DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”...creștere a numărului de cazuri de obezitate infantilă din...

PARLAMENTUL EUROPEAN 2016 - 2017

EXTRAS

DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”

DIN PERIOADA DE SESIUNE

07 - 10 martie 2016

RO Unită în diversitate RO

3

CUPRINS

P8_TA-PROV(2016)0067 ........................................................................................................ 5 SĂNĂTATEA ANIMALELOR ***II

P8_TA-PROV(2016)0068 ........................................................................................................ 9 SCHEMA DE AJUTOARE PENTRU APROVIZIONAREA INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRUCTE ȘI

LEGUME, CU BANANE ȘI CU LAPTE ***I

P8_TA-PROV(2016)0070 ...................................................................................................... 39 INDICI ARMONIZAȚI AI PREȚURILOR DE CONSUM ***I

P8_TA-PROV(2016)0075 ...................................................................................................... 97 REDUCEREA CONȚINUTULUI DE SULF DIN ANUMIȚI COMBUSTIBILI LICHIZI ***I

P8_TA-PROV(2016)0076 .................................................................................................... 157 DETURNAREA SPRE ȚĂRILE UNIUNII EUROPENE A ANUMITOR MEDICAMENTE ESENȚIALE ***I

P8_TA-PROV(2016)0077 .................................................................................................... 179 ACORDUL DINTRE UE ȘI ANDORRA PRIVIND SCHIMBUL AUTOMAT DE INFORMAȚII CU PRIVIRE LA

CONTURILE FINANCIARE *

P8_TA-PROV(2016)0079 .................................................................................................... 181 GARANȚII PROCEDURALE PENTRU COPIII SUSPECTAȚI SAU ACUZAȚI ÎN CADRUL PROCEDURILOR

PENALE ***I

P8_TA-PROV(2016)0082 .................................................................................................... 263 ACORDUL PRIVIND TUTUNUL (ACORDUL PMI)

P8_TA-PROV(2016)0083 .................................................................................................... 267 LIBERTATEA DE EXPRIMARE ÎN KAZAHSTAN

P8_TA-PROV(2016)0084 .................................................................................................... 273 EGIPTUL, ÎN SPECIAL CAZUL LUI GIULIO REGENI

P8_TA-PROV(2016)0086 .................................................................................................... 277 INTRODUCEREA DE MĂSURI COMERCIALE AUTONOME DE URGENȚĂ PENTRU REPUBLICA TUNISIA

***I

P8_TA-PROV(2016)0091 .................................................................................................... 289 RAPORTUL PE 2015 PRIVIND FOSTA REPUBLICĂ IUGOSLAVĂ A MACEDONIEI

P8_TA-PROV(2016)0092 .................................................................................................... 303 RAPORTUL PE 2015 PRIVIND MUNTENEGRU

5

Parlamentul European 2014-2019

TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie

P8_TA-PROV(2016)0067

Sănătatea animalelor ***II

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 martie 2016 referitoare la poziția

în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului

European și al Consiliului privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și

abrogare a anumitor acte în domeniul sănătății animale („Legea privind sănătatea

animală”) (11779/1/2015 – C8-0008/2016 – 2013/0136(COD))

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

– având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (11779/1/2015 – C8-0008/2016),

– având în vedere avizul motivat prezentat de către Consiliul Federal al Austriei în cadrul

Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în

care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie

20131,

– după consultarea Comitetului Regiunilor,

– având în vedere poziția sa în primă lectură2 referitoare la propunerea Comisiei

prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0260),

– având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene,

– având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru agricultură și

dezvoltare rurală (A8-0041/2016),

1. aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2. aprobă declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei anexată la

prezenta rezoluție;

1 JO C 170, 5.6.2014, p. 104.

2 Texte adoptate, P7_TA(2014)0381.

6

3. ia act de declarațiile Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

4. constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

5. încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele

Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene;

6. încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat

îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu

Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene;

7. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și

parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

7

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind

rezistența la antimicrobiene și utilizarea medicamentelor de uz veterinar

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu intitulată „Plan de

acțiune pentru combaterea amenințării tot mai mari reprezentate de rezistența la

antimicrobiene” (COM(2011)0748) subliniază rolul preventiv al regulamentului privind

bolile animale transmisibile („Legea Sănătății Animale”) și, în consecință, reducerea

preconizată a utilizării de antibiotice la animale. În plus față de cerințele prevăzute în acest

regulament, statele membre sunt invitate să se angajeze să colecteze date relevante,

comparabile și suficient de detaliate privind utilizarea efectivă a medicamentelor

antimicrobiene la animale și să transmită aceste date Comisiei pentru a asigura o utilizare mai

prudentă a medicamentelor antimicrobiene la animale, contribuind astfel la reducerea riscului

de rezistență la antimicrobiene.

Declarația Comisiei privind raportarea periodică cu privire la utilizarea

medicamentelor antimicrobiene la animale în Uniune

Comisia se angajează să publice un raport periodic în ceea ce privește utilizarea

medicamentelor antimicrobiene la animale în UE pe baza datelor puse la dispoziție de către

statele membre.

Declarația Comisiei privind bunăstarea animalelor

Prezentul regulament stabilește norme de prevenire și control al bolilor animalelor care sunt

transmisibile la animale sau la oameni și nu conține dispoziții care reglementează în mod

specific bunăstarea animalelor, deși sănătatea și bunăstarea animalelor sunt teme conexe.

Uniunea are un acquis bine dezvoltat în materie de bunăstare a animalelor, care acoperă

diverse specii (pui de carne, găini ouătoare, porci, viței) sau activități (agricultură, transport,

sacrificare, cercetare etc.). Această legislație privind bunăstarea animalelor va continua, în

mod necesar, să se aplice. Comisia este pe deplin angajată să țină seama întru totul de

bunăstarea animalelor, în conformitate cu articolul 13 din tratat și în limitele stabilite de

acesta, inclusiv să asigure punerea în aplicare deplină și dezvoltarea corespunzătoare a acestei

legislații.

9



P8_TA-PROV(2016)0068

Schema de ajutoare pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu

fructe și legume, cu banane și cu lapte ***I

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 martie 2016 referitoare la

propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a

Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce

privește schema de ajutoare pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe

și legume, cu banane și cu lapte (COM(2014)0032 – C7-0025/2014 – 2014/0014(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)


– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului

(COM(2014)0032),

– având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 42 și articolul 43 alineatul (2) din

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost

prezentată de către Comisie (C7-0025/2014),


Europene,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 9 iulie 20143,

– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 7 octombrie 20144,

– având în vedere decizia sa din 27 mai 2015 privind deschiderea negocierilor și

mandatul pentru negocierile interinstituționale referitoare la propunere5,

– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din

16 decembrie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European, în conformitate cu

articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,


3 JO C 451, 16.12.2014, p. 142.

4 JO C 415, 20.11.2014, p. 30.

5 Texte adoptate la acea dată, P8_TA(2015)0216.

10

– având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-

0006/2016),

1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în

mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;



11

P8_TC1-COD(2014)0014

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 8 martie 2016 în vederea

adoptării Regulamentului (UE) 2016/... al Parlamentului European și al Consiliului de

modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013 și (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce

privește schema de ajutoare pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe

și legume, cu banane și cu lapte

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42 și

articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European6,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor7,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară8,

6 JO C 451, 16.12.2014, p. 142.

7 JO C 415, 20.11.2014, p. 30.

8 Poziția Parlamentului European din 8 martie 2016.

12

întrucât:

(1) Partea II titlul I capitolul II secțiunea 1 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al

Parlamentului European și al Consiliului9 prevede un program de încurajare a

consumului de fructe și legume în școli și un program de distribuire a laptelui în

școli.

