Banc Post 1.443

ABN Amro Bank 193

Alpha Bank Romania 146

Volksbank 111

Banca Romaneasca 81

Commercial Bank of

Greece

7

Pagina 36 din 108


Romanian International

Bank

4

Total 21.912

Sursa: BNR - Directia Statistica

Nota: Din tabel lipsesc datele referitoare la Citibank, ING Bank Romania si Piraeus Bank

La 31 decembrie 2002 in piata erau 3,4 milioane de carduri active si 3.247.366 de

conturi de carduri. In luna ianuarie a.c., organizatiile internationale au anuntat ca la sfarsitul

anului trecut aveau 3,7 milioane de carduri valide (peste doua milioane MasterCard si 1,7

milioane Visa).

Cu cele peste 4 milioane de carduri aflate in circulatie la 31.05.2003 se poate spune

ca si in Romania cardul tinde sa devina un fenomen de masa. In sprijinul acestei afirmatii

vine si faptul ca in Romania, onorarea la plata a facturilor prin intermediul automatelor

bancare a devenit

realitate inca din vara anului 2000. Pot fi platite facturile emise de furnizorii de

servicii de telefonie (Connex, Orange, Cosmorom si Romtelecom) si la o serie de alti

furnizori de utilitati. Acest lucru este posibil exclusiv prin retelele nationale de ATM-uri a

urmatoarelor banci: Banc Post, BRD-GSG, BCR si Banca Transilvania.

Avantajele unor astfel de servicii sunt evidente:

- clientul economiseste timp, si chiar nervi, acesta nemaifiind obligat sa se deplaseze

la

ghiseele;

- de cele mai multe ori aglomerate --unde se efectueza platile respective;

- plata poate fi efectuata in orice zi, si la orice ora, singura conditie fiind cea de

operationalitate a automatului bancar. De asemenea, plata impozitelor si taxelor locale tinde

sa devina o operatiune pur electronica : eTax este un sistem de plata electronica a taxelor si

impozitelor locale. Prin implementarea acestui sistem se doreste ca orice contribuabil sa

poata vizualiza sumele datorate bugetului local (prin pagina de internet a primariei

respective) si sa poata plati prin mijloace electronice de plata .

Platile se pot realiza prin mai multe metode, acestea fiind diferite de la primarie la

primarie. Aceste metode sunt:

Pagina 37 din 108


- plata prin card, utilizand POS-urile aflate la casieria Directiei de Impozite si Taxe

Locale din cadrul primariei. La acest serviciu au acces toti posesorii de card, indiferent de

banca emitenta a

cardului, de tipul acestuia (de salarii sau nu, de debit sau de credit, embosat sau

neembosat etc) sau de domiciliul posesorului de card;

- prin bancomate. Din orice punct al tarii se pot plati impozitele locale datorate la o

primarie de la orice bancomat al bancii/bancilor agreate de primaria respectiva;

- utilizarea facilitatilor de internet banking sau home banking. Pot fi platite creantele

catre bugetul local doar de persoanele care au conventii semnate cu bancile furnizoare de

astfel de servicii si doar in masura in care primaria agreaza banca respectiva.

Baza legala o constituie:

- OG 24/2002 privind incasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor

locale

- Legea nr. 291/2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2002 privind

incasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale

- HG 181/2002 privind Normele de aplicare pentru Ordonanta nr.24/2002 privind

incasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale.

In prezent trei banci au semnat parteneriate cu primariile pentru implementarea

mijloacelor electronice de plata a taxelor si impozitelor locale:Banc Post, BCR si Banca

Transilvania

Achizitionarea de bunuri si servicii pe card in 2002 a insemnat 2.4% din totalul

tranzactiilor pe baza de card - potrivit datelor raportate de emitenti la BNR.

Din aceasta suma, 52% s-a tranzactionat la comerciantii din strainatate.

Tabel 2.5 : Achizitionarea de bunuri si servicii pe card

Numar de

tranzactii cu

carduri proprii

Valoare tranzactii cu

carduri proprii (mil

lei)

Valoarea medie a

unei tranzactii (mil

lei)

Internet/Telefon 6.310 16.633 2.6

POS, din care: 865.066 1.284.345 1.5

- us on us* 230.942 179.038 0.8

- us on national** 463.759 500.994 1.1

- us on 170.365 604.313 3.5

Pagina 38 din 108


international***

Manual/Imprinter,

din care:

95.521 312.682 3.3

- us on us 6.201 12.068 1.9

- us on national 27.201 55.320 2.0

- us on international 62.119 245.294 3.9

TOTAL 966.897 1.613.660 1.7

*tranzactii efectuate cu cardurile unui emitent la POS-urile si imprinterele aceluiasi

emitent

** tranzactii efectuate cu carduri romanesti la POS-urile si imprinterele altor emitenti

autohtoni

*** tranzactii efectuate cu cardurile romanesti in strainatate

“Potentialul estimat al Romaniei se situeaza in jurul valorii de sapte milioane de

carduri, in conditiile in care pe luna se emit intre 45.000 -60.000 de noi carduri. Un semn

bun il reprezinta

si faptul ca Romania s-a inscris sub media normala gradului de fraudare a platilor

electronice, care este de opt centi la suta de dolari”, a spus Radu Obreja, vicepresedinte Visa

International CEMEA

Cardul de credit va merge pe un trend ascendent, mai ales ca s-a constatat ca exista

cerere mare pentru aceste instrumente de plata. De asemenea, piata va fi impartita intre mai

multi jucatori, pe linga cei cinci existenti ( BRD,BCR, BancPost, RIB, ABN AMRO ) si alte

banci si-au manifestat intentia de a intra pe piata”, a declarat Ion Matei, directorul

Departamentului Carduri din Banca Comerciala Romana.

Imprumuturile obtinute in baza unui card de credit au, in general, dobinzi mai mici

decit creditele obisnuite. Aceasta scadere a dobinzilor si disparitia perioadei de gratie sunt

principalele elemente de noutate inregistrate in ultima perioada de timp in domeniul

cardurilor de credit. Numarul utilizatorilor este insa in crestere.

Conditiile in care posesorul unui card de credit poate beneficia de imprumuturi putem

spune ca s-au inrautatit in 2003 fata de 2002. Daca anul trecut puteau fi gasite pe piata trei

tipuri de carduri care acordau o perioada de gratie (in care beneficiarul folosea imprumutul

fara a plati dobinda) de maxim 45 de zile, in prezent nu mai exista nici unul. Disparitia

Pagina 39 din 108


perioadei de gratie a fost insa compensata de diminuarea comisioanelor la retragerile de

numerar. Masura poate fi

considerata justa, in conditiile in care numarul de comercianti acceptatori de carduri

este este inca destul de redus. In Romania, doar in orasele cu peste 100.000 de locuitori

exista un numar mai

mare de comercianti acceptatori de carduri. Orasele mai mici, zonele rurale, si chiar

multe zone turistice au o acoperire foarte slaba din punctul de vedere al acceptatorilor de

carduri. Oricum, se

pastreaza un stimulent pentru folosirea cardurilor de credit la cumparaturi, prin faptul

ca la comercianti nu se percep comisioane, spre deosebire de retragerile de numerar.

Un alt motiv de multumire pentru utilizatorii imprumuturilor obtinute prin

intermediul cartilor de credit este scaderea dobinzilor, evolutie datorata fenomenului general

de scadere a dobinzilor, inregistrat la nivelul intregii piete romanesti. Daca in urma cu un an

dobinda la creditele pe carduri in lei se situa in jurul a 40-45% acum a sczut drastic. O data

cu scaderea dobinzilor percepute la creditul luat pe card au scazut insa si dobinzile bonificate

la soldul creditor. Trebuie remarcat insa ca, in ciuda cresterii numarului de carduri de credit,

numarul de banci emitente de astfel de carduri a ramas nemodificat fata de acum un an. Doar

cinci banci emit in prezent carduri de credit.

O a sasea banca, Banca Transilvania, emite un card de debit prin intermediul caruia,

in anumite conditii se poate obtine un credit a carui valoare este de sase ori salariul net al

solicitantului. Riscul destul de mare de gestionare a acestui tip de credit, lipsa unui istoric al

relatiior dintre client si banca si a unui birou de credit care sa centralizeze toate

imprumuturile mai mici de 200 milioane lei si sa ofere informatii despre incidentele de plata,

sunt citeva din motivele care explica faptul ca nu au mai aparut noi banci emitente de carduri

de credit in ultimele 12 luni. Conform specialistilor in domeniu, ca urmare a intensificarii

concurentei dintre banci si a diminuarii ritmului de crestere a cardurilor de debit, in 2003 si

in anii urmatori am putea asista la o adevarata explozie a numarului de carduri de credit, in

paralel cu cresterea numarului de emitenti.

“ Faptul ca Romania conduce in topul emitentilor de carduri de credit din Europa

Centrala si de Est (16% ponderea cardurilor de credit in numarul total de carduri, comparativ

cu 7% Polonia si 2% Cehia), arata gradul inalt de sofisticare pe care l-a atins piata

Pagina 40 din 108


romaneasca. In continuare, numarul de carduri de credit va creste, odata cu intrarea pe piata

si a altor emitenti “ -

a afirmat Radu Obreja, vicepresedinte Visa International CEMEA.

Romania

Polonia

Cehia

Altele-sub 2%

Grafic 2.2 : Topul emitentilor de carduri de credit din Europa Centrala si de Est

Insa in Romania, nici una din bancile emitente de carduri de credit nu permite

perioada de gratie la rambursare desi practica internationala este de a acorda posesorului

aceasta facilitate pe o perioada cuprinsa intre 30 si 55 de zile.

Acesta este stadiul evolutiei si organizarii piete bancare de carduri in Romania. Si

pentru ca imaginea sa fie completa voi prezenta liderii acestei piete in anul 2002 asa cum au

fost desemnati pe baza datelor statistice raportate de bancile emitente :

Alpha Bank - emitentul cu cel mai mare numar mediu de tranzactii pe cardurile

proprii, banca inregistrand o medie de trei tranzactii pe lun;

Banc Post - cel mai vandut card de debit, banca lansand in circulatie anul trecut

253.660 de carduri Ultra;

BRD-GSG - cel mai vandut card de credit, banca emitand 58.142 de carduri Visa

Classic in 2002;

HVB Bank Romania - emitentul cu cel mai mare rulaj pe cardurile proprii, media

anuala a valorii tranzactiilor fiind de 63 milioane lei.

Banca Tiriac - emitentul cu cel mai mare volum de aceptare la plata a cardului, banca

inregistrand in 2002 o valoare a tranzactiilor in retea proprie de 2.144,6 miliarde

lei.

Raiffeisen Bank - cel mai dinamic emitent din piata cardurilor.

Comerciantul cu cel mai mare numar de tranzactii pe card a fost desemnat reteaua de

benzinarii OMV, cu un total de peste 92.000 de tranzactii inregistrate in 12 luni.

Pagina 41 din 108


2.1.2. Obiective privind dezvoltarea pietei bancare de carduri in Romania

Pentru a se asigura succesul activitatii bancare de impunere a cardurilor ca mijloc de

plata in economia romaneasca, ar fi necesara indeplinirea urmatoarelor obiective :

proiectarea si punerea in aplicare in scurt timp a unui program de promovare

publicitara a cardului ca modalitate de plata.

Este cunoscut faptul ca succesul lansarii unui produs este direct dependent, de

calitatea si eficienta programelor publicitare initiale.

Avind in vedere costurile ridicate ale activitatilor publicitare, se impune o

directionare eficienta a mesajului mass-media. Banca trebuie sa-si defineasca produsul pe

care intentioneza a-l lansa, precum si segmentul de populatie caruia i se adreseaza;

propuneri legislative privind directionarea platilor din economie catre instrumente de

plata fara numerar.

In prezent, aproximativ 60% din tranzactiile economice din tara noastra se efectueaza

in numerar. Extinderea utilizarii cardurilor in mediul economic ar putea fi generata de

exemplu de obligativitatea societatilor comerciale de a-si achita salariile direct prin conturi

bancare, cardul fiind cel care face legatura directa si in timp real intre contul bancar

individual de salarii si comerciant. Pentru o banca, rezultatele unei astfel de initiative

legislative sunt uriase, datorindu-se atragerii de noi si importante surse financiare. Daca o

banca comerciala si-a creat si o retea numeroasa de comercianti acceptatori de carduri, toate

cheltuielile efectuate de o persoana fizica direct prin carduri genereaza venit bancar datorita

perceperii unui comision de procesare.

infiintarea unor departamente specializate in cadrul bancilor care sa asigure

proiectarea, implementarea si administrarea unui program de carduri integrat ( emitere si

acceptare ). Se impune o specializare stricta a lucratorului bancar care deserveste acest

domeniu de activitate.

2.2 VISA INTERNATIONAL IN ROMANIA

2.2.1. Ce este VISA International ?

Pagina 42 din 108


VISA - “Is the way the world pays”

VISA INTERNATIONAL este o organizatie non-profit, proprietate a membrilor ei,

infiintata si subventionata prin intermediul taxelor si a costurilor de participare. Societatea

VISA INTERNATIONAL este alcatuita din organisme financiare cum ar fi : banci

comerciale, case de economii, etc. VISA este o societate cu sigla inregistrata, aceasta marca

incluzind faimoasele benzi colorate in albastru, alb si galben si autorizind membrii in

decontarea tranzactiilor internationale.

VISA INTERNATIONAL este coordonata de membrii sai prin intermediul

Consiliului de Directori; exista doua niveluri ale Consiliului, respectiv Consiliul International

( membrii din intreaga lume ) si Consiliul Regional ( membrii repartizati pe zone

geografice ). VISA International cuprinde sase organizatii regionale : Asia-Pacific; Canada;

Europa Centrala si de Est, Orientul Mijlociu si Africa ( CEMEA ); UE; America Latina si

Caraibe; SUA.

In 1970, VISA se limita doar la Statele Unite, cu 243 membrii si acoperea plati in

valoare de 3 miliarde $ cu 30 milioane de carduri. In 2001, a fost acceptata in 19 milioane de

locatii in efectiv toate tarile si teritoriile si acoperea costuri de aproximativ 1.6 trilioane $, cu

mai mult de 1 miliard de carduri, din care cartile de credit constituiau o majoritate

covirsitoare. In anul 2002 au fost vindute bunuri si servicii in valoare de aproximativ 2

trilioane $ utilizind produse VISA. Unul din principalele motive care a dus la succesul

acestei organizatii a fost detinerea si manipularea cardurilor VISA de catre banci din intreaga

lume.

La mijlocul anilor 2000, American Express a initiat un proces antitrust in Statele

Unite, considerind VISA si Mastercard ca fiind monopoluri. Acestea au fost invinuite de

practici coluzive. Este insa prea devreme pentru a formula concluzii in aceasta speta,

verdictul fiind inca asteptat.

Pagina 43 din 108


23%

12%

60%

5%

Mastercard

Amex

VISA

Altele

Grafic 2.3 : Cota de piata a principalelor companii emitente de credit carduri in 2001

Sursa: UNCTAD E-commerce and Development Report 2002

49%

18%

5%

16%

10%2%

USA

Asia-Pacific

Canada

UE

America Latina

Europa Centrala, OrientulMijlociu, Africa

Grafic 2.4 : Distributia cardurilor VISA in lume in anul 2001

Sursa: UNCTAD E-commerce and Development Report 2002

Tabel 2.6 : Valoarea totala a tranzactiilor in

milioane euro

Criteriul

VISA MASTERCARD

Valoarea totala a tranzactiilor

(septembrie 2002)

827 1203

2.2.2. VISA International pe piata romaneasca de carduri

Pagina 44 din 108


De-a lungul anilor 2000, 2001, 2002, piata romaneasca a cardurilor VISA a continuat

sa inregistreze cresteri semnificative.

"Bancile romanesti vin permanent in intampinarea nevoilor pietei", a declarat Radu

Obreja, vicepresedinte Visa International CEMEA. "Posesorii romani de carduri realizeaza ca

Visa are o retea internationala de comercianti unica prin amploare, iar cardurile Visa sunt un

instrument de plata util si sigur in calatorii. Aceasta initiativa a Bancii Tiriac sprijina dorinta

propriilor clienti de a cheltui peste hotare”.

In Romania exista 11 emitenti de carduri Visa Electron: Alpha Bank, Banca

Romaneasca, Banca Tiriac, BCR, BRD-GSG,Citibank, HVB Romania, ING Bank Romania,

Piraeus Bank, Raiffeisen Bank si Volksbank.

Rezultatele financiare ale Visa International pe trimestrul al treilea al anului 2002

indica faptul ca Romania a ramas una dintre cele mai importante piete din Europa Centrala si

de Est in privinta cresterii numarului de carduri Visa si a valorii cheltuielilor de card.

"Bancile membre Visa din Romania continua sa emita aproximativ patru carduri pe

minut. Cresterea utilizarii cardurilor este chiar mai impresionanta", a declarat acelasi Radu

Obreja, vicepresedinte Visa International CEMEA. "Este o dovada ca romanii beneficiaza

intr-adevar de cardurile lor Visa".

Aproape 120.000 de noi carduri Visa au fost emise in Romania in al treilea trimestru

al anului 2003, ajungand la un total de 1.462.746 la sfarsitul lunii septembrie. Numarul de

carduri Visa a crescut de la an la an, ceea ce semnaleaza faptul ca unul din 15 romani are

acum acces la o modalitate de plata fara numerar, sigura si convenabila.

