Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie

Analiza evoluţiei reprezentărilor cartografice începând

din secolul al XV-lea, cu privire asupra munţilor Piatra

Craiului

Student: Mădălina Teodor

Masterand - anul I

Specializarea: Sisteme Informaţionale Geografice

Cuprins

1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag.3

2. Date şi metodologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag.4

3. Analiza reprezentărilor cartografice generale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag.4

3.1. Secolul al XV-lea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag.4

3.2. Secolul al XVI-lea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag.7

3.3. Secolul al XVII-lea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag.15

3.4. Secolul al XVIII-lea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag18

3.5. Secolul al XIX-lea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag.26

3.6. Secolul al XX-lea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag.31

3.7. Secolul al XXI-lea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag.36

4. Analiza reprezentărilor cartografice tematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag.38

4.1. Secolul XX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag.39

4.2. Secolul al XX-lea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag.42

5. Concluzii . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag.43

6. Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag.45

3

Analiza evoluţiei reprezentărilor cartografice începând din secolul al XV-lea,

cu privire asupra munţilor Piatra Craiului

1. Introducere

„Harta este o reprezentare grafică, conmenţională, precisă şi generalizată a

suprafeţei terestre pe o suprafaţă plană, care arată independenţa dintre fenomenele

naturale şi sociale la un moment dat” (Năstase A., Vişan Gh, Cocoş O. - 2002). De-a lungul

timpului pentru aceeaşi reprezentare s-a utilizat definiţii precum: „O reprezentare a globului

pământesc sau a unei porţiuni a lui, pe o suprafaţă plană” (Edward Phillips - 1706), “O

reprezentare lineală a ţărilor în proporţii juste” (Mylius - 1819), “Un desen al suprafeţei

Pământului pe o suprafaţă plană (hârtie sau alt material) în concordanţă cu scara, arătând

mărimile proporţional, forma şi poziţia relativă a locurilor” (“Cassell - 1896), „Un document

grafic asupra unei localităţi, fiind mai precis decât descrierea prin cuvinte” (R.A. Skelton –

1953), “O imagine geografică a environmentului” (P.C. Muehrcke – 1978), “Reprezentarea

simbolică a lumii reale” (Elspeth Graham – 1982), „O imagine simbolizată a realităţii

geografice reprezentând anumite caracteristici (selectate) rezultat din efortul creativ al

cartografilor şi destinat folosinţei în scopul relevării relaţiilor spaţiale” (Michael Wood –

1993), aceste fiind doar câteva exemple.

Analizând definiţiile de-a lungul timpului, putem trage concluzia că încă din anul 1706

harta era o prezentare/imagine/reprezentare/schiţă/desen/document, proiectat/ă în plan,

reprezentat/ă conform latitudinii şi longitudinii, în concordanţă cu scara, reprezentând

elementele proporţional, definiţie corectă şi astăzi.

Analiza reprezentărilor cartografice ale unei anumite regiuni, reprezintă un punct

cheie pentru descoperirea unor elemente greu de sesizat. Istoria cartografică este

semnificativă pentru regiunie unde au avut loc multe modificari toponimice, peisagistice sau

de stăpanire. Harţile vechi sunt cele ce pot elucida un mister datorită bogăţiei elementelor

surprinse şi a modului de reprezentare.

Hărţile vechi pot funcţiona ca o maşină a timpului, relevând situaţii trecute. Aceste

pot furniza informaţii impotante şi despre munţii Piatra Craiului. Munţii Piatra Craiului

aparţin din punct de vedere geologic grupei Sudice a Carpaţilor Orientali iar din punct de

vedere peisagistic aparţin Grupei Bucegi din Carpaţii Meridionali. Se învecinează în nord-vest

4

cu Munţii Făgăraş, în vest-sud-vest cu Munţii Iezer-Păpuşa, iar în partea estică sunt delimitaţi

de Culoarul Rucăr-Bran (Fig. 1). Către sud-vest se prelungesc până la Cheile Dâmboviţei şi

Dâmbovicioarei şi se desfăşoară pe teritoriul judeţelor Braşov şi Argeş (Fig. 1) având o

suprafaţă totală de 104.14 km2. Din punct de vedere matematic masivul se localizează între

paralelele de 45o35’ latitudine nordică - 45o24’ latitudine nordică şi meridianele 25o09’’

longitudine estică - 25o18’ longitudine estică, la o distanţă de aproximativ 25 km faţă de

oraşul Braşov.

2. Date şi metodologie

Scopul acestei analize este să realizez o cercetare mai amplă a materialelor

cartografice ale acestei zone prin care să evidențiez, să relaţionez și să localizez principalele

modificări sesizate în modul de reprezentare, înceăpând cu secoul al XV-lea.

Datele utilizate sunt documente cartografice ce aparţin secolelor XV-XXI dintre care

se remarcă hărţi generale, hărţi topografice militare, hărţi tematice.

Pentru a realiza acest studiu am urmat ca etape: documentarea bibliografică,

căutarea hărţilor în surse electronice şi tipărite, realizarea unei baze de date cu documentele

procurate. Ulterior acestea au fost sortate cronologic în funcţie de anul apariţiei. Acestei

etape i-a fost precedată cea de analiză (istorică, cartografică, simbolistică, etc) şi de finalizare

a studiului.

3. Analiza reprezentărilor cartografice generale ale masivului Piatra Craiului

Acest tip de reprezentare era caracteristic secolelor trecute când scopul hărţilor era

redarea teritoriului prin reprezentarea elementelor cunoscute, a graniţelor sau a întinderii

imperiilor.

3.1. Secolul al XV - lea

Este marcat de reprezentările harţilor prin tehnica picturală, fără a se folosi o

peoiecţie cartografică, făra a exista reprezentarea la scară.

1459-1508 Tabula Peutingeriana

Tabula Peutingeriana este o copie făcută în secolul al XII-lea după o veche hartă

romană din secolele II-III (viae publicae), pe care sunt arătate drumurile principale ale

5

Imperiului Roman. Harta are 11 foi, a fost descoperită de Conrad Celtis (1459-1508) și

predată lui Konrad Peutinger (1465-1547) din orașul german Augsburg, care a prelucrat-o.

În această hartă apare reprezentat teritoriul Romaniei în care pincipalul elemant este

axa Dunării. De asemenea se mai observă accentul pus pe legăturile dintre localităţi (prin

precizarea distanţelor dintre ele în millia pasuum, folosind cifre romane), reprezentate prin

simboluri foarte proeminente.

Masivele montane, incusiv Piatra Craiului sunt reprezentate prin folosire tehnicii

umbririi/umbrei, fără ca aceştia să reprezinte un element cunoascut la acea vreme. Se vede

că în acea perioadă munţii reprezentau izvorul râurilor ce se varsă în Dunăre şi probabil un

loc necunoscut, sacru, mitic, poate acolo se întalnea chiar Paradisul în viziunea locuitorilor

din acea zonă.

1480 Nicolaus Laurentii

Harta realizată de Nicolaus Laurentii surprinde în partea superioară teritoriul Daciei

de la Carpaţi la Dunare. În comparaţie cu Tabula Peutingeriana, această hartă reprezintă

nordul în partea superioară. De asemenea se observă marea importantă a fluviilor şi a

oraşelor. Masivele montane (precum şi Masivul Piatra Craiului reprezentat în cadrul Munţlior

Carpaţi în continuarea celoralte masive) sunt reprezentate parcă prin tehnica sculputrii în

lemn.

Din punct de vedere cromatic harta nu este foarte estetică, culoarea albastru-mov

ieşind în evidenţă cu violenţă. De asemenea, masivele montane fiind reprezentate cu

culoarea lemnului ies bine în evidenţă.

Toponime apar doar în sudul munţilor şi sunt greu de descifrat.

6

Harta realizată după Ptolemeu prezintă proiecţie cartografică, are modificate culorile

şi reprezentările. Se păstrează asemănarea munţilor cu sculptura în lemn.

1493 Hieronymus Munzer

Analizând această hartă se observă poziţia estului în partea superioară, probabil

datorită perioadei de realizare a acestei hărţi, când influenţa paradisului era puternică,

deoarece cartografia reflectă nivelul cultural şi percepţia asupra lumii specifică acelei

perioade.

