TARA ROMANEASCA

Secolul al XIV-lea[modificare | modificare sursă]

Basarab I : a. 26 iulie 1324 - între p. 1 septembrie 1351 și a. 31 august 1352 (6860) Nicolae Alexandru : între p. 1 septembrie 1351 și a. 31 august 1352 (6860) - 16 noiembrie

1364 Vladislav I : p. 16 noiembrie 1364 - cca. 1376 (a. 19 iunie 1376 - a. 7 iunie 1377) Radu I : a. 7 iunie 1377 - începutul lui 1385 (1385 [6893] între 1 ianuarie și 31 august) Dan I : între 1 ianuarie și 31 august 1385 (6893) - 23 septembrie 1386 Mircea cel Bătrân : p. 23 septembrie 1386 - 31 ianuarie 1418 Vlad I : a. 21 martie 1396 - între a. 6 decembrie 1396 și a. 24 ianuarie-31 ianuarie 1397

Secolul al XV-lea[modificare | modificare sursă]

Mihail I : p. 31 ianuarie 1418 - a. 26 mai 1420. A fost și asociat la domnie cu tatăl său Mircea cel Bătrân între a. 27 decembrie 1391 și 31 ianuarie 1418

Radu Praznaglava : p. 26 mai 1420 - a. 23 octombrie 1422 Dan al II-lea : a. 23 octombrie 1422 - sfârșitul lui 1426 (a. 24 ianuarie 1427) Radu Praznaglava : sfârșitul lui 1426 (a. 24 ianuarie 1427) - a. 6 aprilie 1427 /decedat în

1428 (?) Dan al II-lea : a. 6 aprilie 1427 - între 30 ianuarie și 14 iunie 1431 Alexandru I Aldea : a. 14 iunie 1431 - p. 17 noiembrie 1436 Vlad Dracul : a. 20 ianuarie 1437 - între 3 iulie și septembrie 1442 Basarab al II-lea : a. septembrie 1442 - a. 24 aprilie 1444 Vlad Dracul : a. 24 aprilie 1444 - între 23 noiembrie și 4 decembrie 1447 /decedat a. 16

decembrie 1447 Vladislav al II-lea : p. 4 decembrie 1447 - între 15 aprilie și cca. 3 iulie 1456 /decedat 20

august 1456 Vlad Țepeș : a. 17 octombrie-19 octombrie 1448 - începutul lui noiembrie (p. 31

octombrie) 1448 Vlad Țepeș : a. 3 iulie 1456 - a. 26 noiembrie 1462 Radu cel Frumos : a. 15 august 1462 - 23 noiembrie 1473 Basarab Laiotă cel Bătrân : 24 noiembrie 1473 - 23 decembrie 1473 Radu cel Frumos : 23 decembrie 1473 - a. 10 august 1474 Basarab Laiotă cel Bătrân : a. 10 august 1474 - p. 4 septembrie 1474 Radu cel Frumos : p. 4 septembrie 1474 - 1 octombrie-4 octombrie (5 octombrie) 1474 Basarab Laiotă cel Bătrân : 1 octombrie-4 octombrie (5 octombrie) 1474 - 20 octombrie

1474 Basarab cel Tânăr Țepeluș : 20 octombrie 1474 - <noiembrie-decembrie> (a. 10 ianuarie

1475 Radu cel Frumos : <noiembrie-decembrie> (a. 10 ianuarie 1475 - a. 1 iunie 1475 /decedat

în vara sau toamna lui 1475 Basarab Laiotă cel Bătrân : a. 1 iunie 1475 - a. 8 noiembrie 1476

Vlad Țepeș : p. 7 octombrie-a. 8 noiembrie 1476 - a. 10 ianuarie 1477 Basarab Laiotă cel Bătrân : a. 10 ianuarie 1477 - a. 10 decembrie 1480 /decedat a. 22

decembrie 1480 Basarab cel Tânăr Țepeluș : a. 9 ianuarie 1478 - iunie 1480 Mircea al II-lea : p. 1 iunie 1480 - a. 7 noiembrie 1480 Basarab cel Tânăr Țepeluș : a. 7 noiembrie 1480 - 8 iulie 1481 Vlad Călugărul : p. 8 iulie 1481 - a. 16 august 1481 Basarab cel Tânăr Țepeluș - a. 16 august 1481 - între 23 martie și 13 iulie 1482 Vlad Călugărul : a.13 iulie 1482 - p. 8 septembrie 1495 /asociat la domnie fiul său „Io

Vlad Voievod”, înainte de 31 iulie 1487 - a. 4 februarie 1488, apoi asociat la domnie al doilea fiu al său „Radu Voievod” (cel Mare) înainte de 29 august 1492

Secolul al XVI-lea[modificare | modificare sursă]

Radu cel Mare : p. 8 septembrie 1495 - p. 23 aprilie 1508 Mihnea cel Rău : între 23 aprilie și 9 mai 1508 - între 12 octombrie și 29 octombrie 1509 Mircea al III-lea : a. 29 octombrie 1509 - cca 26 ianuarie 1510 Vlad cel Tânăr : a. 26 ianuarie 1510 - 23 ianuarie 1512 Neagoe Basarab : decembrie 1511/ a. 8 februarie 1512 - 15 septembrie 1521 Teodosie : p. 15 septembrie 1521 - între 7 ianuarie și 22 ianuarie 1522 Vlad Călugărul : p. 27 septembrie 1521 - între 14 octombrie și 25 octombrie 1521 Radu de la Afumați : între 7 ianuarie și 22 ianuarie 1522/ a. 22 ianuarie 1522 - a. 24

aprilie 1522 Stăpânirea lui Mehmed bei de Nicopol: a. 24 aprilie 1522 - p. 22 iunie 1522 Radu de la Afumați : p. 22 iunie 1522 - între 4 august și 15 august 1522 Stăpânirea lui Mehmed bei de Nicopol: între 4 august și 15 august 1522 - p. 16 octombrie

1522 Radu de la Afumați : p. 16 octombrie 1522 - a. 25 aprilie 1523 Vladislav al III-lea : a. 14 aprilie 1523 - a. 19 octombrie 1523 Radu Bădica : a. 19 octombrie 1523 - între 19 ianuarie și 27 ianuarie 1524 Radu de la Afumați : a. 27 ianuarie 1524 - între 9 martie și 20 martie 1524 Vladislav al III-lea : a. 20 martie 1524 - a. 18 septembrie 1524 Radu de la Afumați : a. 18 septembrie 1524 - 2 ianuarie 1529 Vladislav al III-lea : a. 19 aprilie 1525 - p. 18 august 1525 Basarab al VI-lea - a. 6 ianuarie 1529 - a. 5 februarie 1529 Locotenență domnească (Neagoe vornicul din Periș, Drăgan postelnic din Merișani-

Bucșani ș.a.)- a. 5 februarie 1529 - a. 27 martie 1529 Moise Vodă : 16 februarie 1529/ a. 27 martie 1529 - între 22 mai și 4 iunie 1530 Vlad Înecatul : cca 4 iunie 1530 - p. 18 septembrie 1532 Vlad Vintilă : p. 18 septembrie 1532 - între 10 iunie și 13 iunie 1535 Radu Paisie : a. 15 iunie 1535 - p. 24 februarie 1536 Barbu Neagoe (Barbu Basarab) [Barbu al III-lea Craiovescu - Banul Mărăcine]: p. 24

februarie 1536 - a. 18 aprilie 1536 Radu Paisie : a. 18 aprilie 1536 - între 27 mai și 2 iunie 1539 /asociat la domnie fiul cel

mare, Marcu voievod, a. 10 iunie 1537/ Șerban din Izvorani : p. 2 iunie 1539 - a. 19 iulie 1539

Radu Paisie : a. 19 iulie 1539 - între 27 aprilie și 5 mai 1544 /asociat la domnie Marcu voievod, până după 13 ianuarie 1543/ /asociat la domnie Vlad voievod, al doilea fiu, p. 1 septembrie 1543/

Laiotă Basarab : p. 27 aprilie 1544 - a. 2 iunie 1544 Radu Paisie : a. 2 iunie 1544 - a. 29 februarie 1545 Mircea Ciobanul : a. 24 ianuarie 1545/ între 25 februarie și 2 martie 1545 - 15 noiembrie

1552 Radu Ilie : 15 noiembrie 1552 - a. 11 mai 1553 Mircea Ciobanul : între 7 mai și 11 mai 1553 - a. 11 martie 1554 Pătrașcu cel Bun : 26 februarie 1554/ a. 12 martie 1554 - 24 decembrie 1557 Mircea Ciobanul : 14 ianuarie 1558/ 25 ianuarie 1558 - 25 septembrie 1559 Petru cel Tânăr : 26 septembrie 1559 - 31 mai 1568 Alexandru al II-lea Mircea : 7 iunie 1568/ a. 11 iulie 1568 - 14 aprilie 1574 Vintilă : cca 21 aprilie 1574 - cca 3 mai 1574 Alexandru al II-lea Mircea : cca 4 mai 1574 - 27 septembrie/28 septembrie 1577 /asociat

la domnie fiul său Mihnea între iulie-august 1574 și septembrie 1577/ Mihnea Turcitul : 29 iulie 1577/ p. 27 septembrie/28 septembrie 1577 - între 15 iulie și 23

iulie 1583 st. v. Petru Cercel : 13 iunie/23 iunie 1583/ /locotenență domnească a. 15 iulie/25 iulie 1583 -

28 august/7 septembrie 1583/ - 29 august/8 septembrie 1583 - 6 aprilie/16 aprilie 1585 Mihnea Turcitul : 20 martie/30 martie 1585/ /locotenență domnească a. 26 martie/4 aprilie

1585 - 20 mai/30 mai 1585/ - 20 mai/30 mai 1585 - p. 8 februarie/18 februarie 1591 Mihnea Turcitul : a. 5 mai/15 mai 1591 - p. 22 mai/1 iunie 1591 Ștefan Surdul : a. 24 aprilie/4 mai 1591/ a. 1 iunie/11 iunie 1591 - a. 29 octombrie/8

noiembrie 1592 Alexandru cel Rău : a. 8 iulie/18 iulie 1592/ a. 29 octombrie/8 noiembrie 1592 - a. 22

august/1 septembrie 1593 Mihai Viteazul : 2 septembrie/12 septembrie 1593/ /locotenență domnească p. 2

septembrie/12 septembrie 1593 - a. 15 octombrie/25 octombrie 1593/ - a. 15 octombrie/25 octombrie 1593 - cca. 20 noiembrie/30 noiembrie 1600

Nicolae Pătrașcu : p. 14 noiembrie/24 noiembrie 1599 - 2 septembrie/12 septembrie 1600

Secolul al XVII-lea[modificare | modificare sursă]

Simion Movilă : noiembrie 1600 - iunie 1601 Locotenență domnească (Radu, Preda și Stroe Buzescu, Stoica postelnic din Strâmba,

Andronie vistier și Radu postelnic din Cepturaia): iulie - septembrie 1601 Radu Șerban : octombrie 1601 Simion Movilă : octombrie 1601 - iulie 1602 Radu Mihnea : noiembrie 1601 - martie 1602 Radu Șerban : iulie 1602 - decembrie 1610 Gabriel Báthory : ianuarie - martie 1611 Radu Mihnea : aprilie - mai 1611 Radu Șerban : mai - septembrie 1611 Radu Mihnea : iulie 1611 - iulie 1616

Locotenență domnească (Nica fost mare logofăt de Corcova, Stoica vistier din Strâmba, Lupu paharnic Mehedințeanul, Papa vistier Greceanu, Necula armaș, Dumitrașcu postelnic, apoi Enache mare ban, Vintilă mare logofăt din Clătești, Cârstea fost mare vornic și Nica fost mare logofăt): iulie - septembrie 1616

Alexandru Iliaș : octombrie 1616 - iunie 1618 Locotenență domnească (Lupu Mehedințeanul): iunie - iulie 1618 Gavril Movilă : august 1618 - iulie 1620 Radu Mihnea : august 1620 - august 1623 Alexandru Coconul : august 1623 - octombrie 1627 Locotenență domnească: octombrie 1627 - ianuarie 1628 Alexandru Iliaș : ianuarie 1628 - octombrie 1629 Leon Tomșa : decembrie 1629 - iulie 1632 Radu Iliaș : iulie - septembrie 1632 Matei Basarab : octombrie 1632 - aprile 1654 Constantin Șerban : p. 9/19 aprilie 1654 - februarie 1658 Mihnea al III-lea Radu : martie 1658 - noiembrie 1659 Gheorghe Ghica : noiembrie 1659 - mai 1660 Constantin Șerban : mai - iunie 1660 Gheorghe Ghica : mai - septembrie 1660 Grigore I Ghica : decembrie 1660 - noiembrie 1664 Radu Leon : februarie 1665 - martie 1669 Antonie din Popești : aprilie 1669 - ianuarie 1672 Căimăcămie (Radu logofăt Crețulescu, Gheorghe fost mare ban Băleanu): ianuarie -

aprilie 1672 Grigore I Ghica : aprilie 1672 - noiembrie 1673 Gheorghe Duca : decembrie 1673 - noiembrie 1678 Căimăcămie (Badea mare vornic Băleanu, Hujea mare vistiernic Kavydi din Popești):

noiembrie 1678 - ianuarie 1679 Șerban Cantacuzino : ianuarie 1679 - 29 octombrie/8 noiembrie 1688 Constantin Brâncoveanu : 29 octombrie/8 noiembrie 1688 - aprilie 1714

Secolul al XVIII-lea[modificare | modificare sursă]

Ștefan Cantacuzino : aprilie 1714 - ianuarie 1716 Nicolae Mavrocordat : decembrie 1715 - noiembrie 1716 Ioan Mavrocordat : noiembrie 1716 - 23 februarie/6 martie 1719 Nicolae Mavrocordat : martie 1719 - 3/14 septembrie 1730 Constantin Mavrocordat : octombrie - noiembrie 1730 Mihai Racoviță : ianuarie - octombrie 1731 Constantin Mavrocordat : octombrie 1731 - mai 1733 Grigore al II-lea Ghica : mai 1733 - noiembrie 1735 Constantin Mavrocordat : noiembrie 1735 - septembrie 1741 Mihai Racoviță : septembrie 1741 - iulie 1744 Constantin Mavrocordat : iulie 1744 - februarie 1748 Căimăcămie (Mitropolitul, banul Grecianu, vornicul Dudescu, Antonachi vistier,

