ANUARUL UNIVERSITĂŢII REBELE FERDINAND

D I N C L U J

P E A N U L Ş C O L A R 1927/28

P U B L I C A T D E

G. B O G D A N - D U I C Ă R E C T O R U L A N U L U I

C L U J L I B R Ă R I A R. C I O F L E C S T R . U N I V E R S I T Ă Ţ I I 3

' 1929

f B . Г ' У ...»»* a

К г . аг&^-Щ

ANUARUL UNIVERSITĂŢII REGELE FERDINAND I

DIN C L U J

P E A N U L Ş C O L A R 1927/28

P U B L I C A T D E

G . B O G D A N - D U I C Ă R E C T O R U L A N U L U I

C L U J L I B R Ă R I A R. C I O F L E C S T R . U N I V E R S I T Ă Ţ I I 3

1929

Rectoratu l

R A P O R T U L R E C T O R U L U I

Cu pr i l e ju l a u i v e r s ă r i i u n i r i i ţ ă r i l o r româneş t i , U n v e r s i -t a t e a E e g e l e F e r d i n a n d I d in Cluj v a pub l i ca i s to r i a a m ă n u n ţ i t ă a u n u i deceniu de m u n c ă ş t i in ţ i f i că rodn ică .

Ceeace E o m â n i i T r a n s i l v a n i e i şi U n g a r i e i deod in ioa ră v i s a s e r ă m u l t t i m p , ceeace m e r e u a u c e r u t dela 1848 încoace, în-t â i u complet — Univers i ta te , — apo i p a r ţ i a l — n u m a i Academie de d r e p t ; t o t ce epoce v i t r e g e le-au refuzat* s'a împ l in i t : U n i v e r s i t a t e a r o m â n e a s c ă a Clu ju lu i , i n s t i t u ţ i a c u l t u r a l ă cea m a i î n a l t ă a r e g i u n e i î n ca re popoare străine s t r i v i a u f ă r ă m i l ă idea le m a r i şi d o r i n ţ e modes te , s 'a î n f i in ţ a t şi a m u n c i t .

Or i câ te m a r i s au m i c i defecte i s 'a r c ă u t ă şi i s 'a r găsi, u n r ezu l t a t n u i se v a p u t e a con te s t a : U n i v e r s i t a t e a aceas t a a s ă l t a t în sus , $i î ncă ce p u t e r n i c , v i a ţ a suf le tească , pe ca r e asup r i t o r i i s ecu la r i a r fi voit-o s t insă î n c â t d i n ea să n u r ă m â n ă n i c i s p u z a de j a r de sub cenuşă .

Despre acest efect i s to r ia a m ă n u n ţ i t ă a celor zece a n i va po ves t i a m ă n u n ţ i t şi s incer .

De-aceea, aici , eu m ă pot m u l ţ ă m i cu da te le s u m a r e , ab so lu t • necesa re c a r a c t e r i z ă r i i a n u l u i u n i v e r s i t a r 1927/28.

Acte solemne.

Aprop i indu-ne de a n u l p r i m e i a n i v e r s ă r i decenale a înfiinţ ă r i i un ivers i tă ţ i i r o m â n e d in Cluj , Sena tu l Un ive r s i t a r a socot i t de-a sa da to r i e să c ins tească în felul s ă u n u m e l e m a r e l u i rege care i-a fost cti tor şi a c ă r u i ne în t r ecu tă m ă r i m e , ca în teme ie to r al u n i t ă ţ i i na ţ i ona l e , v e a c u r i l e v i i t o a r e o vo r ves t i p l ine de r e c u n o ş t i n ţ ă : U n i v e r s i t ă ţ i i i s'a d a t n u m e l e „Universitatea Regele Ferdinand I-iu".

A m i n t i r e a faptelor sale pol i t ice , m i l i t a r e şi c u l t u r a l e s'a

6

s e r b a t în z iua de 30 Oc tomvr i e 1927. De f a ţ ă a u fost D-ni i m i n i ş t r i Dr . C. Angelescu, a l I n s t r u c ţ i u n e i şi Al. Lapeda tu , a l Cul telor şi Arte lor . Cu pr i le ju l acesta d. m i n i s t r u C. Angelescu a da t cet i re decre tu lu i p r i n ca r e t i t lu l n o u a l un ive r s i t ă ţ i i s 'a f ixat p e veci .

Pub l icu l , cons tând d in toa te au tor i t ă ţ i l e civile, eclesiastice, m i l i t a r e , din co rpu l d i d a c t i c de t o a t e g rade le , d in t r ' o m a r e m u l ţ i m e de t i n e r e t s tud ios , a s a l u t a t cu e n t u s i a s m a c t u l de r e cunoş t in ţ ă , ca re se des fă şu ra i n t r ' o a t m o s f e r ă de a d o r a r e gener a l ă . D i scu r su l cu ca r e R e c t o r u l a c a r a c t e r i z a t evo lu ţ i a sen t i -m e n t a l - n a ţ i o n a l ă a g lo r iosu lu i r e g e se a f lă t i p ă r i t l a s f â r ş i t u l aces tu i r a p o r t .

Al doilea act solemn a fost c o m e m o r a r e a m a r e l u i colabor a t o r a l m a r e l u i r ege , a o m u l u i de s t a t ca re -a fost / . / . C. Brâ-tiutm. I n z iua de 4 Decemvrie 1927 doi profesor i , r ec toru l şi d. Nicolae Bănescu , vorbind în Aulă , a u ca rac t e r i za t f igura a că re i m ă r i r e m e r e u se l impezeş te în r a p o r t cu t r e c e r e a v r e m u r i l o r c a r e s t i n g p a s i u n i l e c o n t e m p o r a n e şi as t fe l u ş u r e a z ă e ş i r ea l ă ivea lă a c r ea ţ i une i p e r m a n e n t e a o m u l u i .

F a p t e l e r ege lu i F e r d i n a n d şi a l e lu i I . I . C. B r ă t i a n u a u a v u t u n p reves t i t o r , c a r e de m u l t le-a m o t i v a t , de m u l t le-a c â n t a t z u g r ă v i n d t e n d i n ţ e l e iv i t e î n c u r s u l is toriei r o m â n e , f i g u r a că l ăuz i t oa r e şi s t r ă l u c i t ă , c a r e a fost M i h a i u V i t eazu l . I n fap te le n o u ă b ă t e a şi su f l e tu l v e c h i u şi vec in ic -nou a l l u i Nicolae Bălcescu, is tor icul , publicis tul , omu l polit ic c a r e a î n călz i t t o a t e g e n e r a ţ i i l e p leca te a c u m l a l u p t ă . D e s p r e acest b ă r b a t u n i c în t r e c u t u l p o p o r u l u i r o m â n , î n z iua de 19 I a n u a r i e 1928, a u v o r b i n d d. p rofesor i G. B o g d a n - D u i o ă şi S i lv iu D r a -gomi r , ace la c a r a c t e r i z â n d t o t a l i t a t e a f i gu re i ac t ive , a ces t a a r ă t â n d cu temei u ce-a fost N . Bă lcescu în special A r d e a l u l u i , p e ca r e 1-a s t u d i a t şi 1-a p r e a m ă r i t .

Creaţiuni noui.

Anul un ive r s i t a r 1927/1928 a a v u t o desvoltare n o r m a l ă ; sub c u v â n t u l n o r m a l înţeleg, însă , o c o n t i n u a r e a l uc r ă r i l o r a ş a p r e c u m cu p u t i n ţ ă a u fost î n t r ' o i n s t i t u ţ i e ca re în aces t an , m a t e r i a l n u a fost a d a o s ă eu n i m i c deosebit şi î n a l c ă r e i a nu m ă r de munc i t o r i ştiinţifici n u s 'au făcut sch imbăr i p r e a m a r i .

i

Adăogir i le ma te r i a l e aş tep ta te n ' a u fost cu p u t i n ţ ă d in cauza lipsei de mi j loace b u g e t a r e , t o tuş i c l ăd i r ea I n s t i t u t u l u i de Fiziologie, o c rea ţ iune u rgen t -necesa ră , s'a re lua t , d u p ă o î n t r e r u p e r e foar te r e g r e t a b i l ă de m a i m u l ţ i a n i ; î n să c l ăd i r ea n u p rog re sează î n r a p o r t cu u r g e n ţ a şi so l id i t a t ea vas t ă , c a r e n e - a r face onoare .

0 r e c l ă d i r e de in t e re s m a i gene ra l , decisă în a. 1927/1928 începu tă ab i a a c u m , în 1928, este r e n o v a r e a t e a t r u l u i ve.chiu, care- i p r o p r i e t a t e u n i v e r s i t a r ă . P r i m e l e l u c r ă r i se fac î n cont u l une i s u m e de 1,500.000 lei, c a r e s u n t o d o n a ţ i u n e a Min is te -ru lu i Cultelor, din t impu l min i s t e r i a tu lu i d-lui Profesor Al. L a p e d a t u . E x i s t ă u n p l a n m a i vas t , e l abo ra t de d. A r h i t e c t Gr . Ba l ş , m e m b r u al A c a d e m i e i B o m â n e ; d. M i n i s t r u L a p e d a t u , aces tu i p l a n îşi dase c o n s i m ţ ă m â n t u l ; e x e c u t a r e a a c u m a a l t u i p l a n v a împ iedeca pe m u l t t i m p o ope ră ca r e e r â tot a t â t de m o n u m e n t a l ă , p r e c â t e r â şi de necesa ră .

o

Profesorimea.

. Corpul P ro feso ra l a scăzut cu doi şi a crescut cu cinci. Scăderea a m suferi t -o p r i n t recerea d-lui prof. Gh. De-

me t r e scu , t i t u l a r u l c a t ed re i de A s t r o n o m i e , ca v ice-d i rec tor a l Observa toru lu i a s t ronomic din Bucureş t i şi p r i n m o a r t e a profeso ru lu i t i t u l a r Dr . losif Popovici, ca re ocupa ca tedra de Slav i s t i că şi de Fone t i că , d i n t r e care ş t i i n ţ e pas iune- i e r â Fone t i ca , n u S lav i s t i ca , de ca r e n a ţ i u n e a a r e de sijgur nevoie m a i m a r e , m a i u r g e n t ă . Scr ie r i l e r ă p o s a t u l u i coleg sun t , deci, s t u d i i de F o n e t i c ă şi de t ex t e p o p u l a r e exac te . N o u t a t e a ob iec tu lu i n ' a a t r a s şi pe al ţ i R o m â n i , astfel că succes iunea fonetică este dubi tabi lă , n u şi ceealal tă . De aceea mul t t i m p încă se va pomeni despre el ca despre u n i n i ţ i a t o r î n ş t i in ţa • Fone t ice i expe r imen ta l e , pe ca re t r ă i n d a r fi dus-o, poate , p â n ă l a sc r i e rea u n u i m a n u a l complet .

Creş ter i le co rpu lu i d idac t i c le r e p r e z i n t ă î n a i n t ă r i l e şi rec r u t ă r i l e nou i .

La Facultatea de Litere şi Filosofie r a n g u l de profesor t i t u l a r s'a a t r i bu i t d-lor C. Marinescu, prof. de I s to r i a Univer sa lă şi C. Petranu, prof. de I s t o r i a A r t e l o r ; i a r con fe ren ţ i a r def in i t iv a fost v o t a t d. G. Oprescu, care , însă , es te d e t a ş a t î n t r ' u n se rv ic iu a d e c u a t la Socie ta tea N a ţ i u n i l o r (Geneva) şi

8

al c ă r u i c u r s î l sup l ineş te cu succes t î n ă r u l coleg f rancez H e n r i J a c q u i e r . D o m n u l G. Mar inescu a con t inua t să se d is t in g ă p r i n s tud i i l e sale î n t r ' u n d o m e n i u foa r te c o v â r ş i t o r ; onor i -fica-i r ă s p l a t a i-a sosit i n f o r m a u n u i p r e m i u spaniol , p e n t r u o l u c r a r e d in I s t o r i a S p a n i e i , f ap t r a r l a noi , R o m â n i i , c a r e p r e f e r i m a n e ocupa p r e c u m p ă n i t o r cu i s t o r i a n a ţ i o n a l ă . S c r i i n d î n l m b a f ranceză dl. G. Oprescu popu la r i zează a r t a r o m â n ă î n Apus , u n d e ea a î ncepu t a fi cunoscu tă de vre-o două - t r e i decenii încoace ; d. C. P e t r a n u se ocupă m a i a les cu a r t a de p e t e r i t o r i u l T r a n s i l v a n i e i vech i şi a l veche i U n g a r i i est ice, despre ca r e scr ie şi î n l i m b a g e r m a n ă . Con tac tu l aces t a cu l i t e r a t u r a în l imbi s t r ă i n e n e es te de u n m a r e folos, ca m ă r t u r i e de vigoare t â n ă r ă a Univers i tă ţ i i r o m â n e diri Cluj .

Facultatea de Ştiinţe, s'a î m b o g ă ţ i t cu u n confe ren ţ i a r de matemat ic i , d. V. Ionescu, doctor de Stat , d in P a r i s . M a i numeroase a u fost, însă , î nă l ţ ă r i l e la r a n g u l de profesor i ag r ega ţ i : d. Petre Sergescu (la c a t ed ra de Geometrie Ana l i t i că ) , I. Tă-năsescu (la c a t e d ra de Chimie Organ ică ) şi Aristide Grădinescn (la c a t e d r a de F iz io log ie g e n e r a l ă ) . Ac i ies la r â n d b ă r b a ţ i d i n t r ' o g e n e r a ţ i e n o u ă , c ă r e i a S e n a t u l U n i v e r s i t a r i-a încred i n ţ a t o sa rc ină , do ca r e ei s"au a r ă t a t v redn ic i .