Valoarea cheltuielilor (retrageri de numerar si tranzactii la comercianti) pe carduri

Visa a depasit dublul in cele 12 luni incheiate in septembrie 2002, atingand aproximativ 860

milioane USD, o crestere de 142%, de la doar 355 milioane USD in septembrie 2001.

Numarul tranzctiilor a crescut, de asemenea, semnificativ, atingand 24.239.387, mai mult de

dublu fata de aceeasi perioada a anului 2001.

Pagina 45 din 108


0

20

40

60

80

100

sept. 2001

sept. 2002

Grafic 2.5 : Valoarea cheltuielilor pe carduri Visa, in perioada septembrie 2001-

septembrie 2002

(milioane USD )

Romanii au sporit cheltuielile si frecventa de cumparare pe carduri Visa in locatiile

comerciale (POS) comparativ cu primul semestru al anului curent. In anul fiscal incheiat in

luna septembrie 2002, romanii au cheltuit 40 milioane USD pe carduri Visa in schimbul

produselor si serviciilor, cu 55% mai mult decat se inregistra in septembrie 2001. In aceeasi

perioada, a fost

inregistrat un numar de tranzactii mai mult decat dublu (643.220) fata de perioada

similara a anului trecut.

Visa estimeaza ca exista potential pentru 50.000 de comercianti acceptatori in

Romania.

Cresterea tranzactiilor inregistrata in acest trimestru este, partial, rezultatul direct al

campaniilor permanente derulate de Visa pentru promovarea utilizarii cardului in locatiile

comerciale. Rezultatele concrete ale campaniei "Visa pentru cumparaturile tale zilnice" s-au

tradus intr-o crestere semnificativa atat in privinta numarului cat si a valorii tranzactiilor pe

card raportate de comerciantii parteneri. Aceste promotii, a caror particularitate a fost lipsa

stimulentelor materiale, au dovedit ca romanii nu au nevoie de argumente de tipul premiilor

pentru a intensifica utilizarea la POS a instrumentelor fara numerar.

Tabel 2.7 :

Structura

cardurilor

emise de

VISA :

Premium Classic Electron Commercial

Pagina 46 din 108


Polonia 1 13 83 2

Ungaria 1 12 86 1

Cehia 0 15 82 2

Slovacia 0 3 96 1

Romania 0 20 79 1

2.3. ROLUL ROMCARD

ROMCARD a fost creat in 1994 ca o societate comerciala cu participarea egala a

Bancii Agricole, Bancii Romane pentru Dezvoltare, Bancorex si Bancii Comerciale “Ion

Tiriac”. In prezent actionarii ei sunt BRD-GSG si Financiara SA, care reprezinta si

principalii beneficiari de servicii. ROMCARD este singurul care proceseaza in prezent

tranzactii cu carduri AMEX, Diners Club sau JCB.

Motivele crearii ROMCARD

La inceput de drum in lansarea si dezvoltarea operatiunilor prin carduri, bancile

“pioniere” au considerat ca este mai eficient din punct de vedere economic sa nu efectueze

separat

investitiile necesare detinerii de noduri de acces individuale catre VISA si

EUROPAY, ci sa utilizeze in comun nodurile ce urmau a fi instalate la ROMCARD ( costul

estimat la acel moment era de aproximativ 80.000 $ pentu fiecare din cele 2 noduri de

acces ).

De asemenea, bancile au considerat ca fiind mai eficient din punct de vedere al

costurilor sa nu efectueze investitiile necesare detinerii individuale a modulelor soft care

permiteau acceptarea cardurilor VISA si EUROPAY si sa detina in comun acele module, la

nivel ROMCARD, avind

drepturi egale de utilizare asupra acestora ( modulele soft necesare activitatii de

acceptare erau evaluate intre 50.000 - 300.000 $, in functie de capacitate ).

La crearea ROMCARD, bancile au depus cate 40.000 $ si 10 milioane lei fiecare,

devenind astfel operationale din punct de vedere al acceptarii cardurilor la aproximativ cinci

luni de la crearea ROMCARD

Astfel, ROMCARD este institutia care ofera :

Pagina 47 din 108


nod de acces electronic de autorizare, compensare si decontare a bancilor mentionate

anterior la retelele VISA si EUROPAY, a tranzactiilor prin carduri emise de banci straine si

romanesti;

nod de acces al altor banci emitente de carduri din intreaga lume catre retelele de

acceptare carduri a Bancii Agricole, Bancii Romane pentru Dezvoltare, Bancorex si Bancii

Comerciale “ Ion Tiriac “.

Concret, Romcard realizeaza urmatoarele operatiuni pentru bancile comerciale :

primeste si transmite catre Visa si Europay cererile de autorizari vocale ( telefonice )

si electronice ( de la EFTPOS si ATM ) a tranzactiilor comerciale si de eliberare de numerar;

primeste si transmite catre bancile membre Romcard si catre comerciantii acestora

codurile de autorizare sau mesajele specifice primite prin retelele VISA si EUROPAY;

primeste si transpune in formatul electronic standard VISA si EUROPAY chitantele

operatiunilor comerciale si eliberari de numerar intocmite cu echipamente mecanice;

primeste si transpune in formatul electronic standard VISA si EUROPAY fisiere de

tranzactii transmise de puncte automate de vinzare (EFTPOS);

primeste si transpune in formatul electronic standard VISA si EUROPAY fisiere de

tranzactii transmise de puncte automate de eliberare de numerar (ATM);

transmite in retelele de compensare si decontare VISA si EUROPAY operatiunile de

acceptare de carduri VISA si EUROPAY generate de bancile membre Romcard;

transmite in retelele VISA si EUROPAY refuzurile de plata initiate de bancile

membre ROMCARD;

primeste in retelele VISA si EUROPAY refuzurile de plata emise de alte banci catre

bancile membre ROMCARD;

primeste si transmite bancilor membre ROMCARD raporturile privind refuzurile de

plata si atentionari de fraude transmise de alte banci membre VISA si/sau EUROPAY;

transmite in retelele VISA si EUROPAY mesajul “refferal” (solicitari de informatii

suplimentare pentru autorizarea unor tranzactii initiate de bancile membre ROMCARD);

introduce la solicitarea bancilor membre ROMCARD in Lista de Avertizare (Black

List) carduri semnalate de acestea ca fiind pierdute, furate sau contrafacute;

transmite saptaminal bancilor membre ROMCARD Lista de avertizare cuprinzind

carduri interzise la acceptare, structurata pe regiuni si la nivel mondial;

Pagina 48 din 108


produce si distribuie bancilor membre rapoarte, statistici si informari periodice

privind numarul si valoarea operatiunilor care au tranzitat ROMCARD, distinct pentru

organizatiile VISA si EUROPAY.

Ultimul an a adus ca noutate aparitia unor procesatori al caror actionariat este

independent de sistemul bancar, care au reusit sa atraga o seama de emitenti nou intrati pe

piata. Numim aici doi emitenti :

PayNet - avind ca actionar majoritar Commercial Capital Group Grecia si care a

incheiat contracte ca procesator pentru cardurile emise cu Piraeus Bank si Volksbank;

Provus - presteaza servicii pentru principalul sau client, Banca Romaneasca.

Pagina 49 din 108


CAPITOLUL 3.

OPERATIUNI CU CARDURI BANCARE

Activitatea de emitere si acceptare de carduri bancare cuprinde de fapt intreaga

structura logistica a legaturilor bancilor cu detinatorii de carduri si cu comerciantii.

3.1. EMITEREA CARDURILOR BANCARE

Procesul de emitere este un proces care se adreseaza indeosebi persoanelor fizice,

fiind astfel necesara elaborarea unui sistem specific pentru fiecare categorie de persoane

fizice, pentru a putea promaova produsul card.

O banca ce se angajaza in dezvoltarea acestor tipuri de produse poate lansa pe piata

instrumentelor de plata bancare trei forme principale : carduri de debit, carduri de credit,

carduri cu facilitati de descoperire de cont. Pornind de la aceste produse principale, fiecare

banca poate emite diferite variante ale cardurilor standard in functie de nevoile de moment

ale bancii si ale clientilor ei.

Astfel, o banca interesata in atragerea de noi resurse banesti, va dezvolta programul

de emitere de carduri de debit.

O banca interesata in utilizarea cu maxima profitabilitate a resurselor proprii va lansa

programe de promovare a cardurilor de credit, astfel fiind diminuat riscul de nerambursare si

creandu-se surse suplimentare de venit ( taxe pe tranzactii, comisioane de transfer, etc.).

O banca cu spectru larg de activitate, dar interesata in satisfacerea cerintelor clientilor

proprii sau atragerea de noi clienti va dezvolta programe de lansare de charge-card ( carduri

cu facilitati de over-draft ), banca incasind astfel venituri din cel putin 3 surse : comisionul

pe tranzactii, dobinda de over-draft si surse de creditare temporare din noi depozite sau

rambursari.

Rezulta de aici ca dintr-un program de emitere de debit-carduri beneficiile bancii

constau in comisioane si surse bancare ieftine ( depozite de cont curent ). In cazul unui

produs de credit sau overdraft, banca poate beneficia de venituri din dobinzi, dar si de

fructificarea sigura a resurselor sale temporar disponibile. Se mai ia in calcul reducerea

riscului de nerambursare a creditelor si incasarea de la comercianti a comisioanelor de

procesare a tranzactiilor.

Pagina 50 din 108


Fluxul operatiunilor in activitatea de emitere a cartilor bancare cuprinde citeva

elemente importante, si anume :

a) prezentarea persoanelor fizice la unitatile bancii si efectuarea urmatoarelor

operatiuni : completarea cererii de emitere a cartii; semnarea contractului de emitere;

completarea cererii de deschidere a contului pentru operatiuni cu carti de plata; depunerea

documentelor necesare aprobarii cererii de emitere si celei de deschidere a contului;

b) verificarea de catre banca a cererilor de emitere si de deschidere a conturilor. In

baza documentelor primite, banca determina elementele de personalizare necesare emiterii

cartii si codifica datele personale;

c) eliberarea cartilor catre posesorii autorizati, la ghiseele bancii, dupa depunerea

sumelor reprezentind taxa de emitere, taxa anuala de utilizare, si constituirea plafonului

minim lunar al disponibilitatilor in contul personal. Se stabileste totodata si limita de

creditare pentru fiecare posesor;

d) utilizarea cartilor pentru achitarea marfurilor achizitionate de la comerciantii

acceptati ai acestui mijloc de plata si pentru retragerile de numerar de la ghiseele bancii sau

dispozitivele specializate ( ATM-uri );

e) organizarea si asigurarea functionarii de catre banca emitente a unui centru de

procesare si autorizare care sa certifice validitatea operatiunilor efectuate;

f) decontarea documentelor care atesta realizarea operatiunilor de catre banca se face

dupa primirea acestora de la comercianti.

Un sistem bancar integrat de emitere de carduri presupune existenta a doua

componente principale :

- subsistemul de autorizare si decontare tranzactii ( incluzind si servicii de consultanta

si asistenta acordate clientilor);

- subsistemul informatic, componente esentiala a programului de sustinere a

operatiunilor cu carduri. Acest sistem asigura mentinerea bazei de date a cardurilor emise,

actualizarea in timp real a conturilor de acorduri si autorizarea directa a tranzactiilor in

derulare. Companiile prestigioase de software (IBM, ARKANSAS, DIGITALL, RS/2), care

au dezvoltat aplicatii deosebit de performante in domeniul operatiunilor cu carduri, nu sunt

preocupate decit de doua elemente esentiale, respectiv autorizarea tranzactiilor in conditii de

deplina siguranta si decontarea in timp real a tuturor tranzactiilor efectuate, toate acestea cu o

implicare redusa a factorului uman. Indiferent insa de puterea si operabilitatea lor, toate

Pagina 51 din 108


sistemele software asigura interconectarea mondiala a operatorilor de carduri, realizind astfel

globalizarea fenomenului de plati prin carduri.

3.2. ACCEPTAREA DE COMERCIANTI LA PLATA A

CARDURILOR BANCARE

Dupa ce verifica activitatea comerciantilor, banca incheie cu acestia contractele de

acceptare a cartilor de plata ce cuprind termenii si conditiile de acceptare, drepturile,

obligatiile si responsabilitatile platilor contractante. Clauza de acceptare trebuie sa fie

obligatorie si neconditionata.

Pe plan international, acest proces de acceptare la decontare a tranzactiilor derulate

prin intermediul cardurilor la comercianti care au incheiat cu o banca comerciala contracte de

procesare a acestui tip de operatiuni, este denumit generic aquiring system ( din engleza :

aquiring = acceptare, achizitie ).

Bancile emitente pun la dispozitia comerciantilor acceptanti cititoare de carti

( magnetice sau electronice ), liste cu cartile de plata interzise la acceptare, comisionul pentru

operatiunea de acceptare stabilit pe categorii de comercianti si de comun acord cu ei. De

asemenea, fiecarui comerciant i se atribuie un cod unic care contine si codul bancii emitente

si o limita de autorizare, reprezentind valoarea maxima a unei operatiuni pentru care nu este

necesara obtinerea aprobarii efectuarii ei de la centrul de autorizare al bancii.

Autorizarea consta in atestarea validitatii operatiunii intre un posesor autorizat si un

comerciant acceptat si se face de catre Centrul de Autorizare, organizat in cadrul biroului

specializat al fiecarei banci.

In functie de nivelul limitei de autorizare pot avea loc urmatoarele categorii de

operatiuni :

a) operatiuni cu o valoare mai mica decit limita de autorizare;

b) operatiuni cu o valoare mai mare decit limita de autorizare;

c) operatiuni pentru care limita de autorizare este zero.

In toate aceste trei cazuri, comerciantul acceptat verifica identitatea posesorului

cardului si caracteristicile de securitate ale acestui instrument de plata, cit si ultima lista a

cardurilor interzise la acceptare, care ii e furnizata de bancile emitente.

Pagina 52 din 108


In primul caz, cind valoarea tranzactiei este mai mica decit limita de autorizare,

comerciantul accepta cardul si completeaza documentele de vinzare-cumparare aferente,

intrucit nu are nevoie de autorizare.

In al doile caz, cind valoarea tranzactiei este mai mare decit limita de autorizare,

comerciantul trimite bancii o cerere de autorizare a operatiunii. Centru de Autorizare verifica

disponibilitatile existente in contul posesorului cardului si aproba sau respinge cererea. In

cazul aprobarii, comerciantul primeste un cod de autorizare al operatiunii, pe care il inscrie in

documentele de decontare, dupa care procedeaza la realizarea efectiva a operatiunii.

In ultimul caz, pentru toate operatiunile privind eliberarile de numerar, limita de

autorizare atribuita unitatilor bancii este zero. Drept urmare, ele trebuie sa solicite autorizarea

pentru toate operatiunile cu carduri pentru retrageri de numerar, dupa care inscriu codul de

autorizare pe chitantele tip de eliberare de numerar.

Bancile emitente au dreptul de a refuza la plata contrvaloarea inscrisa in documentele

de decontare. Refuzul se face :

- fie din intiativa proprie, in cazul in care se constata nerespectarea cerintelor

procedurii de acceptare a cardurilor, a celei de autorizare a operatiunilor sau a modului de

completare a documentelor;

- fie din initiativa posesorului, pe baza unei notificari in scris prin care se contesta

valabilitatea documentelor.

In functie de motivele prezentate, refuzurile se pot clasifica astfel :

a) refuzuri de plata datorate nevalabilitatii operatiunilor din urmatoarele motive :

bunurile, serviciile sau numerarul care constituie obiectul operatiunii nu au fost primite de

posesorul cardului dupa ce acesta a semnat documentele; operatiunea de vinzare-cumparare

nu a fost finalizata efectiv, iar chitanta tip aferenta operatiunii nu a fost anulata sau nu s-a

intocmit o chitanta de stornare; comerciantii au modificat suma contravalorii operatiunii fara

acordul posesorului cardului;

b) refuzuri de plata datorate nerespectarii procedurii de autorizare a operatiunilor din

urmatoarele motive : cardul era inscris pe lista celor interzise la acceptare; cardul a fost

utilizat pentru efectuarea mai multor operatiuni de vinzare la acceasi unitate a comerciantului

si la aceeasi data in scopul evitarii solicitarii de autorizare a operatiunii, contravaloarea

operatiunii depaseste limita de autorizare atribuita comerciantului, etc.

c) refuzuri de plata datorate erorilor de competare sau de procesare a chitantelor-tip;

Pagina 53 din 108


d) refuzuri de plata datorate acceptarii unui card expirat, comtrafacut sau a unor

operatiuni frauduloase.

In virtutea contractului incheiat, comerciantul are obligatia afisarii la loc vizibil a

siglei ( VISA, EUROCARD/MASTERCARD ), indicindu-se astfel atit disponibilitatea

vinzatorului de a accepta un card, emis sub sigla amintita, cit si tipul de card ce opereaza in

mediul comercial respectiv.

Orice activitate bancara de acceptare si procesare a tranzactiilor cu carduri are cel

putin doua surse de profitabilitate : un anumit procent din valoarea tranzactiilor derulate la

comercianti si venituri din decontari interbancare oferite de banca emitenta a cardului prin

care au fost efectuate tranzactiile.