(2) Experiența dobândită în aplicarea actualelor programe pentru școli, împreună cu

concluziile evaluărilor externe și cu analiza ulterioară a diferitor opțiuni de politică

și a dificultăților sociale cu care se confruntă statele membre, duc la concluzia că

este deosebit de important să se continue și să se consolideze cele două programe

pentru școli. În actualul context de scădere a consumului de fructe și legume

proaspete ▌ și de produse lactate, îndeosebi în rândul copiilor, precum și de

creștere a numărului de cazuri de obezitate infantilă din cauza obiceiurilor de

consum care tind să privilegieze produse alimentare cu grad înalt de prelucrare care,

în plus, au, de obicei, un adaos mare de zahăr, sunt bogate în sare și grăsimi sau

conțin o proporție ridicată de aditivi, ajutorul din partea Uniunii pentru finanțarea

furnizării către copiii din instituțiile de învățământ a anumitor produse agricole ar

trebui să contribuie într-o mai mare măsură la promovarea unor obiceiuri

alimentare sănătoase și a consumului de produse locale.

9 Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din

17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

13

(3) Analiza diferitor opțiuni de politică indică faptul că o abordare unitară într-un cadru

juridic și financiar comun este cea mai adecvată și mai eficace cale pentru

îndeplinirea obiectivelor specifice urmărite de politica agricolă comună prin

intermediul programelor pentru școli. O astfel de abordare ar permite statelor

membre să obțină un impact maxim al distribuirii în limitele unui buget fix și să

crească eficiența gestionării. Cu toate acestea, pentru a ține seama de diferențele

dintre fructe și legume, inclusiv banane, față de lapte și produse lactate, și anume

„fructe și legume destinate școlilor” și „lapte destinat școlilor”, astfel cum sunt

definite în prezentul regulament, și lanțurile lor de aprovizionare, anumite

elemente, precum pachetele bugetare respective, ar trebui să rămână separate.

Ținând seama de experiența acumulată cu programele actuale, participarea la

programul pentru școli ar trebui să fie în continuare voluntară pentru statele membre.

Luând în considerare diferitele modele de consum din statele membre, ar trebui ca

statele membre și regiunile participante să aibă posibilitatea de a alege, în contextul

strategiilor lor, produsele pe care doresc să le distribuie dintre produsele eligibile

pentru a fi furnizate copiilor din instituțiile de învățământ. Statele membre ar putea

lua în considerare și introducerea unor măsuri specifice în vederea abordării

scăderii consumului de lapte în rândul grupului-țintă.

14

(4) S-a identificat o tendință de scădere a consumului în special de fructe și legume

proaspete ▌și de lapte de consum. Prin urmare, este oportună concentrarea

prioritară pe aceste produse a distribuirii în cadrul programelor pentru școli. Acest

lucru ar contribui și la reducerea sarcinii organizaționale pentru școli și ar crește

impactul distribuirii în cadrul unui buget limitat și ar fi în conformitate cu practica

actuală, dat fiind faptul că aceste produse sunt cel mai frecvent distribuite. Cu toate

acestea, pentru a respecta recomandările nutriționale cu privire la absorbția

calciului și pentru a promova consumul unor produse specifice sau pentru a

răspunde unor nevoi nutriționale speciale ale copiilor de pe teritoriul acestora,

având în vedere problemele tot mai numeroase legate de intoleranța la lactoza din

lapte, dacă deja distribuie lapte de consum sau versiunile fără lactoză ale acestuia,

statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să distribuie și alte produse lactate

fără adaos de aromatizanți, fructe, fructe cu coajă lemnoasă sau cacao, cum ar fi

iaurtul și brânzeturile, care au efecte benefice asupra sănătății copiilor. Statele

membre ar trebui să aibă posibilitatea să distribuie produse din fructe și legume

prelucrate, dacă deja distribuie fructe și legume proaspete. De asemenea, ar trebui

să se depună eforturi pentru a se asigura distribuirea de produse locale și

regionale. În cazurile în care consideră necesar pentru îndeplinirea obiectivelor

programului pentru școli și a obiectivelor enunțate în strategiile lor, statele

membre ar trebui să aibă posibilitatea de a adăuga la distribuirea produselor

menționate anterior anumite produse lactate și băuturi pe bază de lapte. Toate

aceste produse ar trebui să fie pe deplin eligibile pentru ajutor din partea Uniunii.

Cu toate acestea, în cazul produselor neagricole, numai componenta „lapte” a ar

trebui să fie eligibilă. Pentru a ține cont de progresul științific și a se asigura că

produsele distribuite îndeplinesc obiectivele programului pentru școli, competenţa

de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcţionarea

Uniunii Europene (TFUE) ar trebui delegată Comisiei în ceea ce priveşte

completarea listei de potențiatori de aromă excluși prevăzuți în prezentul

regulament și definirea nivelurilor maxime de adaos de zahăr, adaos de sare și

adaos de grăsime în produse prelucrate.

15

(5) Sunt necesare măsuri educative însoțitoare care să sprijine distribuirea în scopul de

a eficientiza programul pentru școli pentru ca aceasta să își realizeze obiectivele pe

termen scurt și lung de creștere a consumului de produse agricole selectate și de

formare a unei alimentații mai sănătoase. Având în vedere importanța lor, măsurile

respective ar trebui să sprijine distribuirea de fructe și legume destinate școlilor și

de lapte destinat școlilor. Ca măsuri educative însoțitoare, acestea reprezintă un

instrument esențial pentru restabilirea unei legături între copii și agricultură și

varietatea de produse agricole din Uniune, în special cele produse în regiunea lor,

cu ajutorul, de exemplu, al experților în nutriție și al fermierilor. Pentru

îndeplinirea obiectivelor urmărite de programul pentru școli, statele membre ar

trebui să aibă posibilitatea de a include, în măsurile lor, o varietate mai largă de

produse agricole, , precum și alte specialități locale, regionale sau naționale, cum

ar fi mierea, măslinele de masă și uleiul de măsline.

(6) Pentru a se promova obiceiuri alimentare sănătoase, statele membre ar trebui să

asigure implicarea corespunzătoare a autorităților lor naționale responsabile din

domeniul sănătății și al nutriției în elaborarea unei liste a produselor care să fie

furnizate, sau autorizarea corespunzătoare a acestei liste de către autoritățile

respective, în conformitate cu procedurile naționale.

16

(7) În vederea asigurării utilizării eficiente și direcționate a fondurilor Uniunii și a

facilitării punerii în aplicare a programului pentru școli, competența de a adopta

acte în conformitate cu articolul 290 TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce

privește identificarea costurilor și a măsurilor care sunt eligibile pentru ajutor din

partea Uniunii.

