DINAMICA DATORIEI EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA ÎN PERIOADDA

ANILOR 2005-2009

REFERAT

Chişinău 2010

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………….....3

1. NOŢIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA DATORIA EXTERNĂ…………..4

2. DINAMICA DATORIEI EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA ÎN PERIOADA

ANILOR 2005-2009.............................................................…………...5

CONCLUZII................................................................................................................................12

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................13

ANEXE.........................................................................................................................................14

2

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Gestionarea raţională a creanţelor şi datoriilor externe este una dintre

condiţiile de bază pentru ca fluxurile de capital sub forma creditelor să fie avantajoase pentru toţi

partenerii.

Scopul cercetării presupune analiza dinamicii datoriei externe a Republicii Moldova pe

perioada anilor 2005-2009.

Obiectul investigat este sistemul relaţiilor financiar-valutare al Republicii Moldova.

Subiectul cercetării este evoluţia datoriei externe naţionale şi particularităţile ce

caracterizează această evoluţie.

Metodologia cercetării s-a bazat pe utilizarea diverselor metode, cel mai frecvent utilizate

fiind: metoda sistemică, metoda normativă, metoda statistică, metoda grafică şi dinamică. De

asemenea, pe parcursul cercetării ne-am propus să utilizăm şi alte metode de cercetare cum ar fi:

de sinteză; analiza economică; compararea; inducţia şi deducţia, aplicate în dialectica cunoaşterii

materiei şi societăţii, precum şi alte procedee şi instrumente de cunoaştere ştiinţifică a proceselor

economice.

Drept bază de informare au servit hotărârile Parlamentului şi Guvernului Republicii

Moldova, actele normative bancare emise de Banca Naţională a Moldovei şi alte publicaţii de

ordin statistic, juridic.

Lucrarea este compusă din două capitole:

Primul capitol include aspectele generale cu privire la datoria externă;

Al doilea capitol este axat pe analiza evoluţiei datorie externe a Republicii Moldova

în perioada anilor 2005-2009;

3

1. CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA DATORIA EXTERNĂ

Datoria externă ca concept este o noţiune largă ce oferă multiple posibilităţi de interpretare. În

concepţia Băncii Mondiale şi a structurilor sale componente: Datoria externă include sumele datorate

unor creditori publici şi privaţi, în valută străină, bunuri şi servicii cu o perioadă de rambursare mai

mare de un an; sumele datorate de persoanele private, dar garantate de o autoritate publică, datoria

formată ca rezultat al tranzacţiilor cu FMI etc. Unii autori tratează Datoria externă ca - totalitatea

împrumuturilor sau creditele primite de o ţară sau de agenţii economici particulari în cadrul relaţiilor

internaţionale, precum şi alte obligaţii financiare, rezultate din contextul integrării economiei mondiale.

Şi în sfârşit, conform Legii RM “Privind datoria de stat şi garanţiile de stat” Datoria de stat externă –

parte integrantă a datoriei de stat, reprezentând totalul sumelor principale ale tuturor obligaţiilor directe

neonorate, contractate de Ministerul Finanţelor în numele RM în valută străină.

Evaluarea relaţiilor valutare şi financiare internaţionale ale unui stat, ca şi pe ansamblul

economiei mondiale nu poate fi redusă la durata unui an, ci trebuie efectuată în dinamică, în

perspectivă, pe o perioadă mai lungă, pînă la scadenţele finale ale creanţelor şi obligaţiilor externe ale

unui stat sau altul.

Creanţele externe ale unui stat sunt finanţate din excedentul contului curent al balanţei de plăţi

externe, iarangaj ament ele, din deficitul contului curent. Ambele situaţii apar în urma apelării la piaţa

financiară internaţională sub formă de credite sau investiţii de portofoliu (obligaţiuni).

Nu generează datorie externă:

• atragerea de investiţii externe directe,

• ajutoarele financiare,

• creditele nerambursabile.

Creditele externe sunt de mare ajutor pentru ţările debitoare cu condiţia ca termenii în care se

acordă să nu fie împovărători (dobândă, termen de graţie, termen de rambursare etc.), astfel încât,

utilizându-se creditele în producţie, acestea să genereze surse financiare de rambursare, câştigând astfel

atât debitorul, cât şi creditorul. De asemenea, pentru a fi folositoare, creditele trebuie să fie utilizate în

ramuri productive sau în infrastructura materială generatoare de venituri şi nu pentru consum privat sau

public, care nu generează venituri; în caz contrar, datoria externă creşte, iar sursele de rambursare lipsesc.