Pentru a realiza această hartă, Hieronymus Munzer a folosit tehnica picturală.

Masivele montane (inclusiv Piatra Craiului) sunt redate prin intermediul reprezentării sub

forma unor „pietre”, nefiind redate individual. Elementele surprinse legate de masivele

montane sunt superficiale, fiind redate succint elementele de topografie. Masivele montane

7

sunt puse în evidenţă de culoarea maro şi conturarea cu negru. De asemenea se observă

umbrirea hărţii datorită poziţiei soarelui în partea estică. Acest efect de umbrire pune în

evidenţă înălţimea, grandoare munţilor.

Pe această hartă în zona masivului Piatra Craiului nu apar încă toponime.

3.2. Secolul al XVI – lea

În această perioadă predomină hărţile la scari mici. Secolul al XVI – lea este marcat de

descoperirea Lumii Noi (1492 de către Cristofor Columb) apărând numeoase reprezentări ale

noilor teritorii dar schimbându-se şi viziunea asupra celor cunoscute.

De asemenea, acesta este secolul când se observă o trecere de la pictură la

cartografie.

1507 Martin Waldseemüller - Universalis Cosmographia

Harta a fost realizată de cartograful german Martin Waldseemüller ce împreună cu

Matthias Ringmann a pus în circulație termenul America pentru a denumi noul continent pe

atunci recent descoperit, în cinstea navigatorului Amerigo Vespucci.

Harta Universalis Cosmographia realizată în anul 1507 redă atât teritorul cunoscut

dar apare şi o reprezentare a noului continent american. Harta este alcătuită din 12 foi de

realizate în nuanţe de gri.

Masivele montane sunt încă un teritoriu necunoscut şi ca atare sunt redate succint

prin tehinca umbririi. Umbrele apar spre sud, deducându-se astfel poziţia soarelui în partea

nordică - nord-estică.

8

1520 Martin Waldseemueller - Carta itineraria Europae

Harta realizată de Martin Waldseemueller prezintă sudul în partea nordică. Este o

hartă foarte complexă şi din punct de vedere al reprezentărilor dar şi din punct de vedere al

cromaticii şi al prezenţei heraldicii pe mergini. Sunt evidenţiate bine ţărmurile dar şi

masivele montane. Pe această hartă munţii par mai înalţi, mai grandioşi, fiind reprezentaţi cu

culori închise (prin culoarea maro se subliniază înălţimea, altitudinea), conturate cu negru. O

dată cu acestă reprezentare încep să apară şi elemente referitoare la vegetaţie.

Din punct de vedere cromatic, deşi harta este foarte încărcată, este totuşi unitată,

păstând în mari proporţii aceleaşi tonuri de culoare.

9

Munţii sunt reprezentaţi prin tehnica umbrelor şi a nuanţelor de culoare, soarele

aflându-se în partea sud-vestică a hărţii. În acea perioadă 1520 încă nu se realizaseră ridicări

topografice pentru a reda real zonele montane.

1532 Iohanes Honterus - Chorograhia Transylvania

Această hartă este printre primele care redau mai bine realitatea. De asemenea se

observă pentru prima oară folosirea iluminării din estul - sud-estul hărţii, aeasta fiind o

convenţie pentru realizarea hărţilor actuale. Se observă că munţii nu sunt redaţi la scară

(vegetaţia apare la fel de înaltă precum munţii). Pentru prima dată pe această hartă apare

împărţirea administrativ teritorială. Transilvania este divizată în şase ţări: Ţara Bârsei

(Burzenland), Ţara Oltului (Althland), Ţara din faţa pădurii (Land vor dem Wald, cu centrul în

Alba Iulia), Ţara Vinurilor-Târnavele (Weinland), Ţara Năsăud (Nosner Land) şi Ţara Secuilor

(Ciculia).

Din punct de vedere cromatic harta este foarte vie. Se observă folosirea culorii roşii

pentru acoperişurile ce simbolizează oraşele, acest lucru subliniind importanţa lor. Este

prima hartă care redă vegeteţia cu culoarea verde şi care iese atât de bine în evidenţă.

Din punct de vedere al toponimlor se distinge apariţia denumirii în latină a oraşului

Corona (Braşov). O eroare apărută pe acesastă hartă este cea a atribuirii munlilor Carpaţi

denumirea Alpes (Alpi).

10

1541 Harta Honterus

Harta nu prezintă încă proiecţie matematică dar până la această dată este prima

hartă care evidenţiază bine diferenţa de altitudine dintre munte şi zonele înconjurătoare.

Honterus apeleză la tehnica picturală pentru a reda aestă diferenţă, folosind nuanţe diferite

ale aceleiaşi culori.

1564 Gerhard Mercator

A fost cartograf şi geograf flamand şi este recunoscut pentru realizarea proiecţiei

cartografice Mercator foarte utilă în navigaţie datorită reprezentării loxodromei (linia

dreaptă care taie toate meridianele sub acelaşi unghi).

Pe ceastă hartă reprezentând Dacia apare proiecţia în care a fost realizată. Se observă

caroiajul matematic la exteriorul hărţii.

Culorile folosite sunt discrete, trecerea de la o culoare la alta fiind subtilă. Se observă

alegerea unor culori diferite pentru teritorii diferite. Masivele montane, inclusiv Piatra

Craiuluil apar continue, neindividualizate încă. Acestea sunt reprezentate mai intens decât

pe harţile anterioare, cu cularea maro să iese în evidenţă. De asemenea se observă utilizarea

tehnii umbririi prin care se subliniază înăţlimea. Munţii apar ca limite între regiuni. În cazul

acestei hărţi, din analiza prezenţei umbrelor reiese că soarele se află la apus, undeva în

partea vestică a hărţii.

11

1566 Iohanes Honterus - Transilvania

Harta este puternic colorată şi prezintă munţii prin tehnica umrelor şi prin intermediul

clorilor. Harta a fost publicată în lucrarea autorului „Rudeimenta Cosmographia”, la Braşov.

1579 Caftaldo Iacobo - Romaniae

Pe harta Romaniae Vicinarvmqe regionum, vti Bvlgariae, Walachie, Syrfiae, etc.

Descriptio - se observă, pentru prima dată, folosire poiecţiei cartografice în realizarea hărţii.

Faţă de reprezentările anterioare ale teritoiului, Cafzaldo redă teritoriul cu o acurateţe mai

mare, pe hata se regasindu-se şi scara.

Din punct de vedere cromatic, masivele montane capătă o importanţă deosebită

datorită prin alegerea acestei culori de reprezentare. Până în a doua jumătate a sec. al XVII-

lea (descoperirea spectrului culorii de către Newton - 1666) sensul culorilor era cu totul altul.

La începutul Evului Mediu se observă o predominanţa a albului (care exprimă curățenie),

urmat de negru și roșu (culoare valorizantă, scumpă în procesul prelucrării textile), ulterior

ierarhia cromatică va cunoaște schimbări semnificative. Roșul și negrul au fost mult timp

abordate contrastant față de alb, iar justificări cartografice se pot găsi cu ușurință

12

(Pastoureau, 2004). Sensul culorilor trebuie privit în primul rând prin asocierea sau opoziția

dintre acestea și, mai puțin, prin singularitatea lor. Prin reprezentarea cu galben se înţelege

auriu care era considerat mai presus decât albul. Este posibil să se fi descoperit bogăţiile

ascunse de munţi, acestia căpătând astfel noi sensuri. Se observă clar

că această reprezentare am munţilor iese in evidenţă în cadrul hărţii,

după însemnele regale (care apar exagerat de mari pe hartă, luând

privirea cititorului). Se observă totuşi incertitudinea în redarea a

masivelor. Prin tehnica culorilor şi a umbrelor este redată înălţimea

munţilor faţă de împrejurimi, exprimând grandoarea, importanţa.

Din punct de vedere toponimic, se observă apariţia denumirii

oraşului Cronaz (Braşov), Fegaris (Făgăraş) şi Rudbon (Rucăr) în aproiere de masivul Piatra

Craiului. Evoluţia toponimului Rucar, de la forma latina Ruffa arbor, la cele germanice,

Rudbon, Rothbaun.

