Diploma - Www.tocilar.ro

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Venituri, cheltuieli si rezultatul exercitiului financiar. Studiu de caz

pe o societate comerciala

Capitolul 1

reglementări juridice româneşti

privind structurile de cheltuieli, venituri si rezultate

Legea contabilităţii nr. 82/1991*

Actul normativ de mai sus a fost republicat in Monitorul Oficial nr. 48 din 14

ianuarie/ 2005 şi priveşte Regiile autonome, societăţile comerciale, instituţiile publice,

unităţile cooperatiste, asociaţiile şi celelalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice

care au calitatea de comerciant si au obligaţia să conducă contabilitatea proprie, potrivit

acestei legi.

Contabilitatea ca instrument principal de cunoaştere, gestiune şi control al

patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, trebuie să asigure:

înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea

informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile

proprii ale persoanelor prevăzute mai sus, cât şi în relaţiile acestora cu salariaţii sau

acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale si alte persoane juridice şi fizice;

controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate si al procedeelor de prelucrare utilizate,

precum şi exactitatea datelor contabile furnizate;

furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional, execuţiei bugetului

public naţional, precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul

economiei naţionale;

Legea prevede ca evidenţa contabilă să fie ţinută in limba română şi în monedă

naţională.

Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională, cât şi

în valută.

* Modificată şi completată prin OG nr.70/2004, aprobată prin Legea 420/2004, Legea 82/1991, fiind republicată în Monitorul Oficial al României nr.48 din 14 ianuarie 2005

Pagina 1 din 171


În vederea aplicării corespunzătoare a Legii contabilităţii, Ministerul Finanţelor

Publice a emis planul de conturi general, modelele registrelor şi bilanţurilor contabile,

formularele comune privind activitatea financiară şi contabilă, normele metodologice privind

întocmirea şi utilizarea acestora. Pentru bănci acestea se elaborează de Banca Naţională a

României şi se aprobă de Ministrul Finanţelor Publice.

Persoanele prevăzute mai sus au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă şi

să întocmească bilanţ, respectiv dare de seamă contabilă în cazul instituţiilor publice, denumit

prin lege, bilanţ contabil.

Ministrul Finanţelor Publice stabileşte categoriile de persoane care pot ţine

contabilitatea în partidă simplă, precum şi cele care întocmesc bilanţ contabil.

Legea sus menţionată prevede că înregistrările în contabilitate se fac cronologic şi

sistematic, potrivit planurilor de conturi şi normelor emise în acest sens.

Operaţiunile patrimoniale se consemnează în momentul efectuării acestora într-un

înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document

justificativ.

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează

răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat ori le-au înregistrat în

contabilitate, după caz.

De asemeni legea prevede că înregistrarea în contabilitate a bunurilor mobile şi

imobile se face la valoarea de achiziţie, de producţie sau la preţul pieţei, după caz.

Creanţele şi datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală.

O altă obligaţie ce rezultă din Legea contabilităţii pentru persoanele specificate mai

sus este efectuarea inventarierii generale a patrimoniului atât la începutul activităţii, cât şi pe

parcursul funcţionării acestora cel puţin odată pe an, precum şi în cazul fuzionării, încetării

activităţi sau în alte situaţii prevăzute de lege.

Evaluarea elementelor patrimoniale se face pe baza inventarierii şi se reflectă în

bilanţul contabil potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanţelor Publice.

Bilanţul contabil este documentul oficial de gestiune al persoanelor prevăzute în

această lege, care trebuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei

financiare şi a rezultatelor obţinute.

Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia ca periodic să actualizeze şi reediteze

planul de conturi general, modelele registrelor şi bilanţurilor contabile, formularele comune

privind activitatea financiară şi contabilă precum şi normele metodologice privind întocmirea

şi utilizarea acestora.

Pagina 2 din 171


Ministerul Finanţelor Publice exercită controlul asupra modului în care se aplică

prevederile Legii contabilităţii care a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 1992.

În vederea alinierii şi aplicării Standardelor Internaţionale de Contabilitate la noi în

ţară, au fost adoptate masuri ca începând cu anul 2000, întreprinderile în mod eşalonat vor

face raportări privind situaţiile financiare şi bilanţul contabil pe baza noilor reglementări

contabile.

În acest sens prin Ordinul nr.94/29 ianuarie 2001* Ministerul Finanţelor Publice a

aprobat Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IVa a Comunităţilor Economice

Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate care în prima etapă se aplică

pentru un număr de 197 de întreprinderi din diverse ramuri ale economiei naţionale, începând

cu raportările contabile ale anului 2000.

Dintre aceste întreprinderi un număr de 72 sunt Societăţi comerciale cotate la Bursa

de Valori Bucureşti, 105 Societăţi comerciale cotate pe piaţa RASDAQ şi alte 20 Companii şi

Societăţile comerciale de interes naţional.

Reglementările de mai sus se aplică împreună cu Legea contabilităţii nr.82/1991

republicate şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

De remarcat că programul de implementare a acestor reglementări se va aplica in

continuare eşalonat pentru perioada 2001-2005 în funcţie de unii indicatori cum ar fi:

-cifra de afaceri a anului anterior;

-total active pentru anul anterior;

-numărul mediu de salariaţi ai anului anterior.

În acest caz se preconizează ca la finele anului 2006 majoritatea întreprinderilor şi

companiilor existente care se încadrează în indicatorii prezentaţi mai jos să aplice noile

reglementari contabile conform Ordinului M.F.P 94/2001 cu modificările ulterioare, după

cum urmează, în tabelul nr. 1:

Tabel nr. 1

Sfârşitul

exerciţiului

financiar

Cifra de afaceri a

anului anterior(euro)

Total active pentru

anul anterior(euro)

Numărul mediei

de salariaţi ai

anului anterior

* Publicat în Monitorul Oficial al României nr.85 din 20.02.2001, abrogat prin OMFP nr.1752/2005, publicat în Monitorul Oficial nr.1080/30.11.2005, cu aplicabilitate de la 01 ianuarie 2006.

Pagina 3 din 171


31 decembrie 2003 Peste 8 milioane Peste 4.0 milioane 200

31 decembrie 2004 Peste 7 milioane Peste 3.5 milioane 150

31 decembri e2005 Peste 7,3 milioane Peste 3.65 milioane 50

Societăţile comerciale care intră sub incidenţa noilor reglementări pe lângă raportarea

situaţiilor financiare prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicata, au obligaţia de

a retrata situaţiile financiare întocmite şi să le depună la unităţile teritoriale ale M.F.P. până la

data de 30 septembrie a anului următor celui de raportare.

Agenţii economici care nu se încadrează în criteriile de mărime prezentate mai sus,

pot aplica aceste reglementări contabile, la solicitare şi după aprobarea prealabilă din partea

Ministerul Finanţelor Publice.

Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IVa a Comunităţilor Economice

Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate cuprind:

dispoziţii generale;

reglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare ale întreprinderii;

planul de conturi general;

formatul bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie,

situaţiei modificărilor capitalului propriu şi exemple de prezentare a notelor explicative;

exemplu de corespondenţă a planului de conturi general cu formatul bilanţului şi

contului de profit şi pierdere;

explicarea unor termeni utilizaţi şi corelarea acestora;

cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiei financiare elaborat de Comitetul

pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.

De remarcat că noile reglementări stabilesc principiile şi regulile contabile de baza,

forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, având ca scop general asimilarea deplină a

Directivei a IVa a C.E.E. şi continuarea armonizării cu Standardele Internaţionale de

Contabilitate.

Legea 31/1990 privind societăţile comerciale*

* Republicată cu modificările şi completările ulterioare în Monitorul Oficial nr.1066 din 17.11.2004.

Pagina 4 din 171


Legea 31/1990 cu modificările si completările ulterioare a fost republicată în

Monitorul Oficial partea I nr. 1066 din 17 noiembrie/2004 şi cuprinde reglementări legale cu

privire la constituirea şi funcţionarea următoarelor categorii de unităţi:

- societăţi în nume colectiv;

- societăţi în comandită simplă;

- societăţi pe acţiuni;

- societăţi în comandită pe acţiuni;

- societăţi cu răspundere limitată.

Pentru a avea o imagine clară asupra conţinutului actului normativ de mai sus, trebuie

arătat că legea este structurată pe nouă titluri şi anume:

I. Dispoziţii generale;

II. Construirea societăţilor comerciale din care:

Actul constitutiv al societăţii;

Formalităţi specifice pentru constituirea societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică;

Înmatricularea societăţii;

Efectele încălcării cerinţelor legale de constituire a societăţii;

Dispoziţii procedurale.

III. Funcţionarea societăţilor comerciale:

Dispoziţii comune;

Societăţile în nume colectiv;

Societăţi în comandită simplă;

Societăţi pe acţiuni;

Societăţi în comandită pe acţiuni;

Societăţile cu răspundere limitată.

IV. Modificarea actului constitutiv

Dispoziţii generale;

Reducerea sau majorarea capitalului social.

V. Excluderea şi retragerea asociaţilor

VI. Dizolvarea, fuziunea şi divizarea societăţilor comerciale

Dizolvarea societăţilor;

Fuziunea şi dizolvarea societăţilor.

VII. Lichidarea societăţilor comerciale

Dispoziţii generale;

Pagina 5 din 171


Lichidarea societăţilor în nume colectiv, în comandită simplă şi cu răspundere

limitată;

Lichidarea societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni.

VIII. Infracţiuni

IX. Dispoziţii finale şi tranzitorii.

Cu privire la constituirea societăţilor comerciale şi a actului constitutiv care

legiferează aceasta trebuie reţinut că unităţile se împart în două categorii:

- constituirea prin contract de societate se face pentru societatea în nume colectiv şi

pentru societatea în comandită simplă;

- constituirea prin contract de societate şi statut se face pentru societatea pe acţiuni,

societatea în comandită pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată;

Societatea cu răspundere limitată se poate constitui şi prin actul de voinţă al unei

singure persoane, situaţie în care se întocmeşte numai statutul.

În termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv, fondatorii sau

administratorii societăţii, ori un împuternicit al acestora, vor cere înmatricularea societăţii în

registrul comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul societatea.

Cererea de înmatriculare va fi însoţită de:

actul constitutiv al societăţii;

dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv;

actele privind proprietatea asupra aporturilor în natură, iar în cazul imobilelor,

certificatul constatativ al sarcinilor de care sunt grevate;

actele constatative ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi aprobate de

asociaţi;

declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor a administratorilor şi a cenzorilor că

îndeplinesc condiţiile prevăzute de legea sus menţionată.

Un loc important în cazul Legii 31/1990 republicată, îl ocupă prevederile referitoare

la funcţionarea societăţilor pe acţiuni, în comandită pe acţiuni şi a societăţilor cu răspundere

limitată.

De asemenea nu sunt lipsite de importanţă nici prevederile legale referitoare la

emiterea de acţiuni, la adunările generale, administraţia societăţii, alegerea şi componenţa

comisiei de cenzori precum şi cele legate de atribuţiunile şi răspunderile administratorilor şi

ale cenzorilor.

O atenţie mărită trebuie acordată unor prevederi destul de importante, prezentate pe

scurt după cum urmează:

Pagina 6 din 171


a) Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile

referitoare la mandat şi de cele prevăzute în lege precum şi în statut şi contractul de societate,

după caz.

b) Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:

- realitatea vărsămintelor realizate de asociaţi;

- existenţa reală a dividendelor plătite;

- existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor întocmire;

- îndeplinirea exactă şi la termen a hotărârilor adunărilor generale;

- stricta îndeplinire a îndatoririlor le care legea şi actul constitutiv le impun.

Cu privire la activitatea cenzorilor, legea prevede că aceştia sunt obligaţi să

supravegheze gestiunea societăţii, să verifice dacă bilanţul contabil şi contul de profit şi

pierderi sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt

regulat ţinute şi dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform regulilor stabilite pentru

întocmirea bilanţului contabil.

Cenzorii sunt obligaţi de asemenea:

să facă, în fiecare lună şi pe neaşteptate, inspecţii casei şi să verifice existenţa titlurilor

sau valorilor ce sunt proprietatea societăţii sau au fost primite în gaj, cauţiune ori depozit;

să convoace adunarea ordinară sau extraordinară, când n-a fost convocată de

administratori;

să ia parte la adunările ordinare şi extraordinare, putând face propunerile pe care le

consideră necesare să fie înscrise în ordinea de zi;

să constate regulata depunere a garanţiei din partea administratorilor;

să vegheze ca dispoziţiile legii şi ale actului constitutiv să fie îndeplinite de

administratori şi lichidatori.

Cenzorii vor aduce la cunoştinţă administratorilor neregulile în administraţie şi

încălcarea dispoziţiilor legale şi ale prevederilor actului constitutiv pe care le constată, iar

cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţă adunării generale. În fiecare lună cenzorii

au dreptul să obţină de la administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor. Cenzorii iau

parte la adunările administratorilor, fără drept de vot. Întinderea şi efectele răspunderii

cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.

Alte prevederi legale se referă la registrele societăţii, bilanţul contabil, la depunerea

acestuia din urmă la administraţia financiară şi oficiul registrului comerţului precum şi la

modificarea actului constitutiv la reducerea sau majorarea capitalului social.

Pagina 7 din 171


Legea 31/1990 cuprinde prevederi la fel de importante în legătură cu excluderea şi

retragerea asociaţilor, cu dizolvarea, fuziunea şi divizarea societăţilor comerciale, precum şi

procedura de lichidare a tuturor categoriilor de societăţi comerciale care funcţionează pe baza

acestui act normativ.

Hotărârea Guvernului pentru aprobarea

regulamentului de aplicare a Legii Contabilităţii.

Hotărârea Guvernului priveşte aprobarea unor măsuri de executare a Legii

Contabilităţii nr.82/1991 precum şi aprobarea regulamentului de aplicare a acestei legi

începând cu 01 ianuarie/1994, a planului de conturi general, a modelelor registrelor şi

bilanţurilor contabile, precum şi a normelor metodologice de utilizare a acestora.

De asemenea s-a aprobat metodologia de transpunere a soldurilor din balanţele

contabile existente la 31 decembrie 1993, în conturile prevăzute în noul plan de conturi

general.

Obligaţia de transpunere corectă a soldurilor conturilor din balanţele de verificare la

31 decembrie 1993 în conturile prevăzute în noul plan de conturi general şi întocmirea

bilanţului de deschidere a conturilor la 1 ianuarie 1994 potrivit normelor metodologice

elaborate de Ministerul Finanţelor în acest sens, a revenit administratorilor, directorilor

financiari- contabili şi contabililor şefi ai regiilor autonome şi societăţilor comerciale care

aveau răspunderea gestionării patrimoniului unităţilor respective.

O altă prevedere din actul normativ de mai sus se referă la unităţile de informatică,

persoane fizice şi juridice autorizate care prestează servicii în domeniul contabilităţii, în

sensul că acestea au avut obligaţia de a adopta corespunzător programele de informatică

utilizate pentru prelucrarea datelor financiar- contabile, asigurând exactitatea informaţiilor şi

a lucrărilor pe baza documentelor primite de la clienţi.

Totodată comisiile de cenzori numite potrivit Legii 31/1990 aveau obligaţia de

verificare şi certificare a transpunerii corecte a soldurilor conturilor din balanţele contabile la

31 decembrie/1993, a bilanţului de deschidere la 1 ianuarie/1994, cât şi a raportărilor

periodice efectuate de agenţii economici pe parcursul anului 1994, înainte de depunerea

acestora la direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene,

respectiv a municipiului Bucureşti.

Din regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii prezentat mai sus, în mod deosebit

se reţin următoarele prevederi:

Pagina 8 din 171


a). contabilitatea se conduce în partidă dublă şi trebuie să asigure următoarele:

înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a tuturor operaţiilor

patrimoniale în funcţie de natura lor, în mod simultan în debitul unor conturi şi creditul altor

conturi, denumite conturi corespondente;

stabilirea totalului sumelor debitoare şi creditoare precum şi a soldului final al fiecărui

cont;

întocmirea lunară a balanţei de verificare care reflectă egalitatea între totalul sumelor

debitoare şi creditoare ale conturilor;

prezentarea situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, respectiv a activelor şi

pasivelor din bilanţ precum şi a veniturilor, cheltuielilor şi a profitului sau pierderii, după caz,

prin contul de profit şi pierdere.

b). Inventarierea să cuprindă toate elementele de activ şi de pasiv din patrimoniul

unităţii care se înscriu în registrul inventar;

c). Registrul- jurnal, registrul- inventar şi cartea mare, împreună cu documentele

justificative, precum şi bilanţul contabil întocmit potrivit normelor stabilite, constituie

documente contabile oficiale pentru executarea controlului asupra operaţiilor patrimoniale

efectuate şi pot fi admise ca probă în justiţie;

d). Documentele contabile oficiale, respectiv bilanţul contabil, cartea mare, registrul-

jurnal şi registrul- inventar, potrivit legii se ţin în limba română şi în moneda naţională;

e). Reevaluarea activelor şi pasivelor unităţii patrimoniale se efectuează potrivit

reglementărilor în vigoare, cu care valoarea de intrare a elementelor patrimoniale se modifică,

aceasta fiind înlocuită cu valoarea lor actuală;

f). Evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a materiilor prime, produselor, mărfurilor

şi a altor bunuri de natura stocurilor se poate face şi la preţuri standard (prestabilite), pe baza

preţurilor medii ale bunurilor respective, denumite preţuri de înregistrare, cu condiţia

evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie sau preţul de producţie,

după caz.

Preţurile standard folosite pentru înregistrarea în contabilitate a bunurilor de natura

celor prezentate mai sus, este necesar să fie actualizate periodic, de regulă cel puţin o dată pe

an, în funcţie de evoluţia preţurilor şi alţi factori care acţionează în economie.

Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se

efectuează lunar pe bază de coeficient, prevăzut de normele elaborate de Ministerul

Finanţelor Publice.

Pagina 9 din 171


g). Contabilitatea valorilor materiale se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin

folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

În cazul folosirii inventarului permanent contabilitatea analitică a stocurilor se poate

organiza în funcţie de specificul activităţile şi necesităţile proprii ale unităţii patrimoniale,

utilizând una din următoarele metode:

- metoda operativ contabilă (pe solduri)

- metoda cantitativ valorică (pe fişe de cont analitic)

- metoda global- valorică

Inventarul intermitent se aplică de regulă la unităţile mici şi mijloci şi constă în

stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele

perioadei.

h). Consiliile locale comunale, unităţile de cultură, asociaţiile de locatari, precum şi

asociaţiile familiale şi persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente pot

conduce contabilitatea în partidă simplă cu condiţia să asigure:

- înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiilor patrimoniale, în

mod unilateral, numai în debitul sau creditul unor conturi, în funcţie de natura lor;

- stabilirea totalului debitului şi al creditului, precum şi al soldului fiecărui cont.

Contabilitatea în partidă simplă se conduce cu ajutorul registrelor prevăzute în

regulamentul de mai sus, iar unităţile patrimoniale respective nu au obligaţia să întocmească

bilanţ contabil.

i). Potrivit prevederilor legale, documentul oficial de gestiune al unităţilor

patrimoniale îl constituie bilanţul contabil care trebuie să dea o imagine fidelă, clară şi

completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute, respectându-se

următoarele norme şi principii contabile:

- principiul prudenţei

- principiul permanenţei metodelor

- principiul continuităţii activităţii

- principiul independenţei exerciţiului

- principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere

- principiul necompensării.

- principiul evaluării separate a elementelor de activ si pasiv

- principiul prevalentei economicului asupra juridicului

- principiul pragului de semnificaţie

Pagina 10 din 171


Registrele de contabilitate precum şi documentele justificative, care stau la baza

înregistrării lor în contabilitate, se păstrează în arhiva agenţilor economici timp de zece ani,

cu începere de la data închiderii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia

statelor de salarii şi a bilanţurilor contabile care se păstrează timp de cincizeci de ani.

Sistemul contabil al agenţilor economici

Sistemul contabil al agenţilor economici a fost editat în anul 1994 de către Ministerul

Finanţelor şi cuprinde codul legislaţiei care reglementează această activitate şi precizări după

cum urmează:

Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicata

Hotărârea Guvernului nr.704/14.12.1993 pentru aprobarea regulamentului de aplicare

a Legii contabilităţii

Regulamentul pentru aplicarea Legii contabilităţii

Planul de conturi general, normele de utilizare a acestuia şi macheta transpunerii

soldurilor conturilor

Monografia privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni

economico- financiare

Registrele contabile (modele şi norme de utilizare)

Bilanţul contabil (modele şi norme metodologice pentru întocmire şi prezentare).

Prin reglementările prezentate mai sus s-a urmărit asigurarea posibilităţilor de

reflectare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare specifice economiei de piaţă,

în concordanţă cu legislaţia ţării noastre în vigoare la finele anului 1993, precum şi în

prevederile Directivei a IVa a Comunităţii Economice Europene şi Standardele de

contabilitate internaţionale.

Prevederile Planului de conturi general şi ale normelor de utilizare a acestuia nu

constituie temei legal pentru efectuarea unor operaţiuni economico- financiare ci servesc

numai la înregistrarea în contabilitate a acestora. Operaţiunile economico- financiare supuse

investigării în contabilitate trebuie efectuate în concordanţă strictă cu prevederile actelor

normative care le reglementează.

Cu privire la normele metodologice de utilizare a conturilor contabile trebuie

menţionat faptul că acestea cuprind toate genurile de operaţii şi înregistrări contabile pentru

conturile sintetice, fiind prezentate corespondenţele între conturi şi explicaţiile, respectiv

Pagina 11 din 171


formularea pe scurt a fenomenului, economico- financiar ce se poate înregistra în evidenţa

contabilă a agenţilor economici.

Transpunerea în practică acestora se regăseşte în monografia privind înregistrarea în

contabilitate a principalelor operaţiuni economico- financiare pentru fiecare secţiune şi

grupare din planul de conturi general prezentat mai sus.

Legea 571/2003* privind Codul fiscal, modificat si completat prin

OUGnr.138/2004 aprobata prin Legea 163 din 01 iunie 2005.

Actele normative de mai sus conţin prevederi referitoare la procedura şi modul de

calcul a impozitului pe profit începând cu data de 01 ianuarie/ 2000 dintre care menţionăm :

Sunt obligaţi la plata impozitului pe profit, în condiţiile Legii 571/2003 şi denumiţi în

continuare contribuabili :

a). persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât

din România, cât şi din străinătate ;

b). persoanele juridice străine care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent în

România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent ;

c). persoanele juridice şi fizice străine care desfăşoară activităţi în România ca

partener într-o asociere ce nu dă naştere unei persoane juridice pentru toate veniturile

rezultate din activitatea desfăşurată în România ;

d). asocierile dintre persoanele fizice române şi persoanele juridice române care nu

dau naştere uneia juridice, pentru veniturile realizate în România, cât şi în străinătate.

e). instituţiile publice, pentru veniturile extrabugetare din activităţi economice

desfăşurate în condiţiile legii.

Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit :

trezoreria statului, pentru operaţiunile din fondurile publice derulate prin contul

general al trezoreriei ;

instituţiile publice pentru fondurile publice constituite potrivit Legii finanţelor

nr.500/2002** ;

unităţile economice fără personalitate juridică ale organizaţiilor de nevăzători, de

invalizi şi ale asociaţiilor persoanelor cu handicap ;

fundaţiile testamentare ;* Publicată în Monitorul Oficial al României nr.927 din 23.12.2003, modificată şi completată prin OUG nr.138/2004, aprobată prin Legea 163/2005** Publicată în Monitorul Oficial nr.597/13.08.2002

Pagina 12 din 171


cooperativele care funcţionează ca unităţi protejate, special organizate, potrivit legii;

unităţile aparţinând cultelor religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi

valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult;

instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, potrivit legii;

asociaţiile pe proprietari, constituite ca persoane juridice potrivit Legii locuinţei nr.

114/ 1996***, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru

îmbunătăţirea confortului şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii

comune.

Începând cu data de 01 ianuarie/ 2005 cota de impozit pe profit este de 16%, cu

excepţiile prevăzute de ordonanţă.

Determinarea profitului impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile obţinute

din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate şi lucrărilor executate, din vânzarea

bunurilor imobile, inclusiv din câştiguri din orice sursă, şi cheltuielile efectuate pentru

realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă

cheltuielile nedeductibile.

Instrucţiunile privind metodologia de calcul a impozitului pe profit prevăd şi unele

venituri neimpozabile cum ar fi :

a). dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană

juridică română sau străină ;

b). diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca urmare a

încorporării rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor

creanţe la societatea la care se deţin participaţiile ;

c). veniturile, respectiv cheltuielile, rezultate din anularea datoriilor sau din încasarea

creanţelor, după caz, ca urmare a transferului de acţiuni sau de părţi sociale de la Fondul

Proprietăţii de Stat, conform convenţiilor ;

d). rambursările de cheltuieli nedeductibile, precum şi veniturile rezultate din anularea

provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducerea sau veniturile realizate din stornare.

Alte prevederi ale actelor normative susmenţionate se referă la următoarele :

Pierderea anuală, stabilită prin declaraţie de impozit pe profit, se recuperează din

profiturilor impozabile obţinute în următorii 5 ani.

*** publicată în Monitorul Oficial nr.254/21.10.1996

Pagina 13 din 171


Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare

termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul

înregistrării acestora.

Nu se recuperează pierderea fiscală înregistrată de persoana juridică în cazul în care

are loc divizarea sau fuziunea.

Contribuabilii care pe o perioadă de 3 ani consecutivi au realizat numai pierderi intră

automat în obiectivul de control al organului fiscal pentru constatarea cauzelor care au dus la

nerealizarea de profit.

Profitul impozabil stabilit şi impozitul pe profit se calculează şi se evidenţiază lunar

cumulat de la începutul anului fiscal.

Capitolul 2

definirea cheltuielilor, veniturilor şi a rezultatelor în standardele internaţionale de

contabilitate

Activitatea oricărei întreprinderi este constituita din diferite procese transformatoare

care generează consumuri (cheltuieli) şi în acelaşi timp produc rezultate (venituri). După

natura lor, aceste procese se pot grupa în activitatea de exploatare, activitatea financiară şi

activitatea extraordinară.

Realizarea obiectului de activitate al fiecărei întreprinderi presupune, utilizarea

factorilor de producţie, respectiv a resurselor materiale si a resurselor umane. O parte din

aceste bunuri de capital circulant :materii prime,materiale consumabile, o alta se depreciază

(bunurile de capital fix), iar altele (resursele umane) trebuie remunerate. Expresia bănească a

consumului factorilor de producţie-material şi uman determinată de obţinerea şi desfacerea

bunurilor materiale, executarea de lucrări şi prestarea de servicii reprezintă cheltuieli de

exploatare.

Recuperarea cheltuielilor se realizează pe seama veniturilor din exploatare în sensul

includerii acestor cheltuieli în costurile bunurilor, lucrărilor sau serviciilor, costuri constituind

elementul esenţial al preţului de vânzare, respectiv al tarifelor pentru servicii.

Reflectarea cheltuielilor privind activitatea de exploatare şi a veniturilor din această

categorie (activitate), după natura lor, face obiectul contabilităţii financiare a întreprinderii.

Această contabilitate determină şi evidenţiază în consecinţă, rezultatul global al activităţii de

Pagina 14 din 171


exploatare deci la nivelul întreprinderii. Contabilitatea financiară are ca obiect circuitul

patrimonial al întreprinderii luat în totalitatea şi structuralitatea sa ca entitate gestionară.

Scopul său este acela de a determina periodic, de regulă la închiderea exerciţiului financiar,

situaţia patrimoniului, situaţie financiară rezultatul global al exerciţiului bazat pe gruparea

veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de natura lor. Ea asigură şi gestionează informaţiile

necesare completării bilanţului, contului de profit şi pierdere, anexa la bilanţ, tabloul de

finanţare sau a tabloului de trezorerie.

Evidenţa calculul, analiza şi controlul costurilor şi rezultatelor analitice prin prisma

componentelor activităţilor consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate (feluri de

produse, lucrări, servicii), pe subdiviziuni organizatorice interne, componente ale

întreprinderii, secţii, ateliere, unităţi comerciale, hoteluri, în unele cazuri prin prisma

funcţiilor întreprinderilor, constituie obiectul contabilităţii de gestiune.

2.1. Noţiunea de cheltuială

Cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile, sub

formă de ieşiri sau de diminuări ale valorilor economice, sau de creare de datorii, care are ca

efect diminuarea capitalurilor proprii sub alte forme decât distribuirile în beneficiul

proprietarilor capitalului.

Prin cheltuieli se înţeleg atât pierderile şi minusurile de valoare, cât şi cheltuielile care

se referă la activităţile curente ale întreprinderii. Activitatea ordinară a întreprinderii cuprinde

toate operaţiile efectuate conform obiectului ei de activitate, iar cheltuielile acestei activităţi

se referă la costul vânzărilor, cheltuielile de personal, amortizări, etc. Cheltuielile activităţii

ordinare, în general, iau forma unei ieşiri sau unei diminuări de valoare a activelor, sub formă

de lichidităţi, stocuri, bunuri imobiliare, echipamente.

Activitatea extraordinară generează cheltuieli şi venituri care nu pot fi considerate că

se pot produce în mod frecvent cum ar fi de exemplu pierderile ca urmare a unui cutremur.

Dar trebuie menţionat că pentru o întreprindere de asigurări acest eveniment este un

eveniment ordinar pentru că face parte din obiectul său de activitate. Pierderile sau minusurile

de valoare pot să fie sau nu rezultatul activităţii curente a întreprinderii.

Cheltuielile unităţii patrimoniale constituie, potrivit Legii contabilităţii sumele sau

valorile plătite sau de plătit pentru:

consumurile materiale, lucrările executate, serviciile prestate şi pentru avantajele de

care beneficiază unitatea patrimonială;

Pagina 15 din 171


cheltuieli cu personalul;

executarea unor obligaţii legale sau contractuale de către unitatea patrimonială;

În cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului exerciţiului se cuprind de

asemenea:

amortizările şi provizioanele;

valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau disponibile.

Aceste cheltuieli delimitate pe feluri se grupează pe activităţi consumatoare de resurse

şi anume:

a). Cheltuieli din activitatea de exploatare, respectiv cheltuieli ocazionate de

desfăşurarea activităţii înscrise în obiectul firmei, legate de producţie, prestări servicii şi

operaţii comerciale. Din această categorie fac parte:

cheltuieli cu materii prime se referă la cheltuieli cu consumul de materii prime;

cheltuieli cu materialele consumabile constau în cheltuieli cu materiale auxiliare,

piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile;

cheltuieli privind obiectele de inventar care evidenţiază valoarea uzurii obiectelor de

inventar, inclusă pe cheltuieli, integral sau eşalonat pe durata mai multor exerciţii în funcţie

de metoda utilizată de unitatea patrimonială;

cheltuieli privind consumul de energie electrică şi apă reflectă cheltuielile ocazionate

de consumurile de energie şi apă necesare desfăşurării activităţii unităţii patrimoniale;

cheltuielile privind mărfurile cumpărate şi ambalajele sunt constituite din preţul de

cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte servicii

accesorii legate de achiziţia mărfurilor;

cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi (reparaţii, lucrări de întreţinere);

cheltuieli cu chiriile, locaţiile de gestiune şi primele de asigurare;

cheltuieli cu studiile şi cercetările evidenţiază cheltuielile ocazionate de procurarea de

studii şi plata contractelor de cercetare, precum şi contribuţiei unităţii patrimoniale la

constituirea fondului special pentru cercetare dezvoltare;

cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate constau în cheltuielile de protocol,

reclamă şi publicitate suportate de către unitatea patrimonială;

cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări, transportul de bunuri materiale şi personal

evidenţiază cheltuielile privind transportul de bunuri şi de personal executate de către terţi şi

suportate de către unitatea patrimonială;

cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe;

Pagina 16 din 171


cheltuieli cu remuneraţiile personalului reprezintă cheltuieli cu remuneraţiile cuvenite

personalului, în sumă brută cât şi alte cheltuieli de personal suportate de unitatea

patrimonială;

cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială se referă la cheltuielile unităţii

referitoare la contribuţia la asigurările sociale şi la constituirea fondului pentru ajutorul de

şomaj.

cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate sunt cheltuieli cu impozitele,

taxele şi vărsămintele asimilate suportate de întreprindere indiferent de rezultatul exerciţiului

(impozitul pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport, contribuţia la fondurile speciale,

etc.);

alte cheltuieli de exploatare includ pierderile din creanţe şi alte cheltuieli de

exploatare;

cheltuieli cu amortizările şi provizioanele se referă la cheltuielile de exploatare

privind amortizările imobilizărilor şi la cheltuielile de exploatare privind provizioanele pentru

riscuri şi cheltuieli şi pentru deprecierea activelor imobilizate sau circulante.

b) Cheltuieli din activitatea financiară cuprind:

pierderi din creanţe legate de participaţii reprezintă pierderi din creanţe imobilizate

ale întreprinderii;

cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, respectiv pierderea netă din vânzarea

titlurilor de plasament, adică diferenţa nefavorabilă dintre valoarea contabilă a titlurilor de

plasament şi preţul lor de cesiune;

cheltuieli din diferenţe de curs valutar, reprezentate din diferenţele nefavorabile de

curs valutar, rezultate în urma lichidării creanţelor şi datoriilor în valută, diferenţele

nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor bancare în devize, disponibilităţilor în

devize existente în casierie cât şi existentul în conturile de acreditive în devize;

cheltuielile privind dobânzile, reprezintă dobânzile datorate sau plătite;

alte cheltuieli financiare, reprezentate de sconturile acordate clienţilor, debitorilor sau

băncilor şi alte cheltuieli financiare;

cheltuieli cu amortizările şi provizioanele sunt cheltuielile cu constituirea de

provizioane legate de activitatea financiară a întreprinderii, cât şi cheltuielile financiare

privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor

c). Cheltuieli din operaţiuni extraordinare, respectiv acele cheltuieli care nu sunt

legate de activitatea normală- curentă a unităţii patrimoniale cum sunt:

Pagina 17 din 171


cheltuielile privind operaţiunile de gestiune, adică acele cheltuieli cu caracter

extraordinar, iar efectuarea în legătură cu operaţiile de gestiune curentă a firmei cum sunt:

pierderi din stocuri datorate calamităţilor;

despăgubiri, amenzi şi penalităţi;

donaţii şi subvenţii acordate;

pierderi din debitori diverşi;

cheltuieli privind operaţiile de capital sunt reprezentate de cheltuieli aferente activelor

imobilizate corporale, necorporale şi financiare ieşite din patrimoniu, cât şi alte cheltuieli

extraordinare privind operaţiile de capital

Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele care cuprind amortizarea imobilizărilor

necorporale şi corporale, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, provizioane privind

deprecierea imobilizărilor, provizioane pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de

execuţie, provizioane pentru deprecierea creanţelor şi titlurilor de plasament, amortizarea

primelor de rambursare a obligaţiunilor şi altele.

Cheltuieli cu impozitul pe profit reprezentând impozitul calculat asupra profitului

impozabil potrivit legii.

Pentru reprezentarea cheltuielilor se porneşte de la caracterul de proces al activităţilor

consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor se derulează

în mai multe etape succesive sau simultane în timp. Astfel în cadrul procesului cheltuielilor

se întâlnesc patru momente: angajarea, consumul plăţile, imputarea.

Angajarea are loc în momentul în care se contractează obligaţia bănească generatoare

de plăţi sau consumatoare de resurse.

Consumul este specific utilizării efective sau “specificării” resurselor în scopul

satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive după caz.

Plăţile constau în achitarea sumei de bani ca echivalente în cadrul relaţiilor financiare.

Imputarea reprezintă momentul când cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra

rezultatelor obţinute.

Analiza de mai sus, cu privire la momentele ocazionării cheltuielilor, se regăseşte şi în

contabilitatea financiară. Respectând principiul independenţei exerciţiilor, toate operaţiile

care determină cheltuieli sunt înregistrate în momentul generării sau angajării lor. Ea

presupune individualizarea şi reflectarea cheltuielilor în faza de angajare şi consum.

În concordanţă cu principiul rezultatului este necesar să se delimiteze momentul în

care cheltuielile se consideră consumate şi veniturile realizate, iar pe această bază imputarea

costului ataşat in vederea diminuării rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul

Pagina 18 din 171


recunoaşterii cheltuielilor consumate în momentul utilizării resurselor sau facturării de către

client.

Generalizând se poate aprecia că în contabilitatea financiară se grupează în cheltuieli

curente, cheltuieli înregistrate în avans, cheltuieli de repartizat, pe mai multe exerciţii,

cheltuieli de plată.

Cheltuieli înregistrate în avans şi cele repartizate pe mai multe exerciţii sunt, după

caz, cheltuieli constatate sau angajate în mai multe exerciţii sunt, după caz, cheltuieli

constatate sau angajate în exerciţiul „N”, dar recunoscute de rezultatul exerciţiului „N+1” sau

exerciţiul „N+a, (a=1,..n)

În ceea ce priveşte cheltuielile de plată sunt consumurile constatate efectiv pentru care

nu s-au primit până la închiderea exerciţiului documente de constatare.

Principalele obiective ale contabilităţii cheltuielilor sunt:

fundamentarea cheltuielilor în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza informaţiilor

din exerciţiul anterior şi a obiectivelor perioadei anterioare;

delimitarea riguroasă a cheltuielilor în timp, pentru a separa strict cheltuielile care

aparţin exerciţiului curent;

încadrarea cheltuielilor, după natura lor economică, pe grupe de cheltuieli şi activităţi

pentru a asigura comparabilitatea acestora cu veniturile obţinute şi stabilirea rezultatului

financiar pe structura activităţilor care le-au generat.

Pentru atingerea acestor obiective, în organizarea contabilităţii cheltuielilor trebuie să

se aibă în vedere următorii factori:

criteriile unitare de structurare şi clasificare a cheltuielilor adoptate de „Regulamentul

pentru aplicarea legii contabilităţii” şi Planul general de conturi;

natura cheltuielilor, corespunzătoare specificului activităţii patrimoniale;

regimul juridic şi financiar al impozitelor şi taxelor care afectează cheltuielile;

corelaţia cheltuielilor şi veniturilor cu contabilitatea de gestiune în cadrul căreia se

calculează costurile şi rentabilizarea pe fiecare produs, lucrare sau serviciu;

metoda de inventar adoptată în contabilizarea stocurilor;

Gruparea categoriilor de cheltuieli, titulatura şi simbolurile conturilor sunt prezentate

grafic în anexa nr.2.

2.2. Noţiunea de venit

Pagina 19 din 171


Veniturile sunt creşteri de avantaje economice în cursul perioadei contabile sub formă

de creşteri de active sau diminuări de pasive, care au rezultat creşterea capitalurilor proprii

sub alte forme decât creşterea provenită din contribuţiile proprietarilor capitalului. În

categoria veniturilor se cuprind atât veniturile din activitatea curentă a întreprinderii cum ar

fi: vânzări, onorarii, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii cât şi alte venituri şi

plusuri de valori. Veniturile şi plusurile de valoare pot să fie sau nu generate de activitatea

curentă a întreprinderii şi în cadrul acestora sunt cuprinse veniturile obţinute în urma cesiunii

activelor pe termen lung, cele care provin din reevaluarea valorilor mobiliare cotate cât şi

cele care provin din reevaluarea activelor pe termen lung. În aceeaşi categorie se includ

stocurile obţinute de întreprindere de la furnizorii săi, câştigurile nete din

cumpărarea/vânzarea de titluri de plasament şi diferenţele favorabile de curs valutar.