Datorita faptului ca operatiunile de acceptare si procesare tranzactii aduc beneficii

substantiale in conditiile in care investitia initiala de infrastructura se amortizeaza intr-un

interval foarte scurt, s-a pus intrebarea daca o banca nu ar putea inregistra venituri suficiente

fara dezvoltarea unui program de emitere de carduri cu tot ceea ce implica acesta. Experienta

de piata a dovedit insa ca numai coexistenta celor doua programe de carduri poate asigura

succesul operatiunilor de gen; fara existenta cardurilor pe piata, programele de acceptare nu-

si au rostul, iar inexistenta punctelor comerciale de acces nu stimuleaza utilizarea cardurilor

emise. Se apreciaza ca in 2003 vanzarile de POS-uri vor spori cu peste 150% fata de 2002 :

"Probabil ca vom asista la

o crestere cu 200% a vanzarilor de POS-uri comparativ cu 2002. Daca se va reusi implementarea

corecta a OG 193/2002, piata in 2003 va evolua foarte mult nu numai ca numar de tranzactii dar si din punct

de vedere al educatiei romanilor" - a declarat Toni Cristescu, director general Printec Group Romania.

Bancile au raportat la BNR o infrastructura formata din 2084 de ATM-uri si 4.919 POS-uri la

sfarsitul anului trecut.

In prezent, aproximativ 15% din reteaua de POS-uri este localizata la nivelul unitatilor bancare.

Specialistii apreciaza ca cele 6.000 de POS-uri ce urmeaza a fi achizitionate in 2003 vor fi instalate in

principal la comercianti. "Cred ca sediile sucursalelor s-au ocupat deja. Prin urmare, aceste noi achizitii nu pot

fi facute decat pentru a servi clientii comerciantilor, indiferent daca acestia sunt magazine, furnizori de

utilitati sau institutii care fac incasari la bugetul statului. Speram sa putem avea 10.000 de locatii de acceptare

la comercianti pana la sfarsitul acestui an", a adaugat Toni Cristescu.

La sfarsitul anului trecut bancile aveau

semnate peste 6.900 de conventii cu

comerciantii in vederea acceptarii cardului la

dec.

2000

dec.

2001

dec.

2002

Pagina 54 din 108


plata. Numarul contractelor semnate de

bancile membre Romcard cu comerciantii a

continuat sa scada in 2002.

"Cifra trebuie privita in dinamica, sub forma

unui sold, astfel ca scaderea a fost cauzata de

faptul ca numarul contractelor noi semnate

cu comerciantii a fost inferior celor reziliate"

precizeaza NO-CASH. "Scaderea cea mai

mare a fost inregistrata de catre Raiffeisen

Bank, in vreme ce cresterea cea mai mare s-a

inregistrat la BCR" - a adaugat sursa citata.

Indicator

Numar contracte semnate cu comerciantii

(de BRD, BCR, Raiffeisen si Banca Tiriac)

8.700 6.364 6.166

Tabel 3.1 : Contracte semnate cu comerciantii

Sursa: Romcard

"In 2003 reteaua de comercianti va creste cu cel putin 20%"- apreciaza domnul Marin

Mitroi, director general al centrului de procesare Romcard. "La aceasta crestere va contribui

atat ultima ordonanta de urgenta privind introducerea platilor prin carduri la comercianti cat

si faptul ca bancile au finalizat procesul de triere a comerciantilor fraudulosi sau inactivi si

acum se concentreaza pe dezvoltarea retelei" - a adaugat sursa citata. In prezent cel mai bun

ritm de crestere se inregistreaza la BRD-Groupe Societe Generale.

Celelalte doua bancii acceptante, care nu sunt membre Romcard, aveau semnate

aproximativ 800 de contracte cu comerciantii: Banc Post avea parteneriate cu 660 de

comercianti in vreme ce Banca Transilvania avea la sfarsitul anului trecut peste 100 de

contracte incheiate. In anul 2002, Banc Post a avut unul dintre cele mai bune ritmuri de

crestere a retelei, prin instalarea a 350 de POS-uri la sediile comerciantilor.

Platile pentru cumparaturile efectuate de la comerciantii virtuali ( prin mediul

electronic pus la dispozitie de Internet) pot fi achitate si prin intermediul cardurilor.

In Romania nu au fost inca emise carduri virtuale care sa fie dedicate, ca utilizare,

exclusiv pentru achizitionarea de bunuri si servicii de pe Internet. In lume exista carduri a

caror valabilitate este doar pentru efectuarea unei singure tranzactii. Teoretic toate cardurile

Pagina 55 din 108


emise de bancile romanesti pot fi folosite pentru a efectua plati prin reteaua Internet: cele in

valuta pentru cumparaturi de pe site-urile internationale si cele in lei de pe site-urile

romanesti. Insa fiecare detinator o face pe riscul propriu intrucat gradul de securitate este

precar iar legislatia romaneasca in domeniu este foarte blanda cu infractorii cibernetici.

Folosirea cardului pe Internet se poate face prin metodele urmatoare:

- chiar daca detineti mai multe carduri, folositi unul singur pentru tranzactiile pe

Internet (in felul acesta va fi mult mai usor sa va urmariti propriile tranzactii pe web si nu va

veti expune riscului de frauda);

- sumele din contul respectivului card sa nu fie mai mari de 100-150 USD (in cazul in

care le veti cheltui ele pot fi oricand repuse in cont dar astfel preintampinati o pierdere

posibila a unei sume mult mari de bani);

- cumparati numai din site-uri (re)cunoscute, cu traditie, care sunt dedicate comertului

electronic;

- faceti tranzactii de valori mici (in jurul a 10-15 USD)

In 2002 Banc Post a lansat Taifun Mastercard - primul card de debit in lei, embosat,

cu utilizare internationala, care are asociat un card virtual. Cardul Taifun virtual este special

creat pentru efectuarea cumparaturilor de pe Internet. Pentru achizitiile de pe Internet banii

necesari trebuie transferati din contul cardului Taifun clasic in contul cardului virtual.

Transferul banilor se poate realiza prin ATM-urile sau EFTPOS-urile bancii sau de oriunde

din tara sau din strainatate, prin serviciul de Internet Banking, oferit de BANC POST.

3.3. SISTEMUL ELECTRONIC DE TRANSFER AL FONDURILOR

Sistemul electronic de transfer al fondurilor reprezinta ansamblul dispozitivelor si

procedeelor speciale care asigura deplasarea fluxurilor monetare de la platitor la beneficiar

intr-un mediu exclusiv electronic.

Avantajul acestui sistem de plati este in primul rind viteza mare de transferare a

fondurilor, urmat apoi de avantajul securizarii transferului de fonduri.

In domeniul platilor cu carduri, transferurile electronice de fonduri pot fi realizate cu

ajutorul urmatoarelor echipamente specializate :

a) distribuitoare de numerar ( CD );

Pagina 56 din 108


b) dispozitive automate de eliberare de numerar ( ATM );

c) puncte electronice de vinzare la comercianti ( EFTPOS ).

3.3.1. Distribuitorul automat de numerar

Distribuitorul automat de numerar Cash Dispenser ( CD ) este un dispozitiv

electromagnetic ce permite utilizatorului autorizat sa retraga numerar sub forma de bancnote

si moneda metalica.

Operatiunile de eliberare a numerarului prin intermediul distribuitorului de numerar

implica parcurgerea urmatoarelor etape :

I. introducerea cardului in aparat de catre utilizator;

II. introducerea numarului personal de utilizator ( PIN ) aferent utilizatorului.

Daca numarul a fost introdus gresit, posesorul mai are posibilitatea unei noi incercari.

Daca nici de aceasta data PIN-ul nu a fost introdus corect, atunci se considera utilizarea

frauduloasa a cardului, care va fi “inghitit” de aparat.

III. selectarea, prin tastare, a sumei dorite care trebuie sa fie cuprinsa in limita

maxima stabilita prin contractul cu banca. Daca suma depaseste aceasta limita, atunci

operatia va fi automat anulata.

IV. furnizarea de catre distribuitorul automat de numerar a sumei solicitate

concomitent cu debitarea contului bancar al utilizatorului.

V. dispozitivul va confirma, prin afisare, efectuarea si incheierea tranzactiei si va

restitui

detinatorului cardul.

Acest dispozitiv este cel mai simplu de utilizat, avind ca principal scop acordarea de

numerar.

3.3.2. Automatul bancar

ATM-urile, Automated Teller Machine, sunt masini care inlocuiesc operatorul uman

in operatii implicind cardul ca instrument de plata sau ca metoda de identificare a clientilor.

Operarea ATM-urilor implica un card pe care utilizatorul il introduce in masina in

vederea identificarii. Dupa identificarea sa, utilizatorul poate beneficia de anumite servicii,

Pagina 57 din 108


care depind de functiunile pe care ATM-ul le incorporeaza, cit si de tipul cardului pe care

utilizatorul il poseda.

Iata cateva dintre serviciile pe care un ATM le poate oferi :

eliberarea de numerar din contul clientului;

obtinerea extrasului de cont;

eliberarea de numerar pe baza unor carduri speciale cu valoare continuta pe card

( portofel electronic );

alimentarea contului detinatorului de card.

Avantajele eliberarii de numerar prin utilizarea ATM-urilor fata de eliberarea de

numerar de operatorul uman :

siguranta operatiunilor;

largirea intervalului de derulare a serviciului de eliberare numerar al bancii ( 24 de

ore din 24, 365 zile pe an );

prestarea serviciului de eliberare de numerar in locuri in care nu exista ghisee ale

bancii;

descongestionarea ghiseelor bancii;

3.3.3. Terminale electronice de vinzare la comercianti

Punctele electronice de vinzare la comercianti (Point of Sales-POS) reprezinta medii

electronice de efectuare a tranzactiilor comerciale si imbraca forma unor dispozitive

automate, care asigura in timp real autorizarea operatiunilor si stocarea informatiilor

financiare, sau chiar decontarea tranzactiilor efectuate prin intermediul cardurilor.

Avantajele utilizarii unui astfel de dispozitiv automat de autorizare si transfer

electronic sunt urmatoarele :

eliminarea factorului uman din procesul de autorizare si decontare;

cresterea vitezei de operare ( atit ca autorizare cit si ca decontare );

eliminarea numerarului si a tuturor inconvenientelor legate de administrarea acestuia

din sfera operatiunilor comerciale de tip “en-detail”;

alimentarea conturilor comerciantilor cu contravaloarea produselor sau serviciilor in

momentul efectuarii actelor de comert, etc.

Pagina 58 din 108


Transferul electronic al fondurilor la punctele de vinzare se poate face prin terminale

cu circuit deschis ( on line ) si prin terminale cu circuit inchis ( off line ).

a) Terminalele la punctele de vinzare cu circuit deschis ( on line )

Sunt amplasate la locurile de vinzare a bunurilor de consum si serviciilor si sunt

utilizate pentru a prelua si transmite informatii privind platile efectuate prin intermediul lor.

Spre deosebire de CD si ATM la care se poate accede 24 de ore pe zi si 7 zile pe saptamina,

la terminalul POS accesul este posibil numai pe baza acordului comerciantului si in timpul

sau de program.

Derularea operatiunilor prin terminalul de la punctele de vinzare cu circuit deschis

implica urmatoarele operatiuni :

clientul va introduce cardul in dispozitivul electronic;

comerciantul, prin intermediul tastaturii, va scrie pe ecranul de afisaj al dispozitivului

valoarea bunurilor cumparate;

daca clientul accepta aceasta suma, el trebuie sa apese o tasta specificata;

un semnal luminos va indruma cumparatorul sa introduca PIN-ul;

daca PIN-ul va fi acceptat atunci dispozitivul electronic va incepe inregistrarea

tranzactiei. Valoarea tranzactiei va fi comunicata cardului, verificindu-se totodata daca

disponibilul din contul personal este suficient pentru a acoperi valoarea cumparaturilor;

se va prelua suma respectiva din contul clientului si se stabileste noul sold;

dispozitivul va emite o chitanta in doua exemplare ( unul pentu client, altul pentru

comerciant);

un nou semnal luminos va confirma efectuarea completa a tranzactiei, returnindu-se

clientului cardul sau.

b) Terminalele la punctele de vinzare cu circuit inchis ( off line )

In conditiile in care lipsesc posibilitatile de interconectare cu calculatorul bancii,

operatiile de decontare pot fi realizate prin inregistrari electronice in contul fiecarui

participant : client, vinzator, banca.

In acest caz se utilizeaza trei smart-carduri distincte : user cardul care apartine

cumparatorului, job/merchant cardul apartinind comerciantului si device cardul care este

incorporat in dispozitiv si apartine bancii emitente a cardurilor de plata propriu-zise.

User cardul apartine si este utilizat de titularul lui pentru efectuarea cumparaturilor la

punctele de vinzare a bunurilor de consum. Cardul este embosat si pe linga banda magnetica

Pagina 59 din 108


are si un cip care contine circuite integrate. Acest tip de card nu are propria sa sursa de

energie ( precum job cardul) aceasta fiind furnizata de terminal ( work station ).

Job/Merchant cardul apartine comerciantului si captureaza toate detaliile privind

tranzactiile comerciale desfasurate cu clientii bancii emitente in vederea efectuarii operatiilor

de decontare. Job cardul are sursa proprie de energie si detine o capacitate mult mai mare de

stocare a datelor. In general, continutul acestui card poate fi sters si rescris.

Atit user cardul cit si job cardul sunt activate prin introducerea lor in dispozitivul

electronic de lucru.

Device cardul dispozitivului este inglobat in terminal si inmagazineaza informatii

legate de fiecare tranzactie efectuata de comerciant cu clientul sau. Prin intermediul ei, banca

efectueaza decontarile intre clienti si comercianti, debitind astfel conturile clientilor

concomitent cu creditarea celui al comerciantului.

3.4. PROBLEME PRIVIND UTILIZAREA FRAUDULOASA A

CARDURILOR BANCARE SI A ATM-URILOR

De-a lungul primei decade a existentei cardurilor cu banda magnetica emise in SUA,

pierderile suferite de VISA si Mastercard au reprezentat aproximativ 1% din vinzarile lor

brute. In 1986 vinzarile lor au fost de 150 miliarde $, iar pierderile de aproape 2 miliarde $.

In ultima decada, 85% din pierderi au fost generate de neplata datoriilor, restul de 15 %

datorindu-se fraudelor.

VISA a anuntat in februarie 2002 ca piederile globale datorate fraudei au inregistrat

un record scazind, in tranzactii, in 1992 de la 18 centi la 8 centi la 100$, iar in 1998 de la 7

centi la 6 centi la 100$. Insa fraudele datorate tranzactiilor care nu necesita prezenta

cardurilor ( vinzari prin telefon si comenzi prin posta ) totalizau 15-20 de centi la 100$ in

1999, iar in ceea ce priveste tranzactiile prin Internet rata este mult mai mare, sursa

principala a acestor tipuri de frauda reprezentind-o numarul de conturi furate, afirma John

Shaughnessy, vicepresedinte pentru Riscul in Management pentru VISA SUA.

Exista trei niveluri de fraudare a cardurilor :

intimplatoare : infaptuita de detinatorul cardului, angajatul bancii sau angajatul

comerciantului;

Pagina 60 din 108


intentionata : infaptuita de comerciantul experimentat sau de un lucrator priceput al

serviciului de emitere carduri;

profesionala : infaptuita de persoane avind o experienta bogata.

Exista o varietate de probleme carora trebuie sa li se faca fata privind securitatea

cardurilor :

schimbul de informatii dintre card si interfata dispozitivului. Orice informatie catre

sau dinspre card este direct tastabila si copiabila indiferent de tipul de card. Cei care incearca

sa produca fraude sunt cei de la nivelul 2 si 3. De asemenea, semnae externe pot fi emise

pentru a produce raspunsuri false cardului

carduri contrafacute. Schimbul de informatii catre sau dinspre card si interfata

dispozitivului poate fi simulata. Interfata nu poate face diferenta dintre un card autentic si o

versiune falsa.

inlocuirea cardului in timpul tranzactiei. Poate exista un interval de timp in care un

card autorizat poate fi inlocuit inainte ca raspunsul sa poata fi tiparit in memoria cipului. In

acest fel, raspunsul este tiparit pe un alt card al carui sold era apropiat de zero.

fraude ale comerciantului. Orice actiune sau procedura efectuata de comerciant sau

functionar poate fi subiectul unor greseli, erori, atacuri deliberate sau actiuni neprocedurale.

De exemplu comerciantul introduce doua tranzactii in timp ce cumparatorul crede ca are loc

doar una.

observarea tranzactiei. PIN-ul se poate afla fie observind tastele pe care le utilizeaza

detinatorul de card, fie prin intermediul unui circuit TV montat in apropierea ATM-ului;

metoda “libaneza”. Consta in plasarea in fanta ATM-ului a unei folii subtiri, care are

rolul de a impiedica citirea cartii de plata si astfel de a o bloca in interior. Pe ATM sunt lipite

afise care sfatuiesc utilizatorii sa sune, in caz de necesitate, la unul din numerele de telefon

unde s-ar afla specialistii bancii careia ii apartine ATM-ul, la capatul firului aflindu-se de

fapt infractori a caror principala preocupare este aceea de a afla codul PIN al cardului blocat

in ATM. Dupa ce proprietarul cardului pleaca linistit ca a anuntat bancii situatia si ca s-a

blocat posibilitatea utilizarii lui, infractorii il extrag cu o penseta, dupa care, cunoscind PIN-

ul, scot banii.