1584 Abraham Ortelius – Transilvania

Autorul acetei hărţi a fost a fost un cartograf și geograf flamand, creator al primului

atlas geografic modern, intitulat Theatrum Orbis Terrarum (Teatrul lumii).

În această hartă, Ortelius foloseste caroiajul matematic dar mai adaugă şi unul estetic

(harta pare a fi un tablou). Harta apare în nuanţe de culoare maro şi ocru. Se observă

reprezentată şi vegetaţia care pare clorată cu verde ultarior. De asemenea dispat însemnele

doisproporţionate din partea stângă sus.

Masivele montane sunt puse în evidenţă prin cuoare maro, umbrite şi delimitate cu

negru. Este una dintere puţinele hărţi de prezintă denumiri de localităţi în interiorul

13

Carpaţilor (Kertzeberg care nu are corespondenţă actuală). Soarele luminează din partea

sud-vestică a hărţii.

1545 Sebastian Munster

În reprezentarea sa din anul 1545, Sebastian Munster păstrează evidenţierea

masivelor montane prin reprezentarea loc cu culoarea galbenă dar de această dată, datorită

abundenţei de culori reprezentate pe hată nu mai are acelaşi impact ca în harta realizată de

Ortelius. Pe această hartă nu există nuanţe, ci doar culori pure. Munster realizează această

hartă mai mult prin tehnica picturală.

Din punct de vedere toponimic zona montană este încă nedescoperită dar se observă

influenţa acesteia asupra sudului ţării, prin regăsirea denumirii Transalpina. De asemenea se

observă lipsa toponimelor ce apăreau pe harta anterioară

14

1550 Sebastian Munster - Polonia et Vngaria

Următoarea reprezentare realizată de Munster se numeşte „Polonia et Vngaria XX –

nova tabvla”. În realizarea ei s-a folosit o proiecţie cartografică. Se observă apariţia unei noi

simbologii cu ajutorul căria reuşeşte să redea apa sub o manieră dinamică – efect moire.

Din punct de vedere cormatic această reprezantare, în comparaţie cu cea anterioară

realizată de Munster este mai pală, mai veche. O mare diferenţă apare tocmai în

reprezentarea masivelor montane, acestea apărând în nuanţe şterse de maro. Se observă

parctic o scădere a importanţei acordate munţilor, aceştia nu mai ies in evidenţă ca în cazul

anterior analizat.

Din punct de vedere toponimic se păstrează cele prezente pe harta anterioară.

1552 Sebestian Munster - Polonia et Vngaria

În anul 1522 Munster reeditează harta anterioară dar de această dată este realizată

în nuanţe de gri. Păstreanză în schimb nemodificate reprezentările cartografice.

15

3.3. Secolul al XVII-lea

În a doua jumătate a secolului al XVII-lea graniţele Imperiului Habsburgic s-au extins

cel mai mult, până pe versantul estic al Munţilor Balcani. Purtând numeroase serii de

războaie cu Imperiul Otoman, aceştia au cucerit Bucovina, au încorporat Transilvania iar

frontierele au fost de-a lungul Dunării.

Acest secol este cunoscut prin apariţia unor serii de atlase care p langă harţile

propriu-zise conţineau şi text.

1643 - Gerhardus Mercator

Harta realizată în anul 1643 are are proiecţie matematică şi reprezintă o noutate

legată de reprezentarea masivelor montane, acestea par individualizate. Apar reprezentate

prin haşuri ce au ca scop evidenţierea înălţimii. De asemenea se observă traserea limitelor

regiunilor, color.

Se observă apariţia toponimelor Braskouia (Braşov), Rudbom (Rucăr) şi Foores

(Făgăraş) în vesul şi sudul munţilor Piarta Craiului. Acest lucru ne face să ne dăm seama că la

acea vreme nu se cunostea încă poziţia exactă a oraeşor faţă de Carpaţi. Oraşul Fores

(Făgăraş) apare reprezentat în vârful muntelui şi undeva în nordul oraşului Braşov.

Mercator este primul care a introdus denumirea de atls (colecţie de hărţi) în anul

1578.

1645 Atlasul lui Blaeu

Doi ani mai târziu, în 1654 Bleau preia harta realizată de Mercator. Se obsevă

utilizarea altui tip de hârtie şi iese în evidenţă şi o uşoară modificare a nuanţelor de culoare.

Schimbate apar şi limitele trasate color dar şi emblema din partea stâng-superioară a hărţii.

16

În zona munţilor Piatra Craiului se observă o modificare a graniţelor, de această dată

fiind trasate mai spre nord-est.

Poziţia oraşelor Braskouia (Braşov), Rudbom (Rucăr) şi Foores (Făgăraş) rămâne

aceeaşi.

1686 Moldavie, Transilvani - Die Moldau und Siebenbűrgen

Pentru realizarea hărţii s-a utilizat o proiecţie cartografică. De asemenea în acestă

hartă munţii Carpaţii sunt reprezentaţi foarte succint, fiind aproape inexistenţi.

1687 Robert Morden - Transylvania, Moldavia, Valachia, Bulgaria

Harta realizată de către - Robert Morden este prima hartă ce prezintă meridianele şi

pararelele trasate pe hartă, pe lângă cadranul matematic al proiecţiei.

17

Din analiza hărţii se observă numerotarea fii de hartă: Pag 13. Harta este una alb-

negru, elementele fiind redate prin utilizarea umbrelor. Accentul pe evidenţierea masivelor

montane este prea puţin pus, acestea apărând mai mult ca graniţe.

Din punct de vedere toponimic se observă folosirea denumirilor Brasfkou pentru

Braşov, Rothurn pentru Rucăr. De asemenea apare şi denumirea Pitefk (Piteşti).

1700 Nicholas Visscher - Exactissima Tabula

Harta relizată în anul 1700 menţine reprezentarea meridianelor şi paralelelor, alături

de caroiajul matematic.

Asemănător reprezentărilor anterioare, această hartă evidenţiază mult prea putin

masivele montane în comparaţie cu râurile. Munţii apar reprezentaţi prin tehnica haşurii şi a

umbrelor, destul de bine individualizaţi. Se observă în continuare că munţii Piatra Craiului

reprezintă graniţa între Imperiul Habsburgic şi Regatele Romnâne. Graniţa este bine

evidenţiată atât prin îngroşare cât şi prin folositea unor culor puternice, diferite. Precum şi la

hărţile anterioare, lipseşte legenda.

Se observă apariţia denumirii germane a oraşului Braşov: Cronttat.

18

3.4. Secolul al XVIII-lea

În această perioadă ştiinţa militară a progresat rapid în ceea ce priveşte topografia şi

cartografia. Imperiul Habsburgic s-a remarcat prin cartarea celui mai extins teritoriu în cadrul

Primei Ridicări Topografice. Aceasta a acoperit vechiul imperiu Austriac, teritoriul Ceh,

Galiţia şi Bucovina, Ungaria, Croaţia, Transilvania şi chiar teritoriile joase austriece. După

realizarea acestor măsurători vor apărea harţi mult mai reale ale masivului Piatra Criaului.

În această peroadă se remarcă apariţia hărţilor la scări mijlocii şi mari.

1701 Stolnicul Cantacuzino

Cantacuzino a realizat la încpeutul secolului al XVII-lea prima hartă care arată mai

bine realiatea deoarece acesta realizează o primă ridicare topografică. Harta are şi o poiecţie

cartografică.

Carpaţii apar pe hartă mai extinşi, lucru inexistent pe hărţile anterioare. Practic

masivele montane nu mai sunt nişte desene ci apar reprezentate la scară chiar dacă nu sunt

încă individualizate.

Din punct de vedere toponimic se observă păstrarea denumirii oraşului Braşov:

Cronttadt. În acestă hartă apar şi reprezentări ale terenurilor arate. Masivele montane,

inclusiv Piatra Craiului sunt reprezentate cu vegetatie. Pentr a reda altitudinea/înălţimea,

Cantacuzino a utilizat tehnica umbririi. Analizând reprezentare, încă se observă folosirea

19

iluminării din partea vestică. Pe această hartă apar şi drumuri care străbat munţii, lucru

neîntâlnit în reprezentările naterioare. Se observă legatura dintre Braşov şi Câmulung.

Un alt lucru nou este reprezentarea unităţilor administrativ-teritoriale.