I n Facultatea de Medicină a m î n r e g i s t r a t o s i n g u r ă n u m i r e , însă la o spec ia l i t a t e a că re i t r e b u i n ţ ă U n i v e r s i t a t e a noa s t r ă ca şi r e g i u n e a n o a s t r ă o s i m ţ i a de m u l t : l a c a t e d r a de u ro log ie dl . Emil Ţeposu a fost u n b ineven i t .

Toa te n u m i r i l e e x p u s e m a i sus a u făcut d o v a d ă că şi î n a n u l 1927/28 U n i v e r s i t a t e a C lu ju lu i a fost p ă t r u n s ă de conşt i inţ a î n ă l ţ ă r i i ş t i in ţ i f ice a r e g i u n i i t r a n s i l v a n e , care- i dă cei m a i n u m e r o ş i a scu l t ă to r i , ea t r e b u e să- i p u n ă l a dispozi ţ ie p u t e r i ser ioase capabi le de a-i a s i g u r a evoluţia ei. De altfel, date şi cifre de a m ă n u n t despre facu l t ă ţ i , se găsesc în r a p o a r t e l e spec ia le c a r e s u n t t i p ă r i t e ca a n e x e .

Viaţa studenţească.

Exiem a u r ep rezen ta t -o în săli , ca re m a i pl ine sun t la festivităţi şi la diferi te conferinţe, 2741 s tudenţ i , devotaţ i m a i a les d r e p t u l u i (1147); apoi med ic ine i (509), l i t e r i lo r (578), ş t i inţe lor (355), f a rmac ie i (152). S t u d e n ţ i i (2131) p re fe ră s tud i i l e î n

9

o rd inea : drept , medic ină , l i tere, ş t i inţe, fa rmacie . Studentele (610), i n o r d i n e a : l i te re (314), ş t i in ţe (156), m e d i c i n ă (72), farm a c i e (40), d r ep t (28).

Gercetându-se or ig inea s 'a cons ta ta t că d in vechiul r ega t a u fost 235. i a r d in T r a n s i l v a n i a (cu anexe le ei) 2335, de nouă o r i m a i m u l ţ i .

A v â n d în vedere r e l ig iun i l e , c o n s t a t ă m că gr . or t . şi g r . ca t . a u da t împreună s u m a de 1935; ce i la l ţ i s t u d e n ţ i (s tudente) a c ă r o r confesiune î i cal i f ică şi ea n e - E o m â n i a u a juns la c i f ra de vre-o 800, ceeace î n s e m n e a z ă că a p r o a p e o t r e i m e d i n s tu -d e n ţ i m e n u este r o m â n ă de rassă , ci m i n o r i t a r ă ; ceiace, m a i d e p a r t e î n s e m n e a z ă că U n i v e r s i t a t e a d in Cluj îş i face t o a t ă dat o r i a de a c â ş t i g a c u l t u r e i r o m â n e ş t i a d e r e n ţ i .

E e z u l t a t u l str idii lor î n a n u l 1927/28, se m ă s u r ă d u p ă t i t l u r i le ' a co rda t e : 176 de doctor i ş i 137 de l i cen ţ i a ţ i noui a u p leca t î n Iunie, î n to t a l 314 d ip lomaţ i .

CLeltueJjle s t a t u lu i cu aceas tă U n i v e r s i t a t e , în A n u l 1928 s u n t 127,974.971 lei. D a c ă i m p ă r ţ i m cu 313 n u m ă r u l d ip lomaţ i lor a f l ă m că u n d i p l o m a t a cos ta t pe s ta t , î n t r ' u n a n pes te 400.000 lei. C i f ra este f r a p a n t ă . De ace ia este b ine ca ea să fio r e c o m a n d a t ă a t e n ţ i e i t i n e r e t u l u i . Dela acest t i n e r e t eu a ş i fi a ş t e p t a t m a i m u l t zel. m a i m u l ă h ă r n i c i e .

V i a ţ a m o r a l ă , c â t ă mi-a a j u n s l a cunoş t in ţă , oficial, a fost n o r m a l ă . La aceas tă n o r m a l i z a r e a cont r ibui t foar te mul t S ta t u l , c a r e a j u t â n d d i n be l şug C ă m i n u r i l e , a sp r i j i n i t t r a i u l nor m a l a l t i n e r i m e i .

S i in ţ indu-se nevo i a u n u i fond de î m p r u m u t u r i cu ren te , s'a l u a t i n i ţ i a t i v a î n t e m e e r i i une i „Case de ajutor şi împrumut". Lis te le de subsc r ip ţ i e s 'au î n t o r s cu g r e u ; m u l t e încă n ' a u ve n i t î n a p o i ; s t u d e n ţ i m e a însăş i n u a sp r i j i n i t colecta î n m ă s u r a ce a r fi mer i t a t -o . D i n aceste cauze cons t i t u i r ea fondu lu i şi r e g u l a m e n t a r e a func ţ ionă r i i lu i v a î n t â r z i a .

Biblioteca. Deşi F a c u l t ă ţ i l e şi ins t i tu te le şi c ă m i n u r i l e a u bibl ioteci

speciale , b ib l io teca gene ra l ă a U n i v e r s i t ă ţ i i es te ce rce t a t ă de foa r t e m u l t ă l u m e s tuden ţea scă . Bib l io teca s'a r o m a n i z a t p r i n c u m p ă r ă t u r i de moş ten i r i şi se u m p l e zilnic cu t i pă r i tu r i l e r omâneş t i ob l iga te a i se t r i m i t e . Deşi pe r sona lu l moş ten i t a

10

fost pă s t r a t , serviciul r omânesc n u sufere de loc; n o u i i funcţ i o n a r i r o m â n i m a r c h e a z ă b ine n o u l c a r a c t e r a l aces tu i labor a t o r de ş t i i n ţ ă teore t ică . Dar el nu mai este suficient. Se cer m e r e u locur i pe c a r e n u le p u t e m oferi . Mese i m p r o v i z a t e ocupă s p a ţ i u r i des t ina te c i r c u l a r i i l ibe re a ce rce tă tor i lo r . S i n g u r u l leac a l s i tuaţ ie i penibile este u n spo r de cons t ruc ţ iun i , u n etaj de săl i , în ca re să a ibă loc şi a e r f iecare suflet do rn i c de ca r t e . Şi Biblioteca p o p u l a r ă ş i -a făcut d a t o r i a sa î n t r e a g ă .

Relaţiuni externe. D u p ă r â s b o i u l m o n d i a l n a ţ i u n i l e a u s imţ i t t r e b u i n ţ a dc a

se cunoaş t e m a i de ap roape , de a-şi a p r e c i a r ec ip roc p u t e r i l e p r o d u c t i v e , de a m ă s u r a s p e r a n ţ e l e t r ez i t e de ele.

î n v ă ţ a ţ i i l u m i i se î n t r e c a s t ăz i î n s t u d i u l aces tor ches t iun i . U n f r a g m e n t d in aces t s t u d i u s u n t şi c ă u t ă r i l e de con tac t

pe c a r e le sa t i s face U n i v e r s i t a t e a d in Clu j , D i n p a r t e a n o a s t r ă î n s e m n ă m fapte le p r i n c i p a l e : Min i s t e

r u l I n s t r u c ţ i u n i i a p u s la dispozi ţ ie câ te u n fond de 60.000 lei p e n t r u câ te doi profesor i de f iecare U n i v e r s i t a t e , dându- le îns ă r c i n a r e a de a ce rce ta î n A p u s , i n s t i t u ţ i i fo losi toare desvol-t ă r i i ş t i in ţe lor ce ei le r e p r e z i n t ă . I n a n u l 1927/1928 U n i v e r s i t a t e a C lu ju lu i a t r i m i s î n s t r ă i n ă t a t e pe d i s t insu l ig ienis t I u l i u Moldovan şi pe D l Cass iu M a n i u .

A l ţ i d o m n i p rofesor i a u l u a t p a r t e l a congresele ş t i in ţ i f ice la care U n i v e r s i t a t e a fost i n v i t a t ă .

Astfel dl profesor Sex t i l P u ş c a r i u a l u a t p a r t e l a cong re su l i n t e r n a ţ i o n a l de l i n g u i s t i c ă d in H a g a , la c a r e fusese i n v i t a t şi u n d e a făcu t o comun ica re . Tot dl Sex t i l P u ş c a r i u a fost i n v i t a t de U n i v e r s i t ă ţ i l e d in B o h n şi M a r b u r g , u n d e a ţ i n u t două confer in ţe .

Dl profesor Cor io lan P e t r a n u r ă s p u n z â n d u n e i i n v i t a ţ i i a Asoc ia ţ i e i p e n t r u c u l t i v a r e a i s tor ie i a r t e l o r şi I n s t i t u t u l u i ee_ hos lovaeo- român a t i t ra t o confe r in ţă despre „ M o n u m e n t e l e ro m â n e ş t i d in A r d e a l la U n i v e r s i t a t e a . ,Carol" d in P r a g a .

Dn i i profesori E m i l P a n a i t e s e u şi Cons tan t in M a r i n e s c u a u p a r t i c i p a t în c a l i t a t e de de lega ţ i i Cons i l iu lu i F a c . de L i t e r e la congresu l i n t e r n a ţ i o n a l de i s to r i e d in Oslo, u n d e au făcut câ te o comun ica re .

Dl profesor G u s t a v K i s c h a fost i n v i t a t de U n i v e r s i t a t e a

11

d i n H a l l e u n d e a ţ i n u t o confe r in ţă . Dsa a p a r t i c i p a t şi l a cong r e s u l de folklor d in D r e s d a .

Dl confe ren ţ i a r G. G. Ma teescu a p a r t i c i p a t la, m a i m u l t e congres s c a r e s imt specif icate î n r a p o r t u l dsale , inse ra t la cap i t o l u l : A c t i v i t a t e a ş t i in ţ i f ică — P a c . de l i te re .

D n i i p rofesor I . I acobovic i ş i E . Ţeposu a u l u a t p a r t e l a congresu l de c h i r u r g i e ce a a v u t loc l a B e r l i n dela 26—29 Sept e m v r i e .

Dn i i p ro fesor i T i t u Vas i l iu ş i I u l i u H a ţ i e g a n u de l a F a c u l t a t e a de Med ic ină a u l u a t p a r t e l a a l 19-lea cong re s f rancez de Med ic ină ce a a v u t loc la P a r i s î n l u n a O c t o m v r i e 1927.

Deş i U n i v e r s i t a t e a a m a i fost i n v i t a t ă l a Congre su l de Medic ină şi I g i e n ă t r op i ca l ă d i n Cai ro , l a c o m e m o r a r e a m a r e l u i s a v a n t M a r c e l i n Ber the lo t şi l a s ă r b ă t o r i r e a s a v a n t u l u i E . P i -ca rd . la P a r i s ; l a f e s t iv i t a t ea I n s t i t u t u l u i Ossol inski (Cehoslovac ia ) , n u a p u t u t t r i m i t e , de lega ţ i , a l c ă r o r loc l-au l ua t teleg r a m e l e şi ^adresele omag ia l e .

N e p u t i n ţ a de a sa t i s face astfel de t r e b u i n ţ e ideale , t r e b u e să a t r a g ă a t e n ţ i a fac to r i lo r de S t a t , ca r i , î n aceas t ă p r i v i n ţ ă , t r ebue să a d u c ă jertfele cuvenite şi folositoare vieţii un ive r s i t a r e ; î n s ch imb ei po t cere ca r o d u l obse rva ţ i i lo r şi s tud i i l o r făcute în s t r ă i n ă t a t e să fie comunica t î n t â i Univers i tă ţ i lor ce a u t r i m i s de lega ţ i , î n fo rme ora le , de confer inţe , de c u r s u r i .

Din p a r t e a s t r ă i n ă t ă ţ i i n e - a m b u c u r a t de o a t en ţ i e c a r e obligă. E a ne -a oferit p r i l e ju l de a a scu l t a î n sălile Univers i t ă ţ i i noas t r e . î n A u l a n o a s t r ă , î n v ă ţ a ţ i ş i o r a t o r i î n ace laş t i m p de î n t â i a m â n ă .

D in A m e r i c a , dela U n i v e r s i t a t e a d in Y a l e ne-a sosit a m i ca l dl profesor Cha r l e s U p s o n C l a r k ; Dsa a vo rb i t î n l i m b a r o m â n e a s c ă despre t r e i subiec te ega l de i m p o r t a n t e : 1) C â t e v a p rob l eme de a c t u a l i t a t e î n S t a t e l e U n i t e ; 2) V i a ţ a u n i v e r s i t a r ă î n S t a t e l e U n i t e ; 3) V i a ţ a i n t e l ec tua l ă î n S t a t e l e U n i t e (25, 26, 27 N o e m v r i e 1927).