Intrările totale de capital în ţările în curs de dezvoltare într-un an sunt, la prima vedere, destul de mari

(circa 300 mld. dolari), însă dacă deducem, din aceste intrări, ieşirile de capital sub formă de rambursare şi

dobânzi plătite, observăm că, în unii ani, nu numai că nu a intrat nici un dolar, dar a avut loc şi un transfer

invers de resurse financiare în favoarea creditorilor (vezi tabelul nr. 10.5). Serviciul datoriei externe

(rambursări plus dobânzi plătite) aproape egalează, iar în unii anii chiar depăşeşte intrările totale de

capital.

4

Criza datoriilor externe este o expresie a crizei ordinii monetare internaţionale. Sumele raportate

drept credite se caracterizează prin următoarele trăsături: sunt condiţionate de adoptarea pe plan intern a

anumitor politici, includ în valoarea „creditului" o marjă de risc peste dobândă, iar legislaţia majorităţii

ţărilor dezvoltate permite băncilor creditoare crearea de provizioane, adică alocarea unei părţi din profit la

capitolul risc de credite, care sunt sustrase de la calculul impozitelor pe profit ce trebuie plătite.

Formele de manifestare a crizei datoriilor externe sunt variate:

- apariţia fenomenului transferului invers de resurse financiare (capitalul transferat de ţările în

curs de dezvoltare este mai mare decât cel pe care îl primesc aceste ţări);

- încetarea de rambursări ale datoriei externe din partea unor ţări;

- apariţia şi creşterea volumului arieratelor prin incapacitate de plată;

- apelul la alte surse de rambursare, cum ar fi vânzarea unor întreprinderi autohtone în

contul datoriei externe (conversia datoriei externe în active interne) ş.a.

Calculând toate formele de resurse externe nete primite şi rambursate, observăm că, pe ansamblu,

aportul real de capital în ţările în curs de dezvoltare este mult redus.

Datoria externă se măsoară nu numai în cifre absolute, care uneori nu spun nimic, ci acestea

trebuie corelate cu alţi indicatori, obţinând, astfel, date relative relevante. Dintre aceşti indicatori reţinem

pe cei mai importanţi1:

1. Datoria externă totală raportată la încasările din exportul de mărfuri şi servicii (EDT/XGS).

2. Gradul de îndatorare, care reprezintă raportul dintre totalul datoriei externe şi produsul

naţional brut (EDT/GNP).

3. Rata serviciului datoriei externe, ca raport dintre serviciul datoriei externe şi încasările

anuale din exportul de bunuri şi servicii (TDS/XGS).

4. Rata serviciului dobânzilor plătite raportat la exportul de bunuri şi servicii (INT/XGS).

5. Rata serviciului dobânzilor plătite, raportate la produsul naţional brut (INT/GNP).

6. Valoarea rezervelor valutare raportate Ia valoarea importurilor de bunuri şi servicii

(REZ/MGS) în luni.

7. Raportul între datoria pe termen scurt şi datoria externă totală (Short-term/EDT).

8. Ponderea datoriei concesionate în totalul datoriei externe(CD/EDT).

9. Corelaţia între datoria multilaterală (credite ale organismelor internaţionale) şi totalul datoriei

externe (multilateral/EDT).

Aceşti indicatori sunt folosiţi de Banca Mondială, UNCTAD, FMI şi alte organisme din sistemul

ONU şi scot în relief diferite aspecte ale datoriilor externe ale unei ţări sau unui grup de ţări. Prin aceşti

indicatori se poate trage semnalul de alarmă în cazul ţărilor supraîndatorate, care impun măsuri de

uşurare a situaţiei.

5

Gradul de îndatorare (EDT/XGS) a crescut, pentru ansamblul ţărilor în curs de dezvoltare, în anii

1980-1990, la cea 155%, depăşind limita critică de 100% (vezi tabelul nr.5). Serviciul datoriei lor externe

raportat la PNB a depăşit, de asemenea, limita admisă de 25% - 30%, ajungând chiar la 37% pe

ansamblul ţărilor în curs de dezvoltare, în ceea ce priveşte asigurarea rezervelor pentru importul de

bunuri şi servicii, acestea se încadrează în limitele accesibile de 3-4 luni de import; în schimb, ponderea

creditelor concesionale( CD) şi multilaterale este deosebit de redusă, de aici rezultând că organismele

financiare internaţionale, care, de regulă, acordă credite concesionale, au reţineri în acordarea de credite.

De asemenea, creditele pe termen scurt sunt îngrijorător de mari. Totuşi, rata serviciului datoriei externe,

respectiv serviciul datoriei externe a ţărilor în curs de dezvoltare, raportat la încasările valutare, se

situează sub limita critică de 25%-30%.