1703 Guillaume de l’Isle

Aceasta este un extras dintr-o hartă a Ungariei şi “a ţărilor care, altădată, depindeau

de aceasta”, alcătuită de Guillaume de l’Isle, geograf al Academiei regale de ştiinţe. Autorul

indică, în calitate de surse, hărţi vechi, imprimate şi manuscrise, corectate cu ajutorul

observaţiilor contelui Marsigli. Marsigli a fost reprezentantul habsburgilor în comisia de

trasare a frontierei cu Imperiul Otoman şi a fost considerat, în epocă, o autoritate în privinţa

cartografiei zonei în discuţie.

Harta prezintă culori numai în dreptul graniţelor de delimitare a imperiilor. Masivul

Piatra Craiului nu poate fi încă identificat dar se observă evidenţiarea altitudinilor prin

întermediul umbrelor, asemenător reprezentărilor anterioare.

Se observă trecere toponimului oraşului Braşov în mai multe limbi: Braffow – dialect

săsesc, Cronftat - germană, Corone - latină. De asemenea se observă erpretarea unei erori:

prezenţa oraşului Rudbom (Rucăr) la sud de Carpaţi.

20

1710 Sanson - Le Royaume de Hongrie et les Estats qui en ont este Sujets

Harta Le Royaume de Hongrie et les Estats qui en ont este Sujets a fost realizată de

cartograful Sanson şi a fost publicată de Jaillot A.H. în Atlas Nouveau, contenant toutes les

parties du monde, Amsterdam, Covens & Mortier în 1710.

Masivele montane sunt redate asemenător ca în celelalte reprezentări ale secolului.

1718 Stolnicul Cantacuzino - Versiunea latina

În versiunea latină masivele montane nu mai sunt reprezentate în întregime ci doar

până la graniţa cu Transilvania. De asemenea se observă că lipseşte redarea drumurilor şi a

vegetaţiei din harta anterioară. Sunt schimbate şi însemnele ragale.

Realizarea hărţii în nuanţe de gri nu ma dă aceeaşi spectaculozitate, lasa o impresie

mai saracă asupra spaţiului.

De asemena, ca în harţile anterioare nu se regăseşte legenda.

21

1749 Neue Kriegs Charte von Siebenburgen, Moldau, Walachei und dem Temeswarer

Bannat

În 1749 Charte realizează o hartă foarte complexă. La prima vedere pare o hartă

încarcată, plină de informaţie geografică. Apare color deşi iniţial pare a fi realizată în nuanţe

de gri.

Masivele montane sunt reprezentate iar prin simboluri, renunţăndu-se la

reprezentarea la scara hărţii. Folosind umbra este redată înălţimea masivului.

Din punct de vedere toponimic sunt bine evidenţiate denumirile oraşelor Cronstat

(Braşov) şi Fogaras (Făgăraş), fiind reprezentate cu majuscule. Se observă apariţia oraşului

Rucur (Rucăr), de această dată în sudul oraşului Braşov. Pare a apărea toponimul Zeritasl

(Zărneşti?).

1769 Tabula Geographica continens Despotatus Wallachiae, atque Moldaviae, Provinciam

Bessarabiae

Este o hartă gravată pe matal, colorată manual şi prezintă proiecţie matematică.

Limita dintre Valahia şi Moldova este redată atât prin evidenţiarea limitei cât şi prin

colorarea diferită a celor două regiuni.

Masivele montane apar redate mai mult prin simboluri şi prin folosirea tehnicii

haşurii.

Din punct de vedere toponimic se remarcă prezenţa denumirii oraşelor anterior

discutate dar de această dată Fogaras apare scris cu majuscule în timp ce Cronftadt este scris

cu minuscule. Apre la sud de Braşov denumirea Czernoft care nu are un corespondent actual.

22

1769 Ridicarea topografică iozefină.

Ridicarea topografică iozefină a avut loc între 1769-1786 (în germană Josephinische

Landesaufnahme) fiinddenumită denumită și „Prima ridicare topografică”. Este primul

proiect unitar de ridicare topografică a Imperiului Habsburgic. Cele 3589 planșe inițiale,

desenate și colorate de mână, au fost apoi completate până la 4096 de secțiuni. Au fost

denumite după Iosif al II-lea, Împărat Roman. În prezent sunt păstrate în Arhiva de război

(Kriegsarchiv) a Arhivelor de stat ale Austriei.

Pe baza acestor ridicări au fost executate foi de hartă la scara 1:28 800. Hărţile pot fi

mozaicate, dar nu au o bază geodezică reală.

În jurul graniţelor transilvănene ale Imperiului Habsburgic, o fâşie lată de 20-50 km

din Vechea Românie a fost cartografiată în timpul acestei campanii, într-un sistem local,

independent de alte părţi ale imperiului:

23

O parte din masivul Piatra Craiului aparţinea de Dstricrtul Braşov (în germană

Kronstädter Distrikt, în maghiară Brassó vidék) care era zona de graniță din apropierea

Brașovului de la începutul secolului al XIV-lea, în acele vremuri denumirea de district fiind

dată de obicei teritoriilor cu organizare militară specifică, ce aveau ca rol apărarea

frontierelor Transilvaniei. Prima atestare documentară a districtului brașovean datează din

anul 1331. Regele Ludovic I a făcut în anul 1366 o reformă juridico-administrativă, care

prevedea pentru orașul și Districtul Brașov o instanță de apel formată din cele „Șapte

scaune” săsești cu sediul la Sibiu. Ca urmare, s-au restrâns atribuțiile comitelui brașovean de

la întregul Comitat Brașo.

Harţile realizate în urma ridicărilor iosefine evidenţiază graniţele imperiului

Habsburgic iar partea sudică a masivului nu este rerezentată.

Realizarea hărților a avut o motivație militară. În timpul Războiul de Șapte Ani, dus

între 1756 și 1763, trupele austriece au simțit acut lipsa unor hărți precise.

Hărțile erau desenate de mână și erau făcute la scara de 1 țol vienez : 400 klafteri

vienezi (ceea ce corespunde aproximativ cu scara de 1:28.800).

Variațiile de altitudine erau redate prin hașuri și nu prin curbe de nivel. Având la bază

aceste ridicări topografice, s-au confecționat hărți la scara de aproximativ 1:115.200. Și

acest set este considerat ca fiind parte din Josephinische Landesaufnahme.

Pentru prima dată masivul Piatra Craiului apare sub forma sa reală.

24

1785 Güssefeld, Franz Ludwig - Charte von der Moldau und Walachey

Harta are scara 1:1.200.000 are proiecţie cartografică. Culorile de pe hartă sunt

nuanţele culorii maro. Masivele montane sunt bine evidenţate prin tehnica haşurii dar încă

nu reflectă realitatea.

1788 Schmid, Jakob - Karte von der Walachei, Moldau und Bessarabien

În continuare, deşi se realizaseră masurători topomimice, importanţa munţilor

nu este luată în considerare. Aceştia abia se pot identifica pe hartă.

25

1788 Harta Schutz

Este o hartă militară austro-ungară, cuprinzand zona de Sud-Est a României. Se

observă reprezentarea munţilor prin tehnica picturală şi haşură. De asemenea se observă

încă trasarea graniţei între Imperiul hbsburgic şi Ţările Române la nivelul masivului Piatra

Craiului.

Pe hartă se observă trecut toponimul Cronstadz (Braşov), Sinaia, Câmpulung, etc.

1789 Zuliani, Giuliano - Principati di Moldavia E Vallachia

Harta iniţială a fost gravată pe metal elveţian Folosint tenica umbririi, în această hartă

este foarte bine evidenţiat fiecare masiv. În continuare masivul Piatra Craiului repreintă zonă

de graniţă.

Din punct de vedere toponimic se observă apariţia denumirii Brasso pentru oraşul

Braşov. De asemenea se observă pe hartă plasat oraşul Kotle (Codlea).

26

1789-1810 Franz Johann Josef von Reilly - Walachia

Deşi harta apare după ridicările topografice, elementele altimetrice sunt redate

dastul de incorect pe hartă în schimb se pune accentul pe reprezantarea localităţilor, a

râurilor şi a toponimelor.

Redat în nuanţe de gri masivul Piatra Craiului nu este evidenţiat.