In multe tari din lume atacurile asupra ATM-urilor au devenit probleme majore si de

aceea au fost luate masuri de prevenire si limitare a consecintelor activitatii infractionale. In

Pagina 61 din 108


viitor, acest tip de activitati va migra din tarile in care au fost luate masuri de stopare a

fraudelor asupra cardurilor catre acele tari care nu realizeaza potentialul pericol si nu iau

masuri in consecinta.

In ceea ce priveste fraudele asupra ATM-urilor, acestea sunt de trei ori mai mari decit

fraudele asupra cardurilor. Iata doua dintre cele mai uzuale metode de fraudare a ATM-urilor

:

- atacul asupra fantei pentru eliberare a ATM-ului. Raufacatorul initiaza o tranzactie,

iar in momentul in care fanta pentru eliberare numerarului se deschide, aceasta e blocata si

banii sunt ridicati. Sesizind ca este un corp strain in fanta ATM-ului, acesta se inchide si este

transmis un

cod de eroare bancii care crediteaza contul cardului de credit. Aceasta operatiune este

apoi repetata.

- cind automatul elibereaza banii, raufacatorul ia numai bancnotele de la mijloc,

lasindu-le pe cea de deasupra si pe cea de dedesubt. Automatul interpreteaza ca si cind banii

nu au fost luati, retrage cele doua bancnote si trimite un cod de eroare bancii. Aceasta

storneaza tranzactia, creditind contul cartii de credit.

Pentru a identifica fraudele asupra ATM-urilor inca din stadiu in care se cere

autorizarea, bancile proprietare trebuie sa aplice mai multe masuri :

stabilirea de limite pentru retragerile de numerar de la ATM, atit pentru fiecare

tranzactie, cit si zilnic;

avertismente pentru incercarile repetate de utilizare frauduloasa ( ex : incercarea de

prea multe

ori a PIN-ului );

monitorizarea frecventei tranzactiilor si perioada de timp cit se utilizeaza cardul;

monitorizarea tranzactiilor efectuate seara, in week-end, etc.

Aceasta lista a problemelor privind securitatea cardurilor si a ATM-urilor nu are ca

scop inducerea panicii si nici evidentierea lacunelor sistemului, ci atentioneaza asupra

potentialelor riscuri.

Pagina 62 din 108


CAPITOLUL 4.

STUDIU DE CAZ

MODALITATI SI PROCEDEE PRIVIND EMITEREA SI ACCEPTAREA

CARDURILOR BANCARE “ RAIFFEISEN BANK VISA BUSINESS “

4.1. PREZENTAREA GENERALA RAIFFEISEN-BANK

Prima banca cu specific agricol din Romania a fost infiintata in 1873 sub denumirea

de Creditul Funciar Rural, creata pe principiul asocierii si garantarii naturale a producatorilor

agricoli.

In anul 1894 in fiinta Banca Agricola creata in scopul servirii “treburilor agriculturii”.

In 1939 ea si-a schimbat denumirea in Creditul National Agricol. In anii regimului comunist

creditarea agriculturii a fost efectuata prin Directia Agricola a Bancii Nationale a Romaniei.

La 1 martie 1968 a fost infiintata Banca pentru Agricultura si Industria Alimentara,

care cuprindea in structura sa 41 de sucursale si 57 de filiale, iar 35 de filiale ale Bancii

Nationale efectuau operatiuni de mandat pentru ea prin compartimentele specializate in

domeniul finantarii si creditarii agriculturii.

In 1990, odata cu trecerea spre economia de piata, a inceput recladirea sistemului

bancar romanesc. In aceste conditii, a fost creata prin Hotarirea Guvernului nr 1196/1990

Banca Agricola SA, la data de 1 decembrie 1990, pe acceasi data fiind desfintata Banca

pentru Agricultura si Industria Alimentara. Banca Agricola SA se organizeaza sub forma

unei banci comerciale si de dezvoltare, societate pe actiuni si functioneaza pe baza statutului

si alegilor in vigoare.

Obiectivele principale de activitate a bancii sunt :

finantarea in lei si valuta a agentilor economici si a altor persoane fizice si juridici

care activeaza in cadrul economiei de piata din tara si strainatate;

mobilizarea resurselor banesti temporar disponibile, finantarea prin credite pe termen

scurt,

mediu si lung in lei si valuta a activitatii de productie, comercializare, prestari

servicii, comert

exterior, investitii;

Pagina 63 din 108


efectuarea tuturor genurilor de operatiuni bancare si acordarea de asistenta

economico-financiara agentilor economici si altor persoane fizice si juridice.

In perioada decembrie 1990-octombrie 1997, Banca Agricola SA si-a pastrat rolul

principal de creditare a agriculturii si sectoarelor industriale adiacente, sectorul agricol fiind

in acea perioada sustinut de guvern, ceea ce a condus la contractarea unui volum mare de

credite neperformante de catre clienti. Din octombrie 1997, Banca Agricola a trecut la un

program de restructurare, fapt ce a condus la imbunatatirea calitatii portofoliului de credite si

a structurii activelor bancii. In acest context, ponderea agriculturii in totalul activitatii de

creditare a scazut la circa 34 %, in timp ce ponderea creditarii industriei a ajuns la circa 38%,

iar comertul si serviciile ocupa o pondere de circa 23% din totalul creditarii, restul de 5%

revenind creditarii persoanelor fizice prin credite de consum.

In anul 1999, autoritatile romane au hotarit urgentarea procesului de restructurare si

privatizare a Bancii Agricole. Ca urmare, s-a realizat o profunda restructurare, atit din punct

de vedere financiar, cit si operational. Restructurarea financiara a constat in curatarea

bilantului prin transferul la Agentia de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) a unei mari

parti din creditele neperformante, iar restructurarea operationala s-a concentrat asupra

ajustarii activitatii bancii in functie de conditiile pietei. Aceste masuri au avut drept scop

principal reducerea drastica a costurilor, inclusiv prin reducerea numarului de unitati,

simultan cu promovarea unor produse si servicii noi.

Restructurarea Bancii Agricole a fost strins legata de obiectivul privatizarii bancii

care reprezenta o conditie a acordului PSAL incheiat intre Guvernul Romaniei si Banca

Mondiala. Avind in vedere amplitudinea si importanta procesului, pentru realizarea strategiei

de restructurare, Banca Agricola a beneficiat de asistenta Bancii Irlandei si a altor consultanti

experti, care au contribuit si la elaborarea unui nou plan de marketing si la imbunatatirea

sistemului de informare a conducerii. In septembrie 1999, Fondul Proprietatii de Stat a

organizat o licitatie internationala pentru selectarea consultantului pentru privatizare. S-a

selectat consortiu format din Lazard Freres et Cie, Raiffeisen Investment AG si

Musat&Asociatii. In luna noiembrie, Ordonanta de Urgenta nr. 163/1999 a stabilit un termen

foarte scurt pentru finalizarea acestui proces.

In prezent, banca s-a privatizat si face parte din RZB GROUP. Numele bancii este

Raiffeisen Bank

Grupul Raiffeisen este cel mai mare grup bancar privat din Austria si are o structura

pe trei niveluri. Primul cuprinde 680 de banci locale, care la rindul lor au un total de 1741

Pagina 64 din 108


sucursale. Numarul total de unitati Raiffeisen ajunge la 2401. Toate acestea ofera o gama

vasta de servicii bancare. Cel de-al doilea nivel este format din bancile regionale - asa

numitele Landesbank. Acestea opereaza in cele noua provincii ale Austriei, avind rolul unor

case de compensatii. RZB-Austria este actionarul principal al retelei de banci din Europa

Centrala si de Est si constituie cel de-al treilea nivel si reprezinta institutia centrala a grupului

bancar.

RZB-Austria a deschis in 1994 o reprezentanta in Romania si a devenit una din

bancile straine de top, oferind o gama variata de servicii si produse bancare. In iunie 1998 si-

a inceput activitatea Raiffeisen Bank Romania, cea de-a noua banca a RZB-Austria in Europa

Centrala si de Est. In iulie 2001 RZB-Austria si Fondul Romano-American de Investitii

( FRAI ) au preluat de la Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor

Statului ( APAPS ) 98.84% din actiunile Bancii Agricole. Din acest pachet, RZB-Austria

detinea 93%. In 2002, aceasta a fuzionat cu Raiffeisenbank (Romania) rezultind Raiffeisen

Bank. In martie 2003 RZB Group a preluat actiunile detinute de Fondul Romano-American

de Investitii (FRAI) la Raiffeisen Bank, reprezentind 4,99% din capitalul bancii. Transferul a

fost efectuat prin subsidiara Raiffeisen International Beteiligung AG, detinuta in totalitate de

RZB, si care detine acum 99,2% din actiunile Raiffeisen Bank. Restul, de 0,8 % sunt detinute

de citeva mii de alti mici actionari.

Conducerea acestei banci este formata de presedintele Steven C. van Groningen si

vicepresedintii James Steward, Rasvan Radu si Marinel Burduja.

Raiffeisen Bank are o retea nationala constituita din 41 sucursale, 139 agentii si 46 de

reprezentante in toate judetele tarii si in municipiul Bucuresti, iar numarul de salariati este de

3621.

Banca are un capital social de 6961,5 miliarde lei, avind relatii de corespondent

bancar cu peste 250 de banci din tara si din lume.

Raiffeisen Bank este o banca universala ofera produse si servicii de calitate atit pentru

populatie ( persoane fizice ), cit si pentru agenti comerciali ( persoane juridice ), printre

care :

operatiuni cu carduri in lei si valuta. Se ofera detinatorilor de carduri emise de banci

romanesti sau straine sub siglele VISA si EUROCARD/MASTERCARD posibilitatea

eliberarii de numerar prin reteaua sa de 120 de bancomate;

decontari interbancare in timp real. In prezent este in curs de finalizare implementarea

unui

Pagina 65 din 108


sistem informatic total integrat ( care functioneaza deja in peste 100 de unitati ) care ii

permite

bancii sa promoveze noi produse bancare, sa execute operatiuni in timp real si sa

mareasca securitatea tranzactiilor;

plata directa a facturii furnizorilor de utilitati;

informatii despre conturi pe telefonul mobil - Smart Tel SMS;

Raiffeisen Bank a imbunatatit serviciul SmartTel, care permite accesarea

informatiilor financiar-bancare prin intermediul telefonului mobil. Serviciul este disponibil

atat pentru clientii persoane fizice, cat si pentru persoane juridice, pentru toate retelele de

telefonie mobila din Romania: Connex, Cosmorom, Orange si Zapp.

In prezent, clientii Raiffeisen Bank au la dispozitie mai multe variante ale serviciului:

- SmartTel Plus, care permite obtinerea de informatii prin apelarea numarului scurt 681 sau

1681 sau prin transmiterea de comenzi SMS la acelasi numar;

- SmartTel 3G, disponibil pentru abonatii Zapp, care pot accesa internetul prin intermediul

telefonului mobil;

- SmartTel Wap, disponibil pentru abonatii Connex care au acces la internet cu ajutorul

telefonului mobil;

Serviciul SmartTel permite clientilor Raiffeisen Bank sa acceseze informatii despre conturile

proprii, rulaj, dobanzi, ratele ce trebuie platite pentru credite, termene de plata sau scadente

ale

depozitelor, precum si lista ultimelor cinci tranzactii efectuate in cont. De asemenea,

se pot obtine informatii despre cursurile de schimb si dobanzile practicate de Raiffeisen

Bank. In plus, clientii vor fi anuntati de schimbarile intervenite la nivelul contului curent, de

credit sau de depozit si pot fi notificati cu o zi inainte de scadenta ratelor aferente creditelor.

Pentru a beneficia de acest serviciu, un client va incheia un singur contract cu Raiffeisen

Bank, prin intermediul caruia se pot obtine informatii despre maximum 10 conturi. In anul

2002 la Raiffeisen Bank au fost inregistrate peste 220.000 de interogari, in medie 18.500 pe

luna. In luna ianuarie 2003 au fost 21.000 de interogari.

Incepand din ianuarie 2003, clientii persoane fizice au la dispozitie si serviciul

Raiffeisen Direct, care permite efectuarea de operatiuni bancare prin telefon.

La sfirsitul anulul 2002 banca avea 655.000 de clienti de retail (dintre care

aproximativ 50.000 IMM-uri) si aproximativ 3000 de clienti corporatii. Raiffeisen Bank

detine 12 % din piata de carduri din Romania.

Pagina 66 din 108


4.2. CARDURILE RAIFFEISEN BANK

Banca Agricola este a treia institutie financiara autohtona care a devenit membra

VISA, de-a lungul anului 1992 (noiembrie). In anul urmator banca incepe deja specializarea

personalului in domeniul operatiunilor cu carduri, creand in acest sens un serviciu specializat,

ca prima structura organizatorica. 1994 aduce cu el participarea la infiintarea centrului de

procesare a tranzactiilor cu carduri - Romcard S.A. - precum si o serie de alte decizii

strategice. Astfel, banca isi elaboreaza strategia si tactica in domeniul operatiunilor cu carduri

si se adopta decizia demararii operatiunilor de acceptare la plata a cardurilor internationale

emise sub licenta VISA. In acelasi timp se definitiveaza metodologia necesara inceperii

operatiunilor de acceptare a cardurilor in mediu manual -prin imprintere- la comercianti si

ghisee bancare. Primul contract cu un comerciant roman in vederea acceptarii la plata a

cardurilor este semnat in martie '95. In noiembrie acelasi an, Banca Agricola devine membru

cu drepturi depline al organizatiei EUROPAY International. Dupa acest moment banca

decide sa creeze Directia de carduri.

In perioada martie '95 - noiembrie '96, banca actioneaza intens in vederea crearii unei

baze de comercianti (acceptatori de carduri) si implementarii serviciului de acceptare de

carduri la ghiseele bancii - pentru eliberari de numerar. Concomitent se fac pregatiri pentru

emiterea primului card al Bancii Agricole. In acest sens, banca achizitioneaza software-ul si

echipamentele necesare sustinerii programului de emitere de carduri. In cele din urma,

primul card avea sa fie lansat in noiembrie 1996, sub licenta VISA, fiind un card de tip

business emis in USD, destinat persoanelor juridice ai caror angajati calatoresc in strainatate

in interes de afaceri. Urmare a eforturilor depuse, finele anului '96 gaseste banca cu un numar

de 26 de carduri emise si o retea de 700 de comercianti acceptanti. Aceasta reprezenta o cota

de 70% din piata comerciantilor care fusesera convinsi pana la acea data sa accepte la plata

cardurile. Odata creata infrastructura, banca extinde oferta de carduri catre clientii sai. In mai

'97 este emis cardul EUROCARD/MASTERCARD in USD, destinat persoanelor fizice care

calatoresc in strainatate. Patru luni mai tarziu este lansat si primul card al bancii pe lei, un

card VISA Business destinat personalului companiilor. Anul 1997 se incheie cu emiterea a

aproximativ 5.000 de carduri si o retea de comercianti in jur de 1.400. Anul

Pagina 67 din 108


1998 continua in aceeasi nota a dezvoltarii activitatii cu carduri. Sunt emise doua noi

carduri: VISA Clasic pe lei pentru persoane fizice, lansat in luna iunie si cu valabilitate

numai pe teritoriul Romaniei si cardul de salarii (in lei) sub licenta

EUROCARD/MASTERCARD, pus in circulatie in luna noiembrie. Noutatea procesului de

extindere din acest an o constituie aparitia automatelor bancare. Astfel, in iunie '98 Banca

Agricola pune in functiune primul sau ATM si achizitioneaza alte 107 automate bancare, in

transe trimestriale de cate 30 de bucati. Pana la finele anului banca reuseste sa instaleze 12

ATM-uri si sa ajunga la o retea de 2.600 de comercianti, infrastructura care deserveste

aproximativ 18.000 de carduri. In primul trimestru din '99 banca achizitioneaza, certifica si

testeaza modulul de software necesar operarii unei retele de EPOS-uri in vederea

automatizarii operatiunilor prin carduri. Odata finalizat acest proces, banca trece la

achizitionarea si demararea instalarii de EPOS-uri la comercianti si in ghiseele bancare

proprii. In paralel se accelereaza si instalarea de ATM-uri. Toate aceste eforturi fac posibila

instalarea pana in luna decembrie '99 a 50 de ATM-uri si 180 de POS-uri. De asemenea,

numarul cardurilor emise ajunge la 42.000 in vreme ce reteaua de comercianti se ridica acum

la 3.800. In ciuda tuturor greutatilor generate de restructurarea si pregatirea bancii pentru

privatizare, Banca Agricola a continuat si in anul 2000 sa instaleze noi ATM-uri si POS-uri,

si sa emita peste 30.000 de carduri. Practic, la 31 decembrie 2000, banca detinea o retea de

3.262 de comercianti, 107 ATM-uri, 326 POS-uri si un total cumulat de 73.000 de carduri

puse in circulatie.

