Ruxandra Hurezean

(Povcstea,sasilor,

din Transilvania.

Spusi chiar de ei

Cuprins

Argument

Cuv6nt inainte

50fia, intre douE tumi

Rom6nia lui Schlattner

Johann Schaas. lezenu[;i vulpea

PauI Hemmerth organizeaz5 intoarcerea

Carotine Fernotend ;i "Lectia despre Utopie"

Sa;ii ta Saschiz. Ziua in care se intorc ;i pt6ng

Peter Trimpen intre oameni ;i cerbi

Margit $erban,

omuIcu mai multe coloane vertebrate

Laszl.o Rakosy, profesoruI de ftuturi

Einschenk. Umpte Transitvania de sunet,

neintrerupt, de 120 de ani

Friedrich Phitippi !ine uga deschisi

Lumea lui Hans Promm

Postfa!5

5

9

t7

37

51

63

75

92

ta7

t27

tlg

157

181

195

275

14 | Ruxandra Hurezean

Softa,intre dou[ lumi

Spre sear5, ptr5si grupul fetelor gi o porni spre cas5,

pe drumeagut de tdngt gcoat5. Tocmai se intorsese de la

Bucuregti unde servise in casa unor mari industriagi gi-n feLul.

acesta igi facuse ,,iegirea in [ume", cum spunea tatal ei.

futa era regu[a. ii ptacuse capitata, ii pl.aceau strizi[e animate,

oamenii eleganli, duminica ta plimbare, dar, de multe ori

pieptdnase franjurii de [a covoare muiali cu lacrimi[e ei...

ii era tot timput dor de acas5.

,,UniversuIe plin de re!e[e,

e ca o imensa panzd de paianjen.

Exista legdturi nev5zute

intre tot ce se int6mpld",

Sofa

i8 | Ruxandra Hurezean

["

i

sirit din umbra tufelor de voalul-mireseicare imprejmuiau gcoala, a apucat-o demijloc 9i a tras-o spre el. A sdrutat-oputernic pe b:uze, cum nimeni n-o maifhcuse pdnd. atunci. Si apoi a luat-o lajoc. A

dansat toatd. seara numai cu ea. El era invd.litorulcel tinir, despre care ii vorbiseri fetele, de curindvenit ia gcoala din satul 1or. S-au intilnit apoiseari de seard. Discutau despre istorie, poezie,despre Bucuregti gi restul lumii. Schimbau cirqigi-gi destd.inuiau visele. Era inalt, blond, frumosgi vesel. C6.nta 9i dansa minunat. intdlnirile iordeveniseri ceva obignuit pentru toatd lumea.Adesea stiteau pdni seara tdrz\u 1a povegti incimirufa lui de dascil de la parterul gcolii cuetaj de ldngi zidul bisericii din Crig. Mai tirziu a

trimis-o la Sighigoara cu un pachet la pirinlii lui,mai mult ca acegtia si. o cunoasci.. Au urmat altevtife la masa de prdnz. Toati lumea agtepta ca

ei si. se cisitoreascl,. Dar, in locul nungii a venitrizboiul. $i l-a 1uat. Iubitul Sofiei nu s-a maiintors niciodati. A murit pe front, gi vestea i-adat-o tatil lui.

Sofia merge pe aleea bisericii, ziregte untrandafir curajos, inflorit ca un nebun in toamnigi-l sprijinn cu un bn1 sn nu se rupl sub greutateaflorii. ,,Tiandafirul i.sta e frumos, pe el 1-a9 punepe pieptul iubitului meu", spune Sofia intr-odimineali ln care aflu ci arc 93 de ani. Apoi treceincet ca o fantomi. alb5. printre ruineie gcolii,

t 9 | Povestea sa;ilor din Transilvania. 5pust chiar de ei

prin iocul nipddit de buruieni unde era oddiyadascilului. Intre peregii aceia slugi a stat impietritide emogie in bra;ele lui. Nici nu-1 putea privini.uciti de atdta emofie gi aga avea si rimdnipentru tot restul viegii ei. Sirutul lui nebun dinseara aceea avea si-i lase gustul dragostei pebuzepentru tot restul viefii. Oricdgi bnrbaf i-au maiumplut via1a, niciunul nu i-a putut lua sdrutulacela de pe buze.