Veniturile sunt reprezentate de totalitatea operaţiilor economice care afectează

patrimoniul întreprinderii prin mărimea activului, dacă se face încasări în numerar ori dacă se

încasează în prealabil creanţele asupra clienţilor sau prin micşorarea unor elemente de pasiv

reprezentate prin stingerea obligaţiilor, prin furnizarea de bunuri şi servicii unui creditor

pentru a stinge obligaţia de rambursare a creditului de diminuarea provizioanelor, dacă

acestea rămân fără obiect, integral sau parţial.

Veniturile corespund valorilor de încasat provenind din:

livrări de bunuri, executări de lucrări, prestări servicii şi din avantaje pe care unitatea

patrimonială a consimţit să le primească;

executarea unor obligaţii legale sau contractuale pentru terţi;

venituri financiare;

venituri extraordinare;

producţia stocată;

producţia imobilizată;

diminuarea sau anularea provizioanelor;

preţul de vânzare a activelor cedate;

Organizarea contabilităţii veniturilor are în vedere gruparea acestora pe categorii de

venituri, după natura lor, astfel:

a).Venituri din exploatare, care cuprind următoarele categorii:

venituri din vânzarea produselor finite şi a semifabricatelor;

venituri din lucrări executate şi servicii prestate;

venituri din studii şi cercetări;

venituri din chirii şi locaţii de gestiune;

Pagina 20 din 171


venituri din vânzarea mărfurilor;

venituri din activităţi diverse;

Variaţia stocurilor reprezintă variaţia în plus (cazul stocajului când stocul final mai

mare decât stocul iniţial) sau în minus (cazul destocajului, când stocul final mai mic decât

stocul iniţial), între valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse şi producţia în curs

de execuţie, de la finele perioadei şi valoarea iniţială a acestor stocuri fără a lua în

considerare provizioanele constituite pentru depreciere. Variaţiile de producţie stocată se

determină pentru fiecare formă de produse stocate (produse finite, semifabricate, produse

reziduale) cât şi pentru producţia în curs de execuţie;

venituri din producţia de imobilizări corporale şi necorporale reprezintă costul

lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de unitatea patrimonială, pentru ia însăşi, şi înregistrate ca

active imobilizate corporale şi necorporale;

venituri din subvenţii de exploatare reprezintă sume primite cu titlu gratuit

(nepurtătoare de dobândă şi nerambursabile) pentru finanţarea activităţii de exploatare, sume

alocate din partea statului, colectivităţilor publice sau altor unităţi patrimoniale;

venituri din creanţe reactive;

venituri din provizioane privind exploatarea reprezintă veniturile din diminuarea sau

anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, pentru deprecierea imobilizărilor şi

activelor circulante aferente activităţii de exploatare.

b). Veniturile financiare cuprind:

venituri din participaţii, alte imobilizări financiare şi creanţe imobilizate, adică

dividendele încasate prin participaţiile la capitalul altor societăţi şi din alte titluri imobilizate

şi dobânzile aferente creanţelor imobilizate;

venituri din titluri de plasament reprezintă veniturile nete rezultate din vânzarea

titlurilor de plasament, atunci când preţul de vânzare a acestor titluri este superior valorii lor

de achiziţie;

venituri din diferenţe de curs valutar reprezintă venituri obţinute din diferenţele

favorabile de curs valutar, rezultate în urma lichidării împrumuturilor şi datoriile în valută ale

unităţii şi din diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor bancare în

devize, disponibilităţilor în devize existente în casierie, precum şi existentului în conturile de

acreditive în devize;

veniturile din dobânzi includ dobânzile primite pentru disponibilităţile din conturile

bancare şi pentru împrumuturile acordate;

Pagina 21 din 171


alte venituri financiare se referă la sconturile obţinute de la furnizori şi alţi creditori

cât si alte venituri financiare;

venituri din provizioane reprezentând venituri din diminuarea sau anularea

provizioanelor constituite în legătură cu activitatea financiară a întreprinderii cum sunt

provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor financiare şi pentru deprecierea titlurilor de

plasament.

c). Venituri extraordinare care cuprind următoarele:

venituri din operaţii de gestiune care se referă la activitatea de exploatare a

întreprinderii, cum sunt primirea de donaţii, de active circulante, drepturi de personal

neridicate şi prescrise, venituri din despăgubiri şi penalităţi şi alte venituri extraordinare din

operaţii de gestiune;

venituri din operaţii de capital sunt venituri din vânzarea activelor imobilizate,

exclusiv, taxa pe valoare adăugată (T.V.A.), subvenţiile pentru investiţii virate la rezultatul

exerciţiului cât şi alte venituri din operaţii de capital;

venituri din cedarea activelor;

venituri din provizioane reprezintă veniturile extraordinare din anularea sau

diminuarea provizioanelor (pentru riscuri şi cheltuieli, pentru deprecieri şi reglementate);

Pentru reprezentarea veniturilor se porneşte de la caracterul de proces al activităţii

producătoare de rezultate. În cadrul procesului de crearea veniturilor se delimitează patru

momente: producţia, facturarea sau vânzarea pe credit, încasarea, încorporarea.

Producţia este momentul creării rezultatului ca produs al activităţii consumatoare de

resurse.

Facturarea sau vânzarea pe credit constă în transferarea dreptului de proprietate de la

vânzător la client.

Încasarea reprezintă etapa în care rezultatul vândut se transformă în bani.

Încorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în

rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespondente.

Analiza de mai sus, cu privire la momentele creării veniturilor, se regăseşte şi în

contabilitatea financiară. Respectând principiul independenţei exerciţiilor, toate operaţiile

care determină venituri sunt înregistrate în momentul generării sau angajării lor. Ea

presupune individualizarea şi reflectarea veniturilor în momentul obţinerii şi a realizării lor.

În concordanţă cu principiul rezultatului este necesar să se delimiteze momentul în

care cheltuielile se consideră consumate şi veniturile realizate, iar pe această bază imputarea

costului ataşat în vederea delimitării rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul

Pagina 22 din 171


recunoaşterii veniturilor realizate în momentul transferării dreptului de proprietate, deci a

livrării sau facturării către client. Dacă veniturile nu sunt legate de vânzări sunt considerate

realizate în momentul constatării lor. Pornind de la venitul realizat al exerciţiului, în mod

corespunzător se delimitează veniturile în: venituri curente, venituri înregistrate în avans,

venituri de realizat.

Veniturile curente sunt constatate, înregistrate şi încorporate în rezultatul exerciţiului

curent.

Veniturile înregistrate în avans sunt constatate în exerciţiul ”N” dar încorporate în

rezultatul exerciţiului „N+1”.

Veniturile de realizat sunt venituri realizate efectiv în exerciţiul „N” şi încorporate în

rezultatul aceluiaşi exerciţiu, pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare.

Principalele obiective ale organizării veniturilor sunt :

evidenţa şi controlul îndeplinirii planului de livrări, de produse şi clienţi, potrivit

condiţiilor stabilite prin contractele economice ca premisă fundamentală a realizării

veniturilor;

fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe baza informaţiilor din exerciţiul

anterior şi programelor exerciţiului curent;

urmărirea şi controlul executării bugetului de venituri şi cheltuieli în scopul realizării

prevederilor acestuia;

delimitarea în timp a veniturilor, astfel încât să se separe riguros elementele care

aparţin strict exerciţiului curent conform principiului independenţei exerciţiilor;

încadrarea veniturilor pe grupe şi activităţi pentru a asigura compatibilitatea şi

comparabilitatea cu cheltuielile ocazionate pentru obţinerea veniturilor şi stabilirea pe această

bază a rezultatelor financiare pe structura activităţilor care le-au generat;

determinarea nivelului de realizare a acoperirii de niveluri a cheltuielilor de producţie

şi desfacere;

calculul cifrei de afaceri, prin însumarea veniturilor realizate din livrări de bunuri,

executare de lucrări şi prestaţiile de servicii şi alte venituri din activitatea de exploatare, mai

puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.

Organizarea contabilităţii veniturilor este influenţată de o serie de factori şi anume:

natura veniturilor corespunzător specificului activităţii unităţii patrimoniale. În

condiţiile economiei de piaţă sunt considerate venituri generate de activitatea de bază atât

veniturile obţinute din vânzarea produselor fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor

prestate care fac obiectul principal de activitate al unui agent economic, cât şi veniturile

Pagina 23 din 171


obţinute din diferite activităţi anexe, legate indirect de profitul principal de activitate. Pe

lângă aceste venituri din activitatea de exploatare, unitatea patrimonială mai realizează

venituri din activitatea financiară, din operaţiuni extraordinare şi din provizioane.

regimul juridic şi financiar al impozitelor şi taxelor care afectează veniturile;

criteriile unitare structurare şi clasificare a veniturilor adaptate de regulamentul pentru

aplicarea legii contabilităţii şi planul general de conturi.

preţurile şi tarifele pentru vânzări şi prestări de servicii utilizate pentru valorificarea

bunurilor constituie un factor important al organizării, de care depind conturile care

evidenţiază elementele din structura acestuia şi obligaţiile ce trebuie decontate. În general, în

relaţiile dintre unitatea patrimonială producătoare şi unităţile beneficiare se practică preţurile

de vânzare, care exprimă echivalentul bănesc al sumelor încasate sau de încasat ca urmare a

vânzării bunurilor.

Conturile de venituri prezentate în cuprinsul lucrării de mai sus împreună cu

simbolurile şi denumirea acestora se regăsesc grupate pe activităţi în anexa nr.1.

2.3. Noţiunea de rezultat

Rezultatul întreprinderii se poate defini fie în raport de natura de venituri şi cheltuieli,

respectiv funcţiile întreprinderii delimitate ca segmente comparabile la nivelul cărora se

asociază venitul cu costul corespondent, fie din punct de vedere patrimonial, acela adoptat

pentru menţinerea capitalului financiar. În primul caz rezultatul reprezintă diferenţa dintre

venitul total al întreprinderii şi costul total iar cel de-al doilea, calculul rezultatului trebuie să

asigure menţinerea capacităţii de finanţare a capitalului ca sumă investită de către proprietar

rezultatul identificându-se cu variaţia situaţiei patrimoniului.

Din cele prezentate mai sus rezultă „ prin prisma diferenţei între veniturile din

vânzarea bunurilor mobile şi imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate,

serviciile prestate şi lucrările executate, inclusiv câştigurile din orice sursă, şi cheltuielile

efectuate pentru realizarea acestora dintr-un exerciţiu financiar”

Rezultatul din cele menţionate până acum se degajă două relaţii privind calculul

acestuia:

a). ecuaţia activităţii consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate:

Rezultatul = Veniturile realizate - Cheltuielile exerciţiului N

exerciţiului ale exerciţiului N corespondente veniturilor

realizate

Pagina 24 din 171


b). ecuaţia variaţiei situaţiei patrimoniului:

Rezultatul = Situaţia netă finală - Situaţia netă iniţială +(-) Aportul proprietarului

exerciţiului a patrimoniului la a patrimoniului la la capitalul propriu

închiderea deschiderea în exerciţiul N

exerciţiului N exerciţiului financiar

Rezultatul exerciţiului reprezintă prin intermediul unui singur element al bilanţului

propriu-zis, ceea ce dă notă că sub aspect informaţional are un caracter general, neasigurând

premisele sau datele necesare pentru efectuarea analizei modului cum a fost obţinut şi

implicit pentru determinarea factorilor de influenţă în vederea luării deciziilor ce se impun

pentru perioada următoare. În scopul eliminării acestui neajuns se foloseşte un instrument

contabil distinct denumit „Contul de profit şi pierdere” care reprezintă o altă componentă a

bilanţului contabil.

Codul conceptual IASC* privind elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare arată

că „informaţiile despre rezultatul întreprinderii, în special profitabilitatea acesteia sunt

necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale de resurse economice pe care

întreprinderea la va putea controla în viitor. Informaţiile despre variabilitatea rezultatelor,

sunt importante în această privinţă. Informaţiile despre rezultate sunt utile în a anticipa

capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de lichidităţi cu resursele existente. Sunt utile şi

pentru formularea raţionamentelor despre eficienţa cu care întreprinderea poate utiliza noi

resurse”.

Situaţiile financiare care consolidează şi comunică informaţia privind rezultatele sunt

bilanţul şi contul de profit şi pierdere. Bilanţul constată rezultatul sub formă de profit sau

pierdere în calitatea sa de variaţie de bogăţie a întreprinderii determinată de activitatea sa în

timpul unui exerciţiu financiar, iar contul de profit şi pierdere descrie şi explică rezultatul

prin prisma structurilor de cheltuieli şi venituri care le-au determinat, implicit a activităţilor

consumatoare şi producătoare de rezultate. Cadrul pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor

financiare elaborat de IASC formează complementaritatea dintre cele două modele de situaţii

financiare şi astfel ”Informaţiile despre poziţia financiară sunt în primul rând de bilanţ.

Informaţiile despre rezultate sunt oferite în primul rând de contul de rezultate”.

* Standarde Internaţionale de Contabilitate şi Raportare Financiară, Editura economică, Bucureşti 2005

Pagina 25 din 171


Contabilitatea în partidă dublă prezintă rezultatul calculat în raport cu variaţia situaţiei

nete a patrimoniului şi rezultatul determinat pe baza relaţiei globale şi structurale dintre

veniturile şi cheltuielile corespondente acestora de forma: rezultatul = venituri – cheltuieli.

Practica contabilă contemporană permite conturarea unei tipologii de prezentare a

contului de profit şi pierdere care are la bază două criterii şi anume clasificarea conturilor de

rezultate după forma de prezentare şi clasificarea conturilor de rezultate după conţinutul

informaţional. După forma de prezentare conturile de rezultate se clasifică sub formă de

tablou bilateral sau forma cont şi sub formă de listă, iar după conţinutul informaţional

distingem contul de rezultate cu prezentarea destinaţiei cheltuielilor şi veniturilor.

Directiva a IV a europeană** instituie scheme obligatorii pentru prezentarea contului

de profit şi pierdere dar datorită diferenţelor de cultură şi tradiţie contabilă din ţările

comunitare, aceasta dă posibilitatea de opţiune în mai multe scheme de cont de profit şi

pierdere. Directiva a IV a europeană propune două scheme diferenţiate în funcţie de criteriul

ales pentru structurarea cheltuielilor şi veniturilor, cel al naturii sau cel al funcţiilor

(destinaţiei). Pentru asigurarea compatibilităţii informaţiei contabile, Directiva a IV a

europeană prevede ca fiecare post din contul de rezultate să prezinte valori pentru exerciţiul

curent cât şi pentru exerciţiul precedent.

Cu privire la constituirea profitului brut al exerciţiului pe seama rezultatelor din

activitatea de: exploatare, financiară şi extraordinare precum şi schema de repartizare a

profitului net în contextul legislaţiei în vigoare aceasta rezultă din schema prezentată în anexa

nr.3.

2.3.1. Modelul de cont de profit şi pierdere

propus de Directiva a IV a C.E.E.

cu analiza cheltuielilor după natura lor

Ţările care au adoptat modelul franco-german preferă prezentarea cheltuielilor şi

veniturilor după natura lor economică în contul de profit şi pierdere. Această clasificare a

cheltuielilor asigură facilitatea prelucrării informaţiilor contabile, pentru că înregistrările în

contabilitate se fac plecând de la natura operaţiei consemnate în documente, independent de

destinaţia internă a cheltuielilor. Această structurare a contului de profit şi pierdere prezintă ** Reglementări contabile conforme cu Directiva a IVa a Comunităţilor Europene, aprobate prin Ordinul MFP nr.1752-2005, publicat în Monitorul Oficial nr.1080/30.11.2005.

Pagina 26 din 171


informaţii globale asupra întreprinderii privind capacitatea acesteia de a genera o valoare

adăugată la intrările în ciclul de exploatare, ca urmare a mijloacelor proprii utilizate în

procesul de producţie şi de distribuţie şi creează posibilitatea unor analize globale privind

performanţa întreprinderii.

Schema de cont de rezultate, propusă de Directiva a IV a*, cu analiza cheltuielilor

după originea sau natura lor, în format listă se prezintă astfel:

1. Mărimea netă a cifrei de afaceri

2. Variaţia stocurilor de produse finite şi lucrări în curs de execuţie

3. Lucrări efectuate de întreprindere, pentru sine, şi înregistrate în avans

4. Alte venituri din exploatare

5.a). cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile

b). Alte cheltuieli externe

6. Cheltuieli de personal

a).salarii şi alte drepturi de personal

b).Cheltuieli sociale, cu menţionarea separată a celor care acoperă pensiile

7.a). Corectările de valoare privind cheltuielile de constituire, imobilizările corporale

şi necorporale;

b). Corectările de valoare privind elementele activului circulant, în măsura în care se

depăşesc corectările normale de valoare în cadrul întreprinderii:

8. Alte cheltuieli de exploatare

9. Venituri care provin din participaţii, cu menţionarea separată a celor ce provin de la

întreprinderile legale.

10. Venituri care provin din alte valori mobiliare şi din alte creanţe ale activului

imobilizat, cu menţionarea separată a celor ce provin de la întreprinderile legale.

11. Alte dobânzi şi venituri asimilate, cu menţionarea separată a celor ce provin de la


12. Corectările de valoare privind imobilizările financiare şi valorile mobiliare

aparţinând activului circulant.

13. Dobânzi şi cheltuieli asimilate, cu menţionarea separată a celor ce vizează


14. Impozitul asupra rezultatului care provine din activităţile ordinare.

15. Rezultatul care provine din activităţi ordinare, după impozitare.

16. Venituri extraordinare.

* Aprobată prin Ordinul MFP nr.1752-2005, publicat în Monitorul Oficial nr.1080/30.11.2005

Pagina 27 din 171


17. Cheltuieli extraordinare.

18. Rezultatul extraordinar.

19. Impozitul asupra rezultatului extraordinar.

20. Alte impozite care nu figurează în posturile anterioare.

21. Rezultatul exerciţiului.

Schema de cont de rezultate propusă de Directiva a IV a cu analiza cheltuielilor după

originea sau natura lor, în forma cont se prezintă astfel, conform tabelului nr.2:

Tabel nr. 2

A. Cheltuieli B. Venituri

1. Reducerea stocurilor de produse finite

şi lucrări în curs de execuţie

2. a) Cheltuieli cu materii prime şi

materiale consumabile

b) Alte cheltuieli de exploatare

3. Cheltuieli cu personalul

a) salarii şi alte drepturi de personal

b)Cheltuieli sociale, cu menţionarea

separată a celor care acoperă pensiile

4. a) Corectările de valoare privind

cheltuielile de constituire, imobilizările

corporale şi necorporale

b) Corectările de valoare privind

elementele activului circulant, în măsura în

care ele depăşesc corectările normale de

valoare în cadrul întreprinderii

5. Alte cheltuieli din exploatare

6. Corectările de valoare privind

imobilizările financiare şi valorile mobiliare

aparţinând activului circulant

7. Dobânzi şi cheltuieli asimilate, cu

menţionarea separată a celor ce vizează


2. Creşterea stocurilor de produse finite în

curs şi livrări în curs de execuţie

3. Lucrări de întreprindere, pentru sine şi

înregistrate în activ


5. Venituri care provin din participaţii, cu

menţionarea separată a celor care provin de

la întreprinderile legale.

Pagina 28 din 171


întreprinderile legale

8. Impozitul asupra rezultatului care

provine din activităţi ordinare

9. Rezultatul care provine din activităţi

ordinare după impozitare

10. Cheltuieli extraordinare

11. Impozitul asupra rezultatului

extraordinar

12. Alte impozite care nu figurează la

posturile anterioare

13. Rezultatul exerciţiului

6. Venituri care provin din alte valori

mobiliare şi din creanţe ale activului

imobilizat cu menţionarea separată a celor

care provin de la întreprinderile legale.

7. Alte dobânzi şi venituri asimilate, cu

menţionarea separată a celor care provin de

la întreprinderile legale.


ordinare după impozitare.

9. Venituri extraordinare

10 .Rezultatul exerciţiului.

Cu acest model de cont de profit şi pierdere se poate studia consumul intrărilor

raportând diferite cheltuieli clasate după natura lor la producţia exerciţiului. Pe această cale se

pot aprecia bogăţia creată şi repartiţia sa. Întreprinderea are un dublu rol de îndeplinit şi

anume să creeze bogăţie şi să participe în egală măsură la distribuirea acestei bogăţii sub

formă de salarii, impozite şi taxe, dobânzi, amortismente, rezultate, toate aceste distribuiri

reprezentând remunerarea factorilor care au contribuit la crearea bogăţiei. Contul de profit şi

pierdere alcătuit pe criteriul naturii veniturilor şi cheltuielilor prezintă interes pentru factorii

de producţie participanţi la crearea şi distribuirea bogăţiei.

2.3.2. Modelul de cont de profit şi pierdere

propus de Directiva a IVa C.E.E.*

cu prezentarea cheltuielilor după funcţiile lor

*Aprobată prin Ordinul MFP nr.1752-2005, publicat în Monitorul Oficial nr.1080/30.11.2005

Pagina 29 din 171


Ţările care au adoptat modelul anglo-saxon privilegiază abordarea cheltuielilor şi

veniturilor pe funcţii ale întreprinderii. Aceste ţării au un sistem contabil de întreprindere de

tip monist, în care contabilitatea financiară este conectată la contabilitatea de gestiune.

Aceasta formă de prezentare a contului de profit şi pierdere răspunde mai bine nevoilor

informaţionale ale managerilor, deoarece oferă în mod direct datele necesare gestiunii firmei.

Schema listă de cont de profit şi pierdere alcătuită după funcţia cheltuielilor aşa cum

este formulata de Directiva a IV-a europeană se prezintă astfel:

Mărimea netă a cifrei de afaceri

Costul producţiei prestaţiilor furnizate, pentru realizarea cifrei de afaceri

Rezultatul brut care provine din cifra de afaceri

Costurile de distribuţie

Cheltuielile generale administrative

Alte venituri din exploatare

Venituri care provin din participaţii, cu menţionarea separată a celor care provin de la


Veniturile care provin din alte valori mobiliare şi din creanţe ale activului imobilizat

cu menţionarea separată a celor care provin de la întreprinderile legale

Alte dobânzi şi venituri asimilate, cu menţionarea separată a celor care provin de la


Corectările de valoare privind imobilizările financiare şi valorile mobiliare aparţinând

activului circulant.

Dobânzi şi cheltuieli asimilate, cu menţiunea separată a celor care provin de la

întreprinderile legale:

Impozitul asupra rezultatului care provine din activităţile ordinare

Rezultatul care provine din activităţile ordinare, după impozitare

Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinare

Rezultatul extraordinar

Impozitul asupra rezultatului extraordinar

Alte impozite care nu figurează la posturile anterioare

Rezultatul exerciţiului

Structura contului de profit şi pierdere sub formă tabelara se prezintă astfel, conform

tabelului nr. 3:

Pagina 30 din 171


Tabel nr. 3

A. Cheltuieli B. Venituri

1. Costurile de producţie ale

prestaţiilor furnizate, pentru realizarea

cifrei de afaceri (inclusiv corectările de

valoare)

2. Costurile de distribuţie (inclusiv

corectările de valoare)

3. Cheltuieli generale administrative

(inclusiv corectările de valoare).

4. Corectările de valoare privind

imobilizările financiare şi valorile

mobiliare aparţinând activului circulant

5. Dobânzi şi cheltuieli asimilate, cu

menţionarea separată a celor ce vizează


6. Impozitul asupra rezultatului care

provine din activităţi ordinare




9. Impozitul asupra rezultatului

extraordinar

10. Alte impozite care nu figurează la

posturile anterioare




3. Venituri care provin din participaţii,

cu menţionarea separată a celor care

provin de la întreprinderile legale.

4. Venituri care provin din alte valori

mobiliare şi din creanţe ale activului

imobilizat cu menţionarea separată a

celor care provin de la întreprinderile

legale.

5. Alte dobânzi şi venituri asimilate, cu

menţionarea separată a celor care provin

de la întreprinderile legale.





Pagina 31 din 171


Modelul de cont de rezultate propus de Directiva a IV-a cu analiza cheltuielilor după

funcţia lor oferă posibilitatea studierii gestiunii funcţiilor întreprinderii raportând costurile

diferitelor funcţii la producţia vândută, în acest fel constatându-se eficienţa gestiunii. Acest

model de cont de profit şi pierdere reprezintă interes informaţional pentru investitorii de

capital care în calitatea lor de ofertanţi de capital sunt preocupaţi de riscul ataşat şi profitul

adus de investiţia lor. În cadrul acestora acţionarii sunt interesaţi şi de informaţii care să le

servească pentru a evalua capacitatea întreprinderii de a plăti dividende.

Pagina 32 din 171


2.3.3. Trecerea de la contul de rezultate prin natură

la contul de rezultate prin funcţii

Prezentarea celor două modele privind contul de rezultate a ridicat problema analizei

comparative cu redarea valenţelor informaţionale. Astfel prin opoziţie se apreciază ca

modelul prin natura cheltuielilor şi veniturilor permite evidenţierea consumurilor intrate şi

repartizarea bogăţiei create, în schimb modelul în funcţii dezvăluie ponderea funcţiilor în

crearea bogăţiei şi calitatea gestiunii lor.

Directiva a IV-a a C.E.E.* prevede că opţiunea pentru un model sau altul aparţine

fiecărei ţări, iar dacă ţara nu a optat ea este transferată la nivelul societăţilor comerciale. Un

asemenea comportament are o determinare obiectivă; întreprinderea ca entitate patrimonială

se dezvăluie în toată plenitudinea sa prin două laturi: a) latura globală, care descrie în

principal raporturile întreprinderii cu ceilalţi agenţi economici;

b). latura analitică, care se preocupă de consecinţele interne ale acestor raporturi,

precum şi cu evenimentele care survin în interesul întreprinderii;

Nucleul conversiei contului de rezultate prin natură la contul de rezultate prin funcţii

îl prezintă cheltuielile de exploatare cu separarea lor în structura:

Costul de producţie al bunurilor şi serviciilor vândute

Cheltuielile generale de administraţie

Cheltuielile de desfacere

Alte cheltuieli de exploatare


Costul de producţie al bunurilor şi serviciilor vândute nu se poate calcula decât prin

recurs la contabilitatea de gestiune, indicatorul luat în viziune fiind producţia globală.

În literatura de specialitate franceză este prezentată varianta pentru combinare a celor

două, natura şi funcţii, care are drept mediu de referinţă producţia vândută cu decompoziţia

cheltuielilor pe funcţii şi cadrul lor pe natură.

Modul simplificat al unui asemenea cont pentru o întreprindere producătoare se

prezintă astfel:

Producţia vândută

(-) Costul de producţie al vânzărilor din care:

Materii prime şi materiale consumate

* Aprobată prin Ordinul MFP nr.1752-2005, publicat în Monitorul Oficial nr.1080/30.11.2005

Pagina 33 din 171


Cheltuieli cu lucrările şi serviciile primite de la terţi

Cheltuieli cu personalul

Amortizări

Alte cheltuieli

(=) MARJA BRUTĂ.

(-) Cheltuieli de distribuţie din care:

- Materii şi alte cumpărări

- Cheltuieli cu lucrările şi serviciile primite de la terţi

- Cheltuieli cu personalul

- Amortizări

- Alte cheltuieli

(+) Cheltuieli generate de administraţie, din care:

- Materii şi alte cumpărări

- Cheltuieli cu lucrările şi serviciile primite de la terţi

- Cheltuieli cu personalul

- Amortizări

- Alte cheltuieli

(-) Alte cheltuieli externe de exploatare

(+) Alte venituri din exploatare

(=) Rezultatul din exploatare (profit sau pierdere)

(+,-) Rezultatul financiar

(-) Impozitul financiar

(=) Rezultatul net al exerciţiului (profit sau pierdere)

2.3.4. Schema contului de profit şi pierdere

proprie contabilităţii din România

Legea contabilităţii nr.82/1991* republicata stabileşte că veniturile şi cheltuielile se

reflectă în contabilitatea financiară în funcţie de natura lor: de exploatare, financiare şi

respectiv extraordinare. În cadrul acestor categorii de venituri şi cheltuieli, conturile

corespunzătoare se pot dezvolta în analitic în funcţie de necesităţile impuse în anumite

reglementări sau potrivit nevoilor proprii.

* Republicată în Monitorul Oficial nr.48/14.01.2005

Pagina 34 din 171


În contabilitate, potrivit legii contabilităţii profitul sau pierderea se determină lunar. În

scopul determinării acestor mărimi, conturile de cheltuieli şi venituri se închid, provizoriu

prin „rezultatul exerciţiului”.

Rezultatul exerciţiului se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile

exerciţiului. Instrumentul prin care se face această determinare este contul de profit şi

pierdere.

Modelul de cont de profit şi pierdere prevăzut în reglementările contabile româneşti se

prezintă sub formă de listă cu prezentarea cheltuielilor şi veniturilor după natura lor

economică. Normele contabile româneşti nu dau posibilitatea de alegere între mai multe

modele de prezentare a contului de profit şi pierdere, aceasta fiind explicată prin faptul că

situaţiile financiare româneşti sunt orientate mai către satisfacerea intereselor informaţionale

ale statului. Operaţiile economice financiare ale unei unităţi patrimoniale sunt grupate pe

activităţi în funcţie de caracterul ordinar, obişnuit, respectiv al acestora. Astfel se disting

operaţiuni curente care sunt operaţiuni legate de activitatea principală sau de exploatare şi

care au un caracter ordinar şi respectiv, acestea generând rezultatul curent, şi operaţiuni

extraordinare care au un caracter nerepetitiv, accidental.

Modelul contului de profit şi pierdere prevăzut în reglementările contabile româneşti

grupează veniturile şi cheltuielile în aşa fel încât să reiasă din calcul cifra de afaceri,

producţia exerciţiului, veniturile totale din exploatare, cheltuielile totale din exploatare,

rezultatul din exploatare, venituri financiare, cheltuieli financiare şi rezultatul financiar,

rezultatul curent, veniturile extraordinare, cheltuielile extraordinare şi rezultatul extraordinar,

rezultatul exerciţiului şi impozitul pe profit.

Potrivit Ordinului 1752/2005* * al Ministrului finanţelor pentru aprobarea

Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comuniunilor Economice

Europene şi cu Standardele Internaţionale, Contul de Profit şi Pierdere trebuie să prezinte cel

puţin următoarele elemente:

1. Cifra de afaceri netă

2. Variaţia stocurilor de produse finite şi produse în curs de execuţie

3. Producţia efectuată în scopuri proprii şi capitalizată


5. a). Cheltuieli cu materiile prime şi consumabile

b). Alte cheltuieli din afară

6. Cheltuieli cu personalul

* * Publicat în Monitorul Oficial nr.1080/31.11.2005

Pagina 35 din 171


a). Salarii

b). Cheltuieli cu asigurările sociale, cu menţionarea distinctă a celor referitoare la

pensii.

7. a). Ajustarea valorilor imobilizărilor corporale şi necorporale

b). Ajustarea valorii activelor circulante

8. a). Alte cheltuieli de exploatare

b). Profitul sau pierderea din exploatare

9. Venituri din interes de participare

10. Venituri din alte investiţii financiare şi împrumuturi ce fac parte din activele

imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţi din cadrul grupului

11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor

generate de societăţi din cadrul grupului.

12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca

active circulante.

13. Cheltuieli cu dobânzi şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor ce

privesc societăţile din cadrul grupului.

14. Profitul sau pierderea din activitatea curentă



17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară

18. Impozitul pe profit

19. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus

20. Rezultatul exerciţiului financiar

Cheltuielile şi veniturile se înregistrează în contabilitate în conturile din clasa a 6-a

„Conturi de cheltuieli” şi clasa a 7-a „Conturi de venituri”.

Conturile din clasa 6 sunt conturi cu funcţie contabilă de activ. Ele se debitează în

cursul perioadei cu cheltuielile de diferite naturi în corespondenţă cu conturile de stocuri, de

terţi, de trezorerie, precum şi prin conturile de amortisment şi provizioane. Dar apar şi situaţii

de creditare a conturilor de cheltuieli, în situaţia regularizărilor, când cheltuielile nu aparţin

perioadei, la constatarea unor plusuri de stocuri la inventar, cu diferenţele negative de preţ

aferente ieşirilor de stocuri din gestiune. La sfârşitul perioadei soldul acestor conturi se

transferă asupra contului de profit şi pierdere prin creditarea lor.

Conturile de venituri funcţionează conform regulii de funcţionare a conturilor de

pasiv. În cursul perioadei de gestiune conturile de venituri se creditează prin conturile ce

Pagina 36 din 171


reflectă forma corectă a acestor venituri, în funcţie de natura lor şi anume: conturi de

imobilizări, conturi de stocuri, conturi de creanţe şi conturi de trezorerie, inclusiv conturi

reprezentând provizioane sau unele elemente asimilate capitalurilor proprii. Conturile de

venituri se debitează uneori la descărcarea gestiunii în valoarea bunurilor vândute cu ocazia

regularizărilor, dacă se constată că anumite venituri aparţin perioadei viitoare. La sfârşitul

perioadei soldurile creditoare conturilor de venituri se transformă asupra contului de profit şi

pierderi.

Capitolul 3

structura organizatorică a s.c. petroutilaj s.a. câmpina

3.1. Prezentarea societăţii „ Petroutilaj” S.A. CÂMPINA

Unitatea economică de interes naţional, S.C. PETROUTILAJ S.A. provine din

întreprinderea de reparaţii motoare grele şi instalaţii petroliere – IRMGP – Poiana Câmpina.

Începuturile societăţii datează din anul 1899 prin înfiinţarea unui atelier mecanic cu

profil de prelucrări mecanice, montaje, şi lucrări de cazangerie specifice industriei petrolului.

În anul 1911 se înfiinţează pe această structură „ Ateliere Centrale” Poiana Câmpina de către

Societatea Astra Română cu capital Anglo – Olandez.

Prin naţionalizarea din 1948, întreprinderea apare ca o subunitate a societăţii Sovrom

Utilaj Petrolier.

Succesiv societatea s-a extins şi specializat începând cu anul 1960 şi până în anul

1989 când a fost autorizată să funcţioneze ca unitate specializată unică pe ţară, pentru

confecţii utilaje petroliere, aparate de măsură şi control, piese de schimb pentru motoare,

tractoare, compresoare, reparaţii capitale de tractoare, şenile şi motoare Diesel, cu puteri de

peste 80 CP, activitate servicii şi proiectare specifice industriei petroliere.

În baza legii 15/1990 şi a legii 31/90, prin HG 1213/1990, se înfiinţează şi

funcţionează ca societate comercială pe acţiuni (S.C. PETROUTILAJ S.A.), deţinând în

prezent un nr. de 13 incinte, din care pentru 11 deţine certificate de atestare a dreptului de

proprietate a terenurilor.

Denumire: S.C. PETROUTILAJ S.A. – Poiana Câmpina

Societatea deschisă sub supraveghere CNVM conform prevederilor legii 52/1994 şi

legii 55/1995.

Pagina 37 din 171


Sediul social: Poiana Câmpina, str. Principala nr.1 cod poştal 107425

Forma juridică: Societate pe acţiuni (S.A.)

Nr. înregistrare Registrul Comerţului: J29/115/08.03/1991

Cod fiscal: R1299998

Data constituirii: 20.11.1990 în baza HG 1213/1990

Durata societăţii: nelimitată

Obiectul de activitate: S.C.”PETROUTILAJ” S.A. CÂMPINA prin profilul său de

activitate execută lucrări de reparaţii capitale, reparaţii medii la tractoare şi motoare precum

şi confecţii de utilaje, dispozitive şi piese de schimb care se utilizează de către unităţi ale

industriei petroliere si reparaţii locomotive.

Schematic principalele grupe de produse şi produse ce se execută se prezintă astfel:

I. Reparaţii:

Tractoare pe şenile S 651;S 1800;S 1500 şi S 150;

Trolii de intervenţie S 651;S 80;S 1000 şi S4500;

Lansatoare de conducte T 42;T 44;

Motoare termice diverse tipuri;

Compresoare tip X OB;C 144;C 152 şi C252;

Generatoare de abur GAT 0.8;

Cutii de viteze A K 6 cu priza de putere;

Locomotive uzinale LDH 450 şi LDH 700;

II. Confecţii:

Buldoexcavatoare cu lama şi cupa montate pe tractor U 650 M;

Troliu pneumatic de 1.2 t/forţă;

Electrocompresoare EC 12 XOB;

Pompă adâncime cu cilindru lung pentru extracţii ţiţei;

Confecţii metalice;

Set motor pentru RABA şi SAVIER;

Piese schimb pentru utilaje ce se repară;

În activitatea totală a unităţii, ponderea este ocupată de lucrările de reparaţii care

reprezintă circa 70%, iar pe produse lucrările cu un volum mai mare atât fizic cât şi valoric se

regăsesc la următoarele produse:

- reparaţii tractoare pe şenile;

- reparaţii trolii de intervenţie;

- reparaţii motoare termice diverse tipuri;

Pagina 38 din 171


- reparaţii locomotive uzinale LDH 450 şi LDH 700;

- reparaţii cutii de viteze AK 6 cu priză de putere;

- confecţii trolii pneumatice de 1.2 t/f şi 3 t/f;

- confecţii electrocompresoare EC 12 XOB;

- confecţii pompe adâncime cu cilindrul lung pentru extracţie ţiţei;

- confecţii piese de schimb pentru tractoare şi motoare;

Dintre produsele cu desfacere asigurată pe termen mediu şi lung pe bază de contracte

anuale cu clienţi tradiţionali şi cu capacitate de plată, acestea sunt următoarele:

- reparaţii tractoare pe şenile;

- reparaţii trolii de intervenţie;

- reparaţii motoare termice diverse;

- reparaţii locomotive uzinale;

- confecţii trolii pneumatice;

- confecţii electrocompresoare;

- confecţii piese de schimb pentru tractoare şi motoare;

Este de reţinut ca produsele de mai sus au o vechime de peste 20 ani de când acestea

se fabrică, cu excepţia reparaţiilor de locomotive uzinale care au o vechime de numai 7-8 ani

de când au fost introduse în fluxul tehnologic al unităţii.

Ca produse noi în fabricaţie ce nu sunt nominalizate mai sus, putem specifica:

- reparaţii şi confecţii pompe de gazolină;

- reparaţii la generatoare de abur GAT 8.0;

- set motor pentru RABA şi SAVIEM;

- confecţii metalice;

Cu privire la structura organizatorică a S.C. „PETROUTILAJ” S.A. Câmpina aceasta

îşi desfăşoară activitatea având la bază organigrama aprobată de reprezentanţii Adunării

Generale a Acţionarilor şi Regulamentului de Organizare şi Funcţionare (ROF) prin care

fiecare cadru de conducere şi de execuţie cunoaşte cu precizie delimitarea activităţilor ce-i

revin în cadrul unităţii precum şi gradul de responsabilitate.

Din analiza organigramei rezultă următoarele secţii de fabricaţie, ateliere de

întreţinere şi compartimente funcţionale:

Secţia reparaţii motoare

Secţia Utilaj feroviar şi petrolier

Secţia Prelucrări mecanice

Secţia MECANO-ENERGETICĂ

Pagina 39 din 171


Atelierul SDV (scule dispozitive şi verificatoare)

Atelier AMC (aparate de măsură şi control)

Servicii birouri şi compartimente funcţionale

Serviciul Producţie

Serviciul Marketing vânzări

Serviciul Aprovizionare

Serviciul Proiectare tehnologică

Serviciul Contabilitate

Serviciul Financiar

Serviciul Preţuri şi analize

Serviciul Social

Biroul resurse umane si protecţia civila

Biroul Mecano-energetic si investiţii

Biroul Proiectare S.D.V.