Fierăscu vistier): februarie - aprilie 1748

Grigore al II-lea Ghica : aprilie 1748 - 23 august/3 septembrie 1752 Matei Ghica : septembrie 1752 - iunie 1753 Constantin Racoviță : iunie 1753 - februarie 1756 Constantin Mavrocordat : februarie 1756 - august 1758 Scarlat Ghica : august 1758 - iunie 1761 Constantin Mavrocordat : iunie 1761 - martie 1763 Constantin Racoviță : martie 1763 - 26 ianuarie/6 februarie 1764 Ștefan Racoviță : 26 ianuarie/6 februarie 1764 - august 1765 Scarlat Ghica : august 1765 - 2/13 decembrie 1766 Alexandru Scarlat Ghica : p. 2/13 decembrie 1766 - octombrie 1768 Grigore al III-lea Ghica : octombrie 1768 - noiembrie 1769 Stăpânirea militară rusească: noiembrie 1769 - mai 1770 Manole Giani Ruset : mai - noiembrie 1770 Stăpânirea militară rusească: noiembrie 1770 - octombrie 1774 Alexandru Ipsilanti : septembrie 1774 - ianuarie 1782 Nicolae Caragea : ianuarie 1782 - iulie 1783 Mihai Suțu : iulie 1783 - martie 1786 Nicolae Mavrogheni : martie 1786 - iunie 1790 Stăpânirea militară austriacă: noiembrie 1789 - iulie 1791 Mihai Suțu : martie 1791 - decembrie 1792 Alexandru Moruzi : ianuarie 1793 - august 1796 Alexandru Ipsilanti : septembrie 1796 - noiembrie 1797 Constantin Hangerli : noiembrie 1797 - 18 februarie/1 martie 1799 Alexandru Moruzi : martie 1799 - octombrie 1801

Secolul al XIX-lea[modificare | modificare sursă]

Mihai Suțu : octombrie 1801 - mai 1802 Căimăcămie (Alexandru Suțu, domn al Moldovei): iunie - august 1802 Constantin Ipsilanti : august 1802 - august 1806 Alexandru Suțu : august - octombrie 1806 Constantin Ipsilanti : octombrie 1806 - mai 1807 (considerat domn și în Moldova sub

autoritate rusească) Stăpânirea militară rusească: decembrie 1806 - octombrie 1812 Constantin Ipsilanti : iulie - august 1807 (considerat domn și în Moldova sub autoritate

rusească) Generalul rus Prozorovski: august 1807 - februarie 1808 Caimăcămie: februarie - septembrie 1808 Comitetul de cinci: septembrie 1808 - martie 1809 Generalul rus Engelhardt, vicepreședinte al divanului: martie 1809 - octombrie 1812 Ioan Caragea : octombrie 1812 - septembrie 1818 Alexandru Suțu : noiembrie 1818 - 19/31 ianuarie 1821 Conducerea lui Tudor Vladimirescu martie - 14/26 mai 1821 Stăpânire turcească: mai 1821 - iunie 1822 Grigore al IV-lea Ghica : septembrie 1822 - aprilie 1828

Stăpânirea militară rusească: mai 1828 - aprilie 1834 (Generalul Pahlen: februarie 1828 - noiembrie 1829, Generalul Pavel Kiseleff: noiembrie 1829 - aprilie 1834)

Alexandru Dimitrie Ghica : aprilie 1834 - octombrie 1842 Gheorghe Bibescu : decembrie 1842 - iunie 1848 Guvernul revoluționar provizoriu : 14/26 iunie - 28 iunie/8 iulie 1848 Căimăcămie: 28 iunie/8 iulie - 30 iunie/12 iulie 1848 Guvernul revoluționar provizoriu : 30 iunie/12 iulie - 12 iulie/9 august 1848 Locotenență domnească (Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Golescu, Christian Tell): iulie -

septembrie 1848 Căimăcămie (Constantin Cantacuzino): septembrie 1848 - iunie 1849 Barbu Știrbei : iunie 1849 - octombrie 1853 Stăpânirea militară rusească: octombrie 1853 - iulie 1854 Stăpânirea turcească: iulie - august 1854 Stăpânirea austriacă: august 1854 - martie 1856 Barbu Știrbei : septembrie 1854 - iunie 1856 Căimăcămie (Alexandru Dimitrie Ghica): iunie 1856 - octombrie 1858 Căimăcămie (Emanoil Băleanu, Ioan Manu, Ioan Filipescu): octombrie 1858 - 24

ianuarie/5 februarie 1859 Alexandru Ioan Cuza : 24 ianuarie/5 februarie 1859 - 11/23 februarie 1866

MOLDOVA

Secolul al XIV-lea[modificare | modificare sursă]

Dragoș - cca. 1347 - cca. 1354 Sas - cca. 1354 - cca. 1363 Bogdan I - 1363 (între p. 24 iunie 1360 și a. 2 februarie 1365) - 1367 spre sfârșit (a. 29

iunie 1368) Petru I (fiul lui Ștefan) - 1367 spre sfârșit - p. iulie 1368 Lațcu - p. iulie 1368 - 1375 Petru al II-lea (fiul Margaretei [Mușata]) - 1375 - decembrie 1391 Roman I - a. martie 1392 - decembrie 1394 Ștefan I - decembrie 1394 - a. 28 noiembrie 1399 Iuga Ologul - a. 28 noiembrie 1399 - a. 29 iunie 1400

Secolul al XV-lea[modificare | modificare sursă]

Alexandru cel Bun - a. 29 iunie 1400 - 1 ianuarie 1432 Iliaș - 1 ianuarie 1432 - septembrie 1433 Ștefan al II-lea - septembrie 1433 - 4 august 1435 Iliaș - 4 august 1435 - 8 martie 1436 Iliaș și Ștefan al II-lea - p. 8 martie 1436 - p. 1 august 1442 Ștefan al II-lea - p. 1 august 1442 - 13 iulie 1447 Roman al II-lea - 13 iulie 1447 - a. 22 august 1447 Petru al III-lea - a. 22 august 1447 - p. 23 decembrie 1447 Roman al II-lea - p. 23 decembrie 1447 - între p. 23 februarie și a. 5 aprilie 1448 Petru al III-lea - a. 5 aprilie 1448 - p. 10 octombrie 1448 Guvernarea lui „Ciubăr Vodă" (Csupor de Monoszló) - p. 10 octombrie 1448 - a. sfârșitul

lui decembrie 1448 Alexăndrel (Alexandru al II-lea) - a. sfârșitul lui decembrie 1448 - 12 octombrie 1449 Bogdan al II-lea - 12 octombrie 1449 - 15 octombrie 1451 Petru Aron - 15 octombrie 1451 - a. 24 februarie 1452 Alexăndrel - a. 24 februarie 1452 - 22 august 1454 Petru Aron - a. 25 august 1454 - între 8 decembrie și 8 februarie 1455 Alexăndrel - a. 8 februarie 1455 - 25 martie 1455 Petru Aron - 25 martie 1455 - 12 aprilie 1457 Ștefan cel Mare - 12 aprilie 1457 - 2 iulie 1504

Secolul al XVI-lea[modificare | modificare sursă]

Bogdan al III-lea - 30 iunie 1504 - 22 aprilie 1517 Ștefăniță - 22 aprilie 1517 - 14 ianuarie 1527

Petru Rareș - 20 ianuarie 1527 - 14 septembrie 1538 Ștefan Lăcustă - 21 septembrie 1538 - cca 20 decembrie 1540 Alexandru Cornea - cca 21 decembrie 1540 - 9 februarie sau 16 februarie 1541 Petru Rareș - a. 9 februarie 1541 - 2 septembrie/3 septembrie 1546 Iliaș Rareș - 3 septembrie 1546 - 30 mai 1551 Ștefan Rareș - a. 24 mai 1551 - 1 septembrie 1552 Ioan Joldea - a. între 4 septembrie și 12 septembrie 1552: două sau trei zile Alexandru Lăpușneanu - între 4 septembrie și 12 septembrie 1552 - p. 30 noiembrie 1561 Despot Vodă - 18 noiembrie 1561 - 9 noiembrie 1563 Ștefan Tomșa - 9 august 1563 - între 20 februarie și 4 martie 1564 Alexandru Lăpușneanu - între 20 februarie și 10 martie 1564 - 9 martie 1568 Bogdan Lăpușneanu - 9 martie 1568 - a. 15 februarie 1572 Ioan Vodă cel Viteaz - a. 15 februarie 1572 - 11 iunie 1574 Petru Șchiopul - p. 11 iunie 1574 - a. 18 noiembrie 1577 Ioan Potcoavă - 18 noiembrie 1577 - între 28 decembrie și 30 decembrie 1577 Petru Șchiopul - 31 decembrie 1577 - a. 9 februarie 1578 Alexandru Potcoavă - a. 9 februarie 1578 - 12 martie/13 martie 1578 Petru Șchiopul - 13 martie 1578 - 2 decembrie 1579 Iancu Sasul - p. 9 decembrie 1579 - 2 septembrie-5 septembrie 1582 Petru Șchiopul - 17 octombrie 1582 - 9 august/19 august 1591 Locotenență domnească - 19 septembrie/29 septembrie 1591 - a. 16 decembrie/26

decembrie 1591 Aron Vodă - a. 16 decembrie/26 decembrie 1591 - a. 15 iunie/25 iunie 1592 Petru Cazacul - <sfârșitul lui iulie sau începutul lui august 1592 st.n> - 4 octombrie/14

octombrie 1592 Aron Vodă - 8 octombrie/18 octombrie 1592 - 25 aprilie/5 mai 1595 Ștefan Răzvan - între 26 aprilie/6 mai și 2 mai/12 mai 1595 - p. 22 august/1 septembrie

1595 Ieremia Movilă - august 1595 - mai 1600 Mihai Viteazul - 6 mai/16 mai 1600 - mijlocul lui septembrie 1600, st.n.

Secolul al XVII-lea[modificare | modificare sursă]

Ieremia Movilă : septembrie 1600 - 30 iunie/10 iulie 1606 Constantin Movilă : p. 30 iunie/10 iulie - iulie 1606 Simion Movilă : iulie 1606 - 14/24 septembrie 1607 Mihail Movilă : p. 14/24 septembrie - începutul lui octombrie 1607 Constantin Movilă : octombrie 1607 Mihail Movilă : octombrie - decembrie 1607 Constantin Movilă : decembrie 1607 - decembrie 1611 Ștefan Tomșa al II-lea : ianuarie 1612 - noiembrie 1615 Alexandru Movilă : noiembrie 1615 - iulie 1616 Radu Mihnea : iulie 1616 - februarie 1619 Gaspar Graziani : februarie 1619 - 10/20 septembrie 1620 Alexandru Iliaș : p. 10/20 septembrie 1620 - septembrie 1621 Ștefan Tomșa al II-lea : octombrie 1621 - septembrie 1623

Radu Mihnea : septembrie 1623 - 13/23 ianuarie 1626 Miron Barnovschi : p. 13/23 ianuarie 1626 - august 1629 Alexandru Coconul : septembrie 1629 - aprilie 1630 Moise Movilă : aprilie 1630 - decembrie 1631 Alexandru Iliaș : decembrie 1631 - aprilie 1633 Miron Barnovschi : aprilie - 22 iunie/2 iulie 1633 Moise Movilă : 25 iunie/5 iulie 1633 - aprilie 1634 Vasile Lupu : aprilie 1634 - aprilie 1653 Gheorghe Ștefan : aprilie 1653 Vasile Lupu : mai - iulie 1653 Gheorghe Ștefan : iulie 1653 - martie 1658 Gheorghe Ghica : martie 1658 - noiembrie 1659 Constantin Șerban : octombrie - noiembrie 1659 Ștefăniță Lupu : noiembrie 1659 - ianuarie 1661 Constantin Șerban : ianuarie - februarie 1661 Ștefăniță Lupu : februarie - 19/29 septembrie 1661 Eustratie Dabija : p. 19/29 septembrie 1661 - 11/21 septembrie 1665 Căimăcămie: octombrie - noiembrie 1665 Gheorghe Duca : noiembrie 1665 - mai 1666 Iliaș Alexandru : mai 1666 - noiembrie 1668 Gheorghe Duca : decembrie 1668 - decembrie 1671 Mihalcea Hâncu : decembrie 1671 - ianuarie 1672 Gheorghe Duca : ianuarie - august 1672 Ștefan Petriceicu : august 1672 - noiembrie 1673 Dumitrașcu Cantacuzino : noiembrie 1673 - ianuarie 1674 Ștefan Petriceicu : februarie 1674 Dumitrașcu Cantacuzino : februarie 1674 - noiembrie 1675 Antonie Ruset : noiembrie 1675 - noiembrie 1678 Gheorghe Duca : decembrie 1678 - noiembrie 1683 Ștefan Petriceicu : noiembrie 1683 - martie 1684 Dumitrașcu Cantacuzino : aprilie 1684 - mai 1685 Căimăcămie (Ion Racoviță vornicul): mai - iunie 1685 Constantin Cantemir : mai 1685 - 16/26 martie 1693 Dimitrie Cantemir : 18/28 martie - aprilie 1693 Constantin Duca : mai 1693 - decembrie 1695 Căimăcămie (Tudosie Dubău logofăt, Bogdan hatmanul, Iordache Ruset vistiernic):

decembrie 1695 - ianuarie 1696 Antioh Cantemir : ianuarie 1696 - septembrie 1700

Secolul al XVIII-lea[modificare | modificare sursă]

Constantin Duca : septembrie 1700 - iunie 1703 Căimăcămie (Ioan Buhuș logofăt): iunie - septembrie 1703 Mihai Racoviță : septembrie 1703 - februarie 1705 Căimăcămie (Lupu Bogdan vornicul): februarie - martie 1705 Antioh Cantemir : martie 1705 - iulie 1707

Căimăcămie (Iordache Ruset vornicul, Ion Neculce spătar, Ilie Cantacuzino fost vistier, Ilie Catargiul vistier): iulie 1707

Mihai Racoviță : iulie 1707 - octombrie 1709 Căimăcămie (în frunte cu Ioan Buhuș logofăt): octombrie - decembrie 1709 Nicolae Mavrocordat : decembrie 1709 - noiembrie 1710 Căimăcămie (în frunte cu Iordache Ruset vornicul): noiembrie 1710 Dimitrie Cantemir : noiembrie 1710 - iulie 1711 Căimăcămie (Lupu Costachi vornic, Maxut postelnic, Antioh Jora hatman): august -

septembrie 1711 Căimăcămie (Ioan Mavrocordat): septembrie - noiembrie 1711 Nicolae Mavrocordat : noiembrie 1711 - decembrie 1715 Mihai Racoviță : decembrie 1715 - septembrie 1726 Căimăcămie (Constantin Costache spătar, Sandu Sturza ban): septembrie - octombrie