Criza datoriilor externe nu avantajează nici pe debitori şi nici pe creditori. Soluţionarea ei

impune câteva direcţii de acţiune principale:

a) Direcţia de bază ce se impune în soluţionarea crizei datoriilor externe a ţărilor în curs de

dezvoltare constă în reducerea deficitului contului de plăti curente, cu deosebire prin facilitarea

intensificării exportului de mărfuri; deficitul contului curent al acestor ţări în ultimii zece ani a

variat anual între 28 şi 93 mld. dolari. Măsurile adoptate la Runda, Uruguay şi de OMC sunt

insuficiente pentru promovarea exportului de mărfuri industriale pe care au început să le

producă aceste ţări.

b) Anularea datoriilor externe ale statelor celor mai puţin dezvoltate (sub 500 dolari/locuitor)

pare a fi o cale ce nu ar dezavantaja creditorii, care şi-au recuperat deja o mare parte din creanţe

prin crearea de provizioane (rezerve) din profituri şi prin includerea în datorii a unei marje de risc

recuperată.

c) Trebuie oprit transferul invers de resurse financiare de la debitori la creditori prin reducerea

datoriei externe şi preluarea unei părţi a ei la finanţarea bugetară a statelor creditoare.

d) Reducerea dobânzilor- fixe sau mobile -, care sunt destul de mari şi constituie o grea povară

pentru ţările debitoare.

e) Ajustarea economică şi reducerea subdezvoltării economice cu sprijinul ţărilor dezvoltate şi

sub egida ONU, FMI şi Băncii Mondiale constituie o condiţie de bază pentru ajutorarea ţărilor

în curs de dezvoltare mdatorate.

f) Cele două organisme neformale care funcţionează în gestionarea datoriilor externe - Clubul de

la Paris, la care participă reprezentanţi guvernamentali ai celor 10 ţări cele mai dezvoltate, şi

Clubul de la Londra, la care participă cele mai mari bănci creditoare – ar trebui să manifeste

mai multă elasticitate în negocierile de redresare a datoriilor pentru termene mai lungi şi în

condiţii de dobândă mai avantajoasă, de anulare a unor dobânzi şi a unor datorii care oricum au

fost recuperate pe parcurs prin marjele de risc şi provizioane.

6

g) Crearea pieţelor secundare ale creanţelor prin vânzarea acestora la cote reduse pe piaţă,

chiar ţările debitoare putînd să le cumpere.

h) Conversia unei părţi a datoriei externe în active economice autohtone, transformîndu-se astfel

creanţele din credite în investiţii directe, care nu grevează datoria externă.

Datoriile externe ale ţărilor în curs de dezvoltare, a căror mărime depăşeşte deja 2.500 mld.

Dolari, reprezintă o povară nu numai pentru debitori, dar şi pentru toate ţările, inclusiv pentru ţările

dezvoltate, deoarece afectează atît fluxurile de capital cît şi fluxurile comerciale.

Ţările dezvoltate sunt, de regulă, creditoare, dar există o excepţie: SUA, care are o „datorie

externă” de peste 1,5 mld. dolari, superioară creanţelor. Această anomalie rezultă din statutul special al

monedei naţionale – dolarul, pe care îl deţin toate ţările în active de rezervă.

2. DINAMICA DATORIEI EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA ÎN PERIOADA ANILOR

2005-2009

La finele anului 2005 datoria externă a Republicii Moldova se cifra la

2078.05 mil. USD.

Anul 2006 a adus cea mai mare creştere a datoriei externe a Republicii

Moldova de după 2001 constituind 2524.16 mil. USD, din care angajamentelor pe

termen scurt le revineau 36.6 la sută.

Tab. Datoria externă a Republicii Moldova 2000-2006

Sf. Sf. Sf. Sf. Sf. Sf. Sf.anului anului anului anului anului anului anului2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Sector guvernamental 816.09 751.30 775.66 809.29 699.78 657.96 718.62Pe termen scurt 5.26 9.81 32.70 70.43 20.86 36.30 0.13Alte angajamente aferente datoriei* 5.26 9.81 32.70 70.43 20.86 36.30 0.13Arierate 5.26 9.81 32.70 70.43 20.86 36.30 0.13Pe termen lung 810.83 741.49 742.96 738.86 678.92 621.66 718.49Obligaţiuni şi alte titluri de angajamente 189.47 147.40 119.18 94.31 31.76 25.40 19.05Împrumuturi 621.36 594.09 623.78 644.55 647.16 596.26 699.44Autorităţi monetare 154.14 146.15 151.41 142.05 125.94 95.44 140.96Pe termen lung 154.14 146.15 151.41 142.05 125.94 95.44 140.96Împrumuturi 154.14 146.15 151.41 142.05 125.94 95.44 140.96Bănci 34.83 32.28 43.17 57.59 74.37 86.71 150.54Pe termen scurt 19.41 18.04 19.67 33.17 41.55 50.95 106.78Împrumuturi 0.30 2.10 0.00 8.60 2.00 0.00 0.00Valută şi depozite 19.11 15.94 19.67 24.57 39.55 50.95 106.78Pe termen lung 15.42 14.24 23.50 24.42 32.82 35.76 43.76Împrumuturi 15.42 14.24 23.50 24.42 32.82 35.76 43.76Alte sectoare 638.15 625.89 658.22 707.81 774.60 954.56 1133.9