Biroul Managementul calităţii

Controlul financiar de gestiune

Oficiul de calcul

Oficiul juridic

Laboratoare si metrologie

Transporturi

Dispensar medical

Toate secţiile de producţie şi atelierele de mai sus sunt încadrate cu şef având

specialitatea de inginer în construcţii de maşini sau elecrotehnică, energetică precum şi un

adjunct sau înlocuitor de drept având aceeaşi pregătire şi specialitate în domeniu. Serviciile,

birourile şi compartimentele funcţionale au câte un şef cu pregătire superioară în domeniul

tehnic, economic, comercial sau juridic, după caz.

Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii sunt stabilite cu

precizie atribuţiunile, activităţile ce le revin precum şi responsabilităţile pe care le are fiecare

secţie de producţie, servicii şi compartimente de muncă funcţionale.

a).În legătură cu conducerea unităţii, aceasta este asigurată de următoarele cadre şi

funcţii:

Director general - economist

Director tehnic si producţie - inginer

Director cu calitatea - inginer

Pagina 40 din 171


Director economic - economist

Director comercial - inginer

Cât priveşte atribuţiile de serviciu acestea sunt nominalizate şi în fişa postului care se

întocmeşte pentru fiecare angajat din categoria TESA şi cadrele de conducere.

Rezultă o caracteristică a personalului de conducere în sensul că cei aflaţi în

Comitetul de direcţie au pregătire profesională de specialitate economică şi tehnică care este

benefică pentru bunul mers al întreprinderii.

Un alt aspect ce se remarcă este stabilitatea pe funcţie a directorilor dacă avem în

vedere că formaţia existentă în prezent nu a suferit modificări în ultimii 7-8 ani. De asemenea

stabilitatea cadrelor de conducere aduce şi alt avantaj prin faptul că în exercitarea atribuţiilor

ce le revin, aceştia utilizează cu rezultate bune relaţiile de serviciu pe care le au cu furnizorii,

băncile finanţatoare şi salariaţii din subordine cu care lucrează.

Cu privire la personalul angajat, din analiza efectuată se desprind unele aspecte

favorabile cu efecte asupra activităţii unităţii, cum ar fi: ponderea salariaţilor o reprezintă

bărbaţii în medie de 66-70%, diferenţa fiind ocupată de femei care acţionează în munci

adecvate ca: proiectare, analize laborator, activitate comercială (aprovizionare, desfacere,

marketing), evidenţă contabilă şi financiară, activităţi administrative şi altele; raportul de

vârste este predominant pentru angajaţii cuprinşi între vârste de 35-50 ani, majoritatea

salariaţilor având o experienţă îndelungată în cadrul unităţi;nivelul de pregătire profesională

este corespunzător pentru majoritatea muncitorilor, pe categorii şi principalele meserii

ocupate în procesul de producţie; încadrarea secţiilor de producţie, ateliere, servicii, birouri şi

alte compartimente funcţionale este făcută pentru funcţia de <şefi> cu personal având studii

superioare şi o vechime corespunzătoare pentru ocuparea acestor posturi;indicele de

stabilitate al personalului calculat ca raport între efectivul permanent şi efectivul existent la o

anumită dată de raportare depăşeşte în medie cifra de 0.9.

Structura personalului existent la 31.12.2005 din totalul de 635 salariaţi se prezintă

astfel:

Personal TESA 76

Muncitori direct productivi 405

Muncitori indirect productivi 139

Muncitori auxiliari 15

Recrutarea forţei de muncă se face de regulă din cadrul persoanelor cu domiciliul aflat

în oraşul Câmpina, Breaza sau comunele şi satele învecinate, eliminându-se astfel deplasarea

şi transportul muncitorilor de la distanţe mari faţă de sediul întreprinderii;

Pagina 41 din 171


3.2 Organizarea compartimentului financiar-contabil

Prin organigrama aprobată pentru anul 2006 şi în continuare pentru perioadele

viitoare de gestiune, S.C. „PETROUTILAJ” S.A. Câmpina are în structura activităţii

financiar- contabile următoarele servicii şi compartimente, conform tabelului nr. 4:

Tabel nr. 4

NR.

CRT.

Forma de

organizare

Profilul activităţii Număr de personal existent în

schemă

TESA muncitori

1 Serviciu Contabilitate 6 -

2 Serviciu Financiar 5 -

3 Serviciu Preţuri-analize 3 -

4 Serviciu Oficiu de calcul 5 10

Total număr de personal 19 10

Activităţile prezentate mai sus având un număr de 19 posturi TESA şi 10 muncitori

încadrate cu personal de specialitate şi pregătire corespunzătoare funcţiei ocupate, se află în

subordinea şi directa coordonare şi îndrumare a unui director economic.

Obiectivele şi sarcinile ce revin compartimentelor funcţionale de mai sus sunt

prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat, iar atribuţiile de serviciu

sunt nominalizate prin fişa postului care se întocmeşte pentru fiecare angajat TESA precum şi

cadrele cu funcţii de conducere.

Se poate concluziona că structura organizatorică şi numărul de personal angajat în

activitatea financiar- contabilă asigură condiţii optime pentru conducerea corectă şi la zi a

contabilităţii precum şi pentru colaborarea corespunzătoare cu celelalte compartimente

funcţionale şi secţii de producţie ale unităţii.

3.3. Forma de contabilitate- modalitatea de organizare

a ciclului contabil pentru prelucrarea datelor

Pagina 42 din 171


Având în vedere funcţiunea conturilor reglementată de instrucţiunile elaborate de

Ministerul Finanţelor Publice, putem spune că există corespondenţă la conturile de activ între

ele, la conturile de pasiv între ele, precum şi corespondenţa între conturile de pasiv şi cele de

activ, acestea fiind determinate de natura operaţiilor contabile.

În cele ce urmează vom urmări cum se evidenţiază în contabilitatea agenţilor

economici toate operaţiunile care se reflectă în profitul realizat şi care sunt înregistrările

contabile posibil de efectuat, acestea în funcţie de conţinutul fenomenului economic

prezentat.

A). La început prezentăm schema nr.:1 de mai jos care indică operaţiunea de debitare

a cheltuielilor de exploatare, a cheltuielilor extraordinare cu indicarea conturilor sintetice

respective şi corespondenţa posibilă ce există între acestea şi diferitele conturi din activul sau

pasivul unităţii. Operaţiile din schema nr.1 au fost grupate după natura fenomenului

economic şi financiar şi pot fi prezentate şi analitic pe subgrupe sau fiecare în parte. De

remarcat că vectorii din schemă indică fluxul de valori, respectiv mişcarea unor active sau

pasive în cadrul patrimoniului unităţii analizate.

Rezultă că prin debitarea conturilor de cheltuieli aşa cum sunt prezentate în schemă,

fie că se descarcă unele gestiuni de valori materiale şi băneşti sau se creează unele obligaţii

ale unităţii faţă de personal, faţă de furnizori, bugetul statului şi alte organisme publice.

Operaţiunea de înregistrare a impozitului pe profit (691=441 şi 121=691) prezintă o

particularitate în sensul că aceasta se face în prealabil stabilind rezultatul brut al activităţii la

sfârşitul lunii de raportare, după care se închide prin profit, contul 691”Cheltuieli cu

impozitul pe profit”.

B). Cu privire la veniturile ce se pot realiza în activitatea unui agent economic,

acestea de asemenea sunt grupate pe operaţiuni similare şi structurate pe 3 categorii şi anume:

- venituri din exploatare;

- venituri financiare;

- venituri extraordinare.

În legătură cu conţinutul economic, funcţiunea şi corespondenţa conturilor acestea

sunt în schema nr.:2 de mai jos, iar săgeţile indică fluxul de venituri şi încasări care se

regăsesc în conturile sintetice din activul bilanţului contabil.

Veniturile reprezintă cea de a doua grupă de operaţiuni care concură la determinarea

profitului brut al agenţilor economici care la fel ca în cazul cheltuielilor sunt grupate pe

operaţiuni similare care se pot desfăşura analitic, după necesităţile programului de

informatică ce trebuie conceput.

Pagina 43 din 171


SCHEMA NR.1

SCHEMA NR.1

Pagina 44 din 171

_II

CHELTUIELIFINANCIARE

Cheltuieli financiare

Cont:663-668

Pierderi din creanţe imobilizate, diferenţe de curs valutar nefavorabile, dobânzi datorate şi plătite

Cont:267, 512, 531, 541, 168, 455 __

IIICHELTUIELI EXTRAORDI

NARE

Cheltuieli privind operaţiile de gestiune şi operaţii de capital

Cont: 671

Despăgubiri, amenzi şi penalităţi plătite, cheltuieli pentru active cedate, pierderi, calamităţi

Cont: 448, 512, 531, 300, 301, 345, 371, 381

_I

CHELTUIELI

PENTRU

EXPLOATARE

Cheltuieli cu materii prime, materiale, piese de schimb, combustibil, mărfuri, ambalaje, etc.

Cont:600, 601, 602, 605, 607, 608

Consum pentru producţie de materii prime, materiale,piese de schimb,combustibili,obiecte de inventar,ambalaje,diferenţe de preţ,energie,apă

Cont:300, 301, 308, 381, 388

Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi,chirii,prime asigurare

Cont:611, 612, 613, 621, 622, 623, 624, 625, 626, 627, 628

Lucrări executate de terţi, recepţionate, plătite şi servicii bancare.

Cont:401, 408, 512, 531

Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Cont: 635

Impozit suplimentar pe salarii impozit pe terenuri, datorii la fondul de asigurări sociale, diferenţe T.V.A. nedeductubile

Cont:444, 4426, 4427, 446, 447

Cheltuieli cu personalul cu asigurările şi protecţia socială

Cont:641, 645

Decontări cu personalul, asigurările sociale de stat, ajutor de şomaj, alte datorii

Cont:421, 423, 428, 431, 437, 438


Conturi:654, 658

Sume trecute pe cheltuieli din clienţi incerţi, difernţe din lichidarea datoriilor şi creanţelor

Cont:416, 167, 401, 404, 409, 411, 419, 421, 431, 457, 461, 462

Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele

Cont:681, 686, 688

Amortizări privind imobilizările, provizioanele pentru imobilizări, stocuri şi producţie, creanţe

Cont:280, 281, 290, 291, 293, 391,394,397,398,491-496


SCHEMA NR. 2

SCHEMA NR.2

Pagina 45 din 171

__IV

CHELTUIELI CU IMPOZITUL

PE PROFIT

Cheltuieli cu impozitul pe profit

Cont:691

Impozit pe profit calculat

Cont:441Încasări din vânzări produse, mărfuri, servicii prestate, chirii

Cont:411, 418, 512, 531

Costul producţiei în curs de execuţie, semifabricatelor şi produselor finite

Cont:331, 332, 341, 345, 348

Vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi alte activităţi

Cont:701 la 708_I

VENITURI

DIN

EXPLOATARE

Variaţia stocurilor

Cont:711

Valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale obţinute din producţa proprie

Cont: 230, 231, 5203, 211 şi 212,213,214

Venituri din producţia de imobilizări corporale şi necorporale

Cont:721, 722

Încasări din subvenţii primite sau în curs de primire

Cont:445 şi 512

Venituri din subvenţii de exploatare

Cont:741

Creanţe reactivate şi alte încasări din exploatare

Cont:411, 461, 512, 531

Venituri din creanţe reactivate şi alte venituri din exploatare

Cont: 754, 758, 781

Încasări din participaţii, creanţe imobilizate, titluri de plasament, dobânzi, diferenţe de curs valutar, etc.

Cont:267, 461, 512, 531, 541, 296

Venituri din particupaţii, creanţe imobilizate, titluri de plasament, diferenţe de curs valutar, dobânzi, atc.

Cont:761 la 768, 786

_II

VENITURI FINANCIARE


SCHEMA NR.3

Pagina 46 din 171

Sume cuvenite din operaţii de gestiune, de capital sau dimunuarea de provizioane

Cont:300, 301, 512, 531, 448, 461, 291, 293

Venituri din operaţii de gestiune, operaţii de capital şi provizioane

Cont:771, 772 şi 787

__III

VENITURI EXTRAORDINARE

PROFIT ŞI PIERDERE

Cont:121

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE

CHELTUIELI FINANCIARE

CHELTUIELI EXTAORDINARE

CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT

PROFIT ŞI PIERDERE

Cont:121

VENITURI DIN EXPLOATARE

VENITURI FINANCIARE

VENITURI EXTRAORDINARE

REZULTATUL DINEXPLOATARE

REZULTATUL FINANCIAR

REZULTATUL EXTRAORDINAR

REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI 121

IMPOZITUL PE PROFIT 441

PROFITUL NET DE REPARTIZARE PE DESTINAŢII 121 129


C). La finele lunii de raportare toate cheltuielile ocazionate în activitatea unui agent

economic se închid prin debitul contului 121 “Profit şi pierderi”, iar veniturile aferente se

închid prin creditul contului 121” Profit şi pierderi” aşa cum sunt reprezentate grafic în

schema nr. 3 de mai sus.

Dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, rezultatul final reprezintă profitul

lunii respective, iar dacă cheltuielile depăşesc veniturile realizate, activitatea perioadei

respective reflectă pierderi.

Pe baza operaţiunilor prezentate în schema nr. 1,2 şi 3 de mai sus precum şi a

legăturilor ce se stabilesc între conturile sintetice reprezentate grafic, se poate aprecia că

acestea cuprind marea majoritate a înregistrărilor contabile care conduc în final la

determinarea rezultatului brut şi net al exerciţiului financiar. Referitor la datele prezentate în

schemele 1, 2 şi 3 acestea constituie elemente de bază pentru programarea sistemelor de

informatică în legătură cu operaţiunile contabile şi cu lucrările necesare a fi executate în

interesul agenţilor economici.

Este necesar ca pentru proiectarea şi aplicarea programului de informatică respectiv,

la cererea specialiştilor din acest domeniu, unele operaţiuni prezentate în schemele tip P.S.I.

(1, 2 şi 3) să fie mai analitice şi completate cu valori precum şi alte elemente de identificare

ce se preiau din documentele primare şi de evidenţă contabilă.

Totodată programele ce urmează a fi concepute necesită şi alte date de analiză în

funcţie de lucrările de evidenţă contabilă ce se realizează la compartimentele: financiar,

contabilitate şi preţuri analize, în funcţie de nevoia de informaţii curente.

Capitolul 4

contabilitatea cheltuielilor veniturilor si rezultatelor

4.1. Elemente conceptuale privind cheltuielile şi veniturile

În teoria şi practica contabilă mondială s-au conturat cel puţin două concepţii generale

privind organizarea contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor. Aceste concepţii s-au creat şi

dezvoltat in cadrul celor două sisteme generale de contabilitate, şi anume: sistemul de

contabilitate cu un singur circuit (monist) şi sistemul de contabilitate in dublu circuit

(dualist).

Pagina 47 din 171


Sistemul de contabilitate cu un singur circuit reflecta cheltuielile şi veniturile pe baza

următoarei relaţii:

Cpp+Rp=Vpvp sau Cpp=Vpvp-Rp

unde:

Cpp - cheltuieli de producţie ale perioadei;

Rp - rezultatul perioadei;

Vpvp - veniturile perioadei din vânzarea producţiei;

În această concepţie sunt considerate cheltuieli numai consumurile de resurse pentru

exploatare, fiind excluse cheltuielile financiare şi cele extraordinare. Justificarea excluderii

are la baza interdicţia impusa unităţilor economice (de regula in economiile centralizate) de a

organiza, desfăşura şi practica tranzacţii financiare şi de a nu se reorganiza şi reprofila pe

baze economice, ci numai pe dispoziţii administrative.

Sistemul de contabilitate dualist (specific ţărilor cu economie de piaţă) reflecta

veniturile şi cheltuielile in mod diferit.

Contabilitatea financiară evidenţiază cheltuielile şi veniturile după natura lor din

momentul angajării, înscriindu-se in relaţia:

Sî+Ct+(-)R=Vt+Sf

unde:

Sî- stocuri la începutul perioadei;

Ct- cheltuieli totale ale perioadei;

R- rezultatele perioadei;

Vt- veniturile totale ale perioadei;

Sf- stocurile finale ale perioadei;

Toate operaţiile care determină cheltuieli şi venituri sunt deci înregistrate în

momentul generării sau angajării lor. Organizarea contabilităţii presupune individualizarea şi

reflectarea cheltuielilor în faza de angajare şi consum, iar a veniturilor în momentul

transferării dreptului de proprietate, deci a livrării sau facturării către client.

4.2. Contabilitatea cheltuielilor

Pagina 48 din 171


Contabilitatea cheltuielilor evidenţiază resursele utilizate în cadrul activităţilor de

exploatare financiare şi extraordinare. Prin componenta lor conturile de cheltuieli corespund

celor trei genuri de activităţi menţionate mai sus, iar in cadrul fiecărei activităţi natura sau

felul resurselor utilizate (materiale, salarii, servicii cumpărate, etc.).

4.2.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Desfăşurarea oricărei activităţi tehnico-economice de producţie, prestaţii sau

comerciale, la nivelul regiilor autonome, companiilor/societăţilor comerciale şi al oricăror

astfel de agenţi economici implică consumurile anumitor resurse primare (materii prime,

materiale consumabile, mărfuri) şi auxiliare, resurse salariale, imobiliare şi băneşti, pe

temeiul cărora se realizează producţia şi se asigură circulaţia valorilor materiale în economie.

Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale privind

aprovizionarea, producţia şi desfacerea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor. De asemenea sunt

incluse şi operaţiile privind investiţiile, prin care se realizează producţia şi construcţia proprie

de mijloace fixe. Structural contabilitatea operaţiilor privind constatarea cheltuielilor se

diferenţiază în funcţie de natura resurselor utilizate.

“Exploatarea”, în accepţiunea sa cea mai generică, defineşte obiectul de activitate al

fiecărui agent economic, iar realizarea lui înseamnă importante eforturi şi angajamente

materiale şi băneşti.

Contabilitatea cheltuielilor cu materiile prime, materialele şi mărfurile

În ansamblul cheltuielilor de exploatare ale oricărui agent economic, ponderea

cheltuielilor cu materiile prime şi materialele în sfera producţiei şi costul mărfurilor vândute

în sfera circulaţiei sunt dominante. Înregistrarea în conturile de cheltuieli curente a valorilor

materiale consumate diferă în funcţie de:

metoda de contabilitate sintetică a stocurilor (metoda inventarului permanent, metoda

inventarului intermitent);

modul de repartizare (sau imputare) a diferenţelor de preţ aferente acestora ;

metoda de calcul a uzurii obiectelor de inventar.

Conturile folosite pentru reflectarea cheltuielilor de această natură, respectiv conturile

din grupa 60 “Cheltuieli cu materiile prime, materiale şi mărfuri”, sunt conturi de activ, care

se debitează cu cheltuielile efective ale perioadei şi se creditează la sfârşitul exerciţiului prin

Pagina 49 din 171


transferarea întregului rulaj debitor, în contul de calcul al rezultatului exerciţiului: 121”Profit

şi pierdere”. Acestea sunt următoarele:

60 Cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri

601 Cheltuieli cu materii prime

602 Cheltuieli cu materialele consumabile

602.1 Cheltuieli cu materialele auxiliare

602.2 Cheltuieli privind combustibilii

602.3 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

602.4 Cheltuieli privind piesele de schimb

602.5 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat

602.6 Cheltuieli privind furajele

602.8 Cheltuieli privind alte materiale consumabile

603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectele de inventar

604 Cheltuieli privind materialele nestocate

605 Cheltuieli privind energia şi apa

606 Cheltuieli privind animalele şi păsările

607 Cheltuielile privind mărfurile

608 Cheltuieli privind ambalajele

Cheltuielile cu materiile prime. Cheltuielile cu materiile prime constau în valoarea la

preţ de înregistrare a materiilor prime consumate în procesul de producţie. Documentele care

stau la baza înregistrării consumurilor de materii prime în contabilitate, diferă în funcţie de ce

metodă de contabilitate a stocurilor de utilizează.

Astfel, în cazul metodei inventarului permanent, înregistrarea cheltuielilor cu

materiile prime se face pe baza documentelor de eliberare a materiilor prime în consum: bon

de consum, fişa limită de consum. În schimb, în cazul folosirii inventarului intermitent,

potrivit căruia materiile prime se consideră şi se înregistrează drept cheltuieli încă în

momentul aprovizionării lor, la baza înregistrării vor sta documentele de aprovizionare: avize

de însoţire, note de recepţie şi constatare de diferenţe.

Exemplu: O societate comercială are un stoc iniţial de materii prime în valoare de

10000 lei, în cursul exerciţiul achiziţionează materii prime la un preţ de cumpărare de 5000

lei, T.V.A. 19%, şi în cursul aceluiaşi exerciţiu consumă materii prime în valoare de 2500 lei.

La sfârşitul exerciţiului în urma inventarierii fizice se constată un stoc de a) 11000 lei, b)

13000 lei

Pagina 50 din 171


Astfel în cazul inventarului permanent, achiziţia de materii prime:

% = 401 „Furnizori’’ 5950

301 „Materii prime” 5000

4426 „T.V.A.deductibilă” 950

+A +P

Materiile prime date în consum se înregistrează în contabilitate la preţ de înregistrare

pe măsura eliberării lor din magazie prin formula contabilă:

601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materiile prime” 2500

+A -A

La sfârşitul exerciţiul se constată că soldul scriptic al contului de stocuri este 12500

lei iar prin inventariere în cazul a) se constată un minus în gestiune de 1250 lei. Materiile

prime constatate lipsă la inventariere, neimputabile sau imputabile se înregistrează în baza

actului de constatare a minusului de inventar prin formula contabilă:

601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 1250

+A -A

În cazul b). se constată un plus în gestiune de 500 lei care se va înregistra astfel:

301 ,,Materii prime” = 601 ,,Cheltuieli cu materii prime’’ 500

+A -A

Pentru a aplica corect conceptul de contabilitate de angajamente consideram că orice

cumpărare de stocuri ar trebui contabilizată ca o cheltuială deoarece această operaţie

corespunde cu angajarea patrimoniului, realizată in momentul transferului de proprietate,

pentru efectuarea unei plăţi curente sau viitoare. Intr-o asemenea variantă, intrările şi ieşirile

de stocuri din gestiune trebuie contabilizate într-un cont de variaţia stocurilor din cumpărări,

care corectează cu soldul său rezultatul exerciţiului. Astfel contul de profit sau pierdere

prezintă în cheltuielile de exploatare atât valoarea cumpărărilor de stocuri (mărfuri, materii

prime) cât şi variaţia stocurilor, sub forma stocajului sau a destocajului. Într-o contabilitate de

angajamente stocajul de bunuri cumpărate există atunci când stocul final este mai mare decât

stocul iniţial şi se trece în contul de profit sau pierdere la rubrica cheltuielilor de exploatare,

cu semnul minus, deoarece are semnificaţia unui venit,reprezentând o îmbogăţire pentru

întreprindere; destocajul de bunuri cumpărate există atunci când stocul final este mai mic

decât stocul iniţial şi se trece în contul de profit şi pierdere la rubrica de cheltuieli de

exploatare cu semnul plus, deoarece este considerat ca o cheltuială fiind o sursă de sărăcire a

întreprinderii.

Pagina 51 din 171


Funcţionarea contului 601, în cazul în care pentru evidenţa stocurilor se aplică metoda

inventarului intermitent, prezintă unele particularităţi şi anume: în debitul său se înregistrează

drept cheltuială, valoarea tuturor materiilor prime aprovizionate în cursul lunii după ce la

începutul lunii a preluat în exploatare stocurile iniţiale de materii prime; în creditul său se

înregistrează, la sfârşitul lunii, valoarea stocurilor de materii prime neconsumate determinate

prin inventariere sau pe alta cale, trecută asupra contului de stocuri şi apoi, transferul soldului

debitor al contului de cheltuieli, reprezentând materiile prime efectiv consumate asupra

contului 121 “Profit şi pierderi”. Soldul contului de cheltuieli privind un anumit stoc de

cumpărări reflectă cheltuielile cu achiziţia elementului de stoc influenţate cu variaţia stocului

(adică valoarea ieşirilor din stoc).

Inventarul intermitent poate fi aplicat de regulă în unităţile patrimoniale din categoria

celor mici sau mijlocii.

Exemplu: Să presupunem că stocul iniţial de materii prime este 5000 lei, cumpărările

de materii prime aferente exerciţiului sunt la un cost de achiziţie de 4350 lei, T.V.A. 19%, iar

stocul final de materii prime, stabilit prin inventar fizic, conform listelor de inventariere este

2000lei.Înregistrările care intervin privitoare la consumul de materii prime sunt următoarele:

Pentru materiile prime existente în stoc la începutul perioadei, preluate la cheltuieli:

601 ,,Cheltuieli cu materiile prime’’= 301 ,,Materii prime’’ 5000

+A -A

Cumpărările de materii prime în cursul perioadei, consemnate în facturi întocmite de

furnizori:

% = 401 ,,Furnizori’’ 5177

601 ,,Cheltuieli cu materiile prime’’ 4350

4426 ,,T.V.A. deductibilă” 827

+A +P

Materiile prime neconsumate până la sfârşitul perioadei,consemnate în inventar,

pentru care se diminuează cheltuielile:

301 ,,Materii prime’’ = 601 ,,Cheltuieli cu materii prime’’ 2000

+A -A

Cheltuielile cu materialele consumabile. Cheltuielile cu materialele consumabile sunt

evidenţiate pe baza aceloraşi documente şi reguli ca şi materiile prime, folosindu-se contul

Pagina 52 din 171


sintetic de gradul I. 602,, Cheltuieli cu materialele consumabile’’ ce se dezvoltă pe conturi

sintetice de gradul II, operaţiune corespunzătoare categoriilor de materiale consumabile. Se

consideră materiale consumabile acele materiale care se folosesc în procesul de producţie

alături de materiile prime şi care de regulă, nu se regăsesc în substanţa produsului finit.

Conturile de materiale consumabile, după conţinutul economic, sunt conturi de exploatare,

după funcţia contabilă, sunt conturi de activ. Conturile de materiale consumabile nu prezintă

sold la finele perioadei.

Cheltuielile privind obiectele de inventar. Valoarea obiectelor de inventar se poate

include integral în cheltuieli, la darea lor în folosinţă, sau eşalonat, într-o perioadă de cel mult

trei ani, pe baza de scadenţar. Includerea în cheltuieli a valorii obiectelor de inventar integral

la darea lor în folosinţă este justificată în cazul bunurilor care sunt utilizate la un singur ciclu

de producţie, iar recuperarea eşalonată a valorii în cazul obiectelor de inventar utilizate la mai

multe cicluri de producţie, în funcţie de durata estimată de utilizare.

Indiferent de modalitatea utilizată, uzura obiectelor de inventar date în folosinţă se

înregistrează la contul 603,,Cheltuieli privind obiectelor de inventar’’.

Exemplu: Se dau în consum obiecte de inventar în valoare de 2000 lei:

603 „Cheltuieli privind obiectele = 303 „Obiecte de inventar” 2000

de inventar ’’

+A +P

Pentru un obiect de inventar dat în folosinţă înregistrarea uzurii prin aceasta formulă

contabilă se face o singură data la darea în exploatare a acestuia sau în fiecare lună pe durata

stabilită.

Pentru suplimentarea cheltuielilor de exploatare cu cota-parte corespunzătoare din

cheltuielile de transport-aprovizionare, comisioane, remize, diferenţe de preţ se va face

următoarea înregistrare contabilă:

603 ,,Cheltuieli privind obiectele = 308 ,,Diferenţe de preţ la materii prime

de inventar’’ şi materiale’’

+A +P

Pagina 53 din 171


Un caz particular privind cheltuielile cu obiectele de inventar îl reprezintă

contabilizarea echipamentului de lucru şi a uniformelor distribuite salariaţilor, pentru care

întreprinderea suportă 50% din valoare:

Valoarea echipamentului de lucru şi a uniformelor achiziţionate, inclusiv T.V.A

aferentă:

% = 401 ,,Furnizori’’ 1309

303 ,,Obiecte de inventar’’ 1100

4426 ,,T.V.A.deductibilă” 209

+A +P

Cheltuieli privind materialele nestocate. Materialele nestocate sunt materiale

consumabile care nu sunt stocate de unitatea economică, care nu trec printr-un cont de

gestiune şi care se înregistrează pe măsura aprovizionării lor asupra cheltuielilor de

exploatare. Este cazul consumurilor de materiale sub formă de hârtie, imprimate, reviste şi

cărţi destinate documentării personalului de specialitate. Contul 604,,Cheltuieli privind

materialele nestocate’’ înregistrează în debit valoarea materialelor nestocate aprovizionate de

la furnizori, aferenta exerciţiului în curs şi valoarea materialelor nestocate aprovizionate cu

facturi de la furnizori în cazul în care acestea au fost considerate anterior cheltuieli anticipate.

Exemplu: Se înregistrează un consum de materiale nestocabile în valoare de 700 lei,

T.V.A. 19%:

% = 401 ,,Furnizori’’ 813

604 „Cheltuieli privind materialele 700

nestocabile’’

4426 „T.V.A.deductibilă’’ 113

+A +P

Cheltuieli privind energia şi apa. Cheltuielile privind energia şi apa constau din

consumurile de energie electrică şi termică precum şi a apei furnizate din afara întreprinderii.

Contul 605,,Cheltuieli privind energia şi apa’’

Exemplu: Se înregistrează factura trimisă de furnizorul de apa pe luna decembrie

2005 în valoare de 3000 lei, T.V.A. 19%:

Pagina 54 din 171


% = 401 ,,Furnizori’’ 3570

605 ,,Chelt.cu energia şi apa’’ 3000

4426 ,,T.V.A.deductibilă’’ 570

+A +P

Cheltuieli cu animalele şi păsările. Cheltuielile cu animalele şi păsările se reflectă în

contabilitate prin debitarea contului 606,,Cheltuieli cu animalele şi păsările‘’ cu valoarea

animalelor şi păsărilor achiziţionate din afara unităţii şi apoi vândute la preţul de înregistrare

al acestora, cu valoarea de înregistrare a animalelor şi păsărilor achiziţionate din afara unităţii

constatate lipsă la inventariere şi cu diferenţa între preţul de înregistrare şi costul efectiv al

animalelor şi păsărilor vândute ori constatate lipsă la inventariere.

Cheltuieli privind mărfurile. Contabilizarea cheltuielilor privind mărfurile se

realizează ca şi în cazul,,materiilor prime” cu diferenţele corespunzătoare variantei de

inventar care se utilizează.

Varianta inventarului permanent ridică unele probleme în ceea ce priveşte stabilirea

adaosului, reevaluarea mărfurilor la intrare, recalcularea pe parcurs a adaosului şi implicit a

preţului de vânzare.

Exemplu: O societate comercială prezintă un stoc de mărfuri în valoare de 300 lei

inclusiv T.V.A. 19%, un adaos comercial existent de 50 lei, T.V.A. neexigibilă aferentă

mărfurilor existentă în stoc în valoare de 30 lei. În cursul lunii s-au efectuat cumpărări de

mărfuri la cost de achiziţie în valoare de 600 T.V.A. 19%.

Cumpărarea de mărfuri la cost de achiziţie:

% = 401 ,,Furnizori’’ 714

371 ,,Mărfuri’’ 600

4426 ,,T.V.A. deductibilă’’ 114

+A +P

Concomitent se înregistrează adaosul comercial si T.V.A. aferentă mărfurilor intrare

în stoc: - cost de achiziţie aferente mărfurilor intrate în stoc 600 lei

- marja comercială 600 x 25% 150 lei

- T.V.A. neexigibilă (600 + 150) x 19% 142 lei

Pagina 55 din 171


892 lei

371 ”Mărfuri” = % 292

378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri’’ 150

4428 ,,T.V.A. neexigibilă’’ 142

Ieşirea din gestiune a mărfurilor vândute

a).Determinarea procentului mediu de adaos comercial:

Sold cont 378 la + Rulaj creditor cont 378 cumulat de

K 378 = sfârşitul anului la începutul anului până la finele lunii de referinţă

Sold cont 371 la + Rulaj debitor cont 371 cumulat de

începutul anului la începutul anului până la finele lunii de referinţă

= 27%.

Se vând mărfuri în valoare de 650 lei, T.V.A. 19%:

5311 ”Casa în lei” = % 650

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 526

4427 „T.V.A. colectată” 124

b.) Determinarea adaosului comercial aferent stocului (ACS):

Valoarea stocului de mărfuri

ACS = K378 x la finele lunii de referinţă

( exclusiv T.V.A. neexigibilă)

=526 x 27%= 142 lei

Determinarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute:

- vânzări de mărfuri la preţ inclusiv T.V.A. 650 lei

- adaos comercial aferent vânzărilor 142 lei

- T.V.A. aferentă vânzărilor 123 lei

Cost de achiziţie aferent mărfurilor vândute 384 lei

Pagina 56 din 171


% = 371 „Mărfuri” 650

607 „Cheltuieli privind mărfurile” 384

378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 142

4428 „T.V.A. neexigibilă” 123

Cheltuieli privind ambalajele. Din cheltuielile privind ambalajele fac parte ambalajele

care circulă în sistemul de vânzare-cumpărare ce se vând ori apar lipsă la inventariere şi

ambalajele care circulă în sistem de restituire ce nu se pot restitui furnizorilor. Reflectarea în

contabilitatea acestor cheltuieli se ţine prin contul 608,,Cheltuieli privind ambalajele’’

Exemplu: Se vând mărfuri în valoare de 150 lei, T.V.A. 19%. Ambalajele consemnate

în factură : 15 buc x 5 lei/buc. = 75 lei. La o dată ulterioară, clientul restituie către furnizor 7

ambalaje deteriorate la un preţ de 2,5 lei/buc. În contabilitatea clientului are loc următoarea

înregistrare contabilă:

- preţul ambalajelor consemnate: 7 buc. x 5 lei/buc = 35 lei

- preţul la care au fost restituite: 7 buc. x 2,5 lei/buc = 17,5 lei

- cheltuiala cu ambalajele consemnate = 17,5 lei

Se consideră că taxa pe valoarea adăugată este inclusă în preţ:

% = 409 ,,Furnizori - debitori’’ 35,0

401 ,,Furnizori’’(7 buc. x 2,5 lei/buc) 17,5

608 ,,Cheltuieli privind ambalajele” 3,5

(17,5/1,19)

4426 ,,T.V.A.deductibilă’’(17-3) 14,0

Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi. Cheltuielile cu

serviciile şi lucrările executate de terţi se împart in două categorii şi anume: cheltuieli privind

lucrările şi serviciile ocazionate direct de desfăşurarea activităţii, în ansamblu, a întreprinderii

şi cele legate direct de activităţile de ansamblu, desfăşurate de întreprindere.

Cheltuielile cu serviciile şi lucrările executate de terţi se caracterizează printr-o mare

diversitate şi sunt reflectate în planul de conturi pe două grupe 61 şi 62:

Pagina 57 din 171


61 Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi

611 Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii

Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile

Cheltuieli cu primele de asigurare

614 Cheltuieli cu studiile şi cercetările

62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi

Cheltuieli cu colaboratori

Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile

623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate

624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal

625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări

626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii

627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi

Specificul lucrărilor şi serviciilor executate de terţi este că se înregistrează direct în

conturile de cheltuieli,în corespondenţă fie cu conturi de terţi, fie cu conturi de trezorerie, fie

cu conturi de regularizare, prin care se delimitează cheltuielile aparţinând fiecărui exerciţiu.

Cheltuielile cu întreţinerile şi reparaţiile. Cheltuielile cu întreţinerile şi reparaţiile se

referă la cheltuielile cu lucrările de întreţinere şi reparaţii executate de terţi şi suportate de

unitatea patrimonială.

Exemplu: Se înregistrează rata scadentă din cheltuielile de reparaţii şi întreţinere

efectuate în perioada anterioară în valoare de 2500 lei:

611 ,,Cheltuieli cu reparaţii = 471 ,,Cheltuieli înregistrate în avans’’ 2500 lei

şi întreţineri’’

+A -A

Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile. Cheltuielile cu redevenţele,

locaţiile de gestiune şi chiriile sunt înregistrate în contul 612, cont de activ, care evidenţiază

în debit redevenţele, chiriile aferente exerciţiului în curs datorate de câte unitatea

patrimonială în calitatea sa de concesionar, locatar sau chiriaş unităţii având calitatea de

cocedent sau locator.

Pagina 58 din 171


Redevenţele reprezintă obligaţii de plată datorate de o unitate economică care a

preluat în concesiune imobilizări pentru a le exploata în scopuri productive iar locaţiile de

gestiune reprezintă o modalitate de preluare, pentru exploatare, de spaţii productive pe o

perioadă limitată de timp, pe bază de contracte de locaţie.

Cheltuieli cu primele de asigurare. Cheltuielile cu primele de asigurare sunt

înregistrate în contul 613, cont de activ, care evidenţiază în debit primele de asigurare

aferente exerciţiului în curs achitate în baza contractelor încheiate cu societăţile de asigurări.

Acest cont se mai debitează în corespondenţă cu conturile care arată modalitatea de plată,prin

casierie sau prin bancă.

Exemplu: Primele de asigurare se plătesc anticipat, o treime din valoarea lor de 120

lei fiind suportată de exerciţiul curent, plata făcându-se cu cecuri:

% = 5121,,Cont curent la 1200

613,,Cheltuieli cu primele bănci în lei ’’ 400

de asigurare’’

471,,Cheltuielile înregistrate 800

în avans’’

+A -A

Cheltuieli cu studiile şi cercetările. Cheltuielile cu studiile şi cercetările se

înregistrează în contul 614 care ţine evidenţa cheltuielilor ocazionate de procurarea de studii

şi plata contractelor de cercetare şi a contribuţiei unităţilor patrimoniale la constituirea

fondului special pentru cercetare dezvoltare.

Exemplu: Se înregistrează factura unui institut de cercetare pentru elaborarea unui

studiu realizat în favoarea unităţii patrimoniale, valoarea studiului fiind de 6000 lei, T.V.A.

19%:

% = 401 ,,Furnizori’’ 7140

614 ,,Cheltuieli cu studiile şi 6000

cercetările’’


+A +P

Pagina 59 din 171


Cheltuielile cu colaboratorii. Cheltuielile cu colaboratorii sunt reprezentate de sumele

datorate colaboratorilor externi pentru prestaţiile efectuate. Aceste prestaţii pot fi prestaţii de

interes general cu caracter indirect efectuate de furnizori pe baza de facturi ce se achită

ulterior şi prestaţii efectuate de colaboratori externi utilizaţi temporar de agenţii economici

pentru executarea unor lucrări de specialitate, in afara unui contract individual de muncă.

Cheltuielile privind comisioanele şi onorariile. Cheltuielile privind comisioanele şi

onorariile se evidenţiază în debitul contului 622 cu sumele datorate reprezentând comisioane

şi onorarii.

Exemplu: O societate cumpără acţiuni sub formă de titluri de participare la un cost de

achiziţie de 1500 lei. Cheltuielile legate de subscrierea şi achiziţionarea acestei participaţii

sunt constituite dintr-un comision plătit firmei specializate în astfel de tranzacţii financiare,

reprezentând 10% din valoarea tranzacţiei:

622 ,,Cheltuieli privind comisioanele = 401 ,,Furnizori’’ 150

şi onorariile’’

+A +P

Cheltuielile de protocol, reclamă şi publicitate. Cheltuielile de protocol, reclamă şi

publicitate sunt înregistrate în contul 623 şi reprezintă diferite datorii, plăţi şi consumuri

ocazionate de acţiunile publicitare şi a celor de protocol. Cheltuielile de protocol, reclamă şi

publicitate se consideră deductibile sub aspect fiscal într-un anumit procent din profitul brut

al agenţilor economici. Potrivit Legii 571/2003 privind impozitul pe profit, cheltuielile de

protocol sunt deductibile în limita a 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul

veniturilor şi cheltuielilor aferente mai puţin cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile

de protocol înregistrate în cursul anului iar cheltuielile de reclamă şi publicitate sunt

deductibile în totalitate la calculul profitului impozabil.

