Diploma - Www.tocilar.ro

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu de caz privind contabilitatea drepturilor salariale

CAPITOLUL 1.

1. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. COMELF S.A.

1.1.DATE GENERALE PRIVIND S.C. COMELF S.A.

Acţionari şi asociaţi

Societatea comercială COMELF S.A. a fost înfiinţată în baza Hotărârii de Guvern

nr.1213/20.11.1990 şi a Statutului, respectiv în condiţiile Legii nr.15/1990 privind

reorganizarea unităţilor economice de stat în societăţi comerciale (regii autonome).

Societatea comercială COMELF S.A. este persoană juridică română, având forma

juridică de societate pe acţiuni.

Asociaţii acţionari ai societăţii sunt:

S.C. UZINSIDER S.A. Bucureşti cu sediul în Bucureşti, B-dul Carol I, nr.12,având

personalitate juridical română, Nr. înmatriculare în Registrul Comerţului J40/2835/1992, Cod

fiscal R 327658;

Alte persoane fizice şi juridice (inclusive salariaţi COMELF) conform evidenţelor din

Registrul acţionarilor de la Bursă de Valori Bucureşti.

Capitalul social total subscris este de 48185800 lei,constituit din 1.927.432 acţiuni

nominative,valoarea fiecărei acţiuni fiind de 25.000 lei.

Capitalul social subscris şi vărsăt are următoarea structură:

S.C. UZINSIDER S.A. Bucuresti a subscris şi vărsăt un capital social echivalent cu

1380424 acţiuni nominative, reprezentând 71,62% din capitalul social total al societăţii la

data de 26.05.1999 conform Notei de confirmare nr. 7245/27.05.1999 de la Registrul Bursei

de Valori Bucureşti.

Alte persoane fizice şi juridice (inclusive salariaţi COMELF) cu un capital social

echivalent cu 547.008 acţiuni nominative, reprezentând 28,38% din capitalul social al

societăţii,conform Registrului Acţionarilor de la Bursă de Valori Bucureşti.

Pagina 1 din 79


Obiectul de activitate

Domeniul principal de activitate al S.C. COMELF S.A. constă în fabricarea de

instalaţii şi echipamente pentru protecţia mediului - deprăfuirea gazelor industriale,tratarea şi

epurarea apelor - pentru industria siderurgică, cea a materialelor de construcţii precum şi

pentru centralele termo si hidroelectrice.

Societatea execută echipamente pentru industria chimică, vase sub presiune,vase

pentru tratarea chimică a apei, utilaje de ridicât, transport si terasiere.

Pentru toate domeniile de activitate se asigură, la cerere,proiectarea, montajul cu

predare la cheie, service în garantie şi postgarantie, piese de schimb.

Societatea mai realizează şi alte activităţi, astfel:

Producţia de construcţii metalice şi părţi componente;

Producţia de structuri şi tâmplării metalice;

Producţia de rezervoare, cisterne şi containere metalice;

Fabricarea utilajelor pentru metalurgie;

Fabricarea echipamentelor de ventilare şi condiţionare a aerului (cu excepţia celor

pentru uz casnic);

Lucrări de instalaţii electrice;

Lucrări de izolaţii si protecţie anticorozivă;

Lucrări de instalaţii sanitare şi de încălzire centrală;

Lucrări de montaj de echipamente şi utilaje;

1.2. MANAGEMENTUL FIRMEI

Conducerea S.C. COMELF S.A. este asigurată de Adunarea generală a acţionarilor

care decide asupra activităţii acesteia şi asigură politica ei economică şi comercială.

Adunările generale sunt ordinare şi extraordinare şi au următoarele atribuţii principale:

aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi;

numesc administratorii şi secretarul consiliului de administraţie, cenzorii, inclusiv

cenzorii supleanţi, le stabilesc remuneraţia, îi descarcă de activitate şi îi revocă;

numesc directorul general şi adjuncţii acestuia, îi descarcă de activitate şi îi revocă;

stabilesc competenţele şi răspunderile administratorilor şi cenzorilor;

stabilesc salarizarea personalului angajat în funcţie de studii şi muncă prestată, cu

respectarea limitei minime prevăzute de lege;

Pagina 2 din 79


stabilesc nivelul de salarizare al administratorilor, directorului general şi a cenzorilor,

în conformitate cu prevederile legii;

stabilesc bugetul de venituri şi cheltuieli şi după caz, programul de activitate pe

exerciţiul următor;

examinează, aprobă sau modifică bilanţul şi contul de profit şi pierdere după

analizarea raportului administratorilor şi cenzorilor, aprobă repartizarea profitului, hotărăsc

cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe;

stabilesc competenţele şi nivelul de contracte a împrumuturilor bancare curente, a

creditelor comerciale şi a garanţiilor;

aprobă orice fel de credit financiar sau material acordat de societate;

hotărăsc cu privire la înfiinţarea şi desfiinţarea de sucursale, filiale şi sedii secundare;

hotărăsc cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea

numărului de acţiuni sau a valorii nominale a acestora, precum şi la cesiunea acţiunilor;

hotărăsc cu privire la adoptarea sau modificarea actului constitutive, precum şi la

schimbarea formei juridice a societăţii;

hotărăsc cu privire la fuziunea, divizarea, dizolvarea şi lichidarea societăţii;

analizează rapoartele administratorilor privind stadiul si perspectivele societăţii cu

referire la profit şi dividende, poziţia pe piaţa internă şi internaţională, nivelul tehnic,

calitatea, forţa de muncă, protecţia mediului, relaţiile cu clienţii şi furnizorii;

hotărăsc cu privire la acţionarea în justiţie a administratorilor, directorului general şi a

cenzorilor, pentru pagubele pricinuite societăţii;

hotărăsc în orice alte probleme privind societatea pentru care este necesară aprobarea

adunării generale, conform prevederilor legii nr.31/1990.

Administrarea societăţii se face de către Consiliul de administraţie compus din 5

membri, din care trei membri numiţi din partea S.C. Uzinsider SA Bucureşti,acţionarul

majoritar ,iar ceilalţi doi membri numiţi din cadrul din partea celorlalţi acţionari.

Termenul mandatului administratorilor este de 4 ani şi poate fi prelungit cu noi

perioade de câte 4 ani.

Administratorii vor acţiona în limita competenţelor stabilite prin îndeplinirea

obiectului societăţii, conform hotărârilor A.G.A., cu respectarea prevederilor legii.

Atribuţiile Consiliului de administraţie sunt:

stabileşte îndatoririle şi responsabilităţile personalului societăţii pe funcţiuni;

aprobă operatiunile de încasări si plăţi potrivit competentelor acordate;

Pagina 3 din 79


aprobă operaţiunile de cumpărare si vânzare de bunuri, potrivit competenţelor

acordate;

aprobă încheierea de contracte de închiriere ( luarea sau darea cu chirie);

stabileşte tactica şi strategia de marketing, de cercetare şi dezvoltare, de asigurare a

calităţii, de protecţie a mediului;

aprobă încheierea sau rezilierea contractelor, potrivit competenţelor acordate;

supune anual Adunării generale a acţionarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea

exerciţiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societăţii, bilanţul şi contul

de profit şi pierderi pe anul precedent, precum şi proiectul de program de activitate şi

proiectul de buget al societăţii pe anul în curs;

rezolvă orice alte probleme stabilite de Adunarea generală a acţionarilor.

Consiliul de administraţie poate delega o parte din atribuţiile sale unui comitet de

direcţie, compus din membrii aleşi din Consiliul de administraţie, fixându-le în acelaşi timp şi

salariile, potrivit legii.

Preşedintele Consiliului de Administraţie îndeplineşte şi funcţia de director general

sau director, în care calitate conduce şi Comitetul de direcţie, asigurând conducerea curentă a

societăţii. Acesta aduce la îndeplinire deciziile Consiliului de administraţie, în limitele

activităţii societăţii.

Reprezentarea societăţii în relaţiile cu terţii se face de către preşedintele Consiliului de

administraţie sau, de către alte persoane , pe bază de împuternicire specială dată de Consiliul

de administraţie.

S.C. COMELF S.A. are în componenţă 4 fabrici şi anume:

• Fabrica de filtre şi electrofiltre;

• Fabrica de componente terasiere;

• Fabrica de utilaje şi echipamente terasiere;

• Fabrica de dispozitive şi utilităţi.

Structura organizatorică a societăţii este prezentată în figura nr.__1__

1.3. ANALIZA ACTIVITĂŢII PE ULTIMII 2 ANI

Pagina 4 din 79


Analiza activităţii societăţii se efectuează pe baza situaţiilor financiare anuale fiind

precedată de determinarea indicatorilor economico - financiari şi aprecierea performanţei

economico - financiare. Datele necesare pentru calculul indicatorilor se preiau din bilanţ,

contul de profit şi pierdere, balanţa de verificare şi anexele la bilanţ.

La S.C.COMELF SA indicatorii de analiză economico - financiară privind activitatea

anilor 2000 şi 2001 s-au calculat pe baza datelor prezentate în tabelul nr.1

Tabelul nr.1

-mii

lei-

Nr.crt

.

Denumirea indicatorului Anul 2000 Anul 2001

1 Total activ 196261023 232184606

2 Active imobilizate 111430043 108637740

3 Active circulante 82223650 120430209

4 Stocuri 39404072 54110401

5 Conturi de trezorerie 1290747 2670968

6 Total pasiv 196261023 232184606

7 Capitaluri proprii 104551025 111258256

8 Profit 1923384 7860035

9 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 2216446 4519610

10 Datorii –total 83341944 110380099

11 Datorii pe termen mediu şi lung 4167098 1943772

12 Datorii curente 79174846 108436327

13 Venituri totale 197829950 243926388

14 Cifra de afaceri 175242262 209280988

15 Venituri din productia stocată 7258338 10682686

16 Venituri din productia de imobilizări 5194668 4294281

17 Venituri din provizioane privind activitatea

de exploatare

- -

18 Alte venituri din exploatare 1774025 2291337

Pagina 5 din 79


19 Cheltuieli totale 194087389 234762153

20 Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele 7081376 8119036

21 Alte cheltuieli de exploatare - 1791322

22 Profit din exploatare 15717320 16855362

23 Cheltuieli privind dobânzile 10334819 12178842

24 Profit brut 3742561 9164235

25 Impozitul pe profit 1819177 1304200

26 Profit net 1923384 7860035

27 Diferenţe de preţ la produse(sold) - -

28 Soldul conturilor de creanţe 41528831 63648840

29 Total sume debitoare ale conturilor de creanţe 195242262 247000616

30 Soldul conturilor de datorii 83341944 110380099

31 Total sume creditoare ale conturilor de datorii 356936225 516521790

32 Soldul conturilor de active circulante 82223650 120430209

33 Total sume debitoare ale conturilor de

active circulante

222309330 343413670

34 Soldul conturilor de stocuri 39404072 54110401

35 Total sume debitoare ale conturilor de stocuri 388481665 253207054

Indicatorii de analiză economico-financiară se grupează în patru categorii:

indicatori de lichiditate

indicatori de solvabilitate

indicatori de rentabilitate

indicatori de gestiune

La S.C.COMELF SA indicatorii calculaţi pentru anii 2000 si 2001 au valorile

prezentate

în tabelul nr.2.

Tabelul nr.2

Nr

.

Indicatori de analiză

Economico-financiară

Mod de calcul Anul

2000

Anul

2001

Pagina 6 din 79


crt

.

Indicatori de lichiditate

1. Lichiditatea imediată Conturi de trezorerie x 100

Datorii curente

1,63% 2,46%

2. Lichiditatea redusă (Active circulante-Stocuri) x 100

Datorii curente

54,08% 61,16%

3. Lichiditatea generală Active generale x 100

Datorii curente

103,85% 111,06%

4. Rata de autofinanţare a

Activelor

Capitaluri proprii + provizionare

pentru

riscuri si cheltuieli x 100

Total active

54,4% 49,86%

5. Coeficientul de finanţare

Stabilă

Fondul de rulment permanent x

100

Active circulante

-0,6% 7,69%

Indicatori de solvabilitate

1. Solvabilitatea patrimonială

(Rata autonomiei

financiare)

Capitaluri proprii + provizioane

pentru riscuri şi cheltuieli x 100


pentru riscuri şi cheltuieli + datorii

totale

56,16% 51,19%

2. Gradul de îndatorare Total datorii x 100

Total active

42,46% 47,53%

3. Solvabilitatea generală Total datorii x 100

Total datorii

235,4% 210,3%

4. Structura de capital

(Securitatea financiara)


pentru riscuri şi cheltuieli x 100

Datorii totale

128,1% 104,9%

5. Potenţialul de dezvoltare Partea de profit repartizată pentru

majorarea capitalurilor proprii x

100

Fondul de rulment propriu

-6,27% 23,19%

Pagina 7 din 79


Indicatori de rentabilitate

1. Rentabilitatea economică Profit brut x 100

Venituri totale(exclusiv veniturile

din producţia stocâtă şi de

imobilizări)

2,01% 4%

2. Rentabilitatea

vânzărilor(marja brută din

vânzări)

Profit brut din vânzări x 100

Cifra de afaceri 11,99% 11,69%

3. Rentabilitatea capitalului

propriu(financiară)

Profit net x 100

Capitaluri proprii + Provizioane

pentru riscuri şi cheltuieli

1,8% 6,78%

4. Rentabilitatea resurselor

consumate

Profit brut ± Diferenţe de preţ la

produse(sold) x 100

Total cheltuieli(exclusiv impozitul

pe profit)

1,9% 3,9%

5. Rentabilitatea activelor

circulante

Profit brut x 100

Active circulante

4,55% 7,6%

Indicatori de gestiune

1. Gradul de acoperire al

cheltuielilor cu dobânzile

Profit brut + cheltuieli cu dobândă

x 100

Cheltuieli cu dobândă

136,2% 175,2%

2. Perioada de încasare a

creanţelor

Soldul conturilor de creanţe

x 365 zile

Total sume creditoare ale

conturilor de creanţe

78 zile 94 zile

3. Perioada de rambursare a

datoriilor

Soldul conturilor de datorii

x 365 zile

Total sume creditoare ale

conturilor de datorii

85 zile 78 zile

4. Viteza de rotaţie a activelor

circulante

Soldul conturilor de active

x 365 zile

Total sume debitoare ale

conturilor de active

135 zile 128 zile

Pagina 8 din 79


5. Viteza de rotaţie a

stocurilor

Soldul conturilor de stocuri

x 365 zile

Total sume debitoare ale

conturilor de stocuri

84 zile 78 zile

Conform intervalelor de evaluare pentru indicatorii economico – financiari, aprobate

de Consiliul de Administraţie al S.C. COMELF SĂ, prezentate în anexa nr. ____, pentru anul

2001 punctajul obţinut însumeaza 124 de puncte , faţă de 116 obţinute în anul 2000, ceea ce

arată creşterea performanţei economico – financiare a societaţii.

STRUCTURA COMPARTIMENTULUI FINANCIAR – CONTABIL

La S.C. COMELF S.A. activitatea financiar – contabilă se desfăşoară în cadrul

direcţiei economice condusă de directorul economic.

Structura direcţiei economice este prezentată în figura nr.____

Principalele activităţi care se desfăşoară în cadrul serviciului contabilitate sunt

următoarele :

primirea şi verificarea documentelor contabile primare,după întocmirea acestora în

secţii,fabrici,în termenele stabilite conform circuitului documentelor;

prezentarea documentelor persoanelor împuternicite în exercitarea controlului

financiar - preventiv pentru verificare şi aprobarea înregistrării lor în contabilitate;

înregistrarea documentelor în evidenţa contabilă, cronologic şi sistematic, conform

normelor contabilităţii ;

verificarea înregistrărilor în contabilitate, modificări, stornări operaţiuni, în vederea

reflectării reale a patrimoniului şi activităţii unităţii în situaţiile centalizatoare lunare şi

anuale;

ţinerea la zi a evidenţei mijloacelor fixe (intrări, ieşiri, amortizare), a stocurilor de

materii prime, materiale, produse, în vederea informării corecte privind existenţa acestora,

necesarul de aprovizionat, consumuri normate;

ţinerea la zi a evidenţei creanţelor şi datoriilor unităţii în vederea încasării şi respectiv

a achitării acestora;

ţinerea la zi a mişcării numerarului prin conturile de trezorerie;

înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor unităţii;

Pagina 9 din 79


întocmirea balanţelor de verificare lunare, a bilanţului contabil, contului de profit şi

pierdere, a anexelor la bilanţ;

întocmirea oricăror rapoarte de contabilitate generală, periodice, solicitate de

conducerea unităţii.

Principalele activităţi care se desfăşoară în cadrul serviciului financiar sunt

următoarele:

elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli cu urmărirea maximizării

veniturilor şi profitului;

analiza periodică a situaţiei economico – financiare a unităţii, a resurselor financiare,

propunând măsuri de îmbunătăţire a acestora;

activitatea de casierie, respectiv încasări şi plăţi în numerar ;

urmărirea încasării în termen a creanţelor unităţii şi achitarea datoriilor privind

aprovizionarea şi alte plăţi, conform scadentelor stabilite;

primirea şi verificarea documentelor primare (pontaje, liste de prezenţă) privind

evidenţa muncii, întocmirea documentelor privind salarizarea personalului;

stabilirea şi analiza costurilor de producţie ale bunurilor şi serviciilor pentru

compararea acestora cu preţul de vânzare aferent;

furnizarea tuturor informaţiilor cu privire la mişcarea şi transformarea patrimoniului,

cele cu privire la conturile de rezultate şi cele privind elementele extrapatrimoniale.