8Pe termen scurt 462.32 424.30 456.02 492.84 523.77 685.65 793.38Împrumuturi 3.60 0.18 0.14 0.84 0.13 1.34 8.47Credite comerciale 108.09 97.95 109.43 137.67 175.02 338.64 387.42

7

Alte angajamente aferente datoriei* 350.63 326.17 346.45 354.33 348.62 345.67 397.49Arierate 18.05 23.75 30.58 42.33 52.96 53.24 73.72Altele 332.58 302.42 315.87 312.00 295.66 292.43 323.77

din care datoria pentru resurse energetice

316.37 287.18 301.39 300.02 287.06 288.58 319.74

Pe termen lung 175.83 201.59 202.20 214.97 250.83 268.91 340.60Împrumuturi 175.83 201.59 202.20 214.97 250.83 268.91 340.60Investiţii directe: creditare între companii afiliate

79.20 122.31 190.35 213.99 208.89 284.97 380.06

Angajamente faţă de investitorii străini, aferente datoriei

79.20 122.31 190.35 213.99 208.89 284.97 380.06

din care arierate* 2.89 15.28 24.74 27.97 23.43 16.64 24.61TOTAL 1722.4

11677.9

31818.8

11930.7

31883.5

82079.6

42524.1

6

Din punctul de vedere al structurii datoriei pe sectoare instituţionale,

ponderea majoră o deţineau agenţii economici din alte sectoare - 44.9 la sută.

În luna mai 2006 la Clubul Creditorilor de la Paris s-a convenit reeşalonarea

angajamentelor externe guvernamentale bilaterale, specificându-se ulterior

condiţiile cu fiecare creditor. Astfel, stocul datoriei externe publice şi public

garantate la sfârşitul anului 2006 a înregistrat 876.73 mil. USD.

Datoria externă privată negarantată a constituit 1647.43 mil. USD, în

creştere cu 26.2 la sută de la sfârşitul anului 2005, în special în urma valorificării

de noi împrumuturi de la companiile afiliate, precum şi a acumulării de arierate la

ele, prin amânarea plăţilor.

Structura datoriei externe pe tipuri de angajamente releva ca şi în anii

precedenţi preponderenţa împrumuturilor (48.9 la sută) în total datorie.

Angajamentele externe sub formă de împrumuturi şi titluri de valoare,

inclusiv arieratele la ele, s-au majorat pe parcursul perioadei de raportare până la

1706.19 mil. USD în urma intrărilor nete (212.29 mil. USD), acumulărilor nete ale

arieratelor la dobândă (4.10 mil. USD), influenţei fluctuaţiei cursului de schimb al

dolarului SUA faţă de alte valute (34.45 mil. USD), precum şi a altor ajustări (57.73

mil. USD)).

Din punctul de vedere al structurii pe debitori, 49.2 la sută din

angajamentele sub formă de împrumuturi şi titluri de valoare reprezenta datoria

publica, 48.6 la sută – datoria privată şi 2.2 la sută – cea public garantată.

În structura pe creditori, organismele internaţionale continuă să rămână

principalul creditor al R. Moldova.

8

Pe parcursul anului 2006 BNM a primit de la FMI 65.15 mil. USD,

rambursând 24.10 mil. USD, astfel majorându-şi angajamentele cu 45.52 mil.

USD.

Sectorul guvernamental a beneficiat de 31.13 mil. USD din creditele

contractate anterior.

Plăţile de principal la împrumuturi şi titluri de valoare conform orarului s-au

cifrat la 64.46 mil. USD, din care au fost achitate 47.24 mil. USD, restul fiind

reeşalonate conform deciziilor Clubului Creditorilor de la Paris.

Stocul angajamentelor agenţilor economici sub garanţia guvernului la

sfârşitul anului 2006 s-a diminuat cu 16.7 la sută comparativ cu sfârşitul anului

2005. Credite noi sub garanţia guvernului nu au fost contractate. Conform

condiţiilor acceptate la Clubul Creditorilor de la Paris 4.69 mil. USD au fost

reclasificate la datoria guvernamentală directă. Plăţile reale de principal au

constituit 4.59 mil. USD.