Cheltuielile cu transportul de bunuri şi de personal: Cheltuielile cu transportul de

bunuri şi de personal cuprind acele prestaţii efectuate de terţi pentru transportul produselor

fabricate, transportul mărfurilor vândute, transportul altor bunuri şi transportul colectiv de

persoane la şi de la locul de muncă. Nu se cuprind în acest cont cheltuielile privind

cumpărarea de materii prime, materiale, mărfuri, care fac parte din costul de achiziţie al

acestora şi se înregistrează la conturile corespunzătoare de stocuri.

Pagina 60 din 171


Cheltuielile cu deplasări, detaşări şi transferări: Cheltuielile cu deplasări, detaşări şi

transferări se contabilizează în contul 625 şi reprezintă cheltuielile cu deplasări şi detaşări pe

perioade limitate de timp în interes de serviciu: diurnă, cazare, transport.

Exemplu: Titularul unui avans de 1800 lei primit pentru deplasare în interes de

serviciu în altă localitate prezintă la revenirea în unitate, decontul de cheltuieli şi actele anexe

(bilete de transport, nota de plată de la hotel, ordin de deplasare) justificând suma de 1500 lei

şi restituie la casierie suma de 300 lei:

% = 542 ,,Avansuri de trezorerie’’ 1800

625 ,,Cheltuieli cu deplasările 1500

şi transferări’’

5311 ,,Casa, în lei’’ 300

+A -A

Cheltuielile poştale şi a taxelor de telecomunicaţii: Cheltuielile poştale şi a taxelor de

telecomunicaţii sunt evidenţiate în debitul contului 626 cu valoarea serviciilor poştale şi a

taxelor de telecomunicaţii( poştă, telegraf, telefon, interfon, radio, televizor) datorate de către

agenţii economici, unităţilor de specialitate.

Exemplu: Se achiziţionează timbre poştale în valoarea de 350 lei. Din acestea se

eliberează timbre poştale în valoare de 150 lei pentru francarea corespondenţei comerciale:

626 ,,Cheltuieli poştale şi taxe de = 532 ,,Alte valori’’ 150

telecomunicaţii’’

+A -A

Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate. Cheltuielile cu serviciile bancare şi

asimilate sunt reprezentate de serviciile bancare prestate de bănci, care nu au un caracter de

cheltuieli financiare, pentru: comisioane bancare pentru efectuarea operaţiilor de decontare

din conturile curente; cheltuieli pentru procurare de titluri prin intermediul băncilor;

comisioane şi cheltuieli pentru emisiuni de împrumuturi ; cheltuieli pe efecte.

Exemplu: Se cesionează 400 de titluri de plasament, la un preţ de cesiune de 50 lei

/acţiune, prin intermediul unui terţ specializat care percepe un comision de 1% din valoarea

tranzacţiei:

Pagina 61 din 171


Comision : 20000 x 1% = 200 lei

627 ,,Cheltuieli cu serviciile bancare = 5121 ,,Conturi la bănci, în lei’’ 200

şi asimilate’’

+A -A

Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate. Cheltuielile

de exploatare cu taxele, impozitele şi vărsămintele asimilate se contabilizează în grupa 63 din

planul de conturi general:

63 Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate

635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Obligaţii fiscale se regăsesc sub forma:

impozitul pe clădiri de la persoanele juridice;

impozitul pe terenuri ocupate de clădiri şi alte construcţii aparţinând persoanelor

juridice;

accize, taxe vamale, taxe de timbru;

contribuţii la fondurile cu destinaţie specială;

Exemplu: Se înregistrează impozitul pe clădiri în sumă de 1900lei datorat bugetului

statului de către unitatea patrimonială:

635 ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi = 446 ,,Alte impozite, taxe şi 1900

vărsăminte asimilate’’ vărsăminte asimilate’’

+A +P

Contribuţiile la fondurile cu destinaţie specială sunt reglementate prin acte normative

exprese:

contribuţia la Fondul special pentru sănătate (cota procentuală de 10% aplicată la

încasările realizate din acţiuni de publicitate pentru produsele de tutun, ţigări şi băuturi

alcoolice; cota de 1% la sumele încasate din vânzarea produselor din tutun, ţigări şi băuturi

alcoolice);

contribuţia la Fondul special pentru protecţia specială a persoanelor handicapate se

datorează de către persoanele juridice cu un număr de peste 100 salariaţi care refuză să

Pagina 62 din 171


încadreze cel puţin un procent de 4% persoane handicapate,calculat asupra numărului mediu

de personal conform Legii 519/2002.

contribuţia la Fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor de control

pentru trecerea frontierei, precum şi a celorlalte unităţi vamale se datorează de agenţii

economici care efectuează operaţii de import - export definitive, prin aplicarea unei cote de

0,5% asupra valorii în vamă a mărfurilor importate sau exportate;

contribuţia la Fondul special al drumurilor publice se datorează de societăţile

comerciale care produc sau importă carburanţi auto livraţi la intern, indiferent de forma de

plată, prin aplicarea unei cote de 5% asupra preţului cu ridicata, exclusiv accizele.

Acestea se contabilizează ca cheltuieli de exploatare.

Exemplu: Se înregistrează contribuţia unităţii la constituirea fondului de cercetare

dezvoltare de 580 lei, la constituirea fondului pentru handicapaţi de 280 lei şi a fondului de

asigurări sociale a ţărănimii de 130 lei:

635 ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 447 ,,Fonduri speciale - taxe şi 990

şi vărsăminte asimilate’’ vărsăminte asimilate’’

O altă categorie de impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat

sau altor organisme publice mai sunt:

impozitul suplimentar datorat, potrivit legii bugetului de stat, pentru depăşirea

fondului de salarii admisibil;

Exemplu: Se calculează impozitul suplimentar datorat de întreprindere bugetului

statului pentru depăşirea fondului maxim de salarii admisibil în sumă de 1450 lei:

635 ,,Cheltuieli cu impozite,taxe şi ’’ = 444 ,,Impozitul pe salarii’’ 1450

vărsăminte asimilate’’

+A +P

prorata din T.V.A. deductibilă devenită nedeductibilă; T.V.A. colectată aferentă

bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă

lipsurilor peste normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate

salariaţilor sub forma avantajelor în natură;

Pagina 63 din 171


Exemplu: Se înregistrează lipsuri peste normele legale, la combustibili, în valoare de

800 lei, T.V.A 19%:

6022 ,,Cheltuieli cu combustibili’’ = 3022 ,,Combustibili’’ 800

+A -A

635 ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 4427 ,,T.V.A. colectată’’ 152

şi vărsăminte asimilate’’

Contabilitatea cheltuielilor cu personalul. Cheltuielile de personal includ ansamblul

remuneraţiilor brute acordate personalului cât şi cheltuielile cu caracter social suportate de

întreprindere.

Cheltuielile sociale suportate de patronat pot fi considerate o formă indirectă de salarii

deoarece sunt destinate să finanţeze acţiuni sociale în favoarea personalului: indemnizaţii de

boală, indemnizaţii de şomaj, pensii şi pensii complementare.

Pentru reflectarea în contabilitate a acestor cheltuieli, în planul de conturi s-a rezervat

grupa de conturi 64,,Cheltuieli cu personalul’’ cuprinzând conturi distincte pentru

componentele acestor cheltuieli:

64 Cheltuieli cu personalul

641 Cheltuieli cu salariile personalului

645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

6451 Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale

6452 Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj

6453 Contribuţia unitatii pentru asigurări sociale de sănătate

6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

Cheltuielile cu remuneraţiile personalului se referă la cheltuielile cu salarizarea

personalului, respectiv salariile brute şi alte drepturi legate de muncă cuvenite personalului:

sporurile şi adaosurile pentru condiţii deosebite de muncă şi pentru rezultatele obţinute

(sporurile pentru condiţii deosebite de muncă, sporurile pentru orele prestate pe timpul nopţii,

sporurile pentru orele suplimentare de muncă, sporurile pentru vechime neîntreruptă în

muncă), sporuri, indemnizaţii de conducere, indexările de salariu şi compensarea creşterilor

de preţuri, indemnizaţiile acordate pentru concediul de odihnă etc. În fondul de salarii sunt

incluse şi cheltuielile cu remuneraţiile personalului şi indemnizaţiile plătite personalului ce

lucrează pe bază de contracte de prestări de servicii sau convenţii civile în măsura în care sunt

prevăzute a fi suportate de acesta.

Pagina 64 din 171


Elementele de calcul şi decontare a remuneraţiilor, aşa cum sunt ierarhizate în statul

de salarii se prezintă astfel:

Salariul brut de bază :

(+) sporuri şi adaosuri

(+) indemnizaţiile de conducere şi alte sporuri acordate pentru conducere

(+) indexările de salarii şi compensarea creşterilor de preţuri

(+) salariul în natură ( avantaje materiale)

(-) contribuţia personalului la pensia suplimentară

(-) contribuţia personalului la fondul de şomaj

(=) Salariul brut impozabil

(-) Impozitul pe venit

(-) Avansuri acordate personalului

(-) Reţineri din salariu cuvenite terţilor

(-) Alte reţineri datorate unităţii

(=) Salariul net de plată

Cheltuielile cu remuneraţiile angajaţilor se evidenţiază în contul 641

Exemplu: Se înregistrează drepturi cuvenite personalului altele decât salariile, 1200

lei:

641 ,,Cheltuieli cu remuneraţiile = 421 ,,Personal-remuneraţii datorate’’ 1200

personalului’’

Contribuţia unităţii la asigurările sociale se determină prin aplicarea unei cote

procentuale, diferenţiată în funcţie de grupa de muncă a salariaţilor, asupra câştigului brut

lunar realizat de salariaţii încadraţi cu contract de muncă. Pentru calculul corect al

contribuţiei unităţii la asigurările sociale, fiecare întreprindere trebuie sa-şi nominalizeze

salariaţii pe grupe de muncă, evidenţierea făcându-se şi pe recapitularea statelor de plată unde

se menţionează grupa de muncă, numărul de salariaţi, fondul de salarii şi contribuţia aferentă

la asigurările sociale.

Exemplu: Se înregistrează contribuţia unităţii la asigurările sociale în valoare de 958

lei.

6451 ,,Cheltuieli privind contribuţia = 4311 ,,Contribuţia unităţii la 958

unităţii la asigurări sociale’’ asigurările sociale’’

+A +P

Pagina 65 din 171


Contribuţia unităţii la fondul de şomaj se realizează prin aplicarea unei cote de 3% in

anul 2005 si 2,5% începând cu 01.01/2006 tuturor sumelor care se include în fondul de salarii

realizat lunar în valoare brută. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj constituie o cheltuială

de exploatare.

Exemplu: Se înregistrează contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj de 34

lei:

6452 ,,Cheltuieli privind contribuţia = 4371 ,,Contribuţia unităţii 34

unităţii pentru ajutorul de şomaj’’ la fondul de şomaj’’

+A +P

Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare. Evidenţierea acestor cheltuieli este ţinută

de grupa 65 ”Alte cheltuieli de exploatare” ;

65 Alte cheltuieli de exploatare

654 Pierderi din creanţe si debitori diverşi

658 Alte cheltuieli de exploatare

Creanţele sunt evaluate la intrarea în patrimoniu la valoarea lor nominală. Creanţele

din exploatare generate de ciclul de exploatare al întreprinderii sunt creanţele - clienţi,efectele

comerciale de primit şi alte creanţe asimilate,acestea fiind un element structural al activelor

circulante.

Dacă creanţa este irecuperabilă, aceasta este înregistrată în debitul contului de

cheltuieli 654,,Pierderi din creanţe’’.

4.2.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare

Atragerea de către întreprindere a capitalurilor temporar disponibile de la alte

persoane fizice şi juridice generează costuri care se înregistrează în contabilitate ca

aparţinând activităţii financiare a întreprinderii. Activitatea financiară a agenţilor economici

cuprinde derularea relaţiilor financiare de capital, organizarea şi asigurarea circuitului

lichidităţilor şi disponibilului în conturile bancare, emiterea, vânzarea şi răscumpărarea

hârtiilor de valoare, angajarea şi plasarea titlurilor de împrumuturi şi altele. Evoluţia

nefavorabilă a cursurilor de schimb, în situaţia existenţei de relaţii exprimate în devize, dă

naştere la pierderi de natură financiară. Atunci când se acordă reduceri pentru plata imediată

sau în termen scurt a unor facturi, aceste reduceri constituie şi ele o cheltuială. De asemenea

Pagina 66 din 171


şi plasarea capitalurilor disponibile poate genera cheltuieli. Toate aceste elemente se regăsesc

deci în grupa 66,,Cheltuieli financiare’’ ale cărei conturi funcţionează după regula de

funcţionare a conturilor de activ:

66 Cheltuieli financiare

663 Pierderi din creanţe legate de participaţii

664 Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate

665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar

666 Cheltuieli privind dobânzile

667 Cheltuieli privind sconturile acordate

668 Alte cheltuieli financiare

Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor legate de participaţii. Participaţiile constau

din deţinerea de către un agent economic de titluri de participare. Aceste titluri de participare

reprezintă drepturi sub formă de acţiuni sau alte titluri de valoare în capitalul altor unităţi

patrimoniale şi asigură unităţii patrimoniale deţinătoare:

exercitarea unui control sau a unei influenţe notabile în luarea deciziilor de importanţă

majoră ale altor unităţi patrimoniale;

realizarea unui profit sub formă de dividende, care se stabilesc la sfârşitul exerciţiului

financiar din rezultatul exerciţiului;

Exemplu: O societate Alfa deţine titluri de participare la o societate comercială Beta,

acordându-i acesteia un împrumut pe termen lung în sumă de 25800 lei şi la scadenţă nu mai

poate sa-şi recupereze nici împrumutul şi nici dobânda aferentă de 4200 lei, înregistrând

suma de 30000 lei pe pierderi din creanţe legate de participaţii:

663 ,,Pierderi din creanţe legate = % 30000

de participaţii 2671 ,,Creanţe legate 25800

de participaţii’’

2678 ,,Dobânzi aferente 4200

creanţe imobilizate’’

+A -A

Contabilitatea cheltuielilor privind titlurile de plasament cedate. Titlurile de plasament

sunt achiziţionate de întreprindere în vederea realizării unui câştig pe termen scurt.

Pagina 67 din 171


Plasamentele pe termen scurt sunt echivalente de lichidităţi şi reprezintă elemente foarte

lichide, convertibile cu uşurinţă într-o mărime determinată de lichidităţi şi a căror valoare nu

riscă să se schimbe în mod semnificativ. În categoria titlurilor de plasament sunt incluse:

- acţiuni şi obligaţiuni ;

- acţiuni şi obligaţiuni emise şi răscumpărate de societate;

- alte titluri de plasament şi creanţe asimilate cum sunt bonurile de tezaur pe termen

scurt, titlurile instituţiilor financiare specializate,certificatele de depozit etc.

Conform normelor contabile româneşti, în cazul în care agentul economic nu va putea

vinde titlurile de plasament nici măcar la valoarea lor de achiziţie,el va realiza din aceste

operaţii o pierdere,diferenţele nefavorabile dintre valoarea contabilă şi preţul de cesiune

înregistrându-se în contul 664,,Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate’’.

Exemplu: Să considerăm că preţul de cumpărare a 4000 de acţiuni este de 8,5 lei /

acţiune, iar cel de vânzare este de 8 lei / acţiune:

% = 503 ,,Acţiuni’’ 34000

5311 ,,Casa în lei’’ 32000

664 ,,Cheltuieli privind titlurile 2000

de plasament cedate’’

+A -A

Dacă se utilizează metoda soldului înregistrările contabile sunt:

- pentru preţul de cesiune:

5311,,Casa în lei’’ = 664 ,,Cheltuieli privind titlurile 2000


+A -A

- pentru costul de achiziţie:

664 ,,Cheltuieli privind titlurile = 503 ,,Acţiuni’’ 2000


+A -A

Câteva cazuri particulare privind delimitarea cheltuielilor ocazionate de circulaţia

titlurilor de plasament prezintă interes pentru determinarea rezultatului firmei. Astfel,

valoarea contabilă de înregistrare a titlurilor în cadrul conturilor este egală cu preţul de

cumpărare sau cu valoarea stabilită potrivit contractelor de achiziţie. Cheltuielile necesare de

cumpărare a titlurilor de valoare, cum sunt comisioanele intermediarilor, onorariile, spezele

Pagina 68 din 171


bancare şi alte cheltuieli asimilate se înregistrează direct în cheltuielile de exploatare ale

exerciţiului. Aceste cheltuieli nu se includ în costul de achiziţie.

Contabilitatea cheltuielilor din diferenţele de curs valutar: Pe măsura consolidării

economiei de piaţă creşte frecvenţa tranzacţiilor comerciale directe de import - export între

agenţii economici din diferite ţări. Întreprinderile implicate în aceste tranzacţii comerciale

sunt confruntate cu problemele de conversiune a devizelor. Evidenţa operaţiunilor de import -

export se ţine în moneda naţională, impusă de legislaţia în vigoare, iar decontările efective ale

acestor operaţiuni se fac în valută. Cumpărarea sau vânzarea unui bun în monedă străină este

înregistrată la un anumit curs de schimb care poate fi cursul din ziua negocierii, cursul din

ziua acceptării comenzii, cursul de la data transferului de proprietate, cursul de la data

facturării sau cursul din ziua contabilizării facturii. De regulă în cazul operaţiilor comerciale

efectuate cu parteneri străini, cursul valutar este cel existent la data facturării iar pentru

decontare se va utiliza cursul valutar din momentul efectuării decontării. Deoarece cursurile

valutare, ale monedei străine în moneda naţională, fluctuează de regulă zilnic, pot să apară

diferenţe între cursul valutar de la data înregistrării creanţelor şi datoriilor în valută şi data

încasării sau plăţii. Aceste diferenţe se înregistrează în contul 665 „Cheltuieli din diferenţe de

curs valutar”, dacă cursul valutar de la data decontării creanţei în valută este mai mic decât

cursul valutar de la data efectuării şi înregistrării operaţiei de export, diferenţa reprezentând o

pierdere;

Exemplu: Se încasează creanţa faţă de un debitor, creanţă exprimată în dolari SUA.

Cursul la data apariţiei creanţei era de 2,78 lei / 1 $. Creanţa este în valoare de 4000 dolari

SUA. La data încasării cursul este de 2,71 lei / 1 $:

% = 411 ,,Clienţi’’ 11120

5124 ,, Disponibil la bancă 10840

în valută’’

665 ,, Cheltuieli cu diferenţe 280

de curs valutar’’

+A -A

Contabilitatea cheltuielilor din dobânzi: Cheltuielile cu dobânzile datorate de unitatea

patrimonială sunt evidenţiate în contul de activ 666,,Cheltuieli privind dobânzile’’. De obicei

Pagina 69 din 171


o unitate patrimonială pentru a-şi acoperi necesităţile de resurse apelează la împrumutul

bancar. Dacă avem în vedere scadenţa creditelor, acestea se clasifică în credite bancare pe

termen mediu şi lung şi credite bancare pe termen scurt. Condiţiile de dobândă şi garanţiile

depind de elemente de conjunctură, de situaţia economică şi financiară a întreprinderii şi de

rezultatele negocierilor cu banca, cu ocazia depunerii unui dosar de împrumut. Plata

dobânzilor poate să fie prevăzută anual, semestrial sau conform oricărei alte fracţionări a

anului.

Mărimea cheltuielilor cu dobânzile este determinată de felul dobânzii care poate să fie

simplă sau compusă, mărimea creditului şi durata de rambursare.

În cazul în care se aplică dobânda simplă, relaţia de calcul a dobânzii este următoarea:

D = C x t(ani) x r

100

D = C x t(luni)/12 x r

100

D = C x t(zile)/360 x r

100

în care: C = capitalul împrumutat;

t = timpul de rambursare;

r = rata dobânzii;

În cazul aplicării dobânzii compuse, formula de calcul este:

D = Ciniţial x (1+r)t - Ciniţial;

Exemplu: Dobânzile aferente împrumuturilor primite pe termen lung sunt de 35000

lei, se datorează de asemenea dobânzi şi asociaţilor pentru disponibilităţile puse la dispoziţia

întreprinderii în valoare de 5300 lei, iar pentru creditele acordate de bancă în contul curent se

reţin dobânzi de 13000 lei:

666 ,,Cheltuieli cu % 53300

dobânzile’’ 168 ,,Dobânzi aferente 35000

împrumuturilor

şi datoriilor asimilate’’

4558 ,,Dobânzi-conturi asociaţi’’ 5300

Pagina 70 din 171


5121 ,,Disponibil la bancă’’ 13000

Contabilitatea cheltuielilor cu dobânzile se realizează prin folosirea simultană două

tehnici, cea a cheltuielilor de plată şi respectiv a cheltuielilor plătite în cursul exerciţiului.

Exemplu: O întreprindere contractează la 01.08.’’N’’ un credit bancar pe termen lung

în sumă de 300000 lei, rata dobânzii 25%, durata de rambursare 2 ani, rate anuale de 150000

lei.

a).Cheltuielile de plată privind dobânzile pe exerciţiul,,N’’ :

300000 x 25% : 2=37500

666 ,,Cheltuieli privind dobânzile’’ = 1682 ,,Dobânzi aferente creditelor 37500

bancare pe termen lung şi mediu’’

+A +P

b).Stornarea operaţiei de mai sus la deschiderea exerciţiului,,N+1’’:

1682 ,,Dobânzi aferente creditelor = 666 ,,Cheltuieli privind dobânzile’’ 37500


-P -A

c). Cheltuieli privind dobânzile anuale plătite în exerciţiul,,N+1’’, la 31 iulie, 300000

lei x 25% = 75000 lei şi rambursarea ratei de 150000 lei:

% = 5121 ,,Conturi curente la 375000

bănci’’

162 ,,Credite bancare pe termen 300000

lung şi mediu’’

666 ,,Cheltuieli privind dobânzile’’ 75000

d). Cheltuielile de plată privind dobânzile pe exerciţiul,,N+1’’:

300000 lei x 25% = 75000 lei

666 ,,Cheltuieli privind dobânzile’’ = 1682 ,,Dobânzi aferente creditelor 75000


+A +P

Contabilitatea cheltuielilor privind sconturile: Scontul de decontare este o reducere

financiară acordate procentual asupra unei creanţe decontate înainte de scadenţa normală.

Scontul de decontare este o cheltuială financiară pentru furnizor care este beneficiarul plăţii şi

Pagina 71 din 171


un venit financiar pentru client care efectuează o plată înainte de scadenţă. Scontul de

decontare se aplică după ultima reducere de natură comercială, adică la netul comercial.

Mărimea scontului este egală cu:

S = Vn x t/360 x r

100

în care: Vn = valoarea nominală a creanţei;

t = timpul în zile;

r = rata scontului;

Cheltuielile privind sconturile acordate se ţin cu ajutorul contului 667,,Cheltuieli

privind sconturile acordate’’

Exemplu: a) Se înregistrează sconturile acordate clienţilor la încasarea acestora

înainte de termen:

% = 411 ”Clienţi’’ 1000

5121 ”Conturi curente la bănci|” 900

667 ”Cheltuieli privind 100

sconturile acordate’’

+A -A

b) Încasarea creanţelor de la clienţi:

% = 461 ”Debitori diverşi” 500

5121 ”Conturi curente la bănci| 450

667 ”Cheltuieli privind 50


+A -A

c) Încasarea efectelor comerciale depuse la scontare:

% = 5114 ”Efecte remise spre contare” 20000

5121 ”Conturi curente la bănci|” 18000

66 7”Chelt. privind 2000


-A +A

d) Închiderea contului 667:

121 ,,Profit şi pierdere” = 667 ”Chelt. privind sconturile acordat” 2150

-P -A

Pagina 72 din 171


4.2.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

Cheltuielile extraordinare sunt acele cheltuieli care sunt generate de operaţiile de

gestiune şi de capital cu caracter accidental, neobişnuite în raport cu activităţile ordinare ale

întreprinderii.

Cheltuielile extraordinare privind operaţiile de gestiune se identifica cu:

valoarea pierderilor din calamităţi înregistrate la stocuri şi producţia în curs de

execuţie, înregistrate anterior după natura lor şi trecute ulterior la cheltuieli extraordinare;

valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili scoşi din evidenţă;

valoarea despăgubirilor,amenzilor şi penalităţilor datorate sau plătite;

valoarea donaţiilor şi subvenţiilor acordate;

cheltuielile privind sponsorizările acordate;

În categoria cheltuielilor extraordinare privind operaţiile de capital se găsesc :

valoarea neamortizată a activelor amortizabile;

valoarea contabilă de intrare a activelor imobilizate neamortizabile cedate sau scoase

din evidenţă;

pierderile determinate de răscumpărarea propriilor acţiuni;

cheltuielile determinate de încetarea unor activităţi;

alte cheltuieli extraordinare;

Pentru evidenţa acestor cheltuieli se folosesc doua conturi sintetice de gradul I,

671,,Cheltuieli extraordinare privind operaţiile de gestiune’’, 672,,Cheltuieli privind

operaţiile de capital’’, fiecare din acestea fiind dezvoltate în mai multe conturi sintetice de

gradul II corespunzătoare diferitelor feluri de asemenea cheltuieli:

67 Cheltuieli extraordinare

Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare

672 Cheltuieli privind operaţiile de capital

Contabilitatea cheltuielilor extraordinare privind operaţiile de gestiune:

Exemple de cheltuieli extraordinare privind operaţiile de gestiune:

1) Achitarea de despăgubiri, amenzi şi penalităţi, datorate întârzierii în achitarea

impozitelor, prin contul de disponibil al unităţii patrimoniale în sumă de 1500 lei:

Pagina 73 din 171


6711 ,,Despăgubiri,amenzi şi =5121 ,,Disponibil la bancă’’ 1500

penalităţi’’

+A -A

2) Se virează suma de 8000 lei sub formă de donaţie unei unităţi :

6712 ,,Donaţii şi subvenţii’’ = 5121 ,,Disponibil la bancă,în lei’’ 8000

+A -A

3) Se înregistrează angajamentul întreprinderii de a acorda o subvenţie de 2150 lei

6712, ,Donaţii şi subvenţii’’ = 462 ,,Creditori diverşi’’ 2150

+A -P

4) Se scoate în evidenţă o creanţă prescrisă în sumă de 7500 lei

6714 ,,Pierderi di debitori diverşi’’ = 461 ,,Debitori diverşi’’ 7500

+A -A

5) Se înregistrează valoarea de 5850 lei reprezentând materii prime distruse în urma

unei inundaţii:

6718 ,,Alte cheltuieli extraordinare = 301 ,,Materii prime’’ 5850

privind operaţiile de gestiune’’

+A -A

Contabilitatea cheltuielilor extraordinare privind operaţiile de capital. Cheltuielile şi

veniturile din cedarea activelor apar în urma operaţiei de dezinvestire. Acest termen de

dezinvestire se referă la cesiunea de imobilizări,ce antrenează crearea de lichidităţi pentru o

unitate patrimonială. Operaţia de dezinvestire apare în cazul în care managerii unităţilor

patrimoniale consideră unele active insuficient de rentabile iar prin vânzarea lor, speră să

obţină schimbări favorabile ale ciclului de exploatare

Valoarea netă contabilă a imobilizării care iese din activ constituie o cheltuială

extraordinara înregistrându-se în debitul contului 6721,,Cheltuieli privind activele cedate’’.

Exemple de cheltuieli extraordinare privind operaţiile de capital:

1.Valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporale, corporale şi financiare cedate

sau scoase din evidenţă

a)imobilizărilor necorporale:

-cheltuielilor de cercetare-dezvoltare:

6721 ”Cheltuieli privind activele cedate = 203 ”Cheltuieli de cercetare- 1000

dezvoltare”

Pagina 74 din 171


+A -A

-concesiuni şi brevete:

6721 ”Cheltuieli privind activele cedate” = 205 ”Concesiuni,brevete şi alte500

drepturi şi valori asimilate”

+A -A

-fond comercial:

6721 ”Cheltuieli privind activele cedate” = 207 ”Fond comercial” 600

+A -A

-alte imobilizărilor necorporale:

6721 ”Cheltuieli privind activele cedate” = 208 ”Alte imobilizări necorporale”

1500

+A -A

Pagina 75 din 171


b) imobilizărilor corporale:

-valoarea neamortizată de terenuri:

% =2112 „Amenajări de terenuri” 30000

2811 ”Amortizarea amenajărilor de terenuri” 27000

6721 ”Cheltuieli privind activele cedate” 3000

-valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale scoase din funcţiune înainte de

termen:

% = 212 „Construcţii” 50000

2812 „Amortizarea construcţiilor” 45000

6721 „Cheltuieli privind activele cedate” 5000

c). imobilizărilor financiare:

-valoarea titlurilor de participare:

6721 „Cheltuieli privind activele cedate” = 261 „Titluri de participare” 30000

+A -A

-valoarea titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu:

6721 „Cheltuieli privind activele cedate” = 262 „Titluri imobilizate 11500

ale activ. de portofoliu”

+A -A

-valoarea altor titlurilor imobilizate:

6721 „Cheltuieli privind activele cedate” = 263 „Alte titluri imobilizate” 28000

+A -A

De asemenea, am menţionat că, din categoria cheltuielilor extraordinare privind

operaţiile de capital, fac parte şi pierderile din operaţiunile privind răscumpărarea propriilor

acţiuni în vederea atribuirii salariaţilor. Cu ocazia cumpărării acţiunilor de către salariaţi,

diferenţa dintre preţul de răscumpărare practicat de societate şi preţul de cumpărare practicat

de salariaţi constituie o cheltuială extraordinara, înregistrată în contul 6728,,Alte cheltuieli

privind operaţiile de capital’’

Exemplu: O unitate patrimonială răscumpără acţiuni la un preţ total de 75000 lei iar

preţul de cumpărare fixat este de 55800 lei. Acţiunile răscumpărate sunt atribuite salariaţilor

în contul participării acestora la profit:

% = 502 ,,Acţiuni proprii’’ 75000

424 ,,Participarea personalului 55800

la profit’’

Pagina 76 din 171


6728 ,,Alte cheltuieli extraordinare 19200

privind operaţiile de capital’’

4.2.4 Contabilitatea cheltuielilor privind amortizările şi provizioanele

Amortizarea poate fi definită ca fiind echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a

unei imobilizări ca urmare a utilizării, a acţiunii factorilor naturali, a progresului tehnic sau a

altor cauze.

Conform principiului independenţei exerciţiilor, costul de intrare al bunului se

repartizează pe mai multe exerciţii, pentru ca fiecare exerciţiu să suporte o cheltuială

corespunzătoare avantajelor obţinute ca urmare a utilizării lui.

Imobilizările unui agent economic sunt supuse unei uzuri fizice datorită utilizării

efective şi a factorilor din mediul ambiant, şi unei uzuri morale cauzate de influenţa

progresului tehnic.

Obiect al amortizării îl constituie toate imobilizările corporale şi necorporale excepţie

făcând doar imobilizările de natura terenurilor care datorită limitării lor ca suprafaţă se

constată o creştere de valoare; de asemenea mai fac excepţie lacurile, bălţile, iazurile care nu

sunt rezultatul unor investiţii, fondul comercial şi cele de natură financiară care nu suferă în

mod obişnuit deprecieri.

Amortizarea capitalului angajat şi imobilizat în active corporale se stabileşte în

funcţie de valoarea de intrare, cu următoarele semnificaţii concrete:

a). Valoarea rămasă actualizată, stabilită în conformitate cu prevederile H.G.

500/1994 privind reevaluarea unor active şi pasive ca urmare a unificării cursului de schimb

al leului şi regimului de preţuri şi tarife în aceste condiţii, la data înregistrării în contabilitate

a operaţiunii de reevaluare;

b). Costul de achiziţie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;

c). Costul de producţie pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitatea

patrimonială. acest cost cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor

consumate, celelalte cheltuieli directe de producţie, cota cheltuielilor indirecte de producţie

determinate şi repartizate raţional asupra produsului fabricat sau construit şi dobânzile

aferente perioadei de fabricaţie, în cazul bunurilor materiale şi lucrărilor cu ciclu lung de

fabricaţie;

Pagina 77 din 171


d). Valoarea actuală, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit, estimată la

înscrierea lor în activ pe baza propunerilor făcute de specialişti şi pe baza aprobării

consiliului de administraţie al agentului economic, a responsabilului cu gestiunea

patrimoniului sau a ordonatorului de credite bugetare, după caz, ţinând cont de valoarea

mijloacelor fixe cu caracteristici similare şi gradul de uzură fizică a mijloacelor fixe primite;

e). Valoarea de aport acceptată de părţi, pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu

ocazia asocierii, fuziunii, conform prevederilor din statute sau contracte, determinată prin

expertiză;

f). Valoarea determinată prin însumarea cheltuielilor efective pentru realizarea lor,

inclusiv cota - parte din cheltuielile comune efectuate în limita sumelor prevăzute în devizul

general în cazul investiţiilor puse în funcţiune total sau parţial, cărora nu li s-au întocmit

formele de înregistrare ca mijloace fixe;

g). Valoarea reevaluată de către agenţii economici primitori în conformitate cu

prevederile H.G. nr.26/1992 şi H.G.500/1994 pentru mijloacele fixe aflate în administrarea

instituţiilor publice la data de 1 ianuarie 1994 şi transferate societăţilor comerciale cu capital

integral sau majoritar de stat, precum şi regiilor autonome;

Amortizarea din punct de vedere contabil sau fiscal este o cheltuială deductibilă din

venituri la calculul profitului impozabil. Ratele de amortizare pot fi liniare, degresive sau

accelerata.

Amortizarea liniară constă din calcularea şi alocarea uniformă a valorii contabile de

intrare a activelor amortizabile pe toată durata de funcţionare exprimată în ani.

Amortizarea degresivă constă în multiplicarea ratei anuale liniare cu unul din

coeficienţii: - 1,5 dacă durata normală de utilizare este între 2 - 5 ani

- 2 dacă durata normală de utilizare este între 5 - 10 ani

- 2,5 dacă durata normală de utilizare este mai mare de 10 ani.

Rata multiplicată se aplică la valoarea rămasă de amortizat. Aplicarea se face până în

anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică decât

amortizarea anuală determinată prin raportul între valoarea rămasă de recuperat şi numărul de

ani de funcţionare rămasă. Amortizarea degresivă este autorizată în cadrul unei politici de

stimulare a investiţiilor şi care permite recuperarea în primii ani de funcţionare a unei părţi

importante din capitalul investit.

Amortizarea accelerată prin calcularea şi includerea în primul an de funcţionare în

cheltuielile de exploatare a unei amortizări anuale de 50% din valoarea contabilă de intrare a

Pagina 78 din 171


mijlocului fix. Pentru exerciţiile financiare următoare amortizarea se calculează la valoarea

rămasă de amortizat, după metoda liniară.

Amortizările se contabilizează lunar prin intermediul conturilor:

681 Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele

686 Cheltuieli financiare cu amortizările şi provizioanele

Aceste conturi se împart în conturi de gradul II, prin aceasta realizându-se separarea

amortizărilor faţă de provizioane şi de asemenea se mai realizează împărţirea cheltuielilor cu

amortizările după natura activităţii, de exploatare si financiară:

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursarea obligaţiunilor

Conturile menţionate mai sus sunt conturi de activ şi funcţionează după regula

conturilor de activ, adică se debitează cu cheltuielile ocazionate de amortizarea activelor ce se

devalorizează ca urmare a utilizării şi trecerii timpului, urmând a se credita la închidere cu

contul de profit şi pierdere.

În debitul contului 6811,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor’’

se înregistrează amortizarea aferentă imobilizărilor corporale şi necorporale în corespondenţă

cu conturile 280,,Amortizări privind imobilizările necorporale’’ şi 281,,Amortizări privind

imobilizările corporale’’.

Exemplu: Se înregistrează amortizarea mijloacelor fixe pentru luna curentă în sumă

de 1895 lei:

6811 ,,Cheltuieli de exploatare privind = 281 ,,Amortizări privind 1895

amortizarea imobilizărilor’’ imobilizările corporale’’

+A +P

Primele privind rambursarea obligaţiunilor reprezintă cheltuieli financiare

capitalizate. Atunci când are nevoie de capital o întreprindere recurge la emisiunea de

obligaţiuni prin aceasta majorându-şi masa disponibilităţilor. Primele privind rambursarea

obligaţiunilor se stabilesc ca diferenţă între preţul de rambursare al obligaţiunilor şi preţul lor

de emisiune. Ele sunt supuse amortizării pe toată durata împrumutului din emisiunea de

obligaţiuni, prin debitarea contului 6868,,Cheltuieli financiare privind primele de rambursare

a obligaţiunilor’’.

Pagina 79 din 171


Exemplu: Se înregistrează cota anuală din amortizarea primelor de rambursare a

obligaţiunilor în valoare de 1389 lei:

6868 ,,Cheltuieli financiare privind = 169 ,,Prime de rambursare 1389

amortizarea primelor a obligaţiunilor’’

de rambursare a obligaţiunilor’’

+A +P

Concepţia şi calculul amortizării reprezintă o problemă cu implicaţii fiscale iar

termenii în care este rezolvată în ţara noastră îşi găseşte expresie atât în regimurile de

amortizare cât şi în gradul de deductibilitate a amortizării la determinarea profitului

impozabil.

Contabilitatea cheltuielilor privind provizioanele. Provizioanele pentru depreciere şi

provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt obligatorii pentru realizarea imaginii fidele a

unităţii patrimoniale, dar datorită caracteristicii lor fiscale şi anume că pot fi deductibile

parţial sau total tendinţa conducătorilor întreprinderilor este de a supradimensiona

provizioanele în speranţa deductibilităţii lor cu scopul de a diminua rezultatul şi implicit de a

se sustrage de la plata impozitului pe profit.

Includerea pe cheltuieli trebuie să se facă pentru exerciţiul în care deprecierea, riscul

sau cheltuiala apar ca probabile iar în contabilitate trebuie păstrată informaţia referitoare la

preţurile de intrare în patrimoniu a elementelor de activ sau de pasiv ce fac obiectul

constituirii de provizioane.

Contabilitatea românească prevede următoarele:

provizioane pentru riscuri şi cheltuieli:

provizioane pentru litigii, amenzi, penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte;

provizioanele legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi pentru alte

cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor;

provizioane pentru cheltuielile de repartizat asupra mai multor exerciţii cum sunt:

cheltuielile cu reparaţiile capitale eşalonate pe mai multe perioade, cheltuielile cu reparaţiile

curente, reviziile tehnice şi alte cheltuieli la unităţi sezoniere şi parţial sezoniere;

provizioane pentru pierderile latente aferente unor datorii pe termen lung, în devize;

Pagina 80 din 171


alte provizioane specifice anumitor sectoare de activitate;

Prin constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli se realizează transferul de

cheltuieli de la un exerciţiu la altul, deoarece la constituirea lor se diminuează rezultatul

exerciţiului care se încheie evitându-se ca exerciţiul următor să fie încărcat de aceste

cheltuieli.