Activitatea de salarizare se desfăşoară în cadrul serviciului financiar. Atribuţiile

persoanelor care realizează această activitate sunt stabilite prin Fişa postului, prin care se

precizează următoarele:

Postul : Contabil

Compartimentul: Serviciul financiar

Cerinţe: - Studii: Medii + curs contabilitate

- Vechime : 3 ani

-Alte cerinţe : -

4. Relaţii : -ierarhice : -are în subordine -

-este subordonat – şef serviciu

-funcţionale -

-de reprezentare -

Atribuţii, sarcini, lucrări:

Pagina 10 din 79


În cadrul compartimentului financiar calculează salariile la secţia Ansamble sudate,

Sablare - Vopsire, Asistenţă tehnică şi service;

Primeşte până la data de 17 ale fiecărei luni pontaje de la secţii pe baza cărora

întocmeşte avansurile chenzinale;

În data de 2 a fiecărei luni primeşte pontajele de la secţii pentru calcularea chenzinei a

II-a. Le verifică şi pe baza lor întocmeşte rapoarte de salariu şi calculează salariul după orele

efectuate. Pe baza rapoartelor de manoperă primite de la staţia de calcul, calculează indicele

de salarizare şi salariul în acord al angajaţilor. De asemenea, aplică plusurile şi minusurile pe

baza proceselor verbale întocmite de secţie.

Pe baza orelor lucrate în secţii în schimburile de noapte calculează sporul de noapte;

Pe baza orelor efectiv lucrate calculează sporul de vechime, sporurile de toxicitate,

sporul de muncă grea, sporul de periculozitate;

Definitivează salariul brut pe calculator;

Ţine evidenţa reţinerilor : alte rate, popriri, rate CEC, chirii, depuneri CEC, garanţii;

Pe baza cererilor de concediu de odihnă primite de la serviciul personal, calculează şi

întocmeşte listele cu sumele cuvenite;

Pe baza certificatelor medicale eliberate pentru personalul aflat în concedii medicale,

de maternitate, îngrijirea copilului, întocmeşte statele de plată pentru ajutoare materiale;

Pe baza tuturor acestor informaţii întocmeşte statele de plată, le supune verificării şi

aprobării, după care le predă pentru înregistrare la serviciul contabilitate;

Întocmeşte borderoul de reţineri urmărind documentele justificative pentru reţineri;

Primeşte şi răspunde la corespondenţa privind reţinerile din salarii;

Ţine evidenţa garanţiilor materiale reţinute gestionarilor de bunuri.

Îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de şeful compartimentului pentru bunul mers al

activităţii.

Limite de competenţă: Privind atribuţiile de la punctual 5.

Responsabilităţi: Cele ce rezultă din sarcinile de serviciu.

Pagina 11 din 79


CAPITOLUL 2

2.ASPECTE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SALARIILOR

2.1. NOŢIUNI ŞI CALCULAŢIE PRIVIND SALARIILE ŞI CONTRIBUŢIILE

ASUPRA ACESTORA

Pentru desfăşurarea normală a activităţii lor, agenţii economici folosesc forţa de

muncă. Între aceştia şi personalul angajat intervin decontări pentru munca efectuată.

Fiecare persoană beneficiază pentru muncă prestată de un salariu, în condiţiile

prevăzute în contractul de muncă.

Salariul reprezintă “totalitatea veniturilor în bani şi/sau în natură obţinute de o

persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă,

indiferent de perioada la care se referă,de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se

acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate şi

pentru concediul privind îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani”1.

2.1.1.STRUCTURA SALARIULUI

Salariul cuprinde:

Salariul de bază;

Sporurile şi adaosurile de orice fel;

Indemnizaţiile de orice fel;

Recompensele şi premiile de orice fel;

Sumele reprezentând premiul anual şi stimulente acordate, potrivit legii, personalului

din instituţiile publice, cele reprezentând stimulente din fondul de participare la profit

acordate salariaţilor agenţilor economici, după aprobarea bilanţului contabil, potrivit legii;

Sumele primite pentru concediul de odihnă;

Sumele primite din fondul asigurărilor sociale în caz de incapacitate temporară de

muncă şi de maternitate;

Sumele primite pentru concediul privind îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani;

1 Ordonanţa Guvernului României nr. 73/1999 privind impozitul pe venit / Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 419/ 31 august 1999 / pag.

Pagina 12 din 79


Sumele primite pentru concediul privind îngrijirea copilului cu handicap până la

împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani;

Sumele primite pentru concedii medicale privind îngrijirea copiilor cu handicap

accentuat sau grav, până la împlinirea de către copii a vârstei de 18 ani;

Orice alte câştiguri în bani şi în natură primite de la angajatori,de către angajaţi,ca

plată a muncii lor.

“În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

Indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,

potrivit legii;

Drepturile de soldă lunară, indemnizaţii, prime, premii, sporuri şi alte drepturi ale

cadrelor militare acordate potrivit legii;

Indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net cuvenită administratorilor

la companii/ societăţi nationale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a

administraţiei publice locale este acţionar majoritar şi la regiile autonome;

Sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin

subscripţie publică;

Veniturile realizate din încadrarea în muncă ca urmare a încheierii unei convenţii

civile de prestări de servicii;

Sumele primite de reprezentanţii în Adunarea Generală a Acţionarilor, în Consiliul de

Administraţie şi în Comisia de Cenzori;

Sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, conform legii;

Alte drepturi şi indemnizaţii de natură salarială.”2

Salariul de bază este partea fixă a salariului total stabilit în regie, în acord, pe bază de

tarife sau cote procentuale din veniturile realizate sau în alte forme specifice unităţii. Salariul

de bază se stabileşte pentru fiecare salariat în raport cu calificarea, importanţa, complexitatea

lucrărilor ce revin postului în care este încadrat, cu pregătirea şi competenţa profesională.

Adaosurile salariale reprezintă sumele acordate salariaţilor peste salariul de bază în

legatură cu munca depusă sau ca premii pentru anumite realizări, putând fi întâlnite, în

principal, sub forma adaosului în acord , a premiilor, sporurilor sau a altor componente de

natură salarială.

2 Ordonanţa Guvernului României nr.73 / 1999 privind impozitul pe venit / Monitorul Oficial al României, partea I, nr.419 / 31 august 1999 / pag.

Pagina 13 din 79


Adaosul de acord este dat de diferenţa dintre suma încasată potrivit formei de

salarizare în acord practicată şi salariul de bază corespunzător timpului lucrat.Acest adaos se

determină în mod direct în legatură cu realizarea anumitor indicatori (de regulă, de producţie)

şi se evidenţiază distinct în raport cu salariul de bază.

Premiile sunt acele adaosuri care se acordă în funcţie de aportul individual şi/ sau

colectiv la realizarea veniturilor, la propunerea şefului de compartiment sau a altor persoane

abilitate.

La S.C. COMELF S.A. prin contractul colectiv de muncă pe anul 2002 se prevede

acordarea următoarelor adaosuri la salariul de bază:

Adaosul la salariu reprezentând plusul de acord;

Premii acordate din fondul de premiere constituit la nivel de societate în proporţie de

1,5% din fondul de salarii realizat lunar şi cumulat. Condiţiile concrete de repartizare a

fondului de premiere se stabilesc de către managerul general cu informarea sindicatului.

10% din profitul net realizat de societate, în condiţiile legii, se va acorda salariaţilor în

două tranşe, din care una înaintea sărbătorilor de iarnă;

Adaos anual în funcţie de încasări şi realizarea bugetului de venituri, de până la un

salariu, plăţibil în două tranşe pentru salariaţii care sunt plăţiţi din fondul de salarii al

COMELF la data plăţii, cuantumul fiind proporţional cu timpul efectiv lucrat în 2002 în

perioada anterioară plăţii.

Sporurile la salarii plătite angajaţilor, fie ca o sumă fixă, fie sub forma cotelor

procentuale aplicate salariilor de baza, se acordă în raport cu rezultatele obţinute şi condiţiile

concrete în care se desfăşoară activitatea.Aceste sporuri sunt grupate astfel:

• Grupa A: Sporuri care se pot acorda în funcţie de locul de muncă, pentru

timpul lucrat în aceste condiţii:

Spor pentru lucru în subteran;

Spor pentru lucru pe platformele marine de foraj şi extracţie;

Indemnizaţie de zbor;

Spor pentru condiţii grele de muncă;

Spor pentru condiţii nocive de muncă;

Spor pentru condiţii periculoase de muncă;

Spor pentru timpul lucrat în timpul nopţii;

Spor de şantier.

• Grupa B: Alte sporuri:

Pagina 14 din 79


Spor pentru ore lucrate suplimentar peste timpul lunar de lucru, indiferent de modul

de organizare

al programului de lucru;

Spor pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru (în locul sporului

pentru ore suplimentare);

Spor pentru exercitarea unei funcţii suplimentare;

Spor pentru utilizarea unei limbi străine dacă aceasta nu este obligaţie de serviciu;

Spor de vechime în muncă.

Sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în

salariul de bază.

La S.C. COMELF S.A., contractul colectiv de muncă pentru anul 2002 prevede

acordarea următoarelor sporuri:

• Pentru muncă în locuri cu condiţii deosebite de muncă se acordă următoarele

sporuri minime, calculate la salariile de bază:

Spor pentru conducerea unei echipe de lucru ce execută lucrări complexe (şef echipă),

constituită din minim 10 oameni – 10%;

Spor pentru condiţii grele de muncă – 10%;

Spor pentru condiţii periculoase – 10%;

Spor pentru condiţii nocive – 10% din salariul minim la nivel de societate;

Spor pentru condiţii penibile – 10%.

• Spor pentru sudorii autorizaţi:

ISCIR – 5%;

SLV – 8%;

TUV –10%.

Sporurile se acordă la orele efectiv lucrate în una din condiţiile menţionate, stabilite

de RTS-istul fiecărei secţii, cu aprobarea şefului acesteia.

• Se mai acordă sporuri pentru:

Exercitarea şi a atribuţiilor unei alte funcţii din dispoziţia administraţiei – 50% din

salariul de bază al funcţiei înlocuite , începând cu a treia lună de cumul;

Lucrul în timpul nopţii – 25%;

Muncă suplimentară prestată peste durata normală a zilei de lucru sau în zilele de

sărbători ori repaos, dacă se depăşeşte numărul de ore lucrătoare din lună respectivă, astfel:

Pentru 11 până la 20 ore – 7%;

Între 21 şi 35 ore – 10%;

Pagina 15 din 79




Pentru 61 ore şi mai mult – 25%.

Majorarea se aplică doar dacă s-au realizat normele de muncă.

Vechimea în muncă de la data primei angajări până la data calculării, dacă aceasta nu

a fost întreruptă din motive imputabile persoanei, astfel:

3 – 5 ani – 5%;

5 – 10 ani – 8%;

10 – 15 ani – 11%;

15 – 20 ani – 15%;

20 – 25 ani – 20%;

peste 25 ani – 25%.

Spor de vigilenţă ( pază ) – 25%;

Spor şef unitate nucleară – 10%;

Spor de stres în condiţii de muncă specifice, pentru cursele efectuate de către şoferi

înafara municipiului – 10%;

Spor pentru utilizarea cel puţin a unei limbi străine, acolo unde necesităţile o impun şi

dacă aceasta nu intră în obligaţiile postului – 10% pe perioada efectuării serviciului respectiv;

Spor de fidelitate – 1% pentru fiecare an lucrat efectiv în COMELF peste 10 ani fără

întrerupere;

Nu se consideră întrerupere pentru sporul de fidelitate: pensionarea temporară,

disponibilizarea temporară, detaşarea, concediul pentru îngrijirea copilului şi satisfacerea

stagiului militar, dacă reluarea activităţii la COMELF s-a făcut în termenul legal sau convenit

de comun acord, în baza contractului de muncă anterior. Perioada în care salariaţii au fost în

una din situaţiile de mai sus nu intră în calculul vechimii pentru care se acordă spor de

fidelitate.

Spor de până la 20% pentru salariaţii cu 2 licenţe şi care prin natura serviciului

utilizează

curent cunoştinţele din cele două domenii.

În cazul unei absenţe nemotivate salariatul pierde dreptul la toate sporurile din luna

respectivă.

Recompensele speciale se acordă salariaţilor din necesitatea realizării unei relaţii cât

mai directe între efortul depus de fiecare salariat şi nivelul recompensei, având rolul de a

impulsiona creşterea performanţei. Dintre aceste recompense, cele mai reprezentative sunt:

Pagina 16 din 79


1)Distribuirea unei părţi din profit care vizează o mai bună legatură între valoarea

stimulentului şi cifra de afaceri, astfel:

• distribuirea profitului în timpul anului, când salariaţilor li se pot acorda

periodic (trimestrial sau semestrial) anumite prime al căror cuantum depinde de gradul de

depăşire al cifrei de afaceri programate;

• distribuirea profitului la sfârşitul anului. Pe baza calculelor privind mărimea

profitului net obţinut de firmă, o cotă parte este destinată stimulării întregului personal, la

sfârşitul anului, sub forma unei prime.

2)Participarea la capital, care constă în acordarea posibilităţii cumpărării de acţiuni ale

unităţii de către salariaţii proprii, prin aceasta urmărindu-se ca, devenind acţionar la

întreprinderea la care lucrează, angajatul să-şi mărească interesul faţă de performanţa

economică a acesteia, ceea ce va conduce la o sporire a implicării, loialităţii şi performanţelor

individuale.

Indemnizaţia de concediu de odihnă se acordă salariaţilor pe durata concediului de

odihnă. Aceasta indemnizaţie se determină înmulţind numărul de zile de concediu cu media

zilnică a salariului de bază, sporului de vechime şi, după caz, indemnizaţiei pentru funcţia de

conducere, luate împreună,corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează

zilele de concediu de odihnă.Media zilnică a acestor venituri se stabileşte în raport cu

numărul zilelor lucrătoare din fiecare lună în care se efectuează zilele de concediu.

La plecarea în concediul de odihnă pe o perioadă de cel puţin 10 zile

lucrătoare,salariaţii mai beneficiază şi de o primă de vacanţă de 50% din salariul de bază avut

în momentul plecării, dar numai o singură dată pe an.

Indemnizaţiile de asigurări sociale care se pot acorda salariaţilor sunt:

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau

de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă;

Indemnizaţie pentru maternitate;

Indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul

copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;

Indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 4 ani, iar în cazul

copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Baza de calcul a acestor indemnizaţii se determină ca medie a veniturilor lunare din

ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a stabilit contribuţia individuală de asigurări sociale în lunile

respective.

Pagina 17 din 79


În situaţia în care stagiul de cotizare, adică perioadele în care persoanele au plăţit

contribuţii de asigurări sociale, este mai mic de 6 luni, în cazul accidentelor de muncă, bolilor

profesionale, urgenţelor medico-chirurgicale, tuberculozei şi bolilor infecto-contagioase din

grupa A, baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale o constituie media veniturilor

lunare la care s-a calculat contribuţia de asigurări sociale din lunile respective sau, după caz,

venitul lunar din prima lună de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească contribuţia de

asigurări sociale.

Pentru calculul indemnizaţiilor de asigurări sociale se utilizează numărul de zile

lucrătoare din lună din care se acordă concediul medical sau, după caz, alte drepturi de

asigurări sociale. La stabilirea numărului de zile lucrătoare din lună în care se acordă dreptul

de asigurări sociale se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbători legale în

care nu se lucrează.

Salariaţii beneficiază de concediu medical şi de indemnizaţie pentru incapacitate

temporară de muncă dacă dovedesc incapacitatea temporară de muncă printr-un certificat

medical eliberat conform reglementărilor în vigoare.

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de către angajator, în

funcţie de numărul de angajaţi pe care l-a avut la data ivirii incapacităţii temporare de muncă,

astfel:

până la 20 de angajaţi, din prima zi până în a 7-a zi de incapacitate temporară de

muncă;

între 21 şi 100 de angajaţi, din prima zi până în a 12-a zi de incapacitate temporară de

muncă;

peste 100 de angajaţi, din prima zi şi până în a 17-a zi de incapacitate temporară de

muncă.

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă din bugetul

asigurărilor sociale de stat începând cu ziua următoare celor suportate de angajator şi până la

data încetării incapacităţii temporare de muncă sau pensionării.

Indemnizaţia lunară pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin

aplicarea unui procent de 75% la baza de calcul stabilită pentru indemnizaţiile de asigurări

sociale. În cazul incapacităţii temporare de muncă cauzată de boli profesionale, accidente de

muncă sau asimilate acestora, tuberculoza, SIDA, cancer şi boli infecto-contagioase din grupa

A, cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de 100% din baza

de calcul stabilită pentru indemnizaţiile de asigurări sociale.

Pagina 18 din 79


Asiguratele au dreptul pe o perioadă de 126 de zile calendaristice la concediu de

maternitate care se concretizează în concediu prenatal şi concediu postnatal, perioadă în care

beneficiază de indemnizaţie de maternitate. De acest drept beneficiază şi persoanele care au

încetat plata contribuţiei de asigurări sociale, dar care nasc în termen de 9 luni de la data

pierderii calităţii de asigurat.

Concediul prenatal se acordă pe o perioada de 63 de zile înainte de naştere, iar

concediul postnatal pe o perioadă de 63 de zile după naştere. În funcţie de recomandarea

medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare, aceste concedii se pot compensă între ele.

Persoanele cu handicap asigurate beneficiază, la cerere, de concediu prenatal începând cu

lună a 6-a de sarcină.

Cuantumul lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 85% din baza de calcul

stabilită pentru indemnizaţiile de asigurări sociale.

Indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul

copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani precum şi indemnizaţia pentru

îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru

afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani se suportă integral din bugetul

asigurărilor sociale de stat.

Indemnizaţia pentru creşterea copilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav se

acordă, la cerere, unuia dintre părinţi, dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile de stagiu de

cotizare prevăzute de lege. Aceste indemnizaţii se pot acorda şi persoanei care, în condiţiile

legii a adoptat, a fost numit tutore sau căreia i s-au încredinţat copii spre creştere sau educare

sau în plasament familial şi care îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare prevăzute de

lege.

Durata de acordare a indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav este de 14 zile

calendaristice pe an, pentru un copil, excepţie făcând situaţiile în care copilul contracteaza

boli contagioase, este imobilizat în aparat gipsat sau este supus unor intervenţii chirurgicale.

În aceste cazuri, durata concediului este stabilită de medicul de familie.

Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului sau pentru îngrijirea

copilului bolnav este de 85% din baza de calcul stabilită pentru indemnizaţiile de asigurări

sociale.

2.1.2.REŢINERI DIN SALARII

Pagina 19 din 79


Pentru determinarea salariului net care îi revine unui angajat este necesar ca din

venitul salarial brut obţinut de acesta să se reţină, după caz:

Contribuţia pentru asigurările sociale,pentru protecţia socială a şomerilor, pentru

asigurările sociale de sănătate şi impozitul pe venit, pentru veniturile din salarii la funcţia de

bază;

Contribuţia la asigurările sociale de sănătate şi impozitul pe venit, pentru veniturile

din salarii, altele decât cele de la funcţia de bază.

“Prin locul unde se află funcţia de bază se înţelege:

Pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, ultimul loc înscris în

carnetul de muncă sau în documentele specifice care, potrivit reglementărilor legale, sunt

asimilate acestora;

În cazul cumulului de funcţii, locul ales de persoanele fizice unde sunt achitate

contribuţia de asigurări sociale de stat, contribuţia la fondul de şomaj şi alte sume datorate

potrivit legii”

Contribuţia pentru asigurările sociale datorată de salariaţi se reţine din venitul brut

lunar al salariatului şi se virează lunar de angajator la casa teritorială de pensii în raza căreia

se află sediul acestuia.

Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul

salariaţilor o constituie venitul brut din salarii în care,conform prevederilor Legii nr.19/2000

privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, sunt incluse:

salariul de bază corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal şi

suplimentar (inclusiv indexările, compensăţiile - numai cele incluse în salariul de bază

conform legii – indemnizaţiile de conducere, salariile de merit şi alte drepturi care potrivit

actelor normative fac parte din salariul de bază);

sporurile şi indemnizaţiile acordate sub formă de procent din salariul de bază sau în

sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu;

sumele plătite din fondul de salarii pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă,

indiferent de perioada efectuării, concedii de studii, zile de sărbători,evenimente familiale

deosebite, întreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaţilor);

sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie plătite din fondul de salarii;

diurnele de deplasare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi transfer, peste nivelul

celor aprobate prin lege pentru salariaţii instituţiilor publice şi regiilor autonome cu specific

deosebit;

Pagina 20 din 79


premiile anuale şi cele din cursul anului acordate sub diferite forme, altele decât cele

reprezentând participarea salariaţilor la profit;

drepturile în natură acordate salariaţilor sub formă de remuneraţie;

sumele plătite din fondul de salarii, conform legii sau contractelor colective de muncă,

cum sunt: al 13-lea salariu, prime de vacantă, aprovizionare de iarnă, prime acordate cu

ocazia sărbătorilor naţionale sau religioase;

alte adaosuri la salarii aprobate prin lege sau stabilite prin contractele individuale sau

colective de muncă;

plăţile compensatorii, altele decât cele suportate din bugetul Fondului pentru plata

ajutorului de şomaj.

Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de

muncă, astfel:

pentru condiţii normale de muncă, cota contribuţiei de asigurări sociale este de 35%;

pentru condiţii deosebite de muncă, cota contribuţiei de asigurări sociale este de 40%;

pentru condiţii speciale de muncă, cota contribuţiei de asigurări sociale este de 45%.

Cotele de contribuţii de asigurări sociale se aprobă anual prin legea bugetului

asigurărilor sociale de stat.

Contribuţia individuală de asigurări sociale datorată de salariaţi precum şi de

persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe baza de convenţii civile de prestări de

servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin 3 salarii

medii brute pe economie, reprezintă o treime din cota de contribuţie de asigurări

sociale,stabilită anual pentru condiţiile normale de muncă.

Nu datorează contribuţia individuală de asigurări sociale, salariaţii care beneficiază de

indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă,pentru maternitate, pentru creşterea

copilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav.

Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate datorată de asiguraţi se determină

prin aplicarea unei cote de 7% asupra veniturilor salariale brute, atât în cazul salariaţilor care

au calitatea de salariat, cât şi în cazul persoanelor care prestează o activitate pe bază de

convenţie civilă de prestări de servicii.

În veniturile salariale brute, conform prevederilor Ordinului nr.74 din 7 iunie 2000

privind modul de încasare a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate, sunt incluse:

suma tuturor veniturilor în bani şi în natură obţinute de o persoană fizică în baza unui

contract de muncă sau a unei convenţii civile de prestări de servicii;

indemnizaţiile din activităţi desfaşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;

Pagina 21 din 79


indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor

la companii/ societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a

administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;

sumele primite de membrii fondatori ai societaţilor comerciale constituite prin

subscripţie publică;

sumele primite de reprezentanţii în Adunarea Generală a Acţionarilor, în Consiliul de

Administraţie şi în Comisia de Cenzori;

sumele primite de reprezentanţii în organismele tripartite;

alte drepturi şi indemnizaţii de natură salarială primite de asiguraţi, în bani sau în

natură;

indemnizaţiile pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani.

În cazul persoanelor care se află în concediu medical ,concediu de maternitate sau

concediu pentru îngrijirea copilului bolnav,contribuţia angajatului la asigurările sociale de

sănătate se suportă din contribuţia angajatorului la asigurările sociale de stat,calculul acesteia

făcându-se după cum urmează:

Salarul minim brut pe ţară x 2 x 7 % x Nr.de zile lucrătoare în care s-a aflat în

Nr.de zile lucrătoare din lună în care incapacitate temporară de muncă ,

se face calculul din lună pentru care se face calculul

Contribuţia pentru protecţia socială a şomerilor datorată de salariaţi se determină prin

aplicarea unei cote de 1% asupra salariului de bază lunar de încadrare brut al salariatului.

2.1.3. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN SALARII

Impozitul pe veniturile din salarii pentru fiecare lună se calculează şi se reţine de către

angajatori cu sediul sau domiciliul în România, la data plăţii acestor venituri, indiferent de

perioada la care se referă.

Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, baremul lunar de impunere

se aplică asupra venitului bază de calcul, care se determină diferit în funcţie de locul unde se

află funcţia de bază.

Determinarea venitului bază de calcul a impozitului presupune parcurgerea

următoarelor etape:

Pagina 22 din 79


Etapa 1. Determinarea venitului brut din salarii

Venitul brut din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate, precum şi a

avantajelor primite de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea

acestora sau de forma sub care sunt acordate.

Etapa 2. Determinarea venitului net din salarii

Venitul net din salarii se determină prin deducerea din venitul brut a unor sume,

reprezentând:

Contribuţiile reţinute, potrivit legii, pentru asigurările sociale, pentru protecţia socială

a şomerilor şi pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi o cotă de 15% din deducerea

personală de bază, reprezentând cheltuieli profesionale, pentru veniturile din salarii la funcţia

de bază;

Contribuţia la asigurările sociale de sănătate, pentru veniturile din salarii, altele decât

cele de la funcţia de bază.

Etapa 3. Determinarea venitului bază de calcul a impozitului

Venitul bază de calcul reprezintă, după caz:

Diferenţa dintre venitul net şi deducerile personale acordate în luna respectivă, pentru

veniturile din salarii la funcţia de bază;

Venitul net, pentru veniturile din salarii, altele decât cele de la funcţia de bază.

“Deducerile personale reprezintă o sumă neimpozabilă acordată contribuabilului,

cuprinzând deducerea personală de bază şi deducerile personale suplimentare, în funcţie de

situaţia proprie sau a persoanelor aflate în întreţinere”3

Deducerea personală de bază, începând cu luna ianuarie 2002, este fixată la suma de

1600000 lei pe lună.

Deducerea personală suplimentară pentru soţul/ soţia, copiii sau alţi membri de

familie aflaţi în întreţinere este de 0.5 înmulţit cu deducerea personală de bază.

În funcţie de situaţia proprie sau a persoanelor aflate în întreţinere, salariaţii mai

beneficiază de deduceri personale suplimentre, astfel:

1 înmulţit cu deducerea personală de bază, pentru invalizii de gradul I şi persoanele cu

handicap grav;

0,5 înmulţit cu deducerea personală de bază, pentru invalizii de gradul II şi persoanele

cu handicap accentuat.

3 Ordonanţa Guvernului României nr. 73 / 1999 privind impozitul pe venit / Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 419 / 31 august 1999, pag.

Pagina 23 din 79


Dacă o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma care reprezintă

deducerea personală a acesteia se împarte în părţi egale între contribuabili, dacă aceştia nu se

înteleg asupra unui alt mod de împărţire a sumei. Copiii minori ai contribuabilului sunt

consideraţi întotdeauna întreţinuţi, iar suma care reprezintă deducerea personală suplimentară

pentru fiecare copil se acordă integral unuia dintre părinţi sau tutori, conform întelegerii

dintre aceştia. Deducerea personală suplimentară se acordă pentru persoanele aflate în

întreţinerea contribuabilului pentru acea perioada impozabilă din anul fiscal în care acestea au

fost întreţinute, perioada rotunjindu-se la luni întregi în favoarea contribuabilului.

Suma deducerilor personale admisă pentru calculul impozitului nu poate depăşi de 3

ori deducerea personală de bază şi se acordă în limita venitului realizat.

Pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii şi asimilate acestora,

asupra venitului bază de calcul se aplică baremul lunar de impunere prezentat în Anexa nr…

2….

Exemplu de calcul al impozitului pe venitul din salarii a unui angajat din secţia

Ansamble – sudate a S.C. COMELF SA.:

Etapa 1. Determinarea venitului brut din salarii

În funcţie de timpul efectiv lucrat şi pontajul de la secţie, salariatul a realizat în luna

martie un salariu brut în suma de 4.585.600 lei, salariul tarifar de încadrare brut fiind de

3.500.000 lei.

Etapa 2. Determinarea venitului net din salarii

Pentru determinarea venitului net,din salariul brut se deduc următoarele:

contribuţia la asigurările sociale ,11,67 % din salariul brut, în suma de 535.140 lei;

contribuţia la asigurările sociale de sănătate, 7% din salariul brut, în suma de 320.992

lei;

contribuţia la fondul de şomaj,1 % din salariul tarifar de încadrare brut , în suma de

35.000 lei;

cheltuielile profesionale în procent de 15 % din deducerea personală de bază în suma

de 240.000 lei.

Venitul net = 4.585.600 – ( 535.140+ 320.992 + 35.000 + 240.000) = 3.454.468

Etapa 3. Determinarea venitului bază de calcul a impozitului

Din venitul net se deduc următoarele:

Pagina 24 din 79


Deducerea personală de baza în suma de 1.600.000 lei;

Deducerea personală suplimentară . Salariatul are în întreţinere doi copii pentru care

beneficiază de o deducere personală suplimentară în suma de 1.600.000 lei ( 2 x 0.5 x

deducerea personală de bază )

Venitul bază de calcul a impozitului = 3.454.468 – ( 1.600.000 + 1.600.000 ) =

254.468

Potrivit baremului de impozitare aplicat venitului bază de calcul, pentru suma de

254.468 lei procentul de impozitare este de 18 %.

Impozitul pe venitul din salarii calculat este de 45.804 lei.

2.1.4. ALTE REŢINERI DIN SALARII

După plata impozitului pe veniturile din salarii ,din salariul net care îi revine

angajatului se operează,după caz şi alte reţineri,care pot fi:

rate;

chirii;

imputaţii;

popriri;

cotizaţii;

alte reţineri la unitate: echipamente,tichete de masă nejustificate,consumuri,etc.

Documentele care stau la baza acestor reţineri sunt:

contracte privind cumpărarea în rate a unor bunuri de către salariat;

contracte de închiriere a unor spaţii de locuit aparţinând angajatorului sau altor

proprietari;

decizii de imputare emise de unitate în sarcina angajaţilor pentru lipsuri în gestiune

sau pagube provocate unităţii din cauză şi în legătură cu munca lor;

sentinţe judecătoreşti emise pe numele angajaţilor pentru diverse datorii,titluri

executorii pentru impozite şi taxe neachitate,etc;

acceptul angajatului pentru diverse cotizaţii;

documente interne ale unităţii emise pentru reţineri proprii.

2.1.5. CONTRIBUŢII AFERENTE SALARIILOR SUPORTATE DE ANGAJATOR

Pagina 25 din 79


Agenţii economici care folosesc forţa de muncă au obligaţia să calculeze şi să vireze

lunar contribuţiile pe care le datorează la asigurările sociale, la asigurările sociale de sănătate,

la Fondul de şomaj şi la Fondul de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap.

Angajatorul calculează şi virează lunar contribuţia de asigurări sociale pe care o

datorează bugetului asigurărilor sociale de stat, împreună cu contribuţiile individuale reţinute

de la salariaţi.

Baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale o

constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de salariaţi, precum şi veniturile brute

realizate de persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de

prestări de servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin 3

salarii medii brute pe economie.

Contribuţia de asigurări sociale datorată de angajatori reprezintă diferenţa faţă de

contribuţia individuală de asigurări sociale până la nivelul cotelor de contribuţie de asigurări

sociale stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, în funcţie de

condiţiile de muncă.

Contribuţia la asigurările sociale de sănătate, datorată de angajator se determină prin

aplicarea cotei de 7% asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariaţi la care

se adaugă veniturile brute realizate de persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de

convenţii civile de prestări de sevicii.

Contribuţia la Fondul de şomaj, datorată de angajator se determină prin aplicarea cotei

de 5% asupra fondului de salarii realizat lunar, în valoare brută.

Angajatorii au obligaţia să calculeze şi să vireze lunar la Fondul de solidaritate socială

pentru persoanele cu handicap o cotă de 2% aplicată asupra fondului de salarii realizat lunar,

inclusiv asupra câştigurilor realizate lunar de colaboratorii persoane fizice. Aceasta

contribuţie nu este datorată de unităţile protejate, care sunt unităţi organizate şi amenajate

potrivit cerinţelor persoanelor cu handicap, în vederea desfăşurării activităţii acestor

persoane, cu eliminarea oricărui impediment.

Societăţile care au un număr de cel puţin 100 de angajaţi au obligaţia de a angaja

persoane cu handicap cu contract individual de muncă într-un procent de cel puţin 4% din

numărul total de angajaţi.Dacă aceste societăţi nu angajează persoane cu handicap în

condiţiile prevăzute de lege, acestea au obligaţia de a plăţi lunar la Fondul de solidaritate

socială pentru persoanele cu handicap o sumă egală cu salariul minim brut pe economie

înmulţit cu numărul locurilor de muncă în care nu au încadrat persoane cu handicap.

Pagina 26 din 79


2.2.BAZELE ORGANIZĂRII CONTABILITĂŢII SALARIILOR ŞI A

CONTRIBUŢIILOR ASUPRA ACESTORA

Organizarea contabilităţii salariilor şi a contribuţiilor asupra acestora cuprinde:

Stabilirea conturilor cu ajutorul cărora se ţine evidenţa decontărilor cu personalul

pentru salariile cuvenite acestora în bani sau în natură, inclusiv a adaosurilor şi premiilor din

fondul de salarii;

Stabilirea conturilor cu ajutorul cărora se ţine evidenţa contribuţiilor asupra salariilor,

a reţinerilor din salarii;

Stabilirea conturilor cu ajutorul cărora se ţine evidenţa cheltuielilor cu salariile şi a

cheltuielilor cu contribuţiile datorate de unitate asupra salariilor.