Tot din A m e r i c a ne-a v i z i t a t c ă t r e s f â r ş i t u l lunei Oc tomvr ie 1927 d is t insul o r topedis t Albee, c a r e a ţ i n u t o con fe r in ţ ă a s u p r a p rocedeu lu i său o p e r a t o r î n m o r b u l lu i Po t t , pe ca re 1-a p r e zen ta t c h i a r o p e r â n d u n caz î n c l in ica c h i r u r g i c a l ă a f a c u l t ă ţ i i n o a s t r e de Med ic ină .

Din F r a n ţ a ne-a sosit dl Marce l Labbe, profesor la F a c u l t a -

12

G. Bogdan-Duică.

tea de Medic ină din P a r i s şi dl Sor re l , c h i r u r g p a r i s i a n , cu pr i le jul u n u i congres de Telasoterapie . E i a u cercetat Univers i t a tea , ca re s'a s imţ i t o n o r a t ă să le facă o recep ţ ie î n A u l ă . C u pr i le ju l acestei vizite dl profesor Labbe a vorbi t despre „ T r a t a m e n t u l d i abe tu lu i " , i a r dl So r r e l despre „ T r a t a m e n t u l chir u r g i c a l a l tubercu loze i la copii şi l a a d u l ţ i " . D n a Dr . Noel a t a ş a t ă la se rv ic iu l dlui Dr . I l u d a l o , medic şef a l s p i t a l u l u i S a i n t Louis , a vo rb i t (în 10 M a r t i e 1928) despre „ C h i r u r g i a estetică'*. I n u l t ime le zile a le lune i F e b r u a r i e dl p rofesor M ă r i o Koques . de la S o r b o n n a a ţ i n u t t r e i confe r in ţe despre „Poezia l i r ică ' î n evu l m e d i u " ; f ă c â n d c h i a r şi o lecţie de s e m i n a r cu s t u d e n ţ i i însc r i ş i l a l i m b a f ranceză .

D i n Cehoslovacia , f i ind i n v i t a t de F a c u l t a t e a de L i t e r o dl F r a n c i c e k Zakavec , p rofesor l a U n i v e r s i t a t e a d in B r a t i s l a va, a p r i m i t să ne ţ ie o confe r in ţ ă despre A r t a cehos lovacă (15 M a r t i e ) . Tot cu l tu l r e l a ţ i u n i l o r cu Cehos lovac ia ne-a mi j loc i t pr i le jul p lăcu t de a p r i m i festiv, în Aulă , pe u n m a r e p r ie ten al T ă r i i noas t re , pe A b a t e l e Z a v o r a l , c ă ru i a , vesele F a c u l t a t e a şi U n i v e r s i t a t e a i-au confer i t t i t l u l de „Doctor honor i s causa" .

Extensiunea Universitară.

Deoarece este s igu r că î ncă n u sosise t impu l să în temeiem a ş a zisele „ U n i v e r s i t ă ţ i p o p u l a r e " , a d i c ă U n i v e r s i t ă ţ i l e l a c a r e toate clasele ştiinţificeşte in fe r ioare să a lerge p e n t r u a ascu l ta t i m p de s ă p t ă m â n i şi iun i , t eo r i a p ro fes iun i lo r lor şi a cunoaş t e toate înfăţ işeri le vieţii m o d e r n e ca re le inf luenţează, a n i m â n -du-le s au r educându- l e , p rofesor imea u n i v e r s i t a r ă s 'a m u l ţ u mi t cu o ex tens iune v a r i a t ă şi m a i p u ţ i n concen t ra tă . Totuşi , g r a ţ i e conducer i i ei s t ă r u i t o a r e , de ca r e m a i a les s 'au ocupa t doi domni profesor i : V i r g i l B ă r b a t şi F l o r i a n S te fănescu-Goangă , g r a ţ i e m a i d e p a r t e d e v o t a m e n t u l u i profesor i lor , ex tens i u n e a a deş t ep ta t î n pub l i c u n in te res foa r t e v iu , î n să m a i m u l t în Sud decât la Nord . I n vi i tor ea va t r ebu i să m e a r g ă m a i des s p r e Nord , p â n ă la Sighet ; este ho tă r î t ă , şi p e n t r u a-ş i îndepl in i tot scopul c la r conceput, va cău t a să înfiinţeze şi U n i v e r s i t a t e a p o p u l a r ă de m a i l u n g ă d u r a t ă .

13

REGELE FERDINAND I. Cuvântarea spusă la serbarea universitară din Cluj, în

30 Octomvrie 1927

Cinstirea bărbaţilor Însemnaţi, cari şi-au dat întreaga viaţă pentru binele obştesc, este o sfântă datorie; căci, altfel, am arăta că n'am meritat să se jertfească pentru noi.

Regele Ferdinand

De aceea — onora t a u d i t o r i u — z iua de a s t ăz i o ' ц с ћ ш а т m e m o r i e i î n că p r o a s p e t e a g lo r iosu lu i r ege , desp re a c ă r u i vec i n ică pomeni re , ma i b ine decâ t vo r î n g r i j i a l ţ i i , a îng i j i t el însuş i .

A n u m e : De cu v r e m e suf le tu l s ău s imţ i t o r el şi 1-a pot r i vit astfel , î n c â t să v ibreze la toa te ad ie r i l e şi l a t o a t e v â n t u ri le t r e c ă t o a r e p r i n suf le tu l n a ţ i o n a l ; de cu v r e m e a voi t şi a reuş i t să-1 g i p ă e pe aces t a î n toa te a d â n c i m i l e i s tor ice şi p re is torice, neconş t i en te şi conş t iente , d in сагз s 'a î n c h e g a t şi se î n c h e a g ă încă , ca o l u m e s t e l a r ă d i n t r ' u n haos . M u l ţ u m i t de succesul r â v n e i sale sp re iden t i f ica re , p r i n ţ u l , r ege le s'a s i m ţ i t m e r e u to t m a i a p r o a p e de r o m â n i s m ; apo i s 'a s imţ i t u n a cu e l ; H I a i m u l t , s'a s imţ i t necon te s t a t ă p o t e n ţ a r e a r o m â n i s m u l u i , ca p i ldu i to r sp re v i i t o r u l r o m â n i s m u l u i . Noi , R o m â n i i , l_am în ţe les î n d a t ă ; ego i smul n o s t r u naţ ional , ' m ă g u l i t , de smerda t , n e a j u t a să-1 î n ţ e l e g e m g r a b n i c ; d a r tot a ş a i a u în ţe les şi s t r ă i n i i : De aceea, la P a r i s , p reşed in te l e cons i l iu lu i m u n i c i p a l a a v u t d r e p t a t e să-i s p u n ă rege lu i n o s t r u că e r a „cea mai înaltă incar-naţiune" а d u h u l u i p o p o r u l u i român.*)

P r o b l e m a c u v â n t ă r i i me le c h i a r aceas t a es te : să schi ţez d r u m u l su f l e tu lu i r e g a l dela a sa copi lă r ie p u r - g e r m a n ă p â n ă la î n a l t a i n c a r n a ţ i u n e a p u r u l u i - r o m â n i s m .

I n a n u l 1881 p r inc ipe l e ne-a v ă z u t ţ a r a — î n t â i a o a r ă ; Ф

a tunc i e r a de 16 a n i . E r a des tu l de m a r e , ea să î n ţ e l e a g ă ce se pe t rece în fami l i a sa, d in care rege le Oarol , l ips i t de r o d t r u pesc, încă d in Oc tomvr ie 1880, îş i c a u t ă u r m a ş u l r e g u l â n d succes iunea la t ron , , ,pen t ru că ţ a r a să n u se afle n i c i u n mom e n t î n p r a d a sfâş ier i lor i n t e r n e " . A doua o a r ă p r i n ţ u l ne-a

*) Domnul Lalou, 1924.

14

v ă z u t î n a n u l 1886, t o a m n a : A c u m a e ra l ă m u r i t că el v a fi m o ş t e n i t o r u l t r o n u l u i .

Dincolo de a n i i aceş t ia , î n t r e c u t u l s ău g e r m a n i c , se vede u n p r in ţ -cop i l f rumos , c r e scând n o r m a l î n t r ' o famil ie cu î na l t e ca l i t ă ţ i re l ig ioase , et ice, estet ice, ş t i in ţ i f ice şi — p e acolo inev i t ab i l e — m i l i t a r e ; u n p r i n ţ c ins t i t , c ă r u i a ( în a n u l 1886) f ra te le s ău î i a t r i b u i a o „voinţă ho t ă râ t ă , o muncă conş t i inc ioasă şi neobos i t ă ; şi onoare". Deş i v o r b i a u n f ra te , el v o r b i a obiect iv . ,

U n n u m ă r respectabi l de profesor i g e r m a n i î n g r i j i s e r ă ca, d i n u n i v e r s i t a t e , p r i n ţ u l să plece cu ş t i in ţe le necesa re o m u l u i pol i t ic ş i cape te lo r c â r m u i t o a r e : cu ş t i i n ţ e de d r e p t a d m i n i s t r a t i v , pena l , c h i a r c anon ic ; de economie po l i t i că ; de i s to r i e ; şi p e n t r u c a n ic i o l e g ă t u r ă d i n t r e ele şi om să n u l ipsească , de filosofie. P a t i m a ş t i i n ţ e i n i c i n u 1-a m a i p ă r ă s i t t o a t ă v i a ţ a .

î n a i n t e de-a i n t r a in ţ a r ă , m o ş t e n i t o r u l e r a o n a t u r ă f ină şi u n c r ee r de ev iden t ă complex i t a t e a c u g e t ă r i i .

î n a i n t e de-a fi m a t u r î n aces t fel p r in ţu l -cop i l văzuse şi u n E o m â n , pe întâiul R o m â n v ă z u t de el. E r a c h i a r Mi ţi a i i K o g ă l n i c e a n u ! T â r z i u r ege le poves t i î n t â l n i r e a lor*) : „ K o g ă l -n i c e a n u este primul R o m â n pe ca r e l -am cunoscu t . î n t r ' o zi, la b u n i c u l meu , m i se spuse că o să p r â n z i m cu u n R o m â n . U n R o m â n ? Ce reprezenta asta? Soseşte u n d o m n gros , cu oche la r i , p e o c ă l d u r ă îng roz i toa re , î m b r ă c a t cu u n f rac , u n p a n t a l o n de n a n k i n , o j i l e tcă l a fel şi o p ă l ă r i e de р а е eno rmă . Cât п'йт rîs noi copiii, de el! N u p u t e a m să b ă n u e s c a t u n c i c â t de i n t e l igen t şi câ t de i n s t r u i t e r a ! "

I n s ă m a i t â r z iu , d u p ă ce v i i t o ru l p r i n ţ u l u i fusese h o t ă r î t ş i p e n t r u c a să-1 î n v e ţ e R o m â n i i ce N e m ţ i i n u ş t iau , sosi la S i g m a r i n g e n u n modes t profesor r o m â n , u n fost a m i c de t ine r e ţ e a l l u i M i h a i l Eminescu , î n t r u c â t v a poet , ş i profesor , şi b u n cunoscă to r a l l imbei , l i t e r a t u r e i şi i s to r ie i r o m â n e . P o r t r e t u l mora l , ce i 1-a scr is p r i n ţ u l u i p rofesoru l V . D. P ă u n c u p r i n d e toa te ca l i t ă ţ i l e ca re în c u r s u l v r e m i i i-au în lesn i t depl ina- i r o m â n iza re , î n spec ia l : . , în ţe legerea l u c r u r i l o r dintr'odată"; ş i nea b ă t u t u l s imţ , s au n e î n d u p l e c a t a v o i n ţ ă de-a-şi face da to r i a . V . D. P ă u n a comple ta t r â n d u r i l e laconice ale fratelui .**)

*) M. Marghiloman, Note politice, voi, I, p. 317 — 318. *") Păun îl descrie aşa: „Minte cumpănită, vorba măsurată, precisă;

15

P r e p a r a t astfel b ine p e n t r u î n ţ e l ege r ea v i e ţ i i r o m â n e ş t i p r i n ţ u l — a c u m m o ş t e n i t o r — se aşeză în ţ a r ă .

Şi se î n t â m p l ă ca ace laş i K o g ă l n i c e a n u să cons ta te începutul colaborării p r i n ţ u l u i i a î n a i n t a r e a p o p o r u l u i r o m â n . ,

E r a în 16 m a r t i e 1S90. P r i n ţ u l i n t r a î n A c a d e m i a r o m â n ă ca m e m b r u onora r .

E e g e l e Carol , p rezen t , v o r b i f o a r t e r e z e r v a t . K o g ă l n i c e a n u , i n i m ă ca ldă , se b u c u r ă , î n să oă a c u m „ v l ă s t a r u l fami l ie i Ho-î ienzol lern" începe a l u c r a şi el l a edif ic iul na ţ iona l , şi că forţele lu i „vor în t ine r i pe b ă t r â n i î n r e s t u l zi lelor l o r " şi că „voi" î m b ă r b ă t a l a m u n c ă pe cei c a r i r ă m â n î n u r m a lor", a b ă t r â n i lor. P r i n ţ u l î n suş i î ncepu a v o r b i modes t . D a r a p o i el l a u d ă : „ f rumoasa l i m b ă r o m â n e a s c ă " ; m ă r t u r i s i că, ce t indu-ne (acolo, î n G e r m a n i a ) scr ier i le m o d e r n e , c h i a r şi pe cele academice , dep a r t e ză r i a ca o vedenie m i n u n a t ă i c o a n a ţ ă r i i î n s ă ş i " ; c a ld î ş i m ă r t u r i s i „d ragos tea" - i p e n t r u i s to r i a n a ţ i o n a l ă ; şi apo i ^ m â n d r i a " sa că v i n e l a u n astfel de popor . S i g u r de u n „mare viitor" a l p o p o r u l u i — vorba - i a lu i , —. el î ş i î n t e m e i a z ă as t fe l c r e d i n ţ a în e l :

, ,Cum să n u p u n e m cea mai nestrămutată credinţa, în viitorul ţării noastre b i n e c u v â n t a t e de Dzeu, în care n i c i î m p i l ă r i l e d u ş m a n i l o r , n ic i î n t u n e r e c u l u n o r v r e m i a m a r e n'au putut năbuşi isbucnirea geniului naţional".