Cheltuielile de exploatare privind provizioanele sunt formate din provizioane

constituite pentru riscuri şi cheltuieli ce privesc activitatea de exploatare, provizioane pentru

deprecierea imobilizărilor, a stocurilor şi producţiei în curs de execuţie şi provizioanele

pentru creanţe neîncasabile, clienţi dubioşi, rău platnici sau în litigiu precum şi pentru

deprecierea altor active circulante.

Aceste cheltuieli fac obiectul conturilor:

6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.

6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea imobilizărilor.

6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor

circulante.

Valoarea provizioanelor constituite pentru riscuri şi cheltuieli când acestea privesc

activitatea de exploatare se înregistrează în debitul contului 6812,,Cheltuieli de exploatare

privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.

Exemple de cheltuieli de exploatare privind provizioanele:

1. La sfârşitul exerciţiului N se constituie un provizion pentru deprecierea creanţelor

clienţi în valoare de 4850 lei

6812 ,,Cheltuieli de exploatare privind = 491 ,,Provizioane pentru 4850

provizioanele pentru riscuri deprecierea creanţe-’

şi cheltuieli’’ clienţi’

+A +P

2. La un agent economic, cu ocazia inventarierii la sfârşitul anului se înregistrează

constituirea de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale în valoare de 7500 lei

şi pentru deprecierea imobilizărilor în curs în valoare de 4500 lei.

6813,,Cheltuieli de exploatare privind = % 12000

provizioanele pt. deprecierea 291 ”Provizioane pt.deprecierea 7500

imobilizărilor’’ imobilizărilor corporale”

293 ”Provizioane pt. deprecierea 4500

imobilizărilor în curs”

Pagina 81 din 171


+A +P

Cheltuielile cu provizioanele pentru deprecierea activelor circulante se înregistrează

în contul de activ 6814,,Cheltuieli pentru deprecierea activelor circulante’’

3. La sfârşitul exerciţiului N s-au constituit provizioane pentru deprecierea mărfurilor

în valoare de 6850 lei şi pentru deprecierea obiectelor de inventar în valoare de 3785 lei

6814 ,,Cheltuieli de exploatare pt = % 10635

deprecierea activelor circulante’’

397 „Provizioane pentru 6850

deprecierea mărfurilor”

392 „Provizioane pt.deprecierilor 3785

obiecte. de inventar.”

+A +P

Pentru deprecierea stocurilor o importanţă deosebită cu implicaţii asupra mărimii

provizioanelor are structura luată în calcul ca unitate de observare. În acest sens pot fi reţinute

pentru studiu prevederile Standardului de Contabilitate Internaţional nr. 2:

- costul istoric al stocurilor poate să nu fie recuperabil dacă preţurile de vânzare ale

acestora s-au redus sau dacă stocurile s-au deteriorat sau dacă au devenit în totalitate sau

parţial învechite;

- deprecierile sunt calculate separat pentru fiecare articol, pentru o grupă de articole

similare, pentru o categorie întreagă de articole în stoc sau pentru produsele aferente unui

sector de activitate sau dacă acestea sunt calculate global pentru totalitatea stocurilor

întreprinderii;

- practica calculării deprecierii stocurilor pe grupe, sector de activitate sau globală are

ca rezultat compensarea pierderilor generate, prin profituri nerealizate;

- în situaţiile financiare stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre

costul istoric şi valoarea realizabilă netă conform principiului prudenţei adoptat în

contabilitate;

- practica stabilirii deprecierii stocurilor sub costul istoric, în funcţie de valoarea

realizabilă netă, corespunde în principiu cu activele pe termen scurt ce nu trebuie evaluate la

nivelul superior sumelor ce pot fi obţinute;

- stocurile normale de materii prime şi materiale consumabile deţinute pentru a fi

încorporate în producţia de bunuri nu trebuie să fie evaluate sub costul istoric dat, dacă

produsele finite în care ele vor fi încorporate apar că ar trebui să fie vândute la costul istoric

sau deasupra lui.

Pagina 82 din 171


Cheltuielile financiare privind provizioanele se referă la provizioanele pentru riscuri şi

cheltuieli când acestea privesc activitatea financiară şi la deprecierile de natură financiară a

creanţelor din conturile de decontări din cadrul grupului sau cu asociaţii şi pentru deprecierea

titlurilor de plasament. Contabilizarea acestor cheltuieli financiare se realizează cu ajutorul

conturilor sintetice de grad II:

6862 Cheltuieli financiare privind provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

6863 Cheltuieli financiare privind provizioane pentru deprecieri

Din categoria provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli privind activitatea financiară

fac parte acele provizioane constituite pentru disponibilităţile în valută provenite din avansuri

de la clienţi şi provizioanele constituite pentru pierderi din schimb valutar pentru

împrumuturile acordate sau primite în monede străine care sunt socotite în general creanţe

sau datorii pe termen lung sau mediu.

Constituirea şi suplimentarea provizioanelor se face prin debitarea contului

6862,,Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli’’.

Exemplu: La sfârşitul exerciţiului curent, se constituie un provizion pentru riscuri şi

cheltuieli având ca scop protejarea agentului economic împotriva pierderilor semnificative

din operaţiile de schimb valutar, în valoare de 1980 lei.

6862 ,,Cheltuieli financiare din provizioane = 1514 ,,Provizioane pt. 1980

pt. riscuri şi cheltuieli’’ pierderi din schimb valutar’’

+A +P

Imobilizările financiare şi creanţele imobilizate pot suferi şi ele deprecieri reversibile,

atunci când valoarea de inventar este mai mică decât valoarea de intrare, constituindu-se în

asemenea cazuri provizioane pentru depreciere. Odată cu constituirea provizioanelor,se

constată şi o creştere a cheltuielilor înregistrate în debitul contului 6863,,Cheltuieli financiare

privind provizioane pentru depreciere’’.

Deprecieri reversibile pot suferi şi creanţele iar, cu scopul de a obţine date

corecte,care să reflecte valoarea reală a creanţelor în patrimoniu, la sfârşitul exerciţiilor cu

ocazia inventarierilor se constituie provizioane pentru depreciere.

4.3.Contabilitatea veniturilor

4.3.1. Contabilitatea veniturilor din exploatare

Pagina 83 din 171


Veniturile din activitatea de exploatare sunt obţinute ca urmare a vânzărilor de bunuri,

pretărilor de servicii, executărilor de lucrări care fac obiectul de bază al întreprinderii. În

cadrul acestor venituri se cuprind:

- venituri din vânzarea produselor, lucrărilor executate şi serviciilor prestate;

- venituri din producţia de imobilizări;

- variaţia stocurilor;

- venituri din subvenţii de exploatare;

- alte venituri din exploatarea curentă.

Veniturilor din vânzări de produse, prestări servicii şi mărfuri. Veniturile din vânzări

de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi se consideră venituri generate de

activitatea de bază, ele fiind legate direct sau indirect de profilul principal de activitate al

agenţilor economici. Veniturile din vânzări de produse fabricate, mărfuri şi prestări de

servicii reprezintă cea mai mare pondere în totalul veniturilor de exploatare şi se compun din

preţul de vânzare negociabil al acestora fără T.V.A.

Veniturile curente ale unei firme trebuie să provină în general din vânzări. Conform

articolului 1294 din Codul Civil:,,Vânzarea este o convenţie prin care două părţi se obligă

între ele, unul a transmite celeilalte proprietatea unui bun şi aceasta a plăti celei dintâi preţul

lui’’. Deci vânzarea este un contract care presupune transferul de proprietate asupra unui bun

în schimbul plăţii preţului. Veniturile provenind din vânzarea mărfurilor şi a produselor

pentru a putea fi contabilizate trebuie să îndeplinească trei condiţii:

întreprinderea trebuie să fi transferat cumpărătorului principalele riscuri şi avantaje

inerente proprietăţii bunurilor cedate;

întreprinderea nu trebuie să conserve controlul efectiv asupra acestor bunuri şi nici să

participe la gestiunea lor;

costurile operaţiilor trebuie să fie măsurabile de o manieră fiabilă. Contabilitatea

acestor venituri se realizează cu structura de conturi a grupei 70 ,,Venituri din vânzări de

produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi’’, instituindu-se conturi distincte pe

elemente primare de venituri:

70 Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi

701 Venituri din vânzarea produselor finite

702 Venituri din vânzarea semifabricatelor

Pagina 84 din 171


703 Venituri din vânzarea produselor reziduale

704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate

705 Venituri din studii şi cercetări

706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii

707 Venituri din vânzarea mărfurilor

708 Venituri din activităţi diverse

Conturile enumerate mai sus funcţionează după regula de funcţionare a conturilor de

pasiv, ca toate conturile de venituri. În creditul lor se reflectă valoarea la preţ de vânzare, fără

T.V.A., a produselor, mărfurilor, serviciilor, lucrărilor aşa cum apare în factură iar daca

factura nu a fost încă întocmită, se vor înregistra ca venituri ce aparţin rezultatului perioadei.

Veniturile din vânzarea produselor finite. Producţia vândută caracterizează agenţii

economici cu profil de producţie, iar evidenţa formării şi decontării acesteia se realizează cu

ajutorul contului de pasiv 701,,Venituri din vânzarea produselor finite’’

Exemplu: Se facturează produse finite unui client la preţ de vânzare 15800 lei, T.V.A.

19%:

411 ,,Clienţi’’ = % 18802

701 ,,Venituri din vânzarea 15800

produselor finite’’

4427 ,,T.V.A. colectată’’ 3002

+A +P

Exemplu: Se livrează produse finite la preţ de vânzare fără T.V.A 4980 lei, T.V.A.

19%:

418 ,,Clienţi - facturi de întocmit’’ = % 5926


produselor finite’’


+A +P

Veniturile din vânzarea semifabricatelor. Semifabricatele sunt produse al căror proces

tehnologic a fost terminat într-o fază de fabricaţie şi care trec în continuare în procesul

tehnologic al altei faze de fabricaţie. Ele sunt destinate continuării prelucrării lor în unitatea

care le-a produs. Veniturile din vânzarea semifabricatelor se înregistrează în contul

Pagina 85 din 171


702,,Venituri din vânzarea semifabricatelor’’, cont de pasiv, care se creditează cu preţul de

vânzare al semifabricatelor, exclusiv, T.V.A., livrate clienţilor cu factură ; cu preţul de

vânzare al semifabricatelor livrate clienţilor pentru care nu s-au întocmit facturi până la

sfârşitul exerciţiului; cu sumele încasate în avans în exerciţiul precedent care devin venituri

ale exerciţiului curent.

Exemplu: Se înregistrează venituri din vânzarea semifabricatelor în valoare de 2800,

T.V.A. 19%.

411 ,,Clienţi’’ = % 3332


semifabricatelor’’


+A +P

Veniturile din vânzarea produselor reziduale. Veniturile din vânzarea produselor

reziduale se contabilizează în contul de pasiv 703,,Venituri din vânzarea produselor

reziduale’’ care se creditează cu vânzările de produse reziduale cu încasare ulterioară la preţ

negociabil, cu vânzările de produse reziduale cu încasare în numerar la data livrării şi cu

vânzările de produse reziduale pentru care nu s-au întocmit facturi.

Exemplu: Se vând produse reziduale fără factură în valoarea de 3125 lei. La o dată

ulterioară se întocmeşte factura şi se încasează suma:

418 ,,Clienţi - facturi de întocmit’’ = 703 ,,Venituri din vânzarea 3125

produselor reziduale’’

+A +P

411 ,,Clienţi’’ = 418 ,,Clienţi - facturi de întocmit’’ 3125

+A -A

5311 ,,Casa, în lei’’ = 411 ,,Clienţi’’ 3125

+A -A

Veniturile din lucrări executate şi servicii prestate. Specific lucrărilor executate şi

serviciilor prestate este faptul că acestea sunt nedepozitabile şi ca atare nu intervine un cont

de stocuri. Ele nu se înregistrează mai întâi într-un cont de stocuri şi apoi să se înregistreze

livrarea. Dacă la sfârşitul exerciţiului financiar unele lucrări şi servicii sunt în curs de

execuţie, din necesitatea închiderii exerciţiului, costul acestora se înregistrează ca venit din

producţia stocată iar la începutul exerciţiului următor se face înregistrarea inversă pentru

reluarea în exploatare a lucrării spre a fi terminată.

Pagina 86 din 171


Veniturile provenind dintr-o prestare de servicii trebuie să fie constatate prin referinţă

la situaţia execuţiei operaţiei la data bilanţului, atunci când sunt îndeplinite cumulativ

următoarele condiţii:

suma veniturilor poate fi evaluată într-un mod fiabil;

este probabil că avantajele economice asociate operaţiei vor fi în beneficiul

întreprinderii;

situaţia de execuţie a operaţiei la data bilanţului poate fi evaluată de o manieră fiabilă;

cheltuielile efectuate pentru această operaţie şi cheltuielile de efectuat pentru

finalizarea operaţiei pot fi măsurate în mod fiabil.

Contul folosit pentru evidenţierea veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate

este contul 704”Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” care funcţionează similar

celorlalte conturi de venituri.

Exemplu: Se înregistrează veniturile din lucrări executate în valoare de 5800 lei,

T.V.A. 19%.

411 ,,Clienţi’’ = % 6902

704 ,,Venituri din lucrări executate 5800

şi servicii prestate’’

4427,,T.V.A. colectată’’ 1102

+A +P

Veniturile din studii şi cercetări. Contabilitatea acestor venituri se realizează în mod

asemănător cu veniturile din produse finite, folosindu-se însă contul 705,,Venituri din studii

şi cercetări’’.

Exemplu: a). Se facturează activităţi de studii şi cercetări pentru clienţi conform

contractelor încheiate, în valoare de 1834 lei, T.V.A. 19%.

411 ,,Clienţi’’ = % 2182

705 ,,Venituri din studii şi cercetări” 1834


+A +P

b). Se înregistrează la sfârşitul lunii venituri din activitatea de studii şi cercetări pentru

terţi (fără factură) în valoare de 795 lei, T.V.A. 19%

418 ,,Clienţi-facturi de întocmit’’ = % 946

705 ,,Venituri din studii şi 795

Pagina 87 din 171


cercetări’’


+A +P

c). La întocmirea facturii:

411 ”Clienţi’’ = 418 ,,Clienţi - facturi de întocmit’’ 946

+A -A

4428 ,,T.V.A. neexigibilă’’ = 4427 ,,T.V.A. colectată’’ 151

-P +P

Veniturile din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii. Contabilizarea acestor venituri

ţine seama şi de faptul că locatorul urmează a încasa nu numai,,venit’’ ci şi amortizările

pentru valorile cedate unui terţ spre exploatare. Contul 706,,Venituri din redevenţe, locaţii de

gestiune şi chirii’’ este cont de pasiv şi se creditează cu:

- valoarea redevenţelor pentru concesiuni, a locaţiilor de gestiune şi a chiriilor,

exclusiv T.V.A., pentru care au fost emise facturi către clienţi;

461 ,,Debitori diverşi’’ = % 619

706 ,,Venituri din redevenţe,

locaţii de gestiune 520

şi chirii’’


+A +P

- valoarea redevenţelor pentru concesiuni, a locaţiilor de gestiune şi a chiriilor,

exclusiv T.V.A, pentru care nu s-au întocmit încă facturi;

418 ,,Clienţi-facturi de întocmit’’ = % 1119

705 ,,Venituri din studii şi 1000

cercetări’’


+A +P

- sumele datorate de personal, reprezentând chirii care se fac venituri ale unităţii;

428 ,, Alte datorii şi creanţe = 706 ,,Venituri din redevenţe, locaţii de 813

în legătură cu personalul’’ gestiune şi chirii’’

+A +P

Veniturile din vânzarea mărfurilor. Aceste venituri se împart în două categorii:

Pagina 88 din 171


vânzări de mărfuri cu ridicata, care se referă la livrări de mărfuri către terţi în partizi

mari;

vânzări de mărfuri cu amănuntul, care se referă la desfacerea mărfurilor către

populaţie;

Înregistrarea veniturilor din vânzarea mărfurilor se face în contul de pasiv

707 ,,Venituri din vânzarea mărfurilor’’ care în cazul comercializării cu ridicata se creditează

cu preţul de vânzare al mărfurilor exclusiv taxa pe valoarea adăugată, livrate clienţilor pe

bază de facturi şi cu preţul de vânzare, exclusiv taxa pe valoarea adăugată neexigibilă,pentru

care nu s-au întocmit facturi.

Exemplu: a) Se vând mărfuri în valoare de 2800 lei, T.V.A. 19%

411 ,,Clienţi’’ = % 3332


mărfurilor’’

4427 ,,T.V.A. colectat’’ 532

+A +P

b). Se livrează mărfuri fără factură in valoare de 1550 lei T.V.A 19%

418 ,,Clienţi - facturi de = % 1844

întocmit’’ 707 ,,Venituri din vânzarea mărfurilor’’ 1550


+A +P

c). La întocmirea facturii:

411 „Clienţi’’ = 418 ,,Clienţi - facturi de întocmit’’ 1844

+A -A

4428 ,,T.V.A. neexigibilă’’ = 4427 ,,T.V.A. colectată’’ 294

-P +P

În cazul comercializării cu amănuntul vânzarea mărfurilor nu presupune facturarea.

Pentru înregistrarea încasărilor, corespunzătoare vânzărilor, se utilizează fie ,,casa de

marcat’’ fie ,,o maşină de adunat cu imprimantă’’. Încasările zilei sunt totalizate la sfârşitul

programului şi contabilizate astfel:

5311 ,,Casa în lei’’ = % 2800

Pagina 89 din 171



mărfurilor’’

4427 ,,T.V.A. colectat’’ 532

+A +P

Veniturile din activităţi diverse. Veniturile din activităţi diverse sunt contabilizate în

contul de pasiv 708,,Venituri din activităţi diverse’’ care se creditează în contrapartidă cu

conturile 411, 418, 419, 428, 531.Veniturile din activităţi diverse sunt următoarele:

- comisioane primite;

- servicii prestate în interesul personalului;

- punerea la dispoziţia terţilor a personalului unităţii contra plată;

- venituri din valorificarea ambalajelor;

- alte venituri realizate din relaţii cu terţii;

Exemplu: Un număr de 150 ambalaje se recuperează la un preţ inferior celui

consemnat în factură, respectiv 7 lei / buc., datorită degradării acestora de către clienţi. Preţul

consemnat în factură este de 9 lei / buc. Se înregistrează un venit de 150 buc. x (9 - 7) = 300

lei:

419,,Clienţi creditori’’ = % 2357

411, ,Clienţi’’ 2000

708 ,,Venituri din activităţi diverse’’ 300

4427 ,,T.V.A. colectată’ 57

Veniturilor din producţia stocată. Conform Regulamentului de aplicare a Legii

contabilităţii, stocurile de orice fel sunt considerate venituri potenţiale şi de aceea, valoarea

lor este înregistrată ca venit al perioadei.

Pentru reflectarea în contabilitate a stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs

de execuţie s-a introdus în noul plan de conturi grupa:

71 Variaţia stocurilor

711 Variaţia stocurilor

Cu ajutorul contului 711,,Variaţia stocurilor’’ se ţine evidenţa veniturilor potenţiale

evaluate la costul de obţinere al produselor şi producţiei în curs de execuţie. Acest cont e un

cont bifuncţional şi prezintă particularitatea că asupra rezultatului exerciţiului se trece numai

soldul lui, debitor sau creditor.

Pagina 90 din 171


În cazul aplicării inventarului permanent obţinerea de stocuri din producţie proprie se

contabilizează prin creditarea contului 711,,Variaţia stocurilor’’.

În cursul exerciţiului au loc vânzări de produse finite, la preţ de vânzare de 2900 lei,

T.V.A. 19%, iar costul de producţie al produselor finite vândute este 3100 lei:

- înregistrarea vânzării de produse finite:

411 ,,Clienţi’’ = % 3451


produselor


+A +P

- ieşirea din gestiune a produselor finite:

711 ,,Variaţia stocurilor’’ = 345 ,,Produse finite’’ 3100

-P -A

La sfârşitul exerciţiului, prin inventariere se constată că stocul scriptic la produse

finite este mai mare cu 400 lei faţă de stocul faptic şi se contabilizează ca un minus în

gestiune:


-P -A

Atunci când stocul final este mai mare decât stocul iniţial se produce fenomenul de

stocaj, iar contul 711,,Variaţia stocurilor’’ prezintă sold creditor, mărindu-se valoarea

indicatorului producţia exerciţiului.

Atunci când stocul final este mai mic decât stocul iniţial are loc destocarea care se

reflectă în contul 711,,Variaţia stocurilor’’ prin soldul debitor, în acest fel micşorându-se

producţia exerciţiului.

În cazul aplicării inventarului intermitent se face constatarea variaţiei stocurilor din

producţie proprie, la închiderea exerciţiului prin anularea stocului iniţial şi constatarea

stocului final prin intermediul contului 711,,Variaţia stocurilor’’.

Exemplu: Pentru exerciţiul N stocul iniţial de produse finite este de 18000 lei, iar

stocul final de produse finite este 20000 lei.

- anularea stocului iniţial de produse finite:


-P -A

Pagina 91 din 171


- crearea stocului final de produse finite:

345 ,,Produse finite’’ = 711 ,,Variaţia stocurilor” 20000

+A +P

Veniturilor din producţia de imobilizări Activele imobilizate corporale sau

necorporale pot intra în patrimoniul unităţii prin achiziţionare, din producţie proprie, sub

formă de aport la capital, primirea cu titlu gratuit prin donaţie sau subvenţie, plusuri

constatate la inventar etc.

Aceste activităţi investiţionale ocazionează cheltuieli dar generează şi venituri,

respectiv costul efectiv al imobilizărilor corporale şi necorporale obţinute.

Pentru evidenţa acestor venituri, în planul de conturi a fost prevăzută grupa

72,,Venituri din producţia de imobilizări’’:

72 Venituri din producţia de imobilizări

721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale

722 Venituri din producţia de imobilizări corporale

Veniturile din producţia de imobilizări necorporale sunt formate din costul de

producţie al imobilizărilor necorporale realizate în regie proprie şi din cheltuielile efectuate

de unitate cu punerea în funcţiune a unor imobilizări necorporale procurate de la terţi. Contul

721,,Venituri din producţia de imobilizări necorporale’’ evidenţiază în creditul său:

- lucrările şi proiectele de cercetare - dezvoltare efectuate pe cont propriu;

203 „Chelt. de cercetare = 721 „Venituri din producţia de 1900

-dezvoltare” imobilizări necorporale”

+A +P

- valoarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi valori similare,

realizate pe cont propriu;

205 „Brevete,licenţe şi alte = 721 „Venituri din producţia de 2300

drepturi şi valori asimilate” imobilizări necorporale”

+A +P

- valoarea imobilizărilor necorporale în curs realizate pentru nevoi proprii;

230 „Imobilizări necorporale = 721 „Venituri din producţia de 2800

în curs” imobilizări necorporale”

+A +P

Debitarea acestui cont se face prin virarea veniturilor în creditul contului de rezultate:

721 ”Venituri din producţia de = 121 „Profit şi pierdere” 7000

Pagina 92 din 171


imobilizări necorporale”

-P -A

Producţia de imobilizări corporale constituie un venit de exploatare a cărui mărime

este dată de costul lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de unitatea patrimonială pentru ea

însăşi, înregistrat în corespondenţă cu debitul conturilor de active imobilizate corporale. Dacă

bunul în cauză este unul dintre cele pe care întreprinderea le fabrică şi pentru clienţii săi,

costul său corespunde costului de producţie al produselor destinate vânzării. Acest cost

exclude orice profit intern. Costul nu include nici cheltuielile ocazionate de utilizarea

neoptimală a resurselor întreprinderii. În anumite condiţii pot să fie incluse în costul activelor

dobânzile împrumuturilor ce corespund perioadei de fabricaţie.

Din punct de vedere fiscal, în costul imobilizării este inclusă şi cota de T.V.A.

nedeductibilă. Contul 722,,Venituri din producţia de imobilizări corporale’’ are acelaşi rol şi

funcţionează similar cu contul 721.

Pentru exemplificare o unitate patrimonială care realizează în regie proprie un utilaj în

valoare de 24000 lei la cost de producţie,T.V.A. 19%:

2131 ,,Echipamente tehnologice” = 722 ,,Venituri din producţia de 24000

imobilizări corporale’’

+A +P

4426 ,,T.V.A. deductibilă’’ = 4427 ,,T.V.A. colectată’’ 4560

+A +P

Veniturilor din subvenţii de exploatare. Subvenţiile primite de întreprindere de la

bugetul statului, de la bugetele locale, de la alte organisme publice sau private au ca

destinaţie fie activitatea de investiţii, fie acoperirea diferenţelor de preţ sau a pierderilor, sau

pentru finanţarea unor activităţi precum cercetarea. Evidenţa veniturilor din subvenţiile de

exploatare se ţine cu ajutorul contului 741,,Venituri din subvenţii de exploatare’’ din grupa

74.

74 Venituri din subvenţii de exploatare

741 Venituri din subvenţii de exploatare

Exemplu: O regie autonomă calculează subvenţia de primit de la bugetul de stat

pentru acoperirea diferenţelor de preţ la produsele subvenţionate suma de 83000 lei

445 ,,Subvenţii’’ = 741 ,,Venituri din subvenţii 83000

de exploatare’’

+A +P

Pagina 93 din 171


Se încasează o parte din subvenţia ce i se cuvine, respectiv 4100

5121 ,,Conturi la bănci, în lei’’ = 445 ,,Subvenţii’’ 4100

+A -A

Subvenţiile de exploatare trebuie să fie raportate în rezultatele exerciţiilor în care ele

compensează cheltuielile. În cazul în care o întreprindere este nevoită să ramburseze o

subvenţie ca urmare a nerespectării obligaţiilor ce însoţesc ajutorul public respectiv, va fi

vorba de o estimare contabilă ceea ce însemnă faptul că trebuie modificate numai rezultatele

exerciţiului în curs şi exerciţiilor viitoare. Rambursarea unei subvenţii de exploatare este

imputată în primul rând asupra mărimii încă neraportate în rezultate,iar eventualul sold este

contabilizat imediat la cheltuieli.

Alte venituri din activitatea de exploatare. În afară de veniturile prezentate până aici

activitatea de exploatare poate realiza şi altele,aşa cum sunt cele din creanţele recuperate

evidenţiate cu ajutorul contului 754,,Venituri din creanţe reactivate şi cele din despăgubiri,

chirii şi altele evidenţiate cu ajutorul contului 758,,Alte venituri din exploatare’’:

75 Alte venituri din exploatare

754 Venituri din creanţe reactivate


Creanţele unităţii patrimoniale care devin incerte din motive diferite şi nu se mai pot

încasa sunt trecute asupra cheltuielilor micşorând rezultatul exerciţiului. În situaţia în care

acestea revin la o stare de solvabilitate, ele se reactivează reintroducându-se în activul

unităţii. Reactivarea lor va influenţa pozitiv rezultatul exerciţiului motiv pentru care se

consideră venituri,chiar dacă se vor încasa ulterior, şi se înregistrează în contul 754,,Venituri

din creanţe reactivate’’.

Exemplu: Se reactivează un debitor pentru suma de 6800 lei care fusese scos din activ

ca fiind insolvabil:

461 ,,Debitori diverşi’’ = 754 ,,Venituri din creanţe reactivate 6800

+A +P

În categoria altor venituri de exploatare evidenţiate în contul 758,,Alte venituri din

exploatare’’ se cuprind:

- sume datorate de personal privind debite provenite din imputaţii, remuneraţii,

sporuri sau adaosuri necuvenite şi avansuri nejustificate;

Pagina 94 din 171


- sume datorate de diverşi debitori, ca urmare a pagubelor produse de către aceştia;

- sume încasate reprezentând venituri din exploatarea curentă pentru care nu au fost

înregistrate anterior creanţe;

- valoarea reparaţiilor capitale efectuate cu forţe proprii, constatate la închiderea

exerciţiului ca fiind aferente exerciţiilor viitoare;

Exemplu: Se înregistrează ca venit al perioadei curente de gestiune rata scadentă din

chiria încasată anticipat în valoare de 5800 lei:

472 ,,Venituri înregistrate în avans’’ = 758 ,,Alte venituri din 5800

exploatare’’

-P +P

4.3.2. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară

Activitatea financiară a agenţilor economici cuprinde derularea relaţiilor financiare de

capital, organizarea şi asigurarea circuitului lichidităţilor şi disponibilului în conturile

bancare, emiterea, vânzarea şi răscumpărarea hârtiilor de valoare, angajarea şi plasarea

titlurilor de împrumuturi şi altele.

În categoria veniturilor financiare se cuprind acele venituri care sunt legate strict de

activitatea financiară a întreprinderii. În general veniturile financiare sunt corelate cu

cheltuielile financiare ambele fiind generate de regulă de aceeaşi operaţie economică.. Pentru

contabilitatea veniturilor financiare se folosesc conturile din grupa 76,,Venituri financiare’’:

76 Venituri financiare

761 Venituri din imobilizări financiare

762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt

763 Venituri din creanţe imobilizate

764 Venituri din investiţii financiare cedate

765 Venituri din diferenţe de curs valutar

766 Venituri din dobânzi

767 Venituri din sconturi obţinute

768 Alte venituri financiare

Venituri legate de participaţii. Participaţiile constau din deţinerea de către un agent

economic de titluri de participare. Aceste titluri de participare reprezintă drepturi sub formă

Pagina 95 din 171


de acţiuni sau alte titluri de valoare în capitalul altor unităţi patrimoniale şi asigură unităţii

patrimoniale deţinătoare:

- exercitarea unui control sau a unei influenţe notabile în luarea deciziilor de

importanţă majoră ale altor unităţi patrimoniale;

- realizarea unui profit sub formă de dividende, care se stabilesc la sfârşitul

exerciţiului financiar din rezultatul exerciţiului;

Contul 761 ,,Venituri din imobilizări financiare evidenţiază venituri sub formă de

dividende pe care întreprinderea le dobândeşte în calitate de participant la capitalul unor

societăţi comerciale.

Exemplu: Se încasează dividende în sumă de 19500 lei pentru acţiunile deţinute în

capitalul altor societăţi:

5121 ,,Conturi la bănci în lei’’ = 761 ,,Venituri din imobilizări financiare” 19500

+A +P

Se înregistrează dividendele în valoare de 9820 lei ce i se cuvin unităţii patrimoniale

pentru participaţia deţinută în capitalul unei alte societăţi în cadrul grupului şi pe care o mai

lasă departe acesteia:

4511 ,,Decontări în cadrul’’ = 761 ,,Venituri din imobilizări 9820

grupului financiare”

+A +P

Veniturile din alte imobilizări financiare. În categoria altor imobilizări financiare se

cuprind veniturile de natură financiară din titlurile de portofoliu care nu conferă dreptul de

decizie şi control asupra unităţii patrimoniale. Pentru deţinerea acestor titluri de

portofoliu,unităţile patrimoniale primesc dividende anuale ce fac obiectul contului de pasiv

762,,Venituri din alte imobilizări financiare’’.

Exemplu: In cursul exerciţiului se înregistrează venituri din dividende din alte titluri

imobilizate ce i se revin unităţii patrimoniale in valoare de 2545 lei:

461 ,,Creditori diverşi’’ = 762 ,,Venituri din alte imobilizări 2545

financiare”

+A +P

sau încasate direct în contul curent

5121 ,,Conturi la bănci în lei’’ = 762 ,,Venituri din alte imobilizări 2545

Pagina 96 din 171


financiare”

+A +P

Venituri din creanţe imobilizate. Din categoria creanţelor imobilizare fac parte

creanţele legate de participaţii, împrumuturile acordate pe termen mediu şi lung şi alte

creanţe. Aceste împrumuturi sunt valori acordate temporar pentru a ajuta redresarea situaţiei

economico financiare a unităţilor economice aflate în dificultate şi pentru a obţine venituri

financiare sub formă de dobânzi. Sumele curente pentru creanţele imobilizate sunt

înregistrate în contul 763,,Venituri din creanţe imobilizate’’.

Exemplu: Se încasează suma de 2538 lei reprezentând dobânda pentru un împrumut

acordat altei societăţi comerciale:

5124 ,,Conturi la bănci, în devize’’ = 763 ,,Venituri din creanţe 2538

imobilizate’’

+A +P

Veniturile privind titlurile de plasament cedate. Titlurile de plasament sunt

achiziţionate de întreprindere în vederea realizării unui câştig pe termen scurt. Plasamentele

pe termen scurt sunt echivalente de lichidităţi şi reprezintă elemente foarte lichide,

convertibile cu uşurinţă într-o mărime determinată de lichidităţi şi a căror valoare nu riscă să

se schimbe în mod semnificativ. În categoria titlurilor de plasament sunt incluse:

- acţiuni şi obligaţiuni ;

- acţiuni şi obligaţiuni emise şi răscumpărate de societate;

- alte titluri de plasament şi creanţe asimilate cum sunt bonurile de tezaur pe termen

scurt, titlurile instituţiilor financiare specializate,certificatele de depozit etc.

Aceste titluri de plasament sunt, de regulă, negociabile la bursă, asigurând pentru

deţinător lichiditatea şi securitatea tranzacţiilor şi sunt procurate de agentul economic cu

scopul de a realiza un câştig financiar prin vânzarea lor.

Conform normelor contabile româneşti,când diferenţa este favorabilă, preţul de

cesiune fiind mai mare decât valoarea contabilă agenţii economici realizează venituri

financiare,acestea înregistrându-se în contul 764,,Venituri din investiţii financiare cedate’’.

Exemplu: Se vinde la bursă un pachet de acţiuni, valoarea nominală fiind de 41000

lei, iar preţul de vânzare încasat 50000 lei:

5121 ,,Conturi la bănci, în lei’’ = % 50000

Pagina 97 din 171


503 ,,Acţiuni’’ 41800

764 ,,Venituri din 8200

investiţii financiare”

+A +P

În cazul utilizării metodei soldului înregistrările contabile devin:

- pentru preţul de cesiune:

5121 ,,Conturi curente = 764 ,,Venituri din investiţii financiare” 50000

la bănci, în lei’

+A +P

- pentru costul de achiziţie:

764 ,,Venituri din investiţii financiare’’ = 503 ,,Acţiuni’’ 41800

-P -A

În cazul în care titluri de valoare similare au preţuri de intrare diferite, evaluarea la

ieşire se face după caz, potrivit metodei identificării specifice, costului mediu ponderat sau

metodei primului intrat - primului ieşit.

Veniturile din titlurile de plasament sub formă de dobânzi sau dividende şi

plusvaloarea creată între valoarea contabilă şi valoarea de piaţă a titlurilor de plasament

imediat negociabile se contabilizează prin creditul contului 764,,Venituri din investiţii

financiare cedate’’.

Venituri din diferenţe de curs valutar. Diferenţele de curs valutar care generează un

venit financiar se înregistrează în contul 765,,Venituri din diferenţe de curs valutar’’, dacă

cursul valutar de la data plăţii este mai mic decât cursul valutar de la data apariţiei şi

înregistrării în contabilitate a obligaţiei de plată;

Exemplu: Se încasează de la un client străin o creanţă de 25000 $. Cursul în

momentul constituirii creanţei a fost de 2,02 lei iar cursul de schimb actual este de 2,70 lei.

Diferenţa de 17.000 lei reprezintă un venit:

5124 ,,Conturi la bănci în devize’’ = % 67500

411 ,,Clienţi’’ 50500

765 ,,Venituri din diferenţe 17000

de curs valutar’’

+A +P

Înregistrarea diferenţelor de curs valutar rezultă in urma:

a). lichidării împrumuturilor si datoriilor în valută:

Pagina 98 din 171


-se înregistrează diferenţele favorabile de rezultate în urma lichidării împrumutului

din emisiunea de obligaţiuni în valoare de 3245 lei:

161 „Împrumuturi din emisiuni = 765 „Venituri din diferenţe 3245

şi obligaţiuni” de curs valutar”

-P +P

-se înregistrează diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării

împrumutului în valoare de 4185 lei:

162 „Credite bancare pe termen = 765 „Venituri din diferenţe 4185

mediu şi lung” de curs valutar”

-P +P

-se înregistrează diferenţele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea

efectelor de plată în valoare de 1560 lei:

403 „efecte de plătit” = 765 „Venituri din diferenţe 1560

de curs valutar”

-P +P

b). diferenţele de curs valutar aferente disponibilităţilor băneşti în devize

-se înregistrează diferenţele favorabile de curs valutar în cazul acreditivelor în valoare

de 1915lei:

5412 „Acreditive” = 765 „Venituri din diferenţe 1915

de curs valutar”

+A +P

Venituri din dobânzi. În situaţia în care agenţii economici acordă împrumuturi, aceştia

beneficiază de dobânzi ce se consideră venituri financiare. Agenţii economici mai obţin

venituri financiare şi din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din conturile bancare sau

pentru livrările pe credit. Aceste dobânzi se înregistrează prin creditarea contului de pasiv

766,,Venituri din dobânzi’’ cu:

- dobânzile cuvenite aferente împrumuturilor acordate în cadrul grupului;

- dobânzile aferente sumelor datorate de către debitori diverşi;

- dobânzile încasate aferente disponibilităţilor aferente în conturi curente;

- dobânzile de primit aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente;

Exemplu: Se înregistrează dobânzile de încasat aferente împrumuturilor în cadrul

grupului în valoare de 480 lei şi dobânzile de primit corespunzătoare disponibilităţilor la

bancă în valoare de 880 lei:

Pagina 99 din 171


% = 766 ,,Venituri din dobânzi’’ 1360

4518 ,,Dobânzi aferente decontărilor 480

în cadrul grupului’’

5817,,Dobânzi de primit’’ 880

+A +P

Venituri privind sconturile. În mediu de piaţă concurenţial se operează cu reduceri de

preţ care sunt destinate să plătească fidelitatea unui client, achitarea înainte de termen a unei

datorii şi să incite clientul spre cumpărare, ceea ce atrage creşterea cifrei de afaceri.

Reducerile de preţ sunt de două categorii : reduceri de natură comercială şi reduceri de natură

financiară

Veniturile din sconturi obţinute sunt contabilizate în contul de pasiv 767,,Venituri din

sconturi obţinute’’.

Exemplu: Furnizorul, adresează clientului său o factură reprezentând livrări de

mărfuri în sumă de 7800 lei, T.V.A 19%, cu decontare după trei luni. Ulterior clientul îl

înştiinţează pe vânzător că doreşte să-şi deconteze datoria cu doua luni mai devreme, cu

condiţia să beneficieze de un scont. În consecinţă vânzătorul întocmeşte o factură de reducere

care menţionează un scont de 10% (adică 780 lei),acordat asupra livrării iniţiale.

Scontul de decontare se contabilizează ca o cheltuială financiară în contabilitatea

furnizorului astfel:

411 ,,Clienţi’’ = % 9282


mărfurilor’’


+A +P

% = 411 ,,Clienţi’’ 928

667 ,,Cheltuieli privind 780



În contabilitatea cumpărătorului, scontul de decontare se contabilizează ca un venit

financiar:

Pagina 100 din 171


% = 401 ,,Furnizori’’ 8032

371 ,,Mărfuri’’ 6750


401,,Furnizori’’ = % 9282

767 ,,Venituri din sconturi 7800

obţinute’’

4427,,T.V.A. deductibilă’’ 1482

4.3.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare

Veniturile extraordinare sunt acele cheltuieli şi venituri care sunt generate de

operaţiile de gestiune şi de capital cu caracter accidental, neobişnuite în raport cu activităţile

ordinare ale întreprinderii.