Pentru evidenţa decontărilor cu personalul se folosesc conturile din grupa 42”Personal

şi conturi asimilate”, evidenţiate în activul şi pasivul bilanţului si prezentate in tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3

Elemente patrimoniale Cont sintetic gradul I Cont sintetic gradul ÎI

ACTIV

Grupa:Active circulante

Subgrupa:Creanţe

Creanţe faţă de salariaţi:

-Avansuri acordate

personalului

-Alte creanţe în legătură cu

personalul

425”Avansuri acordate

personalului”

4282”Alte creanţe în

legătură cu personalul”

PASIV

Grupa:Datorii

Subgrupa:Alte datorii

Datorii faţă de salariaţi:

-Remuneraţii 421”Personal-

remuneraţii datorate”

Pagina 27 din 79


-Ajutoare materiale

-Participarea la realizarea

profitului

-Drepturi de personal neridicate

-Reţineri din salarii datorate

terţilor

-Alte datorii în legatura cu

personalul

423”Personal- ajutoare

materiale datorate”

424”Participare

personalului la profit”

426”Drepturi de personal

neridicate”

427”Reţineri

din remuneraţii datorate

terţilor”

4281”Alte datorii în legatură

cu personalul”

Pentru evidenţa decontărilor cu asigurările sociale, protecţia socială şi a operaţiunilor

asimilate se folosesc conturile din grupa 43”Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi

asimilate”, evidenţiate în activul şi pasivul bilanţului şi prezentate în tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4

CONTURI FOLOSITE PENTRU EVIDENŢIEREA DECONTARILOR CU

ASIGURĂRILE SOCIALE,PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI A OPERAŢIUNILOR ASIMILATE

Elemente patrimoniale Cont sintetic

gradul I

Cont sintetic gradul II

ACTIV

Grupa:Active circulante

Subgrupa:Creanţe

Creanţe faţă de stat

-creanţe privind asigurările

sociale

4382”Alte creanţe sociale”

PASIV

Grupa:Datorii

Pagina 28 din 79



Datorii privind asigurările

sociale:

-Contribuţia unităţii la

asigurările sociale

-Contribuţia personalului la

asigurările sociale

Datorii privind protecţia socială:

-Contribuţia unităţii la fondul de

şomaj

-Contribuţia personalului la

fondul de şomaj

Alte datorii sociale

431”Asigurări

sociale”

437”Ajutor de

şomaj”

4311”Contribuţia unităţii la

asigurările sociale”

4312”Contribuţia personalului la

asigurările sociale”

4371”Contribuţia unităţii la fondul

de şomaj”

4372”Contribuţia personalului la

fondul de şomaj”

4381”Alte datorii sociale”

Contabilitatea decontărilor privind impozitul pe salarii şi a altor fonduri aferente

salariilor se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 44”Bugetul statului, fonduri speciale şi

conturi asimilate”, evidenţiate în pasivul bilanţului, şi prezentate in tabelul nr. 5.

Tabelul nr. 5

CONTURI FOLOSITE PENTRU EVIDENŢIEREA DECONTĂRILOR PRIVIND

IMPOZITUL PE SALARII ŞI A ALTOR CONTRIBUŢII AFERENTE SALARIILOR

Elemente patrimoniale Cont sintetic gradul I Cont sintetic gradul ÎI

PASIV

Grupa:Datorii


Datorii la bugetul statului:

-Impozit pe salarii 444”Impozit pe salarii”

Pagina 29 din 79


-Fonduri speciale 447”Fonduri speciale-taxe

si vărsăminte asimilate”

Contabilitatea cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor cu taxele şi contribuţiile

asupra salariilor se evidenţiază cu ajutorul conturilor din grupele 63”Cheltuieli cu alte

impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”şi 64”Cheltuieli cu personalul”, după cum urmează:

1. Cheltuieli cu impozitele şi taxele

Contul 635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

2. Cheltuieli de personal

Conturi: 641”Cheltuieli cu remuneraţiile personalului”

645”Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”

6451”Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările

sociale”

6452”Cheltuieli privind contribuţia unităţii la ajutorul de

şomaj”

6458”Alte cheltuieli privind asigurările sociale”

2.3.ASPECTE PRIVIND IMPOZITUL PE VENITUL ANUAL GLOBAL

“Impozitul pe venitul anual global reprezintă suma datorată de o persoană fizică

pentru veniturile realizate într-un an fiscal, determinate prin aplicarea cotelor de impunere

asupra venitului anual global impozabil stabilit în condiţiile legii.”4

Sunt supuse impozitului pe venit următoarele câtegorii de venituri:

Veniturile din activităţi independente;

Veniturile din salarii;

Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor;

Veniturile din dividende şi dobânzi;

Veniturile din pensii, pentru suma ce depaşeşte 5.000.000 lei pe lună;

Veniturile din activităţi agricole, definite potrivit legii;

Alte venituri.

În aceste categorii de venituri se include atât veniturile în bani, cât şi echivalentul în

lei a veniturilor în natură.

4Ordonanţa Guvernului României nr. 73 / 1999 privind impozitul pe venit / Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 419 / 31 august 1999, pag.

Pagina 30 din 79


“Venitul anual global impozabil este suma veniturilor nete realizate din activităţi

independente, din salarii, din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi a veniturilor de aceeaşi

natură realizate în strainătate, obţinute de persoanele fizice române, din care se scad

pierderile fiscale reportate şi deducerile personale.”5

Astfel, se supun procedurii de globalizare şi de determinare a impozitului pe venitul

anual global numai veniturile din activităţi independente, veniturile din salarii şi cele din

cedarea folosinţei bunurilor.

Veniturile din dividende şi dobânzi, veniturile din pensii mai mari de 5000000 lei pe

lună, veniturile din activităţi agricole, definite potrivit legii şi cele cuprinse în categoria “alte

venituri” se supun impozitării pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de

venituri impozitul fiind final.

Impozitul pe veniturile din salarii pentru fiecare lună se calculează şi se reţine de către

angajatori cu sediul sau domiciliul în România la data plăţii acestor venituri, indiferent de

perioada la care se referă.

Veniturile în natură se consideră plătite la ultima plată a drepturilor salariale pentru

luna respectivă. Impozitul aferent veniturilor în natură se reţine din salariul primit de angajat

în numerar, pentru aceeaşi lună.

Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia să vireze la bugetul

de stat impozitul calculat şi reţinut pentru o lună la termenul stabilit pentru ultima plată a

drepturilor salariale pentru luna respectivă, dar nu mai târziu de data de 15 inclusiv a lunii

următoare celei pentru care se cuvin aceste drepturi.

Pentru persoanele care au fost angajaţi permanenţi ai plăţitorului în cursul anului şi nu

au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil, angajatorul are

obligaţia să determine venitul anual impozabil din salarii, să calculeze impozitul anual,

precum şi să efectueze regularizarea sumelor ce reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat

la nivelul anului şi impozitul calculat şi reţinut lunar anticipat în cursul anului

fiscal.Persoanele mentionate mai sus nu au obligaţia depunerii la organul fiscal a declaraţiei

de venit anual global. (exemplu anexa x)

Angajaţii permanenţi care au realizat şi alte venituri de natură celor care se

globalizează (venituri din salarii, altele decât cele de la funcţia de bază, venituri din activităţi

independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor) sunt obligaţi să înştiinţeze în scris

angajatorul asupra acestui fapt în perioada 1 – 15 ianuarie a anului următor celui pentru care 5Ordonanţa Guvernului României nr. 73 / 1999 privind impozitul pe venit / Monitorul Oficial al României,partea I,nr. 419 / 31 august 1999, pag.

Pagina 31 din 79


se face regularizarea. Impozitul pe venitul anual global datorat de aceştia este calculat de

organul fiscal pe baza declaraţiei de venit anual global, depusă de contribuabil 30 aprilie, prin

aplicarea cotelor de impunere prevăzute în baremul anual de impunere asupra venitului anual

global impozabil.

Baremul anual de impunere pentru veniturile realizate în anul 2001 este prezentat în

Anexa nr._3_

Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat pentru anul precedent şi emite o

decizie de impunere prin care evidenţiază diferenţele de impozit anual rămase de achitat sau

impozitul anual de restituit. Aceste diferenţe se determină prin scăderea din impozitul anual

datorat a plăţilor anticipate cu titlu de impozit, a reţinerilor la sursă şi a sumelor plătite în

străinătate, cu titlu de impozit şi recunoscute în România, care se deduc din impozitul pe

venit datorat în România (credite fiscale externe), aferente tuturor categoriilor de venituri.

2.4. DOCUMENTAREA OPERAŢIUNILOR PRIVIND SALARIILE

Documentarea, ca procedeu al metodei contabilităţii, este acţiunea de culegere şi

consemnare în documentele economice a datelor privitoare la operaţiile economice dîntr-o

unitate patrimonială, în momentul şi la locul efectuării lor.

Documentele economice sunt acte scrise în care se consemnează operaţiile economice

în momentul, şi de regulă la locul efectuării lor, cu scopul de a servi ca dovadă a infăptuirii

acestor operaţii şi ca bază a înregistrării lor în contabilitate.Documentele economice

constituie suportul material principal al datelor privitoare la operaţiile economice ale

unităţilor patrimoniale.

Marea varietate a datoriilor şi creanţelor faţă de personalul unei unităţi generează o

diversitate de documente primare care consemnează naşterea şi stingerea lor.Astfel:

pentru datoriile şi creanţele ce privesc personalul unităţii se folosesc: state de salarii,

lise de avanz chenzinal, liste de plată pentru concedii de odihnă;

pentru datoriile şi creanţele faţă de bugetul statului se folosesc situaţii de calcul,

centralizatoare, declaraţii (deconturi) lunare, ordine de plată;

pentru datoriile şi creanţele privind asigurările şi protecţia socială se folosesc:

centralizatoare, state de plată, declaraţii, dispoziţii sau ordine de plată.

Statul de salarii serveşte ca:

Pagina 32 din 79


•document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor,al contribuţiei

pentru asigurările sociale,al contribuţiei privind protecţia socială,al contribuţiei pentru

asigurările sociale de sănătate,al impozitului aferent şi al altor datorii;

•document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Statul de salarii se întocmeşte în două exemplare, lunar, pe secţii, ateliere, servicii etc.

de către compartimentul care are această atribuţie, pe baza documentelor de evidenţă a

muncii şi a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale,

pentru muncitorii salarizaţi în acord etc., pe baza fişelor de evidenţă a salariului, a evidenţei şi

a documentelor privind reţinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă,

certificatelor medicale şi se semnează pentru conformitatea exactităţii calculelor de către

persoane care determină salariul cuvenit şi întocmeşte statul de salarii.

Rubrica “Reţineri” a statelor de salarii se completează cu alte feluri de reţineri legale

decât cele nominalizate în formular, ca de exemplu ”Depuneri în cont bancar”, pentru reţineri

pe bază de consimtământ, conform dispoziţiilor legale.

Pentru centralizarea la nivelul unităţii a salariilor şi a elementelor componente ale

acestora, inclusiv a reţinerilor, se utilizează aceleaşi formulare de state de salarii.

Plăţile făcute în cursul lunii, cum sunt avansul chenzinal, lichidările, indemnizaţiile de

concediu etc., se includ în statele de salarii pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor

calculate şi toate reţinerile legale din perioada de decontare respectivă.

Unităţile pot să-şi stabilească, dacă necesităţile interne o cer, o altă machetă a

formularului, dar care să conţină informaţiile necesare în vederea unui eventual control sau în

vederea completării Fişei fiscale 1, respectiv:

•venitul brut;

•contribuţia pentru asigurările sociale;

•contribuţia pentru protecţia socială a şomerilor;

•contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate;

•cheltuieli profesionale;

•venitul net;

•deducerea personală de bază;

•deducerile suplimentare;

•venitul bază de calcul;

•impozitul calculat şi reţinut.

Statul de salarii circulă:

Pagina 33 din 79


•la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata

(exemplarul 1);

•la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii sumelor cuvenite (exemplarul 1);

•la compartimentul financiar–contabil, ca anexa la exemplarul 2 al Registrului de

casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1 împreună cu exemplarul 1 al

borderoului de salarii neridicate);

•la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2 impreună cu

exemplarul 2 al borderoului de salarii neridicate şi “Drepturi băneşti –chenzina a II-a

(extras)” care va servi la acordarea vizei atunci când se solicită pentru plata salariilor

neridicate).

Exemplarul 1 al statului de plată se arhivează la compartimentul financiar–contabil

separat de celelalte acte justificative de plăţi, iar exemplarul 2 la compartimentul care a

întocmit statele de salarii.

Statul de salarii pentru colaboratori serveşte ca :

•document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite colaboratorilor, al contribuţiei

pentru asigurările sociale de sănătate precum şi al impozitului aferent;


Statul de salarii pentru colaboratori se întocmeşte în două exemplare, lunar, pe baza

convenţiei civile de prestări servicii şi se semnează pentru confirmarea exactităţii drepturilor

băneşti de către persoana care întocmeşte documentul.

Plăţile făcute în cursul lunii sub formă de avans se includ în statul de salarii pentru

colaboratori, în vederea cuprinderii întregii sume cuvenite şi pentru calculul impozitului

aferent.

Dacă necesităţile o cer, unităţile pot să îşi stabilească o altă machetă a formularului

care să conţină informaţiile necesare în vederea unui eventual control sau în vederea

completării Fişei fiscale 2, respectiv:

•venitul brut;

•contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate;

•venitul bază de calcul;

•impozitul calculat şi reţinut.

Statul de salarii pentru colaboratori circulă:


(exemplarul 1);

•la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii drepturilor cuvenite (exemplarul 1);

Pagina 34 din 79


•la compartimentul financiar – contabil, ca anexă la exemplarul 2 al Registrului de

casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1 împreuna cu exemplarul 1 al

borderoului de salarii neridicate);

•la compartimentul care a întocmit statul de salarii pentru colaboratori (exemplarul 2

împreună cu exemplarul 2 al borderoului de salarii neridicate, care va servi la acordarea vizei

atunci când se solicită plata drepturilor neridicate).

Exemplarul 1 al statului de salarii pentru colaboratori se arhivează la compartimentul

financiar - contabil, separat de celelalte acte justificative de plăţi şi se păstrează permanent în

arhiva unităţii. Exemplarul 2 se arhivează la compartimentul care a întocmit statul de salarii

pentru colaboratori.

Lista de avans chenzinal serveşte ca:

•document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor ca avansuri

chenzinale;

•document pentru reţinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite;


Acest document se întocmeşte lunar, de compartimentul care are această atribuţie, pe

baza documentelor de evidenţă a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale

prezentate şi se semnează pentru confirmarea exactităţii calculelor de persoana care a calculat

avansurile chenzinale şi a întocmit lista.

Lista de avans chenzinal circulă:

•la persoanele autorizate să exercite controlul financiar - preventiv şi să aprobe plata

(exemplarul 1);

•la casieria unităţii împreună cu “Drepturi băneşti – chenzina I(extras)”, pentru

efectuarea plăţii avansurilor cuvenite (exemplarul 1);

•la compartimentul financiar - contabil, ca anexa la exemplarul 2 al Registrului de

casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);

•la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor

de salarii la sfârşitul lunii (exemplarul 2).

Exemplarul 1 al listei de avans chenzinal se arhivează la compartimentul financiar-

contabil, ca anexa la exemplarul 2 al Registrului de casă, iar exemplarul 2 la compartimentul

care a întocmit lista de avans.

“Drepturi băneşti-chenzina I (extras)” si “Drepturi băneşti-chenzina II(extras)” sunt

formulare care servesc ca documente pentru plata drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor .

Pagina 35 din 79


Aceste formulare se întocmesc în două exemplare, de compartimentul care are

atribuţia de calcul a drepturilor băneşti ale salariaţilor, însoţesc orice plată a acestora şi se

semnează pentru exactitatea sumelor de persoana care a calculat drepturile băneşti.

Datele de identificare ale salariatului sunt prezentate în antetul formularului, prin

informaţiile furnizate de rubrica ”Număr”, acesta fiind format din două grupe de cifre, din

care prima reprezintă numărul curent al lunii şi anul pentru care se face plata, iar a două

grupă reprezintă marca salariatului şi este urmată de numele şi prenumele acestuia.

Formularele poartă semnătura persoanelor autorizate să verifice concordanţa deplină

dintre acestea şi documentele care au stat la baza întocmirii lor.

Ambele exemplare ale extrasului, împreuna cu drepturile băneşti se introduc în plicul

care se înmânează salariatului. Acesta verifică concordanţa sumei primite cu rubrica”Total de

plată”, semnează exemplarul 1 şi îl restituie casierului plăţitor.

Formularul “Drepturi băneşti-chenzina I(extras)” se utilizează la acordarea avansului,

premiilor, indemnizaţiilor pentru concediul de odihnă sau a altor plăţi, în cursul lunii, iar

formularul “Drepturi băneşti-chenzina II (extras)” se utilizează pentru plata chenzinei a II-a .

În cazul când plata salariilor s-a efectuat de casierul unităţii, iar salariile nu au fost

ridicate, în rubrica “Primit suma din drepturi băneşti-chenzina II(extras}” se menţionează

“depus cu chitanţa nr…”, întocmindu-se un borderou cu salariile neridicate, în două

exemplare, care cuprinde datele de identificare ale persoanei şi suma pe care nu a ridicat-o.

Formularele circulă:

•la casieria unităţii sau casierii plătitori pentru efectuarea plăţii drepturilor băneşti ale

salariatilor;

•la compartimentul financiar - contabil, ca anexa la exemplarul 1 a documentelor care

servesc la stabilirea drepturilor cuvenite salariaţilor (stat de salarii, lista de avans chenzinal,

lista de indemnizaţii pentru concediul de odihnă etc.).

Exemplarul 1 al formularelor se arhivează la compartimentul financiar – contabil iar

exemplarul 2 rămâne la salariat.

Situaţia salariilor achitate prin carduri

Dacă salariile se achită prin intermediul cardurilor,unitatea întocmeşte şi înaintează

băncii o situaţie pentru alimentarea conturilor de carduri ale salariaţilor.Această situaţie

cuprinde următoarele date:

•numele şi prenumele salariatului ;

•numărul cardului ;

•numărul contului curent ;

Pagina 36 din 79


•suma ;

Fişă de evidenţă a salariilor se întocmeşte în două formulare: formularul cod 14-5-2 şi

formularul cod 14-5-2/a.

Formularul cod 14-5-2 serveşte ca:

•document pentru evidenţa timpului lucrat efectiv şi a salariilor în vederea calculării

indemnizaţiilor pentru concediul de odihnă;

•document de evidentă a sumelor care se reţin eşalonat (rate, chirii, popriri etc.).

Formularul se foloseşte corelat cu statul de salarii. Se întocmeşte într-un exemplar,

lunar, de compartimentul care are atribuţii de calcul şi stabilire a drepturilor salariale, pe baza

statelor de salarii.