(8) Ajutorul din partea Uniunii ar trebui alocat separat pentru fructele și legumele

destinate școlilor ▌și pentru laptele destinat școlilor, în concordanță cu abordarea

voluntară a distribuirii. Respectivul ajutor ar trebui să fie alocat fiecărui stat

membru ținând seama de numărul de copii cu vârste între șase și zece ani din

statul membru respectiv și de gradul de dezvoltare a regiunilor din respectivului

stat membru, astfel încât să se asigure că este alocat un ajutor mai mare pentru

regiunile mai puțin dezvoltate, pentru insulele mici din Marea Egee și pentru

regiunile ultraperiferice, având în vedere diversificarea agricolă limitată a

acestora și imposibilitatea frecventă de a găsi anumite produse în regiunea vizată,

ceea ce determină costuri mai mari cu transportul și cu depozitarea. În plus,

pentru a permite statelor membre să mențină amploarea programelor lor actuale

pentru laptele destinat școlilor și pentru a încuraja alte state membre să adopte

programul de distribuire a laptelui, este oportun să se combine respectivele criterii

cu utilizarea anterioară a ajutorului din partea Uniunii pentru aprovizionarea cu

lapte și cu produse lactate destinate copiilor, cu excepția Croației pentru care

urmează să se stabilească o sumă specifică.

17

(9) În scopul unei bune administrări și gestiuni bugetare, statele membre care doresc să

participe la distribuirea produselor eligibile ar trebui să depună în fiecare an o cerere

pentru ajutor din partea Uniunii. ▌

(10) Strategia națională sau regională ar trebui să fie o condiție pentru participarea unui

stat membru la programul pentru școli. Orice stat membru care dorește să participe

ar trebui să prezinte o strategie sub forma unui document ▌ care să acopere o

perioadă de șase ani și care să prezinte ▌prioritățile sale. Statele membre ar trebui

să aibă posibilitatea de a-și actualiza strategiile în mod periodic, în special ținând

seama de evaluările și de reevaluările priorităților sau ale obiectivelor și de succesul

înregistrat de programele lor. În plus, strategiile pot conține elemente specifice

legate de punerea în aplicare a programului pentru școli care vor permite statelor

membre să realizeze eficientizarea gestionării, printre altele a cererilor de ajutor.

(11) Pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la programul pentru școli și

pentru a spori vizibilitatea ajutorului din partea Uniunii, competența de a adopta

acte în conformitate cu articolul 290 TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce

privește obligația statelor membre de a aduce la cunoștința publicului în mod clar

sprijinul acordat de Uniune pentru punerea în aplicare a programului, inclusiv în

ceea ce privește instrumentele publicitare și, dacă este cazul, identificatorul comun

sau elementele grafice.

18

(12) Pentru a asigura vizibilitatea programului pentru școli, statele membre ar trebui să

explice în strategia proprie cum vor asigura valoarea adăugată a programelor lor, în

special în cazul în care produsele finanțate în cadrul schemei Uniunii sunt consumate

în același timp cu alte mese furnizate copiilor în cadrul unei instituții de învățământ.

Pentru a se asigura că se atinge scopul educativ al schemei Uniunii și că aceasta este

eficace, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 TFUE ar trebui

delegată Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la distribuirea produselor

finanțate în cadrul schemei Uniunii în raport cu furnizarea altor mese în instituțiile

de învățământ și cu prepararea acestora.

▌

(13) Pentru a verifica eficacitatea programelor pentru școli în statele membre, ar trebui

să fie finanțate de către Uniune inițiative de monitorizare și de evaluare a

rezultatelor obținute, acordându-se o atenție specială schimbărilor pe termen

mediu ale consumului.

19

(14) Principiul cofinanțării pentru distribuirea de fructe și legume ar trebui eliminat.

(15) Prezentul regulament nu ar trebui să afecteze repartizarea competențelor

regionale sau locale în cadrul statelor membre.

(16) Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 1308/2013 și (UE) nr. 1306/2013 ale

Parlamentului European și ale Consiliului10

ar trebui modificate în consecință.

Pentru a ține seama de periodicitatea anului școlar, noile norme ar trebui să devină

aplicabile începând cu 1 august 2017,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

10

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).

20

Articolul 1

Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 1308/2013

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se modifică după cum urmează:

1. Secțiunea 1 din capitolul II din titlul I din partea II se înlocuiește cu următorul text:

„Secțiunea 1

Ajutor pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe și legume și cu

lapte și produse lactate

Articolul 22

Grupul-țintă

Schema de ajutor destinată îmbunătățirii distribuirii de produse agricole și a

obiceiurilor alimentare ale copiilor vizează copiii care frecventează în mod regulat

creșe, grădinițe sau instituții școlare de nivel primar sau secundar, care sunt

administrate sau recunoscute de autoritățile competente din statele membre.

Articolul 23

Ajutor pentru aprovizionarea cu fructe și legume destinate școlilor ▌și cu lapte

destinat școlilor, pentru măsuri educative însoțitoare și costuri aferente

(1) Ajutorul din partea Uniunii se acordă pentru copiii din instituțiile de

învățământ menționate la articolul 22:

(a) pentru aprovizionarea cu produsele eligibile menționate la alineatele

(3), (4) și (5) din prezentul articol și pentru distribuirea respectivelor

produse;

21

(b) pentru măsurile educative însoțitoare și

(c) pentru acoperirea anumitor costuri legate de ▌ echipamente, publicitate,

monitorizare și evaluare, precum și de logistică și distribuire, în măsura

în care aceste costuri nu sunt acoperite de litera (a) din prezentul

paragraf.

În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE, Consiliul stabilește

limitele pentru componenta de ajutor din partea Uniunii care acoperă

măsurile și costurile menționate la primul paragraf literele (b) și (c) din

prezentul alineat.

(2) În sensul prezentei secțiuni:

(a) «fructe și legume destinate școlilor» înseamnă produsele menționate la

alineatul (3) litera (a) și la alineatul (4) litera (a);

(b) «lapte destinat școlilor» înseamnă produsele menționate la

alineatul (3) litera (b) și la alineatul (4) litera (b), precum și produsele

menționate în anexa V.

22

(3) Statele membre care doresc să participe la schema de ajutoare în temeiul

alineatului (1) (denumită în continuare „programul pentru școli”) și care

solicită ajutorul corespunzător din partea Uniunii, acordă prioritate, ținând

seama de circumstanțele naționale, distribuirii de produse dintr-unul sau din

ambele grupuri care urmează:

(a) fructe și legume și produse proaspete din sectorul bananelor;

(b) lapte de consum și versiunile fără lactoză ale acestuia.

(4) În pofida alineatului (3), pentru a promova consumul unor produse specifice

și/sau pentru a răspunde unor nevoi nutriționale speciale ale copiilor de pe

teritoriul acestora, statele membre pot să prevadă distribuirea de produse

dintr-unul sau din ambele grupuri care urmează:

(a) produse din fructe și legume prelucrate, în plus față de produsele

menționate la alineatul (3) litera (a);

(b) brânzeturi, caș, iaurt și alte tipuri de produse lactate fermentate sau

acrite fără adaos de aromatizanți, fructe, fructe cu coajă lemnoasă sau

cacao, în plus față de produsele menționate la alineatul (3) litera (b).