3.5. Secolul al XIX-lea

Forţa Imperiului Otoman a slăbit faţă de secolul trecut, în Oltenia, Muntenia şi

Moldova (denumite în continuare Principatele Dunărene sau Vechea Românie). Regiunea a

oferit căi de acces armatei ruse cu câteva ocazii, cea mai cunoscută dintre acestea a fost la

intervenţia în cadrul revoluţiei din Ungaria, din 1849, când o parte din armata rusă a

intervenit dinspre Principatele Dunărene. Serviciul topografic al armatei habsburgice a

realizat ridicări topografice complete în Valahia (Oltenia şi Muntenia) şi în partea de nord a

27

Dobrogei. Această ridicare a reprezentat prima triangulaţie geodezică sistematică din

România. Câţiva ani mai tarziu Alexandru Ioan Cuza a unit principatele, formând România

modernă, care şi-a câştigat independenţa deplină faţă de turci şi de ruşi la conferinţa de la

Berlin (1878). Începând cu acest moment, România şi-a întocmit propria bază cartografică

utilizând şi rezultatele măsurătorilor habsburgice. Lucrările serviciului geodezic al armatei

habsburgice, precum şi rezultatele acestora, au fost utilizate ulterior în cercetările

cartografice româneşti.

Tot în secolul al XIX-lea s-au realizat măsurători cadastrale cu scopul de a îmbunătăţi

sisemul de impozitare, de a cunoaşte mai exact structura terenurilor agricole şi de a preciza

rentabilitate lor. După 1864 se introduce sistemul metric în România (printr-o lege dată de

Al. Ioan Cuza), în 1874 apare primul atlas de semne convenţionale românesc: atlas

topografic.

În anul 1871 a avut loc primul congres de geografie unde s-a pus problema alegerii

meridianului de origine sau a primului meridian, problemă care s-a rezolvat în 1844 când s-a

decis la Washington ca acest meridian să fie Greenwich.

În perioada 1873-1898 se realizează lucrări de triangulaţie. La est de Zimnicea s-a

utilizat proiecţia cilindrică Cassini pe elipsoidul Bessel iar la vest s-a utilizat proiecţia Bonne

pe elipsoidul Clarke. Lucrările geodezice au utilizat proiecţia Bonne. Legătura dintre

triangulaţia Ţării Româneşti şi Transilvania s-a făcut prin punctele geodezice Piatra Craiului

şi Vârful Negoiu.

Din anul 1875, România a început să activeze în organismele geodezice

internaţionale. La şedinţa Comisiei permanente de geodezie de la Paris (1875), s-a prezentat

primul raport asupra lucrărilor topografice şi geodezice efectuate în ţară.

Din anul 1893 a început executarea lucrărilor de triangulaţie pentru Muntenia, bazate

pe următoarele principii: sprijinirea canevasului geodezic pe baze geodezice măsurate direct

în ţară; efectuarea de determinări astronomice necesare aşezării exacte şi orientării reţelei

geodezice a ţării pe suprafaţa Pământului; legarea printr-o reţea unitară a reţelelor

Moldovei, Munteniei şi Dobrogei; înlocuirea nivelmentului trigonometric cu nivelment

geometric de precizie. În anul 1895, este înfiinţat Institutul geografic al armatei. În

compunerea acestuia intrau serviciile: geodezic, topografic, reproduceri şi administrativ,

şcoala pentru ofiţeri geodezi şi topografi, şi o şcoală de operatori cartografi. Toate acestea

28

aveau ca scop înlocuirea treptată a specialiştilor străini aduşi de la Institutul cartografic din

Viena.

În anul 1898 s-a instalat la Constanţa primul medimarimetru, cu care s-au executat

înregistrări continui ale nivelului Mării Negre pentru determinarea altitudinii zero, până în

anul 1916.

Lucrările geodezo-topografice existente în Transilvania, Banat şi Bucovina, erau mai

bune decât cele realizate până în anul 1916 în Moldova şi Muntenia. Începuturile

triangulaţiei în aceste provincii, datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea,

finalizarea lucrărilor făcându-se abia după 1853. Reţelele

au fost realizate pe ordine de triangulaţie cuprinzând

ordinul I, II, III, şi IV. Punctele reţelelor de triangulaţie au

fost marcate la sol prin borne de piatră, unele din ele

păstrându-se şi astăzi.

Începând cu anul 1928 a fost înfiinţat biroul stereo-fotogrammetric şi aerocartografic,

intuindu-se marea utilitate a metodelor fotogrammetrice pentru contrucţia hărţilor. În anul

1930 au fost întreprinse lucrări pentru racordarea tuturor hărţilor la elipsoidul de refeinţă

Hayford şi utilizarea sistemului de proiecţie stereografică cu plan unic secant. Începând cu

anul 1951 s-a trecut la întocmirea noii hărţi a României la scara 1:25.000, adoptându-se

elipsoidul Krasovski şi sistemul de proiecţie Gauss-Kruger. Pînă în anul 1958 a fost finalizată

faza ridicării întreg teritoriului ţării. Începând cu anul 1973, în vederea întocmirii planului

topografic de bază la scările 1:2.000, 1:5.000 şi 1:10.000, s-a introdus proiecţia azimutală

perspectivă oblică conformă în plan secant 1970 (Rus I.).

1822 J. A. Orgiazzi - Carte de l'Empire Ottoman en Europe, en Asie et en Afrique

Scara hărţii este de 1:3.300.000 şi este realizată pe pânză. Harta este frumoasă din

punct de vedere cromatic. Faţă de reprezentările anterioare parcă nu mai ies în evidenţă

tare graniţele.

Munţii sunt reprezentaţi tot prin tehnica haşurii şi nu se distinge încă forma reală a

lor.

29

1855 Cezar Boliac - Carta Rumâniei în relief

Harta realizată în relief reprezintă un prim pas în aprecierea înălţimilor masivelor

montane. Se observă totuşi o slabă apreciere a formelor masivului Piatra Craiului care este

mai mult reprezentat în continuarea celorlalte masive.

1856 Harta Scheda

Harta Scheda este realizată în anul 1865 de către germani şi are scara 1:300.000.

Iniţial era compusă din 72 de foi dehartă dar ulterior s-a anus la 207. Pentru România harta a

avut un rol deosebit.

Elementele de pe hartă sunt reprezentate în nuanţe de gri. Se observă apariţia

culorilor albastru şi roşu pentru a delimita graniţa între Imperiul Habsburgic şi Regatul Ţărilor

Romane. Altitudinea reliefului este redată forte reprezentativ prin tehnica haşurilor.

Interfluviile sunt redate cu culori deschise în timp ce văile sunt accentuate cu negru intens.

Prima dată, pe aeastă hartă apare oraşul Zărneşti – Zerneşti. Apere toponimul Burzen

(Bârsa).

30

1850-1860 Harta Balkanmalbinsel

Realizatorul a fost artistul geograf F.A. Brockhaus, având atelier in Anstalt, Leipzig.

Harta de numeşte Balkanmalbinsel şi se regăseşte în lucrarea "Brockhaus Konversations

Lexikon".

Din punct de vedere cormatic este foarte complexă, graniţele sunt foarte bine

evidenţiate. Munţii Carpaţi sunt mai bine redaţi, munţii Piatra Craiului sunt redaţi mai bine,

dar tot prin tehnica haşurii, cu culoarea sepia (folosită ulterior la realizarea curbelor de

nivel).

31

1868 Treb. Laurianu - Charta Daciei, Romania modernă

Harta este denumită „România modernă” şi reprezintă principatel unuite de Al. Ioan

Cuza. România modernă şi-a câştigat independenţa deplină faţă de turci şi de ruşi la

conferinţa de la Berlin din 1878. Începând cu acest moment, România şi-a întocmit propria

bază cartografică utilizând şi rezultatele măsurătorilor habsburgice.

Analizând această hartă se observă folosirea unei proiecţii cartografice,

reprezantarea meridianelor şi a paralelelor.

Din punct de vedere cromatic se obervă ce nu este unitatră, culorile fiind prezente

doar pe centrul hărţii iar aceste culori sunt foarte contrastente.