Coloanele de reţineri ale formularului se completează cu sumele a căror reţinere

urmează a se face eşalonat, pe luni, pe baza contractelor sau pe baza altor documente legale.

În cazul în care într-o lună, suma efectiv reţinută nu corespunde cu cea înscrisă în

formular, suma efectiv reţinută se înscrie în aceeaşi rubrică, alături sau sub suma trecută pe

baza contractului sau a altui document legal.

Acest formular nu circulă, fiind document de înregistrare.

Se arhivează la compartimentul unde se întocmeşte.

Formularul cod 14-5-2/a serveşte ca:

•document pentru evidenţa timpului lucrat efectiv şi a timpului nelucrat;

•document pentru stabilirea drepturilor privind salariile, indemnizaţiile de conducere,

indemnizaţiile pentru concediul de odihnă, sporurile şi premiile;

•document în care se stabilesc diminuările de salarii şi reţinerile efective, ca urmare a

nerealizării indicatorilor care condiţionează plata salariilor;

•document în care se consemnează sumele restituite ca urmare a realizării ulterioare a

indicatorilor care condiţionează plata salariilor;

•document de evidenţă a sumelor care se reţin din salarii potrivit dispoziţiilor legale

(rate, chirii, popriri etc.);

•document care stă la baza completării statului de salarii .

Formularul se întocmeşte într-un exemplar, lunar, de compartimentul care are atribuţii

de calcul şi stabilire a drepturilor de salarii pe baza documentelor de evidenţă a muncii şi a

timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale.

Coloanele de reţineri ale formularului se completează cu sumele a căror reţinere

urmează a se face eşalonat pe luni, pe baza contractelor sau a altor documente legale.

Pagina 37 din 79


În cazul în care suma efectiv reţinută nu corespunde cu cea înscrisă în formular, suma

efectiv reţinută se înscrie în aceeaşi rubrică, alături sau sub suma trecută pe baza contractului

sau a altui document legal.

Acest formular nu circulă, fiind document de înregistrare, şi se arhivează la

compartimentul unde se întocmeşte.

Centralizatorul statelor de salarii

În unităţile în care se întocmesc mai multe state de salarii, pentru fiecare secţie,

atelier, sector, acestea se centralizează la nivelul unităţii pentru înregistrarea în contabilitate şi

calculul contribuţiilor datorate la bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor sociale de

sănătate, bugetul fondului de şomaj, precum şi calculul altor contribuţii.

Se întocmeşte în două exemplare în compartimentul care are atribuţii de stabilirea

drepturilor salariale pe baza statelor de salarii. Un exemplar se predă la contabilitate iar

celălalt se păstrează la compartimentul în care s-a întocmit.

Lista de indemnizaţii pentru concediul de odihnă serveşte ca:

•document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizaţiile cuvenite salariaţilor, pe

timpul efectuării concediului de odihnă;


Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura plecării personalului în concediul de

odihnă, de compartimentul care are această atribuţie, pe baza datelor din fişa de evidenţă a

salariilor şi se semnează pentru confirmarea realităţii datelor şi exactităţii calculelor de

persoana care a calculat indemnizaţiile şi a întocmit lista.

Lista de indemnizaţii pentru concediul de odihnă circulă:


(exemplarul 1);

•la casieria unităţii împreună cu “Drepturi băneşti-chenzina a II-a(extras)” pentru

efectuarea plăţii (exemplarul 1);

•la compartimentul financiar – contabil, ca anexa la exemplarul 2 al Registrului de

casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);

•la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor

de salarii la sfârşitul lunii (exemplarul 2).

Exemplarul 1 al documentului se arhivează la compartimentul financiar – contabil, iar

exemplarul 2 se arhivează la compartimentul care a întocmit lista.

Pagina 38 din 79


Desfăşurătorul indemnizaţiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat serveşte ca

document de centralizare a zilelor lucrătoare de concediu medical, a cazurilor pentru proteze,

decese, precum şi a indemnizaţiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat.

Documentul se întocmeşte într-un exemplar, de compartimentul financiar – contabil,

la sfârşitul fiecărei luni, pe baza certificatelor medicale şi a statelor de salarii şi nu circulă,

fiind document de înregistrare.

Acest document se arhivează la compartimentul financiar – contabil, anexat la

dispoziţia de plată privind asigurările sociale.

Fişă fiscală 1 se utilizează pentru declararea modului de calcul şi de reţinere a

impozitului pe veniturile din salarii pentru funcţia de bază.

Se întocmeşte de angajator în trei exemplare, astfel:

•exemplarul Fişei fiscale 1 cu specificaţia “original pentru angajator”;

•exemplarul Fişei fiscale 1 cu specificaţia “copie pentru unitatea fiscală”;

•exemplarul Fişei fiscale 1 cu specificaţia “copie pentru angajat”.

Fişa fiscală 1 circulă:

•un exemplar la angajator;

•un exemplar la organul fiscal;

•un exemplar la angajat.

Un exemplar al Fişei fiscale 1 se arhivează la angajator iar un exemplar la organul

fiscal.

Fişă fiscală 2 se utilizează pentru declararea modului de calcul a impozitului pe

veniturile din salarii, altele decât cele de la funcţia de bază.

Fisă fiscala 2 se completează de plătitorii de venituri din salarii, altele decât cele de la

funcţia de bază, pentru fiecare persoană care obţine venituri de aceasta natură.

Acest formular se completează în trei exemplare, astfel:

•exemplarul Fişei fiscale 2 cu specificaţia “original pentru angajator” rămâne la

plătitorii de venituri;

•exemplarul Fişei fiscale 2 cu specificaţia “copie pentru unitatea fiscală” se depune la

unitatea fiscală competentă;

•exemplarul Fişei fiscale 2 cu specificaţia “copie pentru angajat” se transmite

angajatului.

Un exemplar din acest formular se arhivează la angajator iar un alt exemplar se

transmite la organul fiscal.

Pagina 39 din 79


Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către

bugetul asigurărilor sociale.

Asigurarea evidenţei nominale a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul

asigurărilor de stat se realizează pe baza Declaraţiei privind evidenţa nominală a asiguraţilor

şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale.

Obligaţia de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat este reprezentată de

contribuţia de asigurări sociale.

Declaraţia se depune lunar, la data stabilită de casa teritorială de pensii în raza căreia

îşi are sediul angajatorul persoana juridică sau domiciliul angajatorul persoana fizică. Această

declaraţie se depune pe suport de hârtie. Angajatorii care au un număr mediu lunar de

salariaţi mai mare de 20 depun obligatoriu această declaraţie şi pe suport magnetic sau

electronic, în formatul prevăzut în “Instrucţiunile pentru transmiterea pe cale electronică a

Declaraţiei privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul

asigurărilor sociale”.

Prima declaraţie depusă la casa teritorială de pensii reprezintă înregistrarea în sistemul

public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale a asiguraţilor, pentru care angajatorii au

obligaţia prevazută de lege de a calcula, reţine şi vira contribuţia individuală de asigurări

sociale.

Declaraţia privind obligaţiile de plată către bugetul Fondului pentru plata ajutorului de

şomaj.

Persoanele juridice şi fizice având calitatea de angajatori, care, potrivit legii au

obligaţii de plată la bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj trebuie să declare lunar

aceste obligaţii.

Declaraţia lunară se depune în termen de 20 de zile calendaristice de la expirarea lunii

pentru care se datorează contribuţiile, odată cu dovada efectuării plăţii acestora, la Agenţia

Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau, după caz, a municipiului Bucureşti, în a

cărei rază teritorială se află sediul social al angajatorului persoană juridică sau domiciliul

angajatorului persoană fizică.

Declaraţia lunară se întocmeşte în două exemplare. Un exemplar se depune la Agenţia

Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau, după caz, a municipiului Bucureşti,

inclusive prin poştă sau sistem electronic şi este, potrivit legii, documentul de evidenţă ce

reprezintă titlul de creanţă. Al doilea exemplar al declaraţiei rămâne la angajator şi se

arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Declaraţia privind obligaţiile de plată la Fondul de asigurări de sănătate

Pagina 40 din 79


Persoanele juridice şi fizice, având calitatea de angajatori, care, potrivit legii au

obligaţia de plată a contribuţiei la Fondul de asigurări sociale de sănătate, trebuie să declare

lunar aceste obligaţii.

Declaratia lunară cuprinde contribuţia datorată de angajator, contribuţia datorată de

asiguraţi şi contribuţia datorată de persoanele care se afla în concediu medical, concediu de

maternitate şi concediu pentru îngrijirea copilului bolnav şi care se suportă din contribuţia

angajatorului la asigurările sociale.

La Declaraţia lunară se anexează Lista nominală cu angajaţii care intră şi ies din

activitate în cursul lunii pentru care se face raportarea.

Declaraţia lunară se depune în termen de 20 de zile calendaristice de la expirarea lunii

pentru care se datorează contribuţiile, odată cu dovada efectuării plăţii acestora, la Casa

Judeţeana de Asigurări de sănătate, sau, după caz, a municipiului Bucureşti, în a cărei raza

teritorială se află sediul social al angajatorului persoană juridică sau domiciliul angajatorului

persoană fizică.

Declaraţia lunară se întocmeşte în două exemplare. Un exemplar se depune la Casa

Judeţeană de Asigurări de sănătate, sau, după caz, a municipiului Bucureşti, inclusiv prin

poşta sau sistem electronic şi este, potrivit legii, documentul de evidenţă ce reprezintă titlul

de creanţă. Al doilea exemplar al declaraţiei rămâne la angajator şi se arhivează la

compartimentul financiar-contabil.

2.5. REFLECTAREA DREPTURILOR SALARIALE ŞI A CONTRIBUŢIILOR

ASUPRA ACESTORA ÎN SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE

Situaţiile financiare anuale sunt documentele principale ale evidenţei contabile a

societăţilor comerciale, care, potrivit Legii contabilităţii nr.82/1991 şi prevederilor H.G.

nr.627/1995 sunt obligatoriu de întocmit şi de depus la unităţile teritoriale ale Ministerului

Finanţelor Publice în termenele stabilite.

Situaţiile financiare anuale se compun din: bilanţ, cont de profit şi pierdere, note

explicative privind patrimoniul şi activitatea societăţii. Pentru întocmirea acestora se au în

vedere regulile cu caracter general privind activitatea contabilă.

Drepturile salariale şi contribuţiile asupra acestora se reflectă în Bilanţ, unde se trec

soldurile conturilor utilizate pentru înregistrarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor asupra

acestora, în Contul de profit şi pierdere, sub forma cheltuielilor cu remuneraţiile personalului,

Pagina 41 din 79


a cheltuielilor privind asigurările şi protecţia socială şi a cheltuielilor cu alte taxe asupra

salariilor şi în Nota 3 ”Situaţia creanţelor şi datoriilor” unde sunt reflectate creanţele în

legatură cu personalul şi asigurările sociale, alte creanţe faţă de stat şi instituţii publice în

legatură cu salariile, datoriile cu personalul şi asigurările sociale, precum şi alte datorii faţă de

stat şi instituţii publice în legătură cu salariile.

Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă activul şi pasivul

societăţii comerciale la închiderea exerciţiului precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.

În activul bilanţului, în grupa II”Active circulante”, la postul “Alte creanţe” sunt

reflectate soldurile următoarelor conturi:

Contul 425”Avansuri acordate personalului”

Contul 4282”Alte creanţe în legatură cu personalul”

Contul 4382”Alte creanţe sociale”

Sunt reflectate deasemenea sumele virate în plus la contribuţiile unităţii şi ale

personalului la asigurările sociale, la fondul de şomaj şi la asigurările sociale de sănătate,

respectiv soldurile debitoare ale conturilor 431”Asigurări sociale” şi 437”Ajutor de şomaj”,

sumele virate în plus la impozitul pe veniturile din salarii şi la fondurile speciale, respectiv

soldurile debitoare ale conturilor 444”Impozitul pe veniturile din salarii” şi 447”Fonduri

speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”.

În pasivul bilanţului, la grupa III”Datorii” la postul “Alte datorii” sunt reflectate

soldurile următoarelor conturi:

Contul 421”Personal – remuneraţii datorate”

Contul 423”Personal-ajutoare materiale datorate”

Contul 424”Participarea personalului la profit”

Contul 426”Drepturi de personal neridicate”

Contul 427”Reţineri din remuneraţii datorate terţilor”

Contul 4281”Alte datorii în legatură cu personalul”

Contul 431”Asigurări sociale”

Contul 437”Ajutor de şomaj”

Contul 4381”Alte datorii sociale”

Contul 444”Impozitul pe venitul din salarii”

Contul 447”Fonduri speciale – taxe si vărsăminte asimilate”

Contul de profit şi pierdere cuprinde totalitatea veniturilor realizate, a cheltuielilor

efectuate şi a rezultatelor obţinute (profit sau pierdere). Datele se preiau din rulajele debitoare

Pagina 42 din 79


ale conturilor de cheltuieli, respectiv din rulajele creditoare ale conturilor de venituri,

cumulate de la începutul anului.

În grupa II”Cheltuieli pentru exploatare” sunt reflectate drepturile salariale şi

contribuţiile asupra acestora în următoarele posturi:

•Cheltuieli cu impozite, taxe si vărsăminte asimilate (ct. 635), care preia rulajul

debitor al contului 635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” ce reprezintă

contribuţia unităţii la Fondul de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap;

•Cheltuieli cu remuneraţiile personalului (ct. 641), care preia rulajul debitor al

contului 641”Cheltuieli cu salariile personalului”

•Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială (ct. 645),care preia rulajele

debitoare ale conturilor:

6451”Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale”

6452”Cheltuieli privind contribuţia unităţii la ajutorul de şomaj”

6458”Alte cheltuieli privind asigurările sociale”

Nota 3 “Situaţia creanţelor si datoriilor” cuprinde totalitatea creanţelor şi datoriilor

unităţii existente la închiderea exerciţiului precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Datele

se preiau din soldurile debitoare ale conturilor de creanţe, respectiv din soldurile creditoare

ale conturilor de datorii.

În grupa “Creanţe din active circulante” sunt reflectate creanţele în legatura cu

personalul şi asigurările sociale, precum şi creanţele faţă de stat şi instituţii publice în

legatura cu salariile, în următoarele posturi:

Creanţe – personal şi asigurări sociale (ct. 425+4282+431+437+4382) care preia

soldurile finale debitoare ale următoarelor conturi:

Contul425”Avansuri acordate personalului”

Contul4282”Alte creanţe în legatura cu personalul”

Contul431”Asigurări sociale”

Contul4311”Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

Contul4312”Contribuţia personalului la asigurările sociale”

Contul437”Ajutor de şomaj”

Contul4371”Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

Contul4372”Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

Contul4382”Alte creanţe sociale”

Alte creanţe cu statul şi instituţii publice (ct. 444+447) care preia soldurile finale

debitoare ale următoarelor conturi:

Pagina 43 din 79


Contul444”Impozitul pe venitul din salarii”

Contul447”Fonduri speciale – taxe si vărsăminte asimilate”

În grupa “Alte datorii”sunt reflectate datoriile faţă de personal şi asigurările sociale,

precum şi alte datorii faţă de stat şi instituţii publice în legatură cu salariile, în următoarele

posturi:

Datorii cu personalul şi asigurările

sociale(ct.421+423+424+426+427+4281+431+437+4381) unde sunt preluate soldurile finale

creditoare ale următoarelor conturi:

Contul421”Personal – remuneraţii datorate”

Contul423”Personal – ajutoare materiale datorate’

Contul424”Participarea personalului la profit”

Contul426”Drepturi de personal neridicate”

Contul427”Reţineri din remuneraţii datorate terţilor”

Contul4281”Alte datorii în legatura cu personalul”


Contul4311”Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

Contul4312”Contribuţia personalului la asigurările sociale”


Contul4371”Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

Contul4372”Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

Contul4381”Alte datorii sociale”

Alte datorii faţă de stat şi instituţii publice (ct.444+447), unde sunt preluate soldurile

finale creditoare ale următoarelor conturi:


Contul447”Fonduri speciale – taxe si vărsăminte asimilate”

În condiţiile aplicarii sistemului contabil armonizat cu normele europene şi cu

standardele internaţionale de contabilitate, drepturile salariale şi contribuţiile asupra acestora

se reflectă în Bilanţ, în Contul de profit şi pierdere, în Situaţia fluxurilor de trezorerie, precum

şi în Nota 5”Situaţia creanţelor si datoriilor”.

În activul bilanţului, în grupa II”Active circulante”, subgrupa “Creanţe”, la postul

“Alte creanţe”, sunt reflectate soldurile finale debitoare ale următoarelor conturi:



Pagina 44 din 79






Contul447”Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”

În pasivul bilanţului, la grupa III”Datorii”, datoriile unităţii faţă de salariaţi, faţă de

bugetul asigurărilor sociale, asigurărilor sociale de sănătate şi bugetul fondului de şomaj,

precum şi alte datorii ale unităţii faţă de stat şi instituţii publice în legatură cu salariile sunt

reflectate în două subgrupe: “Datorii ce trebuie plătite într-o perioada de un an” şi “Datorii ce

trebuie plătite într-o perioada mai mare de un an”. La fiecare din aceste două subgrupe, la

postul “Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale”,sunt

preluate soldurile finale creditoare ale următoarelor conturi:


Contul423”Personal – ajutoare materiale datorate”




Contul4281”Alte datorii în legătura cu personalul”





Contul 447”Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”

În Contul de profit şi pierdere datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de

cheltuieli, respectiv din rulajele creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la începutul

anului.