23

(5) În cazurile în care consideră necesar pentru îndeplinirea obiectivelor

programului pentru școli și a obiectivelor enunțate în strategiile menționate

la alineatul (8), statele membre pot completa distribuirea produselor

menționate la alineatele (3) și (4) cu produsele enumerate în anexa V.

În astfel de cazuri, ajutorul din partea Uniunii este plătit numai pentru

componenta „lapte” a produselor distribuite. Componenta respectivă nu

trebuie să fie mai mică de 90 % din greutate pentru produsele din categoria I

din anexa V și 75 % din greutate pentru produsele din categoria II din

anexa V.

Nivelul ajutorului din partea Uniunii este stabilit de Consiliu pentru

componenta lapte în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE.

(6) Produsele distribuite în cadrul programului pentru școli nu conțin niciuna

dintre următoarele:

(a) adaos de zahăr;

(b) adaos de sare;

(c) adaos de grăsime;

(d) adaos de îndulcitori sau

(e) potențiatori artificiali de aromă E 620 - E 650 astfel cum sunt definiți

în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al

Consiliului*.

24

În pofida primului paragraf din prezentul alineat, după obținerea

autorizației corespunzătoare din partea autorității sale naționale

responsabile din domeniul sănătății și al nutriției, în conformitate cu

procedurile naționale, orice stat membru poate decide că produsele eligibile

menționate la alineatele (4) și (5) pot să conțină cantități limitate de adaos

de zahăr, adaos de sare și/sau adaos de grăsime.

(7) În plus față de produsele menționate la alineatele (3), (4) și (5) din prezentul

articol, statele membre pot prevedea includerea altor produse agricole în

cadrul măsurilor educative însoțitoare, în special cele prevăzute la

articolul 1 alineatul (2) literele (g) și (v).

25

(8) Ca o condiție a participării sale la programul pentru școli, un stat membru

întocmește, înainte de participarea sa la programul pentru școli, și, ulterior, din

șase în șase ani, la nivel național sau regional, o strategie pentru punerea în

aplicare a programului. Strategia poate fi modificată de autoritatea

responsabilă cu elaborarea acesteia la nivel național sau regional, în special

ținând seama de monitorizare și evaluare, precum și de rezultatele obținute.

Strategia include cel puțin identificarea nevoilor care trebuie satisfăcute,

clasificarea necesităților în funcție de priorități, grupul-țintă, rezultatele

preconizate a fi obținute și, dacă sunt disponibile, obiectivele cuantificate

care trebuie atinse în raport cu situația inițială și stabilește cele mai adecvate

instrumente și acțiuni pentru realizarea obiectivelor respective.

Strategia poate conține elemente specifice legate de punerea în aplicare a

programului pentru școli, inclusiv cele destinate simplificării gestionării

sale.

(9) În cadrul propriilor strategii, statele membre stabilesc lista tuturor

produselor care urmează să fie furnizate în cadrul programului pentru școli,

fie prin distribuire periodică, fie în cadrul măsurilor educative însoțitoare.

Fără a aduce atingere alineatului (6), statele membre asigură, de asemenea,

implicarea corespunzătoare a autorităților lor naționale responsabile din

domeniul sănătății și al nutriției în elaborarea respectivei liste, sau

autorizarea corespunzătoare de către autoritățile respective a acelei liste, în

conformitate cu procedurile naționale.

26

(10) Pentru eficientizarea programului pentru școli, statele membre prevăd, de

asemenea, măsuri educative însoțitoare, care pot include, printre altele,

măsuri și activități care vizează restabilirea unei legături între copii și

agricultură prin intermediul unor activități, cum ar fi vizitele la ferme, și prin

intermediul distribuirii unei mai mari varietăți de produse agricole, după cum

se menționează la alineatul (7). Respectivele măsuri pot, de asemenea, să fie

destinate educării copiilor cu privire la aspecte conexe, cum ar fi obiceiurile

alimentare sănătoase, ▌lanțurile alimentare locale, agricultura ecologică,

producția durabilă sau combaterea risipei alimentare.

▌

(11) Statele membre aleg produsele care urmează să facă obiectul distribuirii sau

urmează să fie incluse în măsurile educative însoțitoare pe baza unor criterii

obiective, care includ unul sau mai multe dintre următoarele: considerente

de sănătate și de mediu, caracterul sezonier, soiul și disponibilitatea produselor

locale sau regionale, acordând prioritate, pe cât posibil, produselor originare

din Uniune. Statele membre pot încuraja în special achizițiile locale sau

regionale, produsele ecologice, lanțurile de aprovizionare scurte sau

beneficiile pentru mediu și, dacă este cazul, produsele recunoscute în cadrul

sistemelor de calitate instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

▌

În cadrul strategiilor lor, statele membre pot lua în considerare acordarea de

prioritate considerațiilor privind durabilitatea și comerțul echitabil.

27

Articolul 23a

Dispoziții financiare

(1) Fără a aduce atingere alineatului (4) din prezentul articol, ajutorul din

cadrul programului pentru școli alocat pentru distribuirea de produse, pentru

măsurile educative însoțitoare și pentru costurile aferente menționate la

articolul 23 alineatul (1), nu depășește 250 de milioane EUR pe an școlar.

În cadrul respectivei limite globale, ajutorul nu depășește:

(a) pentru fructele și legumele destinate școlilor: 150 de milioane EUR pe

an școlar;

(b) pentru laptele destinat școlilor: 100 de milioane EUR pe an școlar.

▌

28

(2) Ajutorul menționat la alineatul (1) se alocă fiecărui stat membru ținând seama

de următoarele elemente:

▌

(a) numărul de copii cu vârsta cuprinsă între șase și zece ani din statul

membru vizat;

(b) gradul de dezvoltare a regiunilor din statul membru vizat astfel încât să

se asigure faptul că se alocă un ajutor mai mare pentru regiunile mai

puțin dezvoltate ▌ și pentru insulele mici din Marea Egee în înțelesul

articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 229/2013 și

(c) pentru laptele destinat școlilor, pe lângă criteriile menționate la literele

(a) și (b), utilizarea anterioară a ajutorului din partea Uniunii pentru

aprovizionarea cu lapte și produse lactate destinate copiilor ▌.

Pentru regiunile ultraperiferice enumerate la articolul 349 din TFUE,

repartizările pentru statul membru vizat asigură un ajutor mai mare pentru

regiunile respective, pentru a lua în considerare situația lor specifică în ceea

ce privește aprovizionarea cu produse și pentru a promova o astfel de

aprovizionare între regiunile ultraperiferice care sunt în proximitate

geografică unele față de celelalte.

Repartizările pentru laptele destinat școlilor care rezultă din aplicarea

criteriilor prevăzute în prezentul alineat asigură faptul că toate statele

membre au dreptul să primească cel puțin o sumă minimă de ajutor din

partea Uniunii pentru fiecare copil din grupa de vârstă menționată la primul

paragraf litera (a). Respectiva sumă care nu poate fi mai mică decât

utilizarea medie a ajutorului din partea Uniunii pentru fiecare copil în toate

statele membre în cadrul programului de distribuire a laptelui în școli care se

aplica înainte de 1 august 2017.