Pentru evidenţa acestor venituri se folosesc conturi sintetice de gradul I, 771,,Venituri

din subvenţii pentru evenimente extraordinare”

77 Venituri extraordinare

771 Venituri din subvenţii pt.evenimente extraordinare.

Subvenţiile pentru investiţii reprezintă resursele obţinute de la bugete sau alte

întreprinderi interesate în vederea procurării sau creării de active imobilizate sau de a finanţa

activităţi pe termen lung. Subvenţiilor pentru investiţii sunt asimilate şi activele imobilizate

primite cu titlu gratuit prin donaţie şi cele constatate în plus cu ocazia inventarierii

patrimoniului.

Exemplu: Se achiziţionează un utilaj în valoare de 20000 lei amortizabil liniar în 5

ani. Valoarea utilajului este finanţată dintr-o subvenţie pentru investiţii, încasată de la buget

în cursul aceleiaşi luni. Virarea subvenţiei la venituri se înregistrează astfel:

131 ,,Subvenţii pentru investiţii’’ = 771 ,,Subvenţii pentru investiţii 4000

virate la venituri’’

-P +P

4.3.4. Contabilitatea veniturilor privind provizioanele

Pagina 101 din 171


Unităţile patrimoniale sunt obligate să ia în considerare efectele unor riscuri sau

cheltuieli bine precizate,făcute probabile de evenimente care au avut loc sau care sunt în curs

dar a căror realizare efectivă este nesigură.

Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se împart în provizioane pentru riscuri şi

provizioane pentru cheltuieli. Provizioanele pentru riscuri se constituie pentru riscuri privind

plăţi previzibile la sfârşitul exerciţiului a căror mărime şi realizare este incertă, iar

provizioanele pentru cheltuieli se referă la provizioanele pentru cheltuielile de repartizat pe

mai multe exerciţii, cheltuieli care nu ar putea fi suportate numai în exerciţiul în care vor fi

angajate cum sunt reparaţiile de mare volum, lucrările de întreţinere şi altele. Provizioanele

pentru deprecierea elementelor, riscurilor şi cheltuielilor sunt obligatorii pentru realizarea

imaginii fidele a unităţii patrimoniale. Diminuarea sau anularea acestor provizioane se

înregistrează în conturi la sfârşitul exerciţiului financiar, în urma efectuării inventarului.

Venituri din exploatare privind provizioanele. Veniturile din provizioane privind

activitatea de exploatare sunt formate din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru

riscuri şi cheltuieli, pentru deprecierea imobilizărilor şi pentru deprecierea activelor

circulante.

Aceste venituri fac obiectul conturilor:

7812 Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

7813 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

Diminuarea si anularea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor se face prin

creditarea contului 7812,,Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli’’. Diminuarea,

respectiv suplimentarea provizioanelor are loc la sfârşitul exerciţiului financiar când

provizioanele constituite anterior se reajustează, în sensul că se readuc la situaţia concretă

nou intervenită. Dacă provizionul rămâne fără obiect acesta se reia total la venituri, prin

recuperarea unei sume definitive în contul creanţei indiferent dacă aceasta acoperă parţial sau

total suma datorată.

Exemplu: a). La sfârşitul exerciţiului N se constituie un provizion pentru deprecierea

creanţelor clienţi în valoare de 4850 lei,iar la sfârşitul exerciţiului N+1 se constată,că

valoarea creanţelor incerte se reduce la jumătate şi în consecinţă se diminuează provizionul

cu suma de 2425 lei.

491,,Provizioane pentru deprecierea = 7812,,Venituri din provizioane 2425

creanţelor - clienţi’’ pentru riscuri şi cheltuieli’’

Pagina 102 din 171


-P +P

Exemplu: b). La sfârşitul anului după constituirea de provizioane pentru deprecierea

imobilizărilor corporale în valoare de 7500 lei şi pentru deprecierea imobilizărilor în curs în

valoare de 4500 lei, se analizează provizioanele constituite şi se realizează că deprecierea

imobilizărilor în curs nu s-a produs, iar provizionul constituit, în suma de 4500 lei, se

anulează.

293 ,,Provizioane pentru deprecierea = 7813 ,,Venituri din provizioane 4500

imobilizărilor în curs’’ pentru deprecierea imobilizărilor”

-P +P

Provizioanele pentru deprecieri privind imobilizările intervin de regulă în cazul

structurilor neamortizabile dar ele pot interveni şi în cazul activelor amortizabile. Normele

privind organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului aplicată în România arată că

evaluarea imobilizărilor la inventar se efectuează la valoarea rămasă neamortizată, cu

excepţia celor constatate ca fiind depreciate, care se evaluează la valoarea actuală.

Veniturile cu provizioanele pentru deprecierea activelor circulante se înregistrează în

contul de pasiv 7814,,Cheltuieli pentru deprecierea activelor circulante’’;

Diminuarea şi anularea provizioanelor pentru deprecierea activelor circulante se face

prin reluarea acestora la venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante prin

creditarea contului 7814,,Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante’.

Exemplu: c). La sfârşitul exerciţiului N după constituirea provizioanelor pentru

deprecierea mărfurilor în valoare de 6850 lei şi pentru deprecierea obiectelor de inventar în

valoare de 37850 lei la sfârşitul exerciţiului N+1, provizionul pentru deprecierea mărfurilor şi

obiectelor de inventar se diminuează.

392 ,,Provizioane pt. deprecierea = 7814 ,,Venituri din provizioane pt. 6850

obiectelor de inventar’’ deprecierea activelor circulante’’

-P +P

397 ,,Provizioane pt. deprecierea = 7814 ,,Venituri din provizioane pt. 3785

mărfurilor’’ deprecierea activelor circulante’’

-P +P

Venituri financiare privind provizioanele. Activitatea financiară a unei unităţi

patrimoniale generează şi ea cheltuieli şi venituri privind provizioanele. Veniturile financiare

din provizioane sunt acele venituri care rezultă din anularea sau diminuarea provizioanelor

pentru riscuri şi cheltuieli de natură financiară, a provizioanelor privind deprecierea

imobilizărilor financiare, a provizioanelor pentru deprecierea creanţelor, decontări in cadrul

Pagina 103 din 171


grupului şi cu asociaţii şi a provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament.

Contabilizarea acestor venituri financiare se realizează cu ajutorul conturilor sintetice de grad

II:

7863 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare

Imobilizările financiare şi creanţele imobilizate pot suferi şi ele deprecieri reversibile,

atunci când valoarea de inventar este mai mică decât valoarea de intrare, constituindu-se în

asemenea cazuri provizioane pentru depreciere. Anularea provizionului se realizează în cazul

în care el devine fără obiect datorită cesiunii imobilizărilor financiare, prin creditarea contului

7863,,Venituri financiare din provizioane privind deprecierea imobilizărilor financiare”.

Exemplu: La sfârşitul exerciţiului N după constituirea unui provizion pentru

depreciere în sumă de 4325 lei se constată că la sfârşitul anului N+1.prin inventariere, ca

provizionul pentru depreciere a rămas fără obiect şi ca urmare se reia la venituri.

590 ,,Provizioane pentru deprecierea = 7863 ,,Venituri din provizioane 4325

titlurilor de plasament’’ pentru deprecieri a imobilizărilor

-P financiare ” +P

4.4. Determinarea rezultatul exerciţiului şi repartizarea lui.

Contabilitatea trebuie să respecte principiile contabile şi de aceea în acest capitol ne

referim în primul rând la principiul rezultatului conform căruia toate veniturile şi toate

cheltuielile trebuie să facă obiectul contului de profit şi pierdere deoarece beneficiul este

măsurat prin compararea veniturilor obţinute cu cheltuielile absorbite. Rezultatul exerciţiului

este subiectiv, el depinzând în primul rând de persoana în contul căreia se ţine contabilitatea.

Astfel pentru proprietarii întreprinderii rezultatul este dat de diferenţa dintre toate veniturile şi

toate cheltuielile necesare obţinerii şi vânzării producţiei, pentru investitorii întreprinderii

rezultatul este dat de diferenţa dintre venituri şi cheltuieli din care au fost excluse dobânzile

plătite creditorilor iar pentru ansamblul părţilor participante la viaţa întreprinderii rezultatul

este dat de diferenţa dintre venituri şi cheltuieli din care au fost excluse cheltuielile financiare

şi salariile, aceasta fiind valoarea adăugată.

Pagina 104 din 171


4.4.1. Determinarea rezultatului exerciţiului

Contul de rezultate este prezentat sub formă de listă, iar cheltuielile şi veniturile sunt

prezentate după natura lor economică. Legea contabilităţii prevede că rezultatul exerciţiului

se determină lunar ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului indiferent de data

încasării sau plăţii lor. Determinarea rezultatului contabil se face în vederea evidenţierii

eficienţei activităţii întreprinderii şi reprezintă baza de plecare pentru calculul rezultatului

fiscal, cel supus impozitului.

Rezultatul exerciţiului de determină lunar cu ajutorul contului 121,,Profit şi

pierdere’’,care concentrează veniturile şi cheltuielile, şi determină rezultatele pe structura

activităţilor şi operaţiilor de bază. Contul 121,,Profit şi pierdere’’ este un cont bifuncţional

prin modul cum începe să funcţioneze cât şi prin sold.

Determinarea lunară a rezultatului contabil şi impozitarea profitului determină

următoarele lucrări:

Contabilizarea cheltuielilor angajate în cursul lunii şi a veniturilor generate;

Calculul şi contabilizarea lunară a amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale;

Calculul şi contabilizarea unor provizioane deductibile la impozitare, cum sunt cele

privind garanţiile de bună execuţie;

Contabilizarea cheltuielilor de plată, respectiv a cheltuielilor pentru care nu s-au

întocmit documentele de angajare şi plată sau a căror perioadă de decontare este mai mare de

o lună. În această categorie se include cheltuielile privind indemnizaţiile de concediu,

cheltuielile privind dobânzile şi alte cheltuieli;

Contabilizarea veniturilor de realizat;

Delimitarea lunară a cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în avans:

Exemplu: În luna noiembrie exerciţiul N se plătesc chirii în valoare de 6000 lei pentru

exerciţiul N şi 4000lei pentru exerciţiul N+1:

Soluţia delimitării cheltuielilor numai între exerciţiile financiare:

- plata cheltuielilor în luna noiembrie:

612 ,,Cheltuieli cu redevenţele = 512 ,,Conturi curente la bănci’’ 10000

locaţiile de gestiune şi chiriile’’

+A -A

Pagina 105 din 171


- delimitarea cheltuielilor între exerciţiile financiare, operaţie contabilă efectuată la

închiderea lunii noiembrie:

471 ,,Cheltuieli înregistrate în avans’’ = 612, ,Cheltuieli cu redevenţele 4000

locaţiile de gestiune şi chiriile’’

+A -A

Delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor vizează şi activele şi pasivele de

regularizare preluate din exerciţiul precedent iar tipurile de înregistrări efectuate cu această

ocazie sunt:

- delimitarea cheltuielilor înregistrate în avans:

6 ,,Conturi de cheltuieli’’ = 471 ,,Cheltuieli înregistrate în avans’’

+A -A

- delimitarea veniturilor înregistrate în avans:

472 ,,Venituri înregistrate în avans’’ = 7 ,,Conturi de venituri’’

-P +P

g). Decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului, pentru soldul debitor

al conturilor şi încorporarea veniturilor în rezultatul exerciţiului, pentru soldul creditor al

conturilor.

În calculul rezultatului contabil anual trebuie avute in vedere următoarele procese:

Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere;

Inventarierea generală a patrimoniului;

Contabilitatea operaţiilor de regularizare privind :

- diferenţele de inventar;

- amortizările;

- provizioane pentru deprecieri,

- provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;

- diferenţele de conversie şi diferenţele de curs valutar;

- delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor;

Stabilirea balanţei conturilor după inventariere;

Determinarea rezultatului exerciţiului şi distribuirea profitului sau finanţarea pierderii;

Întocmirea bilanţului contabil.

Operaţii privind regularizarea plusurilor şi minusurilor de inventar

În raport de natura structurilor de activ şi de pasiv, inventariate, regularizarea

diferenţelor de inventar generează următoarele tipuri de înregistrări:

Pagina 106 din 171


- plusuri de active şi imobilizări la valoarea de inventar de 30000 lei, din care

mijloace fixe 10000 lei, imobilizări în curs 15000 lei şi titluri de participare 5000 lei:

% = 131 ,,Subvenţii pentru investiţii’’ 30000

212 ,,Construcţii’’ 10000

231 ,,Imobilizări corporale în curs’’ 15000

261 ,,Titluri de participare’’ 5000

+A +P

- plusurile de materii prime în valoare de 700 lei, produse finite 350, mărfuri 1100 lei:

% = 60 ,,Cheltuieli cu materii prime, 2150

300 ,,Materii prime’’ materiale şi mărfuri’’ 700

345 ,,Produse finite’’ 350

371 ,,Mărfuri’’ 1100

+A -A

- plusurile de titluri de plasament, în valoare de 7530 lei:

50 ,,Titluri de plasament’’ = 664 ,,Cheltuieli privind titlurile 7530


+A -A

- plusurile în valoare de 25 lei constatate la inventarierea casieriei, la societăţile cu

capital privat:

531 ,,Casa’’ = 771 ,,Venituri extraordinare din 25

operaţii de gestiune”

+A +P

Pentru minusurile de inventar neimputabile, cu excepţia minusurilor de casă,

înregistrările sunt de sens invers cu cele prezentate în cazul plusurilor.

Operaţii privind calculul amortizărilor. La închiderea exerciţiului financiar cu ocazia

inventarierii se constată că valoarea de inventar a unui activ imobilizat este mai mică cu 550

lei decât cea rămasă de amortizat, iar în acest caz diferenţa de regularizare se înregistrează în

modul următor:

68 ,,Cheltuieli cu amortizările = 28 ,,Amortizări privind imobilizările’’ 550

şi provizioanele’’

+A -A

Pagina 107 din 171


Operaţii privind provizioanele pentru deprecieri. În situaţia în care deprecierea

calculată pe baza inventarului este superioară provizionului constituit, se constituie un

provizion suplimentar:

68 ,,Cheltuieli cu amortizările şi = 29,39,49,59 ,,Conturi de provizioane’’

provizioane pentru deprecieri’’

+A +P

În cazul în care deprecierea constată pe baza inventarului este inferioară provizionului

constituit, se diminuează provizionul înregistrat cu diferenţa corespunzătoare:

29,39,49,59 ,,Conturi de provizioane = 78 ,,Venituri din provizioane’

pt.deprecieri’’

+A +P

Operaţii privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. La închiderea exerciţiului se

analizează provizioanele constituite la finele anului precedent şi cele în cursul exerciţiului,

regularizându-se astfel:

- prin debitul conturilor de cheltuieli în cazul majorării provizionului cu

68 ,,Cheltuieli cu amortizările şi = 15 ,,Provizioane pentru riscuri şi

provizioanele’’ cheltuieli’’

+A +P

- prin creditul conturilor de venituri când provizionul trebuie diminuat sau anulat,

15,,Provizioane pt riscuri şi cheltuieli’’ = 78,,Venituri din provizioane’’

-P +P

Operaţii privind delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor. În sfera regularizării

cheltuielilor şi veniturilor se cuprind:

a). operaţiile privind înregistrarea cheltuielilor de plată(facturi neprimite, documente

de plată neîntocmite) şi veniturile de realizat(facturi neîntocmite pentru bunuri materiale şi

prestaţii servicii);

b). operaţii privind regularizarea cheltuielilor determinate de facturi primite fără

bunuri materiale şi prestaţii (la cumpărător) şi veniturilor pentru facturile întocmite fără

expedierea bunurilor materiale sau recepţia prestaţiilor(la vânzător);

c). operaţiile privind regularizarea cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în avans

(prestaţii care afectează două exerciţii);

d).operaţii privind repartizarea cheltuielilor pe mai multe exerciţii.

Pagina 108 din 171


Operaţiile de regularizare a cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în avans generează

următoarele tipuri de înregistrări contabile:

1). Cheltuieli privind reparaţiile neprevizibile ce se repartizează pe parcursul mai

multor exerciţii

% = 401 ,,Furnizori’’ 15000

471 ,,Cheltuieli înregistrate în avans’ 12000


2). Cota scadentă de cheltuieli preluate din exerciţiul precedent, înregistrare făcută pe

baza scadenţarelor:

61,62,65,66 ,,Conturi de cheltuieli’’ = 471 ,,Cheltuieli înregistrate 2000

în avans’’

3). Venituri înregistrate în avans în cursul exerciţiului direct în conturile de

regularizări:

411 ,,Clienţi’’ = 472 ,,Venituri înregistrate în avans’’ 4000

+A +P

4). Venituri înregistrate în avans la conturile de regularizări şi transferate asupra

exerciţiului curent:

472 ,,Venituri înregistrate în avans’’ = 70,76 ,,Conturi de venituri’’ 4000

-P +P

4.4.2. Determinarea rezultatului fiscal

Pe baza rezultatului contabil înainte de impozitare se determină rezultatul fiscal în

baza relaţiei de principiu:

Rezultatul

fiscal

= Rezultatul

contabil

înainte

de impozitare

+ Elemente

reintegrabile

de regulă, cheltuielile

nedeductibile fiscal

- Deducerile

fiscale la

impozitarea

profitului

Dacă acest rezultat este pozitiv îmbracă forma de profit impozabil, iar dacă este

negativ reprezintă pierdere fiscală.

Pagina 109 din 171


În cazul în care se operează cu structurile de impozit exigibil şi impozit amânat,

relaţia dintre rezultatul contabil înainte de impozitare şi rezultatul fiscal poate fi definită

astfel:

Rezultatul

fiscal

= Rezultatul

contabil înainte

de impozitare

± Diferenţele

permanente

± Diferenţele

temporare

Diferenţele permanente sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul

fiscal. Ele se oferă în cursul exerciţiului financiar în cauză.

Diferenţele temporare sunt elemente neintegrabile în rezultatul fiscal al exerciţiului

dar care vor fi deduse ulterior, sau elemente care sunt deduse din rezultatul exerciţiului dar

care vor fi impozabile ulterior. Aceste diferenţe se explică prin decalajul între exerciţiul în

care se includ anumite elemente de cheltuieli şi venituri în calculul rezultatului contabil. Ele

se ivesc într-un exerciţiu şi se resorb ca urmare a unuia sau mai multor exerciţii ulterioare.

Odată impozitat profitul implicit recunoaşterea la cheltuieli a impozitului pe profit, se

calculează rezultatul exerciţiului sau rezultatul net contabil pe baza relaţiei:

Rezultatul

net contabil

(profit net

sau pierdere)

= Rezultatul contabil

înainte de impozitare

(profit brut sau

pierdere)

- Impozitul

pe profit

4.4.2.1. Cheltuieli deductibile fiscal

Conform Legii 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările ulterioare sunt

considerate cheltuieli deductibile fiscal:

cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate şi a bunurilor imobile vândute

în baza unui contract de vânzare cu plata în rate sunt deductibile la aceleaşi termene scadente

prevăzute în contractele încheiate între părţi, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în

valoarea totală la livrării;

în cazul contractelor de leasing, utilizatorul va deduce chiria pentru contractele de

leasing operaţional sau amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar;

Pagina 110 din 171


cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui unei persoane juridice,produs sau

serviciu, utilizând mijloace de informare în masă, precum şi costurile asociate producerii

materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare, în baza unui contract scris;

cheltuielile determinate de efectuarea unor lucrări de intervenţie pentru reducerea

riscului seismic al clădirilor şi locuinţelor aflate în proprietate sau administrate potrivit

reglementărilor în vigoare, care reprezintă clasa I de risc seismic;

cheltuielile privind transportul şi cazarea salariaţilor, ocazionate de delegarea,

detaşarea şi deplasarea acestora în ţară şi în străinătate sunt deductibile la nivelul sumelor

efective, constatate prin documente justificative;

cheltuielile de protocol care nu depăşesc limita de 2% aplicată asupra diferenţei

rezultate din totalul veniturilor şi cheltuielilor aferente,inclusiv accizele mai puţin cheltuielile

cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;

cheltuielile cu rezervele tehnice ale societăţilor de asigurare şi reasigurare create

conform prevederilor legale în materie;

sumele utilizate pentru alimentarea rezervei legale, în limita de 5% din profitul brut

anual, până ce aceasta atinge 20% din capitalul social;

cheltuielile de sponsorizare în limitele prevăzute de normele legale în vigoare;

cheltuielile determinate de diferenţe nefavorabile de valoare ale titlurilor de

participare determinate de vânzarea - cumpărarea acestora;

4.4.2.2. Cheltuieli nedeductibile fiscal

În categoria cheltuielilor nedeductibile se includ:

cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii

precedenţi sau din anul curent;precum şi impozitele plătite în străinătate;

cheltuielile cu impozitele cu reţinere la sursă plătite în numele persoanelor fizice şi

juridice nerezidente pentru veniturile realizate în România;

cheltuielile cu amenzile, confiscările, majorări de întârziere şi penalităţi datorate către

autorităţile române, potrivit prevederilor legale, altele decât cele prevăzute în contractele

economice;

cheltuielile de protocol care depăşesc limita de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate

dintre totalul veniturilor şi cheltuielilor aferente,inclusiv accizele, mai puţin cheltuielile cu

impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;

Pagina 111 din 171


cheltuielile cu diurna care depăşesc limitele legale stabilite pentru instituţiile publice;

sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor şi a rezervelor peste

limita legală, cu excepţia celor create de bănci în limita a 2% din soldul creditelor acordate şi

a fondului de rezervă;

cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsă din gestiune sau

degradate şi neimputabile, precum şi pentru activele corporale pentru care nu au fost

încheiate contracte de asigurare, T.V.A aferentă acestor cheltuieli, precum şi T.V.A

nedeductibilă aferentă cheltuielilor care depăşesc limitele prevăzute de lege;

cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată pentru bunurile menţionate mai sus precum

şi taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă aferentă cheltuielilor care depăşesc limitele

prevăzute de lege;

cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, inclusiv dobânzile plătite în

cazul contractelor civile, în cazul în care nu sunt impozitate la persoana fizică;

cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor, altele decât cele acordate de bănci

şi de alte persoane juridice autorizate potrivit legii,care depăşesc dobânzile medii ale băncilor

comunicate de Banca Naţională a României;

cheltuielile cu sumele angajate la nivelul contractului de asociere prin participaţiune

în favoarea partenerului contractual, sub forma unor sume fixe sau cote procentuale raportate

la venit, altele decât cele rezultate în baza contractului întocmit;

cheltuielile înregistrate în contabilitate pe baza unor documente care nu îndeplinesc

condiţiile legale de document justificative conform Legii contabilităţii nr.:82/1991

republicată;

cheltuielile de sponsorizare peste limitele legale;

cheltuieli cu serviciile, inclusiv de management sau consultanţă, în cazul în care nu

sunt justificate de un contract scris şi pentru care nu pot fi verificate necesitatea prestării

acestora;

cheltuielile determinate de diferenţe nefavorabile de valoare ale titlurilor de

participare, înregistrate la societatea la care se deţin participaţiile, cu excepţia celor

determinate de vânzarea - cumpărarea acestora;

alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal;

Pagina 112 din 171


4.4.3. Repartizarea rezultatului exerciţiului

Rezultatul net al exerciţiului este soldul final al contului 121,,Profit şi pierdere’’ şi

acesta se obţine prin scăderea impozitului pe profit din rezultatul brut al exerciţiului.

Rezultatul net al exerciţiului urmează să fie supus deciziilor de repartizare de către Adunarea

Generală a Acţionarilor. Profitul impozabil şi impozitul pe profit se calculează şi se

evidenţiază lunar, cumulat de la începutul anului fiscal. Plata impozitului pe profit se

efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv al primei luni din trimestrul următor. În caz

de pierdere aceasta se recuperează din profiturile impozabile obţinute în urătorii 5 ani.

Impozitarea profitului ce stă la baza declaraţiei de impunere se prezintă astfel:

Impozitul pe profit = Profitul impozabil x 16 %

= IMPOZITUL PE PROFIT DATORAT (-) Impozitul pe profit pe anul curent,

plătit cumulat de la începutul anului

= IMPOZITUL PE PROFIT DE PLATĂ SAU IMPOZITUL PE

PROFIT PLĂTIT ÎN PLUS

Pentru a putea cunoaşte în timpul exerciţiului atât rezultatul realizat, ca mărime

globală cât şi repartizarea acestuia, planul de conturi general prevede şi un cont de rectificare

129 ,,Repartizarea profitului’’. Contul 129,,Repartizarea profitului’’ este un cont de activ şi

care se debitează cu:

- profitul net realizat la închiderea exerciţiului precedent, destinat creşterii capitalului

social în corespondenţă cu contul 101,,Capital social’’;

- rezervele constituite din profitul realizat în exerciţiile precedente în corespondenţă

cu contul 106,,Rezerve’’, respectiv cu constituirea rezervelor legale, suma distribuită fiind

egală cu profitul brut înmulţit cu procentul de constituire în corespondenţă cu contul

1061,,Rezerve legale’’;

- acoperirea pierderilor din anii precedenţi

- dividendele distribuite în corespondenţă cu contul 457,,Dividende de plată’’.

Acordarea dividendelor se realizează în raport cu acţiunile subscrise şi vărsate. Acestea sunt

supuse impozitării, prin reţinere la sursă, cu o cotă de 16% din suma acestora.

Pagina 113 din 171


Contul 129,,Repartizarea profitului’’ se creditează cu profitul net realizat în exerciţiul

precedent destinat repartizării, prin debitul contului 121,,Profit si pierderi’’, după închiderea

şi aprobarea bilanţului contabil de către A.G.A.

Înregistrările contabile efectuate pentru repartizarea profitului sunt următoarele:

129 ,,Repartizarea profitului’’ = %

101 ,,Capital social’’

1061 ,,Rezerve legale’’

117 ,,Rezultatul reportat’’

1063 ,,Rezerve statutare’’

1068 ,Alte rezerve’’

457 ,,Dividende de plată’’

După aprobarea bilanţului contabil are loc închiderea operaţiilor de repartizare din

anul precedent prin înregistrarea contabilă:

121 ,,Profit şi pierderi’’ = 129 ,,Repartizarea profitului’’

Pagina 114 din 171


4.5 MONOGRAFIE privind înregistrarea în contabilitatea

S.C PETROUTILAJ S.A. Câmpina a principalelor operaţiuni de

cheltuieli, venituri şi rezultate financiare pe luna decembrie 2005.

1. Operaţiuni de încasări prin contul curent bancar privind creanţele, debitori diverşi,

cecurile şi veniturile realizate.

5121 ”Conturi curente la bănci” = % 610393

409 „Furnizori- debitori” 287336

411 „Clienţi” 238840

461 „Debitori diverşi” 19908

462 „Creditori diverşi” 522

511 „Valori de încasat” 8787

5191 „Credite bancare pe termen scurt” 55000

2. Se înregistrează plăţi prin contul curent pentru furnizori, avansuri furnizori, datori

la bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale, rambursări de credite, şi diverse cheltuieli

pentru activitatea de exploatare şi financiară:

% = 5121 ”Conturi curente la bănci în lei” 613039

401 „Furnizori” 60182

409 „Furnizori- debitori” 27906

427 „Reţineri din remuneraţii ale datorate terţilor” 2639

4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale” 26154

4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj” 2962

4423 „T.V.A. de plată” 3100

444 „Impozite pe salarii” 34595

446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” 185


5191 „Credite bancare pe termen scurt” 25000

581 „Viramente interne” 369490

623 ”Cheltuieli de protocol reclamă şi publicitate” 2000

627 „Cheltuieli cu serviciile bancare” 2700

Pagina 115 din 171


666 „Cheltuieli privind dobânzile” 5930

671 „Cheltuieli extraordinare privind operaţiile de gestiune” 1500

3. Operaţiuni de încasări prin 5311 „Casa” privind diverse creanţe, debitori, avansuri

justificate, ridicări numerar de la bancă, venituri din lucrări executate, servicii prestate şi

venituri din activităţi diverse:

5311 „Casa = % 378222

411 „Clienţi” 7664

427 „Reţineri din remuneraţii datorate terţilor” 58

428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul70

4427 „T.V.A colectată” 44


581 „Viramente interne” 369490

704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 131

708 „Venituri din activităţi diverse” 58

4. Plăţi privind casieria unităţii pentru furnizori, drepturi de salarii, ajutoare materiale,

avansuri, salarii şi avansuri de trezorerie precum şi diverse cheltuieli pentru activitatea de

exploatare.

% = 5311 „Casa în lei” 374794

401 „Furnizori” 7170

421 „Personal- remuneraţii datorate” 153205

423 „Personal- ajutoare materiale datorate” 4420

425 „Avansuri acordate personalului” 107502

427 „ Reţineri din remuneraţii datorate terţilor” 3018

462 „Creditori- diverşi” 111

532 „ Alte valori” 78

542”Avansuri de trezorerie 2378

604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” 43

623 „ Cheltuieli de protocol,reclamă” 6.11

625 „ Cheltuieli cu deplasări, şi transferări” 728

671 „Cheltuieli extraordinare privind operaţiunile de gestiune” 95530

Pagina 116 din 171


5. Se înregistrează facturile de la diverşi furnizori pentru energie electrică livrată,

lucrări de întreţinere şi reparaţii executate, prime de asigurare şi alte servicii de terţi.

% = 401 „Furnizori” 273247

4426 „ T.V.A deductibilă” 29757

605 „Cheltuieli privind energia şi apa” 204690

611 „Cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţie” 9513

613 „Cheltuielile cu prime de asigurare” 5642

623„Cheltuieli cu protocol,reclama si publicitate 1150

626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecom.” 5345

628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” 17150

6. Facturi de la furnizori pentru materii prime, materiale consumabile, obiecte de

inventar şi ambalaje achiziţionate pentru producţie.

% = 401 „Furnizori” 621956

301 „ Materii prime” 342283

302 „Materiale consumabile” 149135

308 „Diferenţe de preţ la materii şi materiale” 35510

303 „Obiecte de inventar” 204

381 „Ambalaje” 307

4426 „ T.V.A deductibilă” 94517

7. Vânzări de materiale din stoc conform facturilor emise către clienţi diverşi şi

descărcarea gestiunii pentru materialele vândute,

371 „Mărfuri” = % 172726


302 „Materiale consumabile” 103135

378 ”Diferenţe de preţ la mărfuri” 26215

4428 „T.V.A neexigibilă” 25538

411 „Clienţi” = % 185141

Pagina 117 din 171


707„Venituri din vânzarea mărfurilor” 147387

703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale” 12081



% = 371 „Mărfuri” 172726


378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 26215

4428 „T.V.A. neexigibilă” 25538

8. Se înregistrează venituri din sconturi obţinute de la furnizori.

401 „ Furnizori” = 767 „ Venituri din sconturi obţinute” 432

9. Înregistrarea sconturilor acordate clienţilor pentru produsele finite vândute conform

facturii emise.

667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” = 411”Clienţi” 218

10. Vânzări de produse finite conform facturii emise către diverşi clienţi

411 „Clienţi” = % 970149

701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 814858

4427 „T.V.A. colectat” 154823


11. Consumul pe materii prime şi materiale consumabile pentru producţie şi

repartizarea diferenţelor de preţ.

601 „Cheltuieli cu materiile prime = % 382922


308 „Diferenţe de preţ la

materii prime şi materiale” 9843

Pagina 118 din 171


602 „Cheltuieli cu materialele = % 160913

consumabile” 302„ Materiale consumabile” 158372

308 „Diferenţe de preţ la

materii prime şi materiale” 2541

12. Obiecte de inventar date în folosinţă pentru nevoile secţiilor de producţie.

603„Cheltuieli cu obiecte de inventar”= 303„Materiale de natura 1151

obiectelor de inventar”

13.Amortizarea lunară înregistrată pentru imobilizări corporale conform fişei de

calcul

681 ”Cheltuieli de exploatare = 281 „Amortizări privind 13271

privind şi amortizările şi imobilizările corporale”

provizioanele”

14. Venituri extraordinare obţinute din vânzarea unor active corporale.

461 „ Debitori diverşi” = % 2770

772 ”Venituri din operaţii de capital” 2328


15. Descărcarea gestiunii pentru mijloacele fixe valorificate la terţi.


281 „Amortizarea privind imobilizările corporale” 1801

681 „Cheltuieli privind amortizarea si provizioanele” 969

16. Furnizori pentru imobilizări corporale în curs conform facturilor primite.

% = 404 „Furnizări” 17601

231 „Imobilizări corporale în curs” 14791

Pagina 119 din 171


4426 „T.V.A. deductibilă” 2810

17. Alte venituri realizate din prestări servicii, locaţii de gestiune şi chirii.

411 „Clienţi” = % 9759


706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” 3071


18. Înregistrarea facturii pentru produse finite livrate, lucrări executate şi servicii

prestate.

411 „Clienţi” = % 970695




19. Compensarea unor creanţe de încasat, cu avansuri primite de la clienţi.

419 „Clienţi- creditori” = 411 „Clienţi” 10358

20. Înregistrarea salariilor calculate pentru personalul muncitor conform statelor de

plată lunare.

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal salarii datorate” 442094

21. Drepturi băneşti convenite colaboratorilor conform contractelor şi convenţiilor

civile încheiate pentru servicii prestate, realizate conform statelor de plată lunare.

621 „Cheltuieli cu colaboratorii” = 401 „Furnizori” 4371

22. Înregistrarea de reţineri din salarii pentru avansuri, impozite pe salarii, contribuţii

pensie suplimentară, fond şomaj, fond sănătate şi diverse alte relaţii conform statelor de plată

(chirii, rate, imputaţii, etc.).

421 „Personal-salarii = % 218174

Pagina 120 din 171


datorate” 425 „Avansuri acordate personalului” 104384

444 „Impozit pe salarii” 48525

4312 „Contribuţia personalului la asig.sociale” 21038

431 „Asigurări sociale 30753

4372 Contribuţia la fond de şomaj” 4420

427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” 5383



23. Ajutoare, materiale datorate pentru personal, suportate din fondurile asigurărilor

sociale de stat.

4311 „Contribuţia unităţii la = 423 „Personal ajutoare 2798

asigurările sociale” materiale- datorate”

24. Reţineri datorate de personal din ajutoarele materiale calculate conform statelor de

plata lunare:

423 „Personal ajutoare = % 3809

materiale datorate” 425 „Avansuri acordate personalului” 1730

444 „Impozit pe venit 952

4372 „Contribuţia personalului la

fondul de şomaj” 30

4312 „Contribuţia personalului la

pensia suplimentară” 354

427 „Reţineri din remuneraţiile personalului” 132



25. Înregistrarea C.A.S. calculat şi datorat de societatea comercială.

6451 „Cheltuieli privind = 4311 „Contribuţia unităţii 153794

contribuţia unităţii la la asigurările sociale”

asigurările sociale”

Pagina 121 din 171


26. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 5%.

6452 „Cheltuieli privind = 4371 „ Contribuţia unităţii 17621

contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

la fondul de şomaj”

27. Ajutoarele materiale pentru incapacitatea temporală de muncă suportate de unitate

conform prevederilor legale.

6458 „Alte cheltuieli privind asigurările = 423 „Personal ajutoare 3721

şi protecţia socială” materiale datorate”

28. Fond de sănătate suportat de societatea comercială

6453 „ Cheltuieli privind contribuţia = 4313 „ Contribuţia unităţi 24713

unităţii la fondul de sănătate” la fond de sănătate”

29. Înregistrarea fondurilor speciale diverse datorate de unitate.

635 „Cheltuieli cu alte taxe şi = 447 „Fonduri speciale 1653

vărsăminte asimilate” taxe şi vărsăminte

30. Alte impozite, taxe şi vărsăminte cuvenite la bugetul local

635 „Cheltuieli cu alte taxe şi = 446 „Alte impozite,taxe 1238

vărsăminte asimilate” şi vărsăminte asimilate”

31. Scăderea din gestiune a unor mijloace fixe amortizate peste 85% la valoarea de

înregistrare prin casare.


281 „Amortizări privind imobilizările corporale” 21782

681 „Cheltuieli privind amortizările si provizioanele” 3254

Pagina 122 din 171


32. Înregistrarea veniturilor din diferenţe de curs valutar la disponibilităţile în valută

existente în contul curent bancar şi casieria unităţii.

% = 765 „Venituri din diferenţe 1755

de curs valutar”

5124 „Conturi la bănci în valuta” 1320

5314 „Casa în valuta” 435

33. Compensarea furnizorilor cu avansuri plătite în cursul anului şi regularizarea

operaţiunilor la primirea bunurilor materiale contractate.

401 „Furnizori” = 409 ”Furnizori- debitori” 978

34. Înregistrarea produselor finite obţinute lunar din producţie.

% = 711 „Venituri din producţia stocată” 890842

345 „Produse finite” 873524

348 „Diferenţe de preţ la produsele finite” 17318

35. Descărcarea gestiunii de produse finite aferente livrărilor făcute către clienţii

unităţii.

711 „Variaţia stocurilor” = % 814300

345 „Produse finite” 798517

348 „Diferenţe de preţ la produsele finite” 15783

36. Închiderea conturilor de T.V.A. şi stabilirea sumelor de plătit la bugetul satului.

4427 „T.V.A. colectată” = % 188842

4423 „T.V.A. de plată” 51781

4426 „T.V.A. deductibilă” 137061

37. Se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri lunare pe

decembrie/2005.

Pagina 123 din 171


121 „Profit şi pierdere” = % 1701228

601 „Cheltuieli cu materiile prime” 382922

602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” 160913

603 „Cheltuieli privind obiectele de inventar” 1151

604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” 143

605 „Cheltuieli privind energia şi apa” 204690


611 „Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii” 9513

613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” 5642

621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 4371

623 „Cheltuielile de protocol, reclamă şi publicitate” 3762

624 „Chelt. cu transportul de bunuri şi de personal” 5056

625„ Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” 728

626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” 5345

627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” 2700

628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” 17150

635 „Ch. cu alte impozite, taxe şi vărs. asimilate” 17777

641 „Cheltuieli cu remuneraţiile personalului” 442094

6451 „Cheltuieli privind contribuţia

unităţilor asigurările sociale” 153794

6452 „Cheltuieli privind contribuţia

unităţii pentru ajutorul de şomaj” 17621

6453 „Cheltuieli privind asigurările

şi protecţia socială” 24713

6458 „Alte cheltuieli privind asigurările

şi protecţia socială” 3721

666 „Cheltuieli privind dobânzile” 5930

667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” 218

671 „Cheltuieli extraordinare privind

operaţiile de gestiune” 97030

681 „Cheltuieli de exploatare privind

amortizările şi provizioanele” 13271

Pagina 124 din 171


38. Înregistrarea închiderii veniturilor din producţie în curs de execuţie aferentă

producţiei marfă fabricată efectivă.

711 „Variaţia stocurilor” = 331 „Producţia în 2073826

curs de execuţie”

331 „Producţia în curs de execuţie „= 711 „„Variaţia stocurilor” 2180865

39. Închiderea contului privind variaţia stocurilor.

711 „Variaţia stocurilor” = 121 ” Profit şi pierdere” 183580

40. Închiderea conturilor de venituri lunare pe luna decembrie/2005

% = 121 „Profit şi pierdere” 1800850


703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale” 12087


706 „Venituri din redevenţe,locaţii de gestiune şi chirii” 3071

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 147387

708 „Venituri din activităţi diverse” 40587

765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” 720

767 „Venituri din sconturi obţinute” 430

41. Se stabileşte impozitul pe profit brut şi închiderea contului de pe cheltuieli

aferente.(cota de 16%).

691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 „Impozitul pe profit” 15940

121 „Profit şi pierdere” = 691 ”Cheltuieli 15940

cu impozitul pe profit”

1800850-1701228=99622 profit brut impozabil

Pagina 125 din 171


Impozit pe profit =99622 x 16%=15940 lei

Capitolul 5

ANALIZA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI.