Tabel 4.1 : Dezvoltarea afacerii cu carduri la Banca Agricola

Indicatori/

ani

'96 '97 '98 '99 '00 Total

Nr. ATM - - 10 50 107 107

Nr. EPOS - - - 180 326 326

Nr.

comercianti

*

700 1.400 2.600 3.80

0

3.262 3.26

2

Nr. carduri

emise anual

26 561 12.37

3

29.3

55

30.92

2

73.1

72

Pagina 68 din 108


* ca numar de contracte semnate cu persoane juridice

In 2001, mai ales dupa primul trimestru, banca a preferat sa-si extinda reteaua de

POS-uri la comercianti in locul celei de bancomate bancare (ATM-uri) iar rezultatele

confirma valabilitatea acestei strategii; chiar daca ea a fost dictata de conjunctura financiara

speciala in care s-a aflat banca. In cazul activitatii de acceptare, spre exemplu, vanzarile pe

card la comercianti au inregistrat o valoare de 11 miliarde lei in luna mai a.c. ceea ce

reprezinta 40% din valoarea aceluiasi indicator aferenta primului trimestru si o crestere cu

180% fata de luna aprilie 2001.

Oferta in materie de carduri a Raiffeissen Bank este una echilibrata, urmarind

acoperirea cerintelor pietei in acest domeniu. In componenta acestui portofoliu descoperim :

VISA Classic-lei

Cardul in lei VISA Classic al Raiffeisen Bank este un produs de tip debit, destinat

persoanelor fizice romane, utilizabil numai pe teritoriul Romaniei. Permite efectuarea de

tranzactii comerciale si retrageri de numerar pe intreg teritoriul tarii, de la peste 1100 de

sucursale ale bancilor romanesti membre VISA si de la peste 2000 de ATM-uri instalate in

principalele orase ale tarii. De asemenea, se pot efectua tranzactii comerciale directe de la

aproximativ 7000 de agenti comerciali.

Maestro - lei

Cardul in lei Maestro Raiffeissen Bank este un produs de tip debit cu facilitate

optionala de iesire in descoperit. Permite efectuarea de tranzactii comerciale si retrageri de

numerar pe intreg teritoriul tarii, oferind facilitatea de utilizare in descoperit a contului de

card in limita a trei salarii lunare nete (numai daca produsul Maestro este utilizat drept card

de salarii ).

Eurocard/Mastercard - USD

Cardul in USD Eurocard/Mastercard Raiffeisen Bank este un produs de tip debit

destinat persoanelor fizice cetateni romani cu domiciliu in Romania, precum si persoanelor

fizice cetateni straini care lucreaza in cadrul ambasadelor, consulatelor si reprezentantelor

Pagina 69 din 108


altor tari in Romania, sau in cadrul unor organizatii internationale cu sedii in Romania.

Permita efectuarea de tranzactii

comerciale si retrageri de numerar in peste 120 de tari, oferind posibilitatea rezervarii

de camere la hotelurile de peste hotare.

VISA Business - este cardul reprezentativ al Raiffeisen Bank si de aceea se va bucura

de o prezentare detaliata in urmatorul subcapitol.

4.3. EMITEREA CARTILOR DE PLATA RAIFFEISEN BANK VISA

BUSINESS

VISA Business - USD

VISA Business - USD

Cardul in USD VISA Business Raiffeisen Bank este un produs de tip debit care se

adreseaza persoanelor juridice romane ai caror salariati efectueaza deplasari in strainatate si

in tara in interesul firmei.

Va permite efectuarea de tranzactii comerciale si retrageri de numerar in orice colt al

lumii.

Va ofera posibilitatea de a limita cheltuielile anumitor angajati la nivelul fiecarui card

in parte.

Va asigura inlocuirea in regim de urgenta a cardului declarat ca pierdut furat si

eliberarea de numerar in regim de urgenta pana la emiterea cardului inlocuitor.

Va ofera numeroase servicii conexe extrem de avantajoase:

Asistenta medicala de urgenta si referinte medicale;

Serviciul de asistenta juridica;

Pagina 70 din 108


Asigurarea pentru cazuri de intarziere in timpul calatoriei;

Asigurarea pentru bagajele sosite cu intarziere sau pierdute;

Asigurare in cazuri de deturnare;

Rezervarea camerelor de hotel.

Serviciile de Asistenta VISA in caz de urgenta sunt disponibile numai atunci cand ati

folosit cardul pentru a achita costul calatoriei (cazare,transport,etc) in intregime sau doar

partial, calatorie pe parcusul careia a aparut necesitatea unui serviciu in regim de urgenta.

Tabel 4.2 : Conditii generale de functionare a cardurilor Visa Business - USD

Tip card VISA Business in USD

Definire produs

card

Debit,

Aria de utilizare Utilizabil in strainatate si in Romania

Mediu de utilizare Automat (ATM, EPOS ) si manual (Imprinter)

Depunere initiala

minima (la

emitere)

la latitudinea clientului dar nu mai putin decat soldul minim intangibil

Sold minim

intangibil

1 card: 500 $; 2 - 5 carduri : 1000 $; 6 - 10 carduri: 2000 $; peste 10

carduri: 3000 $

Valoare maxima

eliberare numerar

(zilnic)

In strainatate: Disponibilul din cont, mai putin soldul minim intangibil.

In Romania: 30 milioane lei

Taxe, comisioane si dobanzi pentru activitatea de emitere carduri pentru persoane juridice

Nr

.

crt

.

Tipul cardului emis VISA Business in USD

I. Taxe initiale si curente

1. Taxa initiala de emitere card 10 USD

2. Taxa anuala de utilizare card 0 USD

Pagina 71 din 108


3. Taxa de reinnoire (inlocuire)

card la expirare

5 USD

4. Taxa interogare sold prin

intermediul ATM sau EPOS

0,10 USD

5. Taxa lunara de administrare

cont de card (indiferent de

numarul de carduri atasat

contului )

1 USD

6. Taxa lunara de eliberare

extrase de cont si raport de

activitate card

0 USD

II. Taxe pentru servicii speciale

7. Taxa de regenerare PIN 0,30 USD

8. Taxa de blocare card 100 USD

9. Taxa de inlocuire card in regim

de urgenta (card pierdut/furat)

275 USD

9.

1.

* Pe teritoriul Romaniei 10 USD

9.

2.

* In strainatate 275 USD

10

.

Taxa de eliberare numerar in

regim de urgenta

10

.1

* Pe teritoriul Romaniei 10 USD

10

.2

* In strainatate 200 USD

11

.

Taxa pt. initiere nejustificata de

refuzuri la plata

10 USD

III. Comisioane

12

.

Comision de alimentare cont de

card

0 %

13

.

Comision pentru operatiuni

comerciale

Pagina 72 din 108


13

.1

* In strainatate 1 %

13

.2

* Pe teritoriul Romaniei 0 %

14

.

Comision pentru operatiuni de

eliberare numerar

14

.1

* la ghiseele bancilor

acceptatoare din strainatate

1,50% plus 2,50 USD

14

.2

* la ATM-urile bancilor


1,50% plus 2 USD

14

.3

* la ghiseele Raiffeisen Bank 0,50% minim 2 USD(se elibereaza numai lei )

14

.4

* la automatele de numerar ale

Raiffeisen Bank

0,50 % minim 1 USD(se elibereaza numai lei)

14

.5

* la ghiseele altor banci

romanesti acceptatoare

0,75 % plus 1,50 USD

14

.6

* la ATM-urile altor banci


0,75 % plus 1,50 USD

IV. Dobanzi bonificate /

retinute asupra conturilor de

card

15

.

Dobanda bonificata la sold

creditor

% dobanda la vedere(actualmente 0.50 % pe an)

16

.

Dobanda retinuta la sold

debitor pentru iesiri autorizate

in descoperit

Nepermis

17

.


debitor pentru iesiri in

descoperit neautorizate

Dob. pentru credite restante( actualmente 18 % pe an )

VISA Business - EURO

Cardul in Euro - VISA Business Raiffeisen Bank este un produs de tip debit care se

adreseaza persoanelor juridice romane ai caror salariati efectueaza frecvent deplasari in zona

Pagina 73 din 108


Euro in interesul firmei. Va permite efectuarea de tranzactii comerciale si retrageri de

numerar in zona Euro, fara a mai plati taxe de conversie valutara.

Va ofera posibilitatea de a limita cheltuielile anumitor angajati la nivelul fiecarui card

in parte.

Va asigura inlocuirea in regim de urgenta a cardului declarat ca pierdut furat si


Va ofera numeroase servicii conexe extrem de avantajoase:

Asistenta medicala de urgenta si referinte medicale;

Serviciul de asistenta juridica;

Asigurarea pentru cazuri de intarziere in timpul calatoriei;

Asigurarea pentru bagajele sosite cu intarziere sau pierdute;

Asigurare in cazuri de deturnare;

Rezervarea camerelor de hotel.

Serviciile de Asistenta VISA in caz de urgenta sunt disponibile numai atunci cand ati

folosit cardul pentru a achita costul calatoriei (cazare,transport,etc) in intregime sau doar

partial, calatorie pe parcursul careia a aparut necesitatea unui serviciu in regim de urgenta.

Tabel 4.3 : Conditii generale de functionare a cardurilor Visa Business -Euro

Tip card VISA Business in EUR

Definire produs

card

Debit,



Depunere initiala

minima (la

emitere)


Sold minim

intangibil

1 card: 500 EUR 2 - 5 carduri : 1000 EUR; 6 - 10 carduri: 2000 EUR

peste 10 carduri: 3000 EUR

Valoare maxima

eliberare numerar

(zilnic)

In strainatate: Disponibilul din cont, mai putin soldul minim intangibil.

In Romania: 30 milioane lei


Nr Tipul cardului emis VISA Business in EUR

Pagina 74 din 108


.

crt

.


1. Taxa initiala de emitere card 10 EUR

2. Taxa anuala de utilizare card 0 EUR


card la expirare

5 EUR



0,10 EUR




contului )

1EUR

6. Taxa lunara de eliberare extrase

de cont si raport de activitate

card

0


7. Taxa de regenerare PIN 0,30 EUR

8. Taxa de blocare card 50 EUR



9.

1.

Pe teritoriul Romaniei 10 EUR

9.

2.

In strainatate 150 EUR

10

.


regim de urgenta

10

.1

Pe teritoriul Romaniei 10 EUR

10

.2

In strainatate 100 EUR

Pagina 75 din 108


11

.


refuzuri la plata

10 EUR

III. Comisioane

12

.


card

0 %

13

.


comerciale

13

.1

In strainatate 1 %

13

.2

Pe teritoriul Romaniei 0 %

14

.


eliberare numerar

14

.1



1,50% plus 2,50 EUR

14

.2



1,50% plus 2 EUR

14

.3

* la ghiseele Raiffeisen Bank 0,50% minim 2 EUR(se elibereaza numai lei )

14

.4


Raiffeisen Bank

0,50 % minim 1 EUR(se elibereaza numai lei)

14

.5



0,75 % plus 1,50 EUR(se elibereaza numai lei)

14

.6



0,75 % plus 1,50 EUR(se elibereaza numai lei)



card

15

.


creditor

% dobanda la vedere(actualmente 0.75 % pe an)

16 Dobanda retinuta la sold Nepermis

Pagina 76 din 108


. debitor pentru iesiri autorizate

in descoperit

17

.




Dob. pentru credite restante( actualmente 18 % pe an )

VISA Business - lei, cu utilizare internationala

Cardul in lei VISA Business International este un card de debit destinat societatilor

romanesti ai caror salariati efectueaza deplasari in interesul firmei, atat in tara cat si in

strainatate.

Va permite efectuarea de tranzactii comerciale si retrageri de numerar oriunde in

lume (se face conversia automata a sumelor in lei din contul de card in moneda tarii

respective).

Va ofera posibilitatea rezervarii de camere de hotel.

Va asigura inlocuirea in regim de urgenta a cardului declarat ca pierdut / furat si

eliberarea de numerar in regim de urgenta pana la emiterea cardului inlocuitor

Tabel 4.4 : Conditii generale de functionare a cardurilor Visa Business - lei

Tip card VISA Business in lei - cu utilizare internationala

Definire produs

card

Debit,


Mediu de

utilizare

Automat (ATM, EPOS ) si manual (Imprinter)

Depunere

initiala minima

(la emitere)

la latitudinea clientului, dar nu mai putin decat soldul minim intangibil*

Sold minim

intangibil

1 card: 500 EUR 2 - 5 carduri : 1000 EUR; 6 - 10 carduri: 2000 EUR peste

10 carduri: 3000 EUR ( echivalent in lei)

Valoare maxima

eliberare

numerar (zilnic)

In strainatate: Disponibilul din cont, mai putin soldul minim intangibil. In

Romania: 30 milioane lei

Pagina 77 din 108



Nr

.

crt

.

Tipul cardului emis VISA Business in lei


1. Taxa initiala de emitere card 350.000 lei

2. Taxa anuala de utilizare card 0 lei


card la expirare

150.000 lei



3.000 lei




contului)

1 EUR ( echiv. In lei )



card

0


7. Taxa de regenerare PIN 50.000 lei

8. Taxa de blocare card 50 EUR (echivalent lei )



9.

1.

Pe teritoriul Romaniei 350..000 lei

9.

2.

In strainatate 150 EUR (echivalent lei )

10

.


regim de urgenta

10 Pe teritoriul Romaniei 350.000 lei

Pagina 78 din 108


.1

10

.2

In strainatate 100 EUR (echivalent lei )

11

.


refuzuri la plata

350.000 lei

III. Comisioane

12

.


card

0 %

13

.


comerciale

13

.1

Pe teritoriul Romaniei 0 %

13

.2

In strainatate 1 %

14

.


eliberare numerar

14

.1



1,50 %plus 2,50 EUR (echivalent in lei)

14

.2



1,50 %plus 2 EUR (echivalent in lei)

14

.3

* la ghiseele Raiffeisen Bank 0,30 % min. 30.000 lei

14

.4


Raiffeisen Bank

0,30 % min. 20.000 lei

14

.5



0.75 % plus 30.000 lei

14

.6



0.75 % plus 30.000 lei



card

Pagina 79 din 108


15

.


creditor

% dobanda la vedere(actualmente 1 % pe an)

16

.



in descoperit

Nepermis

17

.




Dob. pentru credite restante (actualmente 45 % pe an)

VISA Business - lei, cu utilizare exclusiv nationala

Cardul in lei VISA Business Raiffeisen Bank este un produs de tip debit care se

adreseaza societatilor romanesti ai caror salariati efectueaza deplasari in interesul firmei.

- Va permite efectuarea de tranzactii comerciale si retrageri de numerar in orice colt

al tarii.

- Va ofera posibilitatea rezervarii de camere de hotel.

- Va asigura inlocuirea in regim de urgenta a cardului declarat ca pierdut furat si


Tabel 4.5 : Conditii generale de functionare a cardurilor pentru persoane juridice

Tip card VISA Business in lei

Definire produs card Debit,

Aria de utilizare Utilizabil numai in Romania


Depunere initiala

minima (la emitere)


Sold minim

intangibil

1 - 2 carduri: 500.000 lei ; 3 - 5 carduri: 1.000.000 lei; peste 5 carduri:

2.500.000 lei

Valoare maxima

eliberare numerar

(zilnic)

30 milioane lei


Pagina 80 din 108


Nr

.

crt

.

Tipul cardului emis VISA Business in lei


1. Taxa initiala de emitere card 150.000 lei

2. Taxa anuala de utilizare card 0 lei


card la expirare

100.000 lei



3.000 lei




contului)

1 EUR ( echiv. in lei )



card

0


7. Taxa de regenerare PIN 10.000 lei

8. Taxa de blocare card 500.000 lei



9.

1.

Pe teritoriul Romaniei 100.000 lei

9.

2.

In strainatate Serviciu neaplicabil

10

.


regim de urgenta

10

.1

Pe teritoriul Romaniei 100.000 lei

10 In strainatate Serviciu neaplicabil

Pagina 81 din 108


.2

11

.


refuzuri la plata

150.000 lei

III. Comisioane

12

.


card

0 %

13

.


comerciale

0 %

14

.


eliberare numerar

14

.1



Operatiune nepermisa

14

.2



Operatiune nepermisa

14

.3

* la ghiseele Raiffeisen Bank 0,30 % min. 30.000 lei

14

.4


Raiffeisen Bank

0,30 % min. 20.000 lei

14

.5



0.75 % plus 30.000 lei

14

.6



0.75 % plus 30.000 lei



card

15

.


creditor

% dobanda la vedere(actualmente 1 % pe an)

16

.



in descoperit

Nepermis

17 Dobanda retinuta la sold Dob. pentru credite restante (actualmente 45 % pe an)

Pagina 82 din 108


. debitor pentru iesiri in


In concluzie, cartea de plata VISA Business emisa de Raiffeisen Bank este un card de

tip debit, care se adreseaza exclusiv persoanelor juridice si care ofera posibilitatea efectuarii

de cheltuieli in tara si strainatate in limita disponibilitatilor, pentru orice tranzactie la

hoteluri, restaurante, magazine sau orice alt punct comercial care are afisat sigla VISA, si

obtinerea de numerar (de la banci membre VISA sau ATM-uri).

Fizic, cardul tip VISA Business se prezinta ca un dreptunghi de plastic cu dimensiuni

standardizate, designul aversului si reversului prezentind urmatoarele elemente obligatorii :

Pe avers :

- sigla VISA formata din trei benzi orizontale in culorile albastru, alb, auriu, purtind

inscris pe banda centrala cuvintul VISA. Aceasta sigla se afla in coltul din dreapta sus al

cardului;

- in partea dreapta, dedesubtul siglei VISA se afla holograma unui porumbel in zbor;

- dedesubtul sirului de 16 cifre se afla scos in relief numele posesorului cardului

precum si data emiterii si data expirarii acestuia.