Măsurile privind stabilirea repartizărilor orientative și definitive și

realocarea ajutorului din partea Uniunii pentru fructele și legumele

destinate școlilor și pentru laptele destinat școlilor sunt adoptate de către

Consiliu în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE.

29

(3) Statele membre care doresc să participe la programul pentru școli depun în

fiecare an o cerere de ajutor din partea Uniunii, precizând suma solicitată

pentru fructele și legumele destinate școlilor și suma solicitată pentru laptele

destinat școlilor pe care doresc să le distribuie ▌.

(4) Fără a depăși limita globală de 250 de milioane EUR prevăzută la alineatul (1),

orice stat membru poate transfera, o dată pe an școlar, până la 20 % din una

sau din cealaltă repartizare orientativă a sa. ▌

Respectivul procentaj poate fi majorat până la 25 % pentru statele membre

cu regiunile ultraperiferice enumerate la articolul 349 din TFUE și în alte

cazuri justificate corespunzător, de exemplu atunci când un stat membru

trebuie să abordeze o situație specifică a pieței din sectorul vizat de

programul pentru școli, preocupările specifice ale acestuia legate de

consumul scăzut al unuia sau al celuilalt grup de produse sau alte schimbări

societale.

Transferurile pot fi făcute fie:

(a) înainte de stabilirea repartizărilor definitive pentru anul școlar

următor, între repartizările orientative ale statului membru sau

30

(b) după începutul anului școlar, între repartizările definitive ale statului

membru, în cazul în care astfel de repartizări au fost stabilite pentru

statul membru în cauză.

Transferurile menționate la al treilea paragraf litera (a) nu pot fi făcute din

repartizarea orientativă pentru grupul de produse pentru care statul membru

în cauză solicită o sumă care depășește repartizarea sa orientativă. Statele

membre notifică Comisiei cuantumul oricărui transfer făcut între

repartizările orientative.

(5) Programul pentru școli nu aduce atingere altor programe naționale separate

pentru școli care sunt compatibile cu dreptul Uniunii. Ajutorul din partea

Uniunii prevăzut la articolul 23 poate fi utilizat pentru a extinde domeniul

de aplicare sau eficacitatea oricărui program național pentru școli existent

sau a oricărui program de distribuire la nivelul școlilor care furnizează

fructe și legume destinate școlilor și lapte destinat școlilor, dar nu

înlocuiește finanțarea acestor programe naționale existente, cu excepția

distribuirii de mese gratuite pentru copii în instituțiile de învățământ. În

cazul în care un stat membru decide să extindă domeniul de aplicare a unui

program național pentru școli existent sau să îl facă mai eficace prin

solicitarea de ajutor din partea Uniunii, acesta indică în strategia prevăzută

la articolul 23 alineatul (8) modul în care se va realiza acest lucru.

(6) Statele membre pot acorda, pe lângă ajutorul din partea Uniunii, un ajutor

național pentru finanțarea programului pentru școli.

Statele membre pot finanța ajutorul respectiv prin intermediul unei taxe

impuse sectorului vizat sau prin orice altă contribuție din partea sectorului

privat.

31

(7) Uniunea poate finanța, de asemenea, în temeiul articolului 6 din

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, măsuri de informare, publicitate,

monitorizare și evaluare legate de programul pentru școli, inclusiv măsuri de

sensibilizare a publicului cu privire la obiectivele programului și măsuri

conexe privind crearea de rețele care au drept scop schimbul de experiență și

bune practici în vederea facilitării punerii în aplicare și a gestionării

programului.

Comisia poate elabora, în conformitate cu articolul 24 alineatul (4) din

prezentul regulament, un identificator comun sau elemente grafice pentru a

spori vizibilitatea programului pentru școli.

(8) Statele membre care participă la programul pentru școli aduc la cunoștința

publicului, în incintele școlare sau în alte locuri relevante ▌, implicarea lor în

program și faptul că acesta este subvenționat de Uniune. Statele membre pot

utiliza orice instrumente adecvate de publicitate, care pot include afișe, site-

uri internet dedicate, materiale grafice informative și campanii de informare

și de sensibilizare. Statele membre garantează valoarea adăugată și

vizibilitatea programului Uniunii pentru școli în raport cu furnizarea altor

mese în instituțiile de învățământ.

32

Articolul 24

Competențe delegate

(1) Pentru a promova obiceiurile alimentare sănătoase în rândul copiilor și pentru

a se asigura că ajutorul acordat în cadrul programului pentru școli îi vizează pe

copiii din grupul-țintă menționat la articolul 22, Comisia este împuternicită să

adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 în ceea ce privește norme

referitoare la:

(a) criteriile suplimentare referitoare la eligibilitatea grupului-țintă

prevăzut la articolul 22;

(b) aprobarea și selectarea solicitanților ajutorului de către statele membre;

(c) elaborarea de strategii naționale sau regionale și măsurile educative

însoțitoare.

33

(2) Pentru a asigura utilizarea eficientă și direcționată a fondurilor Uniunii și

pentru a facilita punerea în aplicare a programului pentru școli, Comisia

este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate articolul 227 în ceea

ce privește:

▌

(a) identificarea costurilor și a măsurilor care sunt eligibile pentru ajutor din

partea Uniunii ▌;

(b) obligația statelor membre de a monitoriza și de a evalua eficacitatea

propriului program pentru școli.

(3) Pentru a ține cont de progresul științific, Comisia este împuternicită să

adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 în ceea ce privește

completarea listei de potențiatori artificiali de aromă prevăzuți la articolul

23 alineatul (6) primul paragraf litera (e).

Pentru a se asigura că produsele distribuite în conformitate cu articolul 23

alineatele (3), (4) și (5) îndeplinesc obiectivele programului pentru școli,

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu

articolul 227 prin care se definesc nivelurile maxime de adaos de zahăr,

adaos de sare și adaos de grăsime care pot fi permise de statele membre în

temeiul articolului 23 alineatul (6) al doilea paragraf și care sunt necesare

din punct de vedere tehnic pentru pregătirea sau fabricarea de produse

prelucrate.

(4) Pentru a promova gradul de sensibilizare cu privire la programul pentru școli

și pentru a mări vizibilitatea ajutorului din partea Uniunii, Comisia este

împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227, prin

care să solicite statelor membre care participă la programul pentru școli să

aducă în mod clar la cunoștința publicului faptul că primesc sprijin din partea

Uniunii pentru punerea în aplicare a programului, inclusiv în legătură cu:

(a) dacă este adecvat, stabilirea de criterii specifice în ceea ce privește

prezentarea, structura, dimensiunea și conceperea identificatorului

comun sau a elementelor grafice;

(b) criteriile specifice legate de utilizarea de instrumente de publicitate.

34

(5) Pentru a asigura valoarea adăugată și vizibilitatea programului pentru școli,

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu

articolul 227 în ceea ce privește normele referitoare la distribuirea de produse

în raport cu furnizarea altor mese în instituțiile de învățământ.

(6) Ținând seama de necesitatea de a se asigura că ajutorul din partea Uniunii se

reflectă în prețul la care produsele sunt disponibile în cadrul programului

pentru școli, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în

conformitate cu articolul 227 prin care se solicită statelor membre să explice,

în cadrul propriilor strategii, modul în care se va realiza acest lucru.