1726 Grigore al II-lea Ghica : octombrie 1726 - aprilie 1733 Constantin Mavrocordat : mai 1733 - noiembrie 1735 Grigore al II-lea Ghica : decembrie 1735 - septembrie 1739 Stăpânirea militară rusească (feldmareșalul Münich): septembrie - octombrie 1739 Grigore al II-lea Ghica : octombrie 1739 - septembrie 1741 Constantin Mavrocordat : septembrie 1741 - iulie 1743 Ioan Mavrocordat : iulie 1743 - aprilie 1747 Grigore al II-lea Ghica : aprilie 1747 - februarie 1748 Constantin Mavrocordat : februarie 1748 - august 1749 Căimăcămie (Iordache Stavrachi): august - decembrie 1749 Constantin Racoviță : decembrie 1749 - iunie 1753 Matei Ghica : iunie 1753 - februarie 1756 Constantin Racoviță : martie 1756 - martie 1757 Căimăcămie (Dumitrașcu Sturza spătar): martie 1757 Scarlat Ghica : martie 1757 - august 1758 Căimăcămie (Vidale): august 1758 Ioan Teodor Callimachi : august 1758 - mai 1761 Grigore Callimachi : mai 1761 - martie 1764 Grigore al III-lea Ghica : martie 1764 - ianuarie 1767 Grigore Callimachi : ianuarie 1767 - iunie 1769 Constantin Mavrocordat : iulie - 4/14 decembrie 1769 Stăpânirea militară rusească (feldmareșalul P. A. Rumianțev): septembrie 1769 -

ianuarie 1775 Grigore al III-lea Ghica : februarie 1775 - 1/12 octombrie 1777 Constantin Moruzi : p. 1/12 octombrie 1777 - mai 1782 Alexandru I Mavrocordat (Deli-bei): mai 1782 - ianuarie 1785 Alexandru al II-lea Mavrocordat (Firaris): ianuarie 1785 - decembrie 1786 Alexandru Vodă Ipsilanti : ianuarie 1787 - aprilie 1788 Stăpânirea militară austriacă: 1787 - iulie 1791 Manole Giani Ruset : iulie 1788 - martie 1789 Stăpânirea militară rusească: octombrie 1788 - martie 1792 Stăpânirea militară austriacă: noiembrie 1789 - iulie 1791

Alexandru Moruzi : martie 1792 - ianuarie 1793 Mihail Suțu : februarie 1793 - aprilie 1795 Alexandru Callimachi : mai 1795 - martie 1799 Constantin Ipsilanti : martie 1799 - iunie 1801

Secolul al XIX-lea[modificare | modificare sursă]

Alexandru Suțu : iunie 1801 - septembrie 1802 Căimăcămie (în frunte cu Iordache Canta logofăt): septembrie - octombrie 1802 Alexandru Moruzi : octombrie 1802 - august 1806 Scarlat Callimachi : august - octombrie 1806 Alexandru Moruzi : octombrie 1806 - martie 1807 Stăpânirea militară rusească (comandant general Michelson): noiembrie 1806 - mai

1812 Constantin Ipsilanti : decembrie 1806 - august 1807 (considerat domn în Moldova și în

Țara Românească, sub autoritate rusească) Alexandru Hangerli : martie - iulie 1807 Scarlat Callimachi : iulie 1807 - iunie 1810 (domn din partea turcilor, nu vine în

Moldova) Căimăcămie (Iordache Ruset-Roznovanu): decembrie 1806 Căimăcămie (Veniamin Costache): ianuarie 1807 - iulie 1812 Scarlat Callimachi : octombrie 1812 - septembrie 1819 Căimăcămie (Manu postelnic, Rizo postelnic): iunie - septembrie 1819 Mihai Suțu : septembrie 1819 - februarie 1821 Eteria condusă de Alexandru Ipsilanti: februarie - martie 1821 Căimăcămie (Veniamin Costache): martie - mai 1821 Căimăcămie (Ștefan Vogoride): toamna 1821 - iulie 1822 Stăpânirea turcească: mai 1821 - iulie 1822 Ioan Sandu Sturza : septembrie 1822 - aprilie 1828 Stăpânirea militară rusească: aprilie 1828 - aprilie 1834 (Generalul Pahlen: februarie

1828 - noiembrie 1829, Generalul Pavel Kiseleff: noiembrie 1829 - aprilie 1834) Vicepreședinți în Moldova: Minciaki, urmat de Mircovici Mihail Sturza : iulie 1834 - iunie 1849 Grigore Alexandru Ghica : august 1849 - octombrie 1853 Stăpânirea militară rusească: octombrie 1853 - septembrie 1854 Grigore Alexandru Ghica : octombrie 1854 - iunie 1856 Consiliul administrativ extraordinar: iulie 1856 Căimăcămie (Teodor Balș): iulie 1856 - 17 februarie/1 martie 1857 Căimăcămie (Nicolae Vogoride): februarie 1857 - octombrie 1858 Căimăcămie de trei (Ștefan Catargi înlocuit cu I. A. Cantacuzino,Vasile Sturdza ,

Anastasie Panu): octombrie 1858 - 5/17 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza : 5/17 ianuarie 1859 - 11/23 februarie 1866

Voievozi ai Transilvaniei[modificare | modificare sursă]

Înainte de secolul XI. sunt pomeniți în cronica Gesta Hungarorum următoarele conducători (în latină: dux).

Gelou /Gyalu/Gelu ; ? - 904 ; Conducătorul unei formațiuni statale cu populație blacă și slavă.[1]

„Gelou ducem blacorum. Gelou uero dux ultra siluanis...” —Gesta Hungarorum''

Tuhutum /Töhötöm/Tétény ; 904 - ?; Conducătorul tribului maghiar Keszi.

„Tvhutum uero et filius suus Horca...” —Gesta Hungarorum''

Horca /Horka/Harka[2]; ?; fiul lui Tuhutum Zombor gyula [3] ; ?; fiul lui Horka Prokuj gyula [3] ; înainte 953 - 1003; fiul lui Zombor. În urma unei confruntări cu regele maghiar

Ștefan I, Prokuj gyula este luat prizonier și dus în Ungaria.

Voievodatul Transilvaniei[modificare | modificare sursă]

Zoltán Erdőelvi ; c.1003 Mercurius , princeps Ultrasilvanus ; 1103, 1111 - 1113 Leustachius Rátót (Eustachius), voievod al Transilvaniei ; cca.1164 - 1176 Legforus (Szegfor) ; 1199 - 1200 Eth ; 1200 Gyula Kán ; 1201 - 1202 ; prima oară Nicolae ; 1201 - 1202 Benedict, fiul lui Conrad ; 1202 - 1206 ; prima oară Smaragdus Zsámboki ; 1206 - 1208 Benedict, fiul lui Conrad ; 1208 - 1209 ; a doua oară Mihail Kacsics ; 1209 - 1212 Berthold de Andechs-Meran , arhiepiscop de Calocea ; 1212 - 1213 Nicolae ; 1213 Gyula Kán ; 1213 - 1214 ; a doua oară Simion ; 1215 Ipoth (Ipolit) ; 1216 - 1217 Rafail (Rafain/Rafaion) ; 1217 - 1218 Neuka (Nevke/Leuka) ; 1219 - 1221 Paul, fiul lui Petru ; 1221 - 1222 Mihail Kacsics ; 1222 ; a doua oară Pósa Csáki , fiul lui Solum/Sólyom ; 1226- 1231 ; prima oară Gyula Rátót ; 1229 - 1233 ; fiul lui Leustachius Dionysius Tomaj ; 1233 - 1234 Serafin ; 1235

Andrei ; 1235 ; fiul lui Serafin Pósa Csáki , fiul lui Solum/Sólyom ; 1235- 1241 ; a doua oară Laurențiu Aba ; 1242 - 1252 Ștefan (Dux Transilvaniae) ; 1257 - 1258 ; fiul regelui Bela IV, prima oară Ernye Ákos , ban al Transilvaniei ; 1258 - 1261 Ștefan ; 1260 - 1270 ; a doua oară Ladislau I Kan ; 1261 - 1265 ; prima oară Nicolae Geregye ; 1265 - 1270 ; prima oară Matei Csáki ; 1270 - 1272 ; prima oară Nicolae Geregye ; 1272 - 1274 ; a doua oară Ioan Kőszegi ; 1273 Egidius Monoszló ; 1274 Matei Csáki ; 1274 - 1275 ; a doua oară Ugrinus Csáki ; 1275 ; prima oară Ladislau I Kan ; 1275 - 1276 ;a doua oară Ugrinus Csáki ; 1276 ; a doua oară Matei Csáki ; 1276 - 1277 ; a treia oară Nicolae Meggyesi din neamul Pok ; 1277 ; prima oară Finta Aba ; 1278 - 1280 Ștefan Merai ; 1280 Petru, fiul lui Dominic ; 1280 Lóránd Borsa ; 1282 ; prima oară Apor Péc ; 1283 - 1284 Lóránd Borsa ; 1284 - 1285 ; a doua oară Moise/Moyus Ákos ; 1287 - 1288 Lóránd Borsa ; 1288 - 1294 ; a treia oară Ladislau Kán al II-lea ; 1294 - 1315 Ladislau Kán al III-lea ; 1315 ; neconfirmat de rege Nicolae Meggyesi din neamul Pok ; 1315 - 1316 ; a doua oară Doja Debreceni ; 1318 - 1321 ; fiul lui Andrei Toma Szécsényi ; 1321 - 1342 Nicolae Sirokai ; 1342 - 1344 Ștefan Lackfi ; 1344 - 1350 Toma Gönyűi ; 1351 ; din neamul Csor Nicolae Raholcai Kont ; 1351 - 1356 Andrei Lackfi ; 1356 - 1359 Dionisie Lackfi ; 1359 - 1367 Nicolae Lackfi ; 1367 - 1368 Emeric Lackfi ; 1369 - 1372 Ștefan Lackfi al II-lea ; 1373 - 1376 ; fratele lui Emeric Ladislau Losonczi ; 1376 - 1391 Emeric Bebek I (Bubek) ; 1392 - 1393 Frank Szécsényi ; 1393 - 1395 Stibor de Stiboricz ; 1395 - 1401 ; prima oară Nicolae Csáki și Nicolae Marcali ; 1401 - 1403 ; prima oară Ioan Tamási și Iacob Lackfi ; 1403 - 1409 Stibor de Stiboricz ; 1410 - 1414 ; a doua oară Nicolae Csáki ; 1415 - 1426 ; a doua oară

Ladislau al IV-lea Csaki ; 1426 - 1435 ; fiul lui Nicolea Csaki Ladislau al IV-lea Csaki și Petru Cseh (Cheeh) ; 1436 - 1437 Petru Cseh ; 1437 - 1438 ; a doua oară Desideriu Losonczi ; 1438 - 1440 Ladislau al V-lea Jakcs ; ianuarie 1441 Ioan de Hunedoara ; 1441 - 1446 ; fiul cneazului Voicu (Vajk) Emeric Bebek al II-lea și Miklós Újlaki ; 1446 - 1447 Emeric Bebek al II-lea și Ioan de Hunedoara ; mai - octombrie 1448 Ioan Rozgonyi ; 1449 - 1460 Miklós Újlaki ; 1449 - 1458 ; a doua oară Sebastian Rozgonyi ; 1458 - 1461 Miklós Újlaki ; 1460 ; a treia oară Ladislau Kanizsai ; 1460 Miklós Újlaki și Ioan Dindelegi Pongrácz ; 1462 - 1465 Sigismund Szentgyörgyi și Ioan Szentgyörgyi (de Sancto Giorgia) ; 1465 - 1467 Ioan Dindelegi Pongrácz și Nicolae Csupor ; 1468 - 1472 Balázs Magyar ; 1472 - 1475 Ioan Dindelegi Pongrácz ; 1475 - 1476 ; a doua oară Petru Vingárti Geréb ; 1478 - 1479 Ștefan Bathory I de Ecsed ; 1479 - 1493 Bartolomeu Dragfi ; 1493 - 1499 ; decendent din Drag de Maramureș Ladislau Losonczi al II-lea ; 1493 - 1495 Petru Szentgyörgyi și de Bozin ; 1499 - 1510 Ioan Zápolya ; 1510 - 1526 ; apoi rege al Ungariei Petru Perényi ; 1526 - 1529 Ștefan Bathory II Șimleu ; 1529 - 1530 Hieronymus Laski ; 1531 - 1534 Ștefan Majláth ; 1534 - 1538 Imre Balassa ; 1538 - 1540 Gheorghe Martinuzzi ; 1541 - 1552 ; guvernator Andrei Bathori de Ecsed ; 1552 - 1553 István Dobó și Francisc Kendi ; 1553 - 1556 Vacant ; 1557 - 1571

Principi ai Transilvaniei[modificare | modificare sursă]

II.Rákóczi Ferenc

Ioan I Zápolya ; 1526 - 1540 Isabella Jagiello Zapolya ; 1540 - 1551 ; soția lui Ioan I Zápolya, regentă George Fráter ; 1542 - 1551 ; regent Ferdinand I de Habsburg ; 1551 - 1556 ; fiul lui Filip I (Spania) Isabella Jagiello Zapolya ; 1556 - 1559 ; a doua oară Ioan al II-lea Sigismund Zápolya ; 1570 - 1571 Ștefan Báthory ; 1571 - 1575 Cristofor Báthory ; 1575 - 1581 ; fratele lui Ștefan Báthory

Sigismund Báthory ; 1581 - 1594 ; fiul lui Cristofor Báthory, prima oară Boldizsár Báthory ; 1594 Sigismund Báthory ; 1594 - 1598 ; a doua oară (extinde autoritatea sa asupra Moldovei și Tării

Românești, realizând așa-zisul "plan dacic") Maria Krisztina de Habsburg ; 1597 ; prima oară Rudolf al II-lea de Habsburg ; 1598 Maria Krisztina de Habsburg ; 1598 ; a doua oară Sigismund Bathory ; 1598 - 1599 ; a treia oară Andrei Báthory ; 1599 ; vărul lui Sigismund Bathory Mihai Viteazul ; 1599 - 1601 ; prin prima unire a Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei Gheorghe Basta ; 1601 - 1603; în numele împăratului Rudolf al II-lea Moise Székely (Secuiul) ; 1603 - 1604 Ștefan Bocskay ; 1604 - 1606 Sigismund Rákóczi ; 1607 - 1608 Gabriel Báthory ; 1608 - 1613 ; fratele lui Ștefan Báthory Gabriel Bethlen ; 1613 - 1629 Ecaterina de Brandenburg ; 1629 - 1630 ; soția lui Gabril Bethlen Ștefan Bethlen ; 1630 ; fiul lui Gabriel Bethlen Gheorghe Rákóczi I ; 1630 - 1648 ; fiul lui Sigismund Rakoczi Gheorghe Rákóczi al II-lea ; 1648 - 1657 ; fiul lui Gheorghe I Francisc Rhédei ; 1657 - 1658 ; Achatius Barcsai ; 1658 - 1660 Gheorghe Rakoczi al II-lea ; 1659 - 1660 ; a doua oară Ioan Kemény ; 1661 - 1662 Mihai Apafi I ; 1662 - 1690 Imre Thököly ; 1690 - 1691 Mihai Apafi al II-lea ; 1690 - 1696 ; fiul lui Mihai Apafi I Leopold I ; 1691 - 1705 Francisc Rákóczi al II-lea ; 1704 - 1711. La 7 iulie 1704 Dieta Transilvaniei întrunită la Alba Iulia l-a

proclamat pe Francisc Rákóczi al II-lea ca principe al Transilvaniei. Revolta antihabsburgică condusă de acesta a eșuat, autoritatea Casei de Habsburg în Transilvania și Ungaria fiind restabilită efectiv în anul 1711 prin Pacea de la Satu Mare.