În grupa II”Cheltuieli pentru exploatare”, drepturile salariale şi contribuţiile asupra

acestora sunt reflectate în următoarele posturi:

Salarii (ct.641 – 7414), care preia rulajele debitoare cumulate ale contului

641”Cheltuieli cu remuneraţiile personalului” din care se scad rulajele creditoare cumulate

ale contului 7414”Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului”

Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct.645 – 7415), care preia rulajele

debitoare cumulate ale contului 645”Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” din

Pagina 45 din 79


care se scad rulajele creditoare cumulate ale contului 7415”Venituri din subvenţii de

exploatare pentru asigurări şi protecţie socială”

Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct.635), care preia rulajele

debitoare cumulate ale contului 635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

Situaţia fluxurilor de trezorerie cuprinde fluxurile de numerar, respectiv total încasări

şi total plăţi, corespunzătoare celor trei grupe de activităţi: de exploatare, de investiţii şi de

finanţare.

Drepturile salariale şi contribuţiile asupra acestora reprezintă plăţi în activitatea de

exploatare şi sunt reflectate în “Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare” la “Total

plăţi”.Datele sunt preluate din fişele conturilor de trezorerie prin care s-au derulat operaţiuni

de plăţi, extrase din Registrul cartea mare, după cum urmează:

•Plăţi către salariaţi privind salariile, care preia sumele cumulate creditoare ale

contului 5311”Casă în lei”, în corespondenţă cu conturile:

421”Personal – remuneraţii datorate”;

425”Avansuri acordate personalului”.

•Plăţi privind asigurările sociale şi protecţia socială, care preia sumele cumulate

creditoare ale contului 5121”Conturi la bănci în lei”, în corespondenţa cu următoarele

conturi:

4311”Contribuţia unităţii la asigurările sociale”;

4312”Contribuţia personalului pentru asigurările sociale”;

4313”Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”;

4314”Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”;

4371”Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”;

4372”Contribuţia personalului la fondul de şomaj”;

4381”Alte datorii sociale”.

•Plăţi privind impozitele şi taxele, care preia sumele cumulate creditoare ale contului

5121”Conturi la bănci în lei”, în corespondenta cu următoarele conturi:

444”Impozitul pe venitul din salarii”;

447”Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”.

În Nota 5”Situaţia creanţelor şi datoriilor”, datele se preiau din soldurile debitoare ale

conturilor de creanţe, respectiv din soldurile creditoare ale conturilor de datorii.

Pagina 46 din 79


În grupa II”Creanţe din active circulante” sunt reflectate creanţele unităţii faţă de

personal, faţă de asigurările sociale, precum şi faţă de stat şi diferite instituţii publice în

legatură cu salariile, în următoarele posturi:

•Creanţe – personal şi asigurări sociale (ct.425+4282+431+437+4382), care preia

soldurile debitoare ale următoarelor conturi:






•Alte creanţe cu statul şi instituţii publice (ct.444+447), care preia soldurile debitoare

ale următoarelor conturi:



În grupa “Alte datorii” sunt reflectate datoriile unităţii faţă de personal, asigurări

sociale, stat şi instituţii publice, în legatură cu salariile, în următoarele posturi:

•Datorii cu personalul şi asigurările sociale

(ct.421+423+424+426+427+4281+431+437+ 4381), unde sunt preluate soldurile creditoare

ale următoarelor conturi:


Contul423”Personal – ajutoare materiale datorate”




Contul4281”Alte datorii în legatură cu personalul”




•Alte datorii faţă de stat şi instituţii publice (ct.444+447), unde sunt preluate soldurile

creditoare ale următoarelor conturi:



Pagina 47 din 79


CAPITOLUL 3

CONTABILITATEA DREPTURILOR SALARIALE ŞI A CONTRIBUŢIILOR

ASUPRA ACESTORA ŞI OPERAŢII AFERENTE

3.1 PREZENTAREA CONTURILOR PRIVIND SALARIILE ŞI ALTE DREPTURI

ASIMILATE

Pentru evidenţa datoriilor şi creanţelor faţă de personal se folosesc conturile din grupa

42”Personal şi conturi asimilate”, şi anume:

421”Personal – remuneraţii datorate”

423”Personal – ajutoare materiale datorate”

424”Participarea personalului la profit”

425”Avansuri acordate personalului”

426”Drepturi de personal neridicate”

427”Reţineri din remuneraţii datorate terţilor”

428”Alte datorii şi creanţe în legatură cu personalul”

4281”Alte datorii în legatură cu personalul”

4282”Alte creanţe în legatură cu personalul”

Contul 421”Personal – remuneraţii datorate”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu personalul pentru salariile

cuvenite acestuia în bani sau în natură, inclusive a adaosurilor şi a premiilor achitate din

fondul de salarii.

Acest cont poate fi caracterizat astfel:

•după conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

•după funcţia contabilă este un cont de pasiv;

•se creditează cu salariile şi alte drepturi cuvenite salariaţilor;

•se debitează cu salariile nete achitate personalului, cu reţinerile din salarii şi cu

salariile neridicate;

•soldul creditor reprezintă sumele datorate salariaţilor;

•evidenţa analitică a salariilor datorate se realizează prin statele de salarii lunare.

Contul 423”Personal – ajutoare materiale datorate”

Pagina 48 din 79


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajutoarelor pentru incapacitate temporară de

muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces şi a altor ajutoare datorate.




•se creditează cu sumele datorate personalului pe seama asigurărilor sociale, precum

şi cu cele acordate, potrivit legii, pentru protecţia socială;

•se debitează cu sumele plătite ca ajutoare materiale, cu reţinerile din acestea şi cu

sumele neridicate de salariaţi;

•soldul creditor reprezintă sumele datorate salariaţilor;

•evidenţa analitică a ajutoarelor materiale datorate se realizează prin statele de

ajutoare materiale.

Contul 424”Participarea personalului la profit”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa stimulentelor cuvenite personalului din profit.




•se creditează cu sumele datorate salariaţilor pe seama fondului de participare la

profit;

•se debitează cu sumele achitate salariaţilor şi impozitul reţinut;

•soldul creditor reprezintă sumele datorate personalului;

•evidenţa analitică se realizează cu ajutorul listelor de plată a sumelor.

Contul 425”Avansuri acordate personalului”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa avansurilor acordate personalului unităţii.

Contul poate fi caracterizat astfel:

•după conţinutul economic este un cont de creanţe;

•după funcţia contabilă este un cont de activ;

•se debitează cu avansurile din salariu acordate salariaţilor;

•se creditează la sfârşitul lunii cu sumele reţinute pe statele de salarii sau ajutoare

materiale reprezentând avansuri acordate;

•soldul debitor reprezintă avansurile plătite;

Pagina 49 din 79


•evidenţa analitică este reprezentată de listele de avans.

Contul 426”Drepturi de personal neridicate”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa drepturilor de personal neridicate de salariat

în termenul legal.




•se creditează cu sumele datorate personalului, dar neridicate;

•se debitează cu sumele achitate personalului şi drepturile de personal neridicate,

prescrise;

•soldul creditor reprezintă drepturi de personal neridicate;

•se dezvoltă în analitic pe salariaţi care nu şi-au ridicat drepturile.

Contul 427”Reţineri din remuneraţii datorate terţilor”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reţinerilor şi popririlor din remuneraţii

datorate terţilor.




•se creditează cu sumele reţinute de la salariaţi datorate terţilor, reprezentând chirii,

cumparări cu plata în rate şi alte obligaţii faţă de terţi;

•se debitează cu sumele achitate terţilor, reprezentând reţineri sau popriri din salarii;

•soldul creditor reprezintă sumele reţinute de la salariaţi, datorate terţilor;

•se dezvoltă în analitic pe fiecare beneficiar de reţineri.

Contul 4281”Alte datorii în legatură cu personalul”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu salariaţii la închiderea

exerciţiului, pentru a permite înregistrarea cheltuielilor aferente exerciţiului expirat, precum

şi a altor datorii în raporturile cu personalul.




Pagina 50 din 79


•se creditează cu sumele datorate personalului, legate de drepturile de salarizare;

•se debitează cu sumele achitate personalului, evidenţiate anterior în acest cont;

•soldul creditor reprezintă sumele datorate de unitate salariaţilor;

•se dezvoltă pe analitice deschise pe salariaţi pentru care unitatea are obligaţii de

plată.

Contul 4282”Alte creanţe în legatura cu personalul”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu salariaţii la închiderea

exerciţiului pentru a permite înregistrarea veniturilor aferente exerciţiului expirat şi a altor

creanţe în raporturile cu personalul.




•se debitează cu sumele datorate de personal reprezentând chirii şi consumuri care se

fac venit pentru unitate, precum şi cu sumele datorate de personal legate de drepturile băneşti

cuvenite unităţii;

•se creditează cu sumele încasate de la salariaţi evidenţiate anterior în acest cont;

•soldul debitor reprezintă sumele datorate de salariaţi;

•se dezvoltă în analitic pe salariaţi care au datorii faţă de unitate.

3.2.PREZENTAREA CONTURILOR PRIVIND CONTRIBUŢIILE ASUPRA

SALARIILOR

Agenţii economici care folosesc forţa de muncă asigură protecţia salariaţilor prin

sistemul asigurărilor sociale şi al fondurilor speciale pentru ajutorul de şomaj.

Conturile care evidenţiază datoriile privind contribuţiile unităţii şi ale personalului la

asigurările sociale, la fondul de şomaj, precum şi alte datorii şi creanţe sociale sunt cuprinse

în grupa 43”Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi asimilate”. Aceste conturi sunt:

431”Asigurări sociale”

4311”Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

4312”Contribuţia personalului la asigurările sociale”

437”Ajutor de şomaj”

4371”Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

4372”Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

Pagina 51 din 79


438”Alte datorii şi creanţe sociale”



Contabilitatea decontărilor privind contribuţia unităţii la asigurările sociale se

realizează cu ajutorul contului 4311”Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

Acest cont se caracterizează astfel:



•se creditează cu contribuţia unităţii la asigurările sociale şi la asigurările sociale de

sănătate;

•se debitează cu sumele datorate personalului ce se suportă din asigurările sociale şi

cu plata datoriilor la asigurările sociale;……………..

•soldul creditor reprezintă sumele datorate la asigurările sociale;

•se dezvoltă în analitic astfel:

4311.01”Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

4311.02”Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate”

4311.03”Contribuţia asiguratului la asigurările sociale de sănătate”

În cazuri excepţionale, acest cont poate prezenta temporar, la sfârşitul lunii, şi sold

debitor, reprezentând diferenţa de încasat de la bugetul asigurărilor sociale, în situaţia în care

ajutoarele materiale acordate salariaţilor depăşesc contribuţia unităţii la asigurările sociale.

Din aceasta cauză se pune în discuţie funcţia contabilă a acestui cont, în sensul de a fi

considerat bifuncţional.

Contabilitatea decontărilor privind contribuţia personalului la asigurările sociale se

realizează cu ajutorul contului 4312”Contribuţia personalului la asigurările sociale”




•se creditează cu contribuţia personalului la asigurările sociale;

•se debitează cu sumele virate asigurărilor sociale;

•soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale ca şi contribuţie a

personalului la asigurările sociale;

•nu necesită dezvoltare analitică.

Pagina 52 din 79


Contribuţia privind fondurile speciale pentru ajutorul de şomaj, este la fel ca şi

contribuţia pentru asigurările sociale, de două feluri;

•contribuţia unităţii la fondul de şomaj;

•contribuţia personalului la fondul de şomaj.

Contabilitatea contribuţiei unităţii la fondul de şomaj se realizează cu ajutorul

contului

4371”Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”, care:


•după funcţia contabilă este un cont de datorii;

•se creditează cu contribuţia datorată de unitate la fondul de şomaj;

•se debitează cu sumele virate pentru fondul de şomaj;

•soldul creditor reprezintă sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de

şomaj;


Contabilitatea decontărilor privind contribuţia personalului la fondul de şomaj se

realizează cu ajutorul contului 4372”Contribuţia personalului la fondul de şomaj”, care:



•se creditează cu sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de şomaj;

•se debitează cu sumele virate sau plătite reprezentând contribuţia personalului pentru

fondul de şomaj;

•soldul creditor reprezintă sumele datorate de salariaţi pentru constituirea fondului de

şomaj;


Pentru ţinerea evidenţei datoriilor de achitat sau a creanţelor de încasat în contul

asigurărilor sociale aferente exerciţiului în curs, precum şi a plăţii acestora, se foloseşte

contul 438”Alte datorii şi creanţe sociale”. Acest cont se dezvoltă pe două conturi sintetice de

gradul II, şi anume:



Pagina 53 din 79


Contul 4381”Alte datorii sociale”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa datoriilor de achitat în contul asigurărilor

sociale aferente exerciţiului în curs, precum şi a plăţii acestora.

Se caracterizează astfel:



•se creditează cu sumele datorate asigurărilor sociale din operaţii diverse;

•se debitează cu sumele virate asigurărilor sociale, reflectate anterior ca alte datorii

sociale;

•soldul creditor reprezintă sumele datorate bugetului asigurărilor sociale;

•se dezvoltă în analitic pe categorii de datorii.

Contul 4382”Alte creanţe sociale”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa creanţelor de încasat în contul asigurărilor sociale

aferente exerciţiului în curs, precum şi a încasării acestora.

Poate fi caracterizat astfel:



•se debitează cu alte sume de recuperat de la bugetul asigurărilor sociale şi de la

fondul de şomaj;

•se creditează cu sumele încasate de la bugetul asigurărilor sociale şi de la fondul de

şomaj reflectate ca alte creanţe sociale;

•soldul debitor reprezintă sumele ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor

sociale şi de la fondul de şomaj;

•se dezvoltă în analitic pe categorii de creanţe.

3.3. CONTABILITATEA IMPOZITELOR, TAXELOR ŞI VĂRSĂMINTELOR

ASIMILATE SALARIILOR

Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului, a fondurilor speciale şi a operaţiunilor

asimilate acestora se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 44 a planului de conturi,

intitulată “Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate”

Pagina 54 din 79


O reţinere din drepturile salariale ale angajaţilor, precum şi din veniturile

colaboratorilor de orice natură, o reprezintă impozitul pe venitul din salarii. Contabilitatea

impozitului pe venitul din salarii se realizează cu ajutorul contului 444”Impozitul pe venitul

din salarii”, care:

•după conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, provenite din

reţinerile din salariile personalului şi ale colaboratorilor externi;


•se creditează cu sumele datorate bugetului statului ca impozit pe veniturile din

salarii, reţinut din drepturile salariale ale angajaţilor şi colaboratorilor unităţii;

•se debitează cu sumele virate la buget, reprezentând impozitul pe veniturile din

salarii şi alte drepturi similare;

•soldul creditor reprezintă sumele datorate bugetului ca impozit pe veniturile din

salarii;

•nu necesită evidenţa analitică.

Agenţii economici datorează unor organisme publice sume constituite în mod special,

cu anumite destinaţii prevăzute de lege, care sunt cunoscute sub denumirea de fonduri

speciale. Dintre aceste sume, contribuţia la Fondul de solidaritate socială pentru persoanele

cu handicap se constituie în cote procentuale (2%) aplicate asupra sumelor brute ce se plătesc

ca salarii şi alte drepturi salariale persoanelor fizice, potrivit statelor de plată.

Contabilitatea obligaţiilor şi decontărilor cu privire la fondurile speciale se realizează

cu ajutorul contului 447”Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” , care



•se creditează cu obligaţiile şi vărsămintele de efectuat către diferite organisme

publice;

•se debitează cu plăţile efectuate către organismele publice sub forma de taxe şi

vărsăminte datorate acestora;

•soldul creditor reprezintă sumele datorate de unitate organismelor publice;

•se dezvoltă în analitic pe feluri de fonduri speciale.

Pagina 55 din 79


3.4.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PRIVIND SALARIILE ŞI

CONTRIBUŢIILE ASUPRA ACESTORA

Pentru muncă prestată de către personalul angajat, unităţile economice datorează

acestuia salarii. Pe lângă salariile cuvenite se mai plătesc salariaţilor prime sau sporuri de

diferite feluri.

Toate datoriile către personal se stabilesc lunar şi reprezintă pentru unităţile

economice cheltuieli de personal ale exerciţiului financiar în curs.

Pe lângă salarii, unităţile economice calculează şi datorează statului şi altor organisme

sociale diferite impozite şi taxe care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.

Cheltuielile cu personalul fac obiectul grupei de conturi 64”Cheltuieli cu personalul”.

În cadrul acesteia funcţionează conturi cu ajutorul cărora se înregistrează salariile

personalului şi cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială.

Cheltuielile cu remuneraţiile personalului, formate din salarii şi alte drepturi

personalului pentru muncă prestată, se înregistrează în contabilitate lunar, pe baza statelor de

salarii, la nivelul drepturilor salariale brute, cu ajutorul contului 641”Cheltuieli cu

remuneraţiile personalului”.


•după conţinutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

•după funcţia contabilă este un cont asimilat conturilor de activ;

•se debitează cu remuneraţiile şi alte drepturi cuvenite personalului;

•se creditează la sfârşitul perioadelor, prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului

exerciţiului;

•nu prezintă sold la sfârşitul perioadei.

Cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială fac parte din cheltuielile patronale

pe care unităţile economice le calculează şi le datorează statului sau altor organisme sociale.