Pe revers, in partea superioara a cartii de plata se afla o banda magnetica orizontala,

iar dedesubtul acesteia, spatiul destinat semnaturii detinatorului si citeva informatii pentru

acesta.

In cazul depasirii accidentale a disponibilitatilor din contul de card, pentru o

tranzactie sau un numar limitat de operatiuni, banca va acoperi depasirea inregistrata. Insa

depasirea soldului de disponibil din conturile de card si de garantii aferente nu reprezinta o

facilitate a produsului, fiind tratata de banca drept neglijenta, pentru care se va percepe o

penalizare (dobinda de overdraft de 45% pe an la valoarea depasita pentru lei si 18% pentru

valuta), proprietarul cardului avind obligatia acoperirii soldului creditor intr-un termen de 15

zile calendaristice. Daca la expirarea a 45 de zile clandaristice de la aparitia creditului,

posesorul nu a intreprins actiuni de reglementare a situatiei, banca va rezilia unilateral

contractul, solicitind deasemenea returnarea tuturor cartilor de plata Raiffeisen Bank VISA

Business detinute de posesorul/societatea respectiva.

Pagina 83 din 108


In momentul in care o singura tranzactie genereaza depasiri ale soldului de disponibil

din conturile detinatorului de card din Romania, sistemul informatic blocheaza automat orice

tentativa ulterioara de tranzactie prin intermediul cardului respectiv, si nu mai acorda nici o

autorizare pentru cartea de plata respectiva. Pentru a se evita producerea unor fraude prin

tranzactii sub limita de autorizare, in momentul cind sistemul informatic avertizeaza despre

inexistenta disponibilitatilor din conturi, cardul nu mai este acceptat la plata.

Acest tip de carte poate fi utilizat in aproape toate tarile lumii, in peste 20.000 de

banci, la sute de mii de filiale si sucursale, precum si la milioane de comercianti si puncte

comerciale, incluzind

companii aeriene, hoteluri, restaurante, putindu-se de asemenea retrage numerar de la

peste 300.000 ATM-uri de pe toate meridianele.

Toti utilizatorii de VISA Business de la Raiffeisen Bank care calatoresc in strainatate

beneficiaza in mod automat de un numar de servicii speciale, fara ca banca sa perceapa

comosioane suplimentare.

Serviciile de Asistenta VISA in caz de urgenta (VISA Emergency Assistance Service)

sunt disponibile numai atunci cind un utilizator a folosit cartea de plata pentru a achita costul

calatoriei in intregime sau doar partial, calatorie pe parcursul careia a aparut necesitatea unui

serviciu in regim de urgenta. Ca un avantaj deosebit, serviciile VISA de Asistenta in caz de

urgenta pot fi extinse, putind include pina la trei colegi, clienti sau invitati ce calatoresc

impreuna cu utilizatorul cartii de plata chiar daca nu detin personal o carte de plata Raiffeisen

Bank VISA Business, cu conditia ca cel putin 50% din costul biletelor de transport sa fi fost

achitat prin cartea de plata VISA Business emisa de Raiffeisen Bank.

Iata citeva din serviciile de asistenta VISA in caz de urgenta :

a) asistenta medicala de urgenta si referinte medicale;

b) asistenta juridica;

c) asigurare pentru cazuri de intirziere in timpul calatoriei a companiei de transport;

d) asigurarea pentru bagajele sosite cu intirziere sau pierdute;

e) asigurarea in caz de deturnare a mijlocului de transport in care se afla utilizatorul;

f) rezervarea camerelor la hotel.

Cartea de plata VISA Business emisa de Raiffeisen Bank este un instrument de plata

destinat persoanelor juridice si pentru personalul acestora (patronat, conducere, angajati).

Pagina 84 din 108


Pentru eliberarea unei carti de plata Raiffeisen Bank VISA Business trebuie parcurse

urmatoarele etape :

a. completarea formularului tipizat de solicitare a cartilor de plata;

b. incheierea contractului de eliberare a cardurilor;

c. depunerea actelor specifice de firma (statut de societate, inregistrarea la Registrul

Comertului, etc.);

d. depunerea unei sume pentru constituirea disponibilitatilor pentru operatiuni cu carti

de plata;

e. depunerea unei sume pentru constituirea unor conturi separate de garantii

4.4 EFECTUAREA DECONTARILOR PE BAZA CARDURILOR

VISA - EXEMPLU

Sistemul de decontare prin carduri se inscrie intre modalitatile moderne de decontare,

in care tranzactiile se desfasoara pe baza unor documente specifice.

4.4.1. Sistemul de opreare pentru decontari pe baza cardurilor VISA si impactul

acestuia asupra unitatilor Raiffeisen Bank

Pentru a vedea cum functioneaza sistemul de plata VISA Interantional, trebuie sa

vedem intii din ce este compus acesta, iar apoi cum se desfasoara o tranzactie clasica facuta

cu ajutorul unui card VISA.

A. Componenta sistemului de plata VISA

Organizatia VISA, care la rindul ei cuprinde :

- conducerea organizatiei la nivel international;

- organizatii la nivel regional;

- conducerile regionale;

- personalul calificat la nivel regional;

- cinci supercentre computerizate in intreaga lume, cu sisteme software si hardware

adecvate ( care faciliteaza autorizarile tranzactiilor si decontarile dintre

membri );

Pagina 85 din 108


- reteaua internationala de telecomunicatii, care asigura legaturile dintre membri si

supercentre, precum si comunicatiile intre supercentre.

2. Bancile emitente de carti de plata VISA ( citeva zeci de mii in intreaga lume ).

3. Banci acceptoare ale tranzactiilor de acest tip.

4. Purtatori de carti de plata ( citeva zeci de milioane in intreaga lume ).

5. Comercianti ( hoteluri, restaurante, magazine, etc.) care accepta in locul

numerarului aceasta forma de plata (milioane de comercianti in intreaga lume ).

6. Regulamentele de operare elaborate si actualizate perioadic pe baza propunerilor

membrilor, regulamente care trebuie cunoscute si respectate de toti membri.

7. Tehnici si proceduri standardizate oferite bancilor membre sub forma de

echipamente , documentatii tehnice.

O banca membra in acest sistem se poate afla in postura de :

a) banca emitenta ( Issuer ) : emite propriile carti de plata clientilor ei ( carti care pe

linga semnul traditional VISA au si numele bancii inscris pe suprafata cardului );

b) banca acceptoare ( Acquirer ) : va incheia contracte cu diferiti comercianti care

sunt dispusi sa accepte ca modalitate de plata cartea de plata la solicitarea unor purtatori de

carduri VISA emise de alte banci. In baza acestor contracte si in schimbul unui comision

perceput comerciantului, banca se va obliga sa autorizeze si sa deconteze operatiunile pe baza

de carti de credit. De asemenea, banca va avea responsabilitatea de a instrui comerciantul in

tehnica specifica acestei modalitati de plata. O banca acceptoare va trebui sa elibereze unui

posesor de card VISA ( la cererea lui ) numerar. Eliberarea se face manual, la orice sucursala

a bancii sau automat ( ATM ).

In functie de strategia sa de dezvoltare, o banca poate fi numei banca emitenta, numai

banca acceptoare sau atit banca emitenta cit si acceptoare.

B. Cum se desfasoara o tranzactie VISA

Partile implicate in tranzactie sunt :

posesorul cartii de plata;

comerciantul ( magazin, restaurant, hotel, etc, unde cardul poate fi folosit );

banca acceptoare, membra VISA, cu care comerciantul a semnat angajament pentru a

accepta cartile VISA;

banca emitenta, care a emis cardul;

Pagina 86 din 108


VISA International..

Etapa 1 : Purtatorul cartii prezinta un card VISA

Presupunem ca un turist belgian se afla in vacanta in Romania, la Sibiu. Aici se

hotaraste sa cumpere o bijuterie si ofera cardul sau de credit VISA pentru plata.

Etapa 2 : Ce face comerciantul ?

Comerciantul va avea instructiuni furnizate de banca lui ( membra VISA ) in ceea ce

priveste procedurile corecte de urmat in momentul acceptarii unui card VISA. Astfel :

- va da persoanei care a prezentat cardul ( turistul belgian ) sa semneze un act de

vinzare pentru

valoarea tranzactiei;

- va compara semnatura clientului de pe actul de vinzare cu cea de pe card, pentru a

se asigura ca

persoana respectiva este adevarata posesoare a cardului;

- cardul va fi verificat sa nu fie modificat in vreun fel si cu caracteristicile de

securitate intacte si

autentice;

- daca acest comerciant a fost asigurat cu o lista de atentionari de catre o banca ( o

lista cu carti

furate, pierdute ) verifica aceasta lista pentru a asigura ca numarul cardului nu

figureaza pe lista;

Etapa 3 : Este autorizarea necesara ?

Comerciantul trebuie sa obtina autorizarea daca valoarea tranzactiei depaseste o

anumita limita. Aceasta suma este numita plafon limita ( floor limit ). Fiecare comerciant are

propriul plafon limita dat de banca lui.

Magazinul de bijuterii are un plafon limita de 1.000.000 lei. Bijuteria repectiva are un

pret de 1.200.000 lei, astfel ca vinzatorul trebuie sa obtina autorizarea pentru aceasta

tranzactie.

Etapa 4 : Cum obtine comerciantul autorizarea ?

Pagina 87 din 108


Comerciantul cere autorizarea prin contactarea telefonica a centrului de autorizare a

bancii acceptoare. Centru de autorizare va fi localizat la Bucuresti, iar numarul lui de telefon

va fi cunoscut de toti comerciantii din tara. Acolo unde comerciantul are instalata o masina

POS, acest lucru se face automat in momentul in cre cardul este introdus in masina.

In cazul magazinului de bijuterii nu exista o masina POS, astfel incit vinzatorul

contacteaza banca prin telefon.

Etapa 5 : Procedurile de autorizare

Din acest moment, sarcina de a obtine autorizarea va fi preluata de centrul de

autorizare. Acest centru va fi dotat cu echipamente si softuri specifice, precum si o conexiune

cu reteaua VISA International. Operatorul de la centru va prelua rapid pe calculator elemente

de identificare ale tranzactiei in curs de desfasurare ( numarul cardului, codul magazinului,

suma tranzactiei, etc.) si le va transmite spre reteaua internationala VISA prin computer cu

ajutorul conexiunii amintite mai sus.

Etapa 6 : Ce face VISA cu cererea de autorizare ?

Sistemul specific VISA de autorizare se mai numeste si BASE I. Spuneam la

inceputul prezentarii ca exista 5 supercentre computerizate VISA localizate in lume. Fiecare

banca membra VISA si respectiv procesorul ei de autorizare ( in cazul nostru centru de

autorizare din Bucuresti ) sunt arondate unui asemenea supercentru. Raiffeisen Bank este

arondata unui supercentru localizat la Londra. Acestea se mai numesc si VIC ( Visa

Interchange Centre ).

Revenind la exemplul nostru, trebuie stiut ca dupa ce operatorul de la centru de

autorizare a transmis cererea de autorizare prin computer, mesajul va ajunge foarte rapid la

VIC-ul din Londra. Aici este preluat de computerele supercentrului unde este analizat si unde

se fac o serie de verificari. VIC-ul respectiv, prin analiza mesajului, va sti care banca a initiat

cererea de autorizare si care este banca destinatara ( care trebuie sa aprobe sau nu tranzactia ).

In cazul nostru banca destinatara este banca turistului belgian ( de ex : KBC Bank ). Centrul

din Londra va sti unde sa transmita cererea astfel incit acesta sa ajunga la fel de rapid la

banca din Belgia, cea care a emis cardul respectiv si al carei purtator incearca in acest

moment sa faca o tranzactie.

Etapa 7 : Emitentul raspunde cererii de autorizare.

Pagina 88 din 108


Emitentul raspunde pozitiv sau negativ. Raspunsul este dat, de fapt, tot de un

computer, respectiv computerul bancii din Belgia. Raspunsul este returnat pe aceeasi cale pe

care a venit intrbarea : mai intii mesajul cu raspunsul respectiv ajunge la VIC-ul din Londra,

acesta il dirijeaza mai departe catre centru de autorizare din Bucuresti si este afisat pe

monitorul operatorului care a initiat cererea. In acel moment, operatorul anunta telefonic

comerciantul ca tranzactia a primit sau nu aprobarea. Intreg acest proces de la etapa 5 pina la

etapa 7 dureaza citeva secunde. In tot acest timp comerciantul si operatorul de la centru de

autorizare vor ramine in legatura telefonica, pentru ca raspunsul vine foarte repede, uneori

instantaneu. Comerciantul va primi in acest moment si un cod al autorizarii pe car va trebui

sa-l noteze.

Daca cererea a primit un raspuns pozitiv, vinzatorul va completa un act de vinzare in

trei exemplare, inapoiaza cardul purtatorului si o copie a actului de vinzare.

Etapa 8 : Preluarea banilor pe actele de vinzare

Pentru comerciant, pasul urmator este sa ia actele de vinzare VISA care au fost

acceptate ca plati si sa le depuna la banca lui ( sucursala Bancii Raiffeisen din Sibiu ). O

copie a actului de vinzare ramine la comerciant. Raiffeisen Bank din Sibiu va aduna toate

actele de vinzare VISA de pe o zi si le va trimite pe cele mai rapide cai la Centrala.

Etapa 9 : Accesarea sistemului de decontare VISA

Centrala Raiffeisen Bank va cumula toate documentele cu tranzactii VISA primite din

tara si le va introduce intr-un computer, unde sunt din nou verificate in vederea detectarii

unei eventuale erori. Odata preluate informatiile din documente, acestea sunt trimise sub

forma unui fisier electronic spre VIC-ul din Londra, folosindu-se tot de conexiunea existenta

in centrul de autorizare din Bucuresti. Sistemul cliring si decontare VISA se numeste BASE

II.

Etapa 10 : BASE II cliring

BASE II colecteaza toate informatiile de la bancile acceptoare, sorteaza numerele de

carduri si trimite fiecarei banci emitente o lista cu toate tranzactiile facute de clientii lor.

Bancile emitente utilizeaza aceste informatii pentru a intocmi nota de plata a

purtatorului de card, care este trimisa acestuia in fiecare luna.

Pagina 89 din 108


In exemplu prezentat, BASE II trimite detaliile tranzactiei de la magazinul din Sibiu

bancii din Belgia.

Etapa 11 : Decontarea BASE II

Banca emitenta trebuie sa ramburseze valoarea tranzactiei facute de turistul belgian

catre Raiffeisen Bank. Sistemul BASE II faciliteaza aceasta miscare de bani intre bancile

membre.

Decontarea se face intr-o valuta convertibila, astfel ca Raiffeisen Bank va primi

echivalentul in USD a sumei respective.

Acesta este modul de lucru. In fiecare zi, cu exceptia duminicii, BASE II calculeaza

citi bani are de platit si citi de incasat fiecare membru de la ceilalti membri.

Fiecare membru indica o banca unde isi tine un cont in scopul decontarilor VISA.

Aaceasta banca se numeste “Settlement Bank” (banca de compensatie).

BASE II face toate calculele necesare si faciliteaza transferul banilor intre conturile

membrilor prin banca de settlement. Intregul proces de decontare nu poate dura mai mult de

14 ore.

Astfel, banca din Belgia datoreaza Raiffeisen Bank echivalentul a 1.200.000 lei

pentru cumparaturile facute de cetateanul belgian in magazinul din Sibiu.

Acesti bani sunt platiti Raiffeisen Bank prin banca compensatoare, folosind datele

furnizate in procesul de decontare BASE II.

Etapa 12 : Comerciantul este platit

Raiffeisen Bank poate plati acum comerciantul. Centrala Raiffeisen Bank va trimite

creditarile spre sucursale, folosind sistemul actual al decontarilor intre sedii ( scrisorile

DRS ). In cazul nostru, va trimite sucursalei Sibiu o scrisoare DRS prin care anunta ca

societatea comerciantului are de incasat 1..200.000 lei.

Etapa 13 : Posesorului cardului primeste nota de plata

Banca emitente trimite note de plata posesorului cardului.

Etapa 14 : Posesorul cardului plateste.

Pagina 90 din 108


Cind posesorul cardului plateste bancii lui emitente, tranzactia e complete. Astfel,

odata platita nota de plata, ajungem la sfirsitul exemplului.

C. Impactul sistemului asupra unitatilor Raiffeisen Bank

Privind din punct de vedere al bancii acceptatoare, principalele atributiuni ale

sucursalelor si filialelor sunt :

Recrutarea comerciantilor

Este primul pas, care este si hotaritor in reusita actiunii, deoarece fara comercianti

evident ca nu pot aparea tranzactii, iar pe de alta parte nu orice comerciant prezinta garantia

ca s-ar putea angrena cu succes intr-o asemenea activitate. De regula, comerciantii

traditionali care au o motivatie in a face parte din acest sistem sunt : hoteluri, magazine,

agentii de inchiriat masini, linii aeriene, cazinouri, etc., in general orice punct care prezinta

interes pentru un turist strain. In actiunea de recrutare a comerciantilor, sucursalele si filialele

vor fi sprijinite de centrala bancii, care va emite pliante publicitare destinate comerciantilor.

Pe de alta parte, un comerciant se poate decide cu care banca sa lucreze in functie de

calitatea serviciilor pe care i le ofera banca : viteza cu care i se vireaza banii in cont,

solicitudinea

cu care este intimpinat de banca, acuratetea explicatiilor si indrumarilor,

profesionalismul serviciilor, etc.