Carol al VI-lea, Împărat Roman ; 1711 - 1740 ; fiul lui Leopold I Maria Tereza ; 1740 - 1765 ; fiica lui Carol VI

Mari Principi ai Transilvaniei[modificare | modificare sursă]

Maria Tereza ; 1765-1780 Iosif al II-lea ; 1780 - 1790 ; fiul Mariei Terezia Leopold al II-lea ; 1790 - 1792 ; fiul Mariei Terezia Francisc al II-lea ; 1792 - 1835 ; fiul lui Leopold II Ferdinand I ; 1835 - 1848 ; fiul lui Francisc II Franz Joseph ; 1848 - 1867 ; nepotul lui Ferdinand I

În anul 1867 Marele Principat al Transilvaniei a fost desființat prin hotărârea Dietei țării, care a hotărât unirea cu Ungaria.

Afiliere Perioadă Conducător Observații Ani de domnie

Hohenzollern1881-1914

Carol Iînainte a condus țara ca Domnitor (Prinț) al României din 1866

33 dintr-un total de 48 ani de domnie

Hohenzollern1914-1927

Ferdinand -- 13

Hohenzollern1927-1930

Mihai prima domnie; regență 3

Hohenzollern1930-1940

Carol al II-lea

-- 10

Hohenzollern1940-1947

Mihai a doua domnie 7

Domnie Nume Pseudonim EchivalentGenealogi

eNote

1281 – 1326 Osman I Gazi fiul lui Ertuğrul

1326 – 1359/1360 Orhan Gazi fiul lui Osman

1360 – 1389 Murad I Hüdavendigâr

Dumnezeul fiul lui Orhan

Ucis în lupta de la Kossovopolje

1389 – 1402 Baiazid I Ildârâm Fulgerul fiul lui Murad I

Luat prizonier în lupta de la Ankara

1402 – 1413 Interregnul Luptele dintre fiii lui Baiazid I: Suleiman, Isa, Musa, Mehmet ș.a.

1413 – 1421 Mehmed I Kirisci Călăul fiul lui

Çelebi Baiazid I

1421 – 1451 Murad al II-lea

fiul lui Mehmed I

1451 – 1481 Mehmed al II-lea

el-Fatih Cuceritorul

1481 – 1512 Baiazid al II-lea

fiul lui Mehmed al

II=lea

Detronat de fiul său Selim

1512 – 1520 Selim I Yavuz Necruțătorul / Curajosul

fiul lui Baiazid al

II=lea

1520 – 1566 Soliman I Kanuni, Muhteșem

Legiuitorul, Magnificul

fiul lui Selim I

1566 – 1574 Selim al II-lea fiul lui Suleiman I

1574 – 1595 Murad al III-lea

fiul lui Selim al II-lea

1595 – 1603 Mehmed al III-lea

fiul lui Murad al III-

lea

1603 – 1617 Ahmed I fiul lui Mehmed al

III-lea

1617 – 1618 Mustafa I fiul lui Mehmed al

Prima domnie. Detronat. Schimbarea

III-lea succesiunii la tron de la fiu la frate.

1618 – 1622 Osman al II-lea

fiul lui Ahmed I

Detronat și ucis.

1622 – 1623 Mustafa I fiul lui Mehmed al

III-lea

A doua domnie.

1623 – 1640 Murad al IV-lea

fiul lui Ahmed I

1640 – 1648 Ibrahim I fiul lui Ahmed I

Detronat și ucis.

1648 – 1687 Mehmed al IV-lea

Dördüncü, Avci

Al patrulea, Vânătorul

fiul lui Ibrahim I

Detronat.

1687 – 1691 Suleiman al II-lea

fiul lui Ibrahim I

1691 – 1695 Ahmed al II-lea

fiul lui Ibrahim I

1695 – 1703 Mustafa al II-lea

fiul lui Mehmed al

IV-lea

Detronat.

1703 – 1730 Ahmed al III-lea

fiul lui Mehmed al

IV-lea

Abdică forțat.

1730 – 1754 Mahmud I fiul lui Mustafa al

II-lea

1754 – 1757 Osman al III-lea

fiul lui Mustafa al

II-lea

1757 – 1774 Mustafa al III-lea

fiul lui Ahmed al

III-lea

1774 – 1789 Abdul Hamid I

fiul lui Ahmed al

III-lea

1789 – 1807 Selim al III-lea fiul lui Mustafa al

III-lea

1807 – 1808 Mustafa al IV-lea

fiul lui Abdul

Hamid I

Detronat.

1808 – 1839 Mahmud al II-lea

fiul lui Abdul

Hamid I

2 iulie 1839 – 1861

Abdul-Medjid I

fiul lui Mahmud al

II-lea

1861 – 30 mai 1876

Abdul-Aziz fiul lui Mahmud al

II-lea

30 mai – 23 august 1876

Murad al V-lea

fiul lui Abdul-Medjid

Detronat.

23 august 1876 – [11 ianuarie]] 1908

Abdul Hamid al II-lea

fiul lui Mahmud al

II-lea

Detronat.

11 ianuarie 1908 – 27 aprilie 1909

Hamid Pasa fiul lui As-Salaam

Detronat.

27 aprilie 1909 – 3 iulie 1918

Mehmed al V-lea

fiul lui Abdul Medjid

Numit și Mahommed al V-lea, Mehmed al V-lea Reșad (sau Reșat) sau Reshid Effendi.

4 iulie 1918 – 1 noiembrie 1922

Mehmed al VI-lea

fiul lui Abdul Medjid

Nume original: Mehmed Vahdettin sau Vahideddin. Sultanatul este abolit.

19 noiembrie 1922 – 3 martie 1924

Abdul Medjid al II-lea

fiul lui Abdul Aziz

Deține doar titlul de Calif al musulmanilor. Este expulzat din Turcia.

Cuprins [ascunde]

1 Regatul Ungariei (1001-1526) 2 Uniunea personală cu Sfântul Imperiu Roman 3 Uniunea personală cu Imperiul Austriac 4 Vezi și

Regatul Ungariei (1001-1526)[modificare | modificare sursă]

Nume Domnie Remarci

Dinastia arpadiană

Álmos născut 820

Árpád 895–907 fiul lui Álmos

Interregnum: 907-947: Tarhos, Levente, Zoltan/Zsolt

Fajsz/Falicsi 947–950

Taksony 955–972 fiul lui Zoltan

Géza 972–997 fiul lui Taksony

Ștefan I al Ungariei (Vajk/István) 997–1001 fiul lui Géza

Ștefan I este încoronat ca rege. Este creat oficial Regatul Ungariei.

Ștefan I al Ungariei 1001–1038 fiul lui Géza

Pietro Orseolo1038–1041, 1044–1046

fiul surorii lui Ștefan I

Sámuel Aba 1041–1044 soțul fiicei lui Géza

Domoslav 1042 împotriva regelui; din familia Árpád

Andrei I 1046–1060 strănepotul lui Taksony

Bela I 1060–1063 fratele lui Andrei I

Solomon 1063–1074 fiul lui Andrei I

Géza I 1074–1077 fiul lui Béla I

Ladislau I cel Sfânt 1077–1095 fiul lui Béla I

Coloman Cărturarul 1095–1116 fiul lui Géza I

Ștefan al II-lea 1116–1131 fiul lui Coloman Cărturarul

Béla al II-lea 1131–1141 nepotul lui Géza I

Géza al II-lea 1141–1162 fiul lui Béla II.

Ștefan al III-lea 1162–1172 fiul lui Géza II.

Ladislau al II-lea 1162–1163 împotriva regelui; fiul lui Béla II.

Ștefan al IV-lea 1163 împotriva regelui; fiul lui Béla II.

Béla al III-lea 1172–1196 fiul lui Géza II.

Emeric (Imre) 1196–1204 fiul lui Béla al III-lea.

Ladislau al III-lea 1204–1205 fiul lui Emeric

Andrei al II-lea 1205–1235 fiul lui Béla III

Béla al IV-lea 1235–1270 fiul lui Andrei al II-lea.

Ștefan al V-lea 1270–1272 fiul lui Béla IV.

Ladislau al IV-lea (Cumanul) 1272–1290 fiul lui Ștefan V.

Andrei al III-lea (Venețianul) 1290–1301nepotul lui Andrei II., ultimul membru al Casei de Árpád.

„Interregnum” (legitimația lor e discutata ) erau denumiți Regii mici: Máté, Amádé Aba, Roland Borșa, Henrik, Ladislau Kán al II-lea, Ștefan Babonič, etc.

Venceslau al III-lea1301–1305

din Dinastia Přemysl, totodată rege al Boemiei și rege titular al Poloniei (1305–1306).

Otto al III-lea de Bavaria

1305–1308

din Casa de Wittelsbach.

Dinastia de Anjou

Carol I Robert de Anjou 1301/1308-1342din Casa de Anjou. În 1301 l-au încoronat, numai din 1308 a putut să o pună în practică.

Ludovic I de Anjou 1342–1382fiul lui Carol I Robert de Anjou, din 1370 regele și al Poloniei.

Maria d'Anjou 1382–1395fiica lui Ludovic I de Anjou, eventual numai până în 1387, s-a măritat cu Sigismund de Luxemburg.

Carol II cel Scurt 1385–1386 rege în Napole (1381–1386)

dinastiile de: Luxemburg, Habsburg, Iagello și Hunyadi.

Sigismund de Luxemburg 1387–1437soțul Mariei ;rege al Boemiei (1420–1437), împărat roman (1433–1437)

Albert de Habsburg 1437–1439rege al Boemiei și împărat roman (1438-1439)

Interregnum: 1439-1440: Disputat între Vladislav I și Ladislau V; Elisabeta de Luxemburg a fost regentă.

Vladislav III Iagello rege al Poloniei 1440–1444 a murit în Bătălia de la Varna.

(1434–1444) și al Ungariei sub numele de Vladislav I Iagello

Ladislau al V-lea (Postumul) de Habsburg

1440/1444–1457 fiul lui Albert.

Matia Corvin 1458–1490 fiul lui Ioan de Hunedoara

Dinastia Iagello

Vladislav II Iagello 1490–1516nepotul lui Albert; rege al Boemiei (1471-1516).

Ludovic II Iagello 1516–1526fiul lui Vladislav II Iagello, a murit în Bătălia de la Mohács (1526).

Uniunea personală cu Sfântul Imperiu Roman[modificare | modificare sursă]

În urma înfrângerii de la Mohács (1526), Ungaria fost împărțită între Casa de Habsburg (nordul și vestul) și Imperiul Otoman (centrul), iar Transilvania a devenit independentă din 1570.

NumeDomni

eRemarci

Regi ai Ungariei și împărați germani

Casa de Habsburg

Ferdinand I de Habsburg

1526–1564

fiul lui Filip I (Spania); rege al Boemiei și împărat romano-german (1554-1564)

Maximilian I de Habsburg

1564–1576

fiul lui Ferdinand I

Rudolf I al Ungariei

1576–1608

fiul lui Maximilian

Matia al II-lea de Habsburg

1608–1619

fiul lui Maximilan

Ferdinand al II-lea de

1619–1637

nepotul lui Ferdinand I

Francisc Rákóczi al II-lea a condus lupta de independență a Ungariei și Transilvaniei (1703–1711) față de dominația habsburgică. A fost ales ca domnitor în (1705). La Ónod, în Parlament, în 1707 a

declarat detronarea regilor din dinastia habsburgică.

Uniunea personală cu Imperiul Austriac[modificare | modificare sursă]

După eliberaria Ungariei de sub ocupația otomană, între (1683–1699), teritoriul maghiar a trecut în totalitate sub dominația Casei de Habsburg. Iar monarhia maghiară din Transilvania a fost înlocuit de

Imperiul Habsburgic. În 1867, Imperiul Austriac a fost transformat în Imperiul Austro-Ungar. Franz Josef al Austriei a fost primul monarh din Imperiul Austro-Ungar . Între anii 1878-1918, fiecare din

cele două state dispunea de un Parlament și un guvern propriu. De asemenea, existau trei ministere comune ale celor două părți ale Imperiului: Apărarea, Afacerile Externe și Finanțele.

Nume Dominație Remarcări

Casa de Habsburg

Iosif I de Habsburg 1705–1711 fiul lui Leopold I.

Carol al III-lea de Habsburg 1711–1740 fiul lui Leopold I.

Maria Terezia 1740–1780fata lui Carol III. Mária Terézia cu soțul ei Francisc I de Habsburg au înființat Casa de Habsburg-Lorena

Casa de Habsburg–Lorena

Iosif al II-lea de Habsburg 1780–1790 fiul Mariei Terezia. Iosif nu a fost încoronat.

Leopold al II-lea de Habsburg 1790–1792 fiul Mariei Terezia

Francisc I 1792–1835 fiul lui Leopold II.

Ferdinánd V de Habsburg 1835–1848 fiul lui Francisc I.

Revoluția și lupta pentru independență 1848-1849.

La 14 aprilie 1849, la Debrecen în Parlament s-a pronunțat în mod oficial înlăturarea de la conducere a regilor din dinastia habsburgică în Ungaria. Lajos Kossuth a fost ales guvernator.

Franz Josef 1848–1916nepotul lui Ferdinand V. În 1867 după acordul Austro-Ungar, a fost încoronat ca rege al Imperiului Austro-Ungar.

Carol al IV-lea 1916-1918 nepotul fratelui lui Franz Josef.

Epoca după Carol al IV-lea.

La 13 noiembrie 1918 Carol al IV-lea a abdicat. La 16 noembrie, la Budapesta s-a înființat Republica Populară Maghiară. După revoluția Mijă-de-toamnă, nereușită , la data de 21 Martie 1919, puterea în Ungaria este preluată de comuniști, conduși de Béla Kun, la 6-7

august Kun fuge în Austria învins de Armata română, apoi regimul horthyst vine la putere. În 1 martie 1920, Miklós Horthy este ales ca guvernator al Ungariei. În august 1944 Horthy l-a

demisionat pe Döme Sztójay, și l-a numit pe Géza Lakatos prim ministru. În 15 ocombrie 1944, Adolf Hitler a ocupat Ungaria, și l-a adus la putere pe Ferenc Szálasi conducătorul unic

totalitar.