Releaua

Nu doar iubitul ei plecase pe front, ci gi frateleei gi verigorii, gi tot satul. Era o zi insoriti detoamni 9i Sofia se uita pe fereastra casei la $oseauascildati in lumina palidn. Pe banca de la poartade peste drum zdregte,,o grimadi de nimica", o

mogdldeagi infofoliti in zdrenge. O vede apoi pemama intrdnd grabiti. pe ugd., ingfaci.,,buburuza",o taie in doui gi iese. Ce faci?, intreabi Sofiastrigdnd. Ce faci cu pdinea noastrd, mami? Eraprima zi de c6.nd incepuse rdzboiul cdnd mamaei fb.cuse rost de fhinn 9i copsese o ,,buburuzd."de pdine. Plinuiseri sI nu o inceapi. pdni ci.ndveneau tofi acasd. de la munci, de pe unde erau.Si acum mama ei, pe care o chema tot Sofia, cagi pe mama mamei ei, tiiase ,,buburuza" gi treceadrumul cu bucata in gorl spre ,,grd.mdjoara denimica" de pe banca de peste drum. $i Sofia se

uiti. cum mama ei rupe o bucigici mici din p6.ine,o bagi in gura mogd.ldegei zdenliroase gi agieapti

20 | Ruxandra Hurezean

pdni cdnd omul acela o mesteci, apoi ii line capulcu mdna gi-i dn o inghifturi de apn. $i face aga

pini cdnd termintr piinea. it..t, cu ribdare. Apoiomul se ridicl in capul oaselor gi-i spune cI vinede pe front, merge pe jos de doui luni 9i trebuiesi ajungi la familia lui, acasd la Viscri, de undeera.Iar pd.inea asta o si-l ajute si treaci dealurilegi si ajungl, p6,.nd, acolo. Ii mulpmegte femeii gi

pornegte peste cdmpuri. 11 mai aude spunind:,,Cubucata ta de piine am si ajung la ai mei". De ce ai

fhcut asta mami, a intrebat-o Sofia cind a intratin casi. Ce zice tata cdnd vine 9i nu mai gisegte

piinea? ,,Poate ii di. cineva gi biiatului meu o

bucati de pdine pe unde o fi",i-a rispuns mama.

Dar Sofia gi-a zis: Doar ci el e mort...Despre fratele ei, cineva intors de pe front

spusese ci sigur a murit. Batalionul lui ii lisaseundeva in Pidurea Siberiani de unde n-a maiavut cum iegi, pe acolo l-au mincat animalele.Tofl au fost convingi de asta. Doar mama ei n-acrezvt. A pistrat tabloul lui deasupra mesei gi se

rugazi gi noapte pentru ca biiatul ei si. vini. acasi..

Spunea cu tirie: biiatul meu n-a murit, gtiu asta!

Sofia o inlelegea, dar 9i ea considera cd e doar oinchipuire de mamd indurerati 9i o lflsa in pace.

In fond, credinfa ei nu fhcea riu niminui.Trecuseri. doar doui siptimdni de cd.nd Sofia

- mama ii indesase stri.inului piinea pe gi.t ca si-llini picioarele pdni. ajunge acasi gi, la poarta lor

21 | Povestea saSilor din Transilvania.5pusb chiar de ei

a sosit o scrisoare. Era de Ia ftatele de pe front.Spunea ci e viu, e intr-un lag[r de prizonieri undemuncette gi cdnd se va putea va veni acas5.. Sofia *mama a lisat scrisoarea pe masi, ca pe ceva inutil,s-a intors spre ceilal1i gi a spus: dar eu gtiam cdbliatul meu triiegte!