35

Articolul 25

Competențe de executare în conformitate cu procedura de examinare

Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, măsurile

necesare pentru aplicarea prezentei secțiuni, inclusiv cele privind:

▌

(a) informațiile care urmează să fie incluse în strategiile statelor membre;

(b) cererile de ajutor și plățile, inclusiv simplificarea procedurilor care rezultă

din cadrul comun pentru programul pentru școli;

(c) metodele de promovare a programului pentru școli și măsurile de constituire a

unor rețele la nivelul acestuia;

(d) prezentarea, formatul și conținutul cererilor anuale de ajutor, al rapoartelor de

evaluare și de monitorizare realizate de statele membre care participă la

programul pentru școli;

▌

(e) aplicarea articolului 23a alineatul (4), inclusiv în ceea ce privește termenele

pentru transferuri și în ceea ce privește prezentarea, formatul și conținutul

notificărilor de transfer.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de

examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).

——————————

* Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al

Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (JO L 354,

31.12.2008, p. 16).”

36

2. Articolul 217 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 217

Plăți naționale pentru distribuirea de produse către copii

Statele membre pot efectua plăți naționale pentru furnizarea către copiii din

instituțiile de învățământ a grupelor de produse eligibile menționate la articolul 23,

pentru măsurile educaționale însoțitoare legate de astfel de produse și pentru

costurile aferente menționate la articolul 23 alineatul (1) litera (c).

Statele membre pot finanța plățile respective prin intermediul unei taxe impuse

sectorului vizat sau prin intermediul oricărei alte contribuții din partea sectorului

privat.”

37

3. La articolul 225 se adaugă următoarele litere:

„(e) până la 31 iulie 2023, cu privire la aplicarea criteriilor de repartizare

menționate la articolul 23a alineatul (2);

(f) până la 31 iulie 2023, cu privire la impactul transferurilor menționate la

articolul 23a alineatul (4) în ceea ce privește eficacitatea programului

pentru școli în legătură cu distribuirea fructelor și legumelor destinate

școlilor și laptelui destinat școlilor.”

4. Anexa V se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA V

PRODUSE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 23 ALINEATUL (5)

Categoria I

- Produse lactate fermentate fără suc de fructe, aromatizate natural,

- Produse lactate fermentate cu suc de fructe, aromatizate natural sau

nearomatizate

- Băuturi pe bază de lapte, cu cacao, suc de fructe sau aromatizate natural

Categoria II

Produse lactate fermentate sau nefermentate cu fructe, aromatizate natural sau

nearomatizate”.

38

Articolul 2

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1306/2013

La articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, litera (d) se înlocuiește cu

următorul text:

„(d) contribuția financiară a Uniunii la măsurile privind bolile animalelor și pierderea

încrederii consumatorilor, astfel cum sunt menționate la articolul 220 din

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.”

Articolul 3

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 august 2017.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate

statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

39



P8_TA-PROV(2016)0070

Indici armonizați ai prețurilor de consum ***I


propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind indicii

armonizați ai prețurilor de consum și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95

(COM(2014)0724 – C8-0283/2014 – 2014/0346(COD))




(COM(2014)0724),

– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 338 alineatul (1) din Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată

de către Comisie (C8-0283/2014),


Europene,

– având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 13 martie 201511

,


18 decembrie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu



– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-

0313/2015),





11

JO C 175, 29.5.2015, p. 2.

40


41

P8_TC1-COD(2014)0346


adoptării Regulamentului (UE) 2016/... al Parlamentului European și al Consiliului

privind indicii armonizați ai prețurilor de consum și indicele prețului locuințelor, și de

abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)


având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 338

alineatul (1),



având în vedere avizul Băncii Centrale Europene12

,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară13

,

12

JO C 175, 29.5.2015, p. 2. 13

Poziția Parlamentului European din 8 martie 2016.

42

întrucât:

(1) Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este conceput pentru a măsura

inflația în mod armonizat în toate statele membre. Comisia și Banca Centrală

Europeană (BCE) folosesc IAPC pentru evaluarea stabilității prețurilor în statele

membre în conformitate cu articolul 140 din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene (TFUE).

(2) Indicii armonizați sunt utilizați în contextul procedurii Comisiei privind

dezechilibrele macroeconomice, instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1176/2011

al Parlamentului European și al Consiliului14

.

(3) Statisticile privind prețurile cu un nivel ridicat de calitate și de comparabilitate

sunt esențiale pentru cei responsabili cu politicile publice în Uniune, pentru

cercetători și pentru toți cetățenii europeni.

(4) Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) folosește IAPC drept indice pentru

măsurarea îndeplinirii obiectivului SEBC privind stabilitatea prețurilor, în temeiul

articolului 127 alineatul (1) din TFUE, care este deosebit de relevant pentru

definirea și punerea în aplicare a politicii monetare a Uniunii în temeiul

articolului 127 alineatul (2) din TFUE. În temeiul articolului 127 alineatul (4) și al

articolului 282 alineatul (5) din TFUE, BCE urmează să fie consultată cu privire

la orice act al Uniunii propus în domeniile care țin de competențele sale.

14

Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25).

43

(5) Obiectivul prezentului regulament este de a stabili un cadru comun pentru

dezvoltarea, producerea și difuzarea indicilor armonizați ai prețurilor de consum

și a indicelui prețurilor locuințelor (IPL) la nivelul Uniunii și la nivel național. Cu

toate acestea, nu este exclusă posibilitatea ca, în viitor, să se extindă aplicarea

cadrului, dacă este necesar, la nivel subnațional.

(6) Regulamentul (CE) nr. 2494/95 al Consiliului15

a stabilit un cadru comun pentru

construirea indicilor armonizați ai prețurilor de consum. Respectivul cadru juridic

trebuie să fie adaptat la cerințele și la progresele tehnice actuale, îmbunătățind prin

urmare, în continuare, relevanța și comparabilitatea indicilor armonizați ai

prețurilor de consum și ale IPL. Pe baza noului cadru instituit prin prezentul

regulament, ar trebui inițiate lucrări cu privire la un set de indicatori suplimentari

privind evoluția prețurilor.

(7) Prezentul regulament ține seama de agenda Comisiei privind o mai bună legiferare

și, în special, de Comunicarea Comisiei din 8 octombrie 2010 intitulată

„Reglementarea inteligentă în Uniunea Europeană”. În domeniul statistic, Comisia a

stabilit ca prioritare simplificarea și îmbunătățirea mediului de reglementare în

materie de statistici, astfel cum se menționează în Comunicarea Comisiei din 10

august 2009 privind metoda de producere a statisticilor UE: o viziune pentru

deceniul următor.

15

Regulamentul (CE) nr. 2494/95 al Consiliului din 23 octombrie 1995 privind indicii armonizați ai prețurilor de consum (JO L 257, 27.10.1995, p. 1).

44

(8) IAPC și indicele armonizat al prețurilor de consum la o impozitare constantă

(IAPC-IC) ar trebui defalcați în categorii ale clasificării europene a consumului

individual pe destinații (ECOICOP). O astfel de clasificare ar trebui să garanteze

faptul că toate statisticile europene referitoare la consumul privat sunt coerente și

comparabile. Clasificarea ECOICOP ar trebui, de asemenea, să fie în concordanță cu

COICOP a ONU, care reprezintă standardul internațional pentru clasificarea

consumului individual pe destinații și, prin urmare, ECOICOP ar trebui să fie

actualizată în funcție de modificările aduse COICOP a ONU.

(9) IAPC ▌ se bazează pe prețurile observate, care includ impozitele pe produse. Prin

urmare, inflația este afectată de schimbările survenite la nivelul cotelor de

impozitare a produselor. Pentru analiza inflației, precum și pentru evaluarea

convergenței în statele membre, este necesar să se colecteze și informații privind

impactul avut asupra inflației de modificările în materie de impozitare. În acest scop,

IAPC ar trebui să fie calculați, în plus, pe baza prețurilor la cote constante de

impozitare.

(10) Stabilirea indicilor prețurilor pentru locuințe și în special pentru locuințele ocupate

de proprietari (▌ OOH) reprezintă un pas important în vederea îmbunătățirii în

continuare a relevanței și a comparabilității IAPC. IPL reprezintă o bază necesară

pentru elaborarea indicelui prețurilor OOH. În plus, IPL reprezintă un indicator

important de sine stătător. Până la 31 decembrie 2018, Comisia ar trebui să

pregătească un raport care să abordeze caracterul oportun al indicelui prețurilor

OOH în vederea includerii în acoperirea IAPC. În funcție de rezultatele raportului

respectiv, Comisia ar trebui să înainteze, dacă este cazul, într-un interval de timp

rezonabil, o propunere de modificare a prezentului regulament în ceea ce privește

integrarea indicelui prețurilor OOH în acoperirea IAPC.

45

(11) Informațiile provizorii timpurii privind IAPC lunari, prezentate sub forma unor

estimări rapide, sunt esențiale pentru politica monetară din zona euro. Prin

urmare, statele membre a căror monedă este euro ar trebui să transmită astfel de

estimări rapide ale IAPC.

(12) IAPC este conceput pentru a evalua stabilitatea prețurilor. Acesta nu este menit a

fi un indice al costului vieții. Pe lângă IAPC, ar trebui inițiată o cercetare privind

indicele armonizat al costului vieții.

(13) Perioada de referință a indicilor armonizați ar trebui să fie actualizată periodic. Ar

trebui stabilite norme privind perioadele de referință ale indicelui comune pentru

indicii armonizați și subindicii lor, integrați la momente diferite în timp, pentru a se

garanta faptul că indicii care rezultă sunt comparabili și relevanți.

46

(14) Pentru a consolida armonizarea progresivă a indicilor armonizați ai prețurilor de

consum și a IPL, ar trebui lansate studii-pilot pentru a evalua fezabilitatea utilizării

de informații de bază îmbunătățite sau aplicarea de noi abordări metodologice.

Comisia ar trebui să ia măsurile necesare și să identifice stimulentele corecte,

inclusiv sprijinul financiar, pentru a încuraja astfel de studii-pilot.

(15) Comisia (Eurostat) ar trebui să verifice sursele și metodele utilizate de statele

membre pentru calcularea indicilor armonizați și ar trebui să monitorizeze punerea

în aplicare a cadrului juridic de către statele membre. În acest scop, Comisia

(Eurostat) ar trebui să întrețină un dialog periodic cu autoritățile statistice ale statelor

membre.

(16) Informațiile de fond constituie un element esențial pentru a evalua dacă indicii

armonizați detaliați furnizați de statele membre sunt suficient de comparabili. În

plus, transparența metodelor de elaborare și a practicilor utilizate în statele membre

ajută toate părțile interesate să înțeleagă indicii armonizați și să îmbunătățească, în

continuare, calitatea acestora. Ar trebui, prin urmare, să fie stabilit un set de reguli

pentru raportarea metadatelor armonizate.

(17) Pentru a asigura calitatea datelor statistice transmise de statele membre, Comisia ar

trebui să facă uz de prerogativele și de competențele adecvate prevăzute la

articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al

Consiliului16

.

16

Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

47

(18) Pentru a asigura ▌ adaptarea la modificările suferite de COICOP a ONU, pentru a

modifica lista elementelor reglementate prin acte de punere în aplicare prin

adăugarea de elemente pentru a se ține seama de evoluțiile tehnice ale metodelor

statistice și pe baza evaluării studiilor-pilot, precum și pentru a modifica lista

subindicilor ECOICOP pe care statele membre nu sunt obligate să îi producă ▌,

pentru a include jocurile de noroc în IAPC și în IAPC-IC, competența de a adopta

acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei.

Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să

organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și

elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană,

promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către

Consiliu.

48

(19) În vederea asigurării comparabilității depline între indicii armonizați, sunt necesare

condiții uniforme pentru aplicarea ECOICOP în scopul IAPC și al IAPC-IC;

pentru defalcarea estimării rapide a IAPC furnizate de statele membre a căror

monedă este euro; pentru defalcările indicelui prețurilor OOH și ale IPL; pentru

calitatea ponderilor indicilor armonizați ▌; pentru metodele îmbunătățite bazate pe

studii-pilot efectuate pe bază de voluntariat; pentru metodologia adecvată; pentru

normele detaliate privind rebazarea indicilor armonizați; pentru standardele privind

schimbul de date și de metadate; pentru revizuirea indicilor armonizați și a

subindicilor acestora ▌; și pentru cerințele referitoare la asigurarea calității tehnice

privind conținutul rapoartelor standard de calitate anuale, la termenul de transmitere

a rapoartelor către Comisie (Eurostat) și structura inventarelor, precum și la

termenul de transmitere a inventarelor către Comisie (Eurostat). Pentru a asigura

astfel de condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui

să se confere Comisiei competențe de executare. Respectivele competențe ar trebui

să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al

Parlamentului European și al Consiliului ▌17

.

17

Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

49

(20) În adoptarea măsurilor de punere în aplicare și a actelor delegate în conformitate cu

prezentul regulament, Comisia ar trebui să aibă în vedere, după caz, rentabilitatea și

să asigure că respectivele măsuri și acte nu impun o sarcină suplimentară

considerabilă asupra statelor membre sau a respondenților.

(21) Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume crearea unor standarde statistice

comune pentru indicii armonizați ai prețurilor de consum și pentru IPL, nu poate fi

realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar poate fi realizat mai bine la

nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul

subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea

Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la

articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru

atingerea respectivului obiectiv.

(22) În contextul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, Comitetul Sistemului

Statistic European a fost invitat să furnizeze orientări profesionale.

(23) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2494/95 ar trebui abrogat,


50

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește un cadru comun pentru dezvoltarea, producerea și difuzarea

indicilor armonizați ai prețurilor de consum (IAPC, IAPC-IC, indicele prețurilor OOH) și a

indicelui prețurilor locuințelor (IPL) la nivelul Uniunii ▌și ▌la nivel național.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

▌

1. „produse” înseamnă bunuri și servicii astfel cum sunt definite la punctul 3.01 din

anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al

Consiliului18

(SEC 2010);

2. „prețuri de consum” înseamnă prețurile de achiziție plătite de gospodării pentru a

achiziționa produse individuale prin tranzacții monetare;

18

Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1).

51

3. „prețurile locuințelor” înseamnă prețurile de tranzacționare a locuințelor

achiziționate de gospodării;

4. „prețuri de achiziție” înseamnă prețurile plătite efectiv de cumpărător pentru

produse, inclusiv orice taxe, mai puțin subvențiile pe produse, după deducerea

reducerilor ▌ față de prețurile sau taxele standard, excluzând dobânda sau costurile

serviciilor adăugate în baza unor aranjamente de credit și orice costuri suplimentare

eventuale suportate ca urmare a incapacității de plată în termenul specificat la

momentul achiziției;

5. „prețuri administrate” înseamnă prețurile care fie sunt stabilite direct, fie sunt

influențate într-o măsură semnificativă de către administrația publică;

6. „indicele armonizat al prețurilor de consum” sau „IAPC” înseamnă indicele

comparabil al prețurilor de consum produs de fiecare stat membru;

7. „indicele armonizat al prețurilor de consum la o impozitare constantă” sau „IAPC-

IC” înseamnă indicele care măsoară variațiile prețurilor de consum fără impactul

variațiilor ▌ cotelor de impozitare a produselor înregistrate pe parcursul aceleiași

perioade;

8. „cota de impozitare” înseamnă un parametru de impozitare și poate reprezenta un

anumit procentaj din preț sau un cuantum absolut al impozitului perceput pentru

o unitate materială;

52

9. „indicele prețurilor locuințelor ocupate de proprietar” sau „indicele prețurilor OOH”

înseamnă indicele care măsoară variațiile prețurilor tranzacțiilor cu locuințe noi în

sectorul gospodăriilor, precum și ale altor produse și servicii achiziționate de

gospodării în calitatea lor de locatari-proprietari;

10. „indicele prețurilor locuințelor” sau „IPL” înseamnă indicele care măsoară variațiile

prețurilor de tranzacționare a locuințelor achiziționate de gospodării;

11. „subindice al IAPC sau al IAPC-IC” înseamnă indicele de preț pentru oricare dintre

categoriile clasificării europene a consumului individual pe destinații (ECOICOP),

astfel cum se prevede în anexa I;

12. „indici armonizați” înseamnă IAPC, IAPC-IC, indicele prețurilor OOH și IPL;

13. „estimarea rapidă a IAPC” înseamnă o estimare timpurie a IAPC furnizată de

statele membre ale căror monedă este euro, care poate fi bazată pe informații

provizorii și, dacă este necesar, pe modelări adecvate;

▌

53

14. „indicele de tip Laspeyres” înseamnă indicele prețurilor care măsoară variația

medie a prețurilor între perioada de referință a prețurilor și o perioadă de

comparație, cu ajutorul unor cote ale cheltuielilor dintr-o perioadă anterioară

perioadei de referință a prețurilor și în care cotele cheltuielilor sunt ajustate

pentru a reflecta prețurile din perioada de referință a prețurilor.

„indice de tip Laspeyres” este definit după cum urmează:

Prețul unui produs se notează cu „pˮ, perioada de referință a prețurilor se notează

cu „0”, iar perioada de comparație se notează cu „t”. Ponderile „wˮ sunt cote ale

cheltuielilor dintr-o perioadă „bˮ anterioară perioadei de referință a prețurilor și

sunt ajustate pentru a reflecta prețurile din perioada de referință a prețurilor 0;

15. „perioada de referință a indicelui” este perioada pentru care indicele este fixat la 100

de puncte;

16. „perioadă de referință a prețurilorˮ înseamnă perioada la care se raportează un

preț din perioada de comparație; pentru indicii lunari, perioada de referință a

prețurilor este luna decembrie a anului anterior, iar pentru indicii trimestriali,

perioada de referință a prețurilor este cel de al patrulea trimestru al anului

anterior;

54

17. „informații de bază” înseamnă date care acoperă:

(a) cu referire la IAPC și IAPC-IC:

(i) ▌prețurile de achiziție ale produselor care trebuie să fie luate în

considerare pentru a calcula subindicii ▌în conformitate cu dispozițiile

prezentului regulament,

(ii) ▌caracteristicile care determină prețul produsului ▌,

(iii) informațiile privind impozitele și accizele percepute,

(iv) informațiile care indică dacă un preț este administrat în întregime sau

parțial, și

(v) ▌ponderile care reflectă nivelul și structura consumului produselor în

cauză.

(b) cu referire la indicele prețurilor OOH:

(i) prețurile de tranzacționare a locuințelor noi din sectorul gospodăriilor

și a altor produse pe care gospodăriile le achiziționează în calitatea lor

de locatari-proprietari care trebuie luate în considerare la calculul

indicelui prețurilor OOH în conformitate cu prezentul regulament,

(ii) caracteristicile care determină prețul locuințelor și prețurile altor

produse și servicii achiziționate de gospodării în calitatea lor de

locatari-proprietari, și

(iii) ponderile care reflectă nivelul și structura categoriilor relevante de

cheltuieli privind locuințele;

55

(c) cu referire la ILP:

(i) ▌prețurile de tranzacționare a locuințelor achiziționate de către

gospodării care trebuie să fie luate în considerare la calcularea IPL ▌în

conformitate cu prezentul regulament,

(ii) ▌caracteristicile care determină prețul locuințelor, și

(iii) ponderile care reflectă nivelul și structura categoriilor relevante de

cheltuieli privind locuințele;

18. „gospodărie” înseamnă o gospodărie a populației, astfel cum este menționată la

punctul 2.119 literele (a) și (b) din anexa A la SEC 2010, indiferent de naționalitate

sau de statutul de rezidență;

19. „teritoriul economic al statului membru” înseamnă teritoriul economic menționat la

punctul 2.05 din anexa A la SEC 2010, cu excepția faptului că enclavele

extrateritoriale situate în interiorul granițelor statului membru sunt incluse, iar

enclavele teritoriale situate în restul lumii sunt excluse;

56

20. „cheltuielile monetare pentru consumul final al gospodăriilor” reprezintă acea parte

din cheltuielile pentru consumul final efectuate▌:

– de gospodării,

– în cadrul tranzacțiilor monetare și

– pe teritoriul economic al statului membru,

– pentru produse care sunt utilizate pentru a satisface direct nevoile sau dorințele

individuale, astfel cum sunt definite la punctul 3.101 din anexa A la SEC

2010,

– într-una din, sau în ambele perioade de timp care fac obiectul comparației;

21. „modificare semnificativă a metodei de producție” înseamnă o modificare care este

estimată să afecteze rata de creștere anuală a unui anumit indice armonizat sau o

parte a acesteia, în orice perioadă, cu peste:

(a) 0,1 puncte procentuale în cazul IAPC, al IAPC-IC, al indicelui prețurilor

OOH sau al IPL corespunzător tuturor tipurilor de articole,

(b) 0,3, 0,4, 0,5 sau 0,6 puncte procentuale pentru orice diviziune, grupă, clasă

sau, respectiv, subclasă (5 cifre) din cadrul ECOICOP pentru IAPC sau,

respectiv, pentru IAPC-IC.

57

Articolul 3

Elaborarea indicilor armonizați

(1) Statele membre furnizează Comisiei (Eurostat) indicii armonizați, conform

specificațiilor de la articolul 2 punctul 12.

(2) Indicii armonizați sunt indici de tip Laspeyres