Monarhi ai Poloniei[modificare | modificare sursă]

Conducător Dinastie Domnie Note

Siemowit Piast Duce secolul IX legendă; fiu al lui Piast

Lestko Piast Duce secolele IX-X legendă; fiu al lui Siemowit

Siemomysł Piast Duce secolul X legendă

Mieszko I al Poloniei Piast Duce 960?-992fiu al lui Siemomysłprimul monarh creștin

Boleslau I al Poloniei(Boleslas I)

PiastDuce 992-1025Rege 1025

fiu al lui Mieszkoprimul încoronat rege

Mieszko al II-lea Lambert Piast Rege 1025-1031 fiu al lui Boleslau I

Bezprym Piast Duce 1031-1032 fiu al lui Boleslau I

Otto Bolesławowic Piast Duce 1032 fiu al lui Boleslau I

Thiedric Piast Duce 1032 nepot al lui Mieszko I

Mieszko al II-lea Lambert Piast Duce în 1032-1034

Cazimir Restauratorul(Casimir I)

Piast Duce 1039-1058 fiul a lui Mieszko al II-lea

Boleslau al II-lea cel Crud(Boleslas II)

PiastDuce în 1058-1076Rege 1076-1079

fiu al lui Cazimir I

Vladislav I Herman(Ladislau I)

Piast Duke 1079-1102 fiu al lui Cazimir I

Zbigniew Piast Duce 1102-1107 fiu al lui Ladislau I

Boleslau al III-lea Gură Strâmbă

Piast Duce 1102-1138 fiu al lui Ladislau I

Vladislav al II-lea Exilatul(Ladislas II)

PiastMare Duce 1138-1146

fiu al lui Boleslau al III-leaDuce de Silesiaexilat de fratele său

Boleslau cel Creț(Boleslau al IV-lea)

PiastMare Duce 1146-1173

fiu al lui Boleslau al III-leaDuce de Masovia

Mieszko cel Bătrân(Mieszko al III-lea)

PiastMare Duce 1173-1177

fiu al lui Boleslau al III-leaDuce al Poloniei Mari

Cazimir cel Drept(Casimir al II-lea)

PiastMare Duce 1177-1190

fiu al lui Boleslau al III-lea; Ducede Wiślica și Sandomierz

Mieszko cel Bătrân(Miesko al III-lea)

Piast Mare Duce 1190

Cazimir cel Drept(Casimir al II-lea)

PiastMare Duce 1190-1194

Leszek cel Alb(Leszek I)

PiastMare Duce 1194-1198

Duce de Sandomierz

Mieszko cel Bătrân(Mieszko al III-lea)

PiastMare Duce 1198-1199

Leszek cel Alb(Leszek I)

PiastMare Duce 1199-1202

Mieszko cel Bătrân(Mieszko al III-lea)

Piast Mare Duce 1202

Vladislav Picioare Groase(Vladsilav al III-lea)

PiastMare Duce 1202-1206

fiu al lui Mieszko al III-leaDuce al Poloniei Mari

Leszek cel Alb(Leszek I)

PiastMare Duce 1206-1210

Miesko Picioare Zgomotoase(Mieszko al IV-lea)

PiastMare Duce 1210-1211

fiu al lui Vladislav al II-lea;Duce de Wrocław

Leszek cel Alb(Leszek I)

PiastMare Duce 1211-1227

asasinat

Vladislav Picioare Groase(Vladsilav al III-lea)

PiastMare Duce 1227-1229

Conrad I PiastMare Duce 1229-1232

Nepot a lui Casimir IIDuce de Masovia

Henric cel Bărbos(Henric I)

PiastMare Duce 1232-1238

Duce de Silesia

Henric cel Pios(Henric al II-lea)

PiastMare Duce 1238-1241

fiu al lui Henric I; Duce deWroclaw și al Poloniei Mari

Conrad I PiastMare Duce 1241-1243

Duce de Masovia

Boleslau cel Cast(Boleslau al V-lea)

PiastMare Duce 1243-1279

fiu al lui Leszek cel Alb

Leszek cel Negru(Leszek cel Negru)

PiastMare Duce 1279-1288

Henric cel Drept(Henric al IV-lea)

PiastMare Duce 1288-1290

Duce al Sileziei inferioare

Przemysł al II-lea(Premyslas II)

PiastMare Duce 1290-1295Rege 1295-1296

Duce de Poznań, PoloniaMare și Pomerania

Venceslau al II-lea Cehul PřemyslidMare Duce 1296-1300Rege 1300-1305

Duce de Lesser Polanddin 1291

Venceslau al III-lea Cehul Přemyslid Rege 1305-1306fiu al lui Venceslau al III-leaneîncoronat; asasinat

Vladislav I cel Scurt PiastMare Duce 1306-1320Rege 1320-1333

Cazimir cel Mare(Cazimir al III-lea)

Piast Rege 1333-1370 fiu al lui Vladislav I

Ludovic I de Anjou(Louis)

Anjou Rege 1370-1382 nepot a lui Cazimir al III-lea

Hedviga de Anjou Anjou Rege 1382-1399

fiica lui Ludovic Idomnie împreună cu soțul săuLadislau II-lea din 1386

Regi ai Poloniei i Mari Duci ai Lituanieiș [modificare | modificare sursă]

Dinastia Iagello[modificare | modificare sursă]

Conducător Dinastie Domnie Note

Vladislav II Iagello

Iagello1386-1434

a domnit împreună cu soția sa Hedviga până în 1399

Vladislav III Iagello

Iagello1434-1444

De asemenea rege al Ungariei (1440-1444) sub numele Vladislav I Iagello, căzut în bătălia de la Varna, de aceea poartă titulatura „de Varna”

Cazimir IV Iagello

Iagello1447-1492

Ioan I Albert Iagello1492-1501

Alexandru Iagello1501-1506

Sigismund I cel Bătrân(Sigismund I)

Iagello1506-1548

Sigismund al II-lea August(Sigismund al II-lea)

Iagello1548-1572

Regi polono-lituanieni[modificare | modificare sursă]

Conducător DinastieÎnceput domnie

Sfârșit domnie

Note

Henryk Walezy(Henric III)

Valois21 februarie 1574

12 mai 1575

fiu al lui Henric al II-lea al Franței și a Caterinei de Medicia abandonat tronul polono-lituanian la trei luni după încoronare pentru a deveni Rege al Franței

Maksymilian II(Maximilian I)

Habsburg 1575 1575

Rege al Boemiei, Germaniei, Ungariei și Croației, Arhiduce de Austria, Împărat al Sfântului Imperiu Romanalegere contestată după patru zile

Anna IagielloRege 15 decembrie 1575

12 decembrie 1586

fiica lui Sigismund I și Bona Sforzaa domnit împreună cu soțul ei Ștefan Báthory

Ștefan Báthory(Ștefan I Báthory)

Báthory15 decembrie 1575

12 decembrie 1586

fiu al lui Ștefan al VIII-lea Báthory și Catherine TelegdiPrinț al Transilvanieia domnit împreună cu soția sa Annaprivit ca unul din cei mai mari regi ai Poloniei

Maksymilian III(Maximilian II)

Habsburg 1587 1587

fiu al lui Maximilian II și Maria a SpanieiArhiduce de Austriaînvins de Zygmunt Vasa

Zygmunt III(Sigismund III )

Vasa18 septembrie 1587

19 aprilie 1632

nepot al lui Sigismund Ifiu al lui Ioan al III-lea al Suediei și Catherine Iagellode asemenea, Rege al Suediei 1592-1599, rege titular 1599-1632

Władysław al IV-lea

Vasa8 noiembrie 1632

20 mai 1648

fiu al lui Sigismund III și Ana de AustriaȚar titular al Rusiei 1610-1634, Rege titular al Suediei 1632-1648

Jan II Kazimierz(Ioan II Cazimir)

Vasa20 noiembrie 1648

16 septembrie 1668

fiu al lui Sigismund III și Constance de AustriaRege titular al Suediei 1648-1660a abdicat

Michał Korybut(Mihail I)

Wiśniowiecki 19 iunie 166910 noiembrie 1673

fiu al comandantului militar de succes dar și controversat, Jeremi Wiśniowiecki și Gryzelda Konstancja Zamoyska

Jan III(Ioan III)

Sobieski 21 mai 1674 17 iunie 1696

fiu al lui Jakub Sobieski și Zofia Teofillia Daniłowiczfaimos pentru victoria sa asupra turcilor în Asediul de la Viena în 1683

Franciszek Ludwik Burbon-Conti(François Louis, Prinț de Conti)

Bourbon 27 iunie 1697ca. 20 iulie 1697

fiu al lui Armand de Bourbon-Conti și Anne Marie Martinozziales rege, obligat să se întoarcă în Franța de la Gdansk fără să fie încoronat

August II Mocny(Augustus II cel Puternic)

Wettin15 septembrie 1697

16 februarie 1704 (detronat)24 septembrie 1706 (abdicat)

fiu al lui Ioan George III și Ana Sofia a DanemarceiElector de Saxonia sub numele de Frederic Augustus I, 1694–1733

Stanisław I Leszczyński4 octombrie 1705

8 august 1709

fiu al lui Rafał Leszczyński și Anna Jabłonowska

August II Mocny(Augustus II cel Puternic)

Wettin8 august 1709

1 februarie 1733

restaurat

Stanisław I Leszczyński12 septembrie 1733

30 iunie 1734 (detronat)27 ianuarie 1736 (abdicat)

restauratînvins în Războiul pentru succesiunea polonezăa devenit Duce de Lorena până la moartea sa

August III Sas(Augustus III)

Wettin

17 ianuarie 1734 (în opoziție)30 iunie 1734 (efectiv)

5 octombrie 1763

fiu al lui Augustus II și Christiane Eberhardine de Brandenburg-Bayreuth

Stanisław II August

Poniatowski25 noiembrie 1764

7 ianuarie 1795

fiu al lui Stanisław Poniatowski și Konstancja Czartoryskaforțat să abdice când Uniunea statală polono-lituaniană

Preten ii ale statelor străine după Împăr irile Polonieiț ț [modificare | modificare sursă]

Regi și Țari ai Regatului Poloniei[modificare | modificare sursă]

Conducător Dinastie Început Sfârșit Note

domnie domnie

Alexandru I(Aleksander I)

Holstein-Gottorp-Romanov

9 iunie 1815

1 decembrie 1825

Regatul Poloniei a fost creat la Congresul de la Viena.

Nicolae I(Mikołaj I)

Holstein-Gottorp-Romanov

1 decembrie 1825

2 martie 1855

detronat de parlamentul polonez (Sejm) la 25 ianuarie 1831; autonomie abolită în 1832.

Alexandru II(Aleksander II)

Holstein-Gottorp-Romanov

2 martie 1855

13 martie 1881

Regatul Poloniei a fost anexat Imperiului rus (1863–1864) și numele regatului a fost schimbar în Vistula (1867–1915)

Alexandru III(Aleksander III)

Holstein-Gottorp-Romanov

13 martie 1881

1 noiembrie 1894

Nicolae II(Mikołaj II)

Holstein-Gottorp-Romanov

1 noiembrie 1894

15 martie 1917

în timpul Primului Război Mondial, Vistula a fost jefuită și abandonată de armata rusă care s-a retras în 1915; a abdicat în 1917

Regi și regine ale Galiciei și Lodomeriei (Galicja)[modificare | modificare sursă]

Conducător DinastieÎnceput domnie

Sfârșit domnie

Note

Maria Theresa(Maria Teresa)

Habsburg22 septembrie 1772

29 noiembrie 1780

zona a fost anexată de monarhia de habsburg în Prima împărțire a Poloniei

Joseph II(Józef II)

Habsburg-Lorena

29 noiembrie 1780

20 februarie 1790

Leopold II(Leopold II)

Habsburg-Lorena

20 februarie 1790

1 martie 1792

Francis II(Franciszek II)

Habsburg-Lorena

1 martie 1792

2 martie 1835

ultimul împărat al Sfântului Imperiu German a domnit din 1792 până la 6 august 1806 când a abdicat și Imperiul a fost dizolvat. În 1804, el a fondat Immperiul austriac și a devenit Francis I, primul împărat al Austriei (Kaiser von Österreich)

Ferdinand I(Ferdynand I)

Habsburg-Lorena

2 martie 1835

2 decembrie 1848

Orașul liber Cracovia a fost anexat Austriei la 16 noiembrie 1846 sub denumirea Marele Ducat al Cracoviei.

Franz Joseph I(Franciszek Józef I)

Habsburg-Lorena

2 decembrie 1848

21 noiembrie 1916

Carol I(Karol I)

Habsburg-Lorena

21 noiembrie 1916

11 noiembrie 1918

a renunțat la orice participare în treburile statului dar nu a abdicat

Duci de Varșovia (Warszawa)[modificare | modificare sursă]

Conducător DinastieÎnceput domnie

Sfârșit domnie

Note

Frederic Augustus I(Fryderyk August)

Wettin9 iulie 1807

14 martie 1813

nepot al lui Augustus IIIRege al Saxoniei 1805–1827Duce de Varșovia, titlu fondat de Napoleon I în 1807 ca protectorat al Imperiului francez, dizolvat de Congresul de a Viena și împărțit între Regatul Poloniei, protectorat al Imperiului rus și Marele Ducat de Posen, protectorat al Prusiei

Duci de Dantzig (Gdańsk)[modificare | modificare sursă]

Conducător DinastieÎnceput domnie

Sfârșit domnie

Note

François Joseph Lefebvre(Franciszek Józef Lefebvre)

Lefebvre

9 septembrie 1807

2 ianuarie 1814

Orașul liber Danzig, un stat semi-independent fondat de Napoleon I în 1807, dizolvat de Congresul de la Viena și reincorporat Prusiei

Mari Duci de Posen (Poznań)[modificare | modificare sursă]

Conducător DinastieÎnceput domnie

Sfârșit domnie

Note

Frederic Wilhelm III(Fryderyk Wilhelm III)

Hohenzollern9 iunie 1815

7 iunie 1840

Marele Ducat de Posen creat de Congresul de la Viena; reprezentat de Ducele-Guvernator Antoni Radziwiłł până în 1831.

Frederic Wilhelm IV(Fryderyk Wilhelm IV)

Hohenzollern7 iunie 1840

2 ianuarie 1861

autonomie abolită la 28 iunie 1848; Marele Ducat a fost înlocuit cu Provincia Posen în constituția prusacă la 5 decembrie 1848.