Rezultatul exerciţiului se determină lunar cu ajutorul contului 121 “ Profit şi

pierdere”, care sintetizează veniturile şi cheltuielile, şi determină rezultatele pe structura

activităţilor şi operaţiilor de bază. Contul 121 “Profit şi pierdere” este un cont bifuncţional

prin modul cum începe să funcţioneze cât şi prin sold, care poate fi creditor sau debitor, după

caz.

5.1 Analiza rezultatului

Determinarea rezultatului prin prisma abordări patrimoniale se poate face atât din

punct de vedere economic cât şi din punct de vedere financiar.

Din punct de vedere economic se calculează ca diferenţă între venituri şi cheltuieli:

Rezultatul exerciţiului = Venituri – Cheltuieli

Rezultatul poate fi o mărime pozitivă, numită profit (beneficiu), atunci când veniturile

sunt mai mari decât cheltuielile, sau o mărime negativă, numită pierdere când veniturile sunt

mai mici decât cheltuielile.

Din punct de vedere financiar, rezultatul exerciţiului apare ca variaţia trezoreriei

întreprinderii în cursul unei perioade, prin compararea fluxurilor de încasări cu cele de plăţi.

Rezultatul = Capacitatea - Cheltuieli cu amortizarea

exerciţiului de autofinanţare şi provizioanele

Pentru a analiza rezultatul exerciţiului trebuie mai întâi să facem referire la cele trei

rezultate provenite din activitatea de exploatare, financiară şi extraordinara a unităţii

patrimoniale, şi anume: rezultatul din exploatare, rezultatul financiar şi rezultatul

extraordinar. Suma acestor rezultate diminuate cu impozitul asupra beneficiilor, ne dă

rezultatul net al exerciţiului.

Rezultatul din exploatare este diferenţa între veniturile şi cheltuielile din exploatare şi

exprimă rentabilitatea economică a întreprinderii în activitatea sa industrială sau comercială.

Pagina 126 din 171


Acest rezultat este afectat de opţiuni fiscale relative la estimarea stocurilor, producţiei

imobilizate şi cheltuielilor privind amortizările şi provizioanele din exploatare.

La analiza rezultatului din exploatare trebuie să avem în vedere mai întâi trei solduri

intermediare de gestiune: marja comercială, valoarea adăugată şi excedentul brut din

exploatare.

Marja comercială este indicatorul cel mai important pentru întreprinderile comerciale,

în activitatea de analiză şi gestionare şi se exprimă adesea ca procent din cifra de afaceri. Ea

se determină ca diferenţă dintre vânzările de mărfuri înregistrat în contul 707 ”Venituri din

vânzarea mărfurilor” şi costul mărfurilor vândute înregistrat în contul 607 „Cheltuieli privind

mărfurile”.

Marja = Vânzări de mărfuri - Costul mărfurilor vândute

comercială (evaluate la preţ de vânzare, (exclusiv reducerile comerciale

exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturării)

acordate ulterior facturării)

În cadrul nostru S.C.”PETROUTILAJ”S.A. Câmpina, acest sold intermediar de

gestiune pe anul 2005 şi anume marja comercială va avea următoarea valoare:

Marja comercială = 11.668.862 – 10.323.061 = 1.345.801 lei(RON)

Valoarea adăugată permite măsurarea puterii economice a unei unităţi patrimoniale şi

este exprimată prin diferenţa dintre producţia întreprinderii şi consumurile externe.

Valoarea adăugată = Marja comercială

+ Producţia vândută

+/-Producţia stocată

+Producţia imobilizată

– Consumaţia exerciţiului

provenind de la terţi

Valoarea adăugată = 1.345.801 + 116.639.287 – 46.997.385 – 6.282.812 = 64.704.891

lei(RON)

Acest indicator explică creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de

producţie, îndeosebi a factorilor muncă peste valoarea materialelor, subansamblelor, energiei,

serviciilor cumpărate de întreprindere. Valoarea adăugată reprezintă sursa de acumulări

băneşti care asigură remunerarea principalilor participanţi direcţi la activitatea întreprinderii:

personalul prin salarii, indemnizaţii, premii, cheltuieli sociale, statul prin impozite şi taxe,

Pagina 127 din 171


creditorii prin dobânzi, comisioane, dividende, acţionari prin dividende plătite, întreprinderea

prin capacitatea de autofinanţare.

Producţia vândută este alcătuită din venituri din vânzări de produse servicii şi din alte

activităţi respectiv grupa de conturi 70 “Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii

prestate şi din alte activităţi”, din care este exclus contul 707 “ Venituri din vânzarea

mărfurilor”. Din consumaţia exerciţiului provenind de la terţi fac parte cheltuielile cu

stocurile din cumpărări, cheltuieli cu combustibilul, energie şi apă, cheltuielile cu lucrările şi

serviciile executate de terţi şi alte cheltuieli materiale, respectiv conturile din grupa 60 “

Cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri” din care este exclus contul 607” Cheltuieli

privind mărfurile”, conturile din grupa 61 “ Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de

terţi” şi conturile din grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”.

Excedentul brut din exploatare reprezintă o aproximare a surplusului monetar,

respectiv a cash flow –ului. Suma excedentului brut din exploatare constă din diferenţa dintre

veniturile şi cheltuielile din exploatare plătite.

Excedentul brut = Valoarea adăugată

+ Subvenţii din exploatare (gr.74)

– Cheltuieli cu impozite taxe şi vărsăminte asimilate

– Cheltuieli de personal (gr.64)

Excedentul brut din exploatare = 64.704.891 – 2.292. 987 – 60.039.352 = 2.372.552

lei

Excedentul brut din exploatare reprezintă componenta principală a capacităţii de

autofinanţare a unei întreprinderi şi este folosită pentru menţinerea şi dezvoltarea

potenţialului întreprinderii şi remunerarea capitalurilor utilizate şi a statului.

Importanţa acestui indicator constă în:

- excedentul brut din exploatare este o măsură a performanţei economice a

întreprinderii, pentru că se foloseşte la determinarea rentabilităţii economice prin raportarea

lui la capitalul economic sau la cifra de afaceri;

- excedentul brut din exploatare este independent de politica financiară a firmei, de

politica de dividend şi fiscală;

- excedentul brut din exploatare reprezintă sursa financiară pentru întreprindere

utilizată atât pentru menţinerea cât şi pentru dezvoltarea ei.

Rezultatul exploatării este format din excedentul brut din exploatare la care se adaugă

grupa de conturi 75 “Alte venituri din exploatare”, contul 781 “Venituri din provizioane

privind activitatea de exploatare” şi se scad soldul conturilor 65 „Alte cheltuieli de

Pagina 128 din 171


exploatare” şi contul 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”, iar

formula de calcul este următoarea:

Rezultatul exploatării = Excedentul brut din exploatare

+ Alte venituri din exploatare (gr.75)

+ Venituri din provizioane privind activitatea

de exploatare (ct.781)

– Alte cheltuieli de exploatare (gr.65)

– Cheltuieli de exploatare privind amortizările

şi provizioanele (ct.681)

Rezultatul din exploatare = 1.084.075 lei

Acest rezultat din exploatare exprimă mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de

exploatare şi se mai poate exprima sub formă de rată prin raportarea lui la activele de

exploatare.

Decontarea veniturilor şi cheltuielilor ocazionate de activitatea de exploatare se

realizează prin preluarea soldurilor conturilor din următoarele grupe de

conturi:70,71,72,74,75,si60,61,62,63,64,65.

Rezultatul financiar al unei întreprinderi este reprezentat prin diferenţa dintre

veniturile şi cheltuielile financiare şi pune în evidenţă influenţa deciziilor financiare ale

întreprinderii asupra rezultatului net. Rezultatul financiar al întreprinderii participă la

definirea rezultatului curent al exerciţiului care este format prin adăugarea la rezultatul

exploatării, a rezultatului financiar.

Rezultatul financiar = Venituri financiare(gr.76)

+ Venituri financiare din provizioane(ct.786)

– Cheltuieli financiare(gr.66)

– Cheltuieli financiare privind

amortizările şi provizioanele(ct.686)

Rezultatul curent al exerciţiului = 482.156 lei

Acest rezultat nu este grevat de elementele întreprinderii şi poate fi utilizat pentru

analiza în dinamică a rezultatului întreprinderi.

Rezultatul extraordinar este măsurat prin diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile

extraordinar. Acest indicator ne arată ce influenţă poate avea rezultatul extraordinar asupra

rezultatului net al exerciţiului având în vedere că acest indicator este obţinut din activitatea

Pagina 129 din 171


extraordinara a întreprinderii care are un caracter aleatoriu nu este prea indicat ca beneficiu

extraordinar să fie principala componentă a beneficiului exerciţiului. Relaţia de calcul este:

Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare(gr.77)

+ Venituri extraordinare din provizioane(ct.786)

– Cheltuieli extraordinare (gr.66)

– Cheltuieli extraordinare privind

amortizările şi provizioanele(ct.686)

Mărimea acestui indicator constituie o informaţie importantă pentru investitorii

potenţiali care pot evalua incidenţa evenimentelor extraordinare asupra întreprinderi.

Rezultatul net al exerciţiului reprezintă mărimea absolută a rentabilităţii financiare a

întreprinderii cu care sunt remuneraţi acţionarii pentru capitalurile

proprii subscrise. El reprezintă variaţia situaţiei nete a întreprinderii între deschiderea

şi închiderea exerciţiului ca urmare a activităţi economice

Rezultatul net al exerciţiului = Rezultatul curent

+Rezultatul extraordinar

– Cheltuieli cu impozitul pe profit

Marja comercială, valoarea adăugată, excedentul brut din exploatare, rezultatul din

exploatare, rezultatul financiar, rezultatul extraordinar şi rezultatul net al exerciţiului

reprezintă soldurile intermediare de gestiune care pun în evidenţă etapele formării rezultatului

exerciţiului şi constituie o prezentare economică a contului de rezultate.

Pagina 130 din 171


5.2 Analiza repartizării rezultatului

Rezultatul net al activităţii economico- financiare a întreprinderilor se face la

încheierea fiecărui exerciţiu financiar pe baza bilanţului contabil anual şi în conformitate cu

prevederile din actele normative în vigoare.

Destinaţiile prevăzute de normele legale pentru repartizarea profitului net sunt

următoarele:

constituirea de rezerve legale;

acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi;

vărsăminte la buget din profitul regiilor autonome, societăţilor şi companiilor

naţionale;

constituirea de rezerve statutare şi alte rezerve;

dividende de plătit total din care:

dividende cuvenite altor societăţi;

dividende cuvenite acţionarilor.

La repartizarea profitului net se are în vedere înainte de toate necesităţile de

constituire a fondurilor de mai sus, precum şi posibilităţile de acoperire a acestora cu

respectarea legislaţiei în vigoare.

Exemplu poate fi la o unitate cu capital privat cum este S.C. „PETROUTILAJ” S.A.

Câmpina şi alte unităţi similare, care la încheierea exerciţiului financiar al anului 2005 nu a

avut pierderi contabile de acoperit din anii precedenţi, nu efectuează vărsăminte la buget

nefiind regie autonomă sau companie naţională şi constituie rezerve legale întrucât sunt strict

necesare.

În cazul de mai sus la analiza repartizării rezultatului net se va ţine seama şi de

următoarele prevederi legale:

a). până la 50% din profitul net se realizează pentru constituirea rezervelor legale si

statutare.

b). diferenţa rămasă se repartizează la dividende de plătit care se cuvin acţionarilor,

altor societăţi care au titluri de participare.

Analiza repartizării profitului net trebuie să plece de la faptul că toate destinaţiile

prezentate mai sus sunt la fel de importante şi pentru care se constituie fondurile necesare, în

funcţie de specificul unor priorităţi majore cum ar fi sursele proprii de finanţare atunci când

unitatea are în program dezvoltarea activităţii de investiţii cu efecte favorabile pentru

perioadele viitoare.

Pagina 131 din 171


La repartizarea profitului Adunarea Generală a Acţionarilor care aprobă bilanţul

contabil anual, contul de profit şi pierdere şi repartizarea profitului net va avea în vedere şi

alte priorităţi cum ar fi: dividendele şi alte repartizări pe destinaţii aşa încât conducerea

managerială să poată asigura o bună funcţionare a activităţii de producţie, comerciale şi

financiare.

Un alt obiectiv ce trebuie să fie în atenţia Consiliului de Administraţie şi a conducerii

executive este crearea condiţiilor ca unitatea pe care o administrează să funcţioneze cu cât

mai puţine surse atrase, urmărindu-se reducerea volumului de credite bancare purtătoare de

dobânzi şi plata la termen legal a datoriilor către bugetul de stat şi alte organisme în vederea

evitării plăţii de penalizări şi majorări.

O repartizare cât mai justă a profitului net pe destinaţiile legale poate avea influenţă

favorabilă precum şi realizarea unor obiective cum ar fi: dezvoltarea bazei tehnico-materiale,

creşterea volumului de producţie, stabilitatea personalului muncitor cu înaltă calificare şi a

specialiştilor în domeniu, sporirea rentabilităţi pe produse şi a masei profitului, în concluzie

asigurarea unei activităţi viabile pe termen mediu şi lung.

Capitolul 6

ANALIZA ECONOMICO- FINANCIARĂ

Analiza reprezintă o metodă a cunoaşterii bazată pe descompunerea unui obiect sau a

unui fenomen în elementele sale componente precum şi pe stabilirea factorilor care determină

formarea şi dezvoltarea subiectului supus analizei urmărindu-se stabilirea legalităţii interne a

fenomenului studiat.

Analiza economico- financiară are un caracter complex care poate fi argumentat

astfel:

a). acelaşi efect poate avea cauze diferite;

b). efecte diferite se pot schimba, dând o rezultantă a complexului de acţiuni sau de

forţe;

c). complexitatea şi intensitatea cauzei poate determina nu numai intensitatea

fenomenului dar şi calitatea lui;

d). în fenomenul analizat pot apare însuşiri noi pe care nu le-a avut nici unul din

elementele componente;

Pagina 132 din 171


e). în realitatea obiectivă însuşirile esenţiale se combină cu cele neesenţiale, secundare

sau întâmplătoare.

Conţinutul procesului de analiză inclusiv îmbinarea acesteia cu sinteza poate fi redat

în următoarele etape:

1.Determinarea obiectului analizei: presupunem constatarea anumitor fapte, fenomene

rezultate. Determinarea se face în timp şi spaţiu, calitativ şi cantitativ iar în acest scop se

utilizează metode specifice de evaluare şi calcul.

2. Determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat.

Descompunerea fenomenelor în elemente componente presupune o analiză de tip structural.

Pentru stabilirea factorilor care acţionează asupra fenomenului se are în vedere principiul

descompunerii în trepte.

3. Stabilirea corelaţiei dintre fiecare element şi fenomen analizat precum şi dintre

fiecare factor şi fenomen studiat precum şi a relaţiilor dintre factori.

În adoptarea deciziilor economico- financiare de către diverşi utilizatori de informaţii

din întreprindere şi din afara întreprinderii indicatorii eficienţei utilizării capitalurilor prezintă

o importanţă deosebită.

Eficienţa este o categorie generală care are în vedere eforturile (cheltuielile) necesare

desfăşurării activităţii în corelaţie cu efectele (rezultatele) obţinute.

Atât efectele cât şi eforturile au un conţinut complex ceea ce face ca eficienţa

activităţii unei întreprinderi să fie abordată pe baza unui sistem de indicatori.

Eficienţa utilizării capitalului unei întreprinderi este reflectată cu ajutorul relaţiei

dintre rezultate(efecte) şi capital(efort). Sistemul de indicatori de eficienţă a utilizării

capitalului se poate construi pe baza mai multor tipuri de relaţii, care au în vedere corelaţiile

posibile dintre efecte şi eforturi, şi anume:

a) Efecte b) Eforturi

Eforturi Efecte

Pagina 133 din 171


6.1. Întocmirea contului de profit şi pierdere

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE ÎNCHEIAT LA 31.12.2005 (tabelul nr. 6)

Tabel nr. 6 - RON -

Denumirea indicatorilor

Nr.

rd.

Exerciţiul financiar

precedent

Exerciţiul financiar

încheiat

A B 1 2

VENITURI DIN EXPLOATARE:

Venituri din vânzarea

mărfurilor(ct.707)

Producţia vândută (ct.701+702+ 703+

704+705+706+708)

Cifra de afaceri(rd.01+02)

Variaţia stocurilor(ct.711)

Solduri creditoare

Solduri debitoare

Venituri din producţia de imobilizări

(ct.721+722)

Producţia exerciţiului(rd.02+04-

05+06)

Venituri din subvenţii de exploatare

(ct.741)


(ct.754+758)

Venituri din provizioane privind

activitatea de exploatare(ct.781)

01

02

03

04

05

06

07

08

09

10

631319

6646333

7277652

942188

9255

7597776

44653

1166886

10626971

11793857

1021741

15216

11663928

69209

I. VENITURI DIN EXPLOATARE -

TOTAL - (rd.03+04-05+06+08 la10)

11

8273748 12900023

CHELTUIELI PENTRU

EXPLOATARE:

Cheltuieli privind mărfurile(ct.607)

12 568530 1032306

Pagina 134 din 171


Cheltuieli cu materiile prime(ct.600)

Cheltuieli cu materiale consumabile

(ct.601)

Cheltuieli cu energia şi apa(ct.605)

Alte cheltuieli materiale

(ct.602+603+604+606+608) Cheltuieli

materiale - total - (rd.13 la 16)

Cheltuieli cu lucrări şi servicii

executate de terţi

(ct.611+612+613+614+621+622+623+

624+625+626+627+628) Cheltuieli cu

impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

(ct.635) Cheltuieli cu remuneraţiile

personalului(ct.641)

Cheltuielile privind asigurările şi

protecţia socială(ct.645)

Cheltuieli cu personalul - total -

(rd.20+21)


(ct.654+658)

Cheltuieli cu amortizările şi

provizioanele(ct.681)

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

2091842

479145

846671

81989

3499649

456330

94131

2716886

1180956

3897842

2686

205692

3084084

686216

814988

114449

4699739

628281

229298

4161894

1842041

6003935

7223

189834

II. CHELTUIELI PENTRU

EXPLOATARE - TOTAL - (rd.12+17

la 19+22 la 24)

25

8724860 12790616

A. REZULTATUL DIN

EXPLOATARE

Profit(rd.11 - 25)

Pierdere(rd.25 - 11)

26

27 451112

109407

Venituri din participaţii, alte imobilizări

financiare şi creanţe imobilizate

(ct.761+762+763) Venituri din titluri

28

29

55

Pagina 135 din 171


de plasament(ct.764)

Venituri din diferenţe de curs valutar

(ct.765)

Venituri din dobânzi(ct.766)

Alte venituri financiare(ct.767+768)

Venituri din provizioane(ct.786)

30

31

32

33

417

181

7511

439

29371

11581

III. VENITURI FINANCIARE -

TOTAL - (rd.28 la 33)

34 8165 41394

Pierderi legate de participaţii(ct.663)

Cheltuieli privind titlurile de plasament

cedate(ct.664)

Cheltuieli din diferenţe de curs valutar

(ct.665)

Cheltuieli privind dobânzile(ct.666)

Alte cheltuieli financiare(ct.667+668)

Cheltuieli cu amortizările şi

provizioanele(ct.686)

35

36

37

38

39

40

199894 102585

IV. CHELTUIELI FINANCIARE -

TOTAL - (rd.35 la 40)

41 199894 102585

B. REZULTATUL FINANCIAR

Profit(rd.34 - 41)


42

43 191729 61191

C. REZULTATUL CURENT AL

EXERCIŢIULUI

Profit(rd.11+34-25-41)

Pierdere(rd.25+41-11-34)

44

45 642841

48216

0

V. VENITURI EXTRAORDINAR

TOTAL - (ct.771+772+787)

46 1087985 119460

VI. CHELTUIELI EXTRAORDINAR

TOTAL - (ct.671+672+687)

47 416663 126561

D. REZULTATUL EXTRAORDINAR

Profit(rd.46 - 47)


48

49

671322

71.014

Pagina 136 din 171


VII. VENITURI TOTALE

(rd.11+34+46)

50 9369900 13060878

VIII. CHELTUIELI TOTALE

(rd.25+41+47)

51 9341419 13019763

E. REZULTATUL BRUT AL

EXERCIŢIULUI

Profit(rd.50 - 51)


52

53

28481 41115

Impozitul pe profit(ct.691) 54 26270

F. REZULTATUL NET AL

EXERCIŢIULUI

Profit(rd.52 - 54)


55

56

28481 14845

Pagina 137 din 171


6.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Prin solduri intermediare de gestiune se înţeleg principalii indicatori economico-

financiari stabiliţi pe baza datelor din contul 121 „Profit şi pierdere” cu ajutorul cărora se

caracterizează folosirea resurselor umane, materiale şi financiare ale întreprinderii.

Soldurile intermediare ale gestiunii se prezintă într-un tablou care reprezintă o altă

formă de prezentare a informaţiilor prin contul 121 „Profit şi pierdere”

Unele solduri intermediare ale gestiunii reflectă indicatori economici, cum sunt: marja

comercială, producţia exerciţiului, valoarea adăugată, excedentul brut din exploatare, iar

restul soldurilor intermediare ale gestiunii reflectă indicatori financiari: rezultatul exploatării,

rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut şi rezultatul net.

Tabloul Soldurilor Intermediare ale Gestiunii (tabelul nr. 7):

Ta

bel

nr.

7 -

R

O

N

-

Nr

.

crt

.

Indicatori N-1 N

1 Vânzări de mărfuri(ct.707) 631319 1166886

2 Costul mărfurilor vândute(ct.607) 568530 1032306

A MARJA COMERCIALĂ(A=1-2) 62789 134580

3 Producţia vândută(ct.701+704-708) 6646332 10626971

4 Variaţia producţiei stocate(ct.711) 942188 1021741

5 Venituri din producţia de imobilizări (ct.

721-722)

9255 15215

B Producţia exerciţiului(B=3+4+5) 7597776 11663928

Pagina 138 din 171


6 Valoarea adăugată(C=A+B-6) 3704587 6470489

7 Subvenţii din exploatare(gr.74)

8 Cheltuieli cu impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate (gr.63)

94131 229298

9 Cheltuieli cu personalul(gr.64) 3897842 6003935

D Excedentul brut al exploatării (D=C+7-

8-9)

-287386 237255


(gr.75+gr.78)

44653 69209

11 Alte cheltuieli din exploatare (gr.65) 2685 7223

12 Cheltuieli cu amortizarea şi

provizioanele aferente exploatării

(gr.68)

205692 189834

E Rezultatul exploatării (E=D+10-11-12) -451112 109407

13 Venituri financiare(gr.76) 8165 41393

14

Cheltuieli financiare(gr.66) 199894 102585

F Rezultatul financiar(F=E+13-14) -191729 -61191

15 Venituri extraordinare(gr.77) 1087985 119460

16 Cheltuieli extraordinare(gr.67) 416663 126561

G Rezultatul extraordinar(G=15-16) 671322 -7101

H Rezultatul brut al exerciţiului (H=F+G) 28481 41115

11

7

Impozitul pe profit 26270

I Rezultatul net al exerciţiului (I=H-17) 28481 14845

6.3. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii

Desfăşurarea activităţii oricărui agent economic presupune consumul de resurse

materiale, umane şi financiare. Cheltuielile şi veniturile întreprinderii după natura lor se

grupează în 3 mari categorii: din exploatare, financiare şi extraordinare.

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor are rolul de a evidenţia aceşti factori care

influenţează nivelul lor şi efectele care pot fi puse în valoare prin reducerea lor.

Pagina 139 din 171


Indicatorul de bază folosit în analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii

este:

Rata de eficienţă a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale (Rct):

Rct = Cht x 1000 = Σ Chi x 1000

Vt Σ Vt

Cht = cheltuieli totale;

Vt = venituri totale;ΣChi = suma cheltuielilor pe categorii de activităţi;

ΣVi = suma veniturilor pe categorii de activităţi;

Modelul folosit în analiza factorială este următorul:

Rct = Σgi x rcti

100

gi = Vi x 10; gi = structura veniturilor totale pe categorii de activităţi;

Vt

rcti = Chi x 1000 ; rcti = rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de activităţi;

Vi

Metodologia analizei factoriale şi stabilirea influenţei factorilor se prezintă astfel:

Rct gi

rcti

Δgi = Σgi1 x rcti0 - ∑gi1 x rcti0

100 100

2) Δrcti = ∑gi1 x rcti1 - ∑gi1 x rcti0

100 100

Tabelul nr. 8

- lei -

Natura

activităţii

Chi ( lei)

0

1

Vi ( lei)

0

1

gi (%)

0

1

Rata de

eficienţă a

cheltuielilor,r

cti

0

1

Exploatare 8724860

12790616

8273749

12900024

88,30

98,76

1055

991

Financiară 199894

102585

8165

41393

0,08

0,31

24480

2478

Pagina 140 din 171


Extraordinar

a

416663

125661

1087985

119460

11,61

0,91

383

1052

TOTAL 9341418

13019763

9369900

13060878

100

100

997

996

ΔRct = Rct1 – Rct0 = 996 – 997 = -1 lei

1) Δ gi = ∑gi1 x rcti0 - ∑gi0 x rcti0 = 98,76 x 1055 + 0,31 x 2448 + 0,91 x 383 –

88,30

100 100 100

x 1055 + 0,08 x 24480 + 11,61 x 383 = +127,39 lei

100

2) Δ rcti = ∑gi1 x rcti1 - ∑gi1 x rcti0 = 996 – 1121,29 lei

100 100

Interpretare:

Din analiza datelor prezentate rezultă o reducere de 1 lei a ratei de eficienţă prevăzute,

situaţie favorabilă pentru întreprindere ceea ce are ca efect creşterea profitului brut.

Studiind influenţele factorilor constatăm:

- modificarea favorabilă s-a datorat ratelor de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de

activitate ceea ce a condus la o scădere a ratei de eficienţă prevăzute cu 125,29 lei.

- modificarea structurii veniturilor totale pe categorii de activitate a determinat

creşterea cu 127,39 lei a ratei de eficienţă.

Modificarea structurii veniturilor pe categorii de activitate a determinat creşterea cu

127,39 lei a ratei totale pe întreprindere, situaţie care se explică prin creşterea ponderii

activităţilor la care ratele de eficienţă prevăzute au fost mai mari decât rata medie programată

pe întreprindere şi prin scăderea ponderii veniturilor la care ratele de eficienţă prevăzute au

fost mai mici decât rata medie prevăzută pe întreprindere.

Ratele de eficienţă pe categorii de activitate au exercitat o influenţă pozitivă de 125,29

lei asupra ratei medii pe total întreprindere.

Ratele pe categorii de activitate au avut evoluţii diferite

Pagina 141 din 171


- în cazul activităţii de exploatare se constată o scădere cu 64 lei a ratei efective faţă

de cea prevăzută, situaţie care se apreciază favorabilă, indicele veniturilor din exploatare fiind

mai mare decât indicele cheltuielilor din exploatare.

- în cazul activităţii financiare se constată o diminuare cu 22.002 lei a ratei de

eficienţă prevăzute ceea ce explică o situaţie favorabilă pentru întreprindere.

- în cazul activităţii extraordinare se apreciază o creştere cu 669 lei a nivelului

prevăzut. În cadrul cheltuielilor extraordinare ponderea cea mai mare o reprezintă valoarea

rămasă a activelor cedate rezultând faptul că veniturile obţinute din vânzarea acestor active

au fost mai mari decât cele estimate de întreprindere.

6.4. Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri

În cadrul veniturilor din exploatare, cele obţinute din vânzări deţin în mod normal

ponderea cea mai mare, respectiv in cifra de afaceri. Cheltuielile aferente cifrei de afaceri nu

se regăsesc ca atare în contul de rezultate sau celelalte documente de sinteză ceea ce impune

determinarea lor extracontabil. Pentru determinarea lor pe baza datelor din contabilitatea

financiară propunem următorul mod de calcul:

Cheltuieli aferente = Cheltuieli totale aferente exploatării

cifrei de afaceri - Variaţia producţiei stocate

- Alte cheltuieli de exploatare

- Producţia imobilizată

- Cheltuieli din exploatare privind provizioanele

În analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri se recomandă folosirea indicatorului

nivelul cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.

b) Cheltuieli aferente cifrei de afaceri = Cheltuieli totale de exploatare x Cifra de

afaceri / Venituri totale din exploatare

Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri se poate realiza pe baza

următoarelor modele:

I C(1000) = Σqvi x ci x 1000

Σqvi x pi

Unde:

qv = cantitatea vândută pe tipuri de produse

ci = costul unitar

pi = preţ de vânzare

Pagina 142 din 171


II C(1000) = Σgi x Ci(1000) , Ci(1000) = ci/pi x 1000

100

unde:

gi = structura producţiei vândute pe produse

Ci(1000) = cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri pe produs

Vom merge pe analiza primului model de calcul. Potrivit modelului I factorii care

acţionează asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri, sunt:

C(1000) gi

pi

ci

Metodologia de analiză:

C(1000) = C1(1000) – C0(1000)

1. Δ gi = Σqv1x ci0 x 1000 – Σqvi0 x ci0 x 1000

Σqvi1x pi0 Σqvi0 x pi0

2. Δ pi = Σqv1x ci0 x 1000 – Σqvi1 x ci0 x 1000

Σqvi1x pi1 Σqvi0 x pi0

3. Δ ci = Σqvi1 x ci1 x 1000 – Σqvi1 x ci0 x 1000

Σqvi1 x pi1 Σqvi1 x pi1

Tab

el 9

-

lei-

Nr.

crt

Indicatori Simbol Prevăzut (0) Realizat (1)

1. Producţia vândută evaluată în preţuri

exclusiv T.V.A.

Σqvi x pi 7277652 11793857

Pagina 143 din 171


2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Σqvi x ci 7674452 11693831

3. Valoarea efectivă a producţiei

vândute evaluată în preţuri

Σqvi1 x pi0 7280159

4. Valoarea efectivă a producţiei

vândute evaluată în costuri

Σqvi x ci0 7693310

5. Cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri C(1000) 1.055 922

Metodologia de analiză factorial şi influenţele factorilor se stabilesc astfel:

Δ C(1000) = C1(1000) – C0(1000) = 992 – 1.055 = -133 lei

1).Δ gi = Σqvi1 x ci0 x 1000 – Σqvi0 x ci0 x 1000


= 7693310 x 1000 – 7674452 x 1000

7280159 7277652

= 1.057 – 1.055 = +2 lei

2).Δ pi = Σqvi1 x ci0 x 1000 – Σqvi1 x ci0 x 1000


= 7693310 x 1000 – 1.057 = 653 –1.057 = -405 lei

11793857

3). Δ ci = Σqvi1 x ci1 x 1000 – Σqvi1 x ci0 x 1000


= 992 – 653 = +339 lei

Interpretare:

Se constată scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, situaţie care se apreciază

ca fiind favorabilă pentru firmă, datorită implicaţiilor pozitive asupra profitului şi

indicatorilor de eficienţă ai principalilor factori de producţie şi a capitalurilor.

Studiind influenţele factorilor se rezumă următoarele:

a) structura cifrei de afaceri a determinat o depăşire cu 2 lei a cheltuielilor la 1000 lei

cifră de afaceri situaţie care se explică prin creşterea ponderii sortimentelor la care s-au

prevăzut cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri mai mari decât media programată pe

Pagina 144 din 171


întreprindere şi de scăderea ponderii produselor la care s-au programat cheltuieli la 1000 lei

cifra de afaceri mai mici decât media prevăzută pe întreprindere.

Influenţa structurii cifrei de afaceri, indiferent de sensul acţiunii ei se apreciază ca

justificată dacă a fost determinată de piaţă, respectiv de modificările apărute în structura

cererii.

b) preţurile de vânzare au avut tendinţa de creştere la principalele produse şi au

determinat scăderea cu 405 lei a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.

Între evoluţia preţurilor de vânzare şi cea a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri

există o relaţie de inversă proporţionalitate.

c) costurile unitare pe produse au condus la creşterea principalelor sortimente şi au

determinate depăşirea cu 399 lei a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri. Între evoluţia

costurilor unitare şi a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri există o relaţie de directă

proporţionalitate.

Influenţa menţionată în cazul costurilor unitare poate fi apreciată ca justificată din

punct de vedere economic, când s-au consumat resurse materiale umane de o calitate mai

bună, iar efortul suplimentar făcut s-a recuperat prin preţurile de vânzare care au crescut ca

urmare a îmbunătăţirii calităţii produselor.

Costurile unitare sunt date în funcţie de consumul fizic de resurse materiale şi umane

şi de preţul de aprovizionare pe unitatea de resursă materială.

Rezervele principale ce pot fi avute în vedere pentru scăderea cheltuielilor la 1000 lei

cifra de afaceri sunt:

- îmbunătăţirea calităţii produselor;

- scăderea consumurilor specifice de materii prime şi materiale;

- creşterea productivităţii muncii (scăderea timpului pe unitatea de produs);

- respectarea corelaţiei dintre creşterea mai rapidă a productivităţii muncii, faţă de

creşterea salariului mediu;

- creşterea gradului de utilizare a capacităţii de producţie.

6.5. Analiza cheltuielilor cu materialele

La nivel de întreprindere se recomandă folosirea indicatorului cheltuieli materiale la

1000 lei cifra de afaceri.

Modelul de analiză este următorul:

Cm(1000) = Σqvi x Σcsj x pj x 1000 = Σqvi x cmi x 1000

Pagina 145 din 171


Σqvi x pi Σqvi x pi

unde:

Cmi =cheltuieli cu materialele aferente produsului finit i:Cmi = Csj x pj

Csj =consumul specific din resursa materială j ce revine pe unitatea de produs i

Pj =preţul de aprovizionare al resursei materiale j

Sistemul de factori se prezintă astfel:

Cm(1000) gi

spi Csj

cmi pj

gi = structura cifrei de afaceri

pi = preţ de vânzare inclusiv T.V.A.

Pentru exemplificare vom folosi următoarele date din tabelul nr.10:

Tab

el

10 -

lei-

Nr.

crt.

Indicatori Simbol Prevăzut Realizat

1. Cifra de afaceri Σ qvi x pi 7277652 11793857

2. Cheltuieli cu materialele Σqvi x cmi 3499648 4699738

3. Volumul efectiv al producţiei vândute

evaluată în preţuri programat

Σ qvi x pi0 - 7280159

4. Volumul efectiv al producţiei vândute

evaluată pe baza cheltuielilor cu

materialele programate pe produs

Σqvi1 x cmi0 - 3507267

55. Cheltuielile cu materialele la 1000 lei

cifra de afaceri

Cm(1000) 481 399

Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea factorilor:

ΔCm(1000) = Cm1

(1000) – Cm0(1000) = 399 – 481 = -82 lei

1.).Δg = Σqvi1xcmi0 x 1000 - Σqvi0 x cmi0 x 1000

Σqvi0xppi0 Σqmi0 x pi0

Pagina 146 din 171


= 3507267 x 1000 – 481 = 482 – 481 = +1 lei

7280159

2.).Δpi = Σqvi1xcmi0 x 1000 – Σqvi1x cmi0 x 1000

Σqvi1x pi1 Σqvi1x pi0

= 3507267 x1000 – 482 = 298 – 482 = -184 lei

11793857

3) Δ cmi = Σqvi1 x cmi1 x 1000 – Σqvi1 x cmi0 x1000


=399 – 298 = +101 lei

Interpretare:

Se constată scăderea cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri situaţie pozitivă

pentru întreprindere datorită implicaţiilor pe care le au asupra diminuării cheltuielilor totale la

1000 lei cifra de afaceri şi creşterea profitului.

Analizând influenţele factorilor se constată:

- modificarea structurii cifrei de afaceri a avut ca efect depăşirea cu 1 leu a

cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri mai mari decât media programată pe

întreprindere, şi prin scăderea ponderii produselor la care s-au programat nivele inferioare

mediei prevăzute pe întreprindere( media programată pe întreprindere a fost de 481 lei)

- preţurile de vânzare au fost mai mari de cât cele programate la principalele

sortimente şi au determinat o scădere de 184 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra

de afaceri.

- cheltuielile cu materialele pe produse au fost mai mari decât cele programate pe

sortimente care deţin ponderea în totalul produselor şi au avut ca efect depăşirea cu 101 lei a

cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri.

6.6. Analiza cheltuielilor cu amortizarea

Pagina 147 din 171


Indicatorii de bază utilizaţi în analiză sunt: nivelul cheltuielilor cu amortizarea le 1000

lei cifra de afaceri şi nivelul cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare.

Analiza factorială a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri:

Ca(1000) = Am/CA x 1000

În analiza acestui indicator se pot folosi două modele de calcul:

I). Ca(1000) = Am x 1000 = [(Mf x Ca)/100] /CA x 1000

CA

Sistemul de factori potrivit primului model este:

Pagina 148 din 171


Ca(1000) CA qv

p

Am Mf

Ca

unde: Am = suma amortizării

Mf = valoarea medie anuală a mijloacelor fixe

Ca = cota medie de amortizare

Metodologia de stabilire a influenţelor factorilor se prezintă astfel:

1).Δ CA = Am0 x1000 – Am0 x 1000

CA1 CA0

din care:

1.1 Δqv = Am0 x 1000 - Am0 x 1000

Σqv1p0 Σqv0p0

1.2 Δp = Am0 x 1000 - Am0 x 1000

Σqv1p1 Σqv1p0

2). Δ Am = = Am1 1000 – Am0 x 1000

CA1 CA1

din care:

2.1 ΔMf = (Mf1 – Mf0) x Ca0/100 x1 000

CA1

2.2 ΔCa = (Ca1 – Ca0) x Mf1/100 x 1000

CA1

II). Ca(1000) = Mf x Am x 1000; Am = MfxCa/100

CA Mf

Mf = vi + I – E

Ca = Σgi x Cai/100

unde : vi = valoarea mijloacelor fixe existente la începutul anului

Pagina 149 din 171


I = valoarea medie a intrărilor de mijloace fixe.

E = valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe

Ca = cota medie de amortizare

gI = structura mijloacelor fixe pe categorii în funcţie de durata normală de funcţionare

Cai = cota de amortizare pe categorii de mijloace fixe

Analiza factorială cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare

I Cae(1000) = Am x 1000

Ve

II Cae(1000) = Mf x Am x 1000

Ve Mf

Tabel 11

Indicatori Simbol Prevăzut(o) Efectiv(1)

Amortizarea Am 205692 189834

Cifra de afaceri CA 7277652 11793857

1). Ca(1000) = Am1 x1000 – Am0 x 1000

CA1 CA0

= 189834 x 1000 – 205692 x 1000

11793857 7277652

= 16,09 – 28,26 = -12,17 lei

2). ΔCA = Am0 x1000 – Am0 x 1000

CA1 CA0

= 205692 x 1000 – 28,26 = 17,45 – 28,26 = -10,81 lei

11793857

3). ΔAm = Am1 x1000 – Am0 x 1000

CA1 CA0

= 16,09 – 17,45 = -1,35 lei

Pagina 150 din 171


Din analiza factorială a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri se

constată o scădere a cestora cu 12,17 lei situaţie favorabilă pentru întreprindere. Creşterea

cifrei de afaceri cu 1,62 lei în cazul nemodificării sumei amortizării, are ca efect scăderea cu

10,81 lei a cheltuielilor cu amortizările la 1000 lei cifra de afaceri. Aprofundând această

influenţă se constată evoluţia diferită a volumului fizic al producţiei vândute şi al preţului de

vânzare. Suma amortizării a crescut cu 0,92% şi a condus la scăderea cu 1,35 lei a

cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri.