Un comerciant odata decis sa participe in sistemul VISA prin intermediul Raiffeisen

Bank va semna un contract si va primi un set de instructiuni aferent.

Preluarea documentelor de vinzare de la comercianti si efectuarea unei prime

verificari asupra lizibilitatii lor, a corespondentei dintre totalul documentelor si a sumei

inscrise in centralizator, etc.

Transmiterea documentelor la centrala unde se vor efectua alte verificari si unde vor

fi introduse spre decontare in sistemul international de cliring si settlement.

Alimentarea conturilor comrciantilor cu sumele datorate pe baza creditarilor pe care

sucursala/filiala le primeste de la centrala.

Operatiuni de eliberare de cash la ghiseul bancii, in acest caz operatiunea de

autorizare a tranzactiei fiind obligatorie, indiferent de suma.

Transmiterea listelor cu carduri furate, pierdute, etc, saptaminal, catre centrala.

Pagina 91 din 108


Sprijin acordat centralei in investigatiile legate de refuzuri de plata ( Charge-back ).

4.4.2. Operatiunile prin intermediul cardurilor “ Raiffeisen Bank Visa Business “

Tranzactiile pe baza cartilor de plata au loc intre posesorii acestor instrumente si

comerciantii care agreeaza acest sistem de decontare, prin intermediul unor banci comerciale.

In vederea facilitarii efectuarii vinzarilor de marfuri si servicii de catre comerciant prin

sistemul de decontare prin carti de plata, se incheie un contract ( in trei exemplare ) intre

acesta si banca la care isi are deschis contul ( in cazul de fata Raiffeisen Bank ).

Orice client al Raiffeisen Bank poate fi parte contractanta pentru aceasta activitate,

daca indeplineste urmatoarele conditii :

- obiect de activitate : specializare in domeniu desfacerii produselor de larg consum,

prestari servicii hoteliere, turistice, de alimentatie publica, cazinouri, galerii de arta, cabinete

medicale, service-uri auto, frizerii, agentii de inchiriere auto,etc.

- magazinele de desfacere, hotelurile, unitatile de alimentatie publica, precum si alte

locuri unde se desfasoara activitatile mai sus amintite sa fie pozitionate in zone usor

accesibile, civilizate si cu vad comercial ridicat;

- afluenta ridicata de turisti straini;

- standard ridicat de prezentare si desfacere a produselor;

- calitate superioara si de larg interes a marfurilor oferite spre vinzare.

4.4.2.1. Eliberarea de marfuri si prestarea de servicii de catre comercianti, cu achitare

prin carti de plata VISA

Pentru eliberarea de marfuri si prestarea de servicii de catre comercianti cu achitare

prin carduri “ Raiffeisen Bank VISA Business “ in conditii de siguranta si pentru a evita

pierderile datorate fraudelor, comerciantul are obligatia de a urmari si indeplini urmatoarele

obiective :

a) Verificarea validitatii cardului : insemnele VISA, sirul de 16 cifre de pe fata

cardului, numele posesorului, intervalul de valabilitate, semnatura de pe verso, valabilitatea

internationala a cardului;

b) Autorizarea tranzactiei

b.1. Tranzactii ale caror valori sunt mai mici decit limita de autorizare.

Comerciantul are obligatia de a verifica prezenta cardului respectiv pe Lista cartilor

de plata furate/pierdute pusa la dispazitia sa de banca. Daca Lista nu cuprinde cardul

Pagina 92 din 108


respectiv, comerciantul va accepta efectuarea operatiunii fara a mai solicita autorizarea

ROMCARD. In situatia in care Lista cuprinde cardul prezentat, tranzactia nu se va efectua; in

caz contrar pierderea rezultata din aceasta incalcare a regulii va fi suportata integral de

comercinat.

b.2. Tranzactii ale caror valori sunt mai mari decit limita de autorizare : in acest caz

este necesara obtinerea autorizarii de la ROMCARD :

cerere de autorizare standard : in aproximativ 60 de secunde de la transmiterea datelor

necesare identificarii cardului prezentat, precum si a valorii tranzactiei, comerciantul va

primi acceptarea sau refuzul operatiunii. In cazul acceptarii, comerciantul va inscrie pe

chitanta, in locul destinat pentru aceasta, codul de autorizare transmis de ROMCARD. In

cazul refuzului, comerciantul va inapoia clientului cartea de plata, neefectuind tranzactia.

cererile de autorizare cod 10 sunt solicitate atunci cind comerciantul are dubii privind

autenticitatea sau valabilitatea cardului prezentat la plata.

c) Completarea documentului de vinzare. Comerciantul va aseza cardul si setul de trei

chitante autocopoative in dispozitivul mecanic de preluare a datelor ( zip-zap ), imprimind

mecanic

elementele cardului pe chitantele de vinzare. Apoi va adauga manual data la care a

fost efectuata tranzactia, denumirea si pretul unitar al marfii vindute sau al serviciului prestat,

codul de autorizare a tranzactiei. Documentul astfel completat va fi oferit clientului pentru a

fi semnat, dupa care se va compara semnatura acestuia cu cea de pe card. In cazul in care

dupa toate aceste verificari operatiunea este validata, lucratorul inapoiaza cardul si

exemplarul 2 ( cardholder copy ) al documentului de vinzare intocmit, eliberind marfa sau

prestind serviciul solicitat. In cazul in care semnaturile nu sunt identice se va solicita un act

de identitate. Daca identitatea solicitantului nu corespunde cu cea a detinatorului cardului, nu

se va efectua operatiunea, declinindu-se tranzactia, iar chitantele intocmite se anuleaza prin

barare, inscrierea cuvintului “Anulat” insotit de data si semnatura lucratorului. ROMCARD-

ul va fi contactat pentru a se solicita anularea codului de autorizare al operatiunii.

In cazul in care comerciantul accepta rambursarea partiala sau totala a unei sume

incasate dintr-o tranzactie incheiata anterior intre el si posesorul de card, autorizata initial,

comerciantul va completa o chitanta tipizata de stornare ( credit voucheur ), cuprinzind

elementele preluate mecanic de pe card, data, suma, denumirea marfii inapoiate. In acest caz

nu mai e necesara obtinerea autorizarii. Documentele se vor semna de client si comerciant si

Pagina 93 din 108


vor urma ulterior acelasi circuit de decontare ca si chitantele de vinzare. Suma solicitata nu se

va restitui sub nici un motiv ca numerar.

d) Depunerea documentelor spre decontare la banca. Comerciantul retine exemplarele

unu ( merchant copy ) si trei ( back copy ) ale documentului de vinzare. Exemplarul unu

ramine la comerciant, constituind document de evidenta primara, iar exemplarul trei se preda

la banca in maxim doua zile lucratoare. Banca va credita contul comerciantului cu sumele

reprezentind contravaloarea chitantelor tipizate ( vouchere ) depuse, mai putin comisioanele

si spezele aferente.

Banca va pune la dispozitia comerciantului urmatoarele materiale si echipamente

necesare derularii tranzactiilor prin carti de plata :

gratuit : chitante tipizate pentru operatiuni prin carti de plata; materiale publicitare

prin inchiriere : terminale electronice de verificare si autorizare a operatiunilor prin

carti de plata ( POS ).

4.4.2.2. Efectuarea operatiilor in numerar pe baza cardurilor VISA

Operatiunile in numerar solicitate de detinatorii cardurilor VISA se efectueaza numai

prin casele de schimb valutar.

Pentru siguranta derularii procesului de decontare a tranzactiilor si evitarea unor

pierderi datorate fraudelor, salariatul de la ghiseul casei de schimb valutar va urmari si

indeplini aceleasi obiective ca si in cazul operatiunilor de eliberare de marfuri si prestari de

servicii de catre comercianti.

Eliberarea de numerar se va face in moneda nationala ( lei ) la valoarea

corespunzatoare cursului leu/dolar al casei de schimb, sau in valuta, dupa optiunea

detinatorului cardului.

4.4.2.3. Tranzactiile prin carti de plata VISA la unitatile din turism, societatile de

inchiriere de autoturisme si unitatile ROMSILVA S.A.

In cazul activitatilor in care nu se cunoaste valoarea finala a valorii serviciilor prestate

si, de asemenea, nu exista intotdeauna certitudinea ca turistul are suficienti bani pentru a

acoperi valoarea serviciilor consumate, Raiffeisen Bank impune in unele cazuri unitatilor

Pagina 94 din 108


care presteaza acest gen de servicii masuri suplimentare pentru siguranta acceptarii la plata a

cartilor de plata VISA prezentate de clientii lor.

A. Pentru unitatile hoteliere este necesara respectarea urmatoarelor proceduri :

a) Preautorizarea tranzactiei

In momentul cazarii clientului, personalul de la receptie va afla daca acesta urmeaza

sa-si achite cheltuielile in numerar sau utilizind un card. In cazul in care va utiliza un card

VISA Business emis de Raiffeisen Bank, lucratorul de la receptie va proceda la urmatoarele :

va solicita clientului durata estimativa a sederii;

va efectua un calcul aproximativ al sumei ce trebuie achitata la plecare de catre client;

va solicita clientului cardul VISA, efectuind verificarile de validitate a cardului;

va solicita Centrului de Autorizare ROMCARD un cod de preautorizare a tranzactiei

pentru valoarea estimativa. Este absolut necesar sa se obtina preautorizarea, chiar daca

valoarea estimata este sub limita de autorizare;

inregistrarea clientului in fisa tipizata sau in registrul hotelului ( numarul cardului,

data expirarii, numele detinatorului, data obtinerii preautorizarii, codul preautorizarii, suma

preautorizata), semnarea obligatoriu a fisei de catre client si confruntarea semnaturii cu cea

de pe reversul cardului;

va inapoia clientului cardul si documentele de identitate.

b) Finalizarea tranzactiei

La plecarea clientului se efectueaza calculul valorii finale a serviciilor de care acesta a

beneficiat.

In cazul in care valoarea finala este mai mica, egala sau depaseste cu maxim 15%

valoarea estimata initial si preautorizata nu mai este necesara obtinerea unei autorizari

suplimentare. Lucratorul de la receptie va solicita cartea de plata si va intocmi chitanta in trei

exemplare.

In cazul in care valoarea finala depaseste valoarea preautorizata, diferenta depasind

limita de autorizare, este obligatorie obtinerea unui al doilea cod de autorizare, numai pentru

diferenta in plus. Lucratorul va solicita cartea de plata si va intocmi chitanta in trei

exemplare.

Pagina 95 din 108


In cazul in care valoarea finala depaseste cu peste 15% valoarea estimata, dar

diferenta nu depaseste limita de autorizare a hotelului, nu se va solicita un al doilea cod de

autorizare.

c) Semnarea chitantei de catre client. Dupa imprimarea chitantei aceasta trebuie

semnata de client, semnatura trebuind sa coincida cu cea de pe reversul cartii de plata.

B. Pentru societatile de inchiriere de autoturisme este necesara respectarea

urmatoarelor proceduri :


In momentul semnarii contractului de inchiriere a autovehiculului, agentul trebuie sa

intrebe clientul despre modul in care isi va achita cheltuielile. Daca urmeaza sa achitate print-

un card VISA Business emis de Raiffeisen Bank, agentul va efectua urmatoarele operatiuni :

va solicita clientului durata estimativa a inchirierii autovehiculului, precum si a

numarului de kilometri estimati a se parcurge;

va efectua un calcul aproximativ al sumei ce va trebui achitata de client la inapoierea

autovehiculului;





inregistrarea clientului in fisa tipizata anexata contractului de inchiriere ( numarul

cardului, data expirarii, numele detinatorului, data obtinerii preautorizarii, codul

preautorizarii, suma preautorizata ), semnarea obligatoriu a fisei de catre client si

confruntarea acesteia cu cea de pe reversul cardului;se inapoiaza clientului cardul si

documenrtele de identitate.


La inapoierea autovehiculului se efectueaza calculul valorii finale a serviciilor da care

clientul a beneficiat.



Pagina 96 din 108


suplimentare. Agentul de inchiriere va solicita cartea de plata si va intocmi chitanta in trei

exemplare.



diferenta in plus.Agentul va solicita cartea de plata si va intocmi chitanta in trei exemplare.


diferenta nu depaseste limita de autorizare a hotelului, nu se va solicita un al doilea cod de

autorizare.

c) Semnarea chitantei de client. Dupa imprimarea chitantei, aceasta trebuie semnata

de client, semnatura trebuind sa coincida cu cea de pe reversul cartii de plata.

C. Pentru unitatile ROMSILVA SA este necesara respectarea urmatoarelor

proceduri :

Daca filiala ROMSILVA SA care primeste turistul strain sau roman pentru activitati

de vinatoare cunoaste suficient de bine clientul si considera ca nu este cazul unor masuri

suplimentare de protectie ( in sensul de a se asigura ca respectivul turist dispune de suficiente

fonduri pentru plata serviciilor de care urmeaza a beneficia ), atunci se va proceda ca la orice

tranzactie obisnuita.

In cazul in care filiala ROMSILVA SA considera oportun sa cunoasca

disponibilitatile financiare de pe cardul clientului, salariatul ROMSILVA va proceda astfel :


va solicita clientului durata estimativa a sederii, serviciile de care doreste sa

beneficieze;

va efectua un calcul aproximativ al sumei ce trebuie achitata la plecare de catre client;





Pagina 97 din 108


va completa intr-o fisa tipizata sau registru numarul cardului, data expirarii, numele

detinatorului, data obtinerii preautorizarii, codul preautorizarii, suma preautorizata, si o va

oferi spre semnare clientului, urmind confruntarea semnaturii cu cea de pe reversul cardului;

va inapoia clientului cardul si documentele de identitate.


La plecarea clientului se efectueaza calculul valorii finale a serviciilor de care acesta a

beneficiat.



suplimentare. Lucratorul de la punctul ROMSILVA va solicita cartea de plata si va intocmi

chitanta in trei exemplare.



diferenta in plus. Lucratorul de la punctul ROMSILVA va solicita cartea de plata si va

intocmi doua chitante in cite trei exemplare :

- prima chitanta cu valoarea si codul de autorizare pentru suma estimata initial;

- a doua chitanta cu valoarea si codul de autorizare aferent diferentei.


diferenta nu depaseste limita de autorizare , nu se va solicita un al doilea cod de autorizare.

c) Semnarea chitantei de catre client. Dupa imprimarea chitantei aceasta trebuie

semnata de client, semnatura trebuind sa coincida cu cea de pe reversul cartii de plata.

Acestea sunt modalitatile si procedeele privind acceptarea si emiterea cardurilor

bancare de Raiffeisen Bank. Trebuie mentionat ca in linii mari, ele sunt asemanatoare cu cele

ale altor banci, existind totusi elemente specifice fiecarei institutii bancare in parte, stabilite

si reglementate prin norme interne de functionare.

Pagina 98 din 108


CAPITOLUL 5.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Din anul 1946, cind John C. Biggins a creat premisele aparitiei carti de plata bancare,

continuind apoi cu anul 1960, cind Bank of America a lansat BankAmericard ( in prezent

denumita VISA ), bancile au sesizat avantajul acestui instrument modern de plata si au facut

demersuri din ce in ce mai novatoare pentru dezvoltarea si popularizarea platilor prin

intermediul cardurilor. La inceput, bancile foloseau cardurile ca o modalitate simpla de a

acorda credite si de a incuraja clientii sa se imprumute fara a se mai prezenta la banca ori de

cite ori doreau sa obtina un imprumut, veniturile bancii sporind cu dobinda incasata de la cei

care imprumutau bani si care ii rambursau in transe lunare la scadenta. De asemenea, o alta

sursa de venituri pentru banci o reprezentau comisioanele platite de comercianti pentru

prestarea serviciilor de prelucrare si decontare.

In Romania, anul debutului programelor de carduri bancare poate fi considerat anul

1992, cu toate ca acceptarea la decontare a cardurilor emise de sistemul bancar international a

fost posibila inca din 1972 prin intermediul Organizatiei Nationale de Turism, insa numai

pentru persoanele fizice nerezidente.

Din 1992 si pina la inceputul anului 2003, pe piata romaneasca au aparut 16 emitenti

de carduri ( ABN AMRO Bank, Alpha Bank, Raiffeisen Bank, HVB Bank, Banca

Comerciala Ion Tiriac, BancPost, BRD Groupe Societe Generale, Banca Transilvania,

Citibank, BCR, Piraeus Bank, Romanian International Bank ) care au emis 57 de tipuri

diferite de carduri active, dintre care 29 emise sub licenta VISA, 22 sub licenta

EUROCARD/MASTERCARD si 6 sub AMERICAN EXPRESS. Dintre acestea, doar cinci

banci emit carduri de credit - BCR, BRD, BancPost, RIB si ABN AMRO.