Wilhelm I(Wilhelm I)

Hohenzollern2 ianuarie 1861

9 martie 1888

Provincia Posen a devenit parte a Imperiului german (1871–1918)

Frederic III(Fryderyk III)

Hohenzollern9 martie 1888

15 iunie 1888

Wilhelm II(Wilhelm II)

Hohenzollern15 iunie 1888

9 noiembrie 1918

a abdicat în 1918

Dinastia Merovingiană (447-751)[modificare | modificare sursă]

Pharamond (410-426) Clodio (426-447) Merovech (447-458) Childeric I (458-481) Clovis I (481-511) Childebert I (511-558) Chlothar I (511-561) Chlodomer (511-524) Theuderic I (511-534) Theudebert I (534-548) Theudebald (548-555) Clotaire I (558-561) Charibert I (561-567) Chilperic I (561-584) Clotaire al II-lea (584-629) Guntram (561-592) Childebert al II-lea (592-595) Theuderic al II-lea (595-613) Sigebert al II-lea (613) Sigebert I (561-575) Childebert al II-lea (575-595) Theudebert al II-lea (595-612) Theuderic al II-lea (612-613) Sigebert al II-lea (613) Clotaire al II-lea (613-629) Dagobert I (623-629) Dagobert I (629-639) Charibert al II-lea (629-632) Chilperic (632) Clovis al II-lea (639-658) Chlothar al III-lea (658-673)

Theuderic al III-lea (673) Childeric al II-lea (673-675) Theuderic al III-lea (675-691) Sigebert al III-lea (634-656) Childebert cel Adoptat (656-661) Chlothar al III-lea (661-662) Childeric al II-lea (662-675) Clovis al III-lea (675-676) Dagobert al II-lea (676-679) Theuderic al III-lea (679-691) Clovis al IV-lea (691-695) Childebert al III-lea (695-711) Dagobert al III-lea (711-715) Chilperic al II-lea (715-720) Clotaire al IV-lea (717-720) Theuderic IV (721-737) Childeric al III-lea (743-751)

Dinastia Carolingiană (751 - 987)[modificare | modificare sursă]

Pippin cel Scurt 751–768 Carol I cel Mare sau Charlemagne 768–814 încoronat "Împărat al Occidentului" în 800. Ludovic I cel Pios 814–840 Carol II cel Pleșuv 843-877 Ludovic II cel Gângav 877-879 Ludovic III 879-882, asociat la domnie cu fratele său: Carloman 879-884 Carol cel Gras 884-887 Odo conte de Paris 888-898 Carol III cel Simplu 898-922 Robert I 922-923 Raoul 923-936 Ludovic IV Transmarinul 936-954 Lothar 954-986 Ludovic V cel Trândav 986-987

Dinastia Cape ienilorț (987 - 1328)[modificare | modificare sursă]

Hugo Capet , încoronat Rege al Franței 987-996 Robert II cel Pios 996-1031 Henric I 1031-1060 Filip I 1060-1108 Ludovic VI cel Gros 1108-1137 Ludovic VII cel Tânăr 1137-1180 Filip II August 1180-1223 Ludovic VIII Leul 1223-1226 Ludovic IX cel Sfânt 1226-1270

Filip III cel Îndrăzneț 1270-1285 Filip IV cel Frumos 1285-1314 Ludovic X Arțăgosul 1314-1316 Ioan I Postumul 1316 Filip V Lunganul 1316-1322 Carol IV cel Frumos 1322-1328

Dinastia Valois (1328-1589)[modificare | modificare sursă]

Ramura Principală (1328-1498)[modificare | modificare sursă]

Filip VI de Valois 1328-1350 Ioan II cel Bun 1350-1364 Carol V cel Înțelept 1364-1380 Carol VI cel Mult Iubit sau Nebunul 1380-1422 Carol VII Victoriosul 1422-1461 Ludovic XI 1461-1483 Carol VIII cel Prietenos 1483-1498

Ramura Valois-Orléans (1498-1515)[modificare | modificare sursă]

Ludovic XII , Părintele Poporului 1498-1515

Ramura Valois-Angoulême (1515-1589)[modificare | modificare sursă]

Francisc I 1515-1547 Henric II 1547-1559 Francisc II 1559-1560 Carol IX 1560-1574 Henric III 1574-1589

Dinastia Bourbonilor (1589-1792)[modificare | modificare sursă]

Henric IV cel Mare1589-1610 Ludovic XIII cel Drept 1610-1643 Ludovic al XIV-lea cel Mare 1643-1715 Ludovic XV cel Mult Iubit 1715-1774 Ludovic XVI 1774-1792 Ludovic XVII 1793-1795 pretendent la tron. Mort în închisoare.

Prima Republică[modificare | modificare sursă]

1792 -1804

Primul Imperiu (1804-1814)[modificare | modificare sursă]

Napoleon I , Împărat 1804-1814 și 1815 Napoleon II Împărat 1815

Dinastia Bourbonilor, Restaura ia (ț 1814-1830)[modificare | modificare sursă]

Ludovic XVIII (1814/1815-1824) Carol X (1824-1830)

Dinastia Bourbon-Orléans, Monarhia din iulie (1830-1848)[modificare | modificare sursă]

Ludovic-Filip regele cetățean (1830-1848)

A Doua Republică (1848-1852)[modificare | modificare sursă]

1848 -1852

Al Doilea Imperiu (1852-1870)[modificare | modificare sursă]

Napoleon al III-lea , Împărat (1852-1870)

Suverani ai Angliei Suverani ai Scoției

Nume Domnie Note

Anglo-saxonii

Alfred cel Mare

871–899

Recunoscut drept conducător al tuturor englezilor liberi în urma Tratatului de la Wedmore, 878

Eduard cel 899– Fiul lui Alfred

Nume Domnie Note

Casa de Alpin

Kenneth I843–858

Primul "Rege al scoțienilor și picților"

Donald I858–862

Fratele lui Kenneth I

Bătrân 924

Ethelweard 924Fiul lui Eduard, rege doar peste Wessex

Athelstan924–939

Fiul lui Eduard, primul rege de facto al întregii Anglii

Edmund Magnificul

939–946

Fiul lui Eduard

Edred946–955

Fiul lui Eduard

Edwy cel Frumos

955–959

Fiul lui Edmund

Edgar Pașnicul959–975

Fiul lui Edmund

Sf. Eduard Martirul

975–978

Fiul lui Edgar

Ethelred cel Neinspirat

978–10131014–1016

Fiul lui Edgar

Edmund Braț-de-Fier

1016 Fiul lui Ethelred

Regii daneziÎntre 1013 și 1016, atît casa regală saxonă cît și

cea daneză au pretins tronul Angliei. Danemarca și Anglia au avut același rege din

1016 pînă în 1042.

Constantin I862–877

Fiul lui Kenneth I

Aedh877–878

Fiul lui Kenneth I

Eochaid878–889

Nepotul de unchi al lui AedhÎn comun cu Giric

Giric878–889

Văr primar cu AedhÎn comun cu Eochaid

Donald al II-lea

889–900

Fiul lui Constantin I

Constantin al II-lea

900–943

Fiul lui Aedh

Malcolm I943–954

Fiul lui Donald al II-lea

Indulf954–962

Fiul lui Constantin al II-lea

Dubh962–966

Fiul lui Malcolm I

Culen966–971

Fiul lui Indulf

Kenneth al II-lea

971–995

Fiul lui Malcolm I

Constantin al III-lea

995–997

Fiul lui Culen

Kenneth al III-lea

997–1005

Fiul lui Dubh

Sweyn Forkbeard

1013–1014

Knud1016–1035

Fiul lui Sweyn

Harold Picior-de-Iepure

1035–1040

Fiul lui Knud

Hardeknud1040–1042

Fiul lui Knud

Restaurația saxonă

Sf. Eduard Confesorul

1042–1066

Fiul lui Ethelred

Harold Godwinson

1066Cumnatul lui Eduard Confesorul

Edgar Atheling 1066Nepotul lui Edmund Braț-de-Fier

Dinastia normandăDupă cucerirea normandă din 1066 a început

numărarea regilor - o tradiție franceză neutilizată de englezi pînă atunci.

William I, Cuceritorul

1066–1087

Rudă îndepărtată a lui Alfred cel Mare

William al II-lea Rufus

1087–1100

Fiul lui William I

Henric I1100–1135

Fiul lui William I

Ștefan1135–1154

Nepotul lui William I

Malcolm al II-lea

1005–1034

Fiul lui Kenneth al II-lea

Duncan I1034–1040

Nepotul lui Malcolm al II-lea

Macbeth1040–1057

Posibil nepot al lui Malcolm al II-lea, soțul nepoatei lui Kenneth al III-lea

Lulach1057–1058

Strănepotul lui Kenneth al III-lea, fiul vitreg și vărul lui Macbeth

Casa de Dunkeld

Malcolm al III-lea

1058–1093

Fiul lui Duncan I

Donald III

1093–10941094–1097

Fiul lui Duncan IÎn comun cu Edmund

Edmund

1093–10941094–1097

Fiul lui Malcolm al III-leaÎn comun cu Donald al III-lea

Duncan al II-lea

1094Fiul lui Malcolm al III-lea

Edgar1097–1107

Fiul lui Malcolm al III-lea

Alexandru I1107–1124

Fiul lui Malcolm al III-lea

David I 1124– Fiul lui Malcolm al

Dinastia angevină sau PlantagenețiiNumele Casei regale s-a schimbat pentru a

reflecta căsătoria Matildei cu Geoffrey Plantagenet.

Matilda (Împărăteasa Maud)

1141 Fiica lui Henric I

Henric al II-lea1154–1189

Fiul Matildei

Richard I, Inimă-de-Leu

1189–1199

Fiul lui Henric al II-lea

Suveranii Angliei și IrlandeiÎn 1199, Ioan, deja Lord al Irlandei, a moștenit tronul englez. Titlul de "Lord al Irlandei" a fost folosit pînă în 1542, cînd a fost înlocuit de cel

de "Rege al Irlandei".

Ioan "Fără de Țară"

1199–1216

Fiul lui Henric al II-lea

Henric al III-lea

1216–1272

Fiul lui Ioan

Eduard I "Lunganul"

1272–1307

Fiul lui Henric al III-lea

Eduard al II-lea1307–1327

Fiul lui Eduard I

Eduard al III-lea

1327–1377

Fiul lui Eduard al II-lea

Richard al II-lea

1377–1399

Nepotul lui Eduard al III-lea

Casa de LancasterHenric de Bolingbroke l-a detronat pe Richard

1153 III-lea

Malcolm al IV-lea

1153–1165

Nepotul lui David I

William I1165–1214

Nepotul lui David I

Alexandru al II-lea

1214–1249

Nepotul lui William I

Alexandru al III-lea

1249–1286

Fiul lui Alexandru al II-lea

Margareta, "Fecioara din Norvegia"

1286–1290

Nepoata lui Alexandru al III-lea

Casa de BalliolLa moartea Margaretei nu exista un moștenitor

clar. Regele Eduard I al Angliei a preluat stăpînirea și a instalat o marionetă, pe John

Balliol.

John Balliol1292–1296

Stră-stră-strănepotul lui David I

Casa de BruceCînd John Balliol s-a răsculat, au început

Războaiele de independență scoțiene, în timpul cărora a devenit Rege Robert the Bruce.

Robert I1306–1329

Stră-stră-stră-strănepotul lui David I

David al II-lea1329–1371

Fiul lui Robert I

Casa de BalliolPentru o perioadă, atît Eduard Balliol cît și

al II-lea, iar numele Casei regale s-a schimbat pentru a reflecta titlul tatălui lui Henric, Duce

de Lancaster.

Henric al IV-lea

1399–1413

Nepotul lui Eduard al III-lea

Henric al V-lea1413–1422

Fiul lui Henric al IV-lea

Henric al VI-lea

1422–14611470–1471

Fiul lui Henric al V-lea

Casa de YorkCasele de Lancaster și York s-au luptat în Războiul celor Două Roze, în urma căruia

yorkiștii au luat tronul.

Eduard al IV-lea

1461–14701471–1483

Stră-strănepotul lui Eduard al III-lea

Eduard al V-lea

1483Fiul lui Eduard al IV-lea

Richard al III-lea

1483–1485

Fratele lui Eduard al IV-lea

Casa de TudorRegele lancasterian Henric Tudor a reluat

tronul de la yorkiști.

Henric al VII-lea

1485–1509

Stră-strănepotul lui Eduard al III-lea

Henric al VIII-lea

1509–1547

Fiul lui Henric al VII-lea, nepotul lui Eduard al IV-lea

David al II-lea au pretins tronul.

Eduard Balliol1332–1336

Fiul lui John Balliol

Casa de StuartLogodită cu Delfinul Franței la vîrsta de 5 ani, Maria Stuart, Regina Scoțienilor a fost crescută

la curtea franceză, unde a devenit "Marie Stuart, Reine de l'Écosse," etc., și și-a păstrat

numele de familie în forma franceză, Stuart, în loc de Stewart, la reîntoarcerea în Scoția în

1560.

Robert al II-lea, Regele Scoțienilor

1371–1390

Nepotul lui Robert I

Robert al III-lea, Regele Scoțienilor

1390–1406

Fiul lui Robert al II-lea

Iacob I, Regele Scoțienilor

1406–1437

Fiul lui Robert al III-lea

Iacob al II-lea, Regele Scoțienilor

1437–1460

Fiul lui Iacob I

Iacob al III-lea, Regele Scoțienilor

1460–1488

Fiul lui Iacob al II-lea

Iacob al IV-lea, Regele Scoțienilor

1488–1513

Fiul lui Iacob al III-lea

Iacob al V-lea, Regele Scoțienilor

1513–1542

Fiul lui Iacob al IV-lea

Eduard al VI-lea

1547–1553

Fiul lui Henric al VIII-lea

Jane 1553

Strănepoata lui Henric al VII-lea. Proclamată Regină pe 10 iulie 1553 dar detronată de Maria I 9 zile mai tîrziu.

Maria I1553–1558

Fiica lui Henric al VIII-lea

Elisabeta I1558–1603

Fiica lui Henric al VIII-lea

Maria, Regina Scoțienilor

1542–1567

Fiica lui Iacob al V-lea

Iacob al VI-lea, Regele Scoțienilor

1567–1625

Fiica Mariei I

Suveranii Angliei, Scoției și IrlandeiÎn 1603, Iacob al VI-lea al Scoției a moștenit tronul englez după moartea Elisabetei I. De atunci

și pînă în 1707, Anglia, Scoția și Irlanda au avut monarhi comuni.

Casa de Stuart

Nume Domnie Note

Iacob I (Anglia)Iacob al VI-lea (Scoția)

1603–1625Fiul Mariei, Regina Scoțienilor; stră-strănepotul lui Henric al VII-lea al Angliei

Carol I 1625–1649 Fiul lui Iacob I (al VI-lea)

Interregnum-ul, (Commonwealth-ul și Protectoratul)Anglia nu a avut rege între 1649 și 1660, și a fot republică pînă în 1653. Oliver Cromwell a

dizolvat apoi Parlamentul și a domnit ca Lord Protector pînă la moarte.

Nume Domnie Note

Oliver Cromwell 1653–1658

Richard Cromwell 1658–1659 Fiul lui Oliver Cromwell

Suveranii Angliei, Scoției și Irlandei

În 1659, Richard Cromwell a abdicat; anomia a existat pînă la Restaurația Stuarților în 1660.

Casa de Stuart

Nume Domnie Note

Carol al II-lea1660–16851649-1685 (de jure)

Fiul cel mare al lui Carol I (încoronat la Scone, Scoția, în 1651)

Iacob al II-lea (Anglia)Iacob al VII-lea (Scoția)

1685–1689 Fiul cel mic al lui Carol I

Maria a II-a 1689–1694Fiica cea mare a lui Iacob al II-leaA domnit în comun cu soțul ei, William al III-lea (al II-lea; I)

William al III-lea (Anglia)William al II-lea (Scoția)William I (Irlanda)

1689–1702Nepotul lui Carol IA domnit în comun cu soția sa, Maria a II-a

Anna 1702–1707 Fiica lui Iacob al II-lea

Suveranii Marii Britanii și IrlandeiÎn 1707, prin Legea Uniunii, Regatul Angliei și Regatul Scoției s-au unit formînd Regatul Marii

Britanii.