Masivele montane sunt mai bine evidenţiate, prin tehnica haşurii şi sunt mai bine

redate, mai real. Se observă că încă nu se făceau bine diferenţele între Carpaţi şi Podişul

Transilvaniei, acesta apărând ca o zonă montană.

Pe această hartă apar multe topomine scrise în română. Multe dintre ele sunt încă

influenţate de perioadele trecute: Braşiovu (Braşov), Fagaraşu, Campulugu (Câmpulung),

Branu, Reshovu, Codlea, etc.

3.6. Secolul XX

La începutul acestei perioade se folosea pentru multiplicare metoda fotolitografică şi

ulterior gravura în piatră. Pentru prima dată s-a folosit generalizarea geografică.

Tot în acest secol se trece de la reprezentarea altitudinii din haşuri în curbe de nivel.

Până la stabilirea unui sistem de proiecţie unitar (1951 Gauss Kruger cu elipsoidul Krasocski

10940 şi 1971 proiecţia Stereografică pe plan secant unic 1970 ce acelaşi elipsoid), la est de

32

Zimnicea se folosea proiecţia Cassini cu elipsoidul Bessel şi la vest de Zimnicea se folosea

proiecţia Bonne cu elipsoidul Clarke.

Până în anul 1916 hărţile topografice erau relaizate cu patru culori şi erau utilizate

doar câteva copii făcute pentru nevoi civile. În 1916-1917 s-a introdus o nouă proiecţie

conformă: Lambert-Cholensky şi o nouă nomenclatură. Acum se realizaeză primul produs

cartografic unitar pentru toată România, realizat prin intermediul propriilor măsurători (ci nu

se bazau pe surse naterioare austriece sau ruseşti).

În 1921 are loc Reforma Agrară în urma căreia s-a modificat topominia, apărând

multe denumiri româneşti. După 1924 s-a realizat o actualizare pe baza aerofotogramelor.

1910 Harta topografică austriacă

Cea de-a treia ridicare topografică a imperiului austro-ungar a fost realizată între

1869 şi 1896. Planşele de bază, aşa numitele Aufnahmeblätter, au fost ridicate la scara

1:25000 sau 1:12500. Aşa numitele hărţi speciale au fost ridicate la scara 1:75000.

Redă elementele topografice cu ajutorul unor culori discrete, cu nuanţe prin

intermadiul cărora de face uşor trecerea de la pădure la mediul montan, de de la zonele

joase la perimetrele construite (care au început să fie redate la scară, nu doar prin folosirea

unui simbol). Se observă că altitudinea relefului este redată, pe majoritatea foilor de hartă,

prin tehnica haşurilor dar există şi anumite foi de hată unde relieful este redat prin

intermediul curbelor de nivel, cu culoarea sepia.

Pe hartă apar mult mai multe toponime, râuri, elemnte de topografie.

33

1916-1959 Planul director de tragere

Înaintea Primului Război Mondial România nu dispunea de un sistem cartografic

unitar, abia din anul 1916 s-a încercat uniformizarea sistemelor de proiecţie anterioare şi a

sistemelor de nomenclatură. În acest sens s-au realizat hărţile în proiecţie conform conică

Lambert- Cholensky. În scurt timp au fost editate foile la scara 1:20.000 în această proiecţie,

cunoscute sub numele de planuri directoare de tragere. Aceste foi au fost în permanenţă

actualizate până în 1959, când s-a impus proiecţia Gauss-Kruger pentru tot teritoriul

României.

Planul director de tragere reprezintă relieful prin tehnica haşirii doar în locurile unde

curbele de nivel ar fi trebuit să fie reprezentate prea apropiate. Masivul Piatra Craiului este

bine individualizat, observându-se proeminenţa se faţă de zonele depresionare ce îl

delimitează. Se observă conturarea crestei, a văilor ce izvorăsc din masiv dar şi apariţia

principalelor toponimice specifice.

1944 Harta topografică militară americană – Oraşul Stalin

Între resursele deosebite oferite on-line de către Biblioteca Perry-Castaeda de la

Universitatea din Texas, Austin, se numără o serie de harti topografice create de către

serviciul topografic al armatei Statelor Unite. Sunt elaborate, în primul rând, pe baza unor

ridicări topografice din deceniile ’40 şi ’50, astfel încât hărţile reflectă situaţia din anii

războiului şi din anii care au urmat.

34

Harta este realizată la scara 1:250.000 de către serviciile militare americane. Este

realizată în proiecţie transeversală Mercator, cu echidistanţa cubelor de nivel de 100 m între

curbele principale şi intervale de 50 m. Harta are o legendă unde are şi corespondnţa

denumirior din română în engleză.

Pentru prima dată masivul Piatra Craiului este reprezentat altimetric prin intermediul

curbelor de nivel, pe suprafaţa întregului masiv.

Din punct de vedere cormatic harta este unitară, culorile sunt subtile dar se disting cu

uşurinţă elementele de pe hartă.

Din punct de vedere toponimic, Braşovul de astăzi este denumuit Oraşul Stalin,

denumire ne mai întâlnită până acum pe niciun document cartogafic. Braşovul poartă

această denumire între anuu 1951 şi 1061. De asemenea apere în zona Vârfului Turnul

denumirea Shrine care nu se regaseşte actual în acea zonă. Conform www.geonames.org

acest cuvant nu aparţine bazei de date Româneşti.

1970 Harta topografică sovietică

A apărut în urma iniţiativei URSS de a demara unul dintre cele mai ambiţioase

proiecte cartografice din istorie, având ca scop cartografierea în secret a globului pâmântesc

în cele mai mici detalii. Rezultatul a fost impresionant reuşind să realizeze un număr mare de

foi de hartă de detaliu. Întrega lume a fost cartată la scările 1:1.000.000, 1:500.000, 1:

200.000. Aproape toată Asia, Europa, America de Nord şi nordul Africii au fost cartate la

scara 1:100.000. URSS şi Europa la scara 1:50.000. URSS şi ţările din estul Europei la scara

1:25.000. Un sfert din URSS 1:10.000. Multe de oraşe din întreaga lume au fost cartografiate

35

la scările 1:25.000 şi 1:10.000. După prăbuşirea URSS harţile au fost descoperite şi făcute

publice.

1982 Harta topografică 1:25.000

Direcţia Topografică Militară a realizat în seculul XX hărţile topografice la nivelul

României, în peoiecţie unică. Se observă diferenţe de nunaţe pe întreg teritoriul.

Harta are o proiecţie matematică şi este realizată pentru a se putea efectua

măsurătiori.

36

1997 Harta topografică 1:100.000

Harta topografică realizată la scara 1:100.000 este realizată în proiecţia Gauss Kruger.

Este realizată pentru toată România şi are o nomenclatură nouă. De exemplu masivul Piatra

Craiului se află pe foia cu indicativul L-35-087, unde L reprezintă latitudinea (de la A la V), 35

reprezentând longitudinea (de la 1 la 60), 087 reprezentând (de la 1 la 144) foia 087 cu scara

1:100.000.

Masivul Piatra Craiului este redat sub forma unei creste, folosind tehnica haşurii.

Culorile diferă faţă de harta anterioară, nuanţele fiind mai puternice.

3.7. Secolul XXI

Aest secol este marcat de apariţia Sistemelor Informaţionale Geografice. În secolul

tehnologiei, informatizarea devine un element cheie în eficientizarea timpilor de lucru şi a

seviciilor prestate. Existenţa şi implementarea Sistemelor Informatice Geografice (GIS) în

cadrul unui institut, a unei firme sau unei organizaţii, indiferent de profil, vor deveni

indispensabile şi obligatorii datorită importanţei aplicabilităţii lor la toate nivelurile

(economic, social, politic, financiar, educaţional, etc). Sistemul GIS legat la o reţea de

poziţionare globală (GPS) poate determina în orice moment poziţia în timp şi spaţiu, efectul,

răspândirea, distribuţia, evoluţia unor servicii, fenomene, procese, obiecte urmărite, etc.

Prin diversitatea opţiunilor de reprezentare a informaţiilor pe hărţi (hartă cu

reprezentare prin punct, diagramă, linie, areal, volum, prin interpolare, etc), dar şi modul

37

prin care aceste pot fi realizate (suprapunerea mai multor straturi tematice, realizarea unei

legături între bazele de date şi partea grafică), aceste tehnologii sunt utile în aproape toate

domeniile.