Din î n t â m p l a r e , A r d e l e a n t r e c u t de c u r â n d î n „ Ţ a r ă " , a m fost şi eu m a r t o r la' s cena a c e a s t a î n c a r e vorbe le despre „mare le -viitor" a l ţ ă r i i l ă m u r i a u t e n d i n ţ e comune î n t r e ea şi p r i n ţ .

U n b ă t r â n ve ne rab i l de v re -o 70 de an i , r e p r e z e n t a t a l gen e r a ţ i e i de c r e a ţ i u n e l i t e r a r ă şi pol i t ică dela a n u l 1840 (cum î i

judecată clară, înţelege lucrurile dintr'odată şi întrebuinţează limba numai atunci, când ar avea ceva de spus bine gândit. în intimitate voios, glumeţ de socoteala slăbiciunilor omeneşti, însă niciodată sarcastic, niciodată personal; compătimitor si darnic : săracii din Potsdam şi Tubingen, cele două oraşe în care Principele a trăit liber de tutelă pedagogică, nu-1 vor uita în binecuvântările lor. Blajin cu toată lumea, prieten de temeiu: l-am văzut, din întâmplare, .n mijlocul camarazilor sai de arme desmierdat ca un frate. Numai într'un punct Alteţa Sa Regală este neînduplecat, anume câne e vorba să-şi facă datoria. Sub nici un cuvânt de scuză nu şi-ar lăsa-o pe ziua de m â n e ; d'apoi aceasta este viitutea tradiţională, clasică dacă mă pot exprima, a tuturor Hohenzollernilor; si nu mai are nevoie de dovezi".

16

zicea e l ! ) ; ş i r e p r e z e n t a n t u l g e n e r a ţ i une i de nepo ţ i ega l i î n crea-ţ i u n e îşi î n t i n d e a u m a n i l e , î ş i dau s f a t u r i s a u a s i g u r ă r i .

î n c h e i n d scena, b ă t r â n u l p lecă m u l ţ u m i t , t i n ă r u l că l când energic.*)

P r e z e n t u l pac t a se cu t r e c u t u l . Momente le ce l i c ă r i a u d in v i i t o r cereau , însă , p r e g ă t i r i

ser ioase . P r i n ţ u l moş ten i to r , î n a i n t e de toa te , s'a s i l i t să-şi cunoască

r e a l ţ a r a şi p o p o r u l ; rea l , n u n u m a i d in ca r te . C ă l ă t o r u l u i pas iona t , ce era., ţ a r a , p r i v i t ă cu in teres , i-a

r ă m a s în suf le t cu toa te colori le pe c a r e m a i apo i le-a scos la i vea l ă î n t r ' u n d i s c u r s a c a d e m i c (1915). V o r b i â a c u m despre reg ina , d a r rege le vo rb iâ cu impres i i l e sale: , ,Ea a în ţe les f a r m e cui ie rn i i , c â n d g i u l g i u l t a i n i c a l zăpezi i acopere m u n ţ i i şi şesur i le n o a s t r e ; E a s'a învese l i t cu n a t u r a î n t r e a g ă , c â n d p r i m ă v a r a î m b r a c ă câmpi i l e n o a s t r e cu h a i n a lor de m i r e a s ă . A p u su l soare lu i , a l ser i lor de v a r ă , c â n d sca ldă holdele cu r aze le lu i a u r i i , face să v ib reze şi î n i n i m a Fji a c o r d u r i calde. P a c e a t oamne i , c â n d Cel de-sus r e v a r s ă p u r p n r a pe f runzele codrului-li vo rbeş t e de dor î m p l i n i t şi de l in i ş t e suf le tească . Mai sunt şi cântecele noastre, populare, este sufletul sănătos şi plin de vieaţă ce-l găsim în poezia şi filozofia poporului nostru".

Călă to r ps iho log — u n caz foar te i n t e r e s a n t s t ă d o v a d ă că regele exp l i ca sufletele c h i a r d in baze le lor fiziologice — că lăt o r după ce-a a fost c h e m a t să ia , ca p r i n ţ , moş t en i r ea , „în cursul anilor"' — el zice a şâ — alnă „ în cu r su l an i lo r a a v u t feric i r ea să cunoască i n i m a aces tu i popor ; şi a reuşit să facă din năzuinţele lui crezul Său". Şi „ce e r a crezul a c e s t a ? " E r a crezul u n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e ; e r â conv inge rea că „cer in ţe le e tn i ce" şi „ l egă tu r i l e de s â n g e şi su f le t " vo r b i r u i o d a t ă l e g ă t u r i l e politice.**)

E s t e c l a r că p ă m â n t u l m â n d r u şi p o p o r u l tot m â n d r u îş i a s i m i l a u p r i n ţ u l : p ă m â n t u l es te t iceş te , p o p o r u l mora l i ceş te . D i n

*) Pe M. Kogălniceanu regele-I pornenia şi în cursul răsboiului; îl stimase regele Carol, îl stima şi el. (M. Marghiloman, Note politice, voi. I, p, 187). In 29 Mai 1915, în Academie : „Eu unul n'am uitat cuvintele acestui mare om de stat şi de litere". (Cuvântările M. S. Regelui, Ed. Ac. 1922, p. 29).

**) 1920; în Chişinău.

17

f a p t u l că p r i n ţ u l a vo rb i t adeseor i despre aceas ta t r e b u e să facem şi d e d u c ţ i a că a s i m i l a r e a se pe t r ecea foar te repede şi î n a d â n c .

U n e o r i i n t e r e s u l p e n t r u ţ a r ă şi popor l u a — din acel a d â n c — fo rme ne rvoase . S ă d o v e d i m şi aces ta . L a S u d u l D u n ă r i i a v e a m d u ş m a n i ; p r i n ţ u l e râ , deci , d u ş m a n u l lo r ; c â n d a u z i a de ei , de B u l g a r i , p r i n ţ u l „tresăriă". A d o u a p r o b ă : E r â în Iul ie 1914; l a consi l iul de co roană dela S ina i a , s t â n d în fa ţa r ege lu i Carol , î n t r e M. M a r g h i l o m a n şi I . I . C. B r ă t i a n u . M a r t o r u l de la s t ânga - M a r g h i l o m a n , ne-a l ă s a t î n s e m n a r e a s cu r t ă , d a r preţ ioasă „La consi l iu l dela S ina i a , F c r d i n a n d , p r i n ţ moş t en i t o r n u a v o r b i t ; dar toate fibrele Ivi erau încordate".*) î n c o r d a r e a v a fi p r i v i t şi i n t e re su l d ina s t i c ; însă , de s igur , ea p r i v i â şi s o a r t e a popo ru lu i , î n a ş t e p t a r e să se a r u n c e în v â l t o a r e a războ iu lu i .

A t u n c i n u a vorb i t . E r a n u m a i p r in ţ , n u î 'ege; iar r ege e r a Caro l pe oare, de t â n ă r , p r i n ţ u l se despr insese a-1 ado ra . Rege le Carol , î ncă d in 1886, î i spusese că „va fi c h e m a t î n t r ' o zi a păstra o p e r a sa, a u r m a t r a d i ţ i u n i l e sa le" ; rege le Caro l r ă m ă sese a l ip i t B e r l i n u l u i : e ra f iresc ca p r i n ţ u l să n u p o a t ă vo rb i î n acea zi de 21 Iu l i e , a că re i r ă s p u n d e r e n u e ra a lui , ci a u n c h i u l u i său .

I n s ă de a t u n c i şi p â n ă în 3 N o e m v r i e 1914 s u n t n u m a i t r e i l un i . I n z iua aceas t a p r i n ţ u l m o ş t e n i t o r ros t i u n c t ivânt i ron ic şi a l t u i semni f i ca t iv . Nico lae F i l i p e s c u se a g i t a p r e m a t u r . Regele - - de la 11 O c t o m v r i e 1914 p r i n ţ u l devenise r e g e — îl i ron iza des tu l de caus t i c : „F i l ipescu v r e a să-şi p lan teze copaci i î n t r ' o p ă d u r e deasă" . C u v â n t u l s emni f i ca t i v a fost a c e s t a : „De ce a g i t a ţ i e , c â n d s u n t e m to ţ i de a c o r d ? ! " — zis cu m i r a r e , zis şi pe ton î n t r e b ă t o r . E r a şi el de aco rd? S a u : Ş t i a că v a fi de a c o r d ? !

E l încă n u e r a r e g e c â n d a m b a s a d o r u l rusesc i -aduse p r i m u l u i m i n i s t r u r o m â n d lu i I. I. C. B r ă t i a n u , p r o p u n e r i c l a re (în S o p t e m v r i e 1914). Aces t a vorb ise însă de m u l t d in 1912, desp re po l i t i ca t r ip l icei , ca re n u m a i c o r e s p u n d e a in te rese lo r Rom â n i e i ! P r i n ţ e s a , a c u m r e g i n a M ă r i a , a v e a m u l t t ac t pol i t ic , ş t i a să se po t r ivească neces i t ă ţ i lo r d a r cons tan tă , e ra po lu l

*) M. Marghiloman, loc. cit. voi. II, p. 378.

18

a d v e r s a r b e r l i n i s m u l u i ; aceas t a t r e b u e să o c redem, căci şi ea ne-a spus că de „ foa r te t â n ă r ă " , „dela început avusese v i z iu nea R o m â n i e i m a r i , ce-o p u r t a î n suflet , l u p t â n d p e n t r u împ l i n i r e a e i " *). I n S e p t e m v r i e 1914, p a r a l e l cu a m b a s a d o r u l rusesc , p r i n ţ e s a l u c r a în acelaş s e n s . . . I a r d i n ţ a r ă fel de fel de opţ i u n i b ă t e a u î n t r o n „ ca ape le m ă r e i î n t ă r m u r e " .

Ca ţ ă r m u r e l e m ă r i i , n o u l r ege e ra încă „neu t ru" , p ă r e a n e u t r u .

I n acest t i m p s 'au r e f ăcu t t oa t e d iscuţ i i le — de a t â t e a o r i f ăcu te si r e f ăcu t e — desp re m i s i u n e a p o p o r u l u i r o m â n , despre p u t i n ţ a lu i de p ă s t r a r e p r i n t r e S l av i i v i i t o r u l u i şi U n g u r i i tu t u r o r păca te lo r — în 15 I a n u a r i e 1915 a m b a s a d o r u l i t a l i a n d i n B u c u r e ş t i n e p roorocea încă i n v a z i a pes te 35 de a n i a S l av i l o r ; i a r U n g u r i i c o n t i n u a u a fi î n A r d e a l - ba rba r i . Se poa te , e drept , n i se spune — d i n A p r i l i e 1915 — că rege le se s i m ţ i a „ s e n t i m e n t a l lovi t că n u poa t e a j u t a G e r m a n i e i " ; este d r e p t că p r i m u l - m i n i s t r u r o m â n , b u n c u n o s c ă t o r ţ i a l p r i m e j diei s lave, n u n u m a i a l celei a u s t r o - u n g a r e , t rata . î ncă desp re condi ţ i i b u n e . D i n t o a t e aces te s t ă r i , p r i n t r e a t â t e a deosebir i de vede r i , ce p u t e a să s p u n ă rege le , c a r e p r i v e g h i a , ea u n m a g de pe t u r n u r i vechi , î n a l t e — c u m se m i ş c ă pe sus stelele sor ţ i lo r şi pe jos o a m e n i i h o t ă r â r i l o r ? M a i m u l t decâ t a spus a t u n c i n u p u t e a să s p u n ă (1915 N o e m v r i e 26). E l z ise: „ T r e b u e m u l t ă prudentă, căci în orice direcţie nu riscăm numai idealul nor ţional, ci chiar existenţa ţărei". Deş i d in A u g u s t , de vre-o t r e i lun i , r ege le vorbise despre o s c h i m b a r e de pol i t ică , prudenţa-i p ă r e a încă necesa ră , e x i s t e n ţ a ţ ă r e i t r e b u i a a s i g u r a t ă , căci f ă r ă ea i dea lu l n a ţ i o n a l a r fi r ă m a s u n v is . A b i a la o l u n ă d u p ă a r g u m e n t u l p r u d e n ţ e i p r i m - m i n i s t r u l ţ ă r i i i i vo rb i r e g e l u i desp re c r e d i n ţ a sa în c ă d e r e a p u t e r i l o r cen t ra l e .