Ele fac obiectul contului 645”Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” care se

desfăşoară pe următoarele conturi de gradul II:

6451”Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale”

6452”Cheltuieli privind contribuţia unităţii la ajutorul de şomaj”

6458”Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”

Pagina 56 din 79


Contul 6451”Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale” se dezvoltă

pe următoarele analitice:

6451.01”Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale”

6451.02”Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate”

Conturile 6451, 6452 şi 6458 pot fi caracterizate astfel:

•după conţinutul economic sunt conturi de cheltuieli de exploatare;

•după funcţia contabilă sunt asimilate conturilor de activ;

•se debitează cu cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială datorate;

•se creditează la sfârşitul perioadelor prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului

exerciţiului;


Contribuţia la fondul de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap este

reflectată ca şi cheltuială cu ajutorul contului 635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate”, care:

•după conţinutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

•după funcţia contabilă este asimilat conturilor de activ;

•se debitează cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, datorate bugetului de stat

sau altor organisme publice;

•se creditează la sfârşitul perioadelor, prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului

exerciţiului;


3.5. OPERAŢIUNI PRIVIND DREPTURILE SALARIALE ŞI CONTRIBUŢIILE

ASUPRA ACESTORA

3.5.1. OPERAŢIUNI PRIVIND SALARIILE ŞI DECONTAREA LOR CU

PERSONALUL

În luna martie 2002, la S.C. COMELF S.A. se înregistrează, pe baza statelor de

salarii, salarii brute în suma de 4.595.988.699 lei. În cursul lunii, pe baza listelor de concedii

de odihnă, se acordă avansuri în suma de 56.341.252 lei, pe baza listelor de avans chenzinal

se acordă chenzina I în suma de 1.434.286.131 lei.

În centralizatorul statelor de salarii sunt calculate următoarele reţineri:

Pagina 57 din 79


contribuţia salariaţilor la asigurările sociale în suma de 506.159.493 lei;

contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj în suma de 35.275.943 lei;

contribuţia salariaţilor la asigurările sociale de sănătate în suma de 321.096.210 lei;

impozitul pe veniturile din salarii în suma de 331.130.381 lei;

alte reţineri în suma de 64.243.697 lei, din care:

datorate terţilor - 56.214.947 lei ( popriri – 9.486.940 lei, depuneri CEC – 550.000 lei,

alte rate –13.743.616 lei, cotizaţie sindicat – 32.434.391 lei);

datorate unităţii- 8.028.750 lei ( imputaţii –1.300.500 lei, echipament lucru –208.250

lei, chirie cămin – 6.520.000 lei).

În luna aprilie, din restul de plată aferent salariilor pe luna martie, se depune în

conturile de card ale salariaţilor suma de 1.282.106.008 lei,se eliberează în numerar prin

casieria unităţii suma de 552.845.379 lei, şi se înregistrează salarii neridicate în suma de

12.504.205 lei.

La ridicarea numerarului din bancă se achită sumele reţinute din salarii reprezentând

contribuţiile personalului la asigurările sociale,fondul de şomaj şi asigurările sociale de

sănătate,impozitul pe veniturile din salarii şi alte reţineri datorate terţilor.

1. Acordarea de avansuri personalului (chenzina I ) pe baza statelor de avans

chenzinal,listelor de concedii de odihnă:

425

5311

1.490.627.383

1.490.627.383

2. Înregistrarea salariilor brute, la sfârşitul lunii, pe baza statelor de salarii:

641

421

4.595.988.699

4.595.988.699

3. Înregistrarea reţinerilor din salarii datorate terţilor (popriri,alte rate,depuneri

CEC,sindicat):

421

427

56.214.947

56.214.947

Pagina 58 din 79


4. Înregistrarea reţinerilor din salarii datorate unităţii unde salariaţii sunt angajaţi

(imputaţii, echipament de lucru, chirie, cămin );

421

4282

8.028.750

8.028.750

5. Înregistrarea reţinerilor din salarii reprezentând impozitul pe venitul din salarii,

contribuţia personalului pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţia personalului pentru

asigurările sociale, contribuţia personalului la fondul de şomaj şi avansul chenzinal:

421

%

2.684.289.410

2.684.289.410

444 331.130.381

4311.03 321.096.210

4312 506.159.493

4372 35.275.943

425 1.490.627.383

6. Achitarea salariilor (chenzina a II-a ) în luna următoare ( diferenţa dintre salariile

brute totale şi reţinerile din salarii ):

421

5311

552.845.379

552.845.379

421

5121

1.282.106.008

1.282.106.008

7. Plata prin bancă a reţinerilor din salarii datorate la ridicarea de la bancă a

numerarului pentru chenzina a II-a:

%

5121

1.249.876.974

1.249.876.974

Pagina 59 din 79


427 56.214.947

4311.03

321.096.210

4312

506.159.493

4372

35.275.943

444

331.130.381

8. Salariile neridicate de personal la data achitării chenzinei a II-a se înregistrează în

contul corespunzător, menţinându-se datoria faţă de personal:

421

426

12.504.205

12.504.205

9. Plata ulterioară a remuneraţiilor neridicate:

426

5311

12.504.205

12.504.205

3.5.2. OPERAŢIUNI PRIVIND AJUTOARELE MATERIALE ŞI DECONTAREA

LOR CU PERSONALUL

În luna martie 2002, S.C.COMELF S.A. a înregistrat pentru personalul aflat în

concedii medicale ajutoare materiale în suma totală de 15.205.400 lei, din care :

suportate din contribuţia unităţii la asigurările sociale , suma de 6.995.075 lei;

suportate de unitate suma de 8.210.325 lei.

La data chenzinei I s-a acordat avans din ajutoare materiale în suma de 1.500.000 lei.

Se înregistrează reţinerile din ajutoarele materiale astfel:

contribuţia angajaţilor la fondul de şomaj în suma de 152.054 lei;

impozitul pe veniturile din ajutoare materiale în suma de 98.814 lei;

Pagina 60 din 79


alte reţineri în suma totala de 1.050.000 lei,din care rate către terţi – 300.000 lei şi

chirii cămin - 750.000 lei.

Se înregistrează contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate în suma de

1.064.378 lei care se reţine din contribuţia unităţii la asigurările sociale.

Din restul de plată înregistrat în suma de 12.404.532 lei, în luna aprilie se achită în

numerar din casieria unităţii suma de 11.204.532 lei, şi se înregistrează ajutoare materiale

neridicate în suma de 1.200.000 lei.

1. Înregistrarea datoriilor faţă de personal pentru ajutoarele materiale, suportate din

contribuţia unităţii la asigurările sociale, precum şi de unitate, pentru protecţie socială, pe

baza statelor de plată a ajutoarelor:

%

423

15.205.400

15.205.400

4311.01

6.995.075

6458

8.210.325

2. Înregistrarea reţinerilor din ajutoarele materiale brute: avansurile acordate, datoriile

către terţi, datoriile către unitate, contribuţia personalului pentru ajutorul de şomaj, impozitul

pe ajutoare:

423

%

2.800.868

2.800.868

425 1.500.000

427 300.000

4282 750.000

4372 152.054

444 98.814

Pagina 61 din 79


3.Înregistrarea contribuţiei salariaţilor la asigurările sociale de sănătate prin

diminuarea datoriei unităţii la asigurările sociale, când salariaţii se află în concediu de boală ,

de maternitate sau pentru îngrijirea copilului:

4311.01

4311.03

1.064.378

1.064.378

4.Achitarea ajutoarelor materiale nete personalului:

423

5311

11.204.532

11.204.532

5.Înregistrarea ajutoarelor materiale nete neridicate în termen de către personal:

423

426

1.200.000

1.200.000

6.Plata ulterioară a ajutoarelor materiale nete, neridicate:

426

5311

1.200.000

1.200.000

3.5.3. OPERAŢIUNI PRIVIND RECOMPENSELE DIN FONDUL DE

PARTICIPARE

În luna martie S.C.COMELF S.A.înregistrează recompense din fondul de participare

la profit în suma de 425.405.000 lei şi se reţine impozitul aferent în suma de 76.572.900

lei.Se achită în numerar prin casieria unităţii suma de 326.032.100 lei şi se înregistrează

recompense neridicate în suma de 22.800.000 lei.

1.Înregistrarea recompenselor datorate personalului pe baza listelor de plată:

112

424

425.405.000

425.405.000

Pagina 62 din 79


2.Înregistrarea impozitului calculat asupra recompenselor cuvenite personalului din

fondul de participare la profit:

424

444

76.572.900

76.572.900

3.Achitarea recompenselor nete prin casierie:

424

5311

326.032.100

326.032.100

4.Înregistrarea sumelor neridicate de personal din fondul de participare la profit în

termen:

424

426

22.800.000

22.800.000

5.Plata ulterioară a recompenselor nete neridicate în termen de personal:

426

5311

22.800.000

22.800.000

3.5.4. OPERAŢIUNI PRIVIND DATORIILE NEEXIGIBILE FAŢĂ DE

PERSONAL

S.C.COMELF S.A. a înregistrat la sfârşitul exerciţiului anterior pe cheltuieli datorii

faţă de salariaţi în suma de 65.454.200 lei, de natura concediilor de odihnă neefectuate,

premii , pentru care nu s-au întocmit state de plată şi care urmează să se deconteze cu

personalul în luna aprilie.

S-au înregistrat deasemenea şi contribuţiile privind asigurările şi protecţia socială

aferente acestor sume,în suma totală de 24.434.053 lei,după cum urmează:

Pagina 63 din 79


contribuţia la asigurările sociale şi la asigurările sociale de sănătate – 19.852.259 lei;

contribuţia la fondul de şomaj-3.272.710 lei

contribuţia la fondul de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap- 1.309.084

lei.

Aceste sume urmează a se deconta cu bugetul asigurărilor sociale ,cu bugetul fondului

de şomaj şi cu alte instituţii publice în luna aprilie.

1. Înregistrarea sumelor datorate salariaţilor pentru care nu s-au întocmit state de

plată, determinate de activitatea exerciţiului care urmează să se încheie, inclusiv

indemnizaţiile pentru concediul de odihnă neefectuat până la închiderea exerciţiului ( 20

salariaţi ):

641

4281

65.454.200

65.454.200

2. Înregistrarea contribuţiilor unităţii la asigurările sociale şi la asigurările sociale

de sănătate aferente sumelor datorate salariaţilor pentru care nu s-au întocmit state de plată

până la încheierea exerciţiului anterior:

6451

4381

19.852.259

19.852.259

3. Înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul de şomaj aferentă acestor sume:

6452

4381

3.272.710

3.272.710

4. Înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul de solidaritate socială pentru

persoanele cu handicap,aferentă acestor sume:

635

4481

1.309.084

1.309.084

5. Decontarea cu personalul a acestor datorii neexigibile în luna aprilie:

Pagina 64 din 79


4281

421

69.839.415

69.839.415

6. Decontarea cu bugetul asigurărilor sociale , bugetul asigurărilor sociale de

sănătate şi bugetul fondului de şomaj a sumelor înregistrate în luna aprilie:

4381

%

23.124.969

23.124.969

4311.01 15.270.465

4311.02 4.581.794

4371 3.272.710

7. Decontarea cu alte instituţii a contribuţiei la fondul de solidaritate socială

pentru persoanele cu handicap:

4481

447

1.309.084

1.309.084

3.5.5. OPERAŢIUNI PRIVIND ALTE CREANŢE ÎN LEGĂTURA CU

PERSONALUL

Pe baza contractelor de închiriere a spaţiilor de locuit aflate în proprietatea unităţii, a

deciziilor de imputaţii pentru diverse lipsuri în gestiune şi a documentelor interne ale unităţii

privind acordarea de echipamente de lucru salariaţilor, se înregistrează ca venituri ale unităţii

sumele reţinute de la salariaţi ,după cum urmează:

venituri din chirii – 5.479.000 lei;

venituri din imputaţii –1.092.860 lei;

venituri din acordarea de echipamente salariaţilor- 164.125 lei

Concomitent se înregistrează TVA colectată aferentă acestor sume.

Se constată ca în luna anterioară s-au acordat ajutoare materiale necuvenite salariaţilor

în suma de 1.520.415 lei ,din care suma de 940.520 lei a fost achitată din bugetul asigurărilor

Pagina 65 din 79


sociale şi respectiv, suma de 579.895 lei, din fondul de salarii al unităţii şi se înregistrează

recuperarea acestora prin încasări în numerar.

Se constată existenţa unor avansuri de trezorerie nejustificate în suma de 1.250.805 lei

care se recuperează prin încasări în numerar.

1. Înregistrarea sumelor datorate de personal :chirii,imputaţii şi echipament,care

reprezintă venituri pentru unitate:

4282

%

8.028.750

8.028.750

706 5.479.000

708 1.092.860

758 164.125

4427 1.292.765

2. Înregistrarea sumelor reprezentând debite din ajutoare de boala care au fost

achitate, dar ulterior s-a constatat că nu se cuveneau personalului:

4282

%

1.520.415

1.520.415

4381 940.520

758 579.895

3.. Înregistrarea sumelor datorate de personal reprezentând avansuri de trezorerie

nejustificate:

4282

542

1.250.805

1.250.805

4. Recuperarea de la personal a acestor creanţe prin încasări în numerar:

5311

4282

2.771.220

2.771.220

Pagina 66 din 79


5. Recuperarea de la personal a creanţelor prin reţinere din salarii:

421

4282

8.028.750

8.028.750

3.5.6. OPERAŢII PRIVIND CONTRIBUŢIILE ASUPRA SALARIILOR

Concomitent cu înregistrarea salariilor se calculează şi se înregistrează pe cheltuieli

următoarele contribuţii ale unităţii aferente salariilor:

contribuţia unităţii la asigurările sociale în suma de 1.072.244.163 lei;

contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate în suma de 321.719.209 lei;

contribuţia unităţii la fondul de şomaj în suma de 229.799.435 lei;

Se înregistrează diminuarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale cu suma de

6.995.075 lei, care reprezintă ajutoare materiale pentru salariaţii aflaţi în concedii

medicale,concedii de maternitate şi pentru îngrijirea copilului bolnav .

Se constată că în evidenţa unităţii a fost înregistrata suma de 4.385.215 lei ,

reprezentând ajutoare materiale pentru care la sfârşitul exerciţiului anterior nu s-au întocmit

state de plată şi care s-a încasat în cursul lunii de la bugetul asigurărilor sociale prin contul

curent.

Odată cu achitarea contribuţiilor salariaţilor la asigurările şi protecţia socială se achită

şi contribuţiile unităţii în suma totala de 1.616.767.732 lei cât şi suma de 940.520 lei,

reprezentând ajutoare materiale necuvenite încasate de la bugetul asigurărilor sociale.

1. Înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale:

6451

4311.01

1.072.244.163

1.072.244.163

2. Înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate:

6451

4311.02

321.719.209

321.719.209

Pagina 67 din 79


3. Înregistrarea sumelor datorate personalului care se suportă din asigurările

sociale:

4311.01

423

6.995.075

6.995.075

4. Înregistrarea sumelor încasate de la bugetul asigurărilor sociale când

ajutoarele materiale depăşesc contribuţia unităţii: (nu e cazul la SC Comelf SA)

5121

4311

5. Înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul de şomaj reprezentând o cheltuială

cu protecţia socială şi o datorie de plată:

6452

4371

229.799.435

229.799.435

6. Înregistrarea sumelor reprezentând ajutoare materiale achitate în plus aferente

exerciţiului în curs, de decontat cu bugetul asigurărilor sociale:

4282

4381

940.520

940.520

7. Înregistrarea sumelor datorate personalului sub formă de ajutoare materiale

pentru care, la sfârşitul exerciţiului nu s-au întocmit state de plată:

4382

4281

4.385.215

4.385.215

8. Încasarea sumelor reflectate anterior ca alte creanţe de la bugetul asigurărilor

sociale:

Pagina 68 din 79


5121

4382

4.385.215

4.385.215

9. Achitarea datoriilor privind asigurările sociale şi protecţia socială din

disponibilitatile de la bancă:

%

5121

1.617.708.252

1.617.708.252

4311.01

1.065.249.088

4311.02

321.719.209

4371

229.799.435

4381

940.520

3.5.7. OPERAŢII PRIVIND DATORIILE ŞI CREANŢELE FAŢĂ DE STAT ŞI

ALTE ORGANISME PUBLICE

În luna martie S.C.COMELF S.A a înregistrat obligaţii către bugetul statului în suma

totală de 407.802.095 lei , reprezantând :

impozit pe veniturile din salarii în suma de 331.130.381 lei;

impozit pe veniturile din ajutoare materiale în suma de 98.814 lei;

impozit pe recompensele din fondul de participare la profit în suma de 76.572.900 lei.

Se achită impozitele datorate la bugetul statului din contul curent. Se înregistrează

contribuţia la fondul de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap în suma de

91.919.774 lei şi se achită din contul curent.

1. Înregistrarea sumelor datorate bugetului reprezentând impozit pe veniturile din

salarii reţinut din drepturile băneşti cuvenite salariaţilor sub formă de salarii:

421

444

331.130.381

331.130.381

Pagina 69 din 79



salarii reţinut din drepturile băneşti cuvenite salariaţilor sub formă de ajutoare materiale:

423

444

98.814

98.814


salarii reţinut din drepturile băneşti cuvenite salariaţilor sub formă de stimulente din fondul

de participare la profit;

424

444

76.572.900

76.572.900

4. Achitarea impozitului pe veniturile din salarii la bugetul statului, prin bancă:

444

5121

407.802.095

407.802.095

5. Înregistrarea contribuţiei la fondul de solidaritate socială pentru persoanele cu

handicap;

635

447

91.919.774

91.919.774

6. Achitarea datoriilor faţă de organismele publice prin plăţi efectuate prin bancă:

447

5121

91.919.774

91.919.774

Pagina 70 din 79


CAPITOLUL 4

ASPECTE PRIVIND INFORMATIZAREA CONTABILITĂŢII

4.1. INFORMATIZAREA GENERALĂ

Sistemul informatic integrat Logicont, utilizat de societate, este destinat activităţii

contabile şi de gestiune din cadrul societăţilor comerciale şi regiilor autonome, având

adaptari şi pentru contabilitatea instituţiilor bugetare. Producătorul programului :

Sistemul Logicont este compus din mai multe module care lucrează în mod integrat,

informaţiile preluându-se de la un modul la altul. Unele module pot lucra şi independent.