Sectorul privat a beneficiat de noi împrumuturi în sumă de 380.67 mil. USD,

din care 24.20 mil. USD au fost contractate de băncile comerciale, restul – de

agenţii economici din alte sectoare. Plăţi reale de principal au fost efectuate de

către agenţii economici privaţi în sumă de 188.73 mil. USD.

Datoria externa la sfвrsitul anului 2007 a constituit 3324.30 mil. USD. Angajamentele pe

termen scurt au detinut 35.7 la suta din total.

Оn structura datoriei pe sectoare institutionale ponderea majora o detin agentii economici din

alte sectoare – 44.5 la suta. De mentionat cresterea considerabila pe parcursul anului 2007 a datoriilor

sectorului bancar: de la 150.77 mil. USD pвna la 362.37 mil. USD, sau de 2.4 ori, ca urmare a

valorificarii de noi оmprumuturi (оn cadrul liniilor de credit de la institutiile financiare internationale,

cвt si de la bancile afiliate din strainatate.

Datoria externa publica si public garantata pe parcursul anului 2007 s-a majorat de la 876.36

mil. USD de la sfвrsitul 2006 pвna la 938.63 mil. USD.

Fig.1

9

Datoria externa privata negarantata a constituit 2385.67 mil. USD, majorвndu-se cu 44.4 la suta.

Structura datoriei externe pe tipuri de angajamente releva оn continuare preponderenta

оmprumuturilor (48.9 la suta) оn total datorie.

Angajamentele externe sub forma de оmprumuturi si titluri de valoare sunt repartizate astfel:

58.9 la suta – datoria privata, 39.7 la suta – datoria publica, si 1.4 la suta – cea public garantata.

Organismele internationale au continuat sa ramвna principalul creditor al Republicii Moldova

(32.5 la suta din totalul оmprumuturilor), dar оn anul 2007 se atesta o crestere semnificativa a datoriilor

sectorului privat, negarantate de guvern (cu 61.7 la suta), de la alti creditori.

Pe parcursul anului 2007 BNM a primit de la FMI 33.27 mil. USD, rambursвnd 22.05 mil.

USD.

Sectorul guvernamental a beneficiat de 47.34 mil. USD din creditele contractate anterior. Platile

reale de principal la оmprumuturi si titluri de valoare s-au cifrat la 35.96 mil. USD.

Stocul angajamentelor agentilor economici sub garantia guvernului catre sfвrsitul anului 2007 s-

a diminuat cu 13.3 la suta, comparativ cu sfвrsitul anului 2006. Credite noi sub garantia guvernului nu

au fost contractate, iar platile reale de principal au constituit 4.83 mil. USD.

Sectorul privat a beneficiat de noi оmprumuturi оn suma de 671.07 mil. USD, din care 161.43

mil. USD au fost contractate de bancile comerciale, restul – de agentii economici din alte sectoare,

platile reale de principal оnsumвnd 198.14 mil. USD.

Astfel, angajamentele externe sub forma de оmprumuturi si titluri de valoare, inclusiv arieratele

la ele, s-au majorat pe parcursul perioadei de raportare pвna la 2286.18 mil. USD: оn urma intrarilor

nete – cu 490.70 mil. USD, acumularilor nete ale arieratelor la dobвnda – cu 5.71 mil. USD, influentei

10

fluctuatiei cursului de schimb al dolarului SUA fata de alte valute – cu 69.39 mil. USD, precum si a

altor ajustari – cu 10.75 mil. USD.

Datoria externă brută a ţării la sfârşitul anului 2008 a constituit 4108.02 mil.

USD. În structura datoriei pe sectoare instituţionale ponderea majoră o deţin

agenţii economici din alte sectoare – 45.9 la sută.

Datoria Băncii Naţionale a Moldovei faţă de FMI a crescut cu 4.8 la sută,

această majorare a avut loc în urma valorificării a două tranşe în valoare de 37.56

mil. USD (în cadrul Mecanismului de finanţare pentru reducerea sărăciei şi

creşterea economică) şi a rambursărilor în sumă de 25.43 mil. USD din creditele

precedente, iar fluctuaţia ratei de schimb a altor valute faţă de dolarul SUA a

diminuat stocul datoriei cu 4.52 mil. USD.

Majorarea pe parcursul anului 2008 a angajamentelor sectorului bancar de

la 362.37 mil. USD până la 557.99 mil. USD, sau cu 59.5 la sută, a avut loc ca

urmare a valorificării de noi împrumuturi în cadrul liniilor de credit de la instituţiile

financiare internaţionale şi de la băncile afiliate din străinătate, precum şi în urma

creşterii depozitelor nerezidenţilor.

Angajamentele pe termen scurt au deţinut 34.5 la sută din total şi au

însumat 1416.62

mil. USD.