2004 - 2012 – Open Street Map

OpenStreetMap (prescurtat OSM) este un proiect colectiv, în regim open source, ce

are ca scop construirea unei baze de date geografice globale cum ar fi atlasele rutiere,

folosind atât date introduse manual având ca fundal imagini spațiale, cât și date colectate de

pe dispozitive GPS. OpenStreetMap a fost fondat în 2004 de către Steve Coast. Cea mai

răspândită metodă de colectare a datelor primare o constituie prelevarea directă de pe

teren de către voluntarii OSM cu ajutorul unor aparate GPS ca Navigatoare sau GPS logger.

Aceste date primare sunt însoțite de notițe luate de pe teren (fotografii, schițe, înregistrări

audio sau video). Principala sursă de imagini o reprezintă setul de imagini din satelit ale

Yahoo.

Zona munţilor Piatra Craiului este încă săracă în informaţii dar se observă totuşi

utilizările generale ale terenului. Culorile folodite pe hartă sunt subtile şi redau bine

realitatea.

2012 Google Maps - harta fizică

Google maps este harta interactivă pe care serviciul de internet google o pune la

dispoziţie. Pot fi accesate hărţi de ansamblu sau în detaliu doarece include în funcţionalitate

un zoom remarcabil.

38

Harta prezintă teritoriul bine reprezantat în 3D. Sunt bine individualizate văile, crestele,

vârfurile. Coulorile folosite sunt în nunţe de verde ce au rolul de a evidenţia forma reliefului

dar nu au acelaşi impact ca cele de pe harţile vechi care exprimau valoare, interes.

Toponimele sunt scrise în limba română şi corespund cu localizarea lor actuală.

4. Analiza reprezentărilor cartografice tematice ale masivului Piatra Craiului

Apariţia şi dezvoltarea atleselor, nesesitetea de a generaliza sau repreznta doar

anumite elemente pe hărţi a deteminat apariţia reprezentărilor tematice care sunt foarte

numeroase.

Primul atlas scris realizat de un român aparţine lui Gr.R.Golescu având titlul „Atlas

sau hartă reprezentând tabele geografice generale ale sferei Pământului”.1800. Primul atlas

scris în română este atlasul lui Gh. Asachi, tipărit la Iaşi între anii 1838-1842. Numărul

atlaselor româneşti este într-o continuă creştere şi sunt realizate în general pentru studiul în

cadrul şcolilor, acestea căpătând denumiri precum „Atlasul şcolar geografic, Atlas întocmit

conform programei şcolare” sau „Stlas geografic, istoric, economic şi statistic, Atlas complex

şi universal, Atlas rutier, Atlas geografic general, etc”.

4.1 Secolul XX

Până în secului XX reprezantările tematice sunt foarte reduse, aproape inexistente.

Reprezentările tematice din secolul XX şi XI sunt foarte numeroase.

39

Harta turistică, anul 1933

Este o hartă turistică realizată de Touring Clubul României, secţia alpină, Braşov.

Aceasta este prima hartă a Munţilor Piatra Craiului care să conţină toate elementele tehnice.

Harta are scara 1:30.000 cu echidistanţa curbelor de nivel de 20 m.

Emilian Cristea - Harta traseelor turistice

Harta prezintă scară şi legendă. Altitudinea pe hartă este în general redată prin

metoda curbelor de nivel ). Diferenţe în redare apar, ca în orice hartă, în zona abruptului

unde tehnic curbele de nivel este înlocuită de tehnica haşirii şi a simbolurilor/semnelor

convenţionale.

40

1939 – 1965 Harta geologică

Harta geologică are scara 1:500.000 şi reprezintă prima realizare geologică a

României. Harta este construită pe criterii geocronologice. Harta cuprinde 12 foi şi se găseşte

şi în format electronic.

Primele programe de cartare gelogică ale Institutului de Geofizică al României au

vizat realizare hărţilor geologice 1:500.000 şi izolat 1:50.000.

1958 – 1959 Harta geologică (1967)

Harta geologică din anul 1967 are scara 1:200.000 şi este realizată cu ajutorul unor

culori calde, având o succesiune logică în funcţie de vârsta rocilor pe care le reprezintă.

Astfel, culoarea galbenă reprezintă depozitele cele mai recente – depozitele cuaternare iar

cu culori spre verde şi roşu pe măsura vechimii depozitelor.

41

1970 – 1998 Harta geologică

În perioada 1970-1998 apar foi din harta geologică cu scara 1: 50.000 dar acestea

sunt incomplete, nu acoperă toată România.

1976 Traian Constantinescu - Harta carstului

O dată cu apariţia primului studiu al munţilor Piatra Craiului apar numeroase

reprezentări cartografice tematice, color sau alb-negru.

Din punct de vedere topominic apre denumiri noi, hărţiile fiind realizate la o scară

mare, acestea fiind bine evidenţiate.

42

4.2 Secolul XXI

Secolul Sistemelor Informaţionale Gerografice, a hărţilor digitale interactive. În

această peroada abundă hărţile tematice datorită multitudiimii de lucrări (de licenţă,

disertaţie, docotrat) ce abordează masivul Piatra Craiului.

Cartografia automată permite obţinerea hărţilor digitale care permit actualitări

rapide în funcţie de nevoile utilizatorilor.

2012 – Harta hipsometrică, harta geodeclivităţii, harta utilizării terenului, harta energiei de

relief, harta densităţii fragmentării reliefului

Hărţie sunt realizate în programele actuale de GIS şi pot fi utilizate în numeroase

analize.

43

2012 – Utilizarea Imaginilor satelitare

Analiza imaginilor satelitare în diverse programe (ENVI, ERDAS, VISAT, LeoWorks, etc)

poate avea ca finalitate realizarea unor hărţi importante pentru numeroase studii actuale.

Datorită celor benzilor spectrale pe care le conţine o imagine satelitară (numărul de benzi

spectrale diferă de la satelit la satelit) se pot realiza combinaţii de benzi (4-3-2 - stanga sus,

6-4-2 - dreapta jos), se pot calcula indici normalizati de diferenşiere a vegetaţiei, zăpezii,

cladirilor, arealelor cu osibilitate d eincendiere, etc (NDVI dreapta sus), se pot realiza

clasificări de pixeli (cstânga jos).

Culorile de reprezentare sunt date în funcţie de lungimea de undă a benzii utilizate.

5. Concluzii

Informaţiile documentare despre hărţi ne arată că ele existau încă dinainte de Hristos

(harţi primiteve în Egipt, China, Mexic, Canada, etc). Învăţaţii greci din antichitate, plecând

de la ideea sfericităţii Pământului, au căutat să o reprezinte pe suprafaţa plană a hărţii,

folosind un sistem de proiecţie. În feudalism, dezvoltarea comerţului atrage după sine

întocmirea hărţilor legate de necesităţile practice, construindu-se (cu ajutorul busolei) hărţile

44

marine numite portulane. Secolul al XV-lea este marcat de reprezentările harţilor prin

tehnica picturală. Secolul al XVI – lea este marcat de descoperirea Lumii Noi (1492) şi de

hărţile realizate de Mercator, Abraham Otelius, etc pe care munţii erau reprezentaţi prin

simboluri, haşuri şi nuanţe de culori. Până în a doua jumătate a sec. al XVII-lea (descoperirea

spectrului culorii de către Newton - 1666) sensul culorilor era cu totul altul. Predomina albul,

urmat de negru și roșu. Ulterior ierarhia cromatică va cunoaște schimbări semnificative,

culorile căpătând alte valenţe.

În secolul al XVIII-lea ştiinţa militară a progresat rapid în ceea ce priveşte topografia

şi cartografia. Acum se realizază prima prima triangulaţie geodezică sistematică din România.

Câţiva ani mai tarziu Alexandru Ioan Cuza a unit principatele, formând România modernă.

Stolnicul Cantacuzino a realizat la încpeutul secolului al XVIII-lea prima hartă care a avut la

bază o ridicare realizată chiar de aurtor. În 1769 apare pentru prima dată masivul Piatra

Craiului apare sub forma sa reală, în urma ridicărilor iozefine.