Modulele sunt prezentate în figura nr.___

Modulele FACTURI, RECEPŢII, BANCĂ, CASĂ, CEC-LS, TRANSFER, BON

CONSUM, SCHIMB şi DIVERSE sunt module de bază care îşi transmit reciproc anumite

informaţii, dar care pot prelucra şi independent. Datele furnizate de aceste module stau la

baza întocmirii notelor contabile şi balanţei de verificare.

Modulele DISPOZIŢII şi NUMERAR întocmesc documente primare şi oferă date

informative pentru modulele precedente.

Modulele FURNIZORI, CLIENŢI, STOCURI, GESTIUNI, JURNALE TVA şi

BALANŢĂ nu necesită culegeri de date, ele funcţionând pe baza datelor furnizate de

modulele de bază. Modulul BALANŢĂ poate funcţiona şi independent, dacă se culeg notele

contabile.

Declaraţia de IMPOZIT pe profit se întocmeşte pe baza balanţei, dar poate funcţiona

şi independent.

În funcţie de etapa din cadrul activităţii contabile la care se introduc datele în

calculator, se disting 4 nivele de utilizare a sistemului Logicont:

I. Întocmirea inclusiv a documentelor primare pe calculator;

II. Culegerea detaliată a documentelor primare;

III.Culegerea totalurilor din documentele primare;

IV.Culegerea notelor contabile ale documentelor.

Nivelul I. Întocmirea inclusiv a documentelor primare pe calculator

Pagina 71 din 79


Sistemul Logicont conţine programe pentru întocmirea următoarelor documente:

facturi, recepţii, dispoziţii către bănci, dispoziţii către casierie, monetare, note de transfer

intern, bonuri de consum, chitanţe, registru de casă zilnic.

Se introduc datele cerute de program, necesare întocmirii documentelor.

La acest nivel se obţin:

documentele primare listate în numărul de exemplare cerut;

copii ulterioare ale documentelor;

evidenţa cantitativ-valorică: situaţie stocuri, fişe analitice, fişe de magazie ale

materialelor;

jurnale ale documentelor, situaţii centralizatoare şi pe tipuri de documente, pe

perioada pe care se cere;

situaţii furnizori, clienţi şi fişele lor analitice la nivel de documente, facturi neplătite/

neîncasate;

fişe de gestiune valorice, fişă analitică pentru orice cont;

jurnalul de vânzări, de cumpărări, situaţie TVA;

registrul jurnal unic;

întocmirea automată a notelor contabile;

balanţa de verificare: întocmirea şi închiderea automată a acesteia;

centralizator note, fişe analitice, fişe sah;

declaraţia lunară de impozit pe profit.

Nivelul II. Culegerea detaliată a documentelor primare

Culegerea detaliată a documentelor primare se referă la documentele care reprezintă

mişcari de produse sau servicii: facturi, recepţii, note de transfer intern şi bonuri de consum.

Datele cerute sunt aproximativ aceleaşi cu cele de la nivelul I, la fel şi rezultatele, cu excepţia

punctelor a) şi b). Se aplică pentru acele documente care din diferite motive nu pot fi

întocmite la calculator.

Nivelul III. Culegerea totalurilor din documentele primare

La acest nivel se introduc datele de identificare a documentului, totalurile şi

subtotalurile pe conturi de la fiecare document ce se culege.

Se obţin rezultatele de la nivelul I, cu excepţia punctelor a), b) şi c).

Se utilizează atunci când documentele nu pot fi întocmite la calculator şi nu se doreşte

evidenţa cantitativ - valorică a produselor.

Nivelul IV. Culegerea notelor contabile ale documentelor

Pagina 72 din 79


Se introduc notele contabile ale documentelor sau notele centralizatoare.

În urma introducerii datelor se obţin rezultatele de la punctele j), k) şi l) de la nivelul

I.

La acest mod de lucru, obţinerea situaţiilor analitice este direct legată de configurarea

planului de conturi şi de modul de încadrare pe conturi a operaţiunilor. Există posibilitatea

introducerii a două nivele de analitice, fiecare de la 01 la 99.

Aceste nivele de utilizare se referă la fiecare document luat separat. S.C. Comelf S.A.

utilizează toate cele patru nivele ale sistemului contabil, în funcţie de locul unde se întocmesc

documentele primare.

4.2. APLICAŢIA INFORMATICA PRIVIND SALARIILE

Programul de salarii întocmeşte şi ţine evidenţa drepturilor băneşti ale angajaţilor şi

stabileşte cuantumul obligaţiilor de plată către bugetul de stat şi cel local (în funcţie de tipul

obligaţiilor).

Pentru introducerea personalului salariat şi a salariilor tarifare se selectează meniul

SALARII care este alcătuit din următoarele submeniuri:

Culegere date – meniu de culegere a datelor lunare şi de calcul a salariilor;

Listare situaţii – meniu de listare a statelor de salarii, a centralizatorului de state de

salarii şi a altor situaţii;

Listare fluturaşi – meniu de listare fluturaşi pentru angajaţi;

Reţineri diverse – meniu de culegere a diferitelor reţineri care vor fi incluse în statul

de salarii ca reţinere;

Configurare, diverse – meniu de configurare a modului de listare a documentelor din

programul salarii;

Note contabile – întocmeşte notele contabile aferente salariilor şi le listează ;

Actualizare date – meniu de configurare a modului de întocmire a

salariilor precum şi de actualizare a tranşelor de impozitare, a procentelor de reţineri;

Alte facilităţi – meniu de schimbare a orelor de lucru din lună, precum şi a procentului

de realizări

Meniul “Culegere date”

La selectarea acestui meniu, programul propune următoarele opţiuni:

Pagina 73 din 79


“Următorul” – prin selectarea acestei opţiuni, programul va începe să deruleze pe

ecran meniul de calcul aferent fiecărui angajat. Dacă se doreşte ca la un angajat să se

modifice unele valori, după ajungerea la acesta se selectează opţiunea “Modifică”, fapt care

va duce la intrarea în programul de culegere a datelor angajatului, respectiv la modificarea

acestora.

“Modifică” – permite modificarea datelor şi recalcularea salariului unui angajat.

“Caută – adaugă” – caută un angajat după marcă sau nume, iar dacă nu este găsit,

permite introducerea unui nou angajat.

Culegerea datelor se face prin completarea următoarelor câmpuri:

NUME PRENUME – se introduce numele persoanei

FS – forma de salarizare. Se pot introduce următoarele litere:

A – acord orar;

R – regie;

C – convenţie;

I – îngrijire copil.

GrM – grupa de muncă pentru plata CAS:

3 – pentru 35 %;

2 – pentru 40 %;

1 – pentru 45 %.

Frm – formaţia – se selectează din meniul de formaţii, formaţia în care lucrează

angajatul ( când sunt necesare mai multe state de salarii)

ScI – scutit de plata impozitului pe venitul din salarii – se lasă N pentru cei care nu

sunt scutiţi de plata impozitului şi se introduce D pentru cei care sunt scutiţi de plata

impozitului

CodF – codul funcţiei angajatului

Funcţia – funcţia angajatului

Tarifar – se trece salariul tarifar din contractul de muncă

Cd. – sporul de conducere (în procente)

Mr. – salariul de merit (în procente)

Htox – numărul de ore la care se aplică sporul de toxicitate

“Avans” – prin apăsarea tastei A se pot modifica avansurile acordate

“Şterge” – permite ştergerea (după confirmare) a unui angajat din baza de date

Pagina 74 din 79


Meniul “Configurare, diverse”

Selectarea opţiunilor de lucru se face în fiecare lună prin completarea următoarelor

date:

ORE_LUNĂ – numărul de ore lucrătoare din lună

COMPENSAT – valoare compensaţie (dacă este cazul)

CALC_SPOR – se pune D pentru calculul automat al sporului de vechime şi N în caz

contrar

ACORD_ORAR – se pune D dacă se lucrează în acord cu ora

CU_AV_CO – se pune D dacă avansul pentru concediul de odihnă se evidenţiaza

distinct

CU_ANI_VEC – se pune D dacă se dau anii de vechime pentru calculul sporului de

vechime, în caz contrar se dă data angajării de la care se calculează anii de vechime automat

CU_P_REAL – se pune D dacă salariile sunt afectate de procentul de realizări al

unităţii

În cadrul listării se pot selecta următoarele opţiuni:

SEP_FLUT – numărul de randuri de separaţie între fluturaşi

DEP_LIST – deplasare în caractere faţă de marginea din stânga

NR_LIN_PAG – numărul de linii de tipărit pe o pagină, de obicei 56

LUNG_PAG – corecţie la lungimea paginii, de regula 0

AV_LIST – numărul de rânduri de avansare a hârtiei după listare

PROG_SAL – denumirea programului de salarii.Implicit este SAL. Pentru SALZI

afişează pe statul de salarii şi numărul de zile

Meniul “Actualizare date”

În meniul “Actualizare date” se pot introduce şi modifica datele care stabilesc modul

de calcul al salariilor, astfel:

a) IMPSAL – grila de impozitare a salariilor, unde:

DATA_DOC – data intrării în vigoare a grilei de salarizare

SUMA_DEDUC – suma deductibilă, care nu se impozitează

Suma_I, Impi, Pr_I – treapta I de impozitare ( suma, impozitul aferent + procentul

pentru valoarea ce depăşeşte suma)

Pagina 75 din 79


b) IMPCONV – grila de impozitare pentru convenţii civile (similar cu IMPSAL)

c) PROCENTE – conţine procentele pentru contribuţiile

Gr_CAS_i- % CAS pentru grupele de muncă 1, 2 şi 3

ŞOMAJ_ANG – 1% şomaj plătit de angajat

ŞOMAJ_UNIT – 5% şomaj plătit de unitate (angajator)

CASS_ANG – 7% sănătate plătit de angajat

CASS_UNIT – 7% sănătate plătit de unitate (angajator)

FOND_SOLID – 2% plătit de unitate

Aceste procente se vor modifica în cazul schimbării legislaţiei în domeniu.

SPORURI – conţine procentele de sporuri pentru:

SP_NOAPTE – spor de noapte care se va aplica asupra orelor lucrate noaptea

SP_PE_ORA – alt spor aplicat la numărul de ore

DEN_SP_ORA – denumirea pentru alt spor aplicat pe oră

SPOR_TOXIC – spor de toxicitate aplicat la salar. Dacă sporul de toxicitate

este aplicat pentru orele lucrate şi diferă de la un angajat la altul, atunci se

intră la “Actualizare salarii”şi se completează câmpul PT cu procentul

respectiv.

SP_PE_SAL – alt spor aplicat pe salariu

NOTA_SAL – conţine modelul notei de salarii.

SALARII – conţine datele de bază pentru calculul salariilor, care de regulă se

modifică la meniul “Culegere date”

PERSONAL – nu are nici un rol în calculul salariilor

FORMAŢII – conţine formaţiile de lucru pentru care se face stat de plată distinct.

Codul formaţiei este din 2 caractere

FUNCŢII – conţine funcţiile posibile codificate cu 2 caractere. Serveşte pentru

centralizarea salariaţilor pe funcţii

REŢINERI – conţine reţinerile diverse din suma de plată (rate, imputaţii, garanţii,

sindicat )

TIPRETIN – clasifică reţinerile pe tipuri.

Pagina 76 din 79


CAPITOLUL 5

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Lucrarea de faţă prezintă problematica drepturilor salariale şi a contribuţiilor asupra

acestora aşa cum sunt reglementate în prezent şi aplicate în unităţile care utilizează forţa de

muncă.

Analiza efectuată cuprinde aspecte privitoare la cunoaşterea drepturilor cuvenite

salariaţilor, condiţiile în care se acordă aceste drepturi , calculul drepturilor

salariale .Totodată sunt prezentate obligaţiile salariaţilor şi ale angajatorilor în legatură cu

drepturile salariale, concretizate în contribuţii la asigurările şi protecţia socială precum şi alte

contribuţii prevăzute de lege.

În lucrare sunt prezentate şi analizate documentele economice în care trebuie

consemnate datoriile şi creanţele unităţii faţă de salariaţi cu privire la munca prestată de

aceştia ,precum şi alte datorii generate de folosirea forţei de muncă. Întocmirea corectă a

acestor documente prezintă importanţă atât pentru salariat, în sensul stabilirii cu exactitate a

veniturilor salariale cuvenite, cât şi pentru unitate ,în ceea ce priveşte reflectarea corectă a

cheltuielilor cu personalul.

Lucrarea prezintă înregistrarea în evidenţa contabilă a documentelor economice prin

operaţiuni contabile care consemnează toate aspectele legate de utilizarea forţei de

muncă ,deasemenea sunt precizate conturile de evidenţă a decontarilor cu personalul pentru

munca depusă şi a decontărilor privind contribuţiile asupra salariilor.

Analizând reglementările actuale cu privire la reflectarea în conturile contabile a

drepturilor salariale şi a contribuţiilor asupra acestora, prezentate şi exemplificate în lucrare,

se constată unele deficienţe ale acestor reglementări mai ales în ceea ce priveşte precizarea

expresă a denumirii unor conturi sau a încadrarii unor date în conturi.

Astfel, în prezent , conform planului de conturi ,contribuţiile la asigurările sociale de

sănătate datorate de asigurat, cât şi de angajator, se înregistrează în analitice ale contului

4311“Contribuţia unităţii la asigurările sociale “ Propunem în acest sens ,reglementări privind

introducerea în planul de conturi a unor conturi distincte pentru evidenţa contribuţiilor ,

întrucât contribuţia la asigurările sociale are ca destinaţie bugetul asigurărilor sociale de stat

iar contribuţia la asigurările sociale de sănătate are ca destinaţie bugetul asigurărilor de

sănătate.Se impune o evidenţiere distinctă a contribuţiei asiguraţilor la asigurările sociale de

sănătate în condiţiile în care se urmăreşte stagiul de cotizare al fiecărui asigurat la bugetul

asigurărilor sociale de sănătate.Conturile alocate ar putea fi 4313”Contribuţia unităţii la

Pagina 77 din 79


asigurările sociale de sănătate” şi 4314”Contribuţia asiguraţilor la asigurările sociale de

sănătate”

Deasemenea, denumirea actuală a contului 4312”Contribuţia personalului pentru

pensia suplimentară” este neadecvată reglementărilor în materie privind contribuţia

personalului la asigurările sociale. Se impune schimbarea denumirii contului 4312 în

“Contribuţia asiguraţilor la asigurările sociale”.

Conform reglementarilor în vigoare, persoanele angajate cu contract individual de

muncă şi care desfăşoară şi activităţi pe bază de convenţie civilă ,datorează contribuţia la

asigurările sociale de sănătate ,atât pentru veniturile din salarii la funcţia de bază cât şi pentru

veniturile din salarii altele decât cele de la funcţia de bază.Având în vedere că facilităţile

oferite asiguraţilor de către bugetul asigurărilor sociale de sănătate sunt , la această

dată ,aceleaşi pentru toţi asiguraţii,nu se justifică reţinerea contribuţiei şi din alte venituri

decât cele de la funcţia de bază.

Referitor la persoanele care desfăşoară activităţi pe baza contractului de prestări de

servicii, sumele datorate acestora sunt înregistrate în contul 401”Furnizori”,iar impozitul

datorat de acestea pentru veniturile asimilate salariilor este înregistrat în contul 444”Impozit

pe venitul din salarii” Propunem evidenţierea datoriilor unităţii faţă de aceste persoane într-un

cont distinct ,care ar putea fi 422 “Personal încadrat cu contract de prestări servicii”,deoarece

contul 401”Furnizori” este alocat decontărilor privind achiziţionarea de bunuri şi servicii

altele decât forţa de muncă.

Totodată,şi cheltuielile cu prestatorii de servicii,evidenţiate in contul 621”Cheltuieli

cu colaboratorii” ar trebui evidenţiate în contul 641”Cheltuieli cu remuneraţiile personalului”

sau într-un cont distinct, care ar putea fi 642”Cheltuieli cu salariile persoanelor angajate cu

contract de prestări de servicii”.

Modelele de contabilizare prezentate în lucrare la paragrafele 3.5.2.- Operaţii

contabile privind ajutoarele materiale şi decontarea lor cu personalul şi 3.5.3.-Operaţii privind

recompensele din fondul de participare- se aplică în situaţia în care salariaţii au beneficiat în

acea lună numai de aceste drepturi. În cazul în care beneficiază şi de alte venituri

salariale,drepturile menţionate mai sus se transferă în contul 421”Personal – remuneraţii

datorate”,urmând a fi impozitate prin cumul,ceea ce duce la aplicarea unui procent superior

de impozitare.Propunem ca impozitarea să se facă pentru fiecare venit în parte.

Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în condiţiile aplicării impozitului pe venitul anual

global. Întrucât fiecare din veniturile din salarii şi asimilate salariilor cuprinse în venitul anual

Pagina 78 din 79


global se impoziteaza separat, la locul de obţinere al veniturilor, prin globalizare se aplică un

procent mai mare de impozitare care duce la scăderea veniturilor.

Pagina 79 din 79

http://www.tocilar.ro/

Diploma - Www.tocilar.ro

Documents

Transcript of Diploma - Www.tocilar.ro