Datoria externă pe termen scurt a inclus: credite comerciale (constituite în

marea lor majoritate din avansuri încasate pentru exportul ulterior de bunuri şi

servicii), împrumuturi pe termen scurt şi arierate la deservirea datoriei externe

(constituite din angajamente neonorate la scadenţă, inclusiv faţă de creditorii

afiliaţi), precum şi depozitele nerezidenţilor (atât la vedere, cât şi la termen).

Din totalul datoriei externe pe termen scurt creditelor comerciale le revinea

42.8 la sută, împrumuturilor pe termen scurt şi arieratelor – 15.5 la sută, datoriei

istorice pentru resursele energetice importate – 25.6 la sută, depozitelor

nerezidenţilor – 16.0 la sută.

Stocul datoriei externe publice şi public garantate s-a majorat pe parcursul

anului 2008 cu 1.4 la sută, înregistrând 957.41 mil. USD. Datoria externă privată

negarantată a constituit 3150.61 mil. USD, fiind în creştere cu 30.5 la sută faţă de

sfârşitul anului 2007.

Angajamentele sub formă de împrumuturi şi titluri de valoare au însumat

2910.85 mil. USD şi sunt repartizate astfel: 67.5 sută aparţin sectorului privat

(inclusiv datoria privată garantată de stat si angajamentele aferente investiţiilor

11

directe ale nerezidenţilor), iar 32.5 la sută – celui public (aici este inclusă datoria

BNM, datoria de stat şi cea asumată de stat în urma executării garanţiilor, precum

şi datoria corporaţiilor publice).

Stocul datoriei externe de stat s-a majorat cu 12.50 mil. USD, sau cu 1.6 la

sută: datoria de stat directă a crescut cu 2.1 la sută, cea garantată asumată de

stat s-a micşorat cu 16.4 la sută.

De menţionat că ponderea organismelor internaţionale este în continuă

scădere, astfel acestea au deţinut 28.7 la sută din totalul angajamentelor la

împrumuturi externe şi titluri de angajamente acumulate la sfârşitul anului 2008

(comparativ cu 31.7 la sută – la sfârşitul anului 2007 şi 37.8 la sută – la sfârşitul

anului 2006).

Majorarea datoriei de stat a fost determinată de valorificări de noi

împrumuturi în sumă de 43.30 mil. USD, rambursări de principal la împrumuturi şi

la titluri de valoare – 39.32 mil. USD, precum şi dobânzi acumulate şi reeşalonate

– 9.78 mil. USD (conform condiţiilor de reeşalonare negociate la Clubul Creditorilor

de la Paris) şi de fluctuaţia ratei de schimb a principalelor valute faţă de dolarul

SUA.

Credite noi sub garanţia guvernului nu au fost contractate, din creditele

anterioare agenţii economici au achitat 2.54 mil. USD.

Sectorul privat (fără corporaţiile publice) a beneficiat de noi împrumuturi în

sumă de 999.45 mil. USD. Astfel, sectorul bancar a valorificat 235.75 mil. USD, iar

agenţii economici din alte sectoare – 763,70 mil. USD (din care 272.83 mil. USD –

de la investitorii străini şi 490.87 mil. USD – de la alţi creditori externi).

Achitările de principal ale sectorului privat au constituit 401.60 mil. USD faţă

de 435.89 mil. USD preconizate conform orarului.

Datoria externă brută a Republicii Moldova la 31 decembrie 2009 a

constituit 4364.10 mil. USD, majorându-se faţă de sfârşitul anului precedent cu

6.6 la sută.

Repartizarea datoriei externe pe sectoare instituţionale a fost următoarea:

sectorul guvernamental – 21.9 la sută, autorităţile monetare – 3.5 la sută, sectorul

bancar – 10.4 la sută, alte sectoare – 45.7 la sută, angajamentele faţă de

investitorii străini direcţi – 18.5la sută.

Stocul datoriei externe publice şi public garantate s-a majorat pe parcursul

anului cu 19.0 la sută, înregistrând 1139.88 mil. USD la 31 decembrie 2009,

preponderent pe seama alocărilor de drepturi speciale de tragere de către FMI. În

12

cadrul acestui instrument financiar Republica Moldova a primit 117.71 mil. DST:

91.33 mil. DST – în cadrul alocării generale şi 26.38 mil. DST – în cadrul alocării

speciale.

Datoria externă privată negarantată a constituit 3224.22 mil. USD, fiind în

creştere cu 2.8 la sută.

Structura datoriei externe pe tipuri de angajamente este prezentată în

diagrama 2, conform căreia ponderile principale le-au deţinut, în continuare,

împrumuturile – 61.3 la sută şi creditele comerciale – 16.4 la sută.