Casa de Stuart

Nume Domnie Note

Anna 1707–1714 Fiica lui Iacob al II-lea

Casa de HanovraConform cu Legea Succesiunii din 1701, tronul englez (mai tîrziu cel britanic, succesorul

acestuia) nu putea fi ocupat decît de un protestant. Sofia de Hanovra, cea mai apropiată rudă protestantă, a devenit astfel următoarea moștenitoare. Ea a murit cu puțin înaintea Annei, și

locul i-a fost luat de fiul său, care a fondat Casa de Hanovra (zisă și Guelph și Braunschweig).

George I 1714–1727 Strănepotul lui Iacob I

George al II-lea 1727–1760 Fiul lui George I

George al III-lea 1760–1801 Nepotul lui George al II-lea

Suveranii Regatului Unit al Marii Britanii și IrlandeiÎn 1801, prin Legea Uniunii, Regatul Marii Britanii și Regatul Irlandei s-au unit formînd

Regatul Unit.

Casa de Hanovra

Nume Domnie Note

George al III-lea 1801–1820 Nepotul lui George al II-lea

George al IV-lea 1820–1830 Fiul lui George al III-lea

William al IV-lea 1830–1837 Fiul lui George al III-lea

Victoria 1837–1901 Nepoata lui George al III-lea

Casa de Saxa-Coburg-GothaNumele Casei regale s-a schimbat pentru a reflecta căsătoria Victoriei cu Prințul Albert de

Saxa-Coburg-Gotha, dar Victoria însăși a rămas membră a Casei de Hanovra.

Eduard al VII-lea 1901–1910 Fiul Victoriei

George al V-lea 1910–1917 Fiul lui Eduard al VII-lea

Casa de WindsorCasa regală a abandonat numele de Saxa-Coburg-Gotha în 1917 din cauza sentimentelor anti-

germane din timpul primului război mondial..

George al V-lea 1917–1927 Fiul lui Eduard al VII-lea

Suveranii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de NordÎn 1922, Statul Liber Irlandez a părăsit Regatul Unit. Numele regatului s-a modificat în 1927

pentru a reflecta această schimbare.

Casa de Windsor

Nume Domnie Note

George al V-lea 1927–1936 Fiul lui Eduard al VII-lea

Eduard al VIII-lea 1936 Fiul lui George al V-lea; a abdicat

George al VI-lea 1936–1952 Fiul lui George al V-lea

Elisabeta a II-a 6 februarie 1952 - Fiica lui George al VI-lea

Cneji apoi Mari Cneji ai Moscovei (1283-1547)[modificare | modificare sursă]

Dinastia Rurik[modificare | modificare sursă]

Poz

Portret Nume DomnieDinasti

eNote Blazon

1 Daniel I Sfântul Daniel al Moscovei

(1261, ? – 4 martie 1303, ?)

1283 – 1303

Rurik Fiul lui Alexandr Nevski și a Marii Ducese Bassa. Primul Cneaz al Moscovei, a fost canonizat în 1652. Descendenții său au domnit în Rusia până în 1598.

2

Iuri I(1281, ? – 21

noiembrie 1325, Kolotcha)

1303 – 1325

Rurik

Fiu al lui Daniel al Moscovei și al Mariei. A fost Mare Cneaz de Vladimir-Souzdal.

3

Ivan I(1288, Moscova

– 31 martie 1340, Moscova)

1325 – 1340

Rurik

Fiu al lui Daniel al Moscovei și al Mariei. A fost Mare Cneaz de Vladimir-Souzdal.

4

Simeon I cel Mândru

(7 noiembrie 1316, Moscova – 27 aprilie 1353,

Moscova)

1340 – 1353

Rurik

Fiu al lui Ivan I al Moscovei și al Elenei. A fost Mare Cneaz de Vladimir-Souzdal; el a devenit primul Mare Cneaz al Moscovei.

5

Ivan al II-lea cel Bun

(30 martie 1326, Moscova – 13

noiembrie 1359, Moscova)

1353 – 1359

Rurik

Fiu al lui Ivan I al Moscovei și al Elenei. A fost Mare Cneaz de Vladimir-Souzdal.

6 Dmitri Donskoi(12 octombrie

1350, Moscova – 19 mai 1389,

Moscova)

1359 – 1389

Rurik Fiu al lui Ivan al II-lea și al Alexandrei Vassilievna Veliaminova. A fost Mare Cneaz de Vladimir-Souzdal.

7

Vasili I(30 decembrie

1371, Moscova – 27 februarie

1425, Moscova)

1389 – 1425

Rurik

Fiu al lui Dmitri Donskoi și Eudoxie de Souzdal. A fost Mare Cneaz de Vladimir-Souzdal.

Regență (1425 - 1433): Sofia a Lituaniei.

8

Vasili al II-lea cel Orb

(10 martie 1415, Moscova – 27 martie 1462,

Moscova)

1425 – 1462

Rurik

Fiu al lui Vasili I și al Sofiei a Lituaniei. Mare Cneaz al Moscovei din 1425 până în 1462.

9

Ivan al III-lea al Rusiei cel Mare

(22 ianuarie 1440, Moscova –

27 octombrie 1505, Moscova)

1462 – 1505

Rurik

Fiu al lui Vasili al II-lea și al Mariei de Borovsk. Domnia sa este semnificativă deoarece marchează un pas important în unificarea statului rus.

10

Vasili al III-lea al Rusiei cel

Mare(25 martie 1479,

Moscova – 3 decembrie 1533,

Moscova)

1505 – 1533

RurikFiu al lui Ivan al III-lea și al celei de-a doua soții Sofia Paleologu.

Regență (1533 - 1547): Elena Glinska (1533-1538) și Consiliul de Boieri (1538-1547).

11

Ivan al IV-lea cel Groaznic

(25 august 1530, Kolomenskoye – 18 martie 1584,

Moscova)

1533 – 1547

Rurik

Fiu al lui Vasili al III-lea și a celei de-a doua soții, Elena Glinska. A devenit primul suveran rus care a purtat titlul de "Țar al tuturor Rusiilor" în 1547 la vârsta de 17 ani.

ari ai Rusiei (1547-1721)Ț [modificare | modificare sursă]

Dinastia Rurik[modificare | modificare sursă]

Poz

Portret Nume DomnieDinasti

eNote Blazon

11

Ivan al IV-lea cel Groaznic

(25 august 1530, Kolomenskoye – 18 martie 1584,

Moscova)

1547 – 1584

Rurik

A devenit primul suveran rus care a purtat titlul de "Țar al tuturor Rusiilor" în 1547 la vârsta de 17 ani.

Regență (1584 - 1598): Boris Godunov.

12

Feodor I(31 mai 1557, Moscova – 7

ianuarie 1598, Moscova)

1584 – 1598

Rurik

Fiu al lui Ivan al IV-lea și a primei soții Anastasia Romanovna. Nu a avut moștenitori, a fost ultimul suveran al dinastiei Rurik.

Timpurile tulburi[modificare | modificare sursă]

Poz

Portret Nume Domnie Dinastie Note Blazon

13

Irina Godunova

(1557, Moscova – 29 octombrie 1603, Moscova)

1598Goduno

v

Fiica lui Feodor Ivanovici Godunov. După moartea soțului ei, Feodor I, ultimul Rurik, ea a avut puterea timp de câteva luni până la alegerea fratelui ei Boris Godunov.

14

Boris Godunov(1551, Viazma – 13 aprilie 1605,

Moscova)

1598 – 1605

Godunov

Fiu al lui Feodor Ivanovitci Godunov. După moartea misterioasă a moștenitorului Dimitri Ivanovitci în 1591 și moartea cumnatului său, țarul Feodor I, în 1598, el a devenit țar. Această alegere a marcat începutul Timpurilor tulburi. A reușit să domnească până la moartea sa subită în 1605.

15

Feodor al II-lea(1589, Moscova – 20 iunie 1605,

Moscova)

1605Goduno

v

Fiu al lui Boris Godunov și al Mariei Grigorievna Skuratova-Belskaya; a fost asasinat după câteva luni de domnie în același timp cu mama sa.

16 Dmitri I Uzurpatorul(1582, ? – 17

mai 1606, Moscova)

1605 – 1606

Otrepiev Uzurpator, el a urcat pe tron în 1605 trecând drept prințul Dmitri Ivanovici, fiul cel mic al țarului Ivan al IV-lea. A fost asasinat de către boieri un an mai

târziu.

17

Vasili al IV-lea Țarul-Bandit

(22 septembrie 1552, Nijni

Novgorod – 12 septembrie

1612, Gostynin)

1606 – 1610

Șuiski

Fiu al lui Ivan Andreevici Șuiski și a soției acestuia, Marfa Feodorovna. Provine din familia Șuiski, o ramură a dinastiei Rurik. A devenit țar după asasinarea Falsului Dmitri în 1606 până la destituirea sa de către moscoviți în 1610. A murit în Polonia la scurt timp după.

Casa de Vasa[modificare | modificare sursă]

Poz

Portret Nume DomnieDinasti

eNote Blazon

18

Vladislav IRege al Poloniei și Mare Duce al

Lituaniei(9 iunie 1595,

Cracovia – 20 mai 1648, Merecz)

1610 – 1613

Vasa

Fiu al regelui Sigismund al III-lea Vasa și al Anei de Austria. A fost ales țar în 1610 de un consiliu de boieri. Polonezii au fost expulzați din Moscova în 1612 de către o revoltă condusă de Kuzma Minin și Dmitri Pojarski. În anul următor, boierii au ales un nou țar, Mihail Romanov.

Dinastia Romanov[modificare | modificare sursă]

Poz

Portret Nume Domnie Dinastie Note Blazon

19

Mihail I(21 iunie 1596, Moscova – 23

iulie 1645, Moscova)

1613 – 1645

Romanov

Fiu al lui Feodor Romanov și al Mariei Ivanovna Saltikov. A fost ales țar în 1613 de către Zemski Sobor; este fondatorul dinastiei Romanov care a domnit în Rusia până în 1917.

20

Alexei I Țarul cel mai Pașnic

(19 martie 1629, Moscova

– 8 februarie 1676, Moscova)

1645 – 1676

Romanov

Fiu al lui Mihail I și Evdochia Streșnieva.

21

Feodor al III-lea

(9 iunie 1661, Moscova – 7

mai 1682, Moscova)

1676 – 1682

Romanov

Fiu al lui Alexei I și al Maria Miloslavskaia.

Regență (1682 - 1689): Sofia a Rusiei.

22

Ivan al V-lea(6 septembrie

1666, Moscova – 8 februarie

1696, Moscova)

1682 – 1696

Romanov

Fiu al lui Alexei I și al Maria Miloslavskaia. A domnit împreună cu cu fratele său vitreg Petru I din 1682 până la moartea sa în 1696.

23

Petru I cel Mare

(9 iunie 1672, Moscova – 8

februarie 1725, Sankt-

Petersburg)

1682 – 1721

Romanov

Fiu al lui Alexei I și al Natalia Narîșkina. A domnit împreună cu fratele său vitreg Ivan al V-lea până la moartea acestuia în 1696 apoi a guvernat singur până în 1721 când a devenit împărat.

Împăra i ai Rusieiț (1721-1917)[modificare | modificare sursă]

Dinastia Romanov[modificare | modificare sursă]

Poz

Portret Nume Domnie Dinastie Note Blazon

23

Petru I cel Mare

(9 iunie 1672, Moscova – 8

februarie 1725, Sankt-

Petersburg)

1721 – 1725

Romanov

Țar din 1682, el a devenit primul împărat al Imperiului rus din 1721 până la moartea sa în 1725.

24

Ecaterina I(15 aprilie 1684, Livonie – 17 mai

1727, Sankt-Petersburg)

1725 – 1727

Romanov

A doua soție a țarului Petru cel Mare.

25

Petru al II-lea(23 octombrie 1715, Sankt-

Petersburg – 30 ianuarie 1730,

Moscova)

1727 – 1730

Romanov

Fiu al lui Alexei Petrovici, Țarevici al Rusiei și al Charlotte Christine de Brunswick-Wolfenbüttel, nepotul țarului Petru I al Rusiei.

26

Anna I(7 februarie

1693, Moscova – 28 octombrie 1740, Moscova)

1730 – 1740

Romanov

A patra fiică a țarului Ivan al V-lea al Rusiei și a Prascovia Saltikova, nepoata fe frate a țarului Petru I al Rusiei.

Regență (1740 - 1741): Ernst Johann von Biron și Anna Leopoldovna a Rusiei.

27

Ivan al VI-lea(23 august

1740, Sankt-Petersburg – 16

iulie 1764, Shlisselburg)

1740 – 1741

Romanov

Fiu al Annei Leopoldovna a Rusiei și Antoine-Ulrich Brunswick-Wolfenbüttel, nepot al țarului Ivan al V-lea al Rusiei. Sub regența mamei sale, el a fost răsturnat la 6 decembrie 1741 și a fost închis în cetatea Shlisselburg, unde a fost asasinat în 1764.

28 Elisabeta I(29 decembrie

1709, Kolomenskoie – 5 ianuarie 1762,

Sankt-Petersburg)

1741 – 1762

Romanov

Fiica țarului Petru I al Rusiei și a țarinei Ecaterina I a Rusiei.

29

Petru al III-lea(21 februarie

1728, Kiel – 17 iulie 1762, Ropcha)

1762

Holstein-Gottorp-Romano

v

Fiu al lui Karl Frederic, Duce de Holstein-Gottorp și a Marii Ducese Anna Petrovna a Rusiei, nepot al țarului Petru I al Rusiei. După 6 luni de domnie el a fost răsturnat de o lovitură de stat organizată de soția sa și viitoarea țarină Ecaterina a II-a și este ucis câteva zile mai târziu.

30

Ecaterina a II-a cea Mare

(21 aprilie 1729, Stettin – 17

noiembrie 1796, Sankt-

Petersburg)

1762 – 1796

Holstein-Gottorp-Romano

v

Soția țarului Petru al III-lea al Rusiei; și-a dat soțul jos printr-o lovitură de stat și a domnit 34 de ani.

31

Pavel I(1 octombrie 1754, Sankt-

Petersburg – 23 martie 1801,

Moscova)

1796 - 1801

Holstein-Gottorp-Romano

v

Fiu al țarului Petru al III-lea al Rusiei și al țarinei Ecaterina a II-a a Rusiei. A murit asasinat în 1801 de un grup de ofițeri ruși.

32 Alexandru I(23 decembrie 1777, Sankt-

Petersburg – 1 decembrie

1825, Taganrog)

1801 – 1825

Holstein-Gottorp-Romano

v

Fiu al țarului Pavel I al Rusiei și al Sophie Dorothea de Württemberg.

34

Nicolae I(6 iulie 1796, Gatchina – 2 martie 1855,

Sankt-Petersburg)

1825 – 1855

Holstein-Gottorp-Romano

v

Fiu al țarului Pavel I al Rusiei și al Sophie Dorothea de Württemberg.