În secolul al XIX-lea s-au realizat măsurători cadastrale cu scopuri economice. După

1864 se introduce sistemul metric în România. La est de Zimnicea s-a utilizat proiecţia

cilindrică Cassini pe elipsoidul Bessel iar la vest s-a utilizat proiecţia Bonne pe elipsoidul

Clarke. Legătura dintre triangulaţia Ţării Româneşti şi Transilvania s-a făcut prin punctele

geodezice Piatra Craiului (care a reprezentat în toată perioada teritoriul de hranţă) şi Vârful

Negoiu. Tot în acest secol se trece de la reprezentarea altitudinii din haşuri în curbe de nivel

care redau mult mai real munţii. Singura hartă care reprezintă alitudinile doar prin metoda

curbelor de nivel în munţii Piatra Craiului este harta topografică militară americană.

În 1921 are loc Reforma Agrară în urma căreia s-a modificat topominia, apărând

multe denumiri româneşti. După 1924 s-a realizat o actualizare pe baza aerofotogramelor. În

acest moment masivul Piatra Craiului va fi reprezentat conform realităţii.

Concluzionând pot spune că până în secolul al XIX –lea când s-au făcut ridicările

topografice, harţile nu excelau în detalii, acestea fiind succinte, mai mult simbolistice. Modul

de scriere al toponimelor, simbourile de reprezentare, culorile dar şi elementele

ornamentale, exterioare hărţilor au avut o evoluţie de-a lungul secolelor. Masivul Piatra

Craiului începe sa apară reprezentat sub forma sa reală începând cu anul 1979 – harta

iozefină şi 1856 – harta Scheda. Uletrior această formă reală apare pe planurile directoare de

tragere, harta austriacă, harta sovietică, pe planurile topografice dar şi pe hărţile tematice.

45

6.Bibliografie

Cărţi şi articole:

Balint C. (2008), Nomenclatorul Hartilor Militare Sovietice, Geospatial, Available

online, URL| http://earth.unibuc.ro/download/nomenclatorul-hartilor-militare-sovietice,

Bucureşti.

Boutoura, C., Ploutoglou, N., Tsorlin A., (2011), The von Scheda 1:300.000 map

tradition as the basis for the official map coverage of Greece and its updating in late 19th

century, e-Perimetron, Available online URL: http://www.e-

perimetron.org/Vol_6_1/Boutoura_Ploutoglou_Tsorlini.pdf.

Budileanu M. (2008), Globenmuseum, Geospatial, Available online, URL|

http://earth.unibuc.ro/recenzii/globenmuseum, Bucureşti.

Craciunescu, V., (2010), Hărţile sovietice 1: 100 000 reproiectate în Stereo70,

Geospaţial, Available online URL: http://earth.unibuc.ro/download/hartile-sovietice-1-100-

000-reproiectate-in-stereo70.

Craciunescu, V., (2010), eHarta: Planurile Directoare de Tragere, Geospatial, Available

online, URL | http://earth.unibuc.ro/articole/eHarta-work-planurile-de-tragere.

Constantinescu, Ș., 2007, Hărți neobișnuite, , Geospatial, Available online, URL:

http://earth.unibuc.ro/articole/harti-neobinuite, Bucureşti.

Constantinescu, Ș., 2007, Insule mitice, , Geospatial, Available online, URL:

http://earth.unibuc.ro/articole/insule-mitice, Bucureşti.

Constantinescu S., (2011), Memoria vegetală și alte scrieri de bibliofilie, Geospatial,

Available online, URL| http://earth.unibuc.ro/blog/memoria-vegetala-i-alte-scrieri-de-

bibliofilie, Bucureşti.

Constantinescu S., (2011), Simbolismul cartografic al lui Joannes Oliva reflectat în

portulanul din 1602, Geospatial, Available online, URL|

http://earth.unibuc.ro/articole/simbolismul-cartografic-al-lui-joannes-oliva-reflectat-in-

portulanul-din-1602, Bucureşti.

Gábor T., (2010), Activităţile cartografice şi geodezice habsburgice în Vechea

Românie, Geospatial, Available online, URL | http://earth.unibuc.ro/articole/activitatile-

cartografice-si-geodezice-habsburgice-in-vechea-romanie.

46

Iosub F., (2008), Evoluţia Sistemelor Informaţionale Geografice (GIS), Geospatial,

Available online, URL | http://earth.unibuc.ro/articole/evoluia-sistemelor-informaionale-

geografice-gis, Bucureşti.

Pastoureau M. (2008), Black – The History of a Color, Princeton University Press, New

Jersey.

Maria, Cristea I., Rădoane N., (2011), Cartografierea geomorfologică. Evoluţie şi

tendinţe III, Geospatial, Available online, URL |

http://earth.unibuc.ro/articole/cartografierea-geomorfologica-iii, Bucureşti.

Năstase, A., Vişan, Gh., Cocoş, O., (2002), Cartografie aplicată, Editura Universităţii

din Bucureşti, Bucureşti.

Năstase, A., Vişan, Gh., (2005), Topografie - Cartografie, Editura Universităţii din

Bucureşti, Bucureşti.

Popescu-Spineni, M. , (1978), România în izvoare geografice și cartografice, Editura

științifică și enciclopedică, București

Rus, I., (2007), Unităţi de măsură utilizate în România, Geospatial, Available online,

URL | http://earth.unibuc.ro/articole/unitati-de-masura.

Rus, I., (2007), Cultura spațiului, Geospatial, Available online, URL |

http://earth.unibuc.ro/articole/cultura-spatiului.

Rus, I., (2008), Ce este harta?, Geospatial, Available online, URL |

http://earth.unibuc.ro/articole/ce-este-harta.

Rus, I., (2008), Scurt istoric al măsurătorilor terestre în România, Geospatial,

Available online, URL | http://earth.unibuc.ro/articole/scurt-istoric-al-masuratorilor-

terestre-in-romania.

Rus, I., (2009), Evoluţia cartografiei. Partea II-a, Geospatial, Available online, URL |

http://earth.unibuc.ro/articole/evolutia-cartografiei-i.

Rus, I., (2009), Evoluţia cartografiei. Partea I-a, Geospatial, Available online, URL |

http://earth.unibuc.ro/articole/evolutia-cartografiei-ii.

Rădoane, Maria, Cristea, I., Rădoane, N., (2011), Cartografie geomorfoloică. Evoluţie

şi tendinţe I, Geospatial, Available online, URL |

http://earth.unibuc.ro/articole/cartografierea-geomorfologica-i.

47

Rădoane, Maria, Cristea, II., Rădoane, N., (2011), Cartografie geomorfoloică. Evoluţie

şi tendinţe I, Geospatial, Available online, URL |

http://earth.unibuc.ro/articole/cartografierea-geomorfologica-ii.

Rădoane, Maria, Cristea, I., Rădoane, N., (2011), Cartografie geomorfoloică. Evoluţie

şi tendinţe III, Geospatial, Available < http://earth.unibuc.ro/articole/cartografierea-

geomorfologica-iii.

Teodor, Mădălina, (2011), Rolul şi aplicabilitatea Sistemelor Informaţionale

Geografice (GIS), Reviste on-line Geografilia, Available online, URL |

http://geografilia.blogspot.com/2011/02/rolul-si-aplicabilitatea-sistemelor.html.

Teodor, Mădălina, (2011), Observaţii geomorfologice în Masivul PiatravCraiului

evidenţiate prin aplicaţii G.I.S. şi de teledetecţie, lucrare de licenţă.

Thrower N.J.W., (2007), Maps and civilization, Cartography in Culture and Society,

The University of Chicago Press, Chicago and London.

***Institutul Geologic al României (http://www.igr.ro/index.php)

***Bibl. Nazionale Centrale Di Firenze

(http://opac.bncf.firenze.sbn.it/opac/controller.jsp?action=search_baseedit&lang=en).

Alte surse:

http://ancientworldmaps.blogspot.com/

http://www.bergbook.com

http://conceptm8.wordpress.com

http://digitool.bibnat.ro

http://earth.unibuc.ro

http://glcfapp.glcf.umd.edu:8080/esdi/index.jsp

http://library.ucla.edu

http://lib.utexas.edu

http://lithuanianmaps.com

http://nelucraciun.wordpress.com

http://raremaps.com

http://search.digmap.eu

http://wikipedia.org