Mie m i se p a r e că p r u d e n ţ a r e g a l ă şi. ca u r m a r e , misterul fap te i a fost o m a x i m ă de conduce re conş t i en tă a rege lu i . Al t fe l eu n ' a ş p u t e a să expl ic c u m de el l a u d ă aceste î n s u ş i r i : mis te r u l şi fapta , c h i a r a ş a de ca ld p r e c u m le-a. l ă u d a t i n d i s c u r s u l despre A n d r e i S a g u n a , la R ă ş i n a r : I n acel d i s cu r s rege le spuse că ex i s t ă u n „proverb naţional" ca re s u n ă : „ F ă şi t a c i " şi că, , .şt i ind că p â n ă la s fâ r ş i t d r e p t a t e a r ă m â n e b i r u i t o a r e " , Ş a g u n a

*) J 9 2 3 ; la Vălenii-de-munte.

19

şi-a po t r iv i t po l i t i ca sa d u p ă ace l p r o v e r b . „ F ă c â n d şi t ă c â n d " b i r u i a c u m d r e p t a t e a cea d in u r m ă .

P ă r e r e a că r ege l e „făcea şi t ă c e a " ne-o m a i con f i rmă î n c ă u n text , c ă r u i a a ic i î i şede b i n e ' n t r e g . De „când m ' a m u r c a t pe t r o n (deci d in 11 O c t o m v r i e 19141 G. B . D.) gândul rolului ce va avea România în marele conflict, a s t ă p â n i t toa te m o m e n te le vie ţ i i mele . Aceasta era marea datorie căreia n u p u t e a m , nic i n u se p u t e a să n u m â s u p u n . Ce de l u p t e ! Ce de s b u c i u m s u f l e t e s c ' Dela început mi-am impus această regulă de conştiinţă: să fac a b s t r a c ţ i e de m i n e î n sumi , să n u ţ i n cont n ic i de o r ig in i l e mele, n i c i de f ami l i a m e a ; să nu văd decât România, să nu cuget decât la ea, să nu fiu decât pentru ea. N u se domneş t e a s u p r a u n u i popo r p e n t r u sine, ci p e n t r u acel popor . In aceasta constă onestitatea unui Rege".

Onora t aud i to r iu , a ic i m ă opresc u n m o m e n t , ea să a f i r m că acest t ex t n u este n u m a i s implu , ca u n ve r se t bibl ic , ci es te şi g r a n d i o s : ftIn a c e a s t a c o n s t ă onestitatea u n u i r e g e " : I n a se socoti n i m i c socot ind că totul este ţara, j e r t f indu-se ţ ă r i h Aceas t a e r a i na rea da tor ie , că re i a n u se p u t e a să n u se s u p u n ă . I n t r ' a d e v ă r , î n a n u l 1886, f ra te le s ă u W i l h e l m avusese d rep t a t e , s ă n e vo rbească despre „onoarea" şi „ v o i n ţ a " l u i F e r d i n a n d !

Ce fer ic i tă a r fi ţ a r a n o a s t r ă , dacă to ţ i s lu j i to r i i ei ş i -ar î n f inge 'n p i ep tu r i , sau ş i -ar t i p ă r i î n i n i m i s u p r e m a „ r e g u l ă de c o n ş t i i n ţ ă " a r ege lu i n o s t r u !

P e n t r u u n as t fe l de sp i r i t r ă zbo iu l e r a o fap tă g r a v ă . A repe ţ i t -o adeseo r i : I n r ăzbo iu , d u p ă el, vorbeş te „des t inu l " ; î n r ăzbo iu se s i m t e v o i n ţ a l u i D u m n e z e u ; d a r r ăzbo iu l dumnezeesc n u se des l ăn ţueş t e u şo r şi f r ivol .

De-aceea p r i v i n d cauzele , p e n t r u ca r e el a făcu t războ iu l , Pe el t r e b u e să-i î n t r e b ă m , n u pe ceice — fi ind c h i a r a p r o a p e — - n ' au fost î n s t a r e să-i b ă n u i a s c ă m i ş c ă r i l e suf le teş t i .

Regele p r o c l a m ă :

20

zaţ ie i pe cres te le C a r p a ţ i l o r şi l a poalele lor dela m i a z ă n o a p t e la rniază-zi, dela T i sa p â n ă l a M a r e .

„Năvula ungurească de a c u m zece secole ne -au r u p t în d o u ă ; C a r p a ţ i i , l e a g ă n u l n e a m u l u i , l -au s c h i m b a t î n h o t a r d e s p ă r ţ i t o r î n t r e f r a ţ i ; ea ne-a desp ica t pol i t iceş te , d a r ne-a l ă sa t suf le tu l î n t r eg , acelaş suflet al aceluiaş popor.

„ V r e m i de v e a c u r i n u a u a v u t decâ t u n g â n d : V e n i - v a ceasul să fim i a r ă ş i î m p r e u n ă " . P r i n m u n c ă , p r i n r ă b d a r e şi j e r t f a s t r ămoş i lo r şi a p ă r i n ţ i l o r noş t r i a b i a a j u n s e r ă m l a înf ă p t u i r e a r e g a t u l u i R o m â n i e i . Ş i e r a l i m p e d e : or i i s b u t i m să î n f i ngem s t e a g u l R o m â n i e i dincolo de m u n t e , o r i s'a s t i nge v i a ţ a n o a s t r ă şi d incoace de m u n t e .

„Răsbo iu l l u m i i d e s l ă n ţ u i t a c u m t r e i a n i de se tea de s t ă p â n i r e a A u s t r i e i şi a G e r m n a i e i n e d ă d u p r i l e j să p u n e m l a mij loc toa te pu t e r i l e n e a m u l u i . Or icâ t a m sufer i , t r e b u e să u r m ă m s o a r t a şi să a s i g u r ă m m e n i r e a n e a m u l u i nostru. . .

, .Bă tându-ne p e n t r u des rob i r ea moş ie i s t r ămoşeş t i , ne bat e m p e n t r u triumful libertăţii şi al dreptăţii în omenirea întreagă". ..

„ I n locul R o m â n i e i de ier i v o m d o b â n d i R o m â n i a de m â n e , a şa c u m a m m â n g ă i a t - o î n v i s u r i l e lor părinţii noştri, a ş a c u m o v o m l ă s a m oş t en i r e u r m a ş i l o r n c ş t r i " .

Text i l i n ' a r e nevo ie de c o m e n t a r : El, rege le , se bă t ea p e n t r u ţ a r ă ; d a r se b ă t e a şi p e n t r u o m e n i r e a î n t r e a g ă .

A i u r e a , î n a l t tex t , el m a i adaose ceva : V o r b i n d desp re „dul ra l t i m p u l u i " el r e p e ţ i a ide i le de m a i sus, ca î n t r ' u n monog r a m s c u r t : v o r b i n d şi despre „porunc i le m o m e n t u l u i " , m ă r t u -r i s i a că n ic i a s u p r a m o m e n t u l u i n u se înşelase.*)

Şi p o r n i r ă sbo iu l . E r â in 13 A u g u s t 1916. E ş i n d dela r e g e T i t u Maiorescu , p r i n t r e opozanţ i de s i g u r

suf le tu l cel m a i c u r a t şi cel m a i filosofic, rapor ta :**) „To tu l este p i e r d u t ; Rege le i-a înşe la t pe t o ţ i " Adecă , p r e c u m expl ic a m m a i ' s u s : Rege le a t ă c u t şi a f ăcu t ! E l îş i face o g lor ie d in sacr i f ic iu l de a-şi că lca c u v â n t u l ; şi de a uită că e german". V a fi fost şi p u ţ i n m a c h i a v e l i s m pol i t ic în că lca rea u n u i c u v â n t

*) In Cernăuţi. **) Loc. cit. voi. II, p. 162.

21

p â n ă a c u m r ă m a s neprec iza t . D a r , d a c ă a c u m se l ă p ă d â to ta l , t o t a l de g e r m a n i s m şi t r ecea cu toată i n i m a în t a b ă r a popor u l u i său , r ege le e ră , c u m i a r ă ş i e x p l i c a m m a i sus , — g r a n d i o s . T i t u Ma io rescu c o n t i n u a : ,,A luptat timp de sase luni, dar de astădată s'a hotărât". A c e a s t a este î n t â i a p r e c i s a r e de v a l o a r e , şi de s igu r , v e n i n d d in p a r t e a lu i T i t u Maiorescu , cea m a i sig u r ă . De şase l u n i rege le l u p t a cu s i ne ; a r f i : d i n 13 F e b r u a r i « 1916 p â n ă î n 13 A u g u s t 1916; f i reşte , cifrele n u î n s e m n e a z ă l in i i s u b ţ i r i şi de spă r ţ i t oa r e , ci t i m p u l a p r o x i m a t : Acele şase luni au fost timpul peripeţiei dramatice a romănisărei depline a regelui; deci: „încarnaţie" a românismului, regele se prefăcu între Februarie si August 1916. Rege le a v u şi a l t e vorbe . U n a s c u r t ă : , .M'am h o t ă r î t ! " A l t a : „ D u p ă m a t u r ă r e f l ec ţ iune" ; „ d u p ă lupte interne, pe care le veţi înţelege ş i d i n c a r e am iesil biruitor asupra mea".

N u v r e a u să u i t a s p u n e că, î n t r e t i m p , şi Cu r t ea r e g a l ă se s c h i m b a s e ; se° sf î rş ise r e g i n a E l i s a b e t a ; n o u a C u r t e e r â f rancof i lă ; i a r l a V e r d u n se da o g r o z a v ă l u p t ă .

Nici a l t c e v a n u voesc să u i t . A v e m p ă s t r a t e cuv in te , care , î n I a n u a r i e 1916, ni-1 a r a t ă pe r ege a n t i g e r m a n ; ega l î n v o i n ţ e cu p r i m u l s ău m i n i s t r u ; da r , to tuş i , î n c ă î n t â r z i i n d : î n 8 I u l i e e l a r fi z is : „ Î n a i n t e de toa te să v e d e m ca re este interesul nostru", adecă a l ţ ă r i i . In terese le ţ ă r i i şi r o m â n i s a r e a r ege lu i se ţ i n e a u s t r ânse , p a r a l e l e . . .*)

Ca t o t d e a u n a d u p ă as t fe l de l up t e obosi toare , p r i n 9/10 A u g u s t , r ege l e se „ l in i ş t i " „subi t" , ca u n om „ca re luase o ho-t ă r î r e " .

P e r i p e ţ i i l e r ă z b o i u l u i pe mine , a ic i , n u m ă in te resează . E u schi ţez, deci , m a i d e p a r t e r o m â n i z a r e a r ege lu i nostru.**)

*) S'a spune că la prefacerea aceasta l-ar fi „hotărât", pe rege, regina şi o doamnă, care nu-i respectă memoria prin acel articol insolent din L'ilhistration (jo Iulie 1927). Este o „calomnie" i-a spus regele lui M. Marghiloman (Note politice, voi. II. p. 263).

**) El însuşi si-a descris peripeţia aşa: „Când încetul cu încetul, după multă gândire am dobândit convingerea, că locul României era lângă popoarele Antantei, că interesul ei, •— nu cel trecător, ci cel permanent, istoric — ii impune să fie de partea Franţei, Italiei şi Angliei , că neglijând această misiune ea devenia ceeace a fost îndelung: vasala unei alte puteri, şi că nimicia tot ce face nobleţea şi mărirea unei ţări, unitatea naţională, libertatea de acţiune, independenţa, am simţit atunci o mare

22

Orice p r i m e j d i e so l ida r i zează pe o a m e n i ; сгг a t â t m a i m u l t r ăzbo iu l ca re m a i c a u t ă febr i l u n c l a r succes dep l in ; c a r e r ă s t o a r n ă şi î n a l ţ ă . I n războ iu , însă , de unde -a l ips i t v r e o d a t ă r e gele? De n i c ă i r i !

L-au r e s t u m a t i deci , ş i pe e l ; l -au d u s o d a t ă p â n ă la cea m a i m a r e „ su fe r in ţ ă m o r a l ă d in v i a ţ a lu i" , i a î n t â ln i rea cu conte le Czern in (în 17 F e b r u a r i e 1918), î n g a r a dela B ă c ă c i u n i ; l-au d u s p â n ă l a scena î n ca r e u n colonel g e r m a n i se p r e z e n t ă în Iaş i , ce t indu- i , despre r o s t u l s ău acolo, u n xext n e m ţ e s c ; d a r de a s t ă d a t ă fostul, oda tă . G e r m a n , rege le l u â a r h i i r o n i e a h o t ă r â r e de a-i r e s p u n d e colonelului î n l i m b a franceză! L -an r e s t u r n a t ş i pe el ; d a r n i c i o d a t ă n u l-au descura ja t , n u l-au p u t u t desp ă r ţ i de noi.

A c u m a ge rmanof i l i i n o ş t r i a ş t e p t a u ca la v â n ă t o a r e oga r i i c ă r o r a li se î m p a r t e h r a n a că rnoasă . E e g e l e a f i r m ă , î n să : „Nici a c u m s p e r a n ţ a n u t r e b u e p e r d u t ă " . E r a în I un i e , 1918.

M u l ţ i E o m â n i e r a u d e s n ă d ă j d u i ţ i . P r i n t r e ei, tot î n Iun i e . 1918 — dl N . I o r g a , care- i z icea: „ N u v o m a j u n g e să a v e m B u cov ina şi A r d e a l u l " . E e g e l e a f i r m a , î n s ă : „Vom avea şi Bucov i n a şi A r d e a l u l " .