Astfel, aflata intr-o dinamica excelenta, industria autohtona a cardurilor a diminuat

circulatia numerarului in economie cu peste 50.000 de miliarde de lei, echivalentul a 4,5 %

din PIB. La sfirsitul lunii ianuarie 2003, numai cardurile VISA depasisera 2 milioane de

unitati.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul ca volumul tranzactiilor, mai ales al celor de

plata, este destul de scazut comparativ cu tarile vecine, o pondere ridicata in totalul

Pagina 99 din 108


tranzactiilor fiind detinuta de cei care isi ridica veniturile salariale din conturi de card. Se

impune asadar largirea bazei de utilizare a cardurilor prin cresterea gradului de acceptare a

acestora la comercianti, cu atit mai mult cu cit piata are un potential extraordinar :

companiile Metro, Gima, La Fourmi, MegaImage, Billa, Nic, XXL, Carrefour, Selgros,

Mobexpert,Neoset, Flanco, Flamingo, Altex,Domo, Bricostore, Unirea Shopping Center,

Mall, Shell, Rompetrol, Petrom, LukOil, OMV, Marriot, Intercontinental,etc.

Realizarea unor parteneriate cu retelele nationale de benzinarii si supermarket-uri in

vederea acceptarii la plata a banilor din plastic, ar insemna dezvoltarea cardurilor de credit si

cresterea volumului de vinzari pe card la comerciant.

In sprijinul realizarii acestor deziderate vine si Ordonanta Guvernului 193/2002. De

asemenea, dotarea cu POS-uri a tuturor hotelurilor care au mai mult de doua stele si a

restaurantelor de lux, cum isi doreste ministrul Dan Matei Aghaton, ar insemna atragerea a

peste 1.000 de unitati turistice in reteaua de acceptare a cardului.

Extinderea utilizarii cardurilor in mediul economic ar putea fi generata, spre exemplu

de obligativitatea regiilor autonome, agentilor economici cu capital partial sau majoritar de

stat de a-si remunera salariatii prin intermediul acestui instrument de plata.

In ceea ce priveste activitatea Raiffeisen Bank pe piata cardurilor in Romania

consider ca pot prezenta interes urmatoarele informatii :

deschiderea de noi agentii si concentrarea atentiei pe segmentul de retail, in acest sens

urmind a fi lansate credite de tip ipotecar si pentru cumpararea de bunuri de folosinta

indelungata;

extinderea retelei de ATM-uri si amplasarea acestora in locuri aglomerate ( gari,

aeroporturi, pieta, supermarketuri, etc. )

posibilitatea acordarii de imprumuturi in lei prin cardul VISA Classic,pentru un

anumit plafon, pe o perioada de un an, cu posibilitate de prelungire, stabilirea cuantumului

efectiv efectuindu-se in baza punctajului rezultat din fisa de evaluare completata de

solicitant;

posibilitatea emiterii unuia sau a multor carduri suplimentare, in favoarea unor terti,

pe acelasi cont de card;

facilitati de plata directa a facturilor serviciilor de telefonie mobila si a altor furnizori

de servicii, de la ATM-urile bancii;

Pagina 100 din 108


semnarea de conventii cu firme importante in vederea acordarii de salarii pe cardurile

Raiffeisen Bank.

La finalul acestui studiu asupra pietei cardurilor bancare in Romania, putem afirma ca

bancile romanesti incep sa puna accentul nu doar pe sporirea numarului de carduri, ci si pe o

mai larga acceptare, o utilizare mai frecventa si strategii mai eficiente de emitere a cardurilor,

pe o dezvoltare in care dimensiunea intensiva incepe sa micsoreze ecartul fata de cea

extensiva “ Odata cu depasirea barierei primului milion de carduri, bancile din Romania au

incheiat cu succes primele si totodata cele mai importante etape. Ca si in privinta multor altor

piete din Europa Centrala, incepem sa vedem si in Romania semne reale de maturitate a

pietei de carduri “, spune dl. Radu Obreja, vicepresedinte VISA International CEMEA,

reprezentantul VISA pentru Romania.

Pagina 101 din 108


CAPITOLUL 6.

DICTIONAR, INTREBARI

Dictionar

ATM - automatul bancar (Automated Teller Maschine) elibereaza numerar in

moneda locala pe baza identificarii detinatorului de card prin codul PIN

Autorizare - procesul prin care sunt verificate identitatea detinatorului de card si

dreptul sau de a dispune de suma ceruta

Avans de

numerar

- eliberare de cash, la ATM sau la ghiseul bancii

Blocare - in cazul pierderii sau furtului cardului aceasta masura previne

folosirea abuziva a cardului pentru toate tranzactiile autorizate (ATM,

POS etc.)

Card de plata - card de plastic de dimensiunea 85x44mm, care ii permite detinatorului

de card sa efectueze retrageri de numerar la banci si ATM-uri si sa faca

plati fara numerar pentru bunuri sau servicii la comercianti

Card de debit - cand contul de card este alimentat cu bani chiar de catre detinatorul de

card sau angajatorul sau, ca in cazul platii salariilor

Card de

credit

- cand contul de card este alimentat cu banii bancii, posesorul cardului

avand obligatia de a rambursa creditul functie de perioada pentru care a

fost utilizat (tras) si de dobanda perceputa de banca

Card cu

banda

magnetica

- card clasic, unde semnatura detinatorului se aplica pe spatele cardului

pe o portiune numita banda magnetica.

Card embosat - initialele detinatorului sunt imprimat pe card astfel incat sa faca

posibila facturarea manuala; cardul este folosit atat off-line (imprinter)

cat si in mediu electronic (ATM si POS)

Card

neembosat

- initialele detinatorului de card nu sunt imprimate in relief; este folosit

numai in mediu electronic

Card smart - card cu circuit integrat sau card cu microprocesor, ceea ce ii confera

functiile unui computer in miniatura. Memoria ii permite

Pagina 102 din 108


inmagazinarea a de 80 de ori mai multe informatii decat in cazul unui

card cu banda magnetica. Card-ul inteligent, permite efectuarea unei

plati fara a mai fi nevoie de consultarea bancii emitente a card-ului

pentru confirmarea diponibilului din cont. Pentru smart card-urile mai

complexe comunicarea se face via unde radio. Practic, nu mai este

necesar contactul fizic intre cititorul de carduri si cardul propriu-zis

pentru transmiterea informatiilor, asa cum se intampla cu smart card-

urile conventionale.

Chitanta - confirmarea eliberata de ATM, ca dovada a retragerii numerarului,

sau de comerciant, ca dovada a achizitonarii unor bunuri sau plata unor

servicii.

Codul PIN - numarul de identificare personala (Personal Identification Number)

este un cod de patru cifre, cunoscut numai de catre detinatorul de card

si folosit pentru identificarea sa la ATM-uri si terminale POS.

Colateral - depozit, in lei sau valuta, care se constituie drept garantie si pe care

banca il foloseste - exclusiv - cand clientul sau nu-si indeplineste

obligatiile de plata

Comerciant - magazin, restaurant, hotel etc. care accepta la plata cardurile in locul

numerarului.

Detinator de

card

- persoana careia I s-a emis cardul si al carui nume este este tiparit pe

card. Detinatorul de card poate fi acelasi cu detinatorul de cont sau

poate fi o terta persoana care a fost autorizata de catre detinatorul de

cont.

Extras de

cont

- document eliberabil in mod automat sau la cerere, prin care se atesta

miscarile (numarul si valoarea tranzactiilor) care au avut loc in contul

de card intr-o perioada determinata de timp

Flat - taxa/comision care se aplica sub forma unei valori unice (dar nu

procentual) indiferent de valoarea unei tranzactii

Franco - scutit de costuri

Girant - persoana care garanteaza obligatia de plata si se angajeaza catre banca

de a-si insusi, si indeplini, obligatia de plata pe care detinatorul de card

de credit (debitorul) nu o indeplineste

Imprinter - aparat mecanic pentru procesarea manuala a tranzactiilor. Folosind

Pagina 103 din 108


imprinterul, detaliile de identificare ale detinatorului de card sunt

copiate pe chitanta de pe fata cardului de plastic.

Overdraft - limita de credit sau descoperit de cont, intervine in momentul in care

detinatorul de cont si-a terminat lichiditatile proprii si atunci banca il

crediteaza in mod automat intr-un anumit plafon anterior stabilit prin

contract.

"Pay now" - card de debit, plata se face imediat prin deducerea din contul de card a

sumei aferenta produsului sau serviciului cumparat prin intermediul

cardului

"Pay later" - card de credit, plata se face mai tarziu in momentul rambursarii de

catre detinatorul cardului a sumelor trase din creditul acordat de banca

Stoplist - reprezinta inventarul tuturor cardurilor de plata care sunt interzise sa

fie folosite pentru orice plata fara numerar sau ridicare de numerar.

Cardurile care apar pe aceasta lista trebuie sa fie retinute de catre

comerciant sau de catre banca daca sunt prezentate. Un card odata

introdus in stoplist nu mai poate fi retras de pe el.

Sold - sau disponibil in cont, exprima lichiditatile din contul de card la un

moment dat.

Solutie SET - din englezescul "secure electronic tranzaction", defineste solutia

tehnica ce permite folosirea cardului pentru tranzactii in medii

electronice, precum Internet-ul, in conditii de siguranta.

Terminal

EFTPOS

- din englezescul "Electronic Fund Transfer at Point of Sale" si

inseamna punct de vanzare, adica un terminal de numerar electronic

pentru autorizarea si procesarea electronica a unei tranzactii pe card.

In ce conditii se obtine un card ?

Pentru a obtine un card trebuiesc indeplinite mai multe conditii. Tot ce aveti de facut este fie

sa contactati administratorul Dumneavoastra de cont. Cand primiti cardul trebuie sa il

semnati imediat pe verso, pe banda destinata semnaturii autorizate, in fata administratorului

de cont. Impreuna cu cardul veti primi un plic sigilat care contine PIN-ul. Va trebui sa

memorati acest numar, din patru cifre, care constituie codul Dumneavoastra secret de acces la

toate terminalele electronice.

Pagina 104 din 108


Unde poate fi folosit un card?

Cardul poate fi utilizat in locuri si moduri extrem de diferite: la ghiseele bancii, pentru

retrageri de numerar, prin prezentarea cardului si a buletinului de identitate sau pasaportului;

la comercianti (magazine, restaurante, hoteluri, agentii de voiaj etc.) ; la ATM-uri, pentru

retrageri de numerar in valuta tarii respective pe baza identificarii prin codul PIN. Cand

introduceti cardul in ATM puteti alege limba de consultare dorita. ATM-ul va remite suma

ceruta, cardul si, de cele mai multe ori, chitanta (documentul de confirmare a tranzactiei);

puteti rezerva o camera de hotel foarte usor folosind cardul. Cand ajungeti la hotel, la

inregistrare, o suma aproximativa va fi rezervata pe contul Dumneavoastra. La plecare veti

semna chitanta rezultata din imprinter sau din terminalul POS; puteti comanda bunuri sau

servicii prin telefon folosind numarul de card. Nu divulgati niciodata, nimanui, codul PIN.

Este suficient sa mentionati numarul de card si data expirarii cardului pentru a face

cumparaturi; puteti comanda bunuri prin posta informand comerciantul despre numarul de

card si data expirarii; daca doriti sa dati un telefon cu cardul, este posibil de la telefoanele

care ofera aceasta facilitate

Cum utilizez cardul in siguranta?

Pentru a folosi cardul in conditii de maxima siguranta va rugam sa retineti urmatoarele

sugestii: scrieti numarul de card si tineti-l separat de card - veti avea nevoie sa transmiteti

aceasta informatie bancii daca va pierdeti cardul sau daca va este furat; codul PIN primit in

plicul sigilat trebuie distrus imediat dupa ce l-ati memorat; nu scrieti codul PIN nicaieri si nu

il divulgati nimanui. Oricine va cunoaste numarul de card si codul PIN va poate folosi cardul

fraudulos; cardul trebuie luat din ATM imediat dupa efectuarea tranzactiei altfel va fi retinut;

rugati intotdeauna comerciantul sa utilizeze imprinter-ul sau terminalul POS in fata

Dumneavoastra pentru a evita tiparirea mai multor chitante; verificati cardul cand il primiti

inapoi de la comerciant; verificati suma si valuta inscrise pe chitanta inainte de a o semna;

pastrati chitantele de cumparare sau de retragere de numerar pentru fiecare tranzactie pentru

a le recunoaste pe extrasul Dumneavoastra; verificati extrasul de cont imediat dupa ce il

primiti si comparati-l cu chitantele; daca nu sunteti siguri de securitatea unui "site", evitati sa

folositi cardul pe Internet; nu uitati sa anulati rezervarile la hotel, cerand un cod de anulare

cu minimum 24 de ore inainte de data rezervarii; inainte de a pleca intr-o calatorie mai lunga

nu ezitati sa verificati contul curent; pastrati intotdeauna cardul intr-un loc sigur si nu il lasati

Pagina 105 din 108


la vedere; pentru confortul Dumneavoastra este recomandabil sa notificati bancii emitente

orice schimbare in datele personale; anuntati imediat pierderea, furtul sau distrugerea

cardului folosind numarul de telefon al serviciului de asistenta; pentru orice alta problema

legata de tranzactiile cu carduri, trebuie sa contactati administratorul Dumneavoastra de cont

Ce se intampla daca uit PIN-ul?

Luati legatura cu banca emitenta a cardului care va poate oferi oricand acelasi PIN, sau, la

solicitare, il poate inlocui generind un nou cod PIN

Ce trebuie sa fac in caz de pierdere, distrugere sau furt al cardului?

In acest caz trebuie sa anuntati imediat blocarea, pentru a evita orice frauda, folosind

numarul de telefon al serviciului de asistenta oferit anterior de banca emitenta. Pentru

identificarea cardului Dumneavoastra veti fi rugati sa mentionati cateva detalii esentiale

precum numele detinatorului de card si numarul cardului. Daca nu va amintiti numarul

cardului veti fi rugati sa dati alte detalii: numele mamei inainte de casatorie si data nasterii.

Pentru propria Dumneavostra siguranta, daca sunteti aproape de banca si puteti anunta

pierderea sau furtul, in timpul orelor de program ale bancii, este de preferat sa va duceti la

banca pentru a da un ordin scris de blocare a cardului. Daca anuntati blocarea telefonic, va

trebui sa dati un ordin scris in maxim o zi lucratoare, prin fax sau venind la banca, altfel

ordinul telefonic va fi anulat.

Cum procedez daca nu sunt sigur(a) ca am pierdut cardul?

In acest caz il puteti bloca temporar si, in acest fel, opriti folosirea lui frauduloasa

pentru toate tranzactiile care necesita autorizare. Acest tip de blocare implica riscuri pentru

tranzactiile la comercianti care nu necesita autorizare, de obicei tranzactii cu sume mici. Daca

doriti sa suspendati cardul definitiv, pentru ca banuiti ca cineva il foloseste in mod fraudulos,

puteti cere sa fie pus pe "stoplist" (nationala sau internationala, dupa caz). In acest caz cardul

nu mai este valabil pentru nici o tranzactie si trebuie sa fie retinut de comerciant sau de banca

in momentul in care este prezentat. Cum nu puteti anula aceasta blocare, trebuie sa cereti un

nou card la sucursala Dumneavoastra.

Cum se reinnoieste un card?

Cardul pe care il detineti este reinnoit automat si il puteti ridica de la sucursala

Pagina 106 din 108


Dumneavoastra cu doua saptamani inainte de data expirarii. Trebuie sa aduceti cardul vechi

cu Dumneavoastra pentru a putea fi distrus in siguranta. Noul card va avea acelasi numar si

acelasi cod PIN. Cu doua saptamani inainte de data expirarii veti primi o scrisoare din partea

bancii pentru a va reaminti sa va ridicati noul card. Vechiul card poate fi folosit pana in

ultima zi a lunii indicata pe el.

Ce fac cand o tranzactie este neclara?

In situatia in care nu sunteti de acord cu o tranzactie, pe card, indicata pe extrasul de

cont, trebuie sa contactati sucursala Dumneavoastra pentru a va informa. Daca aveti

chitantele le veti lua cu Dumneavostra pentru a putea da toate detaliile necesare

administratorului de cont.

Este obligatorie anuntarea bancii de schimbarea datelor personale?

O asemenea informare este facultativa dar este in interesul clientului sa anunte banca in cel

mai scurt timp despre orice schimbare a datelor personale cum ar fi numele, numele

companiei, adresa, numarul de telefon etc. Este important sa puteti fi contactat usor in cazul

corespondentei urgente, altfel exista riscul sa nu puteti folosi cardul.

Cand poate un comerciant sa refuze plata prin card desi are afisate logo-urile AMEX,

DinersClub, Europay sau VISA?

In cazul in care cardul este nesemnat, comerciantul are obligatia de a nu accepta cardul la

plata. Semnatura trebuie efectuata chiar la momentul emiterii cardului in fata

administratorului de cont.

Sumele din conturile de carduri sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor din

Sistemul Bancar?

Disponibilitatile din aceste conturi beneficiaza de garantarea Fondului, pana la limita valorii

stabilite semestrial de catre acesta (valoarea de garantare este afisata la orice unitate bancara).

Cine poate utiliza cardul in numele firmei?

Banca al carei client sunteti va poate elibera cite un card pentru fiecare angajat desemnat de

firma Dumneavoastra (posesor desemnat).

Cum pot diminua riscul de frauda din partea propriilor salariati?

Pagina 107 din 108


Banca emitenta va ofera posibilitatea de a stabili plafoane de retragere de numerar ca si

plafoane pentru operatiunile de cumparare pentru fiecare posesor desemnat de

Dumneavoastra.

Pagina 108 din 108

http://www.tocilar.ro/

Diploma - Www.tocilar.ro

Documents

Transcript of Diploma - Www.tocilar.ro