FrateIe

Cind s-a intors din lagdr, in'49,fratele Sofieiavea 48 de kilograme, urechile ca pergamentul gi

o mulenie ciudati. Daci-l chemai la masi, venea,

daci nu, nu. A trecut multd vreme pdnd c6.nd a

inceput si se migte prin gospodirie, s[ vorbeascisau si ceari ceva. N-a povestit niminui ce s-aintdmplat in Rusia, doar Sofiei, sora lui, intr-ozi c6rnd stiteau amindoi sub un pir din gridin5.Si, nici dupd aceea, n-a mai spus niminui nimicdespre asta.

Mai erau 26 inbataJionul lui. Fuseseri atacali

9i unii picaserl secerafi, iar algli se tirau rd.ni1i.

Prietenul lui din sat cu care fusese coleg la gcoaliera impugcat in burti, ii curgeau intestinele.Terenul era mligtinos gi mergeau greu. Ceilal;i au

spus cd trebuie si meargi mai repede gi s[ iasidin pidure pini nu vine noaptea, ci.ci noapteavor veni animalele. Dar el nu putea si.-gi lase

prietenul si moari singur. Le-a spus ci rS.mdne

s5. fie cu el pind moare. Togi l-au ffezut nebun gi

au plecat rnai departe. S-au intdlnit cu nemgii 9i

22 I Ruxandra Hurezean

apoi au ajuns in Germania. Fratele ei insi a rimasldngi muribund. S-a intins lingi el, si nu inghele,l-a oblojit cdt a putut. A vorbit cu el continuu, iiamintea de viaga lor din sat, de serile cu tineretulla joc, de zilele acelea fierbinli cdnd iegeau lasecerat... Dar, odati cu inserarea, gi camaradul luise stingea. Cdnd muribundul 9i-a dat sufletul, el a

ridicat ochii spre cer gi 9i-a zis: Acum bat clopotelein biserica din Crig, am si spun o rugiciune. Aveat9 ani gi era singur in pidurea Rusiei, cu un mortldngi el. Cu miinile inghelate a strdns frunze si

crengi uscate 9i l-a acoperit pe prietenul lui, gi-a

luat rimas bun gi a pornit spre iegirea din pidure.De siptimini de z:lre mdncaseri doar coaji de

copac ftecatd cu zdpadd,. Avea un picior degerat

9i se migca foarte greu. Cind a iegit din desig, a

dat peste doui pugti indreptate spre el. Erau doicopii. Bunicul lor i-a strigat gi l-au lisat in pace.

Bi.trAnul l-a adipostit intr-o pivnigi, iar seara,

bitrina i-a adus doi cartofi calzi, despre care

avea si spuni toatd, via\a ci a fost cea mai buniprijituri pe care a mincat-o vreodati.

A doua zi a venit un camion cu soldali rugi

9i l-au luat. L-au dus intr-un lagir de muncd. inlagir, intrau dimineala gi controlau paturile, dincare nu mai migca nimeni ii tdrau jos, ii puneaupe cirufi gi-i ingropau. Puteau si fie inci vii, dacinu mai erau buni de munci, ii puneau in cirulamo4ilor gi-i ingropau.

z3 I Povestea sa;ilor din Transilvania.5pusS chiar de ei

/Iar$t$erbor,omulcumaimultecoloane vertebrale

A copitirit in Charlottenburg,

[6nga ,,ai lui Trimper".

N-a vrut sd se faca medic, ci arhitect.

Dar bunica, nemtoaica, i-a zis cE

o sE orbeasc5 dact o si deseneze toatt ziua,

cu ochii ei, stabi din nagtere.

$i Margit s-a ficut doctor,

iar dou5zeci de ani mai t6rziu

t6cea primuttransplant de m5duva din Rom6nia.