Angajamentele pe termen lung s-au majorat pe parcursul anului 2009 cu 5.5

la sută, până la 2833.50 mil. USD, iar cele pe termen scurt – cu 8.7 la sută, până

la 1530.60 mil. USD.

De menţionat că actualmente datoria externă pe termen lung include pe

lângă împrumuturile pe termen lung (inclusiv de la investitorii străini direcţi) cu o

cotă de 93.5 la sută şi alocările de DST – 6.5 la sută.

Datoria externă pe termen scurt a inclus: împrumuturile pe termen scurt,

creditele comerciale (constituite în majoritate din avansuri), arieratele

(angajamente neonorate la scadenţă la

împrumuturile externe atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt), depozitele

bancare (la termen şi la vedere) ale nerezidenţilor în băncile licenţiate din

Republica Moldova, precum şi alte angajamente externe ce nu au fost menţionate

mai sus.

Analizând angajamentele sub formă de împrumuturi şi titluri de valoare ce

au însumat 2912.84 mil. USD, constatăm că din acestea 67.5 la sută au revenit

sectorului privat (inclusiv datoria garantată de stat, al cărei serviciu a fost

efectuat de sectorul privat), iar 32.5 la sută – celui public (aici este inclusă datoria

BNM, datoria de stat directă şi datoria privată asumată de stat în urma executării

garanţiilor, precum şi datoria corporaţiilor publice).

Pe parcursul anului 2009 datoria de stat a fost influenţată în sensul

diminuării de achitarea

(răscumpărarea) obligaţiunilor de stat în valoare de 6.35 mil. USD) şi de

rambursările de principal aferente creditelor valorificate anterior, în sumă de

44.60 mil. USD, iar în sensul creşterii – de tragerile de noi împrumuturi, în sumă

de 41.19 mil. USD. Credite noi sub garanţia guvernului nu au fost contractate nici

în anul 2009.

13

Corporaţiile publice au împrumutat din exterior 19.33 mil. USD, astfel, stocul

acumulat la sfârşitul anului s-a majorat până la 20.58 mil. USD.

Datoria privată negarantată s-a caracterizat prin prevalarea rambursărilor

conform orarului – 410.30 mil. USD, asupra tragerilor – 417.20 mil. USD.

Acumulările de arierate la principal au constituit 96.03 mil. USD, iar la dobândă –

19.79 mil. USD. Stocul datoriei private negarantate la sfârşitul anului 2009 a

însumat 1956.83 mil. USD.

14

CONCLUZII

Datoria externă totală, care include datoria sectorului guvernamental şi a celui privat, s-a

majorat în medie cu 10,1 la sută anual, cu excepţia anilor 2001 şi 2004 când aceasta s-a redus faţă de

anii precedenţi cu peste 44 mil. USD şi respectiv 39 mil. USD. Cea mai mare creştere a datoriei externe

s-a produs în anul 2006 când aceasta a sporit faţă de anul precedent cu 402 mil. USD (peste 19 %).

Potrivit BNM, la finele anului 2006 datoria sectorului guvernamental s-a redus comparativ cu

începutul anului 2001 cu circa 100 mil. USD (12 %) însumând 718,62 mil. USD. Totodată, faţă de anul

2005 datoria guvernului a sporit cu peste 9 la sută (60,6 mil. USD). La finele anului trecut ponderea

datoriei guvernamentale în soldul total al datoriei externe a constituit în jur de 29%.

În actuala conjunctură economică era inevitabilă o creştere a datoriei externe, ceea ce nu este

lucru neapărat rău. Va deveni într-adevăr ameninţător, dacă va creşte în continuare deficitul bugetar.

Acesta din urmă este ca un bulgăre de zăpadă pe care trebuie să-l oprim şi să ne asumăm costurile

economice şi sociale, astfel încât să avem deficite bugetare finanţabile. Totodată, însă, această

acumulare de datorii este, aparent, un fenomen mondial care a luat amploare ca urmare a crizei. Ţările

care se confruntă acum cu probleme derivate din datoria externă (şi implicit presiuni bugetare pentru

deservirea acestei datorii) au o datorie publică externă mult mai mare de 100% din PIB, comparativ cu

cea pe care o are R. Moldova. Nivelul actual al datoriei externe nu duce la concluzia că suntem într-o

situaţie atât de gravă, încât să ne confruntăm cu falimentul. Ceea ce n-a fost cazul Ungariei sau, mai

recent, al României care, după ce au redus drastic salariile, nu mai găseau finanţare.

