Diploma - Www.tocilar.ro

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Avortul o problema nationala. Metode contraceptive

INTRODUCERE

Problema planificării familiale a intrat în cadrul preocupărilor medico-sociale în ţara

noastră abia în perioada ultimilor 2 ani.

Zeci de ani, marea masă a polulaţiei noastre nici nu a auzit de această tematică, ea

fiind complet şi intenţionat marginalizată.

Orice femeie si barbat are dreptul legitim de a decide cand este momentul optim de a

avea copii “accidentali” ci numai copii “creaţi” obiecte de valoare si de semnificatie pentru

un cuplu, a impulsionat cercetările. Descoperiri successive au permis, pe de o parte, sa se

poata combate sterilitatea mai bine, si pe de alta parte, sa se amelioreze metodele

contraceptive.

Exista in prezent diverse metode, care permit sa se planifice nasterile in sânul familiei

sa se determine momentul cand copilul sa vina pe lume.

Planificarea sarcinilor va elimina sarcinile nedonite, sarcinile dorite aparand intr-un

cadru familial sanatos care sa poată oferi garantia protectiei si educatiei corecte a copiilor.

Medicii, intregul personal sanitar, trebuie sa fie pregatiti sa asculte si sa sfatuiasca atat

pe cei ce vin sa ceara ajutor pentru a putea avea copii atunci cand si-i doresc cat si pe cei ce

doresc contrariul.

Viata sexuala este o problema delicata pana Ia fragilitate, partenerii au o perioada de

acomodare pentru a obtine maximul de voluptate din dialogul amoros.

Greselile survenite din rezerva sau din lipsa de experienta faţă de momentul trait pot

sa-si puna amprenta pe tainile viitoare si intreaga viata a cuplului. Dialogul sexual purtat fara

rezerve, cu delicatete si inaripat de sentimentul daruirii nu face decat sa sporeasca iubirea

care se revarsa asupra copiilor si a celor din jur.

Educatia sexuala are drept scop ajutarea individului si colectivitatii pentru a duce o

viata sexuala normala in concordanta cu etica si normele morale ale societatii.

Eforturile depuse de serviciul medico- sanitar sunt reflectate in micsorarea apreciabila

a numarului de femei cu sarcini nedorite.

Pagina 3 din 70


A cunoaste metodele contraceptive inseamna a le putea alege liber in cunostinta de

cauza.

În general, termenul de contraceptie defineste metodele de impiedicare a fecundatiei

sau a implantarii oului. Cu alte cuvinte, contraceptie cuprinde ansamblul tehnicilor prin care

un raport sexual este facut - in mod reversibil — nefecundant, si pe cele ce nu permit sa se

realizeze implantarea oului.

Planificarea familiala poate fi definita ca un mod de evitare a sarcinilor nedorite,

conducand la nasteri nedorite ca o reglare a intervalului dintre nasteri pentru a asigura o

spatiere adecvata a acestora, asigurarea aparitiei sarcinii Ia momentul cel mai potrivit în ceea

ce priveste varsta mamei si numarul de copii.

MOTIVAŢIA LUCRARII

Subiectul pe care l-am ales se numeşte “Nursing-uI în prevenirea avortului prin

metode contraceptive”.

Am abordat acest subiect deoarece am constatat ca toate femeile sau cuplurile necesita

sfatul de planning familial Ia un anumit moment din viata, indiferent de pregatirea lor

anterioara. Asistenta medicala joaca un rol foarte important in acordarea acestor sfaturi.

Uneori oamenilor le este rusine sa discute probleme intime sau pot , pur si simplu sa

nu stie ca contraceptia este posibila si le sta la dispozitie. De aceeia una dintre cele mai

importante actiuni care pot fi efectuate de asistenta medicala sau chiar de medici este de a da

sfaturi celor care au nevoie de ele.

Este o dorinta naturala a celor mai multi oameni sa aiba copii. Numarul de copii pe

care acestia si-l doresc va fi influentat de educatia culturala si religioasa, de stilul lor de viata,

de aspiratiile si de oportunitatile care li-i se ofera.

Nasterea unui copil cere din partea mamei o disponibilitate de timp si de afectiune,

adesea aceasta fiind obligata sa-si abandoneze orice munca remunerata.

Cand se mai adauga venituri materiale insuficiente, uneori alcoolismul sotului

conflicte conjugale, disponibilitatea afectiva a femeii de a avea COPII si de a-i educa scade in

mediul rural copii reprezinta o mare valoare economica - reprezinta securitatea in viitor

pentru o familie extinsa.

Pagina 4 din 70


Avortul nu poate fi de cele mai multe ori, o solutie contraceptiva ramane in aceste

cazuri un mijloc ideal de protejare.

In cazul nasterilor la intervale de doi trei ani, copii rezultati sunt mai sanatosi astfel

este accentuat conceptul de marime ideala a familiei.

CAPITOLUL II

PARTEA GENERALA

I. Anatomia organelor genitale feminine

Aparatul genital feminin este format din:

- organe genitale exteme - Vulva

- Glanda mamara

- organe genitale interne - ovar

- trompe

- uter

- vagin

Organele genitale externe

1. Vulva are forma unei fante, alungite in sens sagital. Ea cuprinde totalitatea

organelor genitale externe feminine.

Labiile mari sunt doua pliuri cutanate avand ambele fete acoperite de tegument. Fata

externa vine in raport cu labiile mici.

Muntele lui Venus este o regiune acoperita cu par situata deasupra simfixei pubiene.

Labiile mici sau mingile sunt doua pliuri cutano-mucoase, prezentand o fata externa

acoperita de tegument si aflata în raport cu labia mare si o fata intena mucoasa, in raport cu

labia mica opusa. Au o lungime mai redusa, de circa 3 cm, iar latimea in jur de 1 cm.

Himenul este o membrana care desparte organele genitale externe de cele interne.

Acesta prezinta variatii individual ca forma ( semilunar, bilobat, biperforat, ciuruit, cu

franjuri, etc...), dimensiuni, structura, grasime, rezistenta, etc..

Pagina 5 din 70


Vascularizarea si inervatia himenului este asigurata de vasele si nervii portiunii

inferioare a vaginului.

Vestibulul vaginal este spatial cuprins intre labile mici si contine onificiul extern al

uretrei si orificiul vaginal.

Aparatul erectil al vulvei este format din:

- clitoris, organ erectil , nepereche care poate fi omologat cu penisul, foarte sensibil

bine inervat si vascularizat. Este situat la un lat de deget deasupra meatului urinar si cuprins

intre labiile mici.

Bulbii vaginali sunt formatiuni erectile analogi corpului spongios al penisului situati

de o parte si de alta a vestibului vaginal, in profunziniea labiilor mari si in imediata vecinatate

a orificiului vaginal. Ei se unesc cu cei de partea opusa si cu clitorisul, descriind o potcoava

deschisa posterior.

Glandele vulvei sunt:

Glandele vestibulare mici situate pe fata interna a labiilor mici, care secreta mucus.

- glandele vestibulare mari sau glande Bartholin, dreapta si stanga, situate pe o parte si

de alta a vestibulului vaginal, in portiunea posterioara a acestuia si in grosimea labiilor mari.

Canalul excretor al acestor glande se deschide intre labile mici si himen. Au rol de a lubrefla

vaginul in timpul actului sexual, secretand un lichid vâscos si des.

Infectia acestor glande poarta numele de bartolinita.

2. Glandele mamare sunt organe anexe ale aparatului genital feminin.

Glanda mamara (mamela) are rolul de a secreta laptele, substanta nutritiva necesara

cresterii copilului.

Este situata pe peretele toracic in regiunea, mamara cuprinsa intre coastele a 3-a si a

7-a si este separata de torace prin santul submamar.

Are forma emisferica, fiind prevazuta cu un relief numit mamelon.

În portiunea sa mijlocie, glanda mamara prezinta areola si mamelonul.

Greutatea mamelei variaza in functie de varsta si de starea fiziologica, la femeia

adulta care nu alapteaza avand cca 200 g, iar la cea care alapteaza cca 500g. Greutatea celor

doua mamele nu este egala, existand uneori diferente evidenta de volum.

In perioada pubertatii, mamela are o dezvoltare brusca, odata cu organele genitale.

Organele genitale interne

Pagina 6 din 70


1. Vaginul este organul genital feminin al copulatiei. Este un canal cilindric,

musculomembranos, extensibili si elastic, de aproximativ 8 cm lungime la femeia adulta.

Extremitatea inferioara a vaginului = orificiul vaginal se deschide in vestibulul

vaginal sau vulva, unde in mod normal Ia femeia care nu a avut contact sexual se gaseste o

membrana transversala de diferite forme, numita “himen” si care prezinta unul sau mai multe

orificii ce permit scurgerea sangelui menstrual.

- Extremitatea superioara se insera pe colul uterin formand fundul de sac

vaginal (anterior, posterior si doua laterale).

Inervatia Vaginului este data de plexul vegetativ hipogastric.

2. Uterul: este un organ musculo - cavitar, nepereche, de forma unui trunchi de con cu

baza mare superior si baza mica inglobata in portiunea superioara a vaginului.

În interiorul uterului se afla cavitatea uterina.

Orificiul extern al colului are forma diferita Ia virgine, nulipare sau multipare.

- la virgine si nulipare este inchis

- la multipare intredeschis

Dimensiunule uterului difera. La nulipare, lungimea este de 6 cm, latimea de 4 cm, iar

grosimea de 2 cm. In timipul sarcinii dimensiunile cresc, uterul devenind organ abdominal.

Vascularizatia uterului: - uterul este hranit de artera uterina, ramura a arterei iliace

interne.

Inervatia uterului este data de ramuri din plaxul: uterul vaginal si ovarian.

3. Trompele uterine

Trompele uterine sunt doua canale musculo- membranoase avand o lungime de

aproximativ 10 cm. Sunt situate in partea superioara a ligamentului larg si se intind de Ia

unghiul lateral (cornul uterin) pana la ovar. Sunt captusite cu o mucoasa ce prezinta cili

vibratili fini care ajuta la captarea ovulului Si migrarea Iui spre cavitatea uterina.

Inflamatia trompei se numeste salpingita.

Vascularizatia si inervatia trompelor uterine:

- arterele provin din artera ovariana si artera uterina

- venele sunt satelite arterelor

- limfancitele dreneaza in ganglionii: lombari si lateroaortici.

Nervii provin din:

- plexul ovarian si uterin nervii mezenterici

Pagina 7 din 70


In treimea externa a trompei, ovulul intra in contact cu spermatozoidul producandu-se

fecundatia dupa care oul migreaza spre cavitatea uterina.

4. Ovarul

Ovarul este glanda sexuala feminina: este o glanda pereche, mixta, cu functie exocrina

- produce celule sexuale feminine ovulele si functie endocrina -secreta hormoni sexuali

feminini cu rol in determinarea caracterelor sexuale secundare feminine (estogeni si

progesteron)

Vascularizatia ovarului este data de arterele ovariana şi uterina.

Trompele si ovarele constitue anexele uterului.

Inervatia este asigurata de nervul rusinos care inerveaza glandele genitale externe si

treimea inferioara a vaginului.

Igiena genitala a femeii

Asistenta medicala, atat la nivelul cabinetului de Planning Familial cat si la nivelul

dispensarelor medicale in perimetrul in care pacientele se prezinta Ia ea, va efectua si

educatia sanitara a acestora, atragând in mod deosebit atentia asupra pastrari unei igiene

personale riguroase.

Viata civilizata presupune o igiena corporala desavarsita de la cea mai frageda varsta.

Igiena corporala nu poate fii completata daca se neglijeaza organele genitale.

In cadrul igienei sexuale, igiena individuala constitue unul din elementele de baza a

carui ignorare poate avea implicatii defavorabile in realizarea apropierii heterosexuale a

partenerilor, o buna igiena a tegumentelor, a cavitatii bucale, etc, putand aduce o contributie

importanta la armonia sexuala a cuplului conjugal.

Igiena intima a organelor genitale este un lucru necesar Ia toate varstele. Nu

intodeauna se respecta acest deziderat.

Igiena organelor genitale este obligatorie în primul rand, si din considerente

fiziologice. Se stie ca Ia nivelul organelor genitale se acumuleaza in mod continu secretii ale

glandelor sebacee. Acestea se depun in cutele mucoaselor genitale, in special la femeie si

Pagina 8 din 70


reprezinta un mediu favorabil pentru fixarea si inmultirea microbilor patogeni. Resturile de

urina ramase la nivelul organelor genitale amplifica mirosuri dezagreabile ale secretiilor.

Asistenta va recomanda pacientelor spalarea zilnica a organelor genitale externe cu

apa calda si sapun. Le va sfatui sa nu se multumeasca cu spalarea numai la suprafata, ci sa

spele fanta vulvara pe toata intinderea ei, folosind un sapun moale.

Nu sunt necesare spalaturile vaginale dupa actul sexual, daca partenerii respecta

regulile de igiena a organelor genitale externe si daca folosesc prezervativul.

Asistenta va insista asupra folosirii prezervativului in actul sexual explicand rolul

acestuia in prevenirea bolilor venerice si a bolii SIDA.

În perioada menstruatiei este absolut necesara o igiena fizica si psihica, o curatare a

organismului. Femeia va fii sfatuita sa se abtina de Ia eforturi flzice grele, de la spalat sau alte

munci, sa evite anumite sporturi.

In ceea ce priveste igiena alimentatiei in timpul menstruatiei vor fi evitate elementele

excitante in special bauturile alcoolice care au actiune congestiva si intensifica pierderea

sanguina. In acelasi timp alcoolul scade controlul si sentimentul de pudoare si favorizeaza

relatiile sexuale la intamplare.

Un alt factor important pentru o buna igiena a organelor genitale îl constitue o

imbracaminte confortabila, care sa se poata usor spala, sa fie elastica, sa nu irite tegumentele

si mucoasele zonelor genitale, deosebit de sensibile la actiunea mecanica. De asemenea se va

acorda o atentie deosebita curateniei chilotilor, secretiilor abundente Ia unele femei, mai ales

in perioada de vara, impunand schimbarea acestora chiar de doua ori pe zi.

In perioadele reci ale anului se va avea grija sa se asigure o caldura constanta in zona

bazinului si a organelor genitale la fete si femei prin utilizarea unor imbracaminti care au o

buna izolare termica.

Nu sunt recomandabile slipurile stramte, tesute din material plastic, foarte frecvent

folosite de tineri.

Prezentarea metodelor contraceptive

Pentru a veni in ajutorul persoanelor care doresc sa stabileasca un interval intre

nasteri, sau care doresc sa stabileasca o limitare a familiei, trebuie folosit ceea ce exista in

prezent, luand in consideratie si eventualele aspecte ale fiecarei metode.

Anumite metode sunt mai eficiente.

Pagina 9 din 70


Alegerea metodei de contraceptie se face tinand cont de:

- varsta familiei

- starea de sanatate generala si locala -genitala a femei

- antecedente familiale si personale ale femei

- particularitatile psihologice ale ambilor parteneri

- caracteristicile activitatilor sexuale ale cuplului

- nivelul de instruire a familiei

- gradul de cooperare a barbatului

- obtinerea individulala pentru un anumit mijloc contraceptiv al cuplului

Clasificarea metodelor contraceptive

Exista o varietate extrem de mare de clasificari ale metodelor contaceptive. Acestea

sunt impartite in: metode naturale si artificiale, metode care sunt folosite de barbat si metode

care sunt folosite de femeie, sau metode care necesita consult medical si metode care nu

necesita consult medical.

a) Metode naturale

- Metoda calendarului ( metoda ritmica, metoda Ogina- Knaus)

- Metoda temperaturii bazale

- Metoda calendarului + temperaturii bazale

- Metoda testelor colorimetrice

- Metoda Billings (ritmul mucusului cervical)

- Metoda simpto- termica

- Alaptatul la san si contraceptia postpartum

- Coitul interrupt

- Coitul rezervat ( absenta ejacularii)

- Abstinenta totala

- Dusurile postcoidale

- Palparea colului uterin

b) Metode artificiale

1. Metode contraceptive de bariera (mecanice) si spermicide (chimice) La barbat:

condomul (prezervativul)

Pagina 10 din 70


La femeie:

-diafragmul

-capul cervical

-vinula

-pesarul

-obstructia tubara nechirurgicala

-dispozitivele intracervicale

-inelele vaginale

-buretele de collagen

Spermicide (mijloace chimice):

- spume spermicidale

- creme si geluri spermicidale

- supozitoare spermicidale vaginale si tablete spumante

- bureti

Mijloace combinate mecanice si chimice

Dispozitive intrauterine (sterilete)

2. Metode hormonale de contraceptie

a) Contraceptive orale combinate

- contraceptive orale combinate monofazice

- contraceptive orale combinate bifazice

- contraceptive orale combinate trifazice

- contraceptive orale combinate secventiale

- contraceptive orale combinate postcoidale

b) Progestative orale cu administrare continua

c) Contraceptive injectabile

trimestrial :“ Depo- Provera” (DMPA)

la doua luni :NET—EN

la sase luni microsfere injectabile

d) Implante hormonale NORPLANT, CAPRONOR

3. Metode chirurgicale de contraceptie (sterilzarea chirurgicala)

- Ia femeie — ligatura trompelor

- Ia barbat - vasectomia

4. Metode combinate mecanice si hormonale

- dispozitive intrauterine eliberatoare de hormoni

Pagina 11 din 70


- inele vaginale eliberatoare de hormoni

Contraceptia immunologica ( vaccinarea contraceptiva)

pilula masculina si preparatele injectabile masculine

metoda imunologica masculine - contraceptive hormonale feminine cu actiune

prelungita:

- CAPRONOR , Microsfere injectabile NORPLANT

- metode contraceptive naturale

- metode empirico- traditionale de contraceptie

c) Metode contragestive

- avortul chirurgical

- avortul prostalandinic

- RU486

- Floarea de hibiscus

Eficacitatea diverselor metode contraceptive este diferita. Aprecierea eficacitatii este

relativa.

A. Metode naturale

Se numesc metode naturale pentru ca nu folosesc nici un fel de drog, sau alt mijloc

contraceptiv strain organismului

Metodele naturale sunt metode de evitare a sarcinii prim abstinenta periodica prin

intreruperea actului sexual. Ele se folosesc in perioada fertila a ciclului menstrual adica in

zilele in care femeia poate ramane gravida.

Eficacitatea acestor metode este mai redusa, indicele PEARL find intre 10% - 20% ele

permit planificare conceptiei fiind o garantie a sanatatii nou- nascutului.

Metoda calendarului (metoda Ogmo-Krauss) studiind statisticile ciclurilor menstruale

normale ale unui numar mare de femei in raport cu ovulatia, deci cu posibilitali de fecundatie,

Ogino - Krauss au dedus ca nu toata perioada dintre menstruatie este fecunda, ci numai o

perioada destul de scurta, in medie 8 zile, restul zilelor find improprii fecundatiei.

Ovulatia se produce cu 14 zile (+/- doua zile) inaintea inceperi menstrei urmatoare.

In cursul unui ciclu menstrual are loc de obicei o singura ovulatie. Sperma isi mentine

capacitatea sa fertilizanta aproximativ 2-3 zile (uneori insa pana la 7-8 zile). Ovulul isi

pastreaza abilitatea de a nu fertilizat 12-24 h dupa ovulatie.

Perioada de fecundabilitate a femeii dureaza 3-4 zile, in cursul unui ciclu menstrual.

Pagina 12 din 70


Dificultatea consta in determinarea acestei metode deoarece nu toate cazurile de

cicluri menstruale sunt regulate, ele variind intre 25 —40 zile.

Procedeul de a calcula perioada de fecundatie in ciclurile regulate si constante ( 28

zile) este urmatorul:

1. se fixeaza data menstruatiei care vine adaugand numarul zilelor ciclului menstrual

respectiv (28, 29, 30, etc. dupa caz) Ia data primei zile a menstruatie trecute.

2. De Ia aceasta data se scad 12 zile (aflam ultima zi a perioadei fertile) sau 19 zile

(aflam prima zi a perioadei fertile).

În ciclurile menstruale constante dar variabile cu cateva luni procedeul de calculare a

perioadei infecunde este urmatorul:

Diferenta dintre cel mai lung ciclu si cel mai scurt se noteaza cu un indice de variatie.

Astfel femeile care au un ciclu variind intre 26-29 zile au un indice de variatie 3.

Se calculeaza data menstruatiei urmatoare adaugand la linia inceputului ultimei

menstruatii numarul de zile al ciclului cel mai lung.

De Ia aceasta data se scad dupa regula de mai sus 12 zile pentru a afla ultima zi a

perioadei fertile si 19 zile + indicele de variatie (3) pentru a afla prima zi a perioadei fertile.

În cazul ciclurilor complet neregulate metoda Ogino-Krauss este mult mai greu de

aplicat.

Esecul procedeului este datorat unor cause obiective sau subiective. Prima cauza

obiectiva este fenomenul de paraovulatie. Ovulatia poate survenii, in unele cazuri, in conditii

speciale sau intamplator, in afara zilelor stabilite.

De cele mai multe ori, insa, esecurile sunt produse de metode subiective si nu de

ineficacitatea metodei nerespectarea zilelor perioadei fertile sau a zilelor de securitate

dinainte si dupa intervalul “stiintific” determinat ca fertil, calculul incorect al acestui interval,

uitarea datei ultimei sau viitoarei menstruaţii, etc.

Cooperarea partenerului masculin este absolut necesara, ceea ce implica ea relatia

barbat-femeie trebuie sa fie suficient de buna si frustrarea sexuala sa fie suportabila pentru

amandoi. Femeia trebuie sa-si supravegheze bine ciclul.

Indicele de esec al metodei este de 14-38 sarcini la 100 de ani -femeie.

Metoda curbei termice (metoda temperaturi bazale)

Aceasta metoda se bazeaza pe faptul ca din momentul ovulatiei temperatura corpului

creste cu aproximativ 0.3 - 0.50 C.

Pagina 13 din 70


Pentru folosirea corecta acestei metode este nevoie sa fie masurata zilnic temperatura

in acelasi loc al corpului, cu un termometru special si sa fie inregistrata pe un grafic timp de

trei patru luni.

Masurarea temperaturii trebuie facuta dimineata, inainte de orice activitate ( inclusiv

cea sexuala) si dupa cel putin 3 ore de somn.

Termometrizarea se va realiza pe cale vaginala rectala sau bucala. Termometru va fi

lasat pe loc minimum trei minute. Temperatutara bucala ofera rezultatele cele mai putin

concludente si mai suscceptibile de interpretari eronate.

Datele de temperatura astfel obtinute se vor inscrie pe un grafic, care va cuprinde

intregul ciclu menstrual, obtinandu-se in final o curba a temperaturii.

In penoada post menstruala si menstruala, valorile temperaturii se situeaza la limite

normale. In momentul ovulatiei se inregistreaza o crestere brusca de 0,2-0,40 C. Din acest

moment temperatura va ramane constanta (in platou) pana la debutul menstruatiei urmatoare.

Trecerea de la o temperatura bazala la o temperatura superioara indica momentul ovulatiei.

Aceasta trecere trebuie surprinsa clar pe graficul curbei.

Pentru ca aceasta metoda sa aiba o eficienta crescuta se recomanda evitarea

contactelor sexuale pe toata durata primei parti a ciclului menstrual si inca trei zile dupa

identificarea momentului ovulatiei.

Indicele de esec al metodei este foarte controversat. Daca raporturile sexuale sunt

permise numai in perioada a doua a ciclului menstrual, indicele Pearl este bun, de ordinul 1%,

dar create Ia 19% cand acestea au Ioc in prima parte a acestuia. Variaza in functie de varsta;

este de 1% Ia femeile de peste 35 de ani, cu motivatii serioase pentru contraceptii, dupa ce au

nascut numarul dorit de copii si este de 28%l a cele in varsta de 20— 24 ani.

Metoda calendarului +temperatura bazala

Desi, teoretic, combinarea color doua metode ar trebui sa le creasca eficacitatea

contraceptiva, situatia nu pare sa se fi venificat in practica.

Metoda testelor colorimetrice

Metoda face apel la modificarile compozitiei enzimatice a mucusului cervical de-a

lungul ciclului, detectabile cu ajutorul unor benzi de hârtie reactive. Fidelitatea metodei este

slaba, iar aplicabilitatea greoaie.

Pagina 14 din 70


Metoda billings - ritmul mucusului cervical

Aceasta metoda se bazeaza pe faptul ca mucusul cervical-secretia colului uterin - trece

prin modificari caracteristice pentru diferitele etape ale ciclului menstrual.

Metoda este extrem de raspindita in prezent in toata lumea, fiind considerata cea mai

populara dintre metodele naturale de planificare familiară. Femeia trebuie sa-si urmareasca

singura modificarile cantitatii, consistentei si aspectul mucusului din propriul vagin, in

fiecare zi a ciclului sau. La sfârsitul menstruatiei sunt descrise asa numitele zile-uscate (sau

seci), când mucusul cervical formeaza un adevarat dop Ia nivelul colului uterin, nescurgandu-

se complet in vagin. Femeia descrie o senzatie de uscaciune a vaginului. Odata cu cresterea

nivelului de estrogen mucusul cervical sufera o transformare,devenind opac si viscos, putând

fi detectat in intregul vagin si chiar la nivelul introitului vaginal.

Transformarile mucusului cervical continua pana când acesta devine clar, fluient si

glisant. Femeia descrie senzatia de umiditate a vaginului in zilele cind are loc ovulatia.

Ulterior ovulatiei mucusul cervical redevine ingrosat, sau chiar dispare complet.

In unele situatii ciclul menstrual poate fi scurt, marcat de un episod hemoragic cu

valoare de indicare a ovulatiei, daca ciclul anterior a fost Anovulator.

Coitul este permis in zilele (uscate) de la inceputul ciclului pana in momentul când

apar primele semne de secretie, tulburare la inceput si de umezire. Apoi timp de 7-14 zile

cuplul isi va impune abstinenta.

Metoda simpto-termica

Aceasta metoda este rezultatul combinari a doua metode:

- metoda mucusului cervical (Billings) si metoda temperaturii bazale, si deasemenea a

observarii semnelor şi perioadelor de fecunditate sau de infecunditate, de-a lungul ciclului

menstrual.

Informatii utile date de metoda mucusului cervical in cazul metodei smiptotermice se

refera la determinarea fazei preovulatorii infertile si postovulatorii infertile.

Concomitent auto-observatiei, se ia temperatura bazala dupa tehnica descrisa mai

inainte. Primul semn care trebuie observat este glera. Pentru a o recunoaste femeia trebuie sa

fie atenta sa-si urmaresca senzatia pe care i-o produce glera la nivelul organelor genitale:

uscaciune sau umiditate, de înmuiere, de lubrefiere. Pe de alta parte, trebuie sa observe

prezenţa si aspectul glerei ce se gaseste la nivelul vulvei. Trebuie sa urmareasca schimbarea,

Pagina 15 din 70


de la o zi la alta a senzatiilor, a prezentei si aspectul glerei. Observarea glerei permite femeii

sa recunoasca perioada fertila a ciclului sau.

Dupa menstra exista adesea, dar nu intotdeauna, o perioada nefertila, inaintea

ovulatiei, pe care femeia o recunoaste printr-o senzatie de uscaciune si prin absenta scurgerii

glerei. La nivelul vulvei in aceasta peroada temperatura este scazuta. Urmeaza perioada de

fertilitate. Aceasta se caracterizeaza printr-unul sau mai multe din semnele urmatoare:

- senzatie de umiditate, de inmuiere sau lubrefiere

- prezenta glerei la nivelul vulvei si o evolutie de la o zi la alta

- prezenta senzatiilor si a aspectului glerei:senzatie din ce in ce mai intensa de

umezeala si de Iubrefiere, glera din ce in ce mai filenta.

Aceste semne dispar brutal a doua zi si dupa fecunditate maxima în aceasta perioada

temperatura a urcat şi ovulatia a avut loc.

Ovulatia mai poate fi prevazuta si dupa alte semne pe care femeia trebuie sa le stie si

sa le urmareasca: durere in una din fosele iliace, uneori o usoara sângerare vaginala,senzatie

de tensiune mamara.

Urmeaza perioada nefertila si dupa ovulaţie temperatura se mentine ridicata. Din ziua

a treia a accesiunii termice si pana la menstra urmatoare femeia este fertila.

In perioada nefertila de dinaintea ovulatiei, raporturile sexuale sunt posibile pentru

cuplurile care nu doresc o sarcina, seara (dar nu doua seri una dupa alta).

In penioada fertila de dupa ovulatie, raporturile sexuale sunt posibile fara limita, pana

la aparitia menstrelor urmatoare.

Aplicarea metodei simptotermice corect, face ca indicele de eficacitate sa fie foarte

bun. Procentul sarcinilor surpriza nu depaseste 3%.

Alăptatul la sân şi concepţia post - partum

Durata perioadei in care alaptatul are un rol contraceptiv, se intinde pe primele zece

saptamâni post-partum, dar unii autori recomanda precautie incepind cu saptamina a saptea

(datorita posibilitatii unei ovulatii mai precoce).

Chiar in conditiile amenoreei de alaptare, este descrisa aparitia sarcinii Ia 5-10%

dintre femei.

Pentru femeile care nu alapteaza, protectia post-partum se întinde pâna Ia maximum

35-40 zile de la nastere. Unii autori recomanda in aceste cazuri reluarea contraceptiei

incepind cu ziua 21 dupa nastere, data find posibilitatea reluarii ciclului hipotalamu-hipofizo-

ovarian.

Pagina 16 din 70


Rolul de prevenire al contraceptiei,asigurat de amenoreea de alaptare depinde de mai

multi factori:

- abstinenta sexuala

durata perioadei de alaptare

durata si frecventa alaptatului

- alimentatia mamei

- importanta factorilor socio-culturali si geografici

Reluarea contraceptiei in perioada de alaptare

Riscul de a trece direct de la amenoreea de lactatie Ia amenoreea de sarcina este

crescut Ia un numar mare de femei (30-75%), care realizeaza ovulatia intr-un ciclu ce precede

prima menstruatie. Tulburarile ciclului menstrual descrise dupa prima menstruatie amplifica

riscul unei sarcini.

Momentul reluarii contraceptiei trebuie situat in saptamâna 4 sau 5 postpartum.

Metode contraceptive recomandate:

contraceptivele orale combinate

progestativele

mijloacele de bariere

dispozitive intrauterine (sterilete):se va monta dupa saptamana a sasea de Ia nastere

mijloace naturale

sterilizarea chirurgicala

Coitul intrerupt

Aceasta metoda consta in faptul ca barbatul isi retrage penisul din vagin, inaintea

ejacularii, in timpul actului sexual. Eficacitatea metodei este controversata; rata de esec

variaza intre 10— 18%.

Avantaje aceasta metoda este intodeauna la indemana si nu costa nici un ban cuplurile

cu o motivatie foarte buna sunt deseori foarte multumite de aceasta metoda.

Marele dezavantaj al metodei il constitue necesitatea controlului continu al actului

sexual, fapt dezagreabil, cu efect in timp asupra apetitului sexual al ambilor parteneri.

Coitul rezervat(absenta ejacularii) - carezza

Este o metoda bazata pe un perfect control nervos asupra momentului ejacularii

determinand absenta ejacularii. Metoda necesita si un indelungat antrenament.

Pagina 17 din 70


Abstinenta totala

Dupa opinia specialistilor, abstinenta totala are, de fapt, la baza o relatie evident

anormala intre un barbat si femeie, iar asa zisele considerente religioase sau de alta natura nu

fac decat sa mascheze situatia reala.

Medicii care sunt confruntati cu astfel de probleme trebuie sa faca o anamneza

aprofundata asupra debuturilor acestui spirit de sacrificare. De obicei aceasta situatie duce la

tensiuni insuportabile, tulburari nevrotice.

Dusurile postcoitale

Constau din efectuarea de catre femeie a unor dusuri vaginale imediat post coital in

scopul indepartarii spermatozoizilor. Eficacitatea metodei este extrem de redusa.

Palparea colului uterin

Metoda este putin utilizata, fapt ce face dificila aprecierea eficacitatii ei. Putine femei

sunt in masura sa aprecieze cu rigurozitate si sa utilizeze in scop contraceptiv modificarile

colului uterin si ale orificiului cervical.

B. Metode artificiale

1.Metode contraceptive de bariera (mecanice ) si spermicide ( chimice).

Condomul ( prezervativul)

Este o metoda de contraceptie masculina de bariera.

Condomul - este un dispozitiv tubular, extensibil, cu un capat inchis destinat sa

acopere penisul in erectie si sa impiedice astfel patrunderea spermei in vagin. Este

confectionat dintr-o folie de cauciuc subtire sau latex avand o extremitate de diferite forme.

Trebuie fixat pe penis inaintea oricarui contact cu organele genitale feminine si

trebuie tinut pe suprafata penisului dupa actul sexual pentru a nu aluneca atunci cand penisul

iese din vagin.

Fiecare prezervativ poate fi folosit o singura data.

Instructiuni pentru folosirea corecta a condomului:

1. pentru fiecare act sexual se foloseste un nou condom

2. condomul trebuie fixat pe penisul in erectie inainte de a nu atins corpul femeii

3. condomul trebuie tinut de extremitatea inchisa, intre un deget şi degetul mare

pentru expulzarea aerului si apoi fixat pe intreaga lungime a penisului.

Pagina 18 din 70


4. condomul trebuie manevrat totusi cu atentie deoarece, desi este destul de

rezistent, se poate perfora

5. dupa ejaculare retragerea trebuie facuta incet mentinand ferm marginea

prezervativului pentru a evita o fuga a spermei. Condomul se scoate la distanta de corpul

femei si apoi se arunca.

Avantaje: Condomul este un produs care poate fi usor procurat. Ofera o oarecare

protectie impotriva bolilor transmise pe cale sexuala. Cere din partea barbatului o mai mare

responsabiitate pe durata actului sexual.

Poate preveni sau determina regresia neoplaziei intraepiteliale cervicale.

Dezavantaje: scade placerea sexuala prin lipsa de contact direct.

Necesita intreruperea raportului sexual in vederea montarii condomului. Condomul nu

poate fi utilizat in cazul barbatilor sau femeilor cu reactii alergice la cauciuc, substante

spermicide, substante lubrefiante.

Diafragmul

Este o calota concava de cauciuc cu o margine moale, flexibila. Se foloseste cu un

spermicid si se insereaza in vagin pentru a acoperii cervixul si a impiedica astfel patrunderea

spermei in uter. Modul de fixare trebuie bine explicat femeii pentru ca aceasta sa poata fixa

diafragma singura.

Modul de utilizare:

Inainte de introducerea in vagin diafragma se acopera pe ambele fete cu un spermicid.

Daca actul sexual are loc la mai mult de trei ore dupa introducerea diafragmei, este necesara

adaugarea unei noi cantitati de spermicid (acest lucru se poate face fara scoaterea

diafragmei). Diafragma se lasa pe loc minimum 6 ore dupa ultimul act sexual pentru a

permite spermicidului sa actioneze.

Avantaje:

Nu are efecte secundare.

Nu este metoda contraceptiva reversibila.

Este o metoda eficienta; daca este utilizata corect are o eficienta de 85%.

Poate fi folosita de femei care nu au nevoie de protectie contraceptiva permanenta.

Poate fi folosita de femei care nu pot utiliza alte metode contraceptive

Asigura protectie imediata.

Nu intrerupe actul sexual.

Protejeaza impotriva unor boli ala colului uterin.

Pagina 19 din 70


Dezavantaje:

Inainte de-a o folosi trebuie stiut cum se introduce si cumm se scoate diafragma din

vagin.

Necesita folosirea spermicidului

Trebuie pastrata in vagin timp de sase ore dupa ultimul contact sexual.

Este nevoie de un consult medical pentru stabilirea dimensiunii potrivite.

Obstructia tubara nechirurgicala

Insertia de implante de clorhidrat de quinacrina reprezinta o metoda nechirurgicala de

sterilizare Ia femei. Quinacrina provoaca o abstructie tubara antrenand o fibroza mucoasa.

Peletele contin 250 mg de clorhidrat de quinacrina. Se fac trei asemenea implante la intervale

de cate o luna insertia facandu-se in cursul fazei ploriferative a ciclului .Toleranta este buna.

Printre efectele secundare se noteaza leucoree,lombalgin,dureri pelviene, amenoree,

menoragii. Acestea sunt foarte rare. Indicele de eficacitate este foarte bun.

Dispozitivele intracervicale

Sunt niste aparate ce se introduc in canalul cervical intrucat contin spermicide sau un

steroid ce inhiba mobilitatea si puterea fecunda a spermatozoizilor, actioneaza nu numai

mecanic ci si clinic sau hormonal.

Inelele vaginale

Sunt dispozitive de plastic impregnate cu acetat de medroziprogesteron.

Acest progestativ este absorbit pe cale vaginala. Inelul pe care femeia si-i plaseaza

singura in vagin, poate ramane pe loc fie din a 5-a zi pana in ziua a 25-a a ciclului, fie trei

luni consecutiv.

Actiunea lor se manifesta fie prin blocarea ovulatiei, fie prin modificarea glerei

cervicale, care devine impenetrabila pentru spermatozoizi. Este, de aceia, mai curand o

metoda hormonala aplicata printr-un procedeu mecanic intravaginal.

Buretele cu cologen

Este un contraceptiv vaginal bine tolerat, dar cu eficacitate discutabila. Este fabricat

dintr-un material natural spongios prefatat cu spermicid; buretele absoarbe spermatozoizii.

Este moale neiritant si de obicei mai comod decat diafragmul convetional.

Pagina 20 din 70


Spermicidele

Agenti chimici destinati sa inactiveze spermatozoizi in vagin, inainte de patrunderea

lor in tractul vaginal superior. Acestea pot fi prezentate sub forma de spuma, creme, geluri,

tablete sau pesarii. Spermicidele se insereaza in vagin cu putin timp inaintea actului sexual.

Acestea inactiveaza spermatozoizii si in acelasi timp opresc patrunderea lor in uter.

Avantaje

Comod de utilizat, nu prezinta efecte secundare puternice si nu este necesara o

anumita prescriptie. Poate asigura protectia impotriva unor anumite bobi transmise pe cale

sexuala.

Dezavantaje:

O rata crescuta a esecurilor in timp scurt este necesar a fi pastrat intre introducere si

actul sexual, iar efectul se pastreaza dupa un timp relativ scurt. Preparatele continand mercur,

nu trebuie folosite deoarece pot fi toxice. Unii barbati si femei acuza anumite scurgeri iar

unele persoane pot nu alergice la spermicide.

Dispozitivele intrauterine (diu)

Sunt obiecte modeme dintr-un material solid care se introduc in cavitatea uterma cu

scopul prevenirii unor sarcini.

Mecanismul de actiune.

In uter se plaseaza un dispozitiv de plastic sau acoperit cu (contine) cupru. Modul de

actiune a acestui dispovitiv nu este complet inteles. Acest dispozitiv impiedica fecundarea

oului de catre spermatozozi.

Tipuri de sterilete:

Steriletele pot nu clasificate in categorii:

Inerte:

Bioactive ( de obicei continand cupru )

Dispozitivete inerte sunt confectionate, de obicei din material plastic sau din otel

inoxidabil.

Dispozitivele bioactive sunt in general mai mici si sunt confectionate din plastic cu

cupru sau in interiorul său, sau mai pot contine progesteron exemple de DIU: COPPER T 380

A, COPPER T 200,220,7, NOVA T, MULTI LOAD 250, 375 , PROGESTASERT T.

Avantaje

Pagina 21 din 70


Este o metoda contraceptiva reversibila, foarte eficienta 97, 99%, in functie de tipul

DIU. Nu intervine in desfasurarea actului sexual, sunt necesare doar verificari ocazionale

poate nu lasat la locul respectiv pentru mai multi ani sau o perioada nedefinita, in functie de

tip. Fixarea poate fi efectuata de catre un lucrator sanitar bine instruit.

Dezavantaje

Fixarea trebuie facuta cu atentie pentru a avita durerile suplimentare sau perforarea

uterului. Nu poate fi folosit steriletul decat femeile care nu au mai fost însarcinate.

Hemoragia puternica poate duce Ia anemie in special in primele cateva luni. Exista riscul

aparitiei afectiunii inflamatorii pelviene. Dispozitivul poate fl expulzat. Daca acesta nu este

decadat si corectat, sarcina poate aparea. Exista perioade de discontinuitate frecvente datorita

efectelor secundare tulburari, dureri, infectii sarcinile ectopice trebuie luate in consideratie

daca simptomele sugereaza aceasta. Exista posibilitatea unei perforari uteriene. Steriletele cu

cupru si dispozitivele ermetice trebuie indepartate daca apar perforatii. Infectia poate aparea

in timpul sarcinii chiar daca steriletul este flxat.

Dintre reactiile nedorite si complicatiile DIU mai trebuie mentionate sindromul

dureros, leucorea, dezordini menstruale, sangerari, graviditatea (uneori cu sarcina

extrauterina), afectiuni inflamatorii ale uterului sau anexelor.

Dispozitivele intrauterine si cancerul

Datele actuale nu au demonstrat un posibil rol eteologic al DIU in dezvoltarea

cancerului endometrial sau cervical, nici o posibila contributie la evolutia mai rapida a unei

displazii cervicale spre cancer.

Concluzii

O urmarire buna poate duce la o folosire satisfacatoare de lunga durata a steriletului,

iar o urmarire de calitate scazuta produce reversul acestei situatii.

Primul avantaj este accesul unor femei care poarta sterilet la asistenta medicala, alte

categorii de personal, medical sau Ia clinica de Planning Familial.

2.Metode hormonale de contraceptie:

a) contraceptive orale combinate

b) progestative orale cu administrare continuă

c) contraceptive injectabile

d) implante hormonale

Pagina 22 din 70


Definitie

Contracepţia hormonala feminina reprezinta modalitatea de prevenire cu ajutorul

hormonilor sexoizi administrate oral, parenteral, vaginal sau prin implant intradermic.

Tipuri de contraceptive orale

Prima clasificare a contraceptivelor orale se bazeaza pe compozitia steroidica:

• contraceptive orale combinate ( car econtin extrogeni si un progestativ)

• contraceptive orale care contin numai progestattve

• contraceptive orale postcoitale

Dupa actiunea lor pot nu clasificate in:

- contraceptive orale combmate estroprogestative

- contraceptive orale secventiale

- contraceptive orale continue

- contraceptive orale fazice

- contraceptive postcoitale

A) Contraceptive orale combinate

Pilula combinata contine cantitati mici de estogen si progestagen, doi hormoni sexuali

asemanatori cu cei produsi de organism. Previne ovulatia prin interactiune cu modificarile

hormonale in cadrul ciclului menstrual, actioneaza asupra cursului pe cervix îngrosandu-l şi

facandu-l impenetrabil pentru sperma ca şi prin modificarea endometrului.

Impiedica eliminarea unui ovul din ovar ingroasa secretia colului uterin impiedicand

patrunderea spermatozoizilor in uter; face ca interiorul uterului sa fie mai putin primitor

pentru sarcina.

Pot nu clasificate in

- contraceptive orale combinate monofazice

- contraceptive orale combinate bifazice

- contraceptive orale combinate trifazice

- contraceptive orale secventiale

- minipilula

Pilulele sunt prezentate in plachete continand numarul necesar pentru o luna.

PiluIa combinata se ia urmand sfalul medicului pentru ca efectul sa fie maxim, pilula

se ia in fiecare zi de preferinta Ia aceiasi ora in ordinea indicata pe folie.

Pagina 23 din 70


Avantajele pilulei pentru sanatate:

- este o metoda contraceptiva reversibila

- este o metoda foarte eficienta: 99% din femeile care o folosesc corect nu raman

gravide

- In cazul folosirii incorecte eficienta scade ; menstruatia apare regulat, fara dureri in

cantitate mica si dureaza mai putine zile; nu infuenteaza desfasurarea actului sexual

- Protejeaza impotriva unor boli cancer de ovar, cancer de endometru, tumori

canceroase de sân, chisturi de ovar.

- Se poate folosi pentru amanarea menstruatiei

Dezavantaje

Trebuie luata in fiecare zi de preferat Ia aceiasi ora.

Nu protejeaza impotriva bolilor cu transmitere sexuala.

Ca la orice metoda contraceptiva, uneori pot aparea probleme.

Dureri de cap, slabiciune, depresie nervoasa, scaderea libidoului, reprezinta efecte

dificil de verificat.

Daca asimptomele persista si nu sunt diminuate prin schimbarea formulei pilulei,

metoda contraceptiva trebuie sa fie inlocuita sau persoana trebuie trimisa la medic. Exemple

de pilule pentru 21 de zile MICROGYNON 30; DIANE 35 ; FEMODENE LOESTRIN ;

RIGEVIDON ; TRIQIJILLAR ETC.

Contraceptia postcoitus

Este cunoscuta uneori sub denumirea de “pilula de a doua zi dimineata”. Este

eficienta numai in primele trei zile dupa contactul sexual neprotejat. Se iau doua doze

speciale de pilule, la 12 h interval intre ele. De cele mai multe on impiedica aparitia si

dezvoltatea unei sarcini. Are avantajul ca are rezultate bune la 96 — 98% din femeile care o

folosesc. Este o posibilitate de a evita un avort, dar nu trebuie folosita ca o metoda

contraceptiva permanenta.

Efecte secundare.

La majoritatea femeilor nu apar efecte secundare pot aparea mici dereglari ale

menstruatiei, greturi, varsaturi, sangerari neregulate, dureri de cap, dureri la nivelul sanilor.

B) Pilule cu progesteron

Pagina 24 din 70


Aceste pilule au o doza redusa de progesteron si nu contin extrogeni. Sunt

administrate din prima zi a ciclului menstrual, dar este necesar un contraceptiv aditional in

primele 14 zile ale primului ciclu in care se folosesc aceste pilule.

Eficacitate pilulei cu progesteron pilulele sunt mai eficiente la femeile de peste 40 de

ani.

Cercetarile au aratat ca la fiecare 100 de femei care folosesc corect aceste pilule timp

de un an, una va ramane.

c) Contraceptivele

Contraceptivele injectabile sunt a metoda de contraceptie hormonala cu actiune

prelungita. Sunt solutii injectabile care contin progestogen, un hormon asemanator cu

progesteronul produs de organism.

Împiedica eliminarea lunara a unui ovul din ovar.

Ingroasa secretia colului uterin, impiedicand patrunderea spermatozoizilor in uter. Fac

ca interiorul uterului sa fie mai putin primitor pentru sarcina.

Doua contraceptive injectabile obisnuite sunt DEMPA administrate la fiecare trei luni

si NET-EN administrat in fiecare doua luni.

Avantaje

au actiune prelungita a injectie protejeaza impotriva unei sarcini nedorite intre 8 -12

saptamani

sunt metode reversibile

sunt metode foarte eficiente : 99% daca sunt administrate la intervale corecte

nu infuenteaza desfasurarea actului sexual

pot nu folosite de femeile care nu pot lua pilula combinata

pot fi folosite de femei care alapteaza

Dezavantaje

Cauzeaza intreruperea ciclului menstrual, deseori a hernorgie puternica la inceput,

ducand Ia amenoree la aproximativ 50% dmtre femeile care folosesc DMPA poate duce Ia un

câstig in greutate.

d) Sistemul de implante subdermice

Anticonceptionalul NORPLANT care poate fi implantat sub derm este constituit din 6

capsule mici speciale din silicon si cauciuc care contin levonorgestrel, aceste capsule sunt

introduse subcutanat in partea superioara a bratului de catre un medic special instruit,

Pagina 25 din 70


asistenta medicala sau alt lucrator sanitar. Aceste capsule sunt active aproximativ 5 ani,

existand un nivel constant de progestagen in fluxul sanguin. Actioneaza prin oprirea ovulatiei

la aproximativ 50% din cicluri si provoaca aparitia unui mucus cervical gras care opreste

intrarea spermei in uter ca si subtierea endometrului.

Eficacitatea metodei rata anuala a sarcinilor variaza intre 0,2 — 0,3 Ia 100 de femei

pe an in decursul celor cinci ani de valabilitate Eficacitatea metodei se poate compara cu cea

a contraceptivelor orale si DIU.

Avantaje:

Metoda reversibila, extrem de eficace. Nu au fost detectate inca efecte secundare dupa

multi ani de probe clinice, nu este necesara o medicatie continua. La oprirea tratamentuhui

fertilitatea se instaleaza imediat. se foloseste indiferent de activitatea sexuala.

Dezavantaje:

Pot aparea dereglari menstruale uneori ducand Ia amenoree. Irnplantare ca si

indepartarea acestei capsule necesita proceduri chirurgicale de mica anvergura si se

efectueaza de personalul calificat. Studiile de lunga durata asupra NORPLANT-ului sunt inca

in functiune si nu este sigur daca nu pot aparea si alte efecte secundare.

2. METODE CHIRURGICALE DE CONTRACEPTIE LIGATURAREA

TROMPELOR

Tehnic, aceasta metoda este o interventie chirurgicala fara urmari asupra pacientelor.

La femei, sterilizarea se face prin ligaturarea trompelor (chiar fara operatie prin simpla

laparascopie).

Aceasta metoda poate fi utlizata de:

- femeile care prezinta o afectiune ce contraindica sarcina;

- femeile cu antecedente obstreticale (avorturi repetate, singerari care nu suporta

sarcina dar nici mijloace contraceptive)

- cupluri care nu nu -şi doresc o noua sarcina, dar nici alte niijloace de contraceptie;

- cupluri cu risc genetic major

Avantajele acestei metode sunt:

- este o metoda contraceptiva dintre cele mai eficente

- cost redus comparativ cu alte mijloace de contracepUe folosite timp mai indehungat

- eficenta la persoanele cii grad redus de instnuire si care nu necesita apoi

supraveghere medicala

Pagina 26 din 70


- fara efecte negative secundare importante asupra organismuhui

- metoda permanenta

- folosita la persoanele care nu suporta celelelte mijloace contraceptive

Dezavantaje:

- este greu de acceptat din punct de vedere pshihologic-este o mica manevra

chirurgicala cu riscuri reduse;

- acceptabilitate redusa din lipsa de informatii;

Posibilitatea refacerii fertilitatii dupa sterilizare este posibila. O noua interventie

chirurgicala face ca fertilitatea sa reapara Ia 40-45% din cazuri

Eficienta metodei:

teoretic, eficienta trebuie sa fie 100%

practic, din cauza unor vicii de tehnica sau de ingrijire, eficenta poate sa scada la 98-

99%

Totusi sterilizarea este cel mai eficent procedeu contraceptiv.

3 .VASECTOMIA-STERILITATEA BARBATULUI

Vasectomia - reprezinta sectionarea vaselor deferente din scrot. Aceste canale conduc

sperma provenita de Ia testiculi. Prin sectionarea acestor canale se blocheaza permanent

evacuarea spermei.

Se considera ca sterilizarea este efectiva dupa 8-10 saptamani si 10-12 ejaculari.

Uneori capetele sectionate ale canalelor deferente se pot reconecta dupa vasectomie,

fiind necesare o a doua, intervenţie. Operatia se face sub anestezie locala, iar la nivelul

scrotului, de ambele parti se efectueaza o incizie de 1 cm.

Avantaje:

este o metoda sigura , eficace si nu prezinta efecte secundare pe perioade lungi

nu afecteaza secretia hormonala sau Iibidoul

Dezavantaje

- unii barbati considera aceste operatii similare castrarii sau ca vor deveni impotenti si

isi vor pierde masculinitatea.Operatia poate fi uneori reversibila, dar fara garantia unei

activari complete.

4.METODE COMBINATE MECANICE SI HORMONALE

DISPOZITIVE INTRAUTERINE ELIBERATOARE DE HORMONI

Pagina 27 din 70


Studii recente,efectuate in mai multe tan ale lumii au ca baza utilizarea dispozitivelor

intrauterine tratate Levonorgestrel. Metoda pare a avea o eficacitate sporita, comparativ cu

dipozitivele intrauterine clasice, perioada de siguranta contraceptiva find in general aceeasi,

de 4-5 ani.

Toleranta Ia acest tip de dispozitiv pare a fi superioara celor clasice.

Înele vaginale eliberatoare de hormoni

În prezent se remarca doua orientari in perfectionarea contraceptiei cu inele vaginale.

In ambele, dimensiunile inelelor vaginale sunt cuprinse intre 50-60 mm diametru şi 7,5 - 9,5

mm grosime.

O prima orientare o reprezinta utilizarea intermitenta a inelelor continâd estro-

progestative, mentinute in vagin timp de trei saptamani, cu o saptamana pauza.Mecanismul

de acţiune este cel clasic, de inhibare a ovulatiei.

O a doua orientare o reprezinta utilizarea inelelor vaginale continind

progestativ.Mecanismul lor se bazeaza in principal pe actiunea directa asupra mucusului

cervical si a endometrului. Pot fi mentinute continuu intravaginal timp de trei luni.

5. METODE CONTRACEPTIVE AFLATE IN STUDIU-CONTRACEPTIA

IMUNOLOGICA

VACCINAREA CONTRACEPTIVA

Vaccinarea contraceptiva ar putea asigura o protectie de mai multe bum contra unei

sarcini nedorite. Ea consta in a provoca, sinteza de anticorpi dirijati impotriva unor hormom

implicati in reproducere, sau contra celulelor sexuale,ovocite in cazul femeilor.

Contraceptia prin prostaglandine

Prostaglandinele au fost folosite in scopul impiedicarii sarcini, dar in perioada

postconceptionala. De aceea ele nu pot fi considerate drept contraceptive ci sunt, mai curând

contragestive.

Pilula masculina si preparatele injectabile masculine

Pagina 28 din 70


Studiul sistematic destinat acestui domeniu a fost efectuat in sectii chimice din sapte

tari. A fost utilizat cu Enantatul de Tetosteron, administrat intro injectie intramusculara pe

saptamana. Marele avantaj al metodei consta caracterul ei reversibil, spermograma redenind

normala la 6-9 luni de la intreruperea tratamentului. Efectele secundare semnalate de OMS au

fost: aparitia acneei, o crestere a agresivitatii si libidoului.

În ceea ce priveste pilula contraceptiva masculina, rezultatele cercetarilor par a fi mai

incerte, cu finalizarea mai de lunga perspectiva. Modul de actiune a acestei pilule s-ar baza pe

intreruperea spermatogenezei sau a maturarii.

Metoda imunologica masculina

Federatia Internationala de Ginecologie si Obstretica (F.LG.0) comunica un studiu

experimental aflat in curs, care are ca obiectiv crearea vaccinului masculin. Mecanismul de

actiune a acestui vaccin s-ar putea baza pe supresia spermatozoizilor si ar avea ca baza

utilizarea unor enzime spermatozoid - specifice.

CONTRACEPTIVE HORMONALE FEMININE CU ACTIUNE PRELUNGITA

NORPLANT-2

Implantul derivat al preparatului de tip NORPLANT, este format din doua bastonase

continând LEVONORGESTREL, acoperite de Silax, fapt ce usureaza implantarea si

scoaterea lor. Efectul contraceptiv este de aproximativ 2 ani.

Implanturi biodegradabile (capronor)

Acest preparat se bazeaza pe capsule biodegradabile continind Levonorgestiel.

Eficacitatea fiind dupa unii autori, de aproximativ 12 luni, iar dupa altii de 18 luni.

Microsfere injectabile

Având un diametru de 0,6-1 mm si continind Norethindron, aceste microsfere sunt

injectate o dată la trei luni. Doza contine 75 mg Noretbindron si asugura o rata de eliberare

zilnica de 0,48 mg.

Metode contraceptive naturale

Pagina 29 din 70


Depistarea momentului ovulatiei continua sa constituie un obiectiv de cercetare pentru

colectivele serviciilor de planificare familiala.

Studiile experimentale pentru realizarea unor kituri in vederea determinarii de

substante din secretia salivara, avind drept scop stabiirea momentului ovulatiei nu s-au

bucurat inca de un real succes.

Metode empirico-traditionale

Utilizarea pe scara larga a unor metode contraceptive empirico-traditionale, bazate pe

plante, ierburi, etc. având o eficacitate relativ crescuta, a determinat aparitia unor studii de

amploare. Mecanismul de actiune s-ar baza in principal pe actiunea lor uterotonica.

C) Metode contragestive

Avortul chirurgical

Avortul reprezinta expulsia sau indepartarea continutului uterin inainte ca fetusul sa

poata supravietui separat de mama.

Practicat in conditii corecte de catre medicul specialist, respectându-se conditiile de

asepsie si antisepsie, avortul chirurgical ramane un mijloc de intrerupere a evolutiei sarcinii.

Avortul prostaglandinic

Pentru provocarea avortului in primele doua trimestre ale sarcinii, calea intravenoasa

reclama doze mari de prostaglandine, ceea ce duce Ia aparitia unor efecte secundare indeosebi

asupra tensiunii arteriale. Calea intravaginala ofera multe avantaje, ele pot fi impregnate

intravaginal impregnate in tablete de lactoza.

RU- 486 (Mifepristone, Mifegyne)

Actionind in mod reversibil la nivelul molecular al legaturii de receptor, RU-486

blocheaza actiunea progesteronului si permite funcţiilor endocrine sa revina treptat la normal

dupa folosirea sa.

Doza abordiva este in jur de 600 mg, administrata per os seara. Se poate asocia cu

oxitocice sau prostaglandine. Expulsia survine in general in cele 12 ore ce urmeaza.

Pagina 30 din 70


CAPITOLUL III

PARTEA PERSONALĂ

MATERIAL ŞI METODĂ

Nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire a sanataţii si cuprinde:

Promovarea sanatatii, prevenirea bolnavilor, ingrijirea persoanelor bolnave de toate varstele.

Nursingul reprezinta un complex de activitati in scopul mentinerii sau recâstigarii

sanatatii.

Ca material in alcatuirea planului lucrarii am folosit fisa de tratament anticonceptional

din cadrul Planningului Familial.

Ca metoda am folosit metoda nursingului conform cadrului conceptual al Virginiei

Henderson care se bazeaza pe definirea celor 14 nevoi fundamentale cu componentele bio-

psihosociala, culturale si spirituale ale individului.

Nevoia fundamentala conform cadrului conceptual al Virginiei Henderson reprezinta

necesitatea vitala, esentiale a fiintei umane pentru a-si asigura o stare de bine fizic si psihic.

Asistenta medicala trebuie sa stie ca o nevoie fundamentala este o necesitate vitala,

esentiala a fiintei umane.

Procesul de ingrijire este o activitate sistematica, desfasurata in mod organizat si ea

vizeaza rezolvarea unor probleme existente sau potentiale ale bolnavilor îngrijiti.

Procesul de ingrijire cuprinde 4 etape:

1.Culegerea datelor din F.O.

2. Analiza, departajarea si inerpretarea datelor

3. Stabilirea diagnosticului de nursing

4. Planul de nursing: - planificarea ingrijirilor ( obiective)

- realizarea interventnlor

- evaluarea

Studiind tehnica ingrijirii bolnavilor in functie de principiile de nursing , am

aprofundat aceasta metoda luand in observatie 3 cazuri Ia care am incercat sa stabilesc

diagnosticul de nursing, obiectivele si interventiile necesare fiecaruia in vedera satisfacerii

nevoilor fundamentale alterate.

CAZUL NR 1

CULEGEREA DATELOR

Pagina 31 din 70


I. Date relativ stabile

1. Date stabile generale

NUME: B

PRENUME: A

VARSTA: 24 ani

SEX: feminin

STARE CIVILA: casatorita

2. Date stabile individuale

a) Caracteristici individuale

RASA: alba

NATIONALITATE: romana

LIMBA VORBITA: romana

RELIGIA: ortodoxa

CULTURA: 10 clase

OCUPATIE: casnica

b) Gusturi personale si obiceiuri:

ALIMENTATIE: echilibrata, prefera cafeaua, cartofii prajiti, sucuri, bauturi alcoolice:

ocazional

Nu fumeaza.

Îi place sa priveasca Ia televizor, sa citeasca, sa se plimbe

RITMUL DE VIATA: echilibrat

c) Evenimente biografice legate de sanatate:

BOLl ANTERIOARE: bolile copilariei

INTERVENTII CHIRURGICALE: operatie de apendicita

SARCINI: 3

ACCIDENTE: --

Menarha la 14 ani, cicluri regulate la 28 de zile, durata a 4 zile, cu flux normal ,

nedureros

d) Elemente fizice si reactionale:

GRUP SANGUIN : A II

RH: pozitiv

DEFICIENTE SENZORIALE: nu prezinta

PROTEZE: nu are

Pagina 32 din 70


ALERGII: nu prezinta

e) Reteaua de sustinere: sotul si familia

II. Date variabile

1. Date legate de starea fizica:

TEMPERATURA:36,5 0C

TA:120/60 mmHg

PULS: 68 pulsatii min.

RESPIRATIE: 16 resp/min

APETIT: bun

Diureza:1200-1300 ml! 24 h

SCAUN: normal- 1 / zi

SOMN: linistit, 10 h/ noapte

MISCARE:buna, sistem osteoarticular integru

REACTII ALERGICE: nu prezinta

INFLAMATII: nu prezinta

INFECTII: nu prezinta

OBOSEALA: nu se simte obosita

DURERE:nu prezinta

REACTII LA MEDICAMENTE: nu prezinta

2. Date psiho - sociale

ANXIETATE:neliniste, agitatie

CONFORT: bun

STARE DEPRESIVA: nu prezinta

CAPACITATE DE COMUNICARE: coopereaza usor, limbaj clar

III. Date obtinute prin examenul fizic asistent

SISTEM NEUROMUSCULAR

Pacienta este bine orientata, isi mentine echilibrul, independenta, tonus muscular

normal.

SISTEM RESPIRATOR

• Frecventa respiratiei; 16 resp/min

• Respiratie usoara cu miscari ritmice la ambele hemitorace

• Nu prezinta tuse, expectoratie

Pagina 33 din 70


• Torace normal, conformat

• Tipul de respiratie: costal superior

SISTEM CARDIOVASCULAR

• Frecventa pulsului: 68 puls/min

• Puls ritmic, amplu , bine batut

• TA:120/60 mmHg

• Nu prezinta cianoza, tegumente normal colorate

SISTEM DIGESTIV

• Greutate 60 kg

• Inaltime: 1,64 m

• Consum de lichide: in functie de nevoi

• Diureza 1200-1300 ml/24 h

• Mictiuni spontane: 4-5/zi

• Frecventa scaunelor 1 / zi , normal

• Dieta: bogata in fructe, consuma cafea

• Are pofta de mancare

• Cavitatea bucala: - dentitie buna

- mucoasa bucala umedă

- limba roz

• Masticatie eficace

• Reflex de deglutitie prezent

• Digestie buna, nestingherita

TEGUMENTE SI MUCOASE

• Piele, mucoase si membrane intacte, fara edeme

SISTEM EMOTIONAL

• Pacienta se exprima coerent, este nelinistita, agitata, temandu-se de o posibila

sarcina nedorita

• Pacienta nu detine cunostinte despre metodele contraceptive

MODUL DE ODIHNA

• Somn linistit: 10 ore / noapte

IV. Culegerea datelor din foaia de observatie

Data primei consultatii: 31.08.2001

• Antecedente personale: menarha Ia 14 ani, cicluri regulate, durata medie a

ciclurilor 28-31 zile; durata medie a menstruatiei de 4-5 zile, cu flux normal, nedureros.

Pagina 34 din 70


Menstruatia: UM: 26.08.2001

Nasteri: treis

- din care pe cale naturala: trei Avorturi: 1 provocat

Anamneza:

• Nu a utilizat anterior nici un fel de metoda contraceptiva

• Nu a prezentat boli infecto-contagioase

• Nu este fumatoare

• Antecedente heredo-colaterale fara importanta

Examenul clinic:

• Tegumente si mucoase normal colorate

• Sistem osteo-articular : integru, mobil

• Tesut musculo-adipos: bine reprezentat

• Aparat respirator: torace simetric, amplitudinea miscarilor respiratorii

normale, sonoritate pulmonara

• Aparat cardio — vascular: cord in limite normale, soc apexian in spatiul

V intercostal stâng, zgomote cardiace prezente

• Aparat digestiv: ficat, splina in limite normale, tranzit intestinal prezent

• Aparat urogenital: lojele renale libere

Examen ginecologic: vagin aspect normal, fara secretie leucoreica, col curat inchis.

Tuseu vaginal: vagin elastic, col de volum si consistenta normala, uter de volum

normal.

Sistem nervos: relatii normale

ANALIZE DE LABORATOR

Analiza efectuată Valori obţinute Valori normale Interpretare

VSH 7-12 mm 6-13 mm la 1 h

10-20 mm la 2 h

Rezultatele se

încadrează în limite

Hemoglobina 12,8 gr% 11,5-15 gr.% ml

Hematocritul 37 % 36-42%

Leucocite 6500 400-10.000

Pagina 35 din 70


normale.Colesterol 134 mg% 120-280 mg la 100 ml

Glicemie 90 mg 80-120 mg la 100 ml

TQ 14 sec. 12-16 sec

TH 80 sec. 60-120 sec

Uree 0,34 gr.% 0,15-0,45 gr.%

Tymol 3 UML 1-4 UML

TGO 15 u.i./l 15-17 u.i./l

TGP 17 u.i./l 4-13 u.i./l

Ex. Ctiotumorial Frecvente

polinucleare, celule

pavimentoase (CII)

Celulele se

examinează la

microscop şi după

formă şi structura lor

se clasifică în 5 clase:

- clasa I: fac parte

celulele normale

- clasa II-V: celule cu

diferite grade de

anomalie

Valorile obţinute

CII sunt în limite

normale.

Secreţie vaginală

Frotin

Placarde de celule

epiteliale

pavimentoase,

polinucleare, flora

microbiană,

polimorfă.

Studiu la microscopic

pune în evidenţă

celule mari

poligonale, mature,

care indică o secreţie

normală de hormoni

genitali şi deci o bună

funcţie ovariană.

Flora microbiană în

limite normale.

Metoda contraceptivă în funcţie de examnul clinic şi date de laborator.

Tratament hormonal: da

Metoda de barieră: nu

Dispozitiv intrauterin: nu

Pagina 36 din 70


Pentru a aplica modelul concepţiei al Virginei Hendersson care spune: “că nevoia

fundamentală este o necesitate esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine în

apărarea fizică şi mentală, am trecut cele trei cazuri studiate prin cele 14 nevoi fundamentale

şi am constatat următoarele:

B. Analiza, interpretarea şi departajarea datelor

N

r

cr

t

Nevoia fundamentală Manifestări de

independenţă

Manifestări de

dependenţă

Sursa de dificultate

1. A respira şi a avea o

bună circulaţie

neafectat

2. A bea şi a mânca neafectat

3. A elimina neafectat

4. A se mişca şi a avea o

bună postură

neafectat

5 A dormi şi a se odihni neafectat

6 A se îmbrăca şi a se

dezbrăca

neafectat

7. A menţine temperatura

corpului în limite

normale

neafectat

8. A fi curat îngrijit, a

proteja tegumentele şi

mucoasele

neafectat

9. A evita pericolele afectat agitaţie, nelinişte teama de o posibilă

sarcină

1

0

A comunica neafectat

1

1

A-ţi practica religia neafectat

Pagina 37 din 70


1

2

A fi preocupat în

vederea realizării

neafectat

1

3

A se recreea neafectat

1

4

A învăţa cum să-ţi

păstrezi sănătatea

afectat cerere de

informaţii,

dorinţa de a

acumula

cunoştinţe

insuficientă

cunoaştere de

prevenire a unei

sarcini

inaccesibilitatea la

informaţie

lipsa de cunoaştere

a mijloacelor

contraceptive

C. STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE NURSING

N

r

cr

t

Problema Etiologia Semne,

simptome

Diagnostic de

nursing

1. Anxietate Teama de o posibilă sarcină -nelinişte

-anxietate

ANXIETATE

2. Cunoştinţe

insuficiente

-Inaccesibilitatea la

informaţie

- lipsa de cunoaştere a

mijloacelor contraceptive

D. STABILIREA PLANULUI DE NURSING ŞI IMPLEMENTAREA LUI

N

r

cr

t

Diagnostic de

nursing

Obiective Intervenţii autonome -

delegate

Evaluare

1. Anxietate Ca pacienta să-şi Am identificat împreună cu -teama de o posibilă

Pagina 38 din 70


exprime cauzele

anxietăţii

Ca pacienta să

aibă o stare de

bine psihic fără

stres

pacienta care sunt cauzele

anxietăţii

- am creat un climat de

încredere empatică

- am stabilit un raport care o

face să se simtă în siguranţă

- am sfătuit pacienta să-mi

vorbească despre

problemele ei personale,

crescând astfel încrederea

modalităţilor în care o pot

ajuta

- am informat pacienta că

pentru a-şi înlătura teama de

o posibilă sarcină există

metode contraceptive pe

care poate să le folosească

- am testat pacienta în

legătură cu problemele ei

sarcină

-teama de analizele,

investigaţiile ce urmează

să i se efectueze

-teama de o posibilă

sarcină

- cunoştinţe insuficiente

Contracepţia

- am convins pacienta să

folosească metodele

contraceptive pentru a-şi

înlătura stresul

-am pus pacienta în contact

cu alte persoane care au

folosit metode contraceptive

N

r

Diagnostic de

nursing

Obiective Intervenţii autonome -

delegate

Evaluare

Pagina 39 din 70


cr

t

- ca pacienta să

fie informată de

analizele de

laborator ce

urmează să i se

efectueze

de aproximativ 1 an şi care

au avut rezultate bune fără

reacţii adverse asupra

organismului

- am testat pacienta dacă

este decisă să folosească

metode de contracepţie

- am informat pacienta

despre recoltările de sânge

ce-i vor fi efectuate

dimineaţa pe nemâncate

- am pregătit fizic şi psihic

pacienta pentru recfoltările

de sânge

- am recoltat sânge pentru

AGB, L, uree, acid uric,

creatinina, glicemie, TGO,

TGP, Tymol etc.

- am transportat eprubetele

etichetate la laborator şi am

ataşat rezultatele în foaia de

observaţie

- am informat pacienta de

rezultatele analizelor

recoltate dimineaţa.

- pacienta doreşte să

folosească metode de

contracepţie dar nu deţine

cunoştinţe despre ele

- pacienta prezintă o stare

de bine psihic, cauzele

anxietăţii au dispărut

2. INSUFICIE

NTA

CUNOAŞTE

RE

Ca pacienta să fie

informată despre

metodele contra-

ceptive în curs de

- am explicat pacientei în ce

constau metodele

contraceptive şi care sunt

- i-am prezentat atât

Pagina 40 din 70


24h. metodele naturale cât şi pe

cele artificiale

- am informat-o despre

contraceptivele orale,

injectabile şi despre sterilet

- i-am oferit exemple:

contraceptive orale

-Pilule combinate ce conţin

estrogeni şi pregesteron:

Microgynon, Rigevidon,

Ovidon, Trigmilar, etc.

injectabile – Depo-Provera,

Norigest

- i-am prezentat avantajele,

dezaventajele şi efectele

secundare ale acestora

precum şi a steriletului

N

r

cr

t

Diagnostic

de nursing

Obiective Intervenţii autonome - delegate Evaluare

- i-am pus la dispoziţie broşuri, pliante,

cărţi unde erau descrise şi explicate

metodele contraceptive

- am încurajat pacienta să pună întrebări

- am informat pacienta ca pentru a

folosi pilule contraceptive de tipul

pilula injectabilă sau sterilet trebuie să

efectueze analize de laborator şi ca

sfatul medicului are o mare importanţă

- am observat comport-amentul

pacientei după informarea primită

- am identificat împreună cu pacienta -pacienta este

Pagina 41 din 70


- ca pacienta

să-şi

însuşească

cunoştinţele

despre pilula

Rigevidon

contraceptivul pe care doreşte să-l

folosească

- i-am prezentat compoziţia pilulei:

fiecare comprimat conţine: 0,15 mg d-

norgestrel si 0,03 mg etinilesradiol

- i-am prezentat acţiunea acestuia:

Rigevidon este un contraceptiv oral care

acţionează prin inhibarea ovulaţiei

- datorită conţinutului scăzut în

substanţa activă se semnalează foarte

rar efecte secundare

- produsul nu afectează eventualele

sarcini

Mai târziu

- i-am explicat pacientei că acest

contraceptiv este contraindicat în: stare

post hepatică, icterul sever idiopatic,

tulburări ale funcţiei hepatice,

colecistita, boli endocrine, tumori

maligne

- i-am prezentat pacientei modul de

administrare al acestui produs: se

începe administrarea de Rigevidon a 5-a

zi după începerea ciclului şi se ia câte

un comprimat pe zi timp de 21 de zile,

de fiecare dată la aceeaşi oră a zilei,

dacă este posibil seara

- pe urmă se face o întrerupere de 7 zile.

În această săptămână apare o hemoragie

asemănătoare menstruaţiei curente

- independent de existenţa şi durata

acestei hemoragii, dupăîntreruperea de

mulţumi-tă de

informarea primită

- pacienta şi-a

însuşit cunoştinţele

şi doreşte să

folosească contra-

ceptivele orale şi

anume pilula

combinată

RIGEVIDON

- în urma

informaţiilor

pacienta şi-a însuşit

cunoştinţele despre

pilula Rigevidon

Pagina 42 din 70


7 zile în următoarea zi se mai începe o

cură de 21 de zile.

- dacă tratamentul se face regulat,

prevenirea sarcinii este asigurată şi în

N

r

cr

t

Diagnostic

de nursing


perioada săptămânii când medicaţia este

oprită

- dacă se omite administrarea unui

comprimat în perioada obligatorie, el

trebuie luat cât mai curând posibil.

Inhibarea ovulaţiei este oprită cât mai

curând posibil. Inhibarea ovulaţiei este

oprită dacă trec mai mult de 36h până la

administrarea comprimatului următor

- în caz de vomă sau diaree, când

absorbţia substanţelor active este

împiedicată, acţiunea este şi ea întreruptă.

Micile hemoragii care apar în timpul

tratamentului nu necesită întreruperea

administrării. În cazul hemoragiilor mai

intense tratamentul trebuie întrerupt şi în

a 5-a zi după.

Apariţia hemoragiei se reîncepe o nouă

cură de 21 de zile

- i-am prezentat efectele secundare:

simptome gastro-intestinale, tensiune în

sâni şi îngrăşarea care apar de obicei în

prima etapă a tratamentului îndelungat

- în caz de varice, epilepsie, HTA,

psihoza caracterizată prin depresie şi în

Pagina 43 din 70


cz de diabet zaharat se utilizează cu

precauţie

- i-am făcut cunocut faptul că

anticoncepţionalul se prezintă în cutii cu

blistere a 21 de comprimate

TEHNICĂ LEGATĂ DE CAZ

TEHNICA RECOLTĂRII COAGULOGRAMEI

Coagulograma este un test de coagulare a sângelui. Se recoltează prin puncţie venoasă

4,5 ml sânge + 0,5 ml oxalat de Na 1,34%.

Se pregătesc materialele necesare recoltării:

seringa de 5 ml sterilă

ace sterile

garou de cauciuc pentru realizarea stazei venoase

tampoane de vată îmbibate în alcool

muşama de protecţie

o pernă elastică pentru a se aşeza sub braţul bolnavului evidenţiindu-se astfel mai bine

vena

eprubetele sterile cu substanţă anticoagulantă, tăviţa renală

eticheta pe care se notează numele pacientului, felul analizei, salonul, secţia

apă, săpun, prosop

alcool etilic 70%

Asistenta medicală se va spăla pe mâini cu apă şi săpun; poziţia pacientului este de

decubit dorsal.

În timp ce asistenta alege braţul unde se evidenţiază mai bine vena, îi va explica

pacientului necesitatea tehnicii.

Vă aşează sub braţ muşamaua de protecţie, pentru aproteja lenjeria de pat şi perna

elastică.

Va dezinfecta plica cotului, iar la unirea treimii inferioare a braţului cu cea mijlocie se

aplică garoul elastic.

Se palpează cu indexul mâinii vena ce va fi puncţionată. Cu mâna stângă fixează vena

prin cuprinderea extremităţii antebraţului în aşa fel încât policele să fie situat la 4-5 cm sub

Pagina 44 din 70


locul puncţionării, executând cu aceasta o compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor

vecine fără a influenţa circulaţia în vas.

Seringa este ţinută în mâna dreaptă, acul se introduce în direcţia curentului sangvin.

Tegumentul şi peretele vasului se străpung cu acul oblic. După ce apare senzaţia rezistenţei

elastice şi acul înaintează în gol, îndreptăm vârful în direcţia axului longitudinal al venei şi

mai înaintăm 1-2 cm pentru a putea fi siguri că suntem în venă.

Se execută aspirarea pentru a verifica dacă suntem în vena şi se recoltează 4,5 ml de

sânge.

Înainte de a scoate acul desfacem încet garoul şi apoi scoatem acul încet, locul

puncţiei se tamponează cu un tampon înmuiat în alcool, sugerând pacientului să execute o

ompresiune de 2-3 min. pentru realizarea hemostazei şi să nu îndoaie cotul.

Sângele recoltat se va pune în eprubetă în care prealabil am pus 0,5 ml oxalat de Na,

se va agita bine şi se va lipi eticheta pe eprubeta, după care se va trimite la laborator, unde se

determină:

- TQ: se mai numeşte şi timpul Quik sau timp de protombină şi are valori normale

între 12-16 secunde sau 85-100%.

- TH: timpul lui Howel sau timpul de recalcifiere a plasmei cu valori normale între

60-120 secunde.

O coagulare mai rapidă se întâlneşte în stările care predispun la tromboflebită, unele

infecţii bacteriene, IMA.

Un timp mai prelungit indică unele defecte de coagulare a sângelui şi se întâlneşte în:

insuficienţa acută hepatică sau cronică

după scăderea fibrinogenului sangvin

lupus eritematos

după tratament cu anticoagulante

EVALUAREA FINALĂ A CAZULUI 1

Pacienta B.A. în vârstă de 24 ani se prezintă la dispensar la Planning Familial pentru a

primi informaţii în legătură cu contracepţia.

Din culegerea datelor rezultă că pacienta are 3 copii şi acum doreşte o metodă sigură

de contracepţie.

Pagina 45 din 70


Pacienta se prezintă anxioasă şi nu deţine cunoştinţe despre contracepţie. În urma

intervenţiilor efectuate şi-a înlăturat anxietatea şi şi-a însuşit cunoştinţele despre contracepţie.

Pacienta alege ca metodă de contracepţie pilula combinată RIGEVIDON. Am

prezentat pacientei acest contraceptiv oral. În urma analizelor efectuate medicul decide ca

alegerea pacientei este bună şi aceasta primeşte contraceptivul RIGEVIDON.

CAZUL NR 2

CULEGEREA DATELOR



NUME ŞI PRENUME: B.G.

VARSTA: 31 ani

SEX: feminin




RASA: alba



RELIGIA: ortodoxa

CULTURA: 12 clase

OCUPATIE: mincitoare necalificată


ALIMENTATIE: echilibrata, prefera produsele lactate, sucuri de fructe, cafea. Nu

fumează, nu consumă bauturi alcoolice.



BOLl ANTERIOARE: bolile copilariei

SARCINI: 1

ACCIDENTE: --

Menarha la 14 ani, cicluri regulate la 28 de zile, durata de 4 zile, cu flux normal,

nedureros

Pagina 46 din 70



GRUP SANGUIN : AB IV

RH: pozitiv

DEFICIENTE SENZORIALE: --

PROTEZE: --

ALERGII: --

e) Reteaua de sustinere: sotul si familia

II. Date variabile


TEMPERATURA:36,8 0C

TA:130/80 mmHg



APETIT: inapetenţă

Diureza: 1400-1500 ml! 24 h

SCAUN: normal - 1 / zi

SOMN: insomnie

MISCARE: buna





DURERE:nu prezinta durere



ANXIETATE: formă uşoară

CONFORT: bun


CAPACITATE DE COMUNICARE: coopereaza usor

III. Date obtinute prin examenul fizic asistent

SISTEM NEUROMUSCULAR

Pagina 47 din 70


Pacienta este bine orientata, isi mentine echilibrul, independenta, tonus muscular

păstrat.

SISTEM RESPIRATOR

• Frecventa respiratiei; 17 resp/min

• Respiratie usoara cu miscari ritmice la ambele hemitorace

• Nu prezinta tuse, expectoratie

• Torace normal, conformat

• Tipul de respiratie: costal superior

SISTEM CARDIOVASCULAR

• Frecventa pulsului: 70 puls/min

• Puls ritmic, amplu , bine batut

• TA:130/80 mmHg

• Nu prezinta cianoza, tegumente normal colorate

SISTEM DIGESTIV

• Greutate 70 kg

• Inaltime: 1,65 m

• Lichide consumate: 1500-1700 ml/zi

• Lichide eliminate: 1400-1500 ml/zi

• Prezintă inapetenţă, greţuri şi vărsături

• Frecventa scaunelor 1 / zi

• Cavitatea bucala: dentitie bună, mucoasa bucala umedă, limba roz

• Masticatie: eficace

• Reflex de deglutitie prezent

• Abdomen suplu, de volum normal, uşor dureros la palpare

Sistem uro-genital

Micţiuni spontane, nedureroase 4-5/zi

Prezintă eliminare vaginală inadecvată manifestată prin metroragie


• Piele, mucoase si membrane intacte, fara edeme

SISTEM EMOTIONAL

• Pacienta se exprima coerent, este uşor nelinistita, dar cooperează cu echipa

medicală şi cu familia


Pagina 48 din 70


MODUL DE ODIHNA

• prezintă insomnii



• Antecedente personale: menarha Ia 14 ani, cicluri regulate, durata de 4 zile cu

flux normal, nedureros.


Nasteri: 1 pe cale naturală

Avorturi: 4

Anamneza:

• Nu a prezentat boli infecto-contagioase, nu este fumătoare


Prezintă metroragie, greţuri, vărsături, inapetenţă

Examenul clinic:


• Sistem osteo-articular : integru, mobil




• Aparat cardio-vascular: cord in limite normale, soc apexian in spatiul


• Aparat digestiv: ficat, splina in limite normale, tranzit intestinal prezent, vărsături,

inapetenţă

• Aparat urogenital: lojele renale libere, micţiuni spontane 4,5/zi

Examen ginecologic:colul, uterul se prezintă normal, fiziologic

Sistem nervos: relatii normale

Diagnostic: stare bună după adminstrare de contraceptiv de urgenţă manifestată prin:

metroragie, greţuri, vărsături.

Rp/: - Metocplopramid 1x1/zi

Nitrazepam 2x1/zi

Ergomet 2x1/zi

Etamxilat 2x1/zi

Pagina 49 din 70




VSH 10-23 mm 6-13 mm la 1 h

10-20 mm la 2 h

Patologic

Hemoglobina 12,9 gr% 11,5-15 gr.% ml Relaţii normale

Hematocritul 40,1 % 36-42% Relaţii normale

Leucocite 7000 400-10.000 Relaţii normale

Glicemie 100 mg 80-120 mg la 100 ml Relaţii normale

Calciu 4,24 mEg/l 4,5-6 mEg/l Relaţii normale

TGO 14 U.I./l 1-18 U.I./l Relaţii normale

TGP 16 U.I./l 1-19 U.I./l Relaţii normale


Tratament hormonal: NU

Metoda de barieră: NU

Dispozitiv intrauterin: NU


N

r

cr

t


independenţă

Manifestări de

dependenţă



bună circulaţie

neafectat

2. A bea şi a mânca afectat inapetenţă

scăderea în

greutate

pilula

3. A elimina afectat greţuri, vărsături

metroragie

pilula

Pagina 50 din 70


crampe

abdominale


bună postură

neafectat

5 A dormi şi a se odihni afectat dificultate de a

adormi

treziri frecvente

somn agitat,

neliniştit

Anxietate, stres


dezbrăca

neafectat


corpului în limite

normale

neafectat



mucoasele

neafectat

9. A evita pericolele afectat agitaţie, nelinişte,

insomnie

teama de o posibilă

sarcină

1

0


1

1


1

2

A fi preocupat în

vederea realizării

neafectat

1

3


1

4



afectat cunoştinţe

insuficiente

despre

contracepţie

cere informaţii


informaţie

lipsa de informare

Pagina 51 din 70



N

r

cr

t

Problema Etiologia Semne, simptome Diagnostic de

nursing

1. Greţuri,

vărsături

Pilula Greţuri, vărsături Greţuri,

vărsături

2. Alterarea

alimentaţiei

Pilula Inapetenţă, scăderi în

greutate

Alimentaţie

inadecvată

calitativ şi

cantitativ

3. Alterarea

confortului

scurgerilor

vaginale

Pilula Matroragie, dureri

abdominale

Eliminarea

menstruală

inadecvată

4. Perturbarea

somnului

Anxietate, stres Dificultate de a dormi,

treziri frecvente, somn

agitat

Insomnie

5. Anxietate Stres, teama de o posibilă

sarcină

Nelinişte, agitaţie Anxietate

6. Deficit de

cunoştiinţe

referitoare la

contracepţie

Inaccesibilitatea la

informaţie, lipsă de

informare

Cunoştinţe insuficiente

de contracepţie, cerere

de informaţie

Insuficienta

cunoaştere


N

r

cr

t

Diagnostic de

nursing


Pagina 52 din 70


1 Greţuri şi

vărsături

Ca pacienta să

aibă o stare de

bine fizic, fără

greţuri în decurs

de 1h

am evaluat vărsăturile

am liniştit pacienta şi i-am explicat că o să

efectuez îngrijirile necesare

am aşezat pacienta în poziţie şezândă am

protejat lenjeria de corp şi de pat cu

muşama şi aleză

am ajutat pacienta în tapul vărsăturilor

susţinând-o cu o mână de frunte

am căpătat vărsăturile în tăviţa renală

am sfătuit pacienta să respire profund pe

nas

am oferit pacientei un pahar de apă pentru

a-şi clăti gura

am urmărit comportamentul ei după

vărsătură

la indicaţia medicului i-am administrat 1f

Metroclopramid IM

am urmărit efectul medicamentului

Pacienta

prezintă

vărsături

alimentare

Pacienta

simte o

stare de

bine.

Pacienta

nu mai

prezenta

vărsături

N

r

cr

t

Diagnostic de

nursing


2 Alimentaţie

inadecvată

Ca pacienta să

cunoască care

sunt cauzele

inapetentei şi să

ştie ce tehnici ce

tehnici poate

folosi pentru

pentru revenirea

apetitului.

am identificat care sunt cauzele inapetenţei

bolnavei

am cântărit pacienta

am explicat pacientei că trebuie să renunţe

la “pilual de a doua zi” şi să încerce altă

metodă de contracepţie

am sfătuit pacienta ca pentru revenirea

apetitului să încerce să mănânce ce-i place

am sfătuit pacienta, de asemenea să nu

mănânce dulciuri şi lichide zaharate

Pacienta

este

inapetenţa

din cauza

folosirii

“pilulei de

a doua zi”

Pacienta

are o

G =70Kg

Pagina 53 din 70


înaintea meselor principale deoarece

acestea produc saţietate şi scad pofta de

mâncare

în funcţie de preferinţele bolnavei i-am

alcătuit un meniu pe o zi format din:

- dimineaţa: pâine albă, unt, lapte

- gustare (ora 10): pâine cu ou moale

- prânz: ciorba de zarzavat, pilaf de orez cu

friptura de pasăre + pâine

- gustare (ora 17): biscuiţi, lapte, mămăligă

cu brânză

În urma

intervenţii

lor or

efectuate

pacientei

i-a revenit

apetitul

3. Eliminarea

menstruală

Ca pacienta să

nu mai prezinte

metroragie în

decurs de 3 zile.

am măsurat funcţiile vitale

am evaluat metroragia (cantitate, aspect,

ritm)

am identificat împreună cu pacienta

cauzele metroragiei

am sfătuit pacienta să stea în repaus la pat

i-am explicat pacientei să-şi protejeze

regiunea vulvară cu un pansament

absorbant, susţinut de un bandaj în formă

de “T”;

am liniştit pacienta şi i-am explicat că o s-

o vizitez la domiciliu pentru schimbarea

pansamentului absorbant;

la indicaţia medicului am administrat

pacientei câte o fiolă/zi de fitomenadion,

ergomet şi etamxilat

am urmărit efectul medicamentului

am informat pacienta şi am asidurat-o că o

să-i efectuez tratamentul la domiciliu

am informat pacienta că la indicaţia

medicului va trebui să urmeze două zile

tratament cu hemostatice

P= 70/min

TA=13/8

R=17/min

“pilula de

a doua zi”

Metrolo-

gia s-a

diminuat

Pagina 54 din 70


am evaluat comportamentul pacientei după

3 zile

i-am explicat pacientei că metroragia s-a

datorat pilulei contraceptive

Pacienta

nu mai

prezintă

metroragie

4. Insomnie Ca pacienta să

beneficieze de

un somn cores-

punzător

cantitativ şi

calitativ

am identificat cu pacienta care sunt

cauzele insomniei

am explicat pacientei că în general

lichidele ingerate de ea seara provoacă

insomnii şi am sfătuit-o să evite consumul

de cafea, coca cola, cafea, ciocilata înainte

de culcare

am informat pacienta că pentru a avea un

somn liniştit trebui ca seara înainte de

culcare să practice exerciţii respiratorice

10 min.

am sfătuit să-şi aerisească camera 10-20

min înainte de culcare seara şi să-şi

pregătească un pat confortabil cu lenjeria

curată.

am sfătuit pacienta ca în cazul în care se

trezeşte noaptea, să citească, să asculte

muzică după care să încerce să asoarmă

din nou

am informat pacienta că dacă toate aceste

intervenţii nu sunt de folos, atunci la

indicaţia medicului poate să ia o tabletă de

diazepam cu ½ h înainte de culcare.

Sresul,

frica, de o

posibilă

sarcină,

precum şi

consumul

de coca

cola, cafea

ciocolată

În urma

intervenţii

lor

pacienta

beneficia-

ză de un

somn

5. Anxietate Ca pacienta să-

şi exprime

cauzele

anxietăţii.

Ca pacienta să

am identificat împreună cu pacienta care

sunt cauzele anxietăţii

am creat un climat de încredere empatică

am stabilit un raport care o face să resimtă

în siguranţă

Teama de

posibila

sarcină

Pagina 55 din 70


aibe o stare de

bine psihic fără

stres.

am sfătuit pacienta să vorbească despre

problemele ei personale şi am asigurat-o că

o să o ajut

am informat pacienta că pentru a-şi

înlătura teama de o posibilă sarcină există

metode contraceptive pe care poate să le

folosească

Pacienta

nu are

cunoştinţe

suficiente

despre

contrace-

pţie

6. Insuficienta

cunoaştere

Ca pacienta să

fie informată

despre metodele

contraceptive în

curs de 24h.

am testat cunoştiinţele pacientei în legătură

cu contracepţia

am explicat pacientei în ce constau

metodele contraceptive şi care sunt

i-am prezentat atât metodele naturale cât

şi pe cele artificiale

am informat-o despre contraceptivele

orale, injectabile şi despre sterilet

i-am prezentat avantajele, dezaventajele şi

efectele secundare

i-am pus la dispoziţie broşuri, pliante, cărţi

şi am încurajat-o să pună întrebări

am identificat cu pacienta contraceptivul

pe care-l va folosi

am informat pacienta că DIU este un

obiect modern format dintr-un material

Pacienta

nu are

cunoştinţe

despre

metodele

contrace-

ptive

Pacienta

doreşte să

folosească

steriletul.

Ca pacienta

să-şi

însuşească

cunoştinţele

despre

sterilet

solid ce se introduce în cavitate cu scopul

prevenirii sarcinii

acestea sunt de mai multe tipuri:

- bioactive: Cu , Ag

- substanţe hormonale

- inerte: plastic şi oţel

i-am explicat modalitatea de acţiune şi anume ca

acesta produce modificări atât la nivelul uterului

cât şi la nivelul colului uterin. Mecanismul

principal al aţiunii DIU este împiedicarea nidării

Pagina 56 din 70


oului realizat prin modificare la nivel endometrial,

adică acolo unde este introdus steriletul

i-am făcut cunoscut faptul că steriletul trebuie să

fie introdus în timpul menstruaţie pentra a exista

siguranţa că femeia nu este însărcinată

i-am explicat pacientei că adaptarea organismului

la sterilet decurge în mod individual putând dura

două trei luni

am informat pacienta că primele menstre de după

aplicarea DIU pot fi mai prelungite, flexul

menstrual mai mare, menstrele pot fi dureroase. În

aceste cazuri se recomandă administrarea de

analgetice uşoare, sedative

la introducerea steriletului pot apărea anumite

dureri, dar deseori după fixarea dispozitivului

acestea dispar

am informat pacienta că o urmărire bună poate

duce la o folosire satisfăcătoare şi de lungă durată

a steriletului.

Pacienta

şi-a

însuşit

cunoştin-

ţe despre

sterilet.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Data Denumirea

medicamentului

Doza pe 24h Doza unică Calea de

administrare

14.02.2002 METOCLOPRAMID

FITOMENADION

ERGOMET

ETAMSILAT

NITRAZIPAM

1 fiolă

2 fiole

2 fiole

2 fiole

1 tabletă

1f

1f

1f

1f

1 tb

i.m.

i.m.

i.m.

i.m.

Per os

15.02.2002 METOCLOPRAMID

FITOMENADION

ERGOMET

ETAMSILAT

NITRAZIPAM

1 fiolă

2 fiole

2 fiole

2 fiole

1 tabletă

1f

1f

1f

1f

1tb

i.m.

i.m.

i.m.

i.m.

Per os

Pagina 57 din 70


16.02.2002 FITOMENADION

ERGOMET

ETAMSILAT

2 fiole

2 fiole

2 fiole

1f

1f

1f

i.m.

i.m.

i.m.

TEHNICĂ LEGATĂ DE CAZ

Captarea vărsăturilor

Dacă vărsăturile sunt prevăzute se va pregăti din timp lângă pat o muşama câteva

prosoape şi câteva tăviţe renale.

Dacă bolnavul are proteza dentară aceasta se va scoate din cavitatea bucală. Dacă

starea bolnavului o permite va fi ridicat în poziţieb şezândă şi va fi sprijinit de frunte.

Cu cealaltă mână asistenta va ţine o tavă renală curată. Pe parcurs se aranjează

muşamaua şi prosopul în faţa bolnavului pentru a nu murdări lenjeria de corp şi de pat.

Dacă bolnavul nu poate fi ridicat i se întoarce capul într-o parte de preferinţă de

stânga şi se va lipi tăviţa renală de faţă.

În cursul vărsăturilor apărute după intervenţii chirurgicale plaga operatorie va fi

protejată prin comprese uşoare cu palma fie de asistentă fie de bolnav, prevenind astfel

durerile.

Dacă vărsăturile nu au fost prevăzute şi conţinutul stomacal nu a putut fi captat se va

pune la o parte lenjeria pe care s-a întins vărsătura pentru a fi prezentat medicului iar lenjeria

bolnavului va fi schimbată.

După liniştire bolnavul îşi va clăti gura cu apă rece, ceai amar sau o soluţie aromată,

care nu se va amesteca cu conţinutul stomacal pentru a nu-l denatura înainte ca acesta să fie

prezentat medicului.

Alimentaţia

Regimurile au la bază raţia alimentară.

Raţia alimentară reprezintă cantitatea de alimente ingerate, care satisfac cantitativ şi

calitativ nevoia nutriţională a unui pacient pe 24 h.

Necesarul de calorii al unui adult bolnav variază în funcţie de vârstă, sex şi greutate

corporală. El se află înmulţind greutatea reală a pacientului cu necesarul de calorii/kg.

Necesităţile calorice ale unui bolnav adult în repaus sunt în jur de 25-30 cal/kg.

Proteinele

Deţin ponderea principală în satisfacerea nevoilor plastice ale organismului.

Necesarul de proteine este de 1,2-1,5 g/kg corp/zi.

Pagina 58 din 70


Lipidele

Sunt necesare pentru rolul lor energetic cât şi plastic în proporţie de 30-35% ceea ce

reprezintă 1-2/kg corp/zi.

Glucidele

Intervin în satisfacerea nevoilor plastice atât în mod direct cât şi indirect prin

protejarea catabolimului nucleic. Pentru rolul lor energetic este necesară o raţie glucidică de

50-55% din valoarea calorică totală. Necesarul de glucide este de 4 g/kg corp/zi

Necesarul hidric

Aportul zilnic este de 2000-2500 ml/adulţi ceea ce reprezintă 35-40 ml/kg corp/zi;

Cele mai importante roluri ale apei în organism sunt solventa ale substanţei din

mediul extern.

- mediul biologic în care se desfăşoară reacţiile chimice ce definesc procesul vital

- regulator termic rolul morfo-geneza celulelor

Sărurile minerale constitue componentele esenţiale ale organismului care survin în

consolidarea acestora, cât şi în implementarea unor activităţi fiziologice, prezenţa lor fiind

obligatorie pentru buna desfăşurare a proceselor biologice.

Vitaminele

Sunt substanţe organice prezente în cantităţi foarte mici în alimentele naturale şi care

sunt esenţiale pentru buna desfăşurare a proceselor biologice.

Calcularea necesarului de calorii

Necesarul de calorii: G x 30 cal/kg corp; G = greutatea în Kg

Necesarul de glucide: G x4 g

Lipide: G x1-2 g

Proteine: G x1,2-1,5 g

Necesarul de calorii este raportat la activitatea depusă astfel:

sedentarism = 25 cal/kg/corp/zi

actitivitate redusă = 30 -35 cal/kg/corp/zi

actitivitate moderată = 35-40 cal/kg/corp/zi

actitivitate intensă =40-45 cal/kg/corp/zi

actitivitate foarte intensă =45-60 cal/kg/corp/zi

Repartiţia de calorii pe tipul zilei:

15-20% cal dimineaţa (intră şi gustarea la ora 10)

40-45% cal.prânz

15-20% cal. Cina (intră şi gustarea de după-masa)

Pagina 59 din 70


În cazul bolnavului B.G. 70 kg – G

glucide 70 x 4 =280 g

lipide 70 x 1,5 = 10 g

proteine 70 x 1,5 =105 g

calorii 70 x 30 = 2100 cal

Calcularea unui meniu pe o zi

Alimente Cantitate

P G L Calorii

Dimineaţa

Pâine albă

Unt, lapte

Gustare h 10

Pâine, ou moale

Prânz

Ciorba cu zarzavat,

pilaf de orez,

Friptura de păsare

pâine

Gustare h 7

Biscuiţi, lapte

Cina

Mamaliga cu brânză

Total

50 g

10 g

200 ml

25 g

30 g

200 ml

75 g

150 g

100 g

30 g

200 ml

100 g

4

1

7

2

7

4

30

8

3,6

6,4

26

99

0,5

8,4

7,2

0,2

6

10

15

1

14,4

7,8

28

344

27

0,25

9,6

13

1

45

74

54

9,2

9,4

83

344

128

78,5

130,7

64

72

286

425

256

110

137

390

2077

Pagina 60 din 70



Pacienta B.G. în vârstă de 31 ani a solicitat o consultaţie la domiciliu în urma utilizării

unui contraceptiv de urgenţă.

Din culegerea datelor am constatat că pacienta prezintă: greţuri, vărsături, metroragie,

inapetenţă, insomnie şi deţine cunoştinţe insuficiente despre contracepţie.

Pacienta se prezintă anxioasă şi nu deţine cunoştinţe despre contracepţie.

În urma intervenţiilor efectuate atât autonom cât şi delegatpacienta şi-a restabilit

nevoile fundamentale alterate. Ea a hotărât să folosească o metodă contraceptivă şi anume

steriletul. În urma analizelor efctuate medicul a decis că este corespunzător şi deci inserarea

va avea loc.

CAZUL NR 3

CULEGEREA DATELOR



NUME ŞI PRENUME: A.I.

VARSTA: 36 ani

SEX: feminin




RASA: alba



RELIGIA: ortodoxa

CULTURA: 13 clase

OCUPATIE: educatoare


ALIMENTATIE: echilibrata, prefera produsele lactate, sucuri de fructe, ocazional

consumă băuturi alcoolice. Nu fumează, nu bea cafea.



Pagina 61 din 70


BOLl ANTERIOARE: bolile copilariei, neagă bilile infecto-contagioase

SARCINI: 3 - pe cale naturală: o, prin cezariană: 3

ACCIDENTE: --

Menarha la 14 ani, cicluri regulate la 28 de zile, durata a 4 zile, cu flux normal ,

nedureros


GRUP SANGUIN : O I

RH: pozitiv

DEFICIENTE SENZORIALE: --

PROTEZE: --

ALERGII: --

e) Reteaua de sustinere: sotul

II. Date variabile


TEMPERATURA:36,4 0C

TA:120/60 mmHg



APETIT: bun

Diureza:1200-1300 ml! 24 h

SCAUN: normal- 1 / zi

SOMN: linistit

MISCARE:buna





DURERE:nu prezinta durere



ANXIETATE:neliniste, agitatie

CONFORT: bun

Pagina 62 din 70



CAPACITATE DE COMUNICARE: coopereaza usor

Sistem uro-genital

Micţiuni spontane, nedureroase 4-5/zi

Prezintă eliminare vaginală inadecvată manifestată prin metroragie


• normal colorate, intacte, fără edeme

SISTEM EMOTIONAL

• Pacienta se exprima coerent, este uşor nelinistita, dar cooperează cu echipa

medicală şi cu familia


MODUL DE ODIHNA

• Somn liniştit



• Antecedente personale: menarha Ia 14 ani, cicluri regulate, durata de 6 zile cu

flux normal, nedureros.


Nasteri: 3 prin cezariană

Avorturi: 1

Anamneza: Nu a prezentat boli infecto-contagioase, nu este fumătoare


Examenul clinic:


• Sistem osteo-articular : mobil




• Aparat cardio-vascular: cord in limite normale, soc apexian in spatiul


• Aparat digestiv: ficat, splina in limite normale, tranzit intestinal prezent

• Aparat urogenital: lojele renale libere, micţiuni spontane 4,5/zi

Pagina 63 din 70


Examen ginecologic:colul, uterul se prezintă normal, fiziologic

Tuseu vaginal: vagin elastic, col de volum şi consistenţa normală uter de

volum normal

Sistem nervos: relatii normal



VSH 10-23 mm 6-13 mm la 1 h

10-20 mm la 2 h

Relaţii normale

Hemoglobina 12,9 gr% 11,5-15 gr.% ml Relaţii normale

Hematocritul 40,1 % 36-42% Relaţii normale

Leucocite 7000 400-10.000 Relaţii normale

Glicemie 100 mg 80-120 mg la 100 ml Relaţii normale

VEP Relaţii normale

TGO 14 U.I./l 1-18 U.I./l Relaţii normale

TGP 16 U.I./l 1-19 U.I./l Relaţii normale

Colesterol Relaţii normale

TQ Relaţii normale

TH Relaţii normale

UREE Relaţii normale

Tymol Relaţii normale

Citotumoral CII Celulele se

examinează la

microscop şi după

forma şi structura lor

se clasifică în 5 clase:

- clasa I fac parte

celulele normale –

clasa a II-V celulele

cu diferite grade de

anomalie

Valorile obţinute C

II sunt în limite

normale

Pagina 64 din 70


Secreţie vaginală Placarde de celule

epiteliale

pavimentoase, flora

microbiană polimorfă

Flora microbiană în

limite normale


Tratament hormonal: DA

Metoda de barieră: NU

Dispozitiv intrauterin: NU


N

r

cr

t


independenţă

Manifestări de

dependenţă



bună circulaţie

neafectat

2. A bea şi a mânca neafectat inapetenţă

scăderea în

greutate

pilula

3. A elimina neafectat greţuri, vărsături

metroragie

crampe

abdominale

pilula


bună postură

neafectat

5 A dormi şi a se odihni neafectat dificultate de a

adormi

treziri frecvente

somn agitat,

neliniştit

Anxietate, stres

Pagina 65 din 70



dezbrăca

neafectat


corpului în limite

normale

neafectat



mucoasele

neafectat

9. A evita pericolele afectat agitaţie, nelinişte teama de o posibilă

sarcină

1

0


1

1


1

2

A fi preocupat în

vederea realizării

neafectat

1

3


1

4



afectat cunoştinţe

insuficiente

despre

contracepţie

cere informaţii


informaţie

lipsa de informare


N

r

cr

t

Problema Etiologia Semne, simptome Diagnostic de

nursing

1. Anxietate Teama de o posibilă

sarcină

Nelinişte, agitaţie Anxietate

2. Lipsa de Inaccesibilitatea la Cerere de informaţie Insuficienta

Pagina 66 din 70


cunoaştere informaţie

Lipsa de cunoaştere a

mijloacelor contraceptive

Insuficienta cunoaştere

a măsurilor de

prevenire a sarcinii

cunoaştere


N

r

cr

t

Diagnostic de

nursing


1 Anxietate Ca pacienta să-

şi exprime

cauzele

anxietăţii

Ca pacienta să

aibă o stare de

bine psihic şi

fără stres.

am identificat împreună cu pacienta care

sunt cauzele anxietăţii

am creat un climat de încredere empatică

am stabilit un raport care o face să resimtă

în siguranţă

am sfătuit pacienta să vorbească despre

problemele ei personale şi am asigurat-o că

o să o ajut

am informat pacienta că pentru a-şi

înlătura teama de o posibilă sarcină există

metode contraceptive pe care poate să le

folosească

am testat cunoştinţele pacientei în legătură

cu contracepţia

am explicat pacientei că pilula

contraceptivă pe care a folosit-o nu poate

fi utilizată ca o metodă contraceptivă

permanentă

am convins pacienta cu tact şi bândeţe să

folosească metodele contraceptive pentru

a-şi înlătura stresul

am testa pacienta dacă este decisă atât ea

Teama de

posibila

sarcină

Pacienta

nu are

cunoştinţe

suficiente

despre

contrace-

pţie

Pacienta

este decisă

să

folosească

Metode

Pagina 67 din 70


cât şi soţul să folosească metodele

contraceptive

contracep-

tive

N

r

cr

t

Diagnostic de

nursing


2. Insuficienta

cunoaştere

Ca pacienta să

fie informată

despre metodele

contraceptive în

curs de 24h.

am testat cunoştiinţele pacientei în

legătură cu contracepţia

am explicat pacientei în ce constau

metodele contraceptive şi care sunt

i-am prezentat atât metodele naturale

cât şi pe cele artificiale

am informat-o despre contraceptivele

orale, injectabile şi despre sterilet

i-am prezentat avantajele, dezaventajele

şi efectele secundare

i-am pus la dispoziţie broşuri, pliante,

cărţi şi am încurajat-o să pună întrebări

am identificat cu pacienta

contraceptivul pe care-l va folosi

i-am explicat pacientei că există

Pacienta este

bine

informată cu

privire la

acest

contrace-ptiv

Ca pacienta să-

şi însuşească

cunoştinţele

despre

contraceptive

injectabile

tipuri de contraceptive injectabile

utilizate astăzi:

meroxiprogesteron, acetat depot

(DMPA) şi Noretitoronenontat

(NETEN)

am informat-o că o injecţie de NETEN

asigură o protecţie de 12 săptămâni şi o

injecţie DMPA 8 săptămâni.

i-am explicat că aceste contraceptive

injectabile împiedică eliberarea ovulului

în fiecare luna

Pagina 68 din 70


am informat-o că hormonul este injectat

IM de obicei în timpul primelor 5 zile

ale ciclului menstrual

următoarele injecţii se fac la intervale

de 8-10 săptămâni

am informat-o despre eficacitatea

acestei metode şi anume că după cum

rezultă din cercetări, la fiecare 100 de

femei ce folosesc această metodă timp

de 1 an mai puţin de o femeie rămâne

însărcinată.

TEHNICA LEGATĂ DE CAZ

TEHNICA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE

Definiţie

Injecţia intramusculară reprezintă introducerea unor soluţii izotermice uleioase sau

substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac detaşat la seringă.

Scopul: - terapeutic şi reprezintă introducerea în organism a unor substanţe

medicamentoase.

Locul de elecţie

Este reprezentat de regiunea superoexternă a muşchilor fesieri, a muşchilor exteriori

sau anteriori ai coapsei, faţa externă a braţului în deltoid. Aceste mase musculare sunt destul

de voluminoase lipsite de trunchiuri împânzite de vase şi nervi a căror lezare ar putea produce

accidente. Se va ţine cont de zona primejdioasă reprezentată de traiectul nervului sciatic.

Pregătirea materialelor şi instrumentelor necesare:

Materialele necesare sunt: tavă medicală cu câmp steril, măsuţă de instrumente, ace

pentru intramuscular de 6-8 cm lungime şi calibru de 1 mm diametru, seringi record sau de

unică folosinţă de capacitatea corespunzătoare cantităţii soluţiei de injectat, tăviţă renală,

tampoane, mănuşi, flacoane cu substanţă de injectat.

Pregătirea fizică şi psihică a pacientului şi stabilirea locului de elecţie

Am anunţat pacientul şi i-am explicat necesitatea efectuării tehnicii. Pentru efectuare

tehnicii la indicaţia medicului l-am învăţat să se aşeze în decubit ventral, decubit lateral,

şezând sau în picioare.

Când bolnavul se găseşte în poziţie culcat se vor folosi:

Pagina 69 din 70


Punctul Barthelemy, situat la unirea treimii externe cu cele 2 treimi interne ale liniei

care uneşte spina iliacă antero-superioară, cu extremitatea superioară a şanţului fesier sau, şi

mai bine la mijlocul acestei linii.

Punctul Smirnov, situat la un lat de deget deasupra trohanterului mare şi înapoia lui.

Zona situată deasupra liniei care uneşte spina iliacă, postero superioară, cu marele

trohanter.

Dacă injecţia se administrează în poziţie şezând, ea poate fi practicată în toată

regiunea fesieră de deasupra punctului de sprijin.

Se degresează şi se dezinfectează punctul fixat pe injecţie, apoi se cere bolnavului să

nu-şi contracte musculatura nici înainte, nici în timpul injecţiei, ci să stea liniştit cu muşchii

fesieri relaxaţi. Cu degetele mâinii drepte se fixează regiunea, apoi, printr-o mişcare bruscă,

se înfinge acul fără seringă în musculatura fesieră, perpendicular pe suprafaţa pielii, până la o

adâncime de 4-6 cm, în funcţie de grosimea stratului adipos. Se aşteaptă 20-30 secunde. Dacă

vârful acului se găseşteîntr-un vas sanguin, la pavilionul său apar picături de sânge. Dacă

acest fapt nu s-a produs, se adaptează seringa la ac, şi pentru a verifica încă o dată poziţia

acului se va retrage cu putere pistomul. Dacă poziţia acului este corespunzătoare se fixează

seringa cu mâna stângă şi prin apăsarea pistonului cu policele mâinii drepte, se injectează

substanţa.

Injecţiile intramusculare sunt practicate uneori şi cu acul montat direct pe seringă.

După terminarea injecţiei se dezinfectează locul înţepăturii cu alcool şi se masează

uşor regiunea, favorizând închiderea canalului de înţepătură şi resorbţia lichidului. Este bine

ca bolnavul să stea în repaus timp de 5-10 minute după injecţia intramusculară

Am făcut reorganizarea locului de muncă şi am întrebat bolnavul dacă se simte bine.

Pacientul mi-a mulţumit pentru că i-am efectuat injecţia şi se simte mai bine.


Pacienta A.I. în vârstă de 31 ani se prezintă la dispensar la Planning Familial pentru a

primi informaţii în legătură cu contracepţia.

Din culegerea datelor rezultă că pacienta este căsătorită, are 3 copii şi acum doreşte o

metodă sigură de contracepţie pentru a nu mai rămâne însărcinată.s

Pacienta este neliniştită şi nu deţine cunoştinţe despre contracepţie.

Pagina 70 din 70


În urma analizelor efectuate medicul decide că pacienta poate folosi contraceptivele

injectabile.

Ea primeşte contraceptivul injectabil DEPO-PROVERA, administrat prin injecţia

intra musculară.

Acestea sunt administrate sub strictă supraveghere.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Pentru elaborarea lucrării am studiat o bogată literatură de specialitate în ceea ce

priveşte metodele contraceptive şi mi-am alcătuit un plan al lucrării care mi-a servit ca ghid

pe tot parcursul elaborării ei.

Lucrarea cuprinde trei părţi: partea introductivă, partea generală şi partea personală.

Partea introductivă cuprinde pe lângă introducere şi motivaţia lucrării.

Din partea generală am tras următoarele concluzii:

mi-am însuşit termenii privind contracepţia, metodele contraceptive naturale

artificiale, pentru adolescente

În urma supravegherii celor 3 paciente, am ajuns la următoarele concluzii:

pacientele nu au cunoştinţe suficiente de contracepţie şi despre metodele

contraceptive;

toate pacientele suferă de un adevărat stres de o posibilă sarcină, care le dă anumite

tulburări (insomnii, anxietate, inapetenţa, scădere în greutate) datorită nerecunoaşterii

metodelor contraceptive

este necesară propaganda metodelor contraceptive atât prin mijloace audio-vizuale,

cât şi prin cărţi broşuri pentru a promova o educaţie pentru sănătate corespunzătoare.

PROPUNERI

Să se introducă în şcoli ore de educaţie pentru sănătate mai ales contracepţia deoarece

din stagiul efectuat în secţia ginecologie am observat că un număr mare de tinere adolescente

(eleve de liceu), ajung la întrerupere de sarcină, care este o adevărată traumă psihică pentru

ele

Pagina 71 din 70


Cadrele medicale să informeze elevii mai mult despre bolile cu transmitere sexuală şi

metodele de prevenire ale acestora.

Să se acorde o mare atenţie tehnicilor care trebuie efectuate în condiţii de asepsie

perfecte.

Asistenta medicală să colaboreze mai mult cu pacientele.

Să se facă educaţie sanitară în toate instituţiile de învăţământ, cel puţin 1 h pe

săptămână.

Pagina 72 din 70

http://www.tocilar.ro/

Diploma - Www.tocilar.ro

Documents

Transcript of Diploma - Www.tocilar.ro