35

Alexandru al II-lea

Eliberatorul(29 aprilie 1818,

Moscova – 13 martie 1881,

Sankt-Petersburg)

1855 - 1881

Holstein-Gottorp-Romano

v

Fiu al țarului Nicolae I al Rusiei și al Alexandra Feodorovna a Rusiei. A fost asasinat la 13 martie 1881 într-un atent cu bombă organizat de gruparea teroristă "Voința poporului".

36

Alexandru al III-lea

(10 martie 1845, Sankt-

Petersburg – 1 noiembrie 1894,

Yalta)

1881 – 1894

Holstein-Gottorp-Romano

v

Fiu al țarului Alexandru al II-lea al Rusiei și al Maria de Hesse și de Rin.

37 Nicolae II Pacificatorul

sau Sfântul țar Nicolae

(18 mai 1868, Țarskoe Selo – 17 iulie 1918, Ekaterinburg)

1894 - 1917

Holstein-Gottorp-Romano

v

Fiu al țarului Alexandru al III-lea al Rusiei și Dagmar a Danemarcei. După Revoluția din Februarie el abdică la 15 martie 1917 apoi el și familia sa au fost închiși la Villa Ipatiev unde au fost asasinați de bolșevici în noaptea de 16 spre 17 iulie 1918.

38

Mihail II(22 noiembrie

1878, Sant-Petersburg – 12

iunie 1918, Perm)

15-16 mars1917

Holstein-Gottorp-Romano

v

Fiu al țarului Alexandru al III-lea al Rusiei și Dagmar a Danemarcei. Desemnat de Nicolae al II-lea ca succesor după abdicarea sa de la 15 martie 1917, el a abdicat la rândul său a doua zi. A fost asasinat de bolșevici anul următor.

Regatul Franciei Răsăritene i mai târziu Regatul Germanieiș [modificare | modificare sursă]

Regi[modificare | modificare sursă]

Nume CasăRege

german

Împărat romano-german

Sfârșit Note

Ludovic Germanul

Carolingieni11 august

843—

23 august 876

Fiul Împăratului Ludovic cel Pios

Ludovic cel Tânăr

Carolingieni28 august

876—

20 ianuarie 882

Fiul lui Ludovic Germanul; a condus Francia Răsăriteană,

Ducatul Saxoniei și din 880 și Ducatul Bavariei

Carloman Carolingieni28 august

876—

22 martie 880

Fiul lui Ludovic Germanul, conducea

Ducatul Bavariei; din 877 a fost și Rege al Italiei

Carol cel Gras Carolingieni28 august

87612 februarie

881

11 noiembrie

887

Fiul lui Ludovic Germanul, conducea

Alemannia, Raetia, iar din 882 întregul Regat de Est

Arnulf de Carinthia

Carolingieni30

noiembrie 887

25 aprilie 8968

decembrie 899

Fiul lui Carloman

Ludovic Copilul Carolingieni21 ianuarie

900—

20 august 911

Fiul lui Arnulf

Conrad I Conradini10

noiembrie 911

—23

decembrie 918

Henric I Ottonieni23 aprilie

919— 2 iulie 936

Arnulf cel Rău Luitpoldingieni 919 — 921 Rival al lui Henric I

Otto I cel Mare Ottonieni7 august

9362 februarie 962 7 mai 973

Fiul lui Henric I; încoronat Sfânt Împărat Roman în

961.

Otto II cel Roșu Ottonieni 26 mai 96125 decembrie

967

7 decembrie

983

Fiul lui Otto II;Rege al Germaniei 961–

973;a fost încoronat Împărat în timpul vieții tatălui său

Otto III Ottonieni 25 decembrie

21 mai 996 21 ianuarie Fiul lui Otto II

983 1002

Henric II Ottonieni 7 iunie 1002 26 aprilie 101413 iulie

1024strănepotul lui Henric I

Conrad II Salici8

septembrie 1024

26 martie 1027 4 iunie 1039stră-stră-nepotul lui Otto

I

Henric III Salici14 aprilie

102825 decembrie

10465 octombrie

1056

Fiul lui Conrad II;Rege al Germaniei sub tatăl său 1028–1039

Henric IV Salici17 iulie

105421 martie 1084

31 decembrie

1105

Fiul lui Henric III;Rege al Germaniei sub tatăl său 1054–1056

Rudolf von Rheinfeld

Rheinfeld15 martie

1077—

15 octombrie

1080Rival al lui Henric IV

Hermann von Salm

Salm6 august

1081—

28 septembrie

1088Rival al lui Henric IV

Conrad Salici 30 mai 1087 —27 iulie

1101

Fiul lui Henric IV;Rege al Germaniei sub tatăl său 1087–1098,

Rege al Italiei 1093–1098, 1095–1101.

Henric V Salici 6 ianuarie 1099

13 aprilie 1111 23 mai 1125 Fiul lui Henric IV;Rege al Germaniei sub

tatăl său 1099–1105, l-a forțat pe acesta să

abdice.

Lothar III Supplinburger30 august

11254 iunie 1133

4 decembrie

1137

Conrad III Hohenstaufen7 martie

1138—

15 februarie 1152

Nepot al lui Henric IV;Rege rival al lui Lothar III

1127–1135

Henric Berengar Hohenstaufen30 martie

1147—

august? 1150

Fiul lui Conrad III;Rege al Germaniei sub tatăl său 1147–1150

Frederic I Barbarossa

Hohenstaufen4 martie

115218 iunie 1155

10 iunie 1190

Nephew de Conrad III

Henric VI Hohenstaufen15 august

116914 aprilie 1191

28 septembrie

1197

Fiul lui Frederic I;Rege al Germaniei sub tatăl său 1169–1190

Frederic II Hohenstaufen 1197 — 1197Fiul lui Henric VI;

Rege al Germaniei sub tatăl său 1196

Filip de Șvabia Hohenstaufen6 martie

1198—

21 august 1208

Fiul lui Frederic I; Rival al lui Otto IV

Otto IV Welf 29 martie 1198

4 octombrie 1209

5 iulie 1215 Rival al lui Filip de Swabia; mai tărziu rival al lui Frederic II; detronat în

1215; decedat 19 mai 1218

Frederic II Hohenstaufen5

decembrie 1212

22 noiembrie 1220

26 decembrie

1250

Fiul lui Henric VI;Rival al lui Otto IV până la

5 iulie 1215

Henric VII Hohenstaufen23 aprilie

1220—

15 august 1235

Fiul lui Frederic II;Rege al Germaniei sub tatăl său 1220–1235

Conrad IV Hohenstaufen mai 1237 — 1 mai 1254Fiul lui Frederic II;

Rege al Germaniei sub tatăl său 1237–1250

Henric Raspe Thuringia 22 mai 1246 —16 februarie

1247Rival al lui Frederic II

Wilhelm de Olanda

Olanda3 octombrie

1247—

28 ianuarie 1256

Rival al lui Frederic II și Conrad IV, 1247–1254

Richard de Cornwall

Plantagenet13 ianuarie

1257—

2 aprilie 1272

Rival al lui Alfonso de Castilia; nu a avut autoritate reală.

Alfonso de Castilia

Casa de Burgundia

1 aprilie 1257

— 1275

Nepotul lui Filip; Rival al lui Richard de Cornwall;

nu a avut autoritate; mai târziu s-a opus lui Rudolf I; a renunțat la pretenții în 1275, decedat în 1284

Rudof I Habsburg29

septembrie 1273

—15 iulie

1291

Adolf de Nassau Nassau 5 mai 1292 —23 iunie

1298

Albert I Habsburg24 iunie

1298— 1 mai 1308

Fiul lui Rudolf I; Rival al lui Adolf de Nassau, 1298

Henric VII Luxemburg27

noiembrie 1308

13 iunie 131124 august

1313

Ludovic IV Wittelsbach20

octombrie 1314

17 ianuarie 1328

11 octombrie

1347

Nepotul lui Rudolf I; Rival al lui Frederic 1314–1322

Frederic the Fair Habsburg

19 octombrie

1314/5

septembrie 1325

—

28 septembrie

1322/13 ianuarie

1330

Fiul lui Albert I;Rival al lui Ludovic IV

1314–1322;rege asociat cu Ludovic IV

1325–1330

Carol IV Luxemburg11 iulie

13465 aprilie 1355

29 noiembrie

1378

Nepotul lui Henric VII; Rival al lui Ludovic IV,

1346–1347

Günther von Schwarzburg

Schwarzburg30 ianuarie

1349— 24 mai 1349 Rival al lui Carol IV

Wenceslaus Luxemburg 10 iunie — 20 august Fiul lui Carol IV; Rege al

1376 1400Germaniei sub tatăl său

1376–1378; detronat 1400; decedat 1419

Frederic de Braunschweig-

Lüneburg

Braunschweig-Lüneburg

1400 — 1400 Rival al lui Wenceslaus

Rupert de Palatinate

Wittelsbach21 august

1400— 18 mai 1410

Stră-strănepot al lui Ludovic IV

Sigismund Luxemburg

20 septembrie

1410/21 iulie

1411

3 mai 14339

decembrie 1437

Fiul lui Carol IV

Jobst de Moravia

Luxemburg1 octombrie

1410—

8 ianuarie 1411

Nephew de Carol IV; Rival al lui to Sigismund

Albert II Habsburg18 martie

1438—

27 octombrie

1439

Frederic III Habsburg2 februarie

144016 martie 1452

19 august 1493

Maximilian I Habsburg16 februarie

1486

4 februarie 1508

Împărat ales

12 ianuarie 1519

Fiul lui Frederic III; Rege al Germaniei sub tatăl

său 1486–1493; a adoptat în 1508 titlul de împărat ales cu acceptul

papei

Carol V Habsburg28 iunie

1519

24 februarie 1530

Împărat ales din 1520

21 septembrie

1556

Nepotul lui Maximilian I; Împărat ales din 1519

încoronat de către Papă Pope; a abdicat în 1556; decedat 21 septembrie

1558;

Ferdinand I Habsburg5 ianuarie

153114 martie 1558

Împărat ales25 iulie

1564

Nepotul lui Maximilian I; fratele lui Carol V; Rege de Germania sub fratele său Carol V 1531–1556;

Ultimul rege încoronat în Catedrala de la Aachen.

Maximilian II Habsburg22

noiembrie 1562

25 iulie 1564Împărat ales

12 octombrie

1576

Fiul lui Ferdinand I;Rege al Germaniei sub tatăl său 1562–1564

Rudolf II Habsburg27

octombrie 1575

2 noiembrie 1576

Împărat ales

20 ianuarie 1612

Fiul lui Maximilian II;Rege al Germaniei sub tatăl său 1575–1576

Matia Habsburg13 iunie

161213 iunie 1612Împărat ales

20 martie 1619

Fiul lui Maximilian II

Ferdinand II Habsburg28 august

161820 martie 1619

Împărat ales15 februarie

1637Nepotul lui Ferdinand I;

Ferdinand III Habsburg22

decembrie 1636

15 februarie 1637

Împărat ales

2 aprilie 1657

Fiul lui Ferdinand II;Rege al Germaniei sub tatăl său 1636–1637

Ferdinand IV Habsburg 31 mai 1653 — 9 iulie 1654 Fiul lui Ferdinand III;Rege al Germaniei sub

tatăl său

Leopold I Habsburg18 iulie

165818 iulie 1658Împărat ales

5 mai 1705 Fiul lui Ferdinand III

Iosif I Habsburg23 ianuarie

16905 mai 1705

Împărat ales17 aprilie

1711

Fiul lui Leopold I; Rege al Germaniei sub tatăl său

1690–1705

Carol VI Habsburg27

octombrie 1711

27 octombrie 1711

Împărat ales

20 octombrie

1740Fiul lui Leopold I

Carol VII Wittelsbach14 ianuarie

1742

14 ianuarie 1742

Împărat ales

20 ianuarie 1745

Soțul Mariei-Amalia, fiica lui Iosif I

Francisc I Ștefan Lorraine13

septembrie 1745

13 septembrie 1745

Împărat ales

18 august 1765

Soțul Mariei Tereza, fiica lui Carol VI

Iosif IIHabsburg-Lorraine

27 martie 1764

18 august 1765Împărat ales

20 februarie 1790

Fiul lui Francisc I și Maria Theresa; Rege al

Germaniei sub tatăl său 1764–1765

Leopold IIHabsburg-Lorraine

30 septembrie

1790

30 septembrie 1790

Împărat ales

1 martie 1792

Fiul lui Francisc I și Maria Theresa

Francisc II Habsburg-Lorraine

7 iulie 1792 7 iulie 1792Împărat ales

6 august 1806

Fiul lui Leopold II; A dizolvat Imperiul; a devenit Împărat al

Austriei 1804–1835; decedat 1835

Confedera iile Germane, 1806–1871ț [modificare | modificare sursă]

Confederația Rinului 1806-1813[modificare | modificare sursă]

Nume Titlu Casa Început Sfârșit

Napoleon I,Împărat al Francezilor

Protector alConfederației

RinuluiBonaparte 25 iulie 1806 19 octombrie 1813

Confederația Germană 1815-1866[modificare | modificare sursă]

Nume Titlu Casa Început Sfârșit

Francisc I,Împărat al

Austriei

Președinte alConfederației

Germane

Habsburg-Lorraine

20 iunie 1815 2 martie 1835

Ferdinand I,Împărat al

Austriei

Președinte alConfederației

Germane

Habsburg-Lorraine

2 martie 1835 12 iulie 1848

Arhiducele Johann de Austria

Vicar Imperial [1] Habsburg-Lorraine

12 iulie 1848 20 decembrie 1849

Frederic Wilhelm IV, Regele Prusiei

Împăratul Germanilor (ales)

Hohenzollernales Împărat al Germanilor de Adunarea de la

Frankfurt pe data de 28 martie 1849, dar a refuzat coroana pe 3 aprilie 1849

Frederic Wilhelm IV, Regele Prusiei

PreședinteleUniunii Germane

Hohenzollern 26 mai 1849 29 noiembrie 1850

Franz Josef,Împărat al

Austriei

Președinte alConfederației

Germane

Habsburg-Lorraine

1 mai 1850 24 august 1866

Confederația Germană de Nord 1867-1871[modificare | modificare sursă]

Nume Titlu Casa Început Sfârșit

Wilhelm I,Regele Prusiei

Președinte alConfederației Germane de

NordHohenzollern 1 iulie 1867 18 ianuarie 1871 [2]

Imperiul German (1871-1918)[modificare | modificare sursă]

Nume Titlu Casa Început Sfârșit

Wilhelm I,Regele Prusiei

Împărat GermanHohenzoller

n18 ianuarie 1871 9 martie 1888

Frederic III,Regele Prusiei

Împărat GermanHohenzoller

n9 martie 1888 15 iunie 1888

Wilhelm II,Regele Prusiei

Împărat GermanHohenzoller

n15 iunie 1888 9 noiembrie 1918