Moldova are astfel o poziţie avantajoasa faţă de alte ţări emergente. Stăm mai bine decât multe

alte ţări din Europa (Bulgaria, Estonia, Letonia, Ungaria sau mai recent România, nemaivorbind de

Grecia sau Spania). Ne bazăm pe o creştere economică în anii care vin, la un potenţial de creştere de

minimum 4%, ceea ce face ca riscul datoriei externe pe termen mediu şi lung să fie scăzut. De fapt,

datoria externă nici nu e chiar cel mai relevant indicator ce ar avea tangenţe directe cu competitivitatea

externă. Bineînţeles că ar exista nişte limite critice până unde datoria externă ar provoca o potenţială

criză economică şi ar agrava competitivitatea externă a ţării. Azi nivelul datoriei externe este încă la un

nivel confortabil. Suntem o ţară emergentă şi avem nevoie de finanţare. O ţară ca Moldova nu poate

creşte, dacă nu are datorie externă, dar contează foarte mult ca activitatea economică să-şi revină.

 

15

BIBLIOGRAFIE

Lucrări ştiinţifice

1. BOAJĂ, M. Relaţii financiare şi valutare internaţionale, Editura Economică, Bucureşti,

2003

2. BRAN, P. Relaţii valutar-financiare internaţionale, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 1995

3. BRAN, P. Relaţii financiare şi monetare internaţionale, Bucureşti, Editura Economică, 1997

4. BRAN, P. COSTICA, I. Economica activităţii financiare şi monetare internaţionale, Editura

Economică, Bucureşti, 2003

5. Moisiuc C. Relaţii valutar-financiare internaţionale, Editura Fundaţiei România de mîine,

2003

Adrese web

6. www.bnm.org

7. http://abm.md/

8. www.viitorul.org

16

ANEXE

Anexa 1 Datoria externă a Republicii Moldova, 2005 - Tr. II, 201031.12.2005 31.12.2006* 31.12.2007* 31.12.2008* 31.12.2009 31.03.2010 31.06.2010

Sector guvernamental 657.60 718.23 765.80 778.30 957.54 990.01 990.46Pe termen scurt 36.25 0.13

Alte angajamente aferente datoriei 36.25 0.13

Arierate 36.25 0.13

Pe termen lung 621.35 718.10 765.80 778.30 957.54 990.01 990.46Obligaţiuni şi alte titluri de angajamente

25.40 19.04 12.69 6.35

Împrumuturi 595.95 699.06 753.11 771.95 773.67 811.14 816.82Alocări de DST 183.87 178.87 173.64

Autorităţi monetare 95.44 140.96 159.36 166.97 153.33 176.75 170.22Pe termen lung 95.44 140.96 159.36 166.97 153.33 176.75 170.22Împrumuturi 95.44 140.96 159.36 166.97 153.33 176.75 170.22Bănci 86.71 150.29 358.42 558.12 453.63 399.30 404.73Pe termen scurt 50.95 106.78 198.93 283.13 189.98 160.57 134.92Împrumuturi 10.14 56.78 10.60 10.60 13.37

Valută şi depozite 50.95 106.78 178.49 226.35 179.38 149.97 121.55Alte angajamente aferente datoriei 10.30

Pe termen lung 35.76 43.51 159.49 274.99 263.65 238.73 269.81Împrumuturi 35.76 43.51 159.49 274.99 263.65 238.73 269.81Alte sectoare 980.30 1157.20 1502.14 1840.69 1995.54 1984.01 1986.15Pe termen scurt 683.02 760.56 935.58 1071.02 1189.34 1181.12 1189.54Împrumuturi 1.40 0.84 30.78 16.74 14.00 15.03 14.47Credite comerciale 338.64 387.41 501.73 622.95 714.20 696.12 722.35Alte angajamente aferente datoriei 342.98 372.31 403.07 431.33 461.14 469.97 452.72Arierate 51.79 49.96 58.29 69.32 87.33 92.52 99.16Altele 291.19 322.35 344.78 362.01 373.81 377.45 353.56

din care datoria pentru resurse energetice

286.64 317.80 343.16 360.39 372.19 375.83 351.94

Pe termen lung 297.28 396.64 566.56 769.67 806.20 802.89 796.61Împrumuturi 297.28 396.64 566.56 769.67 806.20 802.89 796.61Investiţii directe: creditare intragrup

258.00 355.99 559.74 749.73 804.06 804.54 799.81

Împrumuturi de la investitorii străini 258.00 355.99 559.74 749.73 804.06 804.54 799.81Arierate 18.37 35.88 41.78 53.47 151.28 151.87 151.93Altele 239.63 320.11 517.96 696.26 652.78 652.67 647.88TOTAL 2078.05 2522.67 3345.46 4093.81 4364.10 4354.61 4351.37

Sursa: www.bnm.org

17

Anexa 2. Datoria externă (2007-2009) – prezentare sectorială (mil. USD)

Sursa: www.bnm.org

18