6.7. Analiza cheltuielilor cu personalul

Cheltuielile cu salariile la 1000 lei producţie sau cifra de afaceri:

Cs(1000) = sa/wa * 1000


Cs(1000) wa unde:

Sa wa = productivitatea medie orală

sa = salariul mediu anual

Pentru exemplificare vom folosi următoarele date din tabelul nr.12:

Tabelul nr. 12 - lei -

Indicatori

Simbol Prevăzut(0) Efectiv(1)

Salariul mediu anual sa 1971 3512

Productivitatea medie

anuală

wa 5513 9842

sa0 = salarii0 = 2716885 = 4279 lei

nr. salariaţi0 635

sa1 = salarii1 = 4161893 = 6554 lei

nr. Salariaţi1 .635

wa0 = Producţia exerciţiului0 = 7597776 = 11965 lei

nr. salariaţi0 635

wa1 = Producţia exerciţiului1 = 11663928 = 18368 lei

Pagina 151 din 171


nr. salariaţi1 635

Cs(1000) = sa1 x 1000 - sa0 x 1000

wa1 wa0

= 6554 x 1000 – 4279 x 1000 = 356,81 – 357,58

18368 11965

= -0,78

Metodologia de cuantificare a influenţelor factorilor:

1). Δwa = sa1 x 1000 - sa0 x 1000

wa1 wa1

= 4279 x 1000 – 357,58 =124,62 – 357,58 = -232,96

18368

2). Δsa = sa0 x 1000 - sa0 x 1000

wa1 wa0

= 356,81 – 124,62=+232,19

Modificarea cheltuielilor cu salariatul la 1000 lei venituri din exploatare se reflectă

rezultatului exploatării pe baza următoarei relaţii:

-(Cs1(1000) – Cs0(1000)) x Ve1/1000 = - (356,81 – 357,58) x 12900024/100 = 9933

lei

Interpretare:

Creşterea salariului mediu anual faţă de cea înregistrată în anii precedenţi în perioada

curentă efectiv faţă de programat a determinat scăderea cu 0,78 a cheltuielilor cu salariile la

1000 lei venituri din exploatare şi creşterea profitului cu 9933 lei.

Analizând influenta factorilor rezulta următoarele:

- scăderea productivităţii medii anuale cu 232.96 lei a cheltuielilor cu salariile la 1000

lei venituri din exploatare.

- creşterea salariului mediu anual 1,78% are ca efect depăşirea cu 232,19 a

cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare.

Pagina 152 din 171


6.8. Analiza cheltuielilor cu dobânzile

Cheltuielile cu dobânzile fac parte din categoria cheltuielilor financiare şi de regula nu

se cuprind in costul producţiei. Dobânzile reprezintă costul capitalului împrumutat. Eficienţa

cheltuielilor cu dobânzile se calculează cu ajutorul indicatorului cheltuielilor cu dobânzile la

1000 lei cifra de afaceri.

Cd(1000) = Sd x1000; unde: Sd = suma dobânzilor plătite

CA

Analiza factorială a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri se poate

efectua pe baza modelelor:

I).Cd(1000) = AC x Cr x Sd x 1000

CA AC Cr

unde: AC = soldul mediu al activelor circulante

Cr = soldul mediu al creditelor pe termen scurt

Potrivit acestui model sistemul de factori se prezintă astfel:

Cd(1000) AC/CA

Cr/AC

Sd/Cr

II).Cd(1000) = Sd x 1000 = (Ac x k x pd)/1002 x 1000

CA CA

unde:

K = cota de participare a creditelor pe termen scurt la finanţarea activelor circulante

K = Cr/AC x 1000

pd = rata medie a dobânzii;pd = Sd/Cr x 1000

Potrivit modelului II sistemul de factori se prezintă astfel:

Cd(1000) CA

Sd AC

k

pd

Pentru exemplificare folosim ca metodă de calcul modelul cu nr.I (tabelul nr.13).

Tabel nr.13 - lei- Simbol Prevăzut Efectiv

Pagina 153 din 171


Indicatori

Suma dobânzilor plătite Sd 199894 102585

Cifra de afaceri CA 7277652 11793857

Soldul mediu al activelor circulante AC 8535664 11524604

Soldul mediu al creditelor pe termen

scurt

Cr 237335 312651

Metodologia de cuantificare a influenţelor factorilor este următoarea:

1). ΔCd(1000) = Sd1 x 1000 - Sd0 x 1000

CA1 CA0

= 102.585 x 1000 = 8,70 – 27,57 =18,87 lei

11793857

1). Δ AC = AC1 - AC0 x Cr0 x Sd0 x 1000

CA CA1 CA0 AC0 Cr0

=(0,978 – 1,172) x 0,0278 x 0,843 = -4,54

2). Δ Cr = AC1 - Cr0 x Cr0 x Sd0 x 1000

CA CA1 AC1 AC0 Cr0

= 0,978 x (0,0271 – 0,0278) x 0,85 x 1000 = -0,58

3). Δ Sd = AC1 x Cr1 - Cr0 x Sd0 x 1000

Cr CA1 AC1 AC0 Cr0

= 0,978 x 0,0271 x (0,328 – 0,843) x 1000 = -13,65

ISd = 51,42%

Ica = 162,05%

IAC = 135,01%

ICr = 131,74%

Interpretare:

Se constata scăderea cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de

afaceri cu 18,87 lei, situaţie pozitivă (favorabilă), efectul constituind creşterea

rezultatului curent şi implicit a celui brut şi net.

Pagina 154 din 171


Analizând influentele factorilor se constata:

1. Creşterea cifrei de afaceri are ca efect în cazul menţionat cheltuielile cu dobânzile

ca suma totală la nivelul prevăzut, scăderea cu 4,54 lei a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei

cifra de afaceri. În acest caz se constată o accelerare a vitezei de rotaţie a activelor circulante

(IAC<ICA) care are impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri.

2. Cota de participare a creditelor pe termen scurt la finanţarea activelor circulante a

înregistrat o scădere cu 0,58 a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri. Această

situaţie este determinată de creşterea rentabilităţii întreprinderii materializată în alocarea unei

părţi importante cu profitul net pentru autofinanţare.

3. Rata medie a dobânzi are o influenţă pozitivă, scăzând cu 13,65 lei ca urmare a

diminuării ratei medie a dobânzii cu 51,42% faţă de baza de comparaţie. Această situaţie s-a

datorat în exclusivitate modificării structurii creditelor în sensul creşterii ponderii celor cu o

dobândă mai mică decât rata medie a bazei de comparaţie (credite curente). Pe categorii de

credite se constată o creştere a ratei dobânzii, situaţie care este determinată de factorii

macroeconomici care influenţează ratele dobânzilor pe piaţa creditului.

6.9. Analiza economico- financiară a rezultatului exploatării

Rezultatul exploatării reprezintă diferenţa dintre veniturile din exploatare şi

cheltuielile aferente. Din punct de vedere factorial rezultatul exploatării se poate analiza pe

baza modelului:

Re = Ve x (1 – che/Ve)

1 – che/Ve = pre

unde:

Pre = profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare

Re = Ve x pre

Sistemul de factori al acestui model se prezintă astfel:;

Re Ve

Pre

Pentru exemplificare folosim următoarele date:

Tabel 14 - lei- Simbol Prevăzut Efectiv

Pagina 155 din 171


Indicatori

Venituri din exploatare Ve 8273749 12900024

Profit la 1 leu venituri din exploatare Pre -0,054 0,008

pre0 = 1 – Che0 = 1 – 8724860

Ve0 8273749

= 1 – 1,054 = - 0,054

pre1 = 1 – Che1 = 1 – 12790616

Ve1 12900024

= 1 – 0,991 = 0.008

Metodologia de cuantificare a influenţelor factorilor este:

ΔRe = Re1 - Re0 = 12900024 x 0,008 – [8273749 x(-0,054)]

= 103200 + 446782 = +549982 lei

1). ΔVe = pre0 x (Ve1 – Ve0) = -0,054 x12900024 – 8773749)

= -249818 lei

2). Δpre = Ve1 x (pre1 – pre0)= 12900024 x (0,008 + 0,054)

= +799801 lei

Interpretare:

Se constată o creştere a rezultatului din exploatare cu 560519 lei în anul 2005 fata de

anul 2004 situaţie favorabila pentru întreprindere.

Analizând influenţele factorilor direct se constată o scădere a veniturilor din

exploatare.

6.10. Analiza economico-financiară a ratelor de rentabilitate

Pentru diagnosticul intern al întreprinderii cât şi pentru informarea subiecţilor din

mediul financiar extern al întreprinderii(bănci, organe fiscale, parteneri de afaceri, acţionari,

etc.) un rol important revine ratelor de rentabilitate.

Ratele de rentabilitate se constituie raportând un indicator de rezultate la un indicator

de reflectare a capitalurilor, sau a fluxului de activitate. Prin intermediul ratelor de

Pagina 156 din 171


rentabilitate se examinează stări de echilibru ale unei întreprinderi şi se supraveghează

parametru de funcţionare a acesteia.

6.10.1 Analiza ratei rentabilităţii veniturilor

Modelul de bază:

Rv = Prb x 100

Vt

Rv exprimă profilul înainte de impozitare obţinut la 100 unităţi monetare de venituri

totale.

Modul de analiză factorială:

Rv = Σ gi x ri

100

unde: gi = structura veniturilor totale pe tipuri de activităţi;

ri = rata rentabilităţii veniturilor pe tipuri de activităţi;

ri = prbi x 100

Vi


Rv gi

ri


Tabel 15 -

lei-

Natura

activităţii

Vi ( lei)

0

1

gi (%)

0

1

P rbi

0

1

ri(%)

0 1

Exploatare 8273 749 12900024 88,30

98,76

-451110 109407 -5,45

0,84

Financiară 8165 41393 0,08

0,31

-191729 -61191 -2.347,98 -

147,82

Extraordina

ra

1087985 119460 11,61

0,91

671321 -7101 61,70

5,95

TOTAL 9369900 13060878 100

100

28481 41115

Pagina 157 din 171


Metodologia de cuantificare a influenţelor factorilor este:

ΔRv = Rv1 – Rv0

Rv1= Σgi1 x ri1 = [98,76 x 0,84 + 0,31 x (-147,82) x 0,91 x 5,95]

100 100

= 0,4254

Rv0 =Σgi0 x ri0 =[88,30 x (-5,45)+0,08 x (-2.347,98)+ 11,61 x 61,70]

100 100=

= 0,4726

ΔRv = Rv1 – Rv0 = 0,4254 – 0,4726 = -0,0472%

1).Δgi = Σ gi1 x ri0 - Σgi0 x ri0

100 100

Σ gvi1 x ri0= [98,76 x 5,45 + 0,31 x (-2.347,98) + 61,70] = 1,3349

100 100

Δ gi =-1,3349 – 0,4726 = -1,80

2). Δri = Σ gi1 x ri1 - Σ gi1 x ri0 = Rv1 - Σ gi1 x ri0

100 100 100

= 0,4254 –(-1,3349) = 0,4254 + 1,3349 = +476%

Concluziile principale care rezultă din analiza factorială a ratei rentabilităţii

veniturilor sunt:

- rata rentabilităţii veniturilor a înregistrat o scădere cu 0,0472 ceea ce reprezintă o

situaţie favorabilă pentru întreprindere. Rata de rentabilitate a veniturilor pe tipuri de

activităţi a determinat sporirea ratei rentabilităţii veniturilor cu 1,76%.

- structura veniturilor totale pe tipuri de activităţi a determinat diminuarea ratei de

rentabilitate a veniturilor cu 1,80 lei, ceea ce reprezintă o influenţă nefavorabilă pentru

întreprindere.

6.10.2. Analiza ratei rentabilităţii economice a activului total

Analiza ratei rentabilităţii economice exprimă corelaţia dintre un rezultat economic şi

mijloacele băneşti sau capitalul economic utilizat pentru realizarea acestuia. Rata rentabilităţii

Pagina 158 din 171


economice este independentă de structura financiară a întreprinderii, politica fiscală de

impozitare a profitului şi de elementele extraordinare.

Relaţia de calcul este următoarea:

Rec = Prb x 100

At

unde:

Prb = profitul brut;

At = activ total;

At = active imobilizate + active circulante

Acest indicator reflectă eficienţa mijloacelor economice folosite de către întreprindere

indiferent de forma de proprietate asupra acestora (se iau în calcul atât activele care sunt

proprietatea întreprinderii cât şi cele care nu sunt în proprietatea întreprinderii, sau în leasing)

Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice a activului total se poate realiza pe

baza modelului:

Rec = Vt x Prb x 100

At Vt


Rec Vt/At

Rv gi

ri


Tabel nr.16 -

lei -

Indicatori

Simbol Prevăzut Efectiv

Profit brut Prb 28481 41115

Venit total Vt 9369900 13060878

Activ total At 10841037 13778837

Δre = Re1 – Re0 = Vt1 x Prb1 x 100 - Vt0 x Prb0 x 100

At1 Vt1 At0 Vt0

=13060878 x 41115 x 100 – 9369900 x 28481 x 100

13778837 13060878 10841037 9369900

Pagina 159 din 171


= 0,94 x 0,003 x 100 – 0,86 x 0,002 x 100 = 0,282 – 0,172 = +0,11%

1). Δ Vt = Vt1 – Vt0 x Rv0

At At1 At0

= (0,94 – 0,86) x 0,4726 = 0,037%

2).ΔRv = Vt1 x (Rv1 – Rv0)

At1

= 0,94 x (- 0,0472) = -0,044%

Din care:

2.1). Δgi = Vt1 x (Σgi1ri0 - Σgi0ri0) = 13060878 x (1,3349 – 0,4726)

At1 100 100 13778837

= 0,94 x 0,8623 = +0,810%

2.2). Δri = Vt1 x (Σgi1ri1 - Σgi0ri0) = 13060878 x (0,4254 – 1,3349)

At1 100 100 13778837

= 0,94 x (-0,9095) = -0,854%

Interpretare:

La nivel de întreprindere se constată o creştere cu 0,11% a ratei de rentabilitate

economică a activului total având o influenţă favorabilă asupra rezultatului întreprinderii,

pentru că efectul obţinut a înregistrat o creştere mai accentuată de cât efortul depus regăsit

sub forma activului total.

Viteza de rotaţie a activului total ca urmare a creşterii ratei de rentabilitate economică

a înregistrat şi ea o depăşire cu +0,037% a ratei rentabilităţii economice a activului total.

Analizând influenţa factorilor asupra ratei rentabilităţii a veniturilor se constată o

influenţă favorabilă a veniturilor totale pe tipuri de activităţi care a determinat o creştere a

acestuia de +0,810%. Această influenţă pozitivă reflectă creşterea ponderii veniturilor din

activităţile la care în anul 2005, profitul la 1 leu venituri a fost mai mare decât cel mediu al

nivelului din 2004. Influenţa ratei de rentabilitate a veniturilor pe tipuri de activităţi a

determinat o diminuare cu –0,854% a ratei de rentabilitate a veniturilor.

6.10.3. Analiza ratei rentabilităţii financiare

Rata rentabilităţii financiare exprimă eficienţa aporturilor de capital social şi a părţii

din profitul net repartizat anual pentru autofinanţare de către acţionari.

Pagina 160 din 171


Rf = Prn x 100

Kp

De mărimea acestui indicator, cât şi de evoluţia lui sunt interesaţi acţionarii actuali cat

si cei potenţiali.

Modelul de analiză se prezintă astfel:

Rf = Vt x At x Prn x 100

At Kp Vt unde :

Prn = profitul brut;

Kp = capital propriu;

Vt = venituri totale;

At = active totale;

Sistemul de factori este:

Rrf Vt/At

At/Kp

Prn/Vt

Tabel nr. 17 -

lei-

Indicatori

Simbol Prevăzut Efectiv

Venit total Vt 9369900 13060878

Activ total At 10841037 13778837

Capital propriu Kp 2926796 2941639

Profit net Prn 28481 14843

Metodologia de cuantificare a influenţei factorilor se prezintă astfel:

ΔRf = Rf1 – Rf0 = Vt1 x At1 x Prn1 x 100 - Vt0 x At0 x Prn0 x 100

At1 Kp1 Vt1 At0 Kp0 Vt0

=13060878 x 13778837 x 14845 x 100

13778837 2941639 13060878

- 9369900 x 10841037 x 28481 x 100

10841037 2926796 9369900

Pagina 161 din 171


= 0,44-0,96= -0,52 %

1). ΔVt = (Vt1 - Vt1 ) x At0 x Prn0 x 100 =

At At1 At0 Kp0 Vt0

= (0,94 – 0,87) x 3,70x 0,003 x 100 = +0,78%

2). ΔAt = Vt1 (Vt1 - At0) x Prn0 x 100

Kp At Kp1 Kp0 Vt0

= 0,94 x (46,84 – 3,70) x 0,003 x 100 = +12,16%

3). ΔPrn= Vt1/ x At1 x ( Prn1 - Prn0 ) x 100

Vt At1 Kp1 Vt1 Vt0

= 0,94 x 46,84 x (0,001 – 0,003) x 100 = -0,19%

Din analiza datelor rezultă o scădere a ratei rentabilităţii capitalurilor proprii în

exerciţiul financiar 2005 cu 0,52% faţă de exerciţiul precedent.

Studiind influenţele factorilor care au acţionat asupra ratei rentabilităţii capitalurilor

proprii constatăm următoarele:

- accelerarea vitezei de rotaţie a capitalurilor proprii reprezintă o condiţie importantă

pentru sporirea rentabilităţii capitalurilor proprii.

- influenţa favorabilă a raporturilor dintre active totale şi capitalul proprii reflectă

contribuţia gradului de îndatorare asupra ratei rentabilităţii financiare capitalurilor proprii.

- influenţa raportului dintre profitul net şi veniturile totale ale exerciţiului reflectă

aspecte referitoare la creşterea cheltuielilor nedeductibile pe seama unor majorări şi

penalizări pentru plata cu întârziere a datoriilor la Bugetul de Stat, care s-au reflectat în

creşterea corespunzătoare a impozitului pe profit. Din acest punct de vedere scăderea

rezultatelor se înregistrează numai la profitul net al exerciţiului faţă de anul precedent.

Capitolul 7

UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN CONTABILITATEA

VENITURILOR, CHELTUIELILOR ŞI REZULTATELOR

Pagina 162 din 171


7.1. Consideraţii generale privind utilizarea calculatorului în prelucrarea datelor

contabile.

Introducerea calculatorului în ţara noastră datează de peste 35 ani, odată cu apariţia

necesităţii prelucrării unui volum mai mare de date contabile, pe măsura dezvoltării

economiei, a reorganizării şi perfecţionării activităţii de contabilitate şi în mod deosebit

nevoilor de informaţii operative şi exacte.

La început au fost utilizate maşini de calcul de medie mecanizare, maşini de facturat

şi contabilitizat care pe parcurs au fost înlocuite cu echipamente de calcul electric cu

performanţe mai ridicate, care să răspundă cerinţelor de prelucrare automata a datelor la

întreprinderi,instituţii publice centrale,ministere şi alte organisme centrale ale statului.

Dezvoltarea ascendentă a economiei naţionale, apariţia unor noi ramuri de activitate şi

existenţa relaţiilor comerciale cu diferite state ale lumii a impus ca România să achiziţioneze

şi să implementeze calculatoare electronice moderne cu un ridicat randament de prelucrare

automată a datelor contabile, statistice şi alte domenii de activitate, capabile să furnizeze si

informaţii cat mai exacte si rapide.

În ultima vreme calculatorul a devenit un instrument de prelucrare automată a datelor

indispensabile pentru conducerea managerială, consiliul de administraţie, personalul

financiar-contabil şi alte sectoare de activitate existente în structura organizatorică a agenţilor

economici, indiferent de forma de organizare şi de proprietate.

Apariţia şi introducerea în ultimi ani a calculatoarelor electronice performante a fost

determinată în mare măsură şi de necesitatea că România trebuie să se integreze în structurile

europene, iar din punct de vedere al activităţii economico-financiare să se alinieze la

Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV a a Comunităţilor Economice

Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

În sensul celor de mai sus Ministerul Finanţelor Publice a emis ordinul nr.

94/29.01.2001 modificat prin O.M.F.P.nr1752/2005 potrivit căruia anual si treptat pana la

finele anului 2006,toate societăţile comerciale vor fi cotate la Bursa de Valori Bucureşti,unele

regii autonome,companii si societati autonome,precum şi unele categorii specifice de societăţi

ce operează pe piaţa de capital, vor implementa reglementările de mai sus, făcând raportări

financiare în acest sens la Ministerul Finanţelor.

Un alt argument în favoarea perfecţionării calculatoarelor de date contabile îl

reprezintă viteza de prelucrare a documentelor,exactitatea informaţiilor culese şi angrenarea

unui număr restrâns de personal pentru desfăşurarea acestor activitati.

Pagina 163 din 171


7.2. Aplicaţie informatică privind veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare la S.

C. „Petroutilaj” S.A. Câmpina (în limbaj Excel)

Cu ajutorul programului Excel activat din windows prin butonul Start din bara de

meniu, se creează un document numit ulterior ”Note Contabile”.Dat fiind că programul Excel

este un bun mijloc de a verifica tabele prin intermediul funcţiilor matematice, vom verifica în

punctele următoare evoluţia veniturilor, a cheltuielilor cât şi a rezultatului exerciţiului curent,

urmărind a elabora o balanţă sintetică simplificată tot cu ajutorul acestui program.

În documentul numit “Note Contabile” salvat cu ajutorul prescurtării Ctrl+S, edităm

notele contabile fără explicaţiile corespunzătoare fiecărui articol, acestea fiind date în

monografia de la cap.4 al lucrării.

După culegerea articolelor contabile în varianta articol contabil simplu, poziţionăm

cursorul pe primul rând, prima căsuţă (respectiv A1) şi selecţionăm toate rândurile (cu

articole contabile) cu ajutorul mouse-lui.

Activăm din bara de meniu butonul Data, opţiunea Sort A-Z (sau direct cu ajutorul

pictogramei aflate sub bara de meniu). În urma acestei operaţiuni toate articolele contabile au

fost puse în ordinea crescătoare a conturilor debitoare, deci putem copia toată clasa 6 şi forma

nota de închidere a contului 121 „Profit şi pierdere”-cheltuieli, într-un document alăturat

celui numit “Note Contabile”, acest document se va numii “Rezultatul exerciţiului”, şi se va

evidenţia o paralela a veniturilor si a cheltuielilor.

Deci, selectăm grupa conturilor de cheltuieli cu conturile corespondente şi sumele

aferente şi cu ajutorul funcţiei Copy mutăm această grupă în noul document, poziţionând

cursorul în poziţia A1, apăsând tasta Enter şi astfel grupa a fost copiată în noul document fără

a mai fi necesară reintroducerea datelor. Acelaşi fel de operaţii executăm şi în cazul grupei 7,

poziţionând cursorul pe poziţia B1 din tabel selectăm tabelul, aranjăm în ordine crescătoare

conturile şi copiem documentul nou format cu ajutorul funcţiilor Copy şi Paste (Enter).

Alegem funcţia Print Preview aferentă documentului “Note Contabile” şi o activăm

cu ajutorul mouse-lui sau cu tasta Enter şi efectuăm setările necesare (formatul paginii-

butonul Page; marginile-butonul Margins; titlul documentului-butonul-Header; numerotarea

paginilor în subsolul fiecăruia-butonu Footer; formatul de tabel cu liniatura aferentă-butonul

Sheet funcţia Greendlines).

Pagina 164 din 171


După ce am efectuat toate modificările necesare şi considerate utile (aşezare în

pagină, delimitarea marginilor, etc.) dezactivăm funcţia Print Preview cu ajutorul butonului

Close şi ne întoarcem la documentul iniţial.

Pentru o mai bună prezentare în pagină şi o înţelegere corectă a informaţiei,

modificăm aspectul acestuia introducând un rând explicativ. Acest rând îl introducem astfel: -

poziţionăm cursorul pe cifra 1 în stânga tabelului selectând astfel tot rândul.Cu butonul drept

al mouse-ului facem clic şi alegem funcţia Insert.

Dat fiind că prezentul document conţine 2 pagini, repetăm operaţia de introducere a

rândurilor în subsolul primei pagini 1 rând şi la începutul celei de-a 2 pagini 2 rânduri.

Rândul primei pagini îl numim “Subtotal Notă Contabilă”.Poziţionând cursorul în

căsuţa alăturată acestui subtotal (adică sub sumele aferente articolelor contabile) şi cu ajutorul

funcţiei Sum (= Sum (C 2:C 69) ) realizăm subtotalul paginii 2, subtotal pe care îl reportăm

cu ajutorul relaţiei C 72=C 70 pe pag 2 ca fiind total reportat, urmând a fi adunat cu sumele

cuprinse de pag 2 şi totalizate într-un total general cu ajutorul funcţiilor matematice arătate

mai sus.

După verificarea evoluţiei veniturilor şi a cheltuielilor şi după o atentă analiză

contabilă putem stabilii rezultatul exerciţiului care se reflectă în conturile: 691, 441 şi 121.

În urma înregistrărilor aferente închiderii de an şi a exerciţiului financiar contabil

putem elabora balanţa sintetică simplificată cu ajutorul funcţiilor Copy şi Paste aşa cum s-a

arătat mai sus şi putem scoate la imprimantă documentele aferente aplicaţiei informatice date

în tema de proiect.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Cu privire la posibilitatea creşterii rezultatelor financiare si stimularea agenţilor

economici prin intermediul profitului

Activitatea economico-financiară a agenţilor economici indiferent de forma de

proprietate si ramura din care fac parte trebuie organizată si exercitată de aşa natura, încât

rezultatele muncii pe parcursul întregului exerciţiu financiar să se încheie cu profit.

Profitul brut exprimă gradul de eficacitate a muncii depuse şi reprezintă acea parte din

veniturile realizate la finele unei perioade de raportare care depăşeşte cheltuielile aferente

acestor venituri.

Pagina 165 din 171


Scopul final al activităţii unei unităţi economice este acoperirea integrala a

cheltuielilor efectuate cu veniturile realizate şi obţinerea unui profit proporţional cu eforturile

financiare şi umane depuse, care să asigure pe de o parte dezvoltarea unităţii în perioadele

viitoare alimentarea bugetului de stat cu venituri (din impozite), iar pe de altă parte

cointeresarea materiala a personalului angajat.

În general profitul se creează în sfera producţiei aceea unde se fabrică efectiv bunurile

materiale fie ele produse finite, piese de schimb, materii prime, mărfuri, utilaje, maşini şi

instalaţii de lucru, etc. şi se realizează în sfera circulaţiei prin activitatea de comercializare,

odată cu livrarea şi încasarea producţiei marfă vândute.

Veniturile şi cheltuielile unui agent economic sunt elemente de analiză economico-

financiară, iar profitul este un indicator sintetic care îndeplineşte rolul de pârghie financiară,

un instrument de conducere a activităţii economice atât pe parcursul exerciţiului cât şi pentru

prognozarea activităţii viitoare.

Un indicator care derivă din profitul brut este impozitul pe profit care se determină pe

baza legislaţiei în vigoare şi reprezintă o sursă importantă de venit la bugetul statului.

Revenind la cheltuieli nu putem trece cu vederea faptul că o mare importantă este

structura şi ponderea acestora în costurile totale ale activităţii, indicator care creează

posibilitatea unui vast program de analiză. De aici derivă şi marele talent al managerului şi al

administratorilor societăţii comerciale de a dimensiona cât mai just volumul de cheltuieli pe

fiecare element precum şi stabilirea direcţiilor de acţionare în sensul pozitiv de a reduce

continuu volumul cheltuielilor directe şi indirecte în condiţiile în care producţia marfă trebuie

să crească de la un an la altul.

O importanţă la fel de mare pentru existenţa şi dezvoltarea unei întreprinderi o au

veniturile cu condiţia ca acestea să fie analizate din alt punct de vedere. Este necesar să

aducem în discuţie problema creşterii veniturilor la toate activităţile, exploatare, financiara şi

extraordinara ca o garanţie sigura a obţinerii unui volum la profitul brut si net corespunzător

nevoilor de finanţare ale unitatii si stimulării materiale a personalului angajat pe seama

dividendelor de plătit.

În ceea ce privesc veniturile din exploatare creşterea volumului acestora se poate

asigura în principal pe mai multe căi şi anume:

valoarea producţiei marfă livrate şi încasate în creştere de la o perioadă de gestiune la

alta;

calitate producţiei la un standard ridicat şi recunoscut pe pieţele de desfacere;

preţul produselor corespunzător calităţii şi complexităţii produselor livrate;

Pagina 166 din 171


modalităţile, condiţiile şi termenele de plată prevăzute în contractele economice;

ritmicitate normală a producţiei, livrărilor şi încasărilor.

Pe parcursul exerciţiului financiar având în vedere volumul cheltuielilor şi al

veniturilor lunare, se determină profitul brut, impozitul pe profit şi profitul net care se

evidenţiază distinct cu ajutorul conturilor sintetice şi a balanţei de verificare precum şi prin

bilanţul contabil anual ce se întocmeşte în conformitate cu Legea contabilităţii nr.82/1991,

republicată a prevederilor din Regulamentul pentru aplicarea acestei legi şi a normelor

metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice privind planul de conturi general al

agenţilor economici.

În sistemul informaţional contabil o întreprindere este reprezentată prin existenţa a

două planuri: - imaginea firmei în exterior prin contabilitate financiară, care se mai poate

numi şi faţa externă a întreprinderii;

- descrierea proceselor interne cu ajutorul contabilităţii de gestiune sau altfel spus faţa

internă a întreprinderii.

Contabilitatea financiară are rolul de a înregistra tranzacţiile întreprinderii cu mediul

extern, pentru determinarea periodică şi sintetică a situaţiei patrimoniale şi financiare, cât şi a

rezultatului operaţiilor efectuate. Funcţiile contabilităţii financiare pot fi sintetizate astfel:

funcţia de înregistrare exhaustivă a tranzacţiilor întreprinderii, în scopul determinării

periodice a situaţiei patrimoniale, financiare şi a rezultatului global; funcţia de comunicare

externă; funcţia de instrument de verificare şi probă, generată de raţiuni juridice şi fiscale;

funcţia de instrument de gestiune internă a întreprinderii; funcţia de furnizare a informaţiilor

necesare realizării sintezelor macroeconomice; funcţia de satisfacere a cerinţelor

informaţionale ale analizei financiare.

Contabilitatea financiară, destinată din ce în ce mai mult celor care finanţează

întreprinderea, a suferit în ultimele decenii unele evoluţii semnificative şi anume: accentuarea

standardizării la nivel naţional, regional şi internaţional; dezvoltarea unor concepte şi practici

care iau în considerare mediul economico - social şi natural; extensii în planul tehnicilor

legate în special de consolidarea conturilor.

Obiectivele situaţiilor financiare decurg din necesităţile utilizatorilor şi ţinând cont de

aceste necesităţi putem spune că situaţiile financiare au ca obiective esenţiale: furnizarea

informaţiilor utile luării deciziilor referitor la exploatare, investiţii şi finanţare; prezentarea de

informaţii utile pentru estimarea probabilităţii de realizare a fluxurilor viitoare de trezorerie

cât şi a mărimii acestor fluxuri şi a momentelor în care acestea sunt generate şi informarea

asupra:

Pagina 167 din 171


situaţiei financiare a întreprinderii;

obligaţiilor şi efectelor tranzacţiilor, evenimentelor şi circumstanţelor susceptibile să

modifice resursele şi obligaţiile;

performanţei financiare a întreprinderii;

manierei în care întreprinderea a obţinut şi utilizat lichidităţile, în contextul

activităţilor de exploatare, de finanţare şi de investire, precum şi prin intermediul altor factori

care afectează lichiditatea şi solvabilitatea;

Contabilitatea este sursa privilegiată de informaţii, pentru orice analiză strategică şi

financiară. Analiza financiară implică din partea celui care o realizează, pe lângă cunoştinţe

solide de contabilitate, gestiune şi analiză financiară şi o anumită subtilitate :,,să facă cifrele

să vorbească’’. Interpretarea cifrelor se face prin raportare la scopul investigaţiei: acordarea

sau refuzul unui împrumut, cumpărarea unei participaţii în capitalul unei societăţi, lansarea

unui nou produs sau abandonarea unei producţii sau a unui sector de activitate, diagnosticarea

stării de dificultate a unei întreprinderi.

Tehnicile de analiză s-au plasat pe linia unei investigaţii mai detaliate a rezultatului,

ceea ce a atras în perimetrul naţional indicatori ca: autofinanţarea, marja brută de

autofinanţare, capacitatea de autofinanţare. La modul general se poate spune că bilanţul a

devenit documentul care a permis o analiză a echilibrului financiar funcţional, iar contul de

profit şi pierdere, documentul care a facilitat analiza performanţelor întreprinderii, prin

prisma soldurilor intermediare de gestiune.

În concluzie se poate spune că profitul şi impozitul pe profit ca indicatori financiari

asigură în mare parte necesarul de finanţare al agenţilor economici, constituie fonduri de

stimulare şi cointeresare a personalului angajat şi reprezintă o sursă importantă pentru

alimentarea cu venituri a bugetului de stat.

Cu toate acestea trebuie arătat că în actuala etapă de tranziţie, metodologia de

realizare,determinare şi repartizare a profitului pe baza legislaţie în vigoare prezintă şi unele

neajunsuri, iar în anumite condiţii pot constitui posibilitati de imbunatatire si creştere a

acestui indicator sintetic.

În acest sens propunerile pe care le fac în lucrarea de faţă, doresc pot aduce o

contribuţie la continua perfecţionare a activităţii de urmărire şi realizare a veniturilor, a

cheltuielilor şi profitului impozabil în unităţile economice, precum şi a sistemului de

percepere şi decontare a impozitului pe profit şi anume:

1. În vederea asigurării unei creşteri a productivităţii muncii în medie cu 5% anual la

unitatea analizată, aceasta se va reflecta într-o sporire corespunzătoare a profitului impozabil,

Pagina 168 din 171


a impozitului pe profit şi a profitului net de repartizat. Creşterea productivităţii muncii se

poate realiza la S.C „Petroutilaj” S.A. Câmpina prin reducerea numărului de muncitori

indirect productivi şi redistribuirea acestora în categoria muncitorilor direct productivi pe

baza unei acţiuni de restructurare a întregii activităţi de producţie. Această acţiune vizează

mai întâi selectarea personalului muncitor disponibilizat în funcţie de calificarea acestora

meseriile necesare pentru creştere volumului de producţie marfa precum si organizarea

cursurilor de recalificare si policalificare a acestora.

2. Pentru creşterea masei profitului unitatea studiată are rezerve importante, pentru

care este necesară luarea unor măsuri de reducerea costurilor de producţie în principal la

următoarele categorii de cheltuieli:

- reducerea normelor de consum specific pe produs a materiilor prime, materialelor şi

pieselor de schimb utilizate la lucrările de reparaţii capitale;

- dezvoltarea sectorului de confecţie piese de schimb pentru consumul propriu, la care

preţurile realizate sunt mult mai favorabile comparativ cu preţul de cumpărare a acestora de

la furnizori;

- recondiţionarea pieselor de schimb rezultate din demolarea utilajelor sosite în

reparaţii capitale de la beneficiarii unităţii şi utilizarea acestora într-o proporţie optima care sa

asigure nivelul de calitate corespunzător al lucrărilor de reparaţii ce se executa de

S.C,Petroutilaj S.A.Campina.

3. Accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante se poate realiza la S.C

„Petroutilaj” S.A. Câmpina pe baza întreprinderii unor măsuri concrete de reanalizare şi

lichidare pe căi diverse a imobilizărilor identificate de circa 85000 lei(RON)reprezentând

imobilizări in stocuri de materiale fara mişcare si neutilizabile,produse finite fara desfacere

asigurata,comenzi cu ciclu de fabricaţie depăşit,existente in producţia neterminata,creanţe

neîncasate in termen legal, etc. cu efecte pozitive asupra volumului din încasări, a cifrei de

afaceri şi profitului realizat.

4. în scopul asigurării unei rate medii anuale de rentabilitate de 10% pe total

întreprindere este necesar ca unitatea să reanalizeze structura producţiei marfă şi să

contracteze cu beneficiarii în funcţie de capacităţile existente,numai acele produse şi lucrări

care au o rată de rentabilitate mai ridicată.

5. Utilizarea preţurilor standard(prestabilite) pentru stocurile de materii prime,

materiale, piese de schimb şi produse finite cu evidenţierea diferenţei de valoare în condiţii

distincte să se aplice la unitatea analizată, aşa cum de altfel prevede Regulamentul de aplicare

a Legii contabilităţii nr.82/1991 republicată. Propunerea este motivată de faptul că activele

Pagina 169 din 171


enumerate mai sus se găsesc înregistrate în balanţa de verificare şi bilanţul contabil la preţuri

actuale, iar în cazul preţurilor standard care sunt mai mari, acestea ar constitui preţul de

deschidere la vânzarea şi valorificarea către terţi.

6. Inventarierea patrimoniului să se facă pe tot parcursul anului, programarea

gestiunilor putând fi făcută atât în semestrul I cât şi în semestrul II al exerciţiului cu

respectarea periodicităţii de la an la an, nu cum prevede Ordinul numărul 1753/2004 al

Ministerului Finanţelor Publice că inventarierea să se facă la finele anului. Prevederea îşi

găseşte justificarea în aceea că se elimină formalismul din ultima lună a anului la lucrările de

inventariere, valorificare şi regularizarea diferenţelor, datorita unui volum destul de mare de

muncă într-o perioadă comprimată ceea ce poate genera pagube materiale ascunse

(neidentificate).

7. Majorările şi penalizările calculate pentru neplată în termen a datoriilor la bugetul

statului,bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile speciale să afecteze costurile de

producţie şi rezultatele exerciţiului numai pe măsura plăţii acestora; diferenţele rămase de

plată obligatoriu să se înregistreze pe conturi de ordine şi evidenţă (în afara bilanţului) şi

lunar transpuse în costuri pe măsura plăţii acestora. Motivaţia constă în faptul că blocajul

financiar din economie generează creanţe de valori mari neîncasate în termenul legal de către

unii agenţi economici, pentru care aceştia nu sunt vinovaţi de situaţia creată.

8. Eliminarea paralelismului cu privire la verificarea şi certificarea bilanţului contabil

anual care se efectuează de: - cenzorii conform Legii 31/1990 republicată

- auditori financiari cf. O.U.G. nr.75/1999.

Propunerea îşi găseşte justificarea în reducerea cheltuielilor cu colaboratorii şi

creşterea responsabilităţii acestora pentru lucrările executate şi activităţile prestate pe baza

mandatului sau contractului încheiat.

Opţiunea mea este pentru cenzorii numiţi în baza Legii 31/1990 republicată care

efectuează analize, verificări şi lucrări pe tot parcursul exerciţiului financiar, nu o dată la

finele anului cum procedează ceilalţi colaboratori.

În concluzie se poate spune că profitul impozabil şi impozitul pe profit reprezintă o

pârghie financiară, un instrument de conducere şi control a activităţii agenţilor economici, iar

pentru perfecţionarea acestora este necesară stabilirea şi introducerea în continuare a noi

forme, metode şi căi de îmbunătăţire a muncii pe baza legislaţiei adecvate.

Pagina 170 din 171


Pagina 171 din 171

http://www.tocilar.ro/

Diploma - Www.tocilar.ro

Documents

Transcript of Diploma - Www.tocilar.ro