V i i t o r u l a p r o p i a t î i de te d r e p t a t e . î n c h e i a s e m , î n M a i (1918). o pace. Aceeaş i î nc r ede re î n v i i

tor î i i n s p i r ă r ege lu i i d e a î n d ă r ă t n i c i t ă că p a c e a n u t r e b u e ra t i f i ca tă . Genera l i i n o ş t r i n u e r a u î ncă s i g u r i că „ p a r t i d a este p e r d u t ă p e n t r u g e n e r a l i " — p r e c u m gen . Ghr i s tescu h o t ă r î 5/18 S e p t e m v r i e •—; to tuş i , p r e v ă z ă t o r , a ş t ep t ă to r , regele-şi fe r iâ a r m a t a de s l ă b i r e a ce i-se. p r e t i n d e a , ce rea t i m p şi — re l ig ios .— credea d in ceas î n ceas î n t r ' o m i n u n a t ă s c h i m b a r e ; şi n u vo ia să ra t i f ice .

I n tot t i m p u l aces ta fapte le şi vorbe le r e g a l e sun t î n t r ' a d e -v ă r fap te de — i n c a r n a ţ l e r o m â n ă . P o p o r u l n o s t r u i-se dovedise v i t e az p â n ă la c a p ă t ; c ine n u e r a soldat v i teaz , i-se dovediâ Ro-

Unişte, căci am văzut lămurit caleu ce trebue urmată. Dar în acelaş timp am simţit o mare mâhnire, căci am înţeles de ce avea să mă depărteze acea cale pentru totdeauna: de familia mea, de amicii mei de odinioară, de afecţiunile din copilărie. A fost în mine o luptă a conştiinţii şi ai inimii. Conştiinţa a învins. Atunci am putut păstra neclintită speranţa de a învinge pe Mackensen, deoarece reuşisem să înving în mine pe un Hohenzollern."

23

m â n d e m n ; î n c r e d e r e a î n s ine creş tea . Ca l i t ă ţ i l e aces tea r ege le le cons t a t ă moştenire dela strămoşi, ve r i t ab i l e , r ez i s t en te . Şi de aceea e ra , d in zi î n zi, to t m a i „pl in de c r e d i n ţ ă î n m e n i r e a ist o r i c ă " a p o p o r u l u i r o m â n — p r e c u m le-o spuse şi Arde len i lo r sosiţ i la Iaşi d i n R u s i a .

D i n c o m p r i m a r e a to t m a i d u r ă a v r ă ş m a ş u l u i şi d in to t m a i i n t i m a iden t i f i ca re cu p o p o r u l — m e r e u a p r o a p e •— ţâşn i , f i reşte, l a t i m p , m ă r t u r i s i r e a r e g a l ă d i n 1.8 N o e m v r i e 1918, cit a t ă aici f ă ră c o m e n t a r : „— i a r pentru mine şi casa mea a iz-vorît din bucuria şi din suferinţele împărtăşite în comun, o legătură care ne-a unit sufletul cu sufletul supuşilor mei> cum mai tare nu se poate închipui". Repe t n u m a i c u v â n t u l : „Cum mai tare nu se poate închipui".

Aces t c u v â n t ves t i â ţ ă r i i d e s ă v â r ş i t a contopire a r ege lu i cu v i e a ţ a r o m â n e a s c ă , cu v i i t o ru l R o m â n i e i : Contopirea!

P e n t r u s t ă r u i n ţ a sa, p e n t r u v o i n ţ a de-a a j u n g e dela R ă c ă -c iun i l a A l b a 5 u i i a , p r i n t r ' o contopi re , d ă d â t o a r e de energ ie , p e i'ege l -au a d m i r a t t o a t ă l u m e a . A ş e z â n d u - i pe p iep t o decora ţ i e polonă m a r e ş a l u l P i l s u d s k i , r e s u m â n d acea a d m i r a r e u n i v e r sal ci» vo rb i t r ege lu i despre „ for ţa m o r a l ă " ce-o dovedise î n Moldova !

Acum, p ă s t r â n d f i ru l de d e m o n s t r a t , p u t e m conch ide : B a s a r a b i a o u n i s e u n R o m â n ! Şi B u c o v i n a o u n i u n — R o m â n ! I a r î n A lba - Iu l i a , pe c a r e n i m e n e a nu-ş i v a m a i p e r m i t e să o scază , i n t r a u n — R o m â n , n u u n Hohenzo l l e rn .

N e a f l ă m a c u m în „ g r a n i ţ e h o t ă r î t e de v o i n ţ a n e a m u l u i " , zicea regele, r ecunoscându-se , i s tor iceş te , i n s t r u m e n t t r i m i s de D o m n u l — n e a m u l u i românesc . Rege le înche ia se o epocă: epoca fe rb in te şi v i s ă t o a r e a a s p i r a ţ i u n i l o r . Rege le începea o n o u ă epocă : epoca r ea l i ză r i l o r pol i t ice şi c u l t u r a l e . Aceas ta - i u l t i m a p a r t e a r o m â n i z ă r e i r ega le , desp re ca r e u n c u v â n t o a r e c a r e n u poa te l ips i n ic i d in v o r b i r e a mea .

Aflându-se ' la P a r i s regele-i s p u n e a preşedin te lu i Miile-r a n d că „dela s u i r e a sa pe t r o n a fost p ă t r u n s de datoriile c a r e i-Ie i m p u n e a misiunea istorică a p o p o r u l u i său" .

S ă v â r ş i n d , ca R o m â n , ce to ţ i v e d e m că se consol idează aeveâ , rege le se s imţea , deci, i n t e r ca l a t , t o t a l i n t e r ca l a t , î n t r ' o evoluţie etnică cu a n u m e s c o p u r i : Ca t o a t ă lumea , î i zise şi el . .misiune i s tor ică" .

24

Mi s iune a aceas ta el, de m u l t , o c ă u t a mereu , o s t u d i a mereu . D a r m a i m u l t decâ t p â n ă a c u m c u v â n t ă r i l e lui , d in u r m ă s u n t ' p l i n e de a m i n t i r i i s to r i ce ; a c u m "fantezia lu i se adânceş t e des şi b u c u r o s în toa te even imente le t r e c u t u l u i ; le c ă u t a în t ex te vechi , în i s tor ic i noui , în poeţ i . D a r pe acolo rege le af lă n u m a i i zvoare de m â n d r i e şi de î n d e m n u r i spre c u r a j . E p o c a n o u ă cerea şi a l te ca l i t ă ţ i — ac t ive . Ca să le p o a t ă fo rmula , r ege l e — şi a r u n c ă p r i v i r i l e a s u p r a l u m i i î n t r eg i , şi d in com p a r a ţ i a cu ea, t r a g e concluzi i r e l a t i ve la v i i to r , la evolu ţ ia menirea n o a s t r e is tor ice . Concluzi i le lu i sc î m b r a c ă în vo rbe

- înal te , d a r şi î n de cele p r ac t i c e . Vorbe le cele î na l t e s u n t : A v e m o mi s iune c iv i l i za toa re ; o

mi s iune pac in icâ , s u s ţ i n u t ă p r i n cu l tu l d r e p t u l u i şi a l liber* t a ţ i i ; a l c ins te i ş i a l m e r i t u l u i i n d i v i d u a l . I n t r e l imi te le u n e i defens ive p u r e v o m desvol tâ o democra ţ i e s ănă toasă , d i s t i n să p r i n u n i r e a s a c r ă a t u t u r o r , adecă a t u t u r o r p ă t u r i l o r sociale . C a r a c t e r u l comun al m a n i f e s t ă r i l o r noas t r e v a fi c u l t u r a l a t ină , şi l a D u n ă r e , şi î n t r e C a r p a ţ i . D i n t r e noi v a t r e b u i să d i s p a r ă m a t e r i a l i s m u l , ca re c a u t ă să î n v i n g ă toa te „legile creşt i n e " ; c a r e î n l ă t u r ă i u b i r e a şi su spune rea . C â n d î n l u m e a înt r e a g ă „ respec tu l a u t o r i t ă ţ i i se s l ăbeş te" l a noi a u t o r i t a t e a t r e bue consol ida tă .

Ţ in , î n special , f i indcă s'a vo rb i t î n Clu j , s ă citez şi t e x t u l p r in ca r e regele-ş i p rec iza — o d a t ă ma i m u l t — democraţia sa, v o r b i n d c â t r ă Arde l en i , la 1/14 Decembr ie 1918: „ P u t e m p r i v i cu î nc rede re în viitor, căc i temel i i le sun t p u t e r n i c e . B a z a t e pe principii democratice ce sunt o chezăşie pentru desvoltarea firească a unei vieţi sănătoase, ele s u n t cimentate prin credinţa nestrămutată a unui şir întreg de generaţii, de apostol i a i idealului n a ţ i o n a l ; ele s u n t şi s f in ţ i t e p r i n s ânge l e v i te j i lo r m e i ostaş i , c a r i a u l u p t a t şi a u m u r i t p e n t r u un i r e ' ' .

C u v i n t e l e p rac t i ce , p r i v i t o a r e l a v i e a ţ a m a t e r i a l ă , a u ţ i n u t s e a m ă de . . t r iumful a s p i r a ţ i u n i l o r de democra ţ i e şi de d r e p t a t e socială, pe ca r e o r g a n i z a ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă a m u n c e i le r e p r e z in tă" . O d a t ă a spus c lar , a n u m e , că el este v r ă ş m a ş a l — rut i ne i (1920 F e b r u a r i e 1). Se iv i a d o a r ă o n o u ă v i a ţ ă economică, î n ca re el a ş t e p t a să-i a p a r ă : o a g r i c u l t u r ă perfectă , o mese r i e r o m â n e a s c ă şi o i n d u s t r i e r o m â n e a s c ă . I n specia l p e n t r u a g r i cu l to r i şi despre ei rege le a a v u t n e n u m ă r a t e cuv in t e de i ub i r e şi protecţ ie , ce rându- le , însă , u n spor de p roduc ţ i e , p e n t r u a

25

u m p l e a „golul l ă sa t de î m p u ţ i n a r e a m a r e i p r o p r i e t ă ţ i " ; i a r p e n t r u toţ i , d a r î n specia l p e n t r u i n d u s t r i a ş i , el ce rea a p ă s a t „ r e g u l a r e a d r e a p t ă şi economiceş te folosi toare a ches t i un i i munc i i , d â n d u - ş i s e a m ă eă as t fe l cere să se aşeze o „ p i a t r ă f u m d a m e n t a l ă a or d inei sociale" . C u v â n t u l s u p r e m desp re „o rd inea soc ia l ă " exp l i că m u l t e a t i t u d i n i r ega l e , pe ca r e m u l ţ i n u l e - au înţe les , f i indcă i ips ia p e r s p e c t i v a a s u p r a desvo l tă r i i lu i sufleteş t i .

P u ţ i n e l e no te ca rac t e r i s t i ce ce-am e x p u s sun t des tu le p e n t r u a dovedi că rege le F e r d i n a n d a v e a u n idea l de ţ a r ă ; şi că el n u se î n t e m e i a n u m a i p e ş t i in ţe le sa le a m i n t i t e la î n c e p u t u l d i s cu r su lu i m e u , ci şi pe r e a l i t ă ţ i l e ene rg i e i r o m â n e ş t i , pe c a r e în ţ e l egea să le aprec ieze cu d r e p t a t e şi t o t d e a u n a d in p u n c t de v e d e r e a l v i i to ru lu i p o p o r u l u i român.*)

O n o r a t aud i to r iu» Dacă , de sfârş i t , a d u c a m i n t e că Clu ju l d in t r e c u t î i e r a r e

ge lu i locul p r i gon i r i l o r şi a sup r i r i l o r , s c h i n g u i r i l o r şi „persecu ţ i i lo r" ; dacă m a i a d u c a m i n t e că, d u p ă d o r i n ţ a sa, a c t u a l u l Clu j t r e b u i a să devie .,un cu ib m a r e şi f rumos a l c u l t u r e i ro m â n e ş t i " , po t să t r e c şi l a a f i r m a ţ i a că aceas t ă c u l t u r ă — spr i j i n i t ă de Clu jeni — el o î n ţ e l egea a ş a c u m v a fi reeş i t şi d in spusele mele , şi c u m v a reeşi , m u l t m a i b i n e m o t i v a t ă , d i n a l t e e x p u n e r i — de ce rce t ă r i de a m ă n u n t •— care î n v i i t o r se v o r ros t i — să s p e r ă m că se vo r ros t i — de la aceas t ă c a t e d r ă ; î n t â i u l u i m a r e rege p u r - r o m â n î i r ă m â n e m p e vec i d a t o r i cu a-ceste c e r c e t ă r i de î n t ă r i r e a conş t i in ţe i n a ţ i o n a l e şi de m a i dep a r t e l ă m u r i r e a m i s i u n e i is torice a p o p o r u l u i r o m â n .

P e n t r u c a a ş a să fie, Domniilor Min i ş t r i , Clu ju l î n t r e g , d a r î n special cel u n i v e r s i t a r , a ş t e a p t ă a j u t o r u l Dvoas t r ă , deoarece el î ncă n u este „cu ibu l m a r e şi f r u m o s " ce-1 dor i a m a r e l e r ege . Şi p e n t r u acest u l t i m mot iv , local, s fâ r şesc : P e aces t m a r e şi b u n R o m â n odihneaseă-1 D o m n u l în t o a t ă pacea şi f e r i c i r ea în ca r e el credea!

