Diploma - Www.tocilar.ro

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ajutorul dat de testele sociometrice in cunoasterea grupului mic

Argumentarea studiului:

Îşi faci un text prin care enunţi:

Ce iţi propui să faci

În ce domenii ale sociologie se încadrează demersul tău

Care este utilizazea demersului tău

Ce aşteptări/estimări ai după realizarea sctudiului

(qrwew

qwer

qwer

qewr

we

r

rew

wer

tt

re

tre

t

rt

t

r

d

gfh

f

hgf

gh

g

fhg

g

Pagina 1 din 82


h

gfh

g

hfh

gfh

gh

ggh

g

h

dfgh

fg

sgfg

f

gff

gg

dfgh

gfh

sg

df

hdgf

f

dfgh

g

dfg

dfgh

sdfgh

dsf

ds

gfgf

g

hf

ghf

g

hf

Pagina 2 din 82


ghfg

dfhg

gfdf

gg

gf

gfdh

g

hdf

ghfg

hg

gf

hdfhg

dfsgdfgfgfhg

f

gh

f

gf

dasdf

asdf

sdt

sdf

gsdg

sdg

fhg

dsh

dhfhg

dfgf

g

gsghdfh

gf

h

gfdhg

gh

dgf

Pagina 3 din 82


h

ghghfdg

ghdfg

fdhg

Pagina 4 din 82


Teoretizarea conceptelor:

Termenul de grup a pătruns în limba română din limba franceză . Acesta circulă sub

doua forme- grup şi grupă- ambele semnificând aproximativ acelaşi lucru: ansamblu sau

colectiv de oameni având o sarcină sau un scop comun. Trăsătura comună a grupurilor este

faptul că constituie o pluralitate de indivizi, intr-o solidaritate mai mult sau mai puţin

accentuata.

Pentru a afla natura grupului trebuie sa avem in vedere numeroase criterii cu care

putem defini grupul. Acestea ar fi: gradul de organizare, funcţia sa, felul de interacţiune

dintre membrii si distribuţia rolurilor, felul de a trai in interiorul grupului (normele comune).

În acest fel se pot preciza prezenta dimensiunilor structurale, funcţionale si psihologice in

definirea grupului.

Grupurile nu sunt elemente fixe, imuabile; ele se nasc, se dezvolta, se menţin, se

dispersează .Un grup se constituie ca un ansamblu de persoane intre care se stabilesc anumite

relaţii şi care au un scop comun dar care se diferenţiază după funcţii sau sarcini. Există

diverse grupuri: familia,echipele sportive sau artistice, amiciţiile afective, atelierele unei

uzine, cluburile culturale sau asociaţiile religioase, celulele politice, găştile sau bandele.

Unii autori pun accentul mai ales pe interrelaţiile ce se stabilesc între membri, pe

interacţiune, altii pe diferentierile functionale sau de status sociometric dupa care se

deosebesc membrii, iar altii insista asupra scopului comun, a obiectivului ce trebuie atins.

Pentru Lewin, interdependenta membrilor era criteriul unitar al unui grup, Cattell

sugereaza ca tinand seama de interdependenta interna a indivizilor nu vom putea defini

caracteristica fundamentala a grupului. El intelege prin grup o colectie de oameni in care

existenta tuturor este utilizata pentru satisfacerea anumitor necesitati ale fiecaruia.

Tipologi şi tipuri de grupuri:

Exista multe clasificari ale grupurilor si fiecare autor a realizat o clasificare diferita

dupa marime, talie sau anvergura.

Dimensiunile grupurilor psiho-sociale: pentru ca un grup sa poata intra in categoria

grupurilor psiho-sociale trebuie sa existe raporturi ale indivizilor intre ei si fiecarui membru

al grupului sa I se ofere posibilitatea de a avea o perceptie individuala asupra altor membrii ai

grupului.

Thomas si Fink au sistematizat studiile in care variabila independenta este marimea

grupului, iar variabilele dependente sunt : realizarile, distributia functiilor, natura

interactiunii, si organizarea grupului. In ceea ce priveste ,,activitatea”, marimea grupului are

influenta asupra a patru variabile: calitatea activitatii, viteza, eficienta si productivitatea.

Pagina 5 din 82


Astfel, cei doi autori au descoperit ca in activitatea de rezolvare a problemelor, calitatea

solutiilor e mai ridicata in grupurile de 12-13 persoane fata de grupurile de 6-8 persoane. In

ceea ce priveste viteza rezolvarii, s-a observat faptul ca grupurile mai mari suscita un timp

mai indelungat pentru a lua o hotarare. Eficienta- grupurile de 2 persoane sunt mai eficiente

decat cele de 4 persoane. Productivitatea grupului, fiind definita ca numarul de unitati corecte

produse intr-o unitate de timp, coreleaza cu marimea grupului, grupurile mai mici fiind mai

productive decat cele mari.

In ceea ce priveste organizarea- pe masura ce creste marimea, descreste contributia

membrilor mai putin activi.Pentru clasificarea grupurilor talia nu constituie decat un criteriu

exterior, un criteriu ,,tehnic”.

Alti autori au folosit criterii care tin de ,,natura grupului” . De exemplu, Maisonneuve

dupa o schema a lui Filloux, a gasit pentru grupul fata in fata patru criterii dupa raporturile pe

care grupul le stabileste.

a) cu o organizatie sociala: in ceea ce priveste locul si raza de interactiune,

grupul poate depinde direct de o organizatie sociala sau de un ansamblu de proiecte

particulare, astfel grupul poate fi institutional sau spontan.

b) cu normele admise: aici sunt regulile grupului, moralul sau, pot sa fi existat

sau care au rezultat din interactiunile membrilor. Asfel sunt grupuri formale sau informale.

c) cu scopurile colective: acestea sunt in functie de aspiratii , in acest caz grupul

poate fi considerat scop sau mijloc.

d) cu un proiect stiintific- este cazul grupurilor de laborator aici membrii sunt

reuniti pentru un experiment stiintific.

Dupa criteriile expuse de Maisonneuve, putem evalua diferite tipuri de grupuri: grpul

de munca- institutional, formal, de lucru, artificial; clasa de elevi- grup institutional, formal,

de lucru, constituit artificial: banda-grup spontan, nonformal, de lucru, natural.

O alta clasificare este cea a lui P. Arbousse-Bastide. El spune ca apartenenta si

contactul permit identificarea tipurilor de grupuri corespunzatoare. (P. Arbousse-Bastide, op.

cit.,p.26). Grupurile de apartenenta sunt acele grupuri la care se apartine fie prin aspiratie, fie

prin participarea efectiva. Participarea efectiva poate fi la un grup si intr-un grup profesional

sau familialfara ca ea sa antreneze o participare psihosociologica. Se mai poate aspira la

participarea la un grup- aici apartenenta poate fi fictiva .

Grupul de referinta: este grupul de la care individul imprumuta normele si valorile. El

poate indeplini doua functii: o functie comparativa unde individul isi evalueaza locul sau

Pagina 6 din 82


intre altii, si o functie normativa unde individul asimileaza si interiorizeaza normele si

valorile grupului sau de referinta, pe care le transforma in propriile modele de comportament.

Mai exista si grupuri fata in fata sau ,, grupurile de contact” care pot fi accidentale,

fortuite, voluntare sau artificiale.Grupurile ,,prin contact” sunt: grupuri de actiune-formate in

vederea realizarii unei sarcini; grupuri de formare- cu scop educativ, pedagogic; grupuri de

deliberare- membrii acestui grup se reunesc pentru a schimba puncte de vedere asupra unei

anumite probleme; grupuri de decizie- acestea se reunesc pentru a gasi solutii practice pentru

a rezolva o problema; grupuri de reflexiune- isi propun sa reflecteze asupra unei probleme

pentru a elucida sau a progresa intr-o anumita directie; grupuri experimentale- isi propun sa

observe ce se intampla in interiorul unui grup.

Pagina 7 din 82


Grupul mic

Grupurile primare au fost descrise pentru prima oara de Cooley in ,,Social

Organization” (1909). Dupa parerea lui grupurile primare sunt acelea care se caracterizeaza

printr-o asociatie intima fata in fata si prin cooperare. Intr-un grup primar unitatea nu este una

plina de armonie si dragoste ci este diferentiata si competitiva.

Cooley a descris patru tipuri de grupuri primar:

familia- este primul grup primar cunoscut de intreaga omenire;

grupul de joc al copiilor- este caracterizat prin cooperare si spontaneitate;

grupul de vecinatate- in viata afectiva a ruralului a jucat un rol important dar pana la

aparitia oraselor industriale; se caracterizeaza prin sentimente de dreptate, generozitate,

autoguvernare.

comunitatea de batrani- acest grup este format din indivizi care se cunosc din

copilarie si se bazeaza pe intimitate si fuzionare a personalitatii.

Un alt autor, Mucchielli a impartit grupurile primare in patru categorii:

a) grupuri primare naturale (cum ar fi familia, satele mici, grupurile de amici),

b) grupuri primare artificiale (campul de vacanta, grupurile ,,laborator”),

c) grupurile primare durabile sau persistente(clasa scolara, banda, clubul),

d) grupurile primare momentane (comitete de conducere, de discutie).

Caracteristicile grupurilor primare:

Membrii acestor grupuri urmaresc in comun aceleasi scopuri, relatiile dintre ei pot

deveni intense, exista o uniune morala intre membri, se construiesc norme, credinte, semne si

ritualuri care sunt proprii grupului respectiv.

Dinamica grupului mic

Termenul de ,,dinamica” provine din limba greaca insemnand forta. ,,Dinamica

grupului” inseamna fortele care actioneaza in interiorul unui grup. Aceste forte consta in

nasterea grupului, modificarile pe care le pot suferi ulterior, consecintele. Aceasta expresie se

datoreste lui Kurt Lewin. S-au facut foarte multe cercetari asupra dinamicii grupului care

urmareau functionarea grupului, coeziunea si comunicatiile, conducerea si creativitatea.

Procesele grupului mic.

Structura si functiile grupului determina aparitia unor procese.Actualizarea structurii

dar si functionalitatea grupului, fiind manifestate prin activitatile membrilor, antreneaza un

complex proces interactional. Aceste interactiuni pot fi functionale atunci cand un grup se

afla in fata indeplinirii unei sarcini, dar pot decurge si din aceea ca grupul este, pentru

Pagina 8 din 82


membrii sai, o realitate, o functie si o valoare ce pune in evidenta interesele si motivatiile

membrilor.

Maisonneuve a descris cateva procese de grup: pornirea este de la functiile principale

ale grupului – acelea de realizare a sarcinii , de mentinere si de satisfacere a nevoilor

membrilor exista urmatoarele procese de grup:

de realizare a sarcinii,

de comunicatie,

afectiv-apreciativ,

de influenta.

Procesul de realizare a sarcinii: realizarea unei sarcini depinde de tipul de grup. In

cazul grupurilor formale sarcina e prescrisa, iar in cele nonformale rezulta din interactiuni; in

acest caz obiectivele grupului impun interactiunea membrilor pentru realizarea sarcinii doar

pentru acea perioada apoi dupa atingerea telului grupul se dizolva.

Performanta unui grup depinde si de natura sarcinii. Aurora Perju-Liiceanu spune

ca ,,rezolvarea de probleme in grup e conditionata de variabile ca: compatibilitate,

comunicare si compozitia grupului” (Rezolvarea de probleme in grup si stil cognitiv

individual, in ,,Interactiunea proceselor cognitive”, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 197, p.

269).

Daca grupul trece de la o sarcina la alta, structura sa interna se transforma . Exista un

raport intre natura sarcinii, structura comunicatiilor in grup si capacitatea grupului de a

rezolva o problema. Georges Friedmann a aratat in cadrul muncii la banda importanta ce o

prezinta, pentru fiecare membru al lantului, sentimentul de solidaritate cu ceilalti muncitori,

in acest caz sarcina sa se imbogateste in semnificatii si capata valente sociale mai adanci. In

cadrul unui grup relatiile afective, prietenia sau simpatia dintre membri pot constitui factori ai

productivitatii. Studiile sociometrice au incercat sa dovedeasca ca atunci cand indivizii sunt

intrebati pe cine prefera pentru o anumita actiune, li se ofera posibilitatea sa-si aleaga din

interiorul grupului pe cine simpatizeaza mai mult.

Motivatiile membrilor constituie, de asemenea, factori ai solidaritatii sau disolutiei

grupului si implicit ale productivitatii.

Collins si Guetzkow disting doua tipuri de stimuli ce influenteaza interactiunile dintre

sarcina si sistemele interpersonale: stimulii obstacole si stimulii recompense. Un obstacol

poate veni din exterior, dar poate fi generat de relatiile interpersonale. Obstacolele sunt

definite ca fiind problemele cu care grupul si membrii sunt confruntati, care provoaca

Pagina 9 din 82


productivitatea si comportamentul grupului limitat. De cealalta parte recompensele servesc

pentru a influenta, mentine si motiva comportamentele grupului.

O problema in realizarea unei sarcini este distributia rolurilor in raport cu sarcina.

Moreno spune ca fiecare rol apare ca o fuziune de elemente individuale si colective care dau

rolului calitate, asigura adaptarea unica a individului. Luarea rolului presupune intrarea ain

status-ul oficial oferit de structura functiei de grup, iar jocul rolului inseamna incercarea de a

da, de a oferi tot ce poate individul pentru acoperirea status-ului functiei. Procesul de

realizare a sarcinii este determinat de natura grupului si de structura sarcinii.

Procesul de comunicatie: un grup social nu poate exista daca intre membrii care

compun acel grup nu exista comunicarea. Comunicatiile orale, scrise sau exprimate prin

gesturi si mimica exprima in realitate relatiile interpersonale. Primul care a pus problema

importantei comunicatiilor in grup a fost Kurt Lewin. El a observat ca intre membrii unui

grup nu existau comunicatii deschise, atmosfera era tensionata si din aceasta cauza se creease

un blocaj. Dupa ce au reusit sa treaca peste acest blocaj raporturile interpersonale au evoluat

spre autenticitate si integrare pe planul muncii.Atunci coeziunea si solidaritatea au

crescut ,amosfera de lucru s-a schimbat,la fel de mult a crescut productivitatea si

creativitatea.(Gerald Bernard Mailhiot,Dynamique et genese des groupes,Paris, Edition de

l’Epi, 1968, p. 92.)

A. Bavelas a dezvoltat ideile lui Lewin aspra comunicatiilor. El spune ca acestea nu

exista decat atunci cand intre doua sau mai multe persoane se stabileste un ,,contact

psihologic”.Din aceste contacte rezulta urmatoarele tipuri de comunicatii care variaza dupa:

a) instrumentele utilizate pentru stabilirea contactului cu ceilalti; b) persoanele intrate in

procesul de comunicatie; c) obiectivele urmarite.(Idem, p.99 si urm.)

Dupa instrumente,comunicatia poate devenii verbala sau nonverbala (gesturi,expresia

fetei).

Dupa numarul persoanelor implicate,comunicatia poate fi in doi sau in grup.

Comunicatia in grup se poate imparti in comunicatie intra-grup (adica intre membrii aceluiasi

grup) si comunicatie inter-grup (contacte intre doua sau mai multe grupuri).

Dupa obiectivele propuse poate fii comunicatie de consum si comunicatie

instrumentala. Cea de consum e comunicatia gratuita care rezulta din nevoia de a comunica si

altuia universul personal. Cea instrumentala este utilitara si comporta o gandire anterioara;are

scop de manipulare. Rezultatele acestei comunicari intre membrii din interiorul unui grup

sunt: cu cat contactul psihologic este mai profound, cu atat comunicatia va avea sanse de

autenticitate; cu cat comunicatia se va stabili de la om la om lasand la o parte mastile, status-

Pagina 10 din 82


urile, cu atat va fi mai autentica; cu cat comunicatiile intra-grup vor fi mai deschise,solidare,

cu atat comunicatiile inter-grup vor avea sanse de autenticitate.

Comunicatiile indeplinesc cateva functii ca proces de grup: a) faciliteaza realizarea

sarcinii; b) favorizeaza coeziunea grupului, uniformizeaza opiniile; c) valorizeaza grupul,

permite afirmarea originalitatii grupului; d) rezolva problemele grupului, protejeaza grupul

fata de exterior; e) actioneaza ca factor de unitate socio-cultural pentru toate grupurile umane;

f) faciliteaza ca grupul sa devina cadru de referinta pentru individ. (Gerald Wackenheim,

Communication et devenir personnel, Edit. de l’Epi. 1969, p.79 si urmat.).

Procesul afectiv-apreciativ: alegerea, respingerea sau perceptia presupune

spontaneitatea afectiva exprimata intuitiv si imediat.Criteriul ,,afectiv” este criteriul alegerii

sociometrice. Mary Northway spune ca grupul nu masoara gradul de acceptare al unui individ

ci prefera fara a clasifica. In functie de nevoile fiecarui individ si de dorintele lui, prefera pe

cel care il va ajuta sa-si satisfaca nevoile, pe cel care corespunde pattern-ului lor de actiune.

Pentru a afla intr-un grup cine este persoana cea mai ,,populara” se foloseste un test

sociometric. O metoda de validare a rezultatelor testului este participarea cercetatorului la

viata grupului. Trebuie ca cercetatorul sa ia parte la toate discutiile dintre membrii grupului,

aceste discutii fiind libere, spontane. O alta metoda de validare este compararea rezultatelor

acestuia cu aprecierile unor observatori externi. Primul criteriu interapreciativ are valoare de

actiune iar al doilea de diagnostic dar ele presupun raportarea la aceeasi sarcina.

Procesul de infuenta: influenta determina si este determinata de scopurile si sarcinile

grupului, de relatiile afectiv-axiologice, de structura retelei de comunicatii pe care un grup le

promoveaza. Procesul de influenta poate domina viata grupului, folosind ca ,,instrumente

anexe” celelalte procese.

Multi autori identifica influenta cu autoritatea, cu puterea sau cu conducerea. Altii

cred ca acest proces este modalitatea practica prin care se actualizeaza conformismul grupului

si prin care se reprima incercarile deviante. In cazul acestui proces se vorbeste de

conformism. Pentru Mucchielli, presiunea pentru conformitate are un caracter unificator:

unifica opiniile, perceptiile, conduitele, informatiile etc. Presiunea pentru conformitate este

determinate de doi factori: nevoia de aprobare si nevoia de certitudini. Din cele doua surse de

presiune decurg doua tipuri de influenta asupra membrilor grupului: a) o presiune normativa

care cere o conformare la standarde; b) o presiune ,,informationala” tinde sa faca acceptata ea

singura o informatie in grup.(G. de Montmollin, Les processis d’influence sociale, Annee

psychologique, 58 (2), 1958, p. 27-28).

Pagina 11 din 82


Un alt termen care se foloseste in acest process este autoritatea. Exercitarea autoritatii

presupune o relatie din care decurg cateva consecinte: daca termenii relatiei se modifica pe

parcurs, acea relatie va suferi modificari; o autoritate stabilita asupra unei sfere sociale este

limitata, ea nu se poate rasfrange si asupra sferelor invecinate. Dupa Gh. Bourceanu

trasaturile autoritatii sunt: este o putere obiectiva, obiectivata in norme, regulamente,

simboluri; se intemeiaza pe consimtamant si conformitate; presupune existenta unei ierarhii

de roluri sociale.(Gh. Bourceanu, Autoritatea in psihologia sociala, ,,Sociologia in actiune” ,

II, 1973, p. 136).

Autoritatea nu se poate exercita in afara grupului social si in afara scopului comun.

Puterea are o sfera mai larga decat autoritatea. Franch si Raven au impartit in urmatorul fel

formele puterii: puterea fondata pe recompense, pe pedeapsa, pe legitimitate, pe competenta

si pe identificare. Exista o diferenta intre puterea coercitiva sic ea legitima: in cea coercitiva

supunerea se intemeiaza pe functie de intarire, care duce la rezistenta iar in cea legitima se

fondeaza pe interiorizarea unei norme care produce o rezistenta mai mica sau chiar deloc

Tendinta actuala considera puterea ca o influenta potentiala.

Pagina 12 din 82


Grupul mic si principalele lui probleme:

Prima problema in acest sens incepe inca de la definirea grupului mic care consta in

stabilirea continutului conceptului de grup in general. Trebuie inteles raportul dintre grupul

mic (particular) si societate (general). Conceptia marxista defineste notiunea de grup social ca

fiind ansambluri de indivizi constituite istoric intre care exista unul sau mai multe tipuri de

relatii sociale determinate. Aceasta definitie dezvaluie doua trasaturi comune ale grupurilor

sociale: ele nu au un caracter intamplator, sunt conditionate din punct de vedere istoric si

indivizii grupului stabilind intre ei relatii sociale se pot constitui in grupuri de categorii

diferite determinate calitativ.

A doua problema este aceea a determinarii diferentei lui specifice in raport cu alte

tipuri de grupuri. Acesta problema este importanta deoarece de ea este legata nsasi existenta

domeniului de cercetare a grupurilor mici ca un domeniu care este de sine statator, posedand

trasaturi calitative specifice de alte ramuri ale investigatiei sociale. In literatura grupurilor

mici sunt intalnite elemente care disting acest tip de grupuri de alte grupuri sociale. Aceste

elemente sunt privite in majoritatea cazurilor de cei care s-au ocupat de problemele grupurilor

mici ca pe niste fenomene care poseda doua caracteristici principale: a) un numar relativ

strans de membri si b) intre care exista relatii directe.

Referitor la numarul de indivizi, multi autori stabilesc doar limita inferioara a marimii

grupurilor mici (2 sau 3 indivizi), fara a preciza limita superioara. Oamenii, in cursul vietii

lor, sunt membri a nenumarate grupuri mici sau mari, grupuri care le influenteaza

personalitatea. Ei sunt membri ai unor natiuni, clase, paturi sociale, intreprinderi, vecinatati,

familii, etc. Distinctia dintre grupurile mici si mari, in ceea ce priveste numarul de indivizi,

isi gaseste justificarea atat in diferenta de continut dintre ele, cat si in rolul diferit pe care il au

in dialectica socialului.

Grupurile mici, la fel ca cele mari, presupun existenta unor relatii sociale intre

membrii. Insa, relatiile care se stabilesc in cadrul grupurilor mici au loc in mod direct,

nemijlocit. In timp ce grupurile mari de oameni (de exemplu clasele) hotarasc liniile

directoare ale istoriei, grupurile mici influenteaza mai ales asupra aspectelor particulare ale

acesteia si asupra personalitatii indivizilor.

A treia problema in definirea grupurilor mici, se refera la calitatea lui intrinseca, sau

mai bine spus la unitatea elementelor care-l constituie. Dupa cum am mai spus, grupul mic

este alcatuit dintr-un numar relativ de membri. De exemplu, in munca fizica, grupul mic

genereaza o forta materiala importanta sub forma cooperatiei. In ziua de azi, datorita

tehnologiei inalte si modernizarii, grupul mic este chemat in conditiile organizarii

Pagina 13 din 82


contemporane a diferitelor activitati sociale, sa ia decizii care sunt hotaratoare pentru sectoare

intregi ale vietii oamenilor pentru o perioada mai mult sau mai putin indelungata, care sa

exprime intelepciunea colectivului.In cadrul grupurilor mici se naste o retea de relatii

suprainteindividuale in stransa legatura cu personalitatile membrilor care o compun dar si cu

relatiile lor interindividuale cu unele fenomene sociale extragrupale. Relatiile din cadrul

grupurilor mici, stabilite in functie de sarcinile lor, se pot manifesta sub diferite forme: relatia

de comunicatie (adica un individ comunica cu altul), relatia sociometrica (cand un individ

prefera pe altul dintr-un anumit punct de vedere) si relatia de ,,dominare’’(cand un

individ ,,domina’’ pe altul sau este ,,dominat’’ de altul). In ccursul vietii grupurilor mici, intre

aceste tipuri de relatii se ivesc anumite succesiuni, proportii si legaturi care prezinta unele

uniformitati. Grupul mic se prezinta ca un sistem deschis aflat in relatii complexe si

permanente cu mediul inconjurator.

Dupa toate aceste pareri despre grupul mic, multi autori din literatura americana au

incercat sa defineasca acest termen. De exemplu dupa opinia lui T. Parsons, Shils si Mills,

procesele interpersonale care au loc in cadrul grupurilor mici sunt clasificate in urmatoarele

tipuri: comportare, emotii, norme, teluri si valori. (Talcott Parsons and Edward A.

Shils. ,,Toward a General Theory of Action”, Cambridge Mass: Harward University Press,

1951, p. 3-29, 53-76; Th. M. Mills. ,,The Sociology of Small Groups”, Prentice-Hall, Inc.,

New Jersey, 1967, p.58.).

Din punctul de vedere al acestora o definitie stiintifica a grupurilor mici trebuie sa

cuprinda urmatoarele aspecte principale: a) ele includ anumite relatii sociale (legatura cu

socialul); b) aceste relatii se manifesta la acest nivel sub forma unor relatii directe ceea ce le

confera o calitate de sine statatoare in raport cu alte grupuri sociale; c) grupurile mici nu sunt

numai suma membrilor lor si a relatiilor lor interindividuale, ci unitatea lor; d) ele reprezinta

un sistem complex de relatii diferite ca tip(de comunicare, sociometrice si de ,,dominare’’)

care sunt orientate si structuralizate in functie de sarcinile lor, influentat de personalitatile

indivizilor care-l constituie si de relatiile lor interindividuale dar si de mediul social in care el

isi desfasoara activitatea.

A patra problema care se ridica in legatura cu grupurile mici se refera la stiintele care

au drept obiect aceste grupuri. Grupul reprezinta o realitate supraindividuala, nascuta ca

urmare a interactiunii directe a unui numar redus de membri, in sensul realizarii unei sarcini

sau obiectiv. Acest caracter complex constituie explicatia faptului ca grupul mic a fost si este

abordat de pe pozitiile teoretice si metodologice ale mai multor stiinte.Dupa Mills, cercetarea

grupului mic nu poate fi restransa la un singur domeniu: ea se petrece atat in cadrul unor

Pagina 14 din 82


stiinte sociale cum ar fi psihologia, psihologia sociala, psihiatria, sociologia, stiintele politice

si antropologia, cat si in diverse sfere ale stiintei cum ar fi matematica, cibernetica si teoria

generala a sistemelor.

Grupul mic nu este nici numai un obiect exclusiv al psihologiei sau psihologiei

sociale si nici un fenomen totalmente sociologic.Grupul mic prezinta un interes in cercetarea

psihologiei, psihologiei sociale si sociologiei datorita urmatoarelor considerente: psihologia

nu poate explica personalitatea individului fara sa-l incadreze pe acesta in compania celorlalti

indivizi cu care el are relatii directe; psihologia sociala are ca obiect contopirea psihologiilor

individuale in fenomene psihosociale, care constituie un camp intermediar intre psihologic si

social care insotesc socialul in anumite forme de manifestare ale sale; sociologia cerceteaza

modalitatea specifica de structuralizare a socialului la un anumit nivel de organizare a vietii

sociale, la acel nivel unde socialul si psihologicul coexista nemijlocit relevand existenta

anumitor regularitati sau uniformitati.Sociologia priveste grupul mic ca un sistem social

rezultat din interactiunea unor indivizi atat ca personalitati psihologice, cat si ca membri ai

societatii care poseda o autonomie in raport cu restul societatii fiind angrenat in miscarea

sociala generala, care da nastere istoriei.

Grupul mic- un sistem complex de fenomene si procese.

Grupul este privit ca un sistem de interactiune sociala din cateva puncte de vedere

importante: cuprinsul lui (compozitia grupului, coalitiile si subgrupurile), marimea grupului,

structura grupului (diferentierea rolurilor si relatiile de conducere), si dinamica lui

(interactiune si echilibru). Malcolm si Hulda Knowles, in ,,Introduction to Group Dynamics”

(Association Press, New York, 1959), considera ca grupul nu este o simpla colectie de

oameni, ci o uniune de oameni care poseda urmatoarele calitati: o colectie de doi sau mai

multi indivizi care pot fi identificati prin nume sau tip; prezenta unei constiinte de grup;

scopuri comune; interdependenta in realizarea necesitatilor care decurg din indeplinirea

scopurilor; interactiune (comunicatie, influenta si reactie reciproca); abilitatea de a actiona

intr-o maniera unitara.

Parsons, Bales si Shils (Talcott Parsons, Robert F. Bales and Edward A.

Shils. ,,Working Papers in the Theory of Action” , Glencoe, III: The Free Press, 1953”.) spun

ca procesele interpersonale in grupurile mici se desfasoara pe urmatoarele niveluri: 1)

comportari (cum actioneaza persoanele in mod deschis in prezenta altora), 2) emotii

(energiile rezultate din experienta indivizilor, simtirile pe care ei le au unii in raport cu altii si

in legatura cu ce anume iau ele nastere), 3) norme (ideile cu privire la felul in care un individ

trebuie sa actioneze, sa simta si sa-si exprime simtirile sale), 4) teluri (ideile despre ceea ce

Pagina 15 din 82


este mai indicat de facut pentru grupuri luate ca unitati), 5) valori (ideile asupra a ceea ce este

mai indicat ca grupurile luate ca unitati sa fie si sa devina).

Ei privesc grupul mic ca pe un sistem complex de cautare a scopurilor si de mentinere

a limitelor sale. Acest sistem se manifesta in patru arii fundamentale: adaptarea (pentru

cautarea de noi resurse si tehnici de obtinere a lor), realizarea sarcinii (sa inlature pidicile care

ar putea interveni in activitatea grupului), integrarea membrilor (unirea partilor grupului si

coordonarea activitatii lor) si modelul mentinerii grupului (in fata unor presiuni contrare,

grupul trebuie sa fie capabil sa-si sustina standardurile in virtutea carora el actioneaza in mod

obisnuit, sa reintareasca sensibilitatea membrilor si relatiile afective, sa aplice regulile sale, sa

confirme credintele sale si sa-si afirme valorile). Intr-o concluzie, sociologii americani

privesc grupul mic ca un sistem care trebuie sa se adapteze la mediul social inconjurator, care

trebuie sa-si integreze membrii care-l compun, care urmareste realizarea unor sarcini si care

prezinta o anumita stabilitate in desfasurarea proceselor sale.

Dupa parerea lui R. V. Harnack si T. B. Fest (R. Victor Harnack and Thorrel B.

Fest. ,,Group Discussion, Theory and Technique”, Appleton-Century-Crafts, New York,

1964”) grupul mic trebuie privit ca un ansamblu complex de forte externe si interne care dau

nastere unei rezultante ce nu este altceva decat dinamica grupului.Fortele externe sunt

constituite din cerintele sarcinii care sta in fata grupului (deseori sunt stabilite de catre unitati

sociale mai largi), din relatiile intergrupale si din faptul ca fiecare membru al unui grup mic

este in acelasi timp membru si al altor grupuri. Fortele interne cuprind caracteristicile

membrilor (personalitate, abilitate, stabilitate), caracteristicile grupului (teluri comune,

marimea si structura lui) si atractia interpersonala.Toate aceste forte formeaza in fiecare

moment al existentei grupului un echilibru. Dinamica grupului se realizeaza prin mijlocirea

unor succesiuni continue a unor asemenea stari de echilibru.

J. E. McGrath (Joseph E. McGrath. ,,Social Psychology, A Brief Introduction”, Holt,

Rinehart and Winston, New York, 1964.) propune un cadru de referinta pentru analiza

grupurilor mici. Acest cadru de referinta include factori sau variabile care actioneaza in viata

grupurilor mici. Exista sapte variabile fundamentale: compozitia grupului (abilitati,

aptitudini, caracteristicile personalitatilor), structura grupului (structura procesului de munca,

structura puterii, a comunicatiei, a afectivitatii), sarcina si mediul inconjurator (tipul sarcinii,

conditiile de rasplata, presiunea mediului inconjurator), procesele grupului (comportarea

legata de indeplinirea sarcinii, cominicatia, influenta, comportarea interpersonala),

dezvoltarea grupului (dezvoltarea normelor, schimbarile survenite in modelul rolurilor),

realizarea sarcinii (calitatea si cantitatea realizarii, alterarea relatiilor grupului cu mediul

Pagina 16 din 82


inconjurator) si efectele asupra membrilor grupului (schimbarea indivizilor, schimbarea

atitudinilor si schimbarea efectelor de adaptare).

Aceste variabile se leaga intre ele: 1) compozitia grupului influenteaza structura

grupului si este influentata de efectele pe care le exercita grupul asupra membrilor sai; 2)

structura grupului este influentata de compozitia grupului, de sarcina si mediul inconjurator

si, la randul ei, influenteaza procesele grupului; 3) sarcina si mediul inconjurator

conditioneaza structura si procesele grupului si totodata este influentata de realizarea sarcinii;

4) procesele de grup sunt sub influenta structurii grupului si sarcinii lui, precum si a mediului

inconjurator care determina la randul lor dezvoltarea grupului, realizarea sarcinii si efectele

pe care le are grupul asupra membrilor sai; 5) dezvoltarea grupului si realizarea sarcinii sunt

reciproc legate cu efectele pe care grupul le are asupra membrilor sai.

Pentru a intelege si mai bine ce este grupul mic se face o distinctie intre sistemul

existential si cel gnoseologic al grupului mic. Sistemul existential se refera la ansamblul

fenomenelor care constituie grupul mic ca atare, adica ca un domeniu al realitatii sociale.

Sistemul gnoseologic include structurarea cercetarilor asupra grupului mic. In al doilea rand,

sistemul existential al grupului mic poate fi privit ca un ansamblu de sisteme particulare care,

fiecare dintre ele, se refera doar la un aspect al acestui fenomen. Sistemul existential este

impartit in mai multe subsisteme: 1. sistemul static sau inventarial- se refera la fenomenele si

procesele constitutive ale grupului mic privite fiecare in mod separat; 2. sistemul

interrelational- ia in considerare relatiile dintre fenomenele si procesele grupului mic; 3.

sistemul dinamic- tine seama de variabilitatea in timp a fenomenelor si proceselor grupului

mic dar si a relatiilor dintre ele si 4. grupul mic ca un sistem deschis- pune accentul pe relatia

dintre grupul mic ca un sistem intern, incadrat in viata sociala, si, prin urmare, in relatii cu

acesta.

In abordarea sistemului existential al grupului mic exista o problema- aceea a

determinarii fenomenelor si proceselor lui fundamentale. Grupurile mici contin patru

fenomene si procese fundamentale:

elementele constitutive;

structura grupului;

procesele care au loc in cadrul lui;

efectele lui.

Prin elementele constitutive ale grupului mic intelegem acele elemente care sunt

indispensabile pentru ca el sa ia fiinta si sa functioneze. Ele pot fi generale, adica pot fi

descoperite in cazul existentei tuturor grupurilor, sau pot fi comune doar unor grupuri. In

Pagina 17 din 82


unele grupuri, numarul elementelor constitutive poate fi mai mare. In acestea poate fi

constatata existenta unor subgrupuri (numite clici), un anumit model de functionare a

grupului mic si o anumita structura a puterii(de obicei formala, adica precizata de catre

mediul social in care grupul mic exista si isi defasoara activitatea.

C. J. Lammers (,,Stratification in a Small Group”, in ,,Human Relations”, vol. 20, nr.

3, 1967.) spune ca exista o distinctie principala intre grupurile mici care sunt si care nu sunt o

parte a unor institutii sau organizatii mai largi. In cadrul celor care constituie o parte a unor

asemenea organizatii, stratificarea grupului mic este strans legata de stratificarea sistemului

social mai larg. Lammers defineste stratificarea ca ,,gradul in care un sistem social (grupul

mic) contine subgrupuri sau categorii avand o putere si un prestigiu diferit” (Op. cit., p. 283.).

Sructura grupulor mici reprezinta un ansamblu complex de modele relativ stabile si

interdependente ale pozitiei diferitelor elemente constitutive ale grupurilor unele in raport cu

altele, stabilite in cursul activitatii de realizare a sarcinilor lor. Aceste modele constituie

rezultatul proceselor petrecute in grup in decursul existentei lui si al relatiilor lui cu mediul

inconjurator.Exista cateva tipuri principale de asemenea elemente ale structurii grupurilor

mici: a) modelul rolurilor pe care le au membrii grupurilor sau unele subgrupuri in activitatea

acestora; b) structura puterii reflecta pozitia membrilor, a unor relatii interpersonale sau

subgrupuri, in ierarhia autoritatii; c) structura comunicatiei (reprezinta un set de legaturi de

comunicatie posibile sau care sunt permise in timpul activitatii grupului); d) structura afectiv-

axiologica (oglindeste pozitia membrilor grupului sau a diverselor relatii dintre ei din punctul

de vedere al simpatiei de care se bucura in interiorul grupului si care exprima intr-o mare

masura valoarea acestora in raport cu a altor elemente ale grupului).

Dupa cum am mai vazut, in cadrul grupurilor mici exista patru procese: de realizare a

sarcinii, de comunicatie, de influenta si afectiv-axiologic.Procesul interactional de realizare a

sarcinii grupului este diferit in functie de tipul sarcinii sau de scopurile fiecarui grup. In cazul

activitatii de productie, el este identic cu procesul muncii si este in general un rezultat al

nivelului de dezvoltare tehnica si sociala a oranduirii existente.

Unul din procesele interactionale cel mai mult studiat este acela al comunicatiei.

Membrii, in relatiile lor directe, stabilite in grupurile mici, pot transmite si receptiona o

multime de informatii in ceea ce priveste continutul (idei, valori, sentimente) si influenta lor

in realizarea de catre grup a sarcinilor sale sau chiar in viata indivizilor luati in mod separat.

Procesul de influenta, care este considerat in multe cazuri sinonim cu relatia de

conducere (leadership), este inteles ca un fenomen de influentare interpersonala, exercitata

intr-o situatie data si orientata, prin intermediul procesului de comunicatie, spre realizarea

Pagina 18 din 82


unui tel sau unor teluri specifice.(Robert Tannenbaum, Irving R. Weschler and Fred

Massarik. ,,Leadership and Organization: A Behavioral Science Approach”, New York,

McGraw-Hill, 1961, p. 24.). Relatia de conducere presupune intotdeauna incercarea

conducatorului sau a celui care influenteaza de a afecta comportarea celorlalti membri ai

grupului.

De obicei se face distinctie intre influenta exercitata de catre un membru al grupului

asupra celorlalti, ca urmare a pozitiei sale oficiale stabilite de mediul social inconjurator, si

intre influenta pe care un individ o manifesta si realizeaza in virtutea unor calitati proprii,

care devin adevarate forte active in relatiile interpersonale cu alti indivizi.

Procesul afectiv-axiologic se refera la sentimentele de simpatie pe care membrii unui

grup mic le manifesta unii in raport cu altii in cursul relatiilor lor directe. In cadrul grupului

se creeaza o coeziune intre membrii. Aceasata coeziune si atmosfera grupurilor mici

influenteaza atat realizarea obiectivelor generale, cat si o anumita presiune asupra membrilor

sai, in sensul acceptarii unor idei, norme sau valori sau efectuarii anumitor activitati.

Studierea influentelor grupurilor mici asupra personalitatii indivizilor a capatat o mare

extindere in literatura sociologica si psihosociologica sub forma a doua probleme cu o arie de

cercetare foarte vasta: socializarea copilului (efectele familiei, scolii, grupurilor de prieteni

asupra procesului de formare a personalitatii copilului) si socializarea adultului (schimbarea

unor trasaturi ale personalitatii lui, tratarea delicventei, readaptarea individului la noile valori

sociale). (L. Broom and P. Selznick. ,,Sociology”, Harper and Row, New York, 1963, p. 93-

132.).

Legat de grup exista o problema a variabilitatii in timp a fenomenelor si proceselor

grupului mic, precum si a relatiilor dintre ele.Aceasta problema justifica existenta unui sistem

dinamic al grupului mic. In legatura cu sistemul dinamic al grupurilor mici sunt trei

probleme: 1. la realizarea dinamicii grupului mic contribuie toate elementele si procesele lui

componente dar si interrelatiile dintre ele. Acest lucru inseamna ca in studierea miscarii lui

trebuie sa se ia in considerare atat sistemul inventarial, cat si cel interrelational al grupului

mic. Traiectoria grupului si miscarea pe axa ei sunt conditionate de relatiile lui cu mediul

social. 2. Conform parerii lui K. Lewin, dinamica grupului se realizeaza printr-o

contrabalansare a fortelor de diferite semne si intensitati. Aceasta contrabalansare da nastere

unei stari mai mult sau mai putin stationare, a unui echilibru social. 3. Miscarea grupului este

denumita deseori locomotia grupului avandu-se in vedere faptul ca grupul se poate schimba

in timp. Aceasta notiune nu implica sensul miscarii, ea a fost corelata cu conceptul de tel,

scop.

Pagina 19 din 82


In general grupul mic este privit in conexiune cu viata sociala de catre multi sociologi

si psihologi. De exemplu, G. C. Homans distinge in cadrul sistemului total al acestui fenomen

doua sisteme analitice separabile: cel extern- care se refera la relatiile dintre sentimente,

activitati, interactiuni si norme privite ca raspunsuri ale membrilor grupului la necesitatile

impuse de supravietuirea lui intr-un mediu inconjurator. Sistemul intern- se refera la

elaborarea acestor elemente (sentimente, activitati etc.) de catre membrii grupurilor in cursul

relatiilor lor directe. Intre sistemul intern si cel extern exista o interactiune de tipul feedback,

in cadrul careia, rolul determinat il detine sistemul intern.

Din analiza diferitelor aspecte ale grupului mic privit ca un sistem social integral si

mai ales din analiza raporturilor grupului mic cu societatea se desprind cateva concluzii

legate de problema determinismului acestui fenomen. De aici se desprind doua laturi ale

determinismului grupului mic: latura particulara se refera la semnalarea aspectelor inerente,

ireductibile la alte fenomene, ale determinismului grupului mic. Ea urmareste sa descopere

relatiile de cauzalitate, necesitate si logice care se petrec in cadrul grupului mic inteles ca un

sistem social integral . In cazul acesta, se pune accentul pe evidentierea grupului mic ca un

fenomen posedand o calitate proprie si, intr-o anumita masura, independent in raport cu

societatea. Latura generala se refera la integrarea determinismului grupului mic in

determinismul social general.

Individul vs. grupul mic:

R. K. Merton, in teoria lui cu privire la grupul de referinta, a dat o mare importanta

calitatii individului de a fi membru al unui grup. (,,Social Theory and Social Structure”,

in ,,The Free Press”, New York, 1967, p. 284-297.). Un membru al unui grup se afla in relati

cu ceilalti membri ai grupului in conformitate cu anumite modele stabilite, se considera el

insusi ca membru al grupului si, este privit ca atare de alti indivizi aflati in afara grupului.

Exista multe probleme in acesta privinta care a fost explicata de multi autori. Un individ intra

intr-un grup cu o ,,zestre” personala si sociala dupa care devine membru al acelui grup.

Acea ,,zestre” personala si sociala cu care individul intra intr-un grup este constituita din

cinci elemente:

1. fondul psihotemperamental al individului,

2. necesitatile lui psihologice si biologice,

3. memoria sociala si psihosociala,

4. ansamblul relatiilor sociale, psihosociale si psihobiologice in care este angrenat

individul

Pagina 20 din 82


5. necesitati sociale(munca, aspiratia spre cultura) si psihosociale (pentru afectiune,

recunoastere). Ele scot in evidenta mai multe aspecte: 1+3 exprima fondul latent al

personalitatii unui individ, constituit din elemente relativ stabile. Cu ajutorul lor

individul ,,face fata” stimulilor care se ivesc in viata lui; 2+5 reprezinta fondul activ al

personalitatii unui individ, ele constituie elementele mai putin stabile ale acestuia; 4

reprezinta o sursa permanenta de stimuli pentru activitatea si comportarea unui individ; 5

coloreaza comportarea individului, o face imprevizibila sub anumite aspecte si solicita

creativitatea si spontaneitatea lui.

Toate aceste elemente se convertesc in teluri si credinte sociale, dar si intr-un model

particular de componente. In principiu, cunoasterea calitatii de membru al unui grup trebuie

sa integreze individul respectiv ca element component al grupului aflat doar sub forma de

premisa sau posibilitate, precum si intreaga influenta pe care o exercita grupul mic asupra lui,

fie modificandu-i calitatile anterioare, fie generandu- altele noi. Pentru a scoate in evidenta

calitatea specifica a individului in pozitia de membru al unui grup mic, multi autori americani

folosesc folosesc conceptul de rol. Unul dintre acesti autori este R. Linton care a definit rolul

in stansa legatura cu categoria de status: ,,Un status-spune acesta-,spre deosebire de individul

care-l poate ocupa, este o simpla colectie de drepturi si indatoriri”. (R. Linton. ,,The Study of

Man”, Appleton-Century-Crafts, 1964, p. 113). Rolul reprezinta, in schimb, ,,acceptul

dinamic al status-ului” (Op. cit.,p. 114). Cand un individ indeplineste drepturile si indatoririle

care constituie status-ul respectiv, inseamna ca el realizeaza un rol.

Conceptul de rol are o dubla semnificatie: un sens particular-fiecare individ are o serie

de roluri pe care le indeplineste si un sens general-rolul unui individ ca suma totala a rolurilor

lui si care exprima ceea ce el trebuie sa faca pentru societate si ceea ce el poate astepta de la

ea.

Parsons considera ca raportul dintre rolul pe care il joaca un individ si asteptarile altui

individ in legatura cu felul in care trebuie jucat rolul respectiv se poate institutionaliza. Un

astfel de proces de institutionalizare se caracterizeaza printr-o situatie in care un individ vrea

sa faca ceea ce un alt individ asteapta de la el. Acest lucru se explica in principal prin aceea

ca, in cadrul grupurilor, indivizii pot accepta aceleasi norme sau valori pe care ei apoi, voit

sau nu, constient sau inconstient, le exteriorizeaza in comportarea lor, unii in raport cu

ceilalti. In interiorul grupului, in relatiile directe dintre membri, ei joaca rolurile in care sunt

pusi nu numai in functie de caracteristicile propriei lor personalitati, ci si in functie de

asteptarile celorlalti.Rolurile pe care ei trebuie sa le joace le sunt atribuite in functie de

pozitia lor sociala (de status-ul lor).

Pagina 21 din 82


Exista doua probleme in legatura cu membrul unui grup: individul nu trece in mod

automat si de la sine in calitatea de membru al unui grup mic. El parcurge un real proces de

echilibrare a propriei personalitati necesitatilor relatiilor directe la care este solicitat in grupul

mic, dar si a altor fenomene si procese care au loc in cadrul acestuia. In al doilea rand, se

iveste necesitatea analizarii influentei pe care o exercita asupra individului noua lui calitate

de membru al unui grup mic. Socializarea priveste ajustarea indivizilor la viata grupului in

contextul dinamic al grupului luat ca intreg. Ea are in vedere doua aspecte: procesul prin care

noii membri intrati in grup isi insusesc normele, valorile si caile ei de comportare si procesul

prin care grupul modeleaza judecatile, perceptiile si conceptiile membrilor sai. Procesul prin

care grupul modeleaza judecatile, perceptiile si autoconceptiile membrilor sai a fost denumit

procesul de conformare.

Apartenenta individului la grupul mic poate avea consecinte atat pozitive cat si

negative; dar aceste consecinte trebuie puse in legatura cu tipul oranduirii sociale existente si

cu stadiul ei de dezvoltare si caracterul consecintelor respective este conditionat de

oranduirea sociala numai sub forma de tendinta. Individul are nevoie de un suport social

pentru valorile si credintele lui sociale. In cazul in care el nu reuseste sa devina membru al

unui grup care sa-i asigure un asemenea suport, el poate manifesta semne de neliniste si

dezorganizare personala.

Pagina 22 din 82


Metodologia demersului investigativ:

În conformitate cu obiectivele şi scopurile demersului nostru investigativ, ne-am

propus aplicarea unui aparat metodologic care să surprindă realitatea socială într-un mod

pertinent astfel încât rezultatele cercetării noastre să-şi dovedească fiabilitatea.

„Cunoaşterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoaşterea personalităţii

membrilor lui, ci mult mai mult. Cunoaşterea colectivului de elevi vizează surprinderea

acelor caracteristici prin care se defineşte ca un tot, ca o unitate de sine stătătoare, ca un grup

social. Putem spune ca identificarea unor trăsături personale ne oferă posibilitatea să

înţelegem mai bine semnificaţia rolurilor pe care le joaca elevii, iar prin intermediul acestora

să pătrundem în mecanismul procesului de interacţiune, mecanism care declanşează şi

determină caracteristicile colectivului ca un tot unitar. Cunoaşterea poate parcurge şi drumul

invers, de la trăsăturile definitorii colectivului, prin intermediul comportamentelor ce rezultă

din exercitarea rolurilor, la condiţiile interne şi particularităţile psihologice ale membrilor săi.

În acest al doilea sens putem spune că tehnicile sociometrice asigură o cunoaştere amănunţită

mai ales a structurii informale/afective dar şi în mod indirect a caracteristicilor de

personalitate a elevilor. Fiecare colectiv are, după cum am văzut, structura sa proprie, care se

manifestă diferit. Cunoaşterea sintalitatii colectivului de elevi/studenti şi a personalităţii

fiecăruia dintre ei nu constituie doua acţiuni paralele sau independente una de alta.

Dimpotrivă, ele se completează reciproc nu numai din punct de vedere gnoseologic, al

informaţiilor pe care ni le oferă ci şi din punct de vedere metodologic. Cunoscând sintalitatea

vom putea face diverse aprecieri cu privire la unele componente ale personalităţii, şi invers,

cunoscând personalitatea indivizilor din care este format colectivul, vom putea interpreta

unele manifestări ale sintalitatii.

Cunoaşterea dinamicii colectivului reclamă un studiu longitudinal şi folosirea unor

metode corespunzătoare. Un astfel de studiu ne indica nu numai tendinţă generală de evoluţie

a colectivului, ci şi principalele momente nodale ale acestei evoluţii.

În circumscrierea metodelor de cunoaştere a colectivului de elevi important este nu

numai cum sunt alese ci şi modul în care sunt folosite sşi combinate. Ţinând seama de

interdependenţa care există între sintalitatea colectivului şi personalitatea membrilor săi va

trebui sa apelăm la metode specifice ambelor domenii, cu condiţia ca ele sa fie astfel aplicate

şi folosite încât sa ne ofere cât mai multe date despre colectiv ca unitate socială, ca întreg.

Vom enumera, mai jos, metodele şi tehnicile de cunoaştere a colectivului de

elevi/studenţi cu obiecţia că ne vom opri în descriere cu predilecţie asupra tehnicilor

sociometrice.

Pagina 23 din 82


1. Observaţia psihosociala este considerată una dintre metodele fundamentale

deoarece presupune un contact nemijlocit cu realitatea şi asigură obţinerea unor date reale,

care ulterior vor fi supuse obligatoriu prelucrării si interpretării [statistice]. Această

observaţie este recomandabil a fi facută de diriginte deoarece aceştia sunt persoane pregătite

psihopedagogic, sunt coparticipanţi la viaţa colectivului, prezenta lor nedenaturând

fenomenele şi manifestările supuse observării. [În studiul de faţă noi am folosit abilităţile

profesionale ale dirigintelui de clasă, prof. Angela MORARIU, în contextul în care acesta

are, pe de o parte, o specializare adecvată- absolvent de sociologie, şi, pe de altă parte, este un

bun cunoscător al grupului.]

Situatiile si fenomenele asupra carora se concentreaza observatia pot fi:

Metoda chestionarului, [folosită de noi în acest studiu, ca o a doua formă de culegere

a datelor], este una din cele mai răspândite metode în cercetarea socială şi psihologică.

Specificul sau constă în faptul că se bazează pe formularea unor întrebări la care subiecţii

anchetaţi urmează să raspundă verbal sau în scris.

Metoda experimentului [pe care nu am folosit-o datorită lipsei de resurse financiare şi

de timp] este expresia concludentă a interdependenţei dintre cunoaştere şi acţiune. Această

metoda presupune stabilirea unei relaţii cauzale între variabila independentă şi cea

dependentă. Se impune un control riguros din partea cercetătorului asupra tuturor

componentelor situaţiei experimentale, astfel încât relaţia dintre variabile şi modificarea

fenomenelor să fie foarte bine cunoscută şi manipulată.

Metoda scărilor de opinii şi atitudini (scări de apreciere) se caracterizează prin aceea

că introduce anumite diferenţieri în răspunsurile subiecţilor, după intensitatea cu care-şi

exprima opiniile în legătura cu diferite fenomene. [Nu am folosit acestă metodă întrucât, în

cazul nostru, nu este relevantă. Sunt cazuri în care elevii ne-au atras atenţia că ordinea în care

au enumerat, să zicem, cei 3 colegi cu care ar dori să realizeze un rpoiect didactic, nu este

relevantă, în contextul în care ar prefera, mai degrabă, să colaboreze cu colegul de pe treapta

a-II-a decât cu cel de pe prima treaptă] Răspunsurile sunt precodificate şi ordonate

asemănător unei game, sub forma ascendentă/descendentă, în funcţie de

intensitatea/fermitatea care ar corespunde opiniei celui ce răspunde.”

Tehnica sociometrică

Obiectul si metoda sociometriei. „Iniţiatorul sociometriei este sociologul american J.

L. Moreno, originar din România. El afirmă că sociometria se ocupă doar de o parte a

realităţii sociale, şi anume de relaţiile interpersonale, acordând o importanţă deosebită

aspectelor cantitative şi calitative ale acestora. "Sociometria are ca obiect studiul matematic

Pagina 24 din 82


al proprietăţilor psihologice ale populaţiilor "În cazul nostru tehnica sociometrica se ocupă cu

studiul relaţiilor interpersonale, îndeosebi acelor relaţii simpatetice care se bazează pe atracţii

şi respingeri între membrii colectivului. Se realizează cu ajutorul unor formule şi calcule

matematice surprinderea unor calităţi/caracteristici relaţionale ale grupului de elevi.

Tehnicile sau metodele sociometrice reprezintă un ansamblu de instrumente şi

procedee destinate să înregistreze şi să măsoare configuraţia şi intensitatea relaţiilor

interpersonale din interiorul grupului şcolar. Sub această denumire sunt incluse atât

instrumentele de culegere a materialului faptic, cât şi cele de prelucrare, interpretare sau

prezentare a materialului respectiv. De aceea ele sunt indispensabile pentru cunoaşterea

concreta a interacţiunilor ce se stabilesc în cadrul colectivului de elevi/studenţi. Studiul

sociometric are o triplă orientare: în primul rând cunoaşterea de către diriginte, psiholog sau

sociolog a afinităţilor exprimate de membri grupului şi implicit a relaţiilor din cadrul

colectivului; în al doilea rând o cunoaştere mai bună de către elevi a propriilor lor poziţii în

grup; si în al treilea rând, dar nu cel din urma, îmbunătăţirea relaţiilor şi a climatului

psihosocial a grupului şcolar prin acţiuni psihologice specifice.

Prin testul sociometric, ca instrument al metodei sociometrice, se pot determina:

- amplasamentul, statutul unui elev/student în câmpul relaţiilor interpersonale (lider,

popular, izolat, ignorat, respins, etc.);

- structura sociologică globală a grupului şi a subgrupurilor din cadrul său;

- diversele centre de influenţă;

- percepţia grupului faţă de un anumit membru;

- coeziunea de grup, etc.

Uşor de administrat şi prelucrat, oferind foarte multe date asupra microgrupului

cercetat, testul sociometric poate crea uşor iluzia instrumentului "ideal". Totuşi trebuie atrasă

atenţia asupra unor limite privind utilizarea testului sociometric: acesta nu epuizează

totalitatea relaţiilor interpersonale, ceea ce implica în mod obligatoriu corelarea lui cu alte

metode şi tehnici de cercetare; criteriile testului sociometric trebuie corelate cu orientarea

valorică şi cu motivaţiile preferinţelor exprimate; pentru asigurarea succesului cercetării

trebuie creată o atitudine de înţelegere, dispoziţii şi atitudini favorabile ale subiecţilor faţă de

test; cercetătorul trebuie să dea dovadă de delicateţe şi competenţă psihologică şi sociologică,

el este recomandabil a fi un observator participant care sa creeze la elevi sentimentul utilităţii

participării lor la test, sa-i implice personal.

Pagina 25 din 82


Modalitatea de alcătuire, administrare, prelucrare, interpretare a testului sociometric

precum şi prezentarea rezultatelor va fi redată sub forma unui algoritm, particularizat la

colectivitatea urmărita. Putem să le definim ca metode sau etape ale tehnicii sociometrice:

- testul sociometric;

- matricea sociometrica;

- indicii sociometrici;

- sociograma (reprezentarea grafică a relaţiilor);

- cadranele sociometrice;

- prezentarea în faţă clasei/individual a rezultatelor.

Instrumentul de lucru: testul sociometric este considerat instrumentul principal şi

punct de plecare în cunoaşterea diferitelor aspecte a procesului de interacţiune ce se

manifestă în colectiv. El oferă doar materialul brut în legătură cu aspectele relaţionale ale

elevului şi ale grupului în totalitatea sa. Ulterior acest material se va prelucra şi numai pe

baza celor rezultate vom putea cunoaşte aceste aspecte.

Toate aprecierile, interpretările şi rezultatele obţinute în urma prelucrării sunt

dependente de fidelitatea datelor oferite de test. Fidelitatea depinde de sinceritatea

răspunsurilor la întrebările testului, sinceritate care la rândul ei este determinată de felul în

care a fost întocmit testul şi de modul în care a fost aplicat.

Testul sociometric constă în formularea unor întrebări prin intermediul cărora se

solicită fiecărui elev să-şi exprime simpatiile şi antipatiile faţă de ceilalţi colegi ai săi. Foarte

important este ca întrebările sa aibă la baza criterii atent alese, care să fie în concordanţă cu

interesele, preocupările şi aspiraţiile tuturor elevilor, dar şi cu interesele cercetării. Este

necesar să li se ofere elevilor suficiente motive pentru a răspunde cât mai sincer.

Etapele aplicării testului sociometric:

a) membri grupului primesc motivări, li se explica scopul cercetării:

- fiecare îşi va cunoaşte mai bine locul în grup;

- în repartizarea anumitor sarcini se va ţine cont şi de preferinţele interpersonale,

- se va ţine cont de relaţiile sociopreferenţiale şi în structura formală a grupului;

b) se obţine încrederea subiecţilor în caracterul confidenţial al răspunsurilor la

întrebări;

c) se distribuie membrilor grupului formularele cu întrebări ce urmează a fi

completate şi se explica clar modul de completare;

d) se precizează caracteristicile situaţiei:

- grupul în cadrul căruia se fac alegerile şi respingerile;

Pagina 26 din 82


- sensul fiecărei întrebări;

- limitarea la un anumit număr de răspunsuri, se recomandă 3 sau 5 răspunsuri în

funcţie de mărimea grupului;

- se explică faptul că poate răspunde atât cât corespunde preferinţelor sale dar să nu

depasească numărul maxim indicat;

- se precizează faptul că ordinea preferintelor este o ordine valorică, cel de pe locul

întâi sa fie cel mai preferat, iar următorii în ordine descrescatoare; [Precizăm că în cazul

studiului nostru nu s-a putut implementa această exigenţă deoarece membrii grupului nu au

înţeles cu claritate această exigenţă]

- nu se impune o limită de timp pentru completare.

e) se recoltează răspunsurile.

Testul sociometric se poate folosi într-o cercetare transversală pentru a surprinde

evoluţia relaţiilor colectivului. Astfel testul urmează a fi administrat periodic, iar rezultatele

obţinute să fie comparate între ele. Trebuie specificat faptul că reluarea testului la intervale

prea scurte îi diminuează eficacitatea, subiecţii orientându-se mai mult după răspunsurile

anterioare, care sunt încă vii în memorie, decât după ceea ce simt în momentul respectiv. De

asemenea în cazul în care intervalele sunt prea mari riscăm să pierdem din vedere dependenta

strictă dintre fenomene. Putem recomanda pe baza experienţei reluarea testării sociometrice

anual.

Interpretarea: Matricea sociometrică

Datele testului sociometric sunt înregistrate într-un tabel cu doua intrări, unde atât pe

verticală cât şi pe orizontala sunt trecuţi elevii din colectivul respectiv. Pe verticală se trec

punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor nominalizaţi, iar pe orizontală

percepţiile pozitive şi negative atribuite de asemenea colegilor.

Matricea sociometrică este mai mult un instrument tehnic decât unul de cunoaştere.

Ea facilitează descoperirea şi ordonarea datelor brute pe care ni le oferă testul şi asigură

condiţiile necesare pentru manipularea şi prelucrarea lor.

Pe verticală se trec în ordine, corespunzător fiecărui elev, cu culoare rosie +3, +2, +1

puncte în dreptul colegilor aleşi, preferaţi, iar cu culoare albastra - 3, - 2, - 1 puncte în dreptul

colegilor respinşi, nominalizaţi la întrebarea a doua. Pe orizontala se trec percepţiile pozitive

reprezentate prin cercuri rosii şi percepţiile negative reprezentate prin cercuri albastre. Mai

apoi în capetele de tabel ale matricii sociometrice se calculează suma punctelor obţinute din

alegeri şi respingeri şi suma percepţiilor pozitive/negative.

Indici sociometrici.

Pagina 27 din 82


Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric şi trecute în matrice se pot

calcula o mulţime de indici sociometrici. Prezentăm mai jos câţiva din cei mai importanţi

indici sociometrici:

a) indicele statusului sociometric arată poziţia ocupată de o persoana în cadrul

grupului şi se calculează după formula:

I=n / (N- 1),

n = numărul alegerilor primite de respectiva persoana,

N = numărul membrilor grupului

b) indicele expansivităţii sociometrice permite determinarea cantitativă a orientării

individului spre membrii grupului prin luarea în calcul atât a expansivităţii pozitive cât şi a

expansivităţii negative:

I = (E+) + (E-) = [(n+) / (N- 1)] + [(n-) / (N- 1)]

(n+) = număr de alegeri emise

(n-) = număr de respingeri emise


Acest indice măsoară şi gradul de integrare a individului în grup, cu cât valoarea e

mai mare cu atât individul e mai bine integrat în grup.

c) indicele sensibilităţii raţionale exprimă capacitatea individului de a-şi evalua

propria sa poziţie în grup; exprimă acurateţea percepţiei relaţiilor sociometrice cu privire la

propria persoana.

I = Aa / Ap

Aa = numărul aşteptarilor de a fi ales

Ap = numărul alegerilor primite

d) indicele asocierii persoanelor în cadrul grupului se calculează după formula:

I = n / [ k(N- 1)/2 ]

n = numărul relaţiilor simetrice


k = numărul alegerilor permise

Cu cât valoarea indicelui asocierii e mai mare cu atât relaţiile în grup sunt mai bune.

e) indicele coerenţei grupului exprimă, de asemenea, calitatea relaţiilor sociometrice

la nivelul grupului; cu cât valoarea indicelui este mai mare, cu atât grupul este mai coeziv:

I = R×q / U×p

R = numărul alegerilor reciproce,

U = numărul alegerilor unilaterale

Pagina 28 din 82


p = k / (N- 1), q = 1 - p

k = numărul alegerilor permise


Interpretarea datelor culese: Sociograma

Pe baza datelor cuprinse în matricea sociometrică putem întocmi sociograma care ne

prezintă, sub forma grafică, relaţiile interpersonale din interiorul colectivului. Ea scoate în

evidenţă printr-un mod grafic nu numai locul fiecărui elev ci şi diverse tipuri de reţele

interpersonale. Aceste reţele se cuantifică în sociogramă prin diferite simboluri grafice.

Exista doua categorii de sociograme, individuale şi colective. Primele nu sunt altceva

decât un extras din sociograma colectiva şi prezintă situaţia unui elev aşa cum rezulta ea din

totalitatea relaţiilor cu ceilalti colegi.

O sociogramă se poate prezenta sub forma moleculara (asemeni legăturilor dintre

molecule) sau sub forma "ţintă" (relaţiile sunt prezentate în cadrul unui număr de cercuri

concentrice). Numărul cercurilor din care e formata "ţinta" poate fi mai mic sau mai mare în

funcţie de numărul elevilor din clasa sau în funcţie de distanta sociometrică dintre elevi. Este

recomandat un număr de cercuri impar astfel încât cercul de nivel mediu (de ex. cercul 4 din

7) este nivelul corespunzător statutului sociometric nul. Cercurile din interior corespund

nivelului de integrare, în care se afla elevii cu punctajul total pozitiv, iar cercurile din exterior

corespund nivelului de "neintegrare", în care se afla elevii cu punctaj total negativ.

Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este aşezat în centrul cercului

numărul 1(cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu cât un elev are un punctaj

mai mic cu atât se departează mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup.

Sociograma colectivă ne oferă posibilitatea cunoaşterii structurii preferenţiale ce se

stabileşte în interiorul colectivului, indicându-se în mod grafic cine cu cine relaţionează din

punctul de vedere al afinităţilor. [...]Se pot realiza analize multiple şi foarte complexe, cât şi

aprecieri calitative diverse în funcţie de: numărul alegerilor/respingerilor, subgrupurile care

se formează, statutul sociometric al elevilor ce fac parte dintr-un subgrup sau altul, distanţa

dintre ei, etc. Dacă un elev trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric mare are altă

semnificaţie decât un altul care trimite alegeri spre un coleg cu un statut sociometric mai mic.

Putem sa atribuim unui lider o semnificaţie pozitiva sau una negativa în raport cu poziţia

subgrupului din care face parte în cadrul colectivului clasei.

Cadranele sociometrice ne oferă posibilitatea de a prelucra şi interpreta relaţiile

interpersonale sub aspectul dinamicii lor în timp. Comparând datele ce figurează în cadrane

se pot desprinde o serie larga de trăsături ale colectivului ca întreg. Observând ponderea

Pagina 29 din 82


distribuţiei elevilor în cadrane se pot cunoaşte influenţele şi "constrângerile" pe care

colectivul le poate exercita asupra lor. Procedeul cadranelor surprinde fenomenele sociale în

intimitatea lor.

Prezentarea sociogramei se poate face în fata clasei (punctând pe aspectele generale)

dar şi individual (punctând pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie să subliniem că este

recomandat a se scoate în evidenţă partea pozitivă a concluziilor astfel încât să îmbunătăţim

climatul psihosocial, să încălzim relaţiile dintre elevi. Se impune conştientizarea fiecărui elev

asupra rolului, statutusului şi poziţiei sale în grup în mod realist şi consilierea acestora pentru

a diminua conflictele sau atitudinile negative.

Pagina 30 din 82


Aplicaţie a testului sociometric într-un grup de elevi. Studiu de caz: clasa XI-a SS,

Liceul „Constantin Diaconovici Loga

„Asistăm în ultimul timp, la o diversificare şi perfecţionare a metodelor şi procedeelor

de investigatie, de colectare şi prelucrare a materialului faptic. Mai mult ca oricând societatea

contemporană simte nevoia unei cunoaşteri tot mai profunde a propriilor sale fenomene şi

mecanisme pentru a putea apoi interveni în dirijarea lor. Cercetarile sociologice se orientează

tot mai mult spre microsocial şi mai ales asupra grupului mic. Aceasta se datorează în primul

rând prin specificul organizării activităţilor umane care se concentrează tot mai mult spre

grup (echipa sportiva, colectiv de munca, clasa de elevi, plutonul etc.) incluzând în acelaşi

timp diverse domenii: (sport, industrie, educaţie, armata etc.).

Tehnicile şi metodele de cunoaştere a grupului mic permit nu numai să surprindă

momentele manifestate la acest nivel ci şi să recomande pe baza celor constatate, modalităţi

concrete de acţiune în vederea ameliorării unor manifestări sau deviante, conducând spre

creşterea eficienţei activităţii. Latura practic-aplicativă a psihosociologiei iese astfel cu

pregnanţă în evidenţă. Cercetările întreprinse asupra grupului mic au un caracter concret şi

urmăresc o finalitate (îndeosebi cele de sociometrie asupra cărora ne vom apleca în această

lucrare) practica, determinata.

Înainte de a face o paralela între grup şi colectivul de elevi/studenţi dorim să

evidenţiem prin ce se caracterizează din punct de vedere psihosocial grupul.[...]”

Context teoretic:

„Cu toate că grupul ca şi calitate sociala a fost şi este supus unor multiple investigări

este dificil să se ajungă la o definiţie unanim acceptata a acestuia. Grupul social (din punct de

vedere general) este definit ca fiind "un ansamblu de persoane caracterizat de o anumita

structura si cu o cultura specifica, rezultate din relaţiile şi procesele psihosociale dezvoltate în

cadrul său".

Caracteristicile grupului de elevi:

Se pot distinge câţiva parametri/caracteristici, specifici, care circumscriu conţinutul

conceptului de grup mic:

1. Mărimea grupului mic este între 3 (dupa unii autori 2/4) si 35- 40 de membri.

Limita superioara este dependentă şi de durata funcţionării grupului ca unitate de sine

stătătoare.

2. Relaţiile dintre membri grupului sunt directe, de tipul "face to face", aceasta

însemnând ca fiecare poate comunica şi efectua schimb de informaţii cu toţi ceilalţi. Prin

Pagina 31 din 82


urmare grupul apare ca un sistem de interacţiune socială, prin care subiecţii îşi coordonează

reciproc intenţiile şi preocupările, modelându-se unii pe alţii.

3. Fiecare grup se caracterizează printr-o structură configuraţională proprie, care

rezultă din interdependenţa statutelor şi rolurilor membrilor din care este format. Astfel

ţinând cont de conţinutul şi funcţiile acestor statute şi roluri putem distinge mai multe

variante structurale ce se întrepătrund şi se completează reciproc (structura de comunicare,

structura decizională şi executivă, structura sociometrică - determinata de distribuţia

afinităţilor şi atracţiilor interpersonale).

4. Coeziunea grupului constituie o rezultantă a concentrării tuturor forţelor ce

acţionează asupra indivizilor pentru a se menţine în cadrul grupului. Coeziunea este

considerată ca fiind o condiţie indispensabilă apariţiei şi acţiunii unor norme comune

acceptate la nivelul grupului. Grupul acţionează ca unitate de sine stătătoarea numai în

momentul când a atins un nivel minim de coeziune.

5. Dinamica grupului subliniază că grupul se află într-o continuă mişcare şi

transformare; într-un proces neîntrerupt de adaptare şi acomodare. Se poate vorbi de o

dinamică internă (transformările structurii interne, a personalităţii membrilor) şi de o

dinamică externă (transformările ce au loc între grup şi calitatea socială pe fondul căruia

fiinţează).

6. Grupurile se constituie în vederea realizării unor scopuri şi rezolvării unor sarcini.

Acestei caracteristici îi este proprie o puternică încărcătura motivaţională, ajungând şi

direcţionând activitatea şi comportamentul membrilor grupului.

Toate aceste caracteristici se afla într-o strânsă interdependenţă, conţinutul lor având o

pondere diferita de la un domeniu la altul.”

Analogia dintre grupul mic si colectivul de elevi

„Definirea noţiunii de colectiv, la majoritatea autorilor, se realizează folosind ca gen

proxim noţiunile de "totalitate"/"grup", A. S. Makarenko, prin studiile sale, desprinde două

coordonate ale unui colectiv de elevi, prezenţa scopului şi caracterul sau de organizare social.

În sens logic grupul constituie noţiunea generală, iar colectivul noţiunea specie. Din

punct de vedere al sferei grupul este o noţiune supraordonată iar colectivul de elevi o noţiune

subordonată. Definind colectivul de elevi prin analogie cu grupul social se recunoaşte

necesitatea circumscrierii caracteristicilor proprii colectivului pentru al diferenţia de alte

grupuri sociale. Luând în considerare notele definitorii ale grupului mic se pot preciza sensul

psihosocial şi pedagogic dobândite prin raportarea lor la colectivul de elevi:

Pagina 32 din 82


a) Din punct de vedere al mărimii colectivului, acesta este format dintr-un număr ce

oscileaza între 10- 15 si 30- 35 de elevi. Reunirea lor în colectiv este determinată de dorinţele

sau opţiunile şcolare a celor în cauză, dar în acelaşi timp şi de factori obiectivi. În momentul

constituirii clasa este un grup formal, instituţionalizat prin masuri administrative şi

organizatorice atât la nivel central cât si la nivelul scolii. Ulterior între elevi se stabileşte o

reţea complexă de relaţii interpersonale, informale, afective şi spontane, care completează si

substituie relaţiile formale în cadrul colectivului de elevi sau studenţi. Datorită climatului

psihosocial specific, a timpului petrecut împreuna, aceste relaţii formale dar mai ales

informale se amplifică puternic, implicând o deosebită dinamică. În interiorul clasei se

concretizează constituirea unor subgrupuri în cadrul cărora domina îndeosebi relaţiile

informale.

b) Relaţiile din interiorul colectivului de elevi, indiferent că sunt informale sau

formale, se bazează pe contacte directe, de tipul "face to face". Astfel că clasele de elevi şi

grupele de studenţi pot fi considerate grupuri primare, în timp ce anul de studiu, liceul sau

universitatea sunt grupuri secundare. La nivelul colectivului şcolii, relaţiile dintre membri săi

sunt mai îndepărtate în spaţiu şi timp, cu o frecvenţă mai redusă, fiind lipsite de acea

încărcătură afectivă specifică relaţiilor directe şi permanente din interiorul clasei.

c) Structura colectivului de elevi este generată de interrelaţiile existente între membri

ei. Aceste interrelaţii se pot structura în funcţie de interdependenta rolurilor şi statusurilor,

astfel încât putem distinge doua structuri fundamentale: o structură formală şi o structură

informală.

Prima, structura formală apare ca rezultat al investirii oficiale a elevilor sau

studenţilor în diferite roluri (şef de grupă, şef de clasă...). În urma acestor investiri cu roluri

făcute de diriginte, decan de an, vor apărea în mod firesc diverşi lideri oficiali /formali,

permanenţi/temporari. Aceştia formează un organism de conducere însărcinat cu urmărirea,

îndeplinirea, atingerea unor obiective comune. Structura formală este un rezultat al unificării

acestor relaţii formale într-un tot unitar. Forma şi conţinut ei sunt determinate de autoritatea

şi modul în care se iau deciziile şi se îndeplinesc sarcinile. Prezenţa dirigintelui ca lider

formal adult, imprimă un anumit specific reţelei relaţionale a structurii formale, atât pe

orizontală cât si verticală. Liderul formal şi cel informal manifestă mai multe funcţii printre

care asigurară condiţiile în vederea atingerii scopurilor sau acţiuni îndreptate în vederea

menţinerii coeziunii grupului.

Structura informală se caracterizează prin aceea ca interacţiunea dintre membri

grupului de elevi, nu este impusă sau reglementată din exterior, ea este rezultatul firesc,

Pagina 33 din 82


natural şi spontan al relaţiilor intersubiective, psihologice ce se stabilesc între elevi. Acestea

sunt relaţii interpersonale între personalităţi diferite, care se influenţează reciproc, prin care

elevii se percep, comunică, actionează şi reacţionează unii în raport cu alţii, se cunosc, se

apropie, se asociază, se îndrăgesc, se ajuta, se împrietenesc sau dimpotrivă, se suspectează,

devin geloşi, se resping etc. Structura informală are un caracter afectiv, simpatetic şi,

deopotrivă, empatic, bazat pe legături sociometrice de simpatie, antipatie şi indiferenţă între

membri săi. Putem spune că este vorba de "expansiunea afectivă" (atitudinea elevului faţă de

ceilalţi colegi), dar în acelaşi timp şi de "incluziunea afectivă" (atitudinea clasei faţă de elev).

Cele două laturi constituie un tot indisolubil, una neputând exista fără cealaltă.

Conexiunea complexă dintre ele conduce la o interinfluenţare reciprocă, expansiunea fiind

predominat individuală iar incluziunea predominat socială, ambele au un caracter psihosocial.

În funcţie de aceste relaţii informale apar aşa zişii lideri informali/persoane preferate. Daca

liderii formali se impun mai ales în virtutea rolului şi funcţiei pe care le deţin, liderii

informali se impun în virtutea unor calităţi personale apreciate de colegii lor, carismatice.

Cele doua tipuri de structuri, formală şi informală, specifice colectivului de elevi, se afla într-

o strânsă interdependenţă. Structura informală se cristalizează după un anumit timp dar are o

dinamică şi dezvoltare proprie, continuă. Tocmai de aceea studiul sociometric asupra căruia

ne vom opri mai apoi, nu poate fi realizat cu succes, astfel încât să surprindă o anume

stabilitate relaţională, decât după un anumit timp de la formarea clasei, timp în care elevii să

reuşească să se cunoască între ei, sa manifeste simpatii sau antipatii.

d) Coeziunea grupului. Din punct de vedere sociologic colectivul de elevi ca realitate

supraindividuală, nu poate fi redusă la suma particularităţilor psihice ale elevilor, ea fiind o

rezultantă, calitativ deosebită, ce apare tocmai din interacţiunile stabilite între ei. Coeziunea

colectivului reflectă convergenţa dintre membri săi, concentrarea interacţiunii lor în vederea

integrării elevilor într-un tot unitar.

e) Dinamica colectivului surprinde totalitatea transformărilor ce au loc în interiorul

clasei, transformări care îi imprimă acestuia în timp o anume traiectorie. Dinamica este

determinată de adaptarea, integrarea sau subordonarea celor doua structuri, de contradicţiile,

conflictele, intoleranţa/toleranţa dintre membri colectivului, care se manifestă şi se modifică

permanent.

f) Ca oricare alt grup colectivul de elevi se constituie în vederea desfăşurării unei

activităţi şi a atingerii unor scopuri fundamentale. Din acest punct de vedere colectivul de

elevi este un "grup educaţional" în care membri lui sunt orientaţi spre realizarea unor scopuri

majore cu semnificaţie socială şi finalitate educativă.

Pagina 34 din 82


Structura, interacţiunea şi conţinutul circumscriu, toate la un loc, specificul

colectivului ca grup social microstructural. Cunoaşterea lor este deci o premisă indispensabila

pentru toate acţiunile educative ce se întreprind asupra sa. Fiind un grup social

microstructural înseamnă că prezinţa specificul şi legitătile sale proprii. Pentru cunoaşterea

lor trebuie sa apelam deci la metode si procedee adecvate acestei realităţi.”

Pagina 35 din 82


Instrumentarul demersului investigativ:

Prin instrumentarul metodolog aferent lucrării de faţă vom expune scopul lucrării,

obiectivele aferente îndeplinirii scopului propus, ipotezele de lucru şi ipoteza generală şi, nu

în ultimul rând, definirea şi operaţionalizarea conceptelor la care facem referire/utilizate în

lucrarea de faţă.

Considerăm că aparatul metodologic construit este coerent şi bine articulat, supuându-

ne eventualelor sugestii metodologice şi perspective de abordare. Ca orice demers

investigativ în câmpul socialului, în urma demersului sociologic realizat conform

instrumentarului de faţă, prognozăm că vom obţine date fiabile.

Scopul cercetării:

În general, scopul unei lucrări are o importantă funcţie practică, pe de o parte, în

sensul creării unui dat căruia demersul realizat trebuie să răspundă şi, pe de altă parte, un

important conţinut teoretic, legitimând în sens metodologic şi funcţional demersul realizat.

Scopul: Cunoaşterea unui grup de elevi cu ajutorul testului sociometric şi identificării

modului în care membrii unui grup asupra căruia se aplică un test sociometric înţeleg a se

implica într-un asemenea demers de percepţie şi participare al membrilor grupului la o

asemenea experienţă.

Pentru îndeplinirea acestui scop am considerat oportun a realiza un experiment,

aplicarea propriu-zisă a unui test sociometric asupra unei clase de elevi alese aleatoriu. Ne-

am adresat conducerii Colegiului Naţional „Constantin Diacolovici Loga” şi, înţelegând

demersul şi scopul demersului nostru, colaboratorii noştrii au decis a ne sprijini în acest sens,

recomandându-ne o clasă de elevi oarecare. Alegerea clasei de elevi s-a făcut judicios,

alegerea acesteia fiind pur întâmplătoare. Profesorul diriginte al acestei clase este prof.Angela

Morar, absolvent al Facultăţii de Sociologie şi Psihologie, şi, asumându-şi iniţiativa de a

sprijinii şi susţine demersul nostru, în cadrul unei ore de dirigenţie a solicitat elevilor ei să

răspundă unui chestionar, unui test sociometric. Elevilor le-a fost explicat în ce consta

contribuţia lor, care este scopul asumat al demersului de faţă şi aceştia s-au arătat

entuziasmaţi.

Obiectivele cercetării:

Obiectivele demersului nostru se împart în două paliere: pe de o parte urmărim

realizarea unui test sociometric pe un grup de elevi, iar, pe de altă parte, modul în care înşişi

respondenţii la acest studiu recunosc şi se recunosc în rezultatele testului sociometric aplicat,

deci, în acest context, vom avea două obiective principale şi obiectivele secundare manite a le

secunda.

Pagina 36 din 82


Cunoaşterea unui grup de elevi cu ajutorul testului sociometric, în sensul identificării

ierarhiilor informale care se manifestă la nivelul grupului de elevi analizat, clasa a-XI-a SS,

Colegiul Naţional CD LOGA. Acest obiectiv va fi pus în practică prin aplicarea propiu-zisă a

testului sociometric şi prelucrarea datelor obţinute.

Obiectivele secundare aferente primului obiectiv principal:

Identificarea ierarhiilor sociale, informare, realizate la nivelul grupului de elevi, din

clasa a-XI-a SS, Colegiul Naţional „Constantin Diaconovici LOGA” din Timişoara, privind

interesul şcolar.



organizarea activităţilor de voluntariat, activităţi civice, activităţi extraşcolare



petrecerea timpului liber.

Identificarea criteriilor după care elevii clasei studiate, clasa a-XI-a SS, îşi selectează

colegii împreună cu care doresc să colaboreze în vederea realizării activităţii şcolare (echipe

de lucru, proiecte didactice, alte sarcini de lucru în echipă/ pe grupe)


colegii împreună cu care doresc să colaboreze în vederea realizării activităţii extraşcolare

(echipe de lucru), activităţi de voluntariat şi alte activităţi civice şi de interes civic.


colegii împreună cu care doresc îşi organizeze şi să îşi petreacă timpul liber

Identificării modului în care membrii unui grup asupra căruia se aplică un test

sociometric înţeleg a se implica într-un asemenea demers de percepţie şi participare al

membrilor grupului la o asemenea experienţă.

Obiectivele secundare aferente celui de-al doilea obiectiv principal:

Identificarea modului în care membrii grupului de elevi ai Colegiului Naţional „C.D.

LOGA” de implică în participarea la un asemenea demers (obiectiv îndeplinit prin realizarea

unor Observaţii ale operatorului de teren);

Pagina 37 din 82


Asumarea de către grupul cercetat, clasa a-XI-a SS, Colegiul Naţional „Constantin

Diaconovici LOGA” din Timişoara, al rezultatelor demersului investigativ, (obiectiv

îndeplini7 prin aplicarea unui minichestionar)

Asumarea de către dirigintele grupul cercetat, clasa a-XI-a SS, Colegiul Naţional

„Constantin Diaconovici LOGA” din Timişoara, prof.Angela Murariu, a rezultatelor

demersului investigativ, (feed-beack înregistrat.)

Ipotezele cercetării:

Ipoteza reprezintă o formă de cunoaştere a gândirii ştiinţifice care dă posibilitatea

trecerii de la cunoaşterea comună la cunoaşterea legilor de producere a acestor fapte. Aşa

cum preciza Theodore Caplow (1970, 119), „o ipoteză este enunţul unei relaţii cauzale într-o

formă care permite verificarea empirică”.

Fred N. Kerlinger (1964, 18) definea ipoteza astfel: „O ipoteză este un enunţ

conjectural despre relaţia dintre două sau mai multe variabile”. Rezultă de aici că legătura

dintre variabile nu este sigură, ci probabilă. Johan Galtug (1967, 310) dă următoarea definiţie:

„O ipoteză este o propoziţie despre felul în care un set de unităţi S este distribuit într-un

spaţiu de variabile X1, X2, X3, ... ,Xn”. În structura ipotezei se regăsesc: o unitate (grup,

societate, instituţie, persoană etc.), variabilă (coeziune, democraţie, ierarhie, inteligenţă etc.)

şi un set de valori al variabilelor (puternică, autentică, înaltă, excepţională ş.a.m.d.). Doar

dacă este testabil, un enunţ poate avea calitatea de ipoteză. Prin testare, prin confruntarea cu

realitatea, ipotezele pot fi verificate (Chelcea, 2001).

Miftode (2003) consideră că: „Ipotezele pot fi enunţate apriori sau pe baza unei

preanchete şi documentări. Nu este recomandat să formulăm ipoteze bazate numai pe intuiţie,

afară de cazul când aceasta operează ea însăşi asupra unui material empiric destul de bogat şi

destul de „proaspăt” ”. Precizăm că, în conformitate cu scopul şi obiectivele noastre ne

propunem 4 ipoteze de lucru, ele făcând referire la strategia de gestioneare a seturilor criterii

pe elevii le utilizează în deciziile luate, pe de o parte, iar, pe de altă parte, la corelaţia

Cu cât rezultatele şcolare ale unui elev sunt mai bune, cu atât popularitatea sa este mai

mare, pobabilitatea ca el să fie ales de elevi în cadrul echipelor de lucru fiind mai mare.

Cu cât un elev are o mai mare capacitate empatică, făcându-se mai plăcut în rândul

celorlalţi colegi, cu atât creşte posibilitatea ca el să fie ales de către elevi ca să facă parte

dintr-o echipă privind organizarea şi realizare unui proeict sau activităţi didactice.

Cu cât un elev dovedeşte mai mult spirit de echipă, cu atât creşte posibilitatea ca el să

fie ales de către elevi ca să facă parte dintr-o echipă privind organizarea şi realizare unui

proeict sau activităţi didactice.

Pagina 38 din 82


Cu cât un elev este perceput a fi mai distractiv, mai de gaşcă, cu atât creşte

posibilitatea ca el să fie ales de către colegii lui pentru aşi petrece impreună cu aceştia timpul

liber.

Cu cât un elev este perceput a fi mai deschis către nou, mai inovativ, cu atât creşte


liber.

Pagina 39 din 82


Definirea şi operaţionalizarea conceptelor:

Prin acest demers urmărim, în cele ce urmează, definirea şi operaţionalizarea

conceptelor cu care vom opera pentru pentru îndeplinirea obiectivelor propuse.

Definirea conceptelor

Sociometrie= (lat. socius, „fiinţă socială", „social", lat. metrum „măsurătoare"). În

accepţiunea originară, indicată prin însăşi etimologia cuvîntului, s. înseamnă măsurarea

fenomenelor sociale (prin intermediul metodelor statistice). În înţelesul său uzual şi actual

însă, s. desemnează concepţia teoretică şi sistemul metodologic creat şi impus în sociologie şi

psihosociologie de L J. Moreno, în jurul anilor 30, odată cu apariţia lucrării Who shall

survive ?. Doctrina moreniană porneşte de la o viziune psihologizantă asupra societăţii, de

factură bergsoniană, în centrul căreia se află noţiunile de spontaneitate şi creativitate pe baza

cărora este fundamentat un ansamblu de tehnici şi procedee de diagnostic şi de analiză a

relaţiilor interpersonale din cadrul grupurilor mici.

În opinia lui Moreno, „realitatea socială" este rezultatul interacţiunii între două paliere

distincte ale socialului şi anume: „societatea externă" sau „macrostructura", reprezentată prin

totalitatea structurilor sociale instituţionalizate şi oficiale, bazate pe reguli şi norme de

funcţionare de tip birocratic, cum ar fi statul, biserica, şcoala, armata etc. şi „matricea

sociometrică" sau „microstructura" considerată factorul determinant al întregii dezvoltări

sociale formată din multitudinea relaţiilor preferenţial afective de atracţie-respingere-

indiferenţă, ce se stabilesc în mod spontan la nivelul microgrupurilor şi au un caracter

neoficial şi informai.

Acest din urmă palier, spre deosebire de primul careeste direct observabil prin însuşi

caracterul său instituţionalizat, este ascuns, invizibil, implicit. Pentru a putea fi evidenţiat este

necesară analiza sociometrică ce poate fi realizată cu ajutorul unor tehnici speciale, între care

testul sociometric ocupă locul privilegiat, între „societatea externă" şi „matricea

sociometrică" tind să se stabilească raporturi contradictorii de opoziţie şi conflict, justificate

de Moreno prin natura diferită a celor două straturi sociale: pe de o parte, „societatea

externă", lipsită de flexibilitate, încearcă să impună structuri formale şi rigide; pe de altă

parte, constelaţiile afective ale „microstructurii" tind să propulseze manifestări spontane şi

novatoare.

Armonizarea relaţiilor între cele două paliere ale „realităţii sociale" nu este posibilă,

socoteşte Moreno, decît prin înfăptuirea „revoluţiei şi reconstrucţiei sociometrice", al cărei ţel

este crearea unei societăţi în care macrostructura să coincidă cu microstructura.

Pagina 40 din 82


Imaginea universului social creată de Moreno precum şi proiectul său al „revoluţiei

sociometrice" sînt, de la bun început, superficiale şi utopice. Pe de altă parte însă, s. are

meritul de a fi introdus în cîmpul investigaţiei sociologice fenomenele interindividuale şi

procesele afective şi de a fi creat o metodologie viabilă de diagnostic şi de ameliorare a

acestor fenomene şi procese ale grupului mic. De altfel, singurele concepţii moreniene

preluare în literatura de specialitate pentru valoarea lor explicativă şi operaţională sînt cele

care definesc geneza, extensiunea şi intensitatea raporturilor psiho-afective din cadrul

microgrupurilor. Acestea sînt: teleelementul, atomul social, molecula socială, socioidul.

Teleelementul, caracterizat de Moreno drept „cea mai mică unitate de sentiment

transmisă de la un individ la altul", este o caracteristică a afectivităţii umane ce face posibilă

legătura intersubiectivă, de tipul atracţie-respingere-indiferenţă dintre oameni, dintre ei şi

rolurile lor, dintre ei şi anumite obiecte. Ansamblul reţelelor „tele" ce se cristalizează în jurul

unei persoane constituie atomul social ce poate fi mai bogat sau mai rarefiat în funcţie de

„unităţile de sentiment" pozitive, negative sau neutre îndreptate spre persoana respectivă.

Interrelaţionarea atomilor sociali generează molecula socială, care la rîndul său este unitatea

constitutivă a socioi-dului (o constelaţie de molecule sociale).

Descifrarea tuturor acestor configuraţii afectiv-preferenţiale se poate realiza cu

ajutorul metodelor sociometrice de „măsurare aici şi acum" a structurilor informate din

interiorul grupurilor, şi anume: testul sociometric, psihodrama, sociodrama, matricea

sociometrică. Arsenalul metodologiei sociometrice include, alături de procedee de cunpaştere

a vieţii afective a grupurilor, şi procedee de ameliorare şi reconstrucţie psiho-socială a

relaţiilor interpersonale nefuncţionale sau indezirabie, şi anume psihodrama şi sociodrama.

Testul sociometric= "Instrument de bază al arsenalului metodologic al sociometriei

moreniene ce permite descrierea cantitativă şi calitativă a structurii socioafective şi a

organizării informale a grupurilor primare aşa cum sînt ele constituite „aici şi acum" în

situaţiile reale de viaţă. Cu ajutorul testul sociometric pot fi evidenţiate: configuraţia spontană

a relaţiilor preferenţiale de atracţie, respingere, indiferenţă, poziţia ocupată de fiecare

membru al grupului în raport cu ceilalţi (identificarea celor izolaţi, a celor populari), reţelele

de comunicare ce se stabilesc în grup (eventualele tensiuni sau conflicte latente, sub-

grupurile, clanurile formate din cei care se aleg între ei).

Într-un testul sociometric sînt formulate întrebări prin care se solicită fiecărui

membru al grupului restrîns să arate cu cine doreşte şi cu cine nu doreşte să se asocieze într-o

activitate precisă: muncă, sport etc. Pentru obţinerea unei imagini cît mai complexe şi cît mai

autentice a configuraţiei inter-relaţiilor preferenţiale, sociometrii recomandă utilizarea mai

Pagina 41 din 82


multor criterii de exprimare a preferinţelor ce vor fi alese în funcţie de natura şi situaţia

concretă a grupului studiat (grup de copii, de adolescenţi sau adulţi) grup ce fiinţează în

şcoală, în industrie, administraţie etc. Pentru o „radiografiere" cît mai obiectivă a

configuraţiei relaţionale a grupului restrîns, datele brute furnizate de testul sociometric se cer

completate cu alte metode psihologice şi interpretate cu prudenţă."

Relaţii interpersonale: “Tip de relaţii sociale caracterizate prin faptul că sînt stabilite

între persoane (nu grupuri, instituţii, colectivităţi) şi sînt regizate într-o măsură semnificativă

de logica necesităţilor umane individuale. Multe necesităţi individuale sînt satisfăcute în

relaţiile dintre persoane: suport psihologic, dragoste, stimă, reducere a incertitudinii şi

anxietăţii, afiliere, securitate, statut, prestigiu. Omul este o fiinţă socială şi în sensul că „are

nevoie de celălalt om". Dinamica acestor necesităţi orientează şi reglează relaţiile dintre

persoane. Sînt relaţii constituite în primul rînd pentru satisfacerea necesităţilor de

sociabilitate: relaţiile de prietenie, „distracţia" în comun, relaţiile de dragoste. Şi în relaţiile

sociale (relaţiile de muncă, politice) componenta interpersonală este puternică. Logica

relaţiile interpersonale se poate suprapune sau interfera cu logica relaţiei sociale,

distorsionînd-o pe aceasta sau facilitînd-o. Relaţiile interpersonale s-au

dovedit a fi importante atît din punctul de vedere al individului uman (psihologic), cît şi al

funcţionării societăţii (sociologic). Psihologic: normalitatea psihologică şi dezvoltarea umană

nu reprezintă o stare strict individuală, ci se realizează în contextul relaţiile interpersonale

Acestea pot fi un mediu patogen (inhibiţii, dependenţă, manipulare, exploatare şi utilizare a

celuilalt, agresivitate, închidere, neîncredere, ostilitate şi concurenţă, într-un cuvînt alienare

interpersonală) sau dimpotrivă un mediu supcîtiv pentru manifestarea sănătoasă a

personalităţii umane, pentru dezvoltarea umană (suport psihologic, stimulare, deschidere,

sinceritate, feedback pozitiv).

Un mediu interpersonal pozitiv, suportiv, bazat pe acceptare reciprocă, stimă,

sinceritate, feedback pozitiv reprezintă o condiţie esenţială a dezvoltării personale. Pentru

aceasta este necesar, pe de o parte, să se promoveze un nou tip de relaţiile interpersonale,

bazate pe noi valori, iar pe de altă parte o organizare socială care să elimine ostilitatea şi

dominarea. Din acest punct de vedere, antropologul american Ruth Benedict introduce

conceptul de societate sinergică: o societate care asigură condiţiile sociale şi instituţionale ce

fac posibilă fuzionarea „egoismului" şi „altruismului"; atunci cînd o persoană urmăreşte

satisfacţii personale, automat ajută pe ceilalţi, iar cînd acţionează altruist obţine totodată

recompense şi satisfacţii pentru sine însuşi. Din perspectiva

relaţiile interpersonale s-a formulat una dintre cele mai interesante critici ale alienării,

Pagina 42 din 82


dezumanizării produse de anumite tipuri de organizare socială. În opoziţie s-a cristalizat

proiectul unei societăţi astfel organizate încît să permită dezvoltarea egală, democratică a

tuturor membrilor săi, denumit de A. Maslow societate eupsihică.

Social: organizarea sistemelor sociale care nu ţine seama de necesităţile umane

complexe, recurgînd la metode de coerciţie, nu poate atinge nivele ridicate de eficienţă.

Funcţionarea normală şi eficientă a societăţii nu poate avea loc (şi în acest sens s-au acumulat

argumente importante), decît în condiţiile în care oferă un mediu social suportiv, pozitiv

pentru membrii săi. Încă din anii '30, cercetările conduse de Elton Mayo au dus la elaborarea

teoriei „relaţiilor umane" (The Human Problems of Industrial Civilization, 1933), cu mare

impact asupra organizării întreprinderilor.

Teza centrală a „relaţiilor umane" este că necesităţile complexe ale oamenilor (stimă,

respect, mediu uman suportiv, pozitiv, starea de satisfacţie) reprezintă o importantă sursă

motivaţională a performanţei. Umanizarea relaţiilor de muncă este o cale de a obţine

performanţe ridicate. De aici s-a dezvoltat o întreagă orientare în sociologia organizaţională

fundată pe ideea utilizării „resurselor umane ale întreprinderii". O organizaţie eficientă,

creativă, flexibilă se fundează pe relaţiile interpersonale deschise, stimulative, în care fiecare

membru participă activ, dezvoltîndu-şi şi afirmîndu-şi propriile capacităţi (Rensis Likert,

New Patterns of Management, 1961). Ignorarea individului uman reprezintă o sursă

importantă de perturbări şi ineficientă. În lucrările sale, Chris Argyris (Interpersonal

Competence and Organizational Effectiveness, 1962 şi Integrating the Individual and

Organization, 1964) propune un nou tip de organizaţie care să asigure maximizarea

satisfacerii necesităţilor sociale ale personalităţii umane ca sursă a eficienţei organizaţiei,

bazat pe competenţa interpersonală.

Reconstituirea relaţiile interpersonale după o logică umană pozitivă

reprezintă obiectul diferitelor tehnici de grup dezvoltate în ultimele decenii, dintre care cele

mai cunoscute sînt T-Grupul şi Grupul de întîlnire. Carl Rogers, întemeietorul acestuia din

urmă, aprecia că descoperirile teoretice şi tehnice legate de utilizarea grupului sînt

echivalente ca importanţă cu descoperirea energiei nucleare. Toate formele de învăţare de

grup se centrează pe principiul că relaţiile interpersonale pot să reprezinte frîne sau

dimpotrivă facilitatori ai dezvoltării personale, cooperării şi colaborării. Unele tehnici de

învăţare în grup (T-Grupul) încearcă să sporească capacitatea de înţelegere de sine şi a

celorlalţi, a proceselor interpersonale, de grup, pentru a mări capacitatea acţiunii sociale; alte

tehnici (Grupul de întîlnire) sînt orientate mai mult spre dezvoltarea personalităţii, prin

eliminarea inhibiţiilor sociale, prin crearea unor relaţiile interpersonale reciproc suportive.

Pagina 43 din 82


Psihologia umanistă a adus contribuţii importante la reconsiderarea relaţiile interpersonale şi

sociale din perspectiva necesităţilor umane.

Relaţiile interpersonale au intrat în atenţie şi datorită unei dileme

organizatorice a societăţii actuale. În problema interferenţei celor două logici, a activităţilor

sociale, colective, şi a relaţiile interpersonale purtătoare ale logicii individului uman, se

înfruntă două strategii distincte: a. Promovarea unor relaţii

sociale depersonalizate („strategie mecanicistă"). Pentru a exclude subiectivismul,

promovarea intereselor personale, comportamentul uman în contextul diferitelor activităţi

sociale trebuie să fie supus unor norme riguroase, generale şi impersonale, care să-l

reglementeze strict din perspectiva logicii sistemului social. Relaţiile sociale devin strict

funcţionale, impersonale, rezultat al îndeplinirii stricte şi exclusive a cerinţelor rolurilor

sociale. Această strategie a fost criticată din două puncte de vedere distincte: Consecinţe

umane distructive. Persoana umană este pulverizată într-o mulţime de roluri ce exprimă o

logică exterioară, propria sa logică rămînînd cronic subdezvoltată. Este o strategie frustrantă

pentru indivizi pentru că blochează autodezvoltarea şi satisfacerea necesităţilor umane în

relaţiile sociale. Are deci un efect dezumanizant. Consecinţe sociale negative: Subdezvoltarea

personală, frustrarea necesităţilor umane de ordin social generează inevitabil rigiditate,

dificultăţi în comunicare şi cooperare; frustrarea necesităţilor umane are consecinţe

dezorganizatoare, perturbatoare pentru activităţile sociale propriu-zise.

b. Promovarea unei strategii expresive sau

„organice": găsirea unor modalităţi de îmbinare armonioasă a logicii sociale cu logica umană,

în cadrul unor reiaţii care să promoveze eficient atît finalităţile sociale, cît şi cele personale.

Activităţile sociale, umanizate, în care omul îşi exprimă şi actualizează capacităţile sale,

personalitatea sa de ansamblu, sînt de fapt înalt eficiente şi din punct de vedere social. Doar o

societate umanizată este o societate care funcţionează eficace.”1

1 Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu, Dicţionar de sociologie, Editura..., localitatea...., anul apariţiei...

Pagina 44 din 82


Operaţionalizarea coneptelor:

Subiectul abordat de noi înacestă lucrare nu este unul dintre cele mai complexe şi ca

ataare nu considerăm potrivit a accede la o operaţionalizare a concepelor excesiv de

laborioasă.

CONCEPTUL:

- activităţi în cadrul grupului de elevi (insituţie şcoalră)

Dimensiunile:

solidaritate mecanică (elevii împreună cu care ai realizat un proiect didactic, făcând

parte din aceeaşi echipă)

solidaritate organică (colegii cu care ţi-ai dori a realiza un proiect didactic, făcând

parte din aceeaşi echipă cu ei)

Indicatori:

atitudine pozitivă faţă de colegi

atitudine negativă faţă de colegi

CONCEPTUL:

- activităţi în timpul liber

Dimensiunile:

solidaritate organică

Indicatori:

atitudine pozitivă faţă de colegi

atitudine negativă faţă de colegi

Pagina 45 din 82


Prelucrarea datelor cu ajutorul programului SPSS 10.1:

În conformitate cu scopul sumat şi obiectivele propuse, în cele ce urmează am

întreprins un demers deprelucrare statistică privind spaţiile invetigate de chetionarul nostru

care nu fac obiectul prelucrarilor specifice sociogramei.

Astfel, în cele ce urmează redăm un set de criterii prin care avem acces la un setul de

valori al elevilor, valori care reglementează atitudinal comportamentul şi deciziile elevilor în

ceea ce priveşte reţeau socială pe care aceştia şi-o formează.

Criterii de alegere/respingere a colegilor pentru colaborarea în vederea realizării de

activităţi didactice (activităţi pe echipe- ipotetice- de 3 persoane):

În cadrul acestui demers, utilizând facilităţile programului SPSS 13.0.1 am optat

pentu identidicarea principalelor criterii pe baza cărora elevii din clasa a-XI-a SS, Colegiul

Naţional „Constantin Diaconovici LOGA” din Timişoara, îşi aleg/ resping colegii cu care

doresc să colaboeze, în cadrul aceleiaşi echipe de lucru, pentu realizarea unui proiect didactic,

pe de o parte, şi, pe de altă parte, pemtru organizara de activităţi extraşcolare.

Prima analiză statitiscă pe care o vom prezenta mai jos face referire la un set de

criterii ce stau la baza deciziilor de a selecta/de a respinge un coleg/ o colegă pentru

activităţile didactice. Astfel, fără a cuantifica valoric cele 3 oportunităţi de răspuns liber pe

care le-au avut la dispoziţie, pentru a realiza o ierarhizare, am optat, în similaritate cu

obiectivele asumate de noi pe parcursul acestei lucrări, pentru o nonvalorizare ierarhică a

răspunsurilor date/ chestionar deoarece elevii ne-au atras atenţia că, pentru ei, unele criterii

precizate sunt la fel de importante, altfel spus, ca de exemplu, un criteriu expus pe linia de

variantă răspuns liber „a:__________________” este la fel de importantă ca o variantă de

răspuns liber expusă pe linia „b:_____________”. În mod tradiţional trebuia să optăm pentru

o strategie ce prevede cuantifiarea primului răspuns cu 3 puncte, celui de-al doileacu două

puncte iar răspunsul liber acordat pe planul trei cu un singur punc, în cazul strategiile de

alegere al elevulu respectiv iar, în cazul criteriilor de respingere a unui coleg, analog, dar,

folosind o algoritmcă a logicii, conotând negativ, astfel:

varianta de răspuns liber „a:_______________”cu -3 puncte

varianta de răspuns liber „b:_______________”cu -2 puncte

variante de răspuns liber „c:_______________”cu -1 punct.

Criterii de alegere a unui coleg în vederea colaborării pentru realizarea unui proiect

didactic în echipe de 3 persoane:

Pagina 46 din 82


În tabelul de mai jos redăm criteriile de selecţie al colegilor parteneri aşa cum au fost

ele clasificate pe nuclee semantice, categorii de coninut alcătuite în urma prelucrării

răspunsurilor acordate de către elevi.

Case Summary

11 39,3% 17 60,7% 28 100,0%

11 39,3% 17 60,7% 28 100,0%

7 25,0% 21 75,0% 28 100,0%

4 14,3% 24 85,7% 28 100,0%

19 67,9% 9 32,1% 28 100,0%

10 35,7% 18 64,3% 28 100,0%

9 32,1% 19 67,9% 28 100,0%

$interesula

$lucruEchipab

$receptivitatec

$cunostinted

$responsabilitatee

$rezultateScolaref

$empatiePrietenieg

N Percent N Percent N Percent

Valid Missing Total

Cases

Dichotomy group tabulated at value 1.a.

Dichotomy group tabulated at value 2.b.

Dichotomy group tabulated at value 3.c.

Dichotomy group tabulated at value 4.d.

Dichotomy group tabulated at value 5.e.

Dichotomy group tabulated at value 6.f.

Dichotomy group tabulated at value 10.g.

În categoria interesul s-au încadrat răspunsurile elevilor care au surprins, prin retorica

lor, exigenţe ce vizează interesul sau dezinteresul colegilor parteneri pentru activitatea

didactică pe care o au de făcut. În acestă axă tematică se incadrează numai răspunsurile care

vizează interesul contextulal, pentru acea activitate didactică şi nu interesul şcolar general,

pentru şcoală şi rezultatele şcolare. După cum se relavă în tabelul de mai sus, FIG 1, 11 elvi

au precizat că ţin cont de inetresul pe care posibilul coleg îl alocă proiectului, activităţii

didactice în cauză, pe care echipa o are de realizat. Dacă am ţine cont de poziţia alocată,

prelucrarea statistică realizată relevă că 6 [procentual vorbind, 54,4%] din cei 11 elevi al

căror răspuns se încadrează în acestă axă tematică au considerat că interesul/dezinteresul

pentru activitatea didactică avuta ca obiect de lucru pentru echipă este cel mai important,

punându-l pe prima poziţie, iar pe poziţia a treia un număr de 5 persoane din cele 11, adică un

procent de 45,5%.

În categoria lucruEchipă s-au încadrat răspunsurile elevilor care au surprins, prin

retorica lor, exigenţe ce vizează capacitatea de a lucra a partenerilor aleşi (celălalte 3

Pagina 47 din 82


persoane) în echipă. Aici s-au încadrat persoanele care au răspuns „să fie un coleg bun”, „să

de-a dovadă de colegialitate” etc. după cum se observă în tabelul de mai sus, tot 11 persoane

din 28, cât este efectivul total de elevi, au declarat că iau în considerare acestăvariabilă în

decizia de a alege sau nu să lucreze cu un coleg. Astfel, după cum relevă şi prelucrarea

statistică, un număr de 2 elevi (16,7%) au enunţat acest criteriu la opţiunea a de răspuns liber.

5 elevi la obţiunea b de răspuns, procentual vorbind, în acest context, de41,7% din totalul de

elevi care au ales acest criteriu de selecţie, anume 11 persoane, iar un numă de, din nou, 5

peroane au enunţat acest criteriu de selecţia al persoanei cu care doresc să colaborze pe

poziţia c, deci, din nou, un procent de 41,7 din cei 11 elevi (corespunzător a 39,3%) din

totalul de elevi ai clasei, cei 28 de elevi.

$receptivitate Frequencies

1 14,3% 14,3%

4 57,1% 57,1%

2 28,6% 28,6%

7 100,0% 100,0%

criteriu selectie 1

criteriu selectie 2

criteriu selectie 3

$receptivitatea

Total

N Percent

Responses Percent ofCases

Dichotomy group tabulated at value 3.a. În

categoria receptivitate am inclus răspunsurile ce vizau capacitatea şi deschiderea elevilor la

tema propusă de dascălul materie. În această axă tematică nu au fost incluse răspunsurile ce

vizau interesul pentru realizarea unui poriect

didactic, oricare ar fi acele, ci,mai egrabă, interesul faţă de tema propusă pentru

activitatea didactică. După cum se poate oberva din tabelul de mai sus, 7 persoane, elevi ai

clasei a-XI-a SS, Colegiul Naţional „C.D. LOGA” au acordat răspunsuri ce au fost incluse în

acestă axă tematică. Dintre aceştia, după cum seobservă în tabelul alăturat, o persoană

(14,3%) din cei ce au notat un răspuns ce s-a încadrat acestui nucleu semantic, a acordat un

răspuns ce vizează receptivitatea colegului ales faţă de subectul propus, 4 persoane,

procentual vorbind 57,1%, au acordat un răspuns care se încadrează acestei axe tematice ca al

doilea criteriu şi, n fine, 2 persoane, procentual vorbind 28,6%, au acordat un răspuns

încadrabil în acest nucleu semantic drept al treilea criteriu de selecţie. Reamintim că poziţia

acordată criteriului bnu este, în toate cazurile, valorică, elevi precizând acest lucru. În

interpretarea finală vom ţine cont de acest considerent, dar în prelucrarea statistică din acestă

Pagina 48 din 82


parte a lucrării vom lua în calculul abordării noastre statistice şi cinsiderente valorice, chiar

dacă acestea sunt cu un grad scăjut de pertinenţă.

Următoarea temă pe care au supus-o atenţiei nostre răspunsurile acordate vizează

cunoştinţele colegilor din domeniul în care au se încadrează lucrarea pe care o au de făcut. În

acest sens, doar 4 elevi, din cei 26, adică 14,3% din colectivul de elevi al clasei a-XI-a SS din

Colegiul Naţional CD LOGA au oferit răspunsuri privind bagajul de cunoştinţe din domeniul

de realizare a proiectului în echipă ca şi criteriu de selecţie. Notarea ierarhică s-a făcut în

felul următor: 1 elev a precizat acestă exigenţă pe poziţia 1, doi elevi au preciyat acest criteriu

pe poziţia a doua iar 1 elev pe a-III-a poziţie. Considerăm că gama de răspunsuri regăsite sun

acest nucleu semantic este restrânsă, un număr foarte mic de elevi luându-l în considerare.

Cel mai iportant criteriu de slecţie al unui coleg în echipa de lucru este

responsabilitatea, în acest sens 19 elevi din cei 28 au oferit răspunsuri prin care atrăgeau

atenţia că responsabilitatea şi seriozitate sunt foarte importante în decizia de a alege un coleg

drept partener. Din perspectivă ierarhică, dacă luăm în considerare acest aspect, cele mai

multe persoane, 11 elevi din cei 19, au precizat acestă exigenţă pe primul loc, un număr de 7

elevi (31,8% din numărul de elevi care au oferit răspunsuri încadrabile în acestă axă tematică)

au precizat acestă exigenţă pe locul al-II-lea iar un elev a suprins acest aspect pe poziţia a-III-

a.

Rezultatele şcolare reprezintă un diacritic de legitimare a prestigiului

$rezultateScolare Frequencies

2 20,0% 20,0%

4 40,0% 40,0%

4 40,0% 40,0%

10 100,0% 100,0%

criteriu selectie 1

criteriu selectie 2

criteriu selectie 3

$rezultateScolarea

Total

N Percent


Dichotomy group tabulated at value 6.a. social, astfel

că 10 elevi din clasa a-XI-a SS au precizat că rezultatele şcolare sunt importante în decizia

privind alegerea unui coleg ca memebru al unei potenţiale echipe de lucru pe echipe. Dintre

aceştia, 2 elevi au relevat importanţa rezultatelor şcolare pe primul loc, un număr de 4 elevi

(40% din cei care au acordat importanţă acestui criteriu de selecţie a colegilor parteneri de

echipă) au pus acestă exigenţă pe locul II şi, în fine, tot 4 elevi au expus acest criteriu, dar sub

diverse forme de exprimare (notele obţinute, să nu liosescă de la ore, samd)pe ultima poziţie.

Pagina 49 din 82


Un al criteriu de selecţie a colegilor cu care elevii clasei a-XII-a SS, Colegiul Naţional

CD LOGA doresc să colaboreze vizează relaţiile empatice. Sub această axă tematică am

inclus enunţurile de genul „să mă înţeleg bine cu el”, „să-mi fie prieten”, „să ne înţelegem

bine”, etc... din cei 28 de elevi au clasei, numai 9 elevi şi-au exprimat acest criteriu: 4

persoane, procentual vorbim de 44,4% dintre elevi care au enunţat acest criteriu de alegere al

unui coleg de clasă drept partener pentru un proiect diactic, au enunţat acestă exigenţă pe

locul I, 3 elevi l-au enunţat pe locul secunda iar 2 elevi au enunţat criterii ce se subscriu

acestei axe tematice.

După cum se poate observa din tabele expuse mai sus, fără a acorda încărcătură

valorică conform poziţiei ocupate de criteriu în grila de răspunsuri aferentă testului socimetric

aplicat, cel mai important criteriu de selecţie a unui coleg de clasă pentru realizarea unui

proiect didact/activitate şcolară îl reprezită responsabilitatea şi seriozitatea în ceea ce priveşte

ctivitatea şcolară, acest criteriu fiind urmat de interesul/dezinteresul pentru proiectul în cauză

şi capacitatea de a lucra în echip, criterii situate pe aceeaşi treaptă ierarhică. Criteriile cu cea

mai scpzută importanţă privind alegerea unui coleg drept partener de proiect/activitate

didactică vizează cunoştinţele celuilalt din domeniul de inserţie a proeictului (4 persoane) şi

totuşi, la o distanţă semnificativă, (7 persoane) receptivitatea coegilor la tema de

proiect/activitate dedactică dată spre soluţionare elevilor.

Criterii de respingere a unui coleg în vederea colaborării pentru realizarea unui proiect

didactic în echipe de 3 persoane:

În tabelul de mai jos redăm criteriile de respingere al colegilor parteneri aşa cum au

fost ele clasificate pe nuclee semantice/categorii de coninut alcătuite în urma prelucrării

răspunsurilor acordate de către elevi în cadrul testului sociometric aplicat.

Pagina 50 din 82


Case Summary

13 46,4% 15 53,6% 28 100,0%

11 39,3% 17 60,7% 28 100,0%

2 7,1% 26 92,9% 28 100,0%

0 ,0% 28 100,0% 28 100,0%

18 64,3% 10 35,7% 28 100,0%

6 21,4% 22 78,6% 28 100,0%

8 28,6% 20 71,4% 28 100,0%

$interesula

$echipab

$receptivitateac

$cunostinteled

$seriozitateae

$rezultateScolaref

$capacitateaEmpaticag


Valid Missing Total

Cases








Fără a intra în amănunte, vom comenta setul de criterii după care elevii clasei a-XI-a

SS refuză a alege o anumită persoană, colag de clasă, să colaboreze cu ea în vederea realizării

unui proiect/activităţi didasctice.

Cel mai importante criteri proveşte lipsa seriozităţii, seriozitatea, mai degrabă lipsa

seriozităţii fiind privită ca un criteriu de respingere, pentru 18 persoane, procentual vorbind

de 64,3% dn totalul elevilor, a unui coeg decăt de, dăcă dovedeşte seriozitate, al alege. În

acest context putem preciza că, la nivel de cogniţie colectivă, seriozitatea nu este privită ca o

virtute ci, mai degrabă, ca un dat pe care fiecare actor social trebui să şi-l însuşească. Un alt

criteriul important care gestionează decizia de a respinge o potenţială colaborare cu un coleg

de clasă face referire la dezinteresul acordat de „celălalt” proiectului didactic/activităţii

didactice pe care o are echipa de făcut. Astfel, un număr de 13 persoane, procentual vorbim

de 46,6%, au oferit răspunsuri ce se subscriu axei tematice interes/dezinteres pentru

activitatea ce o are echipa de realizat.

Cele mai săzute criterii de a respinge un posibil parteneriat cu un coleg de clasă face

referire la receptivitatea celuilalt la tema dată. Astefl, numai 2 persoane, cu un corespondent

de 7,1% din totalul elevilor, au precizat că ţin cont de recptivitatea privind tema dată la

realizarea proiectului sau vizând activitatea didactică pe care echipa o are de realizat. Nici o

persoană nu a meţionat, ca şi criteriu de respingere a unui posibil parteneriat cu un ecoleg,

lipsa de cunoştinţe cu referire la domeniul din care trebuie echipa să organizeze activitatea

didactică sau realizarea proiectului didactic.

Pagina 51 din 82


Criterii de alegere/respingere a colegilor pentru colaborarea în vederea organizării

timpului liber (activităţi pe echipe- ipotetice- de 3 persoane):

În acest sens, utilizând facilităţile programului SPSS 13.0.1. vom recurge la

prelucrarea statistică a răspunsurilor acordate de elevii clasei a-XI-a Ştiinţe Sociale din cadrul

Colegiului Naţional „Constantin Diaconovici LOGA” din Timişoara, după ce am încercat

construirea unui set de axe tematice pe baza răspunsurilor primite de la elevi.

Case Summary

13 46,4% 15 53,6% 28 100,0%

0 ,0% 28 100,0% 28 100,0%

9 32,1% 19 67,9% 28 100,0%

6 21,4% 22 78,6% 28 100,0%

9 32,1% 19 67,9% 28 100,0%

4 14,3% 24 85,7% 28 100,0%

6 21,4% 22 78,6% 28 100,0%

5 17,9% 23 82,1% 28 100,0%

4 14,3% 24 85,7% 28 100,0%

1 3,6% 27 96,4% 28 100,0%

2 7,1% 26 92,9% 28 100,0%

$asemanarea

$respectulb

$umorulc

$inovativSurprinzatord

$distractive

$comunicativf

$sociabilg

$personalitateh

$incredereSinceritatei

$hobbyj

$zodiek


Valid Missing Total

Cases








Dichotomy group tabulated at value 17.h.

Dichotomy group tabulated at value 18.i.

Dichotomy group tabulated at value 20.j.

Dichotomy group tabulated at value 21.k.

Cel mai important criteriu de selecţie a colegilor de clasă impreună cu care ceilalţi

doresc să-şi petreacă timpul liber este asemănarea dintre respondent şi celălalt. Ca ataare, 13

persoane, din totalul efectivului de elevi ai clasei a-XI-a SS din liceul timişorean caută alţi

colegi similari lor.

Pagina 52 din 82


Pe o treaptă ierarhică inferioară asemenării se află umorul, în sensul acesta,

umorul, este un criteriu după care se configurează micile solidarităţi între

$umorul Frequencies

4 44,4% 44,4%

3 33,3% 33,3%

2 22,2% 22,2%

9 100,0% 100,0%

optiunea 1- selectie



$umorula

Total

N Percent



elevi. 9 elevi au menţionat umorul dintre care, după cum se observă în tabelul alăturat,

4 persoane au pus umorul pe prima poziţie ca criteriu de selecţie a colegului împreună cu

elevii doresc să-şi petreacă timpul liber, 3 elevi au pus acestă opţiune de răspuns pe treapta a

doua iar doi dintre cei ce au ales umorul ca şi criteriu de selecţie al colegilor împreună cu care

doreşte să-şi petrecă timpul liber, să organizeze o petrecere au pus ca o ultimă, a treia,

obţiune de răspuns.

9 este o cifră destul de prezentă în analiza noastră, spre exemplu şi în acest context 9

elevi ai clasei a-XI-a SS din liceul bănăţean au precizat că

$distractiv Frequencies

7 77,8% 77,8%

2 22,2% 22,2%

9 100,0% 100,0%



$distractiva

Total

N Percent


Dichotomy group tabulated at value 10.a. colegul împreună

cu care doresc să-şi petreacă timpul liber trebuie să fie distractiv. Acestei axe tematice se

subscriu răspunsuro precum: să fie de viaţă, să fie de gaşcă, să fie baiat mişto cu care să mă

pot distra, sa fie distractiv, să nu fie monotonă prezenţa lui... După cum se observă în tabelul

de mai sus, 7 elevi au ales acestă obţiune pe prima poziţie, deci, procentual vorbind, 77,8%

dintre persoanele care au ales ca şi criteriu de selecţei a colegilor cu care doresc să-şi petreacă

timul liber, iar două persoane au poziţionat acest criteriu pe a treia opţiune.

Alte criterii după care elevii clasei a-XI-a SS, din Colegiul Naţional «Constantin

Diaconovici LOGA» îşi aleg colegii de joacă sunt:

Pagina 53 din 82


inovativSurprinzător, 6 persoane, în sensul că 6 elevi ai clasei au precizat că aşteaptă

de la colegul împreună cu care ei îşi petrec timpul liber sau organizează un chef trebuie să fie

o persoană inovativă, surprinzătoare, deschisă către noi;

sociabil, acesta este un criteriu ales de numai 6 elevi ai clasei, un număr foarte mic.

Elevii nu au definit ce înseamnă pentru ei a fi sociabil, eu au scris pe foile de răspuns, pur şi

simplu, sociabil, deci acest criteriu nu a fost contruit ca un cumul de răspunsuri, spre

deosebire de celălalte cazuri, ci ca un conţinut de sine stătător.

4 elevi pretind că au pretenţia ca paetenerul cu care îşi petrec timpul liber să fie

persoane de încredere, «să nu te lovescă pe la speate», să fie sinceri, «să nu fie cu două feţe.

4 elevi cer, ca şi criteriu de selecţie pentru petrecerea timpului liber, ca colegii cu care

işi petrec timpul liber sau, mai bine spus, respsctând ad literam conţinutul întrebării, să fie

persoane comunicative. Şi în acest caz, acets criteriu a fost de sine stătător, nu s-a recurs la

construirea unui nucleu semantic, a unei axe tematice.

Prelucrare statistică: calcularea indicelui statusului sociometric

Calcularea indicelui de status socioetric s-a făcut utilizănd formula standard preposă

de literatură de specialitate. S-au contabilizat voturile favorabile şi defavorabile (aferente

întrebărilor Q1 şi Q3) pentru activităţile didactice ale elevilor, pe de o parte,iar pe de altă

parte, s-au contabilizat voturile favorabile şi defavorabile privind activităţile de timp liber

(Q6 şi Q7).

nume si prenume elevului intender activitati scolare intender activităţi

timp liber

indicile statusului

Pagina 54 din 82


Pagina 55 din 82


Pagina 56 din 82


Da Nu Da- Nu Da nu Da- Nu total al

alegerilo

r primite

sociometric

Atănăsoiaie Marcel Tiberiu 2 2 0 1 3 -2 -2 -0,07407

Barbu Vlad Andrei 1 14 -13 1 5 -4 -17 -0,62963

Bidiviu Călin Filip 4 0 4 3 2 1 5 0,185185

Bănuţ Andreea Loredana 5 2 3 1 2 -1 2 0,074074

Botea Laura Patricia 3 0 3 3 0 3 6 0,222222

Crăciun Claudia 0 7 -7 0 11 -11 -18 -0,66667

Diaconu Oana Elena 4 6 -2 5 3 2 0 0

Gaiţă Loredana Codruţa 10 0 10 11 0 11 21 0,777778

Gherghe Lucian 5 0 5 0 0 0 5 0,185185

Grozăvescu Răzvan 2 0 2 5 0 5 7 0,259259

Ivaşcu Andreea 5 0 5 5 3 2 7 0,259259

Lazăr Murina Andreea 3 3 0 1 12 -11 -11 -0,40741

Leuşcă Ioana 0 0 0 4 0 4 4 0,148148

Lifa Aurora Vistoria 2 5 -3 2 4 -2 -5 -0,18519

Moroşanu Diana Roxana 2 3 -1 2 3 -1 -2 -0,07407

Morariu Ramona 4 3 1 7 0 7 8 0,296296

Nan Roxana Daniela 0 8 -8 0 7 -7 -15 -0,55556

Neagoie Flavia Andreea 8 0 8 6 0 6 14 0,518519

Pagina 57 din 82


Pătru Anita Oana 0 0 0 2 1 1 1 0,037037

Petnehazi Tiberiu Robert 7 0 7 3 0 3 10 0,37037

Răducanu Cosmin Gabriel 1 4 -3 1 0 1 -2 -0,07407

Salaci Cristina Adelina 0 4 -4 2 7 -5 -9 -0,33333

Silică Claudia Nicoleta 5 1 4 4 2 2 6 0,222222

Tilca Rosalia Alina 0 8 -8 0 6 -6 -14 -0,51852

Tânjală Andrei Ioan 3 2 1 4 1 3 4 0,148148

Ţăran Amalia Ioana 3 0 3 6 2 4 7 0,259259

Vas Aura Alexandra 2 8 -6 0 2 -2 -8 -0,2963

Veclenţ Georgiana Cristina 3 1 2 3 1 2 4 0,148148

Opţiuni neeprimate 0 3 -3 2 7 -5 -8 -0,2963

84 84 0 84 84 0 0 0

În cele ce urmează vom prezenta grafic opţiunile elevilor, conform intenţiilor pe care

ei şi le-au exprimat privind colaborarea cu colegii lor. Acestă prezentare grafiă a fost obţinută

după ce s-a calculat indicele de status sociometric şi, în prealabil, am realizat o amplă

contabilitate a voturilor exprimate de elevi.

Pentru realizarea acestei prezentări grafice nu am utilizat SPSS, ci obţiunea Microsift

Excel din pachetul Office 2000, întrucât graficul prezentat este pertinent şi uşor de utilizat.

Am încercat realizarea unor prelucarări statistice cu ajutorul SPSS 15.0.1.0, accesând

opţiunea Analze-Multiple Response, dar procesul de prelucrare ar fi fost extrem de laborios,

pe deo parte, iar, pe de altă parte, datele obţinute nu ar prezentat unmare grad de interes.

Pagina 58 din 82


Pagina 59 din 82


Verificarea ipotezelor:

Primele ipoteză pe care dorim să le verificăm fac referire la un criteriile de selcţie a

colegilor de către subiecţi şi posibilitatea fiecăruia de a fi ales de celălalt în contextul unui

parteneriat privind activitatea didactică.

Cu câ rezultatele şcolare ale unui elev sunt mai bune, cu atât popularitatea sa este mai

mare, pobabilitatea ca el să fie ales de elevi în cadrul echipelor de lucru fiind mai mare.

q2_1*$rezultateScolare Crosstabulation

1 0 0 1

1 1 1 3

0 2 0 2

0 0 1 1

0 1 0 1

0 0 1 1

0 0 1 1

2 4 4 10

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Oana Elena D

Andreea I

Roxana M

Flavia Andreea N

Andrei Ioan T

Amalia Ioana T

Georgiana Cristina V

optiune1-didactic

Total

criteriul 1-selecti

criteriu 2-selectie

criteriu 3-selectie

$rezultateScolare

Total

Percentages and totals are based on respondents.

Pentru a verifica acestă ipoteză am recurs la o prelucrare statistică aferentă rapunsului

multimplu, întrucât am dorit să gestionăm toate alegherile elevilor înceea ce priveşte

opţiunile lor pentru un coleg sau altul, pe de o parte şi criteriile lor de selecţie a unor colegi

sau alţii, pe de altă parte. Interpretarea statistică d emai sus arată că numai 10 elevi in 28 de

membrii ai clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în considerare rezultatele şcolare.

2 elevi au enunţat acest criteriu pe primul loc, 4 elevi au enunţat acest criteriu ca a doua

opţiune iar 4 elevi au enunţat acest aspect dpret al treilea criteriu. La prima enunţare a

criteriul rezultate şcolare au fost aleşi doi elevi, anume Oana Elena D şi Andreea I. La a doua

enunţare a criteriului rezultate şcolaredrept criteriu de selecţie au fost alese Andreea I, cu 1

referinţă, Andrei Ioan cu 1 referinţă şi Roxana M, cu 2 referinţe. La a treia enunţare a

criteriului rezultate şcolare drept criteriu de selecţie, cu numai o referinţă au fost aleşi elvii

Andreea I, Flavia Andrea, Amalia Ioan şi Georgiana Cristina.

Pagina 60 din 82


Cu cât un elev are o mai mare capacitate empatică, făcându-se mai plăcut în rândul

celorlalţi colegi, cu atât creşte posibilitatea ca el să fie ales de către elevi ca să facă parte

dintr-o echipă privind organizarea şi realizare unui proeict sau activităţi didactice.

q2_1*$capacitateEmpatica Crosstabulation

1 0 0 1

0 0 1 1

1 0 0 1

2 2 0 4

0 0 1 1

0 1 0 1

4 3 2 9

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Catalin Filip B

Andreea Loredana B

Razvan G

Andreea I

Flavia Andreea N

Amalia Ioana T

optiune 1-didactic

Total

criteriul 1-selecti

criteriu 2-selectie

criteriu 3-selectie

$capacitateEmpatica

Total





sau alţii, pe de altă parte. Interpretarea statistică de mai sus arată că numai 9 elevi in 28 de

membrii ai clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în considerare capacitatea

empatică a colegilor lor, astfel 4 elevi au enunţat acest criteriu pe primul loc, 3 elevi au

enunţat acest criteriu ca a doua opţiune iar 3 elevi au enunţat acest aspect drept al treilea

criteriu. La prima enunţare a criteriul capacitatea empatică au fost aleşi 4 elevi, anume

Cătălin Filip, cu o referinţă, Răzvan cu o referinţă şi Andreea I cu 2 referinţe. La a doua

enunţare a criteriului capacitatea empatică drept criteriu de selecţie au fost alese Andreea I,

cu 2 referinţe, şi Amalia T, cu 1 referinţă. La a treia enunţare a criteriului capacitate empatică

drept criteriu de selecţie, cu numai o referinţă au fost aleşi elvii Andreea Loredana şi Flavia

Andreea.

Pagina 61 din 82


Cu cât un elev dovedeşte mai mult spirit de echipă, cu atât creşte posibilitatea ca el să

fie ales de către elevi ca să facă parte dintr-o echipă privind organizarea şi realizare unui

proeict sau activităţi didactice.

num*$spiritEchipa Crosstabulation

1 0 1 1

0 0 1 1

0 0 1 1

0 1 0 1

1 0 0 1

0 1 0 1

0 0 1 1

0 1 0 1

0 1 0 1

0 0 1 1

0 1 0 1

2 5 5 11

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Catalin Filip B

Oana Elena D

Lucian G

Razvan G

Miruna Ionela I

Roxana M

Flavia Andreea N

Anita Oana P

Tiberiu Robert P

Cristina Adelina S

Andrei Ioan T

numelesiprenumelerespondentului

Total

criteriul 1-selecti

criteriu 2-selectie

criteriu 3-selectie

$spiritEchipa

Total





sau alţii, pe de altă parte. Interpretarea statistică de mai sus arată că 11 elevi in 28 de membrii

ai clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în considerare spiritul de echipă al colegilor

lor, astfel 2 elevi au enunţat acest criteriu pe primul loc, 5 elevi au enunţat acest criteriu ca a

doua opţiune iar 5 elevi au enunţat acest aspect drept al treilea criteriu. La prima enunţare a

criteriului spiritul de echipă au fost aleşi 2 elevi, anume Cătălin Filip, cu o referinţă, şi

Miruna Ionela cu o referinţă. La a doua enunţare a criteriului spiritul de echipă drept criteriu

de selecţie au fost aleşi Răzvan, cu 1 referinţă, Roxana M cu o referinţă, Anita Oana cu o

referinţă Tiberiu Robert cu o referinţă, şi Andrei Ioan, cu 1 referinţă. La a treia enunţare a

criteriului spiritul de echipă drept criteriu de selecţie, cu numai o referinţă au fost aleşi elvii

Cătălin Filip, Oana Elena, Lucian, Flavia Andreea şi Cătălina Adelina.

Pagina 62 din 82


Cu cât un elev este perceput a fi mai distractiv, mai de gaşcă, cu atât creşte


liber.

num*$distractiv Crosstabulation

0 1 1

1 0 1

1 0 1

1 0 1

1 0 1

1 0 1

1 0 1

0 1 1

1 0 1

7 2 9

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Marcel Tiberiu A

Claudia C

Razvan G

Miruna Ionela I

Ioana L

Aurora Victoria L

Diana Roxana M

Tiberiu Robert P

Claudia Nicoleta S


Total

optiune 1-tipm libe

optiune 3-timp libe

$distractiv

Total



multimplu, întrucât am dorit să gestionăm toate alegerile elevilor înceea ce priveşte opţiunile

lor pentru un coleg sau altul, pe de o parte şi criteriile lor de selecţie a unor colegi sau alţii, pe

de altă parte. Interpretarea statistică de mai sus arată că 9 elevi in 28 de membrii ai clase a-

XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în considerare spiritul distractiv, de gaşcă, al colegilor

lor, astfel 7 elevi au enunţat acest criteriu pe primul loc, nici unul dintre elevi nu au enunţat

acest criteriu ca a doua opţiune iar 2 elevi au enunţat acest aspect drept al treilea criteriu. La

prima enunţare a criteriului spiritul distractiv, de gaşcă, au fost aleşi 7 elevi, anume Claudia,

Răzvan, Miruna Ionela, Ioana, Aurora Victoria, Diana Roxana şi Claudia Nicoleta, cu o

referinţă. La a treia enunţare a criteriului spiritul distractiv, de gaşcă drept criteriu de selecţie,

cu numai o referinţă au fost aleşi elvii Marcel Tiberiu şi Tiberiu Robert, cu o referinţă de

fiecare.

Cu cât un elev este perceput a fi mai deschis către nou, mai inovativ, cu atât creşte


liber.

Pagina 63 din 82


num*$deschisaINOVATIVA Crosstabulation

0 0 1 1

0 0 1 1

1 0 0 1

0 1 1 1

0 0 1 1

0 1 0 1

1 2 4 6

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Catalin Filip B

Oana Elena D

Lucian G

Aurora Victoria L

Roxana M

Rosalia Alina T


Total

optiune 1-tipm libe

optiune 2-timp libe

optiune 3-timp libe

$deschisaINOVATIVA

Total



multimplu, întrucât am dorit să gestionăm toate alegerile elevilor înceea ce priveşte opţiunile

lor pentru un coleg sau altul, pe de o parte şi criteriile lor de selecţie a unor colegi sau alţii, pe

de altă parte. Interpretarea statistică de mai sus arată că numai 6 elevi din 28 de membrii ai

clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în considerare spiritul inovativ, deschiderea

către nou, al colegilor lor, astfel 1 elevi au enunţat acest criteriu pe primul loc, 2 dintre elevi

nu au enunţat acest criteriu ca a doua opţiune iar 4 elevi au enunţat acest aspect drept al

treilea criteriu. La prima enunţare a criteriului spiritul inovativ, deschiderea către nou, a fost

ales 1 elev, anume Lucian, cu o referinţă. La a doua opţiune de selecţie a acestui criteriu,

spiritul inovativ, deschiderea către nou, au fost reperate 2 referineţ, anume una aatribuită lui

Aurora Victoria şi una Rosaliei Alina. La a treia enunţare a criteriului spiritul inovativ,

deschiderea către nou drept criteriu de selecţie, cu numai o referinţă au fost aleşi elvii Cătălin

Filip, Oana Elena, Aurora Victoria, Roxana M.

Pagina 64 din 82


Raportul de cercetare:

Prin acestă cercetare,aşa cum a, precizat şi înscopul enunţat şi asumat de noi, ne-am

propus a testa o metodă de cunoaşterea unui grup de elevi cu ajutorul testului sociometric şi

identificării modului în care membrii unui grup asupra căruia se aplică un test sociometric

înţeleg a se implica într-un asemenea demers de percepţie şi participare al membrilor

grupului la o asemenea experienţă. Pentru îndeplinirea acestui scop am considerat oportun a

realiza un experiment, aplicarea propriu-zisă a unui test sociometric asupra unei clase de elevi

alese aleatoriu. Ne-am adresat conducerii Colegiului Naţional „Constantin Diacolovici Loga”

şi, înţelegând demersul şi scopul demersului nostru, colaboratorii noştrii au decis a ne sprijini

în acest sens, recomandându-ne o clasă de elevi oarecare. Alegerea clasei de elevi s-a făcut

judicios, alegerea acesteia fiind pur întâmplătoare. Profesorul diriginte al acestei clase este

prof.Angela Morar, absolvent al Facultăţii de Sociologie şi Psihologie, şi, asumându-şi

iniţiativa de a sprijinii şi susţine demersul nostru, în cadrul unei ore de dirigenţie a solicitat

elevilor ei să răspundă unui chestionar, unui test sociometric. Elevilor le-a fost explicat în ce

consta contribuţia lor, care este scopul asumat al demersului de faţă şi aceştia s-au arătat

entuziasmaţi.

Instrumetul de lucru folosit de noi a vizat întrebări privind criteriile de selecţie ce stau

la baza raţiunii de a alege un coleg sau altul în vederea cooperării pentru realizarea de

activităţi didactice şi proecte didactice şi, pe de altă parte, a identifica acei elvi care se află în

preferinţele unor coegilor lor. În conformitate cu scopul sumat şi obiectivele propuse, în cele

ce urmează am întreprins un demers deprelucrare statistică privind spaţiile invetigate de

chetionarul nostru care nu fac obiectul prelucrarilor specifice sociogramei. Astfelprin

următorul demers realizat am redat un set de criterii prin care am avut acces la un setul de

valori al elevilor, valori ce reglementează atitudinal comportamentul şi deciziile elevilor în

ceea ce priveşte reţeau socială pe care aceştia şi-o formează.

O intrebare pusă de noi a vizat Criterii de alegere/respingere a colegilor pentru

colaborarea în vederea realizării de activităţi didactice (activităţi pe echipe- ipotetice- de 3

persoane). În categoria interesul s-au încadrat răspunsurile elevilor care au surprins, prin

retorica lor, exigenţe ce vizează interesul sau dezinteresul colegilor parteneri pentru

activitatea didactică pe care o au de făcut. În acestă axă tematică se incadrează numai

răspunsurile care vizează interesul contextulal, pentru acea activitate didactică şi nu interesul

şcolar general, pentru şcoală şi rezultatele şcolare. După cum se relavă în tabelul de mai sus,

FIG 1, 11 elevi au precizat că ţin cont de inetresul pe care posibilul coleg îl alocă proiectului,

activităţii didactice în cauză, pe care echipa o are de realizat. Dacă am ţine cont de poziţia

Pagina 65 din 82


alocată, prelucrarea statistică realizată relevă că 6 [procentual vorbind, 54,4%] din cei 11

elevi al căror răspuns se încadrează în acestă axă tematică au considerat că

interesul/dezinteresul pentru activitatea didactică avuta ca obiect de lucru pentru echipă este

cel mai important, punându-l pe prima poziţie, iar pe poziţia a treia un număr de 5 persoane

din cele 11, adică un procent de 45,5%.

În categoria lucruEchipă s-au încadrat răspunsurile elevilor care au surprins, prin

retorica lor, exigenţe ce vizează capacitatea de a lucra a partenerilor aleşi (celălalte 3

persoane) în echipă. Aici s-au încadrat persoanele care au răspuns „să fie un coleg bun”, „să

de-a dovadă de colegialitate” etc. după cum se observă în tabelul de mai sus, tot 11 persoane

din 28, cât este efectivul total de elevi, au declarat că iau în considerare acestăvariabilă în

decizia de a alege sau nu să lucreze cu un coleg. Astfel, după cum relevă şi prelucrarea

statistică, un număr de 2 elevi (16,7%) au enunţat acest criteriu la opţiunea a de răspuns liber.

5 elevi la obţiunea b de răspuns, procentual vorbind, în acest context, de41,7% din totalul de

elevi care au ales acest criteriu de selecţie, anume 11 persoane, iar un numă de, din nou, 5

peroane au enunţat acest criteriu de selecţia al persoanei cu care doresc să colaborze pe

poziţia c, deci, din nou, un procent de 41,7 din cei 11 elevi (corespunzător a 39,3%) din

totalul de elevi ai clasei, cei 28 de elevi. În categoria receptivitate am inclus răspunsurile ce

vizau capacitatea şi deschiderea elevilor la tema propusă de dascălul materie. În această axă

tematică nu au fost incluse răspunsurile ce vizau interesul pentru realizarea unui poriect

didactic, oricare ar fi acele, ci,mai egrabă, interesul faţă de tema propusă pentru activitatea

didactică. După cum se poate oberva din tabelul de mai sus, 7 persoane, elevi ai clasei a-XI-a

SS, Colegiul Naţional „C.D. LOGA” au acordat răspunsuri ce au fost incluse în acestă axă

tematică. Dintre aceştia, după cum seobservă în tabelul alăturat, o persoană (14,3%) din cei

ce au notat un răspuns ce s-a încadrat acestui nucleu semantic, a acordat un răspuns ce

vizează receptivitatea colegului ales faţă de subectul propus, 4 persoane, procentual vorbind

57,1%, au acordat un răspuns care se încadrează acestei axe tematice ca al doilea criteriu şi, n

fine, 2 persoane, procentual vorbind 28,6%, au acordat un răspuns încadrabil în acest nucleu

semantic drept al treilea criteriu de selecţie. Reamintim că poziţia acordată criteriului bnu

este, în toate cazurile, valorică, elevi precizând acest lucru. În interpretarea finală vom ţine

cont de acest considerent, dar în prelucrarea statistică din acestă parte a lucrării vom lua în

calculul abordării noastre statistice şi cinsiderente valorice, chiar dacă acestea sunt cu un grad

scăjut de pertinenţă. Următoarea temă pe care au supus-o atenţiei nostre răspunsurile acordate

vizează cunoştinţele colegilor din domeniul în care au se încadrează lucrarea pe care o au de

făcut. În acest sens, doar 4 elevi, din cei 26, adică 14,3% din colectivul de elevi al clasei a-

Pagina 66 din 82


XI-a SS din Colegiul Naţional CD LOGA au oferit răspunsuri privind bagajul de cunoştinţe

din domeniul de realizare a proiectului în echipă ca şi criteriu de selecţie. Notarea ierarhică s-

a făcut în felul următor: 1 elev a precizat acestă exigenţă pe poziţia 1, doi elevi au preciyat

acest criteriu pe poziţia a doua iar 1 elev pe a-III-a poziţie. Considerăm că gama de

răspunsuri regăsite sun acest nucleu semantic este restrânsă, un număr foarte mic de elevi

luându-l în considerare. Cel mai iportant criteriu de slecţie al unui coleg în echipa de lucru

este responsabilitatea, în acest sens 19 elevi din cei 28 au oferit răspunsuri prin care atrăgeau

atenţia că responsabilitatea şi seriozitate sunt foarte importante în decizia de a alege un coleg

drept partener. Din perspectivă ierarhică, dacă luăm în considerare acest aspect, cele mai

multe persoane, 11 elevi din cei 19, au precizat acestă exigenţă pe primul loc, un număr de 7

elevi (31,8% din numărul de elevi care au oferit răspunsuri încadrabile în acestă axă tematică)

au precizat acestă exigenţă pe locul al-II-lea iar un elev a suprins acest aspect pe poziţia a-III-

a..Rezultatele şcolare reprezintă un diacritic de legitimare a prestigiului social, astfel că 10

elevi din clasa a-XI-a SS au precizat că rezultatele şcolare sunt importante în decizia privind

alegerea unui coleg ca memebru al unei potenţiale echipe de lucru pe echipe. Dintre aceştia, 2

elevi au relevat importanţa rezultatelor şcolare pe primul loc, un număr de 4 elevi (40% din

cei care au acordat importanţă acestui criteriu de selecţie a colegilor parteneri de echipă) au

pus acestă exigenţă pe locul II şi, în fine, tot 4 elevi au expus acest criteriu, dar sub diverse

forme de exprimare (notele obţinute, să nu liosescă de la ore, samd)pe ultima poziţie. Un al

criteriu de selecţie a colegilor cu care elevii clasei a-XII-a SS, Colegiul Naţional CD LOGA

doresc să colaboreze vizează relaţiile empatice. Sub această axă tematică am inclus enunţurile

de genul „să mă înţeleg bine cu el”, „să-mi fie prieten”, „să ne înţelegem bine”, etc... din cei

28 de elevi au clasei, numai 9 elevi şi-au exprimat acest criteriu: 4 persoane, procentual

vorbim de 44,4% dintre elevi care au enunţat acest criteriu de alegere al unui coleg de clasă

drept partener pentru un proiect diactic, au enunţat acestă exigenţă pe locul I, 3 elevi l-au

enunţat pe locul secunda iar 2 elevi au enunţat criterii ce se subscriu acestei axe tematice.

După cum se poate observa din tabele expuse mai sus, fără a acorda încărcătură

valorică conform poziţiei ocupate de criteriu în grila de răspunsuri aferentă testului socimetric

aplicat, cel mai important criteriu de selecţie a unui coleg de clasă pentru realizarea unui

proiect didact/activitate şcolară îl reprezită responsabilitatea şi seriozitatea în ceea ce priveşte

ctivitatea şcolară, acest criteriu fiind urmat de interesul/dezinteresul pentru proiectul în cauză

şi capacitatea de a lucra în echip, criterii situate pe aceeaşi treaptă ierarhică. Criteriile cu cea

mai scpzută importanţă privind alegerea unui coleg drept partener de proiect/activitate

didactică vizează cunoştinţele celuilalt din domeniul de inserţie a proeictului (4 persoane) şi

Pagina 67 din 82


totuşi, la o distanţă semnificativă, (7 persoane) receptivitatea coegilor la tema de

proiect/activitate dedactică dată spre soluţionare elevilor.

O altă întrebare pusă de noi elevilor avizat identificarea unui set de criterii perin care

am avut acces la raţionalitatea şi valorile ce stau la baza decizie de a respinge uncoleg,în ceea

ce priveşte colaborarea şcolară. Fără a intra în amănunte, vom comenta setul de criterii după

care elevii clasei a-XI-a SS refuză a alege o anumită persoană, coleg de clasă, să colaboreze

cu ea în vederea realizării unui proiect/activităţi didactice. Cel mai importante criterii priveşte

lipsa seriozităţii, seriozitatea, mai degrabă lipsa seriozităţii fiind privită ca un criteriu de

respingere, pentru 18 persoane, procentual vorbind de 64,3% dn totalul elevilor, a unui coeg

decăt de, dăcă dovedeşte seriozitate, al alege. În acest context putem preciza că, la nivel de

cogniţie colectivă, seriozitatea nu este privită ca o virtute ci, mai degrabă, ca un dat pe care

fiecare actor social trebui să şi-l însuşească. Un alt criteriul important care gestionează

decizia de a respinge o potenţială colaborare cu un coleg de clasă face referire la dezinteresul

acordat de „celălalt” proiectului didactic/activităţii didactice pe care o are echipa de făcut.

Astfel, un număr de 13 persoane, procentual vorbim de 46,6%, au oferit răspunsuri ce se

subscriu axei tematice interes/dezinteres pentru activitatea ce o are echipa de realizat. Cele

mai săzute criterii de a respinge un posibil parteneriat cu un coleg de clasă face referire la

receptivitatea celuilalt la tema dată. Astefl, numai 2 persoane, cu un corespondent de 7,1%

din totalul elevilor, au precizat că ţin cont de recptivitatea privind tema dată la realizarea

proiectului sau vizând activitatea didactică pe care echipa o are de realizat. Nici o persoană

nu a meţionat, ca şi criteriu de respingere a unui posibil parteneriat cu un ecoleg, lipsa de

cunoştinţe cu referire la domeniul din care trebuie echipa să organizeze activitatea didactică

sau realizarea proiectului didactic.

Un alt set de întrabări a vizat modul în care elvii îşi aleg pritenii împreună cu care

ăşipertrc timpul liber, din rândul colegilor. În acest sens, utilizând facilităţile programului

SPSS 13.0.1. vom recurge la prelucrarea statistică a răspunsurilor acordate de elevii clasei a-

XI-a Ştiinţe Sociale din cadrul Colegiului Naţional „Constantin Diaconovici LOGA” din

Timişoara, după ce am încercat construirea unui set de axe tematice pe baza răspunsurilor

primite de la elevi. Cel mai important criteriu de selecţie a colegilor de clasă impreună cu

care ceilalţi doresc să-şi petreacă timpul liber este asemănarea dintre respondent şi celălalt.

Ca ataare, 13 persoane, din totalul efectivului de elevi ai clasei a-XI-a SS din liceul

timişorean caută alţi colegi similari lor. Pe o treaptă ierarhică inferioară asemenării se află

Pagina 68 din 82


umorul, în sensul acesta, umorul, este un criteriu după care se configurează micile solidarităţi

între

elevi. 9 elevi au menţionat umorul dintre care, după cum se observă în tabelul alăturat,

4 persoane au pus umorul pe prima poziţie ca criteriu de selecţie a colegului împreună cu

elevii doresc să-şi petreacă timpul liber, 3 elevi au pus acestă opţiune de răspuns pe treapta a

doua iar doi dintre cei ce au ales umorul ca şi criteriu de selecţie al colegilor împreună cu care

doreşte să-şi petrecă timpul liber, să organizeze o petrecere au pus ca o ultimă, a treia,

obţiune de răspuns. 9 este o cifră destul de prezentă în analiza noastră, spre exemplu şi în

acest context 9 elevi ai clasei a-XI-a SS din liceul bănăţean au precizat că

colegul împreună cu care doresc să-şi petreacă timpul liber trebuie să fie distractiv.

Acestei axe tematice se subscriu răspunsuro precum: să fie de viaţă, să fie de gaşcă, să fie

baiat mişto cu care să mă pot distra, sa fie distractiv, să nu fie monotonă prezenţa lui... După

cum se observă în tabelul de mai sus, 7 elevi au ales acestă obţiune pe prima poziţie, deci,

procentual vorbind, 77,8% dintre persoanele care au ales ca şi criteriu de selecţei a colegilor

cu care doresc să-şi petreacă timul liber, iar două persoane au poziţionat acest criteriu pe a

treia opţiune. Alte criterii după care elevii clasei a-XI-a SS, din Colegiul Naţional

«Constantin Diaconovici LOGA» îşi aleg colegii de joacă sunt:

inovativSurprinzător, 6 persoane, în sensul că 6 elevi ai clasei au precizat că aşteaptă

de la colegul împreună cu care ei îşi petrec timpul liber sau organizează un chef trebuie să fie

o persoană inovativă, surprinzătoare, deschisă către noi;

sociabil, acesta este un criteriu ales de numai 6 elevi ai clasei, un număr foarte mic.

Elevii nu au definit ce înseamnă pentru ei a fi sociabil, eu au scris pe foile de răspuns, pur şi

simplu, sociabil, deci acest criteriu nu a fost contruit ca un cumul de răspunsuri, spre

deosebire de celălalte cazuri, ci ca un conţinut de sine stătător.

4 elevi pretind că au pretenţia ca paetenerul cu care îşi petrec timpul liber să fie

persoane de încredere, «să nu te lovescă pe la speate», să fie sinceri, «să nu fie cu două feţe.

4 elevi cer, ca şi criteriu de selecţie pentru petrecerea timpului liber, ca colegii cu care

işi petrec timpul liber sau, mai bine spus, respsctând ad literam conţinutul întrebării, să fie

persoane comunicative. Şi în acest caz, acets criteriu a fost de sine stătător, nu s-a recurs la

construirea unui nucleu semantic, a unei axe tematice.

Verificarea ipotezelor, ţinând cont de contextul de faţă, s-a realizat anevoios. Totuşi,

am încercat identificarea câtorva sensuri şi valori pe care le pot luat corelaţiile bivariate şi

realizate în acest sens. Primele ipoteză pe care ne-am propus a le verifica făceau referire la un

Pagina 69 din 82


criteriile de selecţie a colegilor de către subiecţi şi posibilitatea fiecăruia de a fi ales de

celălalt în contextul unui parteneriat privind activitatea didactică.

Prima ipoteză a fost „cu câ rezultatele şcolare ale unui elev sunt mai bune, cu atât

popularitatea sa este mai mare, pobabilitatea ca el să fie ales de elevi în cadrul echipelor de

lucru fiind mai mare”, iar rezultatele aferente imterpretării sale snt următoarele: 10 elevi in 28

de membrii ai clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în considerare rezultatele

şcolare. 2 elevi au enunţat acest criteriu pe primul loc, 4 elevi au enunţat acest criteriu ca a

doua opţiune iar 4 elevi au enunţat acest aspect dpret al treilea criteriu. La prima enunţare a

criteriul rezultate şcolare au fost aleşi doi elevi, anume Oana Elena D şi Andreea I. La a doua

enunţare a criteriului rezultate şcolare drept criteriu de selecţie au fost alese Andreea I, cu 1

referinţă, Andrei Ioan cu 1 referinţă şi Roxana M, cu 2 referinţe. La a treia enunţare a

criteriului rezultate şcolare drept criteriu de selecţie, cu numai o referinţă au fost aleşi elvii

Andreea I, Flavia Andrea, Amalia Ioan şi Georgiana Cristina.

A doua ipoteză pe care ne-am propus a o testa a fost:”cu cât un elev are o mai mare

capacitate empatică, făcându-se mai plăcut în rândul celorlalţi colegi, cu atât creşte

posibilitatea ca el să fie ales de către elevi ca să facă parte dintr-o echipă privind organizarea

şi realizare unui proeict sau activităţi didactice.” iar rezultatele statistice au reverberat că arată

că numai 9 elevi in 28 de membrii ai clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în

considerare capacitatea empatică a colegilor lor, astfel 4 elevi au enunţat acest criteriu pe

primul loc, 3 elevi au enunţat acest criteriu ca a doua opţiune iar 3 elevi au enunţat acest

aspect drept al treilea criteriu. La prima enunţare a criteriul capacitatea empatică au fost aleşi

4 elevi, anume Cătălin Filip, cu o referinţă, Răzvan cu o referinţă şi Andreea I cu 2 referinţe.

La a doua enunţare a criteriului capacitatea empatică drept criteriu de selecţie au fost alese

Andreea I, cu 2 referinţe, şi Amalia T, cu 1 referinţă. La a treia enunţare a criteriului

capacitate empatică drept criteriu de selecţie, cu numai o referinţă au fost aleşi elvii Andreea

Loredana şi Flavia Andreea.

A treia ipoteză a vizat o corelaţie între spiritul de echip şi posibilitatea de alegre

pentru a face parte dintr-o echip, acestă ipoteză fiind formulată astfel: „Cu cât un elev

dovedeşte mai mult spirit de echipă, cu atât creşte posibilitatea ca el să fie ales de către elevi

ca să facă parte dintr-o echipă privind organizarea şi realizare unui proeict sau activităţi

didactice.” Pentru a verifica această ipoteză am recurs la o prelucrare statistică aferentă

răspunsului multimplu, întrucât am dorit să gestionăm toate alegerile elevilor în ceea ce

priveşte opţiunile lor pentru un coleg sau altul, pe de o parte şi criteriile lor de selecţie a unor

colegi sau alţii, pe de altă parte. Interpretarea statistică de mai sus arată că 11 elevi in 28 de

Pagina 70 din 82


membrii ai clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în considerare spiritul de echipă al

colegilor lor, astfel 2 elevi au enunţat acest criteriu pe primul loc, 5 elevi au enunţat acest

criteriu ca a doua opţiune iar 5 elevi au enunţat acest aspect drept al treilea criteriu. La prima

enunţare a criteriului spiritul de echipă au fost aleşi 2 elevi, anume Cătălin Filip, cu o

referinţă, şi Miruna Ionela cu o referinţă. La a doua enunţare a criteriului spiritul de echipă

drept criteriu de selecţie au fost aleşi Răzvan, cu 1 referinţă, Roxana M cu o referinţă, Anita

Oana cu o referinţă Tiberiu Robert cu o referinţă, şi Andrei Ioan, cu 1 referinţă. La a treia

enunţare a criteriului spiritul de echipă drept criteriu de selecţie, cu numai o referinţă au fost

aleşi elvii Cătălin Filip, Oana Elena, Lucian, Flavia Andreea şi Cătălina Adelina.

O penultimă ipoteză pe care ne-am propus-o a o verifica a fost „Cu cât un elev este

perceput a fi mai distractiv, mai de gaşcă, cu atât creşte posibilitatea ca el să fie ales de către

colegii lui pentru aşi petrece imp impreună cu aceştia timpul liber.” Interpretarea statistică

realizată ne-a condus la rezultatul că 9 elevi in 28 de membrii ai clase a-XI-a SS, Colegiul

„CD LOGA” au luat în considerare spiritul distractiv, de gaşcă, al colegilor lor, astfel 7 elevi

au enunţat acest criteriu pe primul loc, nici unul dintre elevi nu au enunţat acest criteriu ca a

doua opţiune iar 2 elevi au enunţat acest aspect drept al treilea criteriu. La prima enunţare a

criteriului spiritul distractiv, de gaşcă, au fost aleşi 7 elevi, anume Claudia, Răzvan, Miruna

Ionela, Ioana, Aurora Victoria, Diana Roxana şi Claudia Nicoleta, cu o referinţă. La a treia

enunţare a criteriului spiritul distractiv, de gaşcă drept criteriu de selecţie, cu numai o

referinţă au fost aleşi elvii Marcel Tiberiu şi Tiberiu Robert, cu o referinţă de fiecare.

Şi, în fine, ultima ipoteză a cercetării noastre, „Cu cât un elev este perceput a fi mai

deschis către nou, mai inovativ, cu atât creşte posibilitatea ca el să fie ales de către colegii lui

pentru aşi petrece impreună cu aceştia timpul liber.” ne-a condus la rezultatele statistice

conform cărora 6 elevi din 28 de membrii ai clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în

considerare spiritul inovativ, deschiderea către nou, al colegilor lor, astfel 1 elevi au enunţat

acest criteriu pe primul loc, 2 dintre elevi nu au enunţat acest criteriu ca a doua opţiune iar 4

elevi au enunţat acest aspect drept al treilea criteriu. La prima enunţare a criteriului spiritul

inovativ, deschiderea către nou, a fost ales 1 elev, anume Lucian, cu o referinţă. La a doua

opţiune de selecţie a acestui criteriu, spiritul inovativ, deschiderea către nou, au fost reperate

2 referineţ, anume una aatribuită lui Aurora Victoria şi una Rosaliei Alina. La a treia enunţare

a criteriului spiritul inovativ, deschiderea către nou drept criteriu de selecţie, cu numai o

referinţă au fost aleşi elvii Cătălin Filip, Oana Elena, Aurora Victoria, Roxana M.

Pagina 71 din 82


Anexele lucrării:

Instrumentul de lucru:

Universitatea de Vest din Timişoara

Facultatea de Sociologie şi Psihologie

Catedra de Sociologie şi Antropologie

Test sociometric numărul:.........

Salut, sunt Valentina Scutaşu, studentă la Facultatea de Sociologie şi Psihologie din

cadrul Universităţii de Vest din Timişoara şi împreună cu colegii mei realizăm un studiu

despre grupul vostru de colegi (de clasă).

Vă garantăm confidenţialitatea datelor şi vă rugăm să fiţi cât mai sinceri şi spontani în

răspunsurile date.

SET 1: Solidaritate Mecanică/Solidaritate Organică- instituţie şcolară

Q1. Enumeraţi trei colegi cu care aţi colaborat pentru realizarea unui proiect şcolar

(referat pe grupă, lucrare de laborator, etc).

a.___________________________________________

b.___________________________________________

c.___________________________________________

Q2. Enumeraţi trei colegi de cu care v-aţi fi dorit să realizaţi un proiect şcolar (referat

pe grupă, lucrare de laborator, etc).

a.___________________________________________

b.___________________________________________

c.___________________________________________

Q3. Enumeraţi trei colegi cu care nu aţi dori să realizaţi un proiect şcolar (referat pe

grupă, lucrare de laborator, etc)

a.___________________________________________

b.___________________________________________

c.___________________________________________

Pagina 72 din 82


Q4. Enunţaţi care sunt criteriile după care vă selectaţi un coleg pentru a deveni

parteneri într-un proiect didactic.

a.___________________________________________

b.___________________________________________

c.___________________________________________

Q5. Enunţaţi care sunt criteriile după care vă selectaţi colegii cu care nu aţi dori să

deveniţi parteneri într-un proiect didactic.

a.___________________________________________

b.___________________________________________

c.___________________________________________

SET 2: Solidaritate Mecanică/Solidaritate Organică- timp liber

Q6. Enumeraţi trei colegi cu care aţi dori să realizaţi o activitate extraşcolară (acţiuni

civice şi de voluntariat, participări la diferite evenimente, cluburi, etc)

a.___________________________________________

b.___________________________________________

c.___________________________________________

Q7. Enumeraţi trei colegi cu care nu aţi dori să realizaţi o activitate extraşcolară

(acţiuni civice şi de voluntariat, participări la diferite evenimente, cluburi, etc)

a.___________________________________________

b.___________________________________________

c.___________________________________________

Q8. Enumeraţi trei colegi împreună cu care aţi dori să realizaţi o petrecere surpriză

pentru un alt coleg?

a.___________________________________________

b.___________________________________________

c.___________________________________________

Q9. Care ar fi acel coleg despre care consideraţi că merită a se organiza o petrecere

surpriză?

a.___________________________________________

Pagina 73 din 82


b.___________________________________________

c.___________________________________________

Q10. Enunţaţi care sunt criteriile după care vă selectaţi un coleg pentru a deveni

parteneri în organizarea timpului tău liber.

a.___________________________________________

b.___________________________________________

c.___________________________________________

Q11. Enunţaţi care sunt criteriile după care vă selectaţi colegii cu care nu aţi dori să

deveniţi parteneri în organizarea timpului tău liber.

a.___________________________________________

b.___________________________________________

c.___________________________________________

Datele factuale solicitate mai jos au două scopuri:

verificarea operatorului de teren dacă a aplicat corect acest test sociometric

prelucrarea statistică completă a datelor culese, printr-un program specialza

Numele Prenumele Clasa Scoala Localitatea

Vârsta Sexul Telefon Adresă maill Adresă

domiciliu

Vă mulţumesc!

Indicele testului sociometric (activităţi şcolare)

Tabelul

statistic ce

oferă o

„contabilitate

nume si prenume intender activitati scolare

Pagina 74 din 82


primară” a

obţiunilor

elevilor

privind

intenţia de a

colabora cu un

coleg sau altul

în vederea

realizării unui

proiect

didactic/şcolar:

nr crt

Da nu Da- Nu

1 Atănăsoiaie Marcel Tiberiu 2 2 0

2 Barbu Vlad Andrei 1 14 -13

3 Bidiviu Călin Filip 4 0 4

4 Bănuţ Andreea Loredana 5 2 3

5 Botea Laura Patricia 3 0 3

6 Crăciun Claudia 0 7 -7

7 Diaconu Oana Elena 4 6 -2

8 Gaiţă Loredana Codruţa 10 0 10

9 Gherghe Lucian 5 0 5

10 Grozăvescu Răzvan 2 0 2

11 Ivaşcu Andreea 5 0 5

12 Lazăr Murina Andreea 3 3 0

13 Leuşcă Ioana 0 0 0

14 Lifa Aurora Vistoria 2 5 -3

15 Moroşanu Diana Roxana 2 3 -1

16 Morariu Ramona 4 3 1

17 Nan Roxana Daniela 0 8 -8

18 Neagoie Flavia Andreea 8 0 8

19 Pătru Anita Oana 0 0 0

20 Petnehazi Tiberiu Robert 7 0 7

Pagina 75 din 82


21 Răducanu Cosmin Gabriel 1 4 -3

22 Salaci Cristina Adelina 0 4 -4

23 Silică Claudia Nicoleta 5 1 4

24 Tilca Rosalia Alina 0 8 -8

25 Tânjală Andrei Ioan 3 2 1

26 Ţăran Amalia Ioana 3 0 3

27 Vas Aura Alexandra 2 8 -6

28 Veclenţ Georgiana Cristina 3 1 2

99 Opţiuni neeprimate 0 3 -3

84 84 0


ei şi le-au exprimat, privind colaborarea cu colegii lor în ceea ce priveşte activitatea lor

şcolară.

Pagina 76 din 82


Indicele testului sociometric (activităţi extraşcolare)

Tabelul

statistic ce

oferă o

„contabilitate

primară” a

obţiunilor

elevilor

privind

intenţia de a

colabora cu un

coleg sau altul

în vederea

nume si prenume intender timp liber

da nu Da- Nu

Pagina 77 din 82


realizării unui

proiect

didactic/şcolar:

nr crt

1 Atănăsoiaie Marcel Tiberiu 1 3 -2

2 Barbu Vlad Andrei 1 5 -4

3 Bidiviu Călin Filip 3 2 1

4 Bănuţ Andreea Loredana 1 2 -1

5 Botea Laura Patricia 3 0 3

6 Crăciun Claudia 0 11 -11

7 Diaconu Oana Elena 5 3 2

8 Gaiţă Loredana Codruţa 11 0 11

9 Gherghe Lucian 0 0 0

10 Grozăvescu Răzvan 5 0 5

11 Ivaşcu Andreea 5 3 2

12 Lazăr Murina Andreea 1 12 -11

13 Leuşcă Ioana 4 0 4

14 Lifa Aurora Vistoria 2 4 -2

15 Moroşanu Diana Roxana 2 3 -1

16 Morariu Ramona 7 0 7

17 Nan Roxana Daniela 0 7 -7

18 Neagoie Flavia Andreea 6 0 6

19 Pătru Anita Oana 2 1 1

20 Petnehazi Tiberiu Robert 3 0 3

21 Răducanu Cosmin Gabriel 1 0 1

22 Salaci Cristina Adelina 2 7 -5

23 Silică Claudia Nicoleta 4 2 2

24 Tilca Rosalia Alina 0 6 -6

25 Tânjală Andrei Ioan 4 1 3

26 Ţăran Amalia Ioana 6 2 4

27 Vas Aura Alexandra 0 2 -2

28 Veclenţ Georgiana Cristina 3 1 2

99 Opţiuni neeprimate 2 7 -5

Pagina 78 din 82



ei şi le-au exprimat, privind colaborarea cu colegii lor în ceea ce priveşte activitatea lor

şcolară.

Pagina 79 din 82


Lista elevilor respondenţi:

nr crt nume si prenume

1 Atănăsoiaie Marcel Tiberiu

2 Barbu Vlad Andrei

3 Bidiviu Călin Filip

4 Bănuţ Andreea Loredana

5 Botea Laura Patricia

6 Crăciun Claudia

7 Diaconu Oana Elena

8 Gaiţă Loredana Codruţa

9 Gherghe Lucian

Pagina 80 din 82


10 Grozăvescu Răzvan

11 Ivaşcu Andreea

12 Lazăr Murina Andreea

13 Leuşcă Ioana

14 Lifa Aurora Vistoria

15 Moroşanu Diana Roxana

16 Morariu Ramona

17 Nan Roxana Daniela

18 Neagoie Flavia Andreea

19 Pătru Anita Oana

20 Petnehazi Tiberiu Robert

21 Răducanu Cosmin Gabriel

22 Salaci Cristina Adelina

23 Silică Claudia Nicoleta

24 Tilca Rosalia Alina

25 Tânjală Andrei Ioan

26 Ţăran Amalia Ioana

27 Vas Aura Alexandra

28 Veclenţ Georgiana Cristina

Pagina 81 din 82


Resurse de documentare:

În cadrul studiului de faţă am folosit atât resurse digitale, reunitw în domeniul de

webgrafie, cât şi resurse tipărite, reunite în arealul bibliografie recomandate.

Pagina 82 din 82

http://www.tocilar.ro/

Diploma - Www.tocilar.ro

Documents

Transcript of Diploma - Www.tocilar.ro