G. Bogdan-Duică.

") Nu-i de prisos a cita în notă măcar un text despre ţărani: „Libertatea economică a ţăranului trebue câştigată, numai astfel vom avea şi libertatea lui politică. El le merită fe amândouă; e între noi cel bun; nimic din defectele lui nu vine dela dânsul. Această faptă aşi dori s'o fac. Aşi vrea să văd pe toţi adevăraţii patrioţi lângă Mine, pentru aceasta. Cuza- Vodă a ispăşit o lipsă care nu trebue să se mai repete". In alţ text regele pomeni' şi pe Tudor Vladimirescu înaintaşul ţărănesc a lui Cuza-Vodă. El s'ar înseria deci aşa: Vladimirescu—Cuza—Ferdinand!

Bugetul Universităţii pe anul 1928.

Cheltueli (ordonanţate) de Rectorat.

1 Personale

M a t e r i a l e 1 Perso

nale ordinare extraordinare

T o t a l

Lei B. Lei в Lei В Lei B.

Rectoratul şi Adm 1,518.406 70 291.800 _ 81.000 1,891.206 70 Fac. de drept. . . 4,786.103 — 299.899 - 200 000 — 5,286.002 — F. de Med. şi Farm. 25,972.293 51 4,172.782 50 1,080.998 - 31,226.074 01 Fac. de Litere . . 12,386 262 — 1,623 371 - 612950 — 14,622.583 — Fac. de Ştiinţe . 18,497.159 50 2,806 152 — 941.956 — 22,245 267 50 Clinicele Univ. . 6,149.299 37 30,131.733 02 — — 36,281.032 39 Biblioteca Univ. . 3,372.465 25 1,103.600 — — — 4,476065 25 Cam. St. „Avr. I." 313.080 - 5,099.999 96 — - 5,413.079 96 Căm.St.„V.Babeş" 66,480 — 299.999 90 400.000 — 766.479 90 Căm. Studentelor 242.220 — 2,399.999 60 — — 2,642.219 60 Căm. Acad. Corn. — — 299 999 75 — — £99,999 75 Acad. Comercială 5,802.363 75 500 000 —! — — 6,302.363 75 Arhivele Statului 482.535 75 44.000 _J — 526.535 75

Totalul . . 79,588.668 83 49,073.336 3,316.904 i 131, 78.909 56

27

Senatul Universitar: I Rector: G. B O G D A N - D U I C A

Prorector: I o a n M i n e a Decani: E m i l H a ţ i e g a i m

M i h a i l Botez ' Theodor C a p i d a n

A u r e l Ange le scu Prodecani: Oami l N e g r e a -

T i t u V a s i l i u D. M. Todorescu I . A . S c r i b a n

Secretar General: D r . C o n s t a n t i n J u r c a n .

Personalul Rectoratului Rector:

o

G. B O G D A N - D U I C A

Prorector: Dr . I o a n M i n e a r —

Secretar General: Dr . C o n s t a n t i n J u r e a n Secretar: I o a n A . V ă t ă ş e s c u Impiegaţi: I r i n a R a n t a , Ioan R u j a , M ă r i a T r i f u Cameriste: G a ş p a r K i r s c h , losif K o v â c s

Personalul Administraţie

Administrator supl. Bela David dela i / IX 1 9 2 7 — 3 I / I I I 1 9 2 8 . Administrator dej. Dr. Simion Nicoară dela i /IV 1928. Şef-contabil . . . . Bela David Casier Ioan Galoş Şefi de birou . . . Ioan Moldovan, Ernest Geiger Secretar Andrei Secui Ajutor Secretar . . Elisabeta Erdosi Impiegaţi Margareta Pramer, Olga Popp, Măria Garaţi Intendent Vasile Ranta Mecanic Leopold Steuermann Oameni de serviciu losif Piroska, Andrei Cipcigan Portar losif Man

28

Comisia Căminurilor

Preşedinte: C a m i l N e g r e a Membrii: E m i l H a ţ i e g a n u , de lega tu l F a c u l t ă ţ i i de D r e p t

I o a n Ni ţescu , d e l e g a t u l F a c u l t ă ţ i i de Med ic ină George G i u g l e a ; d e l e g a t u l F a c u l t ă ţ i i de L i t e r e I o a n Grinţescu, : de l ega tu l F a c u l t ă ţ i i de Ş t i i n ţ e

F l o r i a n Stefănescu>Goangă, d i r . Căm. .,A. I a n c u " A l e x w i d r u Borza , d i r ec to ru l Căm. „ S t u d e n t e l o r " Nicolae D r ă g a n u , ;dir . Căm. „Casei î n v ă ţ ă t o r i l o r " Cor io lan T ă t a r u , , d i r e c t o r u l C ă m i n u l u i .,V. B a b e ş "

Secretar: Ioan A. V ă t ă ş e s c u p â n ă . la. 1 I u n i e 1928 C o n s t a n t i n JurcaiL* dela ' .acea d a t ă înaintie

Comisia Bibliotecii

I o a n Minea , P-rorector, P r e ş e d i n t e l e Comisie i Bib l io tec i i T r a i a n P o p , d e l e g a t u l F a c u l t ă ţ i i de D r e p t

T i t u Vas i l i u , d e l e g a t u l F a c u l t ă ţ i i de Med ic ină Nico lae Drăgan, delegatul F a c u l t ă ţ i i de L i t e r e E m i l R a c o v i ţ ă , : deJegatu l F a c u l t ă ţ i i de Ş t i in ţe .

Total

Drept

Medicină .

şi

Farmacie .

Litere

. .

Ştiinţe . .

Num

irea facultăţii

го < i *»•

СО СП t- i СП ь-» СП < 1 СП O rf** сп оо го ст. - а

Nrul studenţilor ordinari 2131

1119

43?

112

264

199 studenţi

După sex

os o

^ со СП — £ ъ - ^ j г>э OS 4*. О ГО 0 0

studente

După sex

Ci l - . r o го 0 0 os го СО о оо rf*. со os ел

gr.-ort. După

religiun

e

00 со

— 1-1 > - со О СП ь-l сп СО со os о *. OS gr. cat.

După

religiun

e

co со O

СО СП СП сп — t-i сп со о

rom.-cat.

După

religiun

e

oo со

— со го *>. - J ГО 00 СП о * к

reformaţi

După

religiun

e

1—t o СО

1-1 CU 1-1 со ГО 00 СП СО СП

evang.

După

religiun

e ГО c со со го со unitari

După

religiun

e

ел м го 1-1 оо О) - 3 — се rfk

izraeliţi

După

religiun

e

го co СП

СП ^ СО ГО 00 СО 00 СП СП

V e c h i u l R e g a t

Du

pă

na

şte

re

2335

1105

365

134

472

259

T r a n s i l v ş i ce la la l t e pârli

Du

pă

na

şte

re

го о СП - Л 1 СО о 1 S' Basarabia

Du

pă

na

şte

re

ео ГО 4* 1 -* I -* C e h o s l o v a c i a

Du

pă

na

şte

re

« к

го 0S ГО СП со OS Ungar ia

Du

pă

na

şte

re

со « r o l 1 1 A u s t r i a

Du

pă

na

şte

re

1—i £ ь 1 Q D 1 ba* O l I u g o s l a v i a

Du

pă

na

şte

re

СО

СО

1 ~ ~ « 1 P o l o n i a

Du

pă

na

şte

re

СО

СО *—* f-» 1 h-i ! Franţa

Du

pă

na

şte

re

00 *—L к> 1 сл 1 R u s i a

Du

pă

na

şte

re го 1 го 1 1 1 Germauia

Du

pă

na

şte

re 1 1 1 - 1 Macedonia

Du

pă

na

şte

re

ГО 1 - 1 - 1 S t a t e l e - U n i t e

Du

pă

na

şte

re

-л 1 1 1

uc C/3 " ă - H & O a > в О — m

б*

ч©

v© 00

63

http://l-.ro

30

о

( со 1—' 1—ь INS h-L со СИ CD ©5 h-^ 1—l CD rf^ •CD CD

(-к O i OS " Ir* H* со

1 о . O i IO 00

OS O

OS

CD

OS"

со o со

O i os со OS СП

CD 00

os

•o со

•ел r O -n ter p. "1 n>

ac

.

uit

• •

Fa • •

at •

rm.

CD

rm. fi)

OS H-i o» O

- 3 OS rf^

^ Ol os

os rtO

СП I—L O i 00

o со o o

со со

O i -

II.

Facul tatea de Drep t

A) Decanatu l

1. Personalul Decanatului

Decan:

D E . E M I L H A Ţ I E G A N U

Prodecan:

Dr . Cami l N r g r e a .

s e c r e t a r : F e r d i n a n d S z a t m â r y Reg . a r c h i v a r : S imion Comanescu . D a c t i l o g r a f ă : R o z a Zorn ik . L a b o r a n ţ i : L u d o v i c Bxro, Teodor N e m e ş (până l a 1

Apr i l i e 1928), G r i g o r i e C h e ţ i a n u dela 1 A p r . 1928. P e d e l : M a r t i n Szabo (până la 1 A p r i l i e 1928), G. Suc iu

dela 1 A p r i l i e 1928. C u r i e r : M i h a i l Pâzs i .

2. Personalul didactic

Pro fe so r i t i t u l a r i :

1. Romul Boilă. Doctor în Ş t i in ţe le poli t ice. A d v o c a t . P r o fesor de d r e p t cons t i tu ţ iona l . Decan în a n u l 1923—1924. P r o d e c a n în a n u l 3924/1923. D i r ec to ru l S e m i n a r u l u i de d r e p t cons t i tu ţ iona l .

2. Emil Hatieganu. Doc tor în ş t i in ţe le j u r i d i c e cu e x a m e n de m a g i s t r a t . .* A d v o c a t - P ro feso r de p r o c e d u r a civi lă . Direc tor a l S e m i n a r u l u i de p r o c e d u r a c ivi lă . Decan în a n u l 1921/22

şi 1927/28. P r o d e c a n in a n u l 1920/21 şi 1922/23. Sup l i ne ş t e cat e d r a de d rep t comercial r o m â n .

3. Cassiu Maniu. Doc tor î n d r ep t . Advoca t . P ro fe so r de pol i t ică. Sup l ineş te c a t ed ra de filozofia d r e p t u l u i . D i rec to ru l S e m i n a r u l u i de pol i t ică şi filozofia d r e p t u l u i .

4. Camil Negrea. Doctor î n d rep t . Advoca t . P ro fe so r de^ j d r e p t c iv i l . D i r e c t o r u l S e m i n a r u l u i de d r e p t civiL P r o d e c a n în anu l 1919/1920 şi 1927/1928. Decan î n a n u l 1920/22 şi 1926/1927. Rec to r în a n u l 1924/1925. P r o r e c t o r î n a n u l 1925/26. P r e ş e d i n t e l e Comisiei Cârmui r i lo r în an i i 1925/1926^*1926/1927, 1927/1928.

5. Victor Onişor. Doc tor î n d rep t . Advoca t . P ro feso r de drep t a d m i n i s t r a t i v şi f inanc ia r . P r o d e c a n în a n u l 1921/22 D e c a n în a n u l 1922/23. D i r ec to ru l S e m i a r u l u i de d rep t a d m i

n i s t r a t i v şi f in ianc ia r . Sup l ineş t e c a t ed ra de i s to r i a d r e p t u l u i .

6. Petre Poriffiu. Doctor în d r e p t şi Ş t i in ţe le pol i t ice . Advoca t . P ro feso r de d r e p t comerc ia l . P r o d e c a n î n a n u l 1923/24 şi 1925 25. Decan în a n u l 1924/25. D i r ec to ru l S e m i n a r u lui de d r e p t comercia l . Sup l ineş t e c a t ed ra de d rep t b iser icesc .

34

7. Traian Pop. Doctor î n d rep t . A d v o c a t . P ro fe so r de d rep t pena l . Di rec to ru l S e m i n a r u l u i de d rep t pena l . Sup l ineş te c a t e d ra de p r o c e d u r a pena l ă . Decan în anu l 1925/20. P r o d e c a n în a n u l 192(1/27.

8. Iorgu Radu. Doc to r î n d rep t . P rofesor de d r e p t i n t e r n a ţ i o n a l . D i r e c t o r u l S e m i n a r u l u i de d rep t in t e rna ţ iona l . Sup l ineş t e c a t e d r a de d r e p t civil r o m â n .

9. Ion С Cătuneanu. Doctor î n d rep t de l a U n i v e r s i t a t e a d i » Ber l in . P rofesor de, d r e p t r o m a n . D i r e c t o r u l S e m i n a r u lu i de d rep t r o m a n .

10. Nicolae Ghiulea. L i cen ţ i a t în Ş t i in ţe le M a t e m a t i c i . P r o fesor de pol i t ică socială. D i r ec to ru l S e m i n a r u l u i de pol i t ică socială .

11. George N. Leon. Doctor î n economia poli t ică ( l ena ) . Advocat . P ro feso r de f inan ţe şi s t a t i s t i că . D i r e c t o r u l Semin a r u l u i de f i nan ţ e şi s ta t i s t ică .

12. Dimitrie B. lonescu. Doc tor î n ş t i in ţe le economice şi fin a n c i a r e (Ber l in ) . > P ro fe so r de economie pol i t ică. D i r ec to ru l S e m i n a r u l u i de economie pol i t ică .

1147

N-rul s t u d e n ţ i l o r ord inar i

1119

studenţi

După sex to 0 0

studente După sex

о О *

gr.-ort.

După

religiune

с» • gr.-cat.

După

religiune

о

с л 1—

GC 4 -

rom.-cat.

După

religiune

о

с л 1—

GC 4 -

reformaţi

După

religiune

о

с л 1—

GC 4 -

evang.

După

religiune

о

с л 1—

GC 4 -

unitari

După

religiune

о

с л 1—

GC 4 - izraeliţi

După

religiune

t e с л Vechiul Regut

Du

pă

na

şt

er

e

1105

Transilv. şi celelalte părţi

Du

pă

na

şt

er

e

1—t Bucovina

Du

pă

na

şt

er

e

Basarabia

Du

pă

na

şt

er

e

C e h o s l o v a c i a

Du

pă

na

şt

er

e

СП Ungaria

Du

pă

na

şt

er

e

1 Austria

Du

pă

na

şt

er

e

Oi Iugoslavia

Du

pă

na

şt

er

e

1 Polonia

Du

pă

na

şt

er

e

1 Franţa

Du

pă

na

şt

er

e 1 Rusia

Du

pă

na

şt

er

e

1 Macedonia

Du

pă

na

şt

er

e

1 Bulgaria

Du

pă

na

şt

er

e

1 Diferite

Du

pă

na

şt

er

e

1147 In total

1 Absolvenţi > cel araţi în

cursul anului

1 Licenţiaţi-

> cel araţi în

cursul anului

СО C i Doctori

> cel araţi în

cursul anului

36

4. Tabloul doctorilor în Drept promovaţi în anul şcolar 1927/1928

1. Oscar B e r g e r 37. 2. M a r i u s Cami l E lekeş 38. 3. I o a n P o p 39. 4. E m i l B r e b a n 40. 5. Si lviu Seve r G i u r g i u 41. 6. C ip r i an H u b i c 42. 7. Ovidiu P o p e s e u 43. 8. Va le iu R o ş i a n 44. 9 I o n S i lv iu S ă l ă g i a n u 45.

10.. Artemiiu C a b a j 46. 11. I o a n R u s a l i n 47. 12. A d i s A l e x a n d r u A n a s t a s i u 48. 13. I o a n V. P o p p 49. 14. Vasi le P o p 50. 15. O c t a v i a n Boe r iu 51. 16. Got t f r ied K i e r t s e h e r 52. 17. A u r e l Bai 'bulovie iu 53. 18. A n d r e i B u n d r a 54. 19. E m i l P a s e u M â n u 55. 20. V io re l M o r a r i u 56. 21. A n t o n P a s c a 57. 22. P e t r u P o p a 58. 23. S a b i n P u t a 59. 24 Oc tav ian Ş t e r e a - Ş u l u ţ i u GO. 25. E m i l A u r e l T i e r a n 61. 26. Gheo rghe Stoi 62. 27. A r c a d i e Clipa 63. 28. I acob Ostoia 04. 29. Ol iv iu E ă h ă i a n u 65. 30. T r a i a n B r e a z u 66. 31. Joan D r ă g h i c i 67. 32. \ r a l e r u I u g a 68. 33. U l p i u P o p a Cerecbean 69. 34. T ibe r iu E u s s u 70. 35. A l e x a n d r u Blaş iu 71. 36. I o a n Boliaţ ie l 72.

S imion M i h u ţ i u Vic tor S imone t t i A l e x a n d r u V'amoşiu T r a i a n V u i a E m i l B o r d a Vic to r T r a i a n Ciuca Z a h a r i e Colcer iu Ş te fan Lor incz i R a d u M. Popov ic iu Vic to r Şu iaga Caro l Bodoczi M i h a i l Gurzeu A u r e l P ă c u r a r i u Cor io lan I . A s l ă u I l i e B u c u r E u g e n S e p t i m i u P o p Arde l ean R o m a n B a b a T r i fu B a c i u A u r e l B ă r b u ş Vic to r B u g a r i n P e t r u Ciglii I oan Ciolac I o a n Clierebieţiu M a n a s s e F ă t u T i t u J u j a n Vic to r M a r i a n V i r g i l M o d r a n I o a n M o r a r i u Л71гр:11 N i c o a r ă E m i l Novacovie i E m i l i a n Oiegaş I o a n Onişor T i t u P a n i g a y A d a l b e r t P a v e l P a v e l Popovie i Nicolae

37

73. S i m u Vasi le 74. T ă u t u Gheorerhe 75. T u t e l e a N . Vic tor 76. U n g u r A u g u s t i n

77. Vois ian I o a n 78. Z a h A u r e l 79. C ă p r a r i u P a v e l SO. Zet tel Toma

5. Tabloul doctorilor în Ştiinţele Politice promovaţi în anul şcolar

1. A l e x a n d r u G ă v r u ş 2. los i f M u r e ş a n 3. T r a i a n P u t i c i u 4. A r t e n e I s t r a t e 5. O c t a v i a n Ş i a r a 6. A u g u s t i n Ta los 7. L a z â r Cipa I a n c u 8. Gheorghe Pe l l e

1927/1928.

9. Cornel Voicu 10. B o r d a E m i l 11. F i l d a n P e t r e 12. Coc iman A u r e l 13. J u r e b i t a Gheo rghe 14. M a n t a P a v e l 15. S ă l ă g e a n u !oan 16. B o l e a n ţ u V a l e r i u

B) Activitatea didact ica 1. D R E P T R O M A N .

Prof. t i t u l a r : Ioan C. Câtimea nu.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

A m ţ i n u t c u r s u r i de I s to r i e a d r e p t u l u i r o m n a , D r e p t p r i v a t r o m a n şi p rocedu ră .

L a s e m i n a r a m ci t i t cu s tuden ţ i i d in „Isvoare de drept roman" f r a g m e n t e d in Gaius, P o m p o n i u s , t ex te de cons t i tu ţ i i imper ia le , de responsa p r u d e n t i u m şi s e n a t u s consul te .

2. I S T O R I A D R E P T U L U I R O M A N .

Prof. şup l . : Victor On'ţor. •>

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

S'a t r a t a t m a t e r i a l u l în confo rmi t a t e cu p r o g r a m u l din luc r a r e a p u b l i c a t ă în ed i ţ iunea I I la 1925 — „Is tor ia d r e p t u l u i r o m â n " . S'a făcut l ec tu ră din C a r t e a r o m â n e a s c ă de î n v ă ţ ă tu r i dela P r a v i l e l e î m p ă r ă t e ş t i a lui Vas i le L u p u după ed i ţ i u -

38

йеа din 1912. L e g i vechi r omâneş t i şi i svoare le lor, voi. I . de S. G. Long inescu .

3. D R E P T B I S E R I C E S C .

Prof, sup l . : Pelre Poruţiu.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

I . N o ţ i u n e a d r e p t u l u i bisericesc. I s t o r i a i svoare lo r p â n ă î n veacu l X V . R a p o r t u l d in t r e b i se r i că şi s t a t : A) I m p e r i u l ro-m a n - b i z a n t i n . Cod. Theodos i anus lib. X V I . t i t . I ; Codex J u s t i -n i a n u s lib. I . t i t . I — Х Ш ; Nove i V I . B) I m p e r i u l Merov ing i lo r şi Caro l ing i lor . I m p e r i u l r o m a n - g e r m a n . L u p t a p e n t r u înves t i t u r ă . B u l a u n a m senc tan i . S a n c ţ i u n e a P r a g m a t i c ă dela B o u r -ges . D e c l a r a ţ i a C le ru lu i Gal l ican , 1682). F e b r o n i a n i s m u l . J o -seph in i smul . Concorda te le . S e p a r a r e a biser ic i i de s ta t . P r i n c i p i i le de o r g a n i z a r e b i se r icească în R o m â n i a .

II . Exerc i ţ i i p rac t ice şi s e m i n a r i a l e ; Ci t i rea şi in te rpre tar e a t e x t e l o r : AiBayjj xuv SwSsxa arcoaxoAtov (Doc t r ina duodec im a p o s t o l o r u m ) , Kavćvsg гххАтртагохо! xwv aytwv aTtoatoXwv ( c a n o n e s ec les ias t ic i ss. a p o s t o l o r u m ) ; P a x W o r m a t i e n s i s 1 1 2 2 ; Ins t ru-m e n t u m pacis caesa reo—Suec icum O s n a b u r g i s a. 1648 e rec tum.

4. F I L O S O I F A D R E P T U L U I .

Prof . sup l . : Cassiu Manhi.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

D i n filosofia d r e p t u l u i a m ţ inu t l ec ţ iun i a s u p r a m a t e r i i l o r c u p r i n s e în a n u a r u l a n u l u i şcolar 1926/1927.

5. D R E P T C O N S T I T U Ţ I O N A L .

Prof . t i t u l a r : Romul Boilă.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

S t a t u l şi D r e p t u l . Cond i ţ iun i l e de ex i s t en ţ ă a le S t a t u l u i î n g e n e r a l . S t a t u l ca i n s t i t u ţ i u n e a o rd ine i în n a t u r ă . Or ig inea in-s t i t u ţ i u n e i de S t a t . î n c e p u t u l şi s f â r ş i t u l S t a t e lo r concre te . Meni r e a S t a tu lu i . S t a t u l î n c o m p a r a ţ i e cu a l te o rg an i za ţ i u n i . Condiţ iuni le f o r m ă r i i şi a ex i s t en ţe i S t a t u l u i . Conş t i in ţa de S t a t . Con-d i ţ i unea m a t e r i a l ă a fo rmăr i i şi ex is ten ţe i S ta te lo r . O r g a n i -

39

za ţ i a de S t a t . S t a t u l mond ia l . S t a t e l e de azi . Asoc ia ţ i i l e de S t a t e . D r e p t u l şi m e n i r e a lui . U n i t a t e a d r e p t u l u i . A b a n d o n a r e a d iv iz iun i i d r e p t u l u i î n d r e p t p u b l i c ş i p r i v a t .

I zvoa re l e în gene ra l . Izvoare le d r e p t u l u i poz i t iv ş i î n spec ia l a l d r e p t u l u i cons t i t u ţ iona l r o m â n . Leg i l e î n gene ra l . Leg i l e S t a t u l u i R o m â n . D i v i z i u n e a lor. Cons t i t u ţ i a , cons t i tu ţ iona l , Cons t i t u ţ i a î n g e n e r a l . I s t o r i a const i tu ţ ional i ismului . Const i tu

ţ i a r o m â n ă . R e p r i v i r e i s tor ică . C o n s t i t u ţ i a a c t u a l ă . R e v i z u i r e a Cons t i tu ţ ie i . C o m p a r a ţ i e . T r a t a t e l e i n t e r n a ţ i o n a l e . A l t e i zvoa re a le o rgan iza ţ i e i de S t a t .

T e r i t o r i u l S t a t u l u i . P r i n c i p i i l e ş i dispoziţiuniile Cons t i tu ţiei p r i v i t o a r e la t e r i t o r .

P o p u l a ţ i a S t a t u l u i . . D o b â n d i r e a şi p i e r d e r e a ce tă ţenie i r o m â n e .

D r e p t u r i l e şi l i b e r t ă ţ i l e ce t ă ţ eneş t i t r a t a t e a m ă n u n ţ i t şi ;

c o m p a r a t . F u n c ţ i u n i l e S t a t u l u i şi s e p a r a ţ i u n e a de p u t e r i d i n Const i

t u ţ i a R o m â n ă .

Lucrări în seminar.

S 'au d i s cu t a t d i fe r i t e ches t i un i p r i v i t o a r e la m a t e r i a d r ep t u l u i cons t i tu ţ iona l .

S ' au i n t r o d u s raioferinţele o r a l e ş i s ' au cet i t m a i m u l t e confe r in ţe scr ise .

Au confe ren ţ i a t o r a l : Dni i Ioan Seracin: O r g a n i z a ţ i a P r i n c ipate lor în u l t i m i i 250 a n i p â n ă l a 1866. Л\ Comşa: Corpur i l e l e g i u i t o a r e .

Au cetit conferinţe: Dn i i : I o a n S e r a c i n : R e g i m u l cons t i tuţ ional şi o r i g inea lui . A u r e l T ă m ă ş o i u : P a r t i d e l e pol i t ice î n d e m o c r a ţ i a m o d e r n ă . Ol iver S z i l â g y i : F o r m e de g u v e r n a m e n t . Iosif S z a u e r : Cons t i t u i r ea C o r p u r i l o r leg iu i toare .

6. D R E P T P E N A L .

Prof . t i t u l a r : Troian Pop.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

Criminologie.

I n t r o d u c e r e a sociologică. Socie ta tea şi d r e p t u l . D r e p t u l pena l . C a r a c t e r u l sociologic a l d r e p t u l u i pena l . C a r a c t e r u l s ă u

40

j u r i d i c . C a r a c t e r u l s ău a u t o n o m . C r i m i n a l u l , c r i m a şi pedeapsa . R e l a t i v i t a t e a , evo lu ţ i a şi p e r p e t u i t a t e a c r imei . Ramif i ca ţ i u n e a d r e p t u l u i p e n a l Ş t i in ţe le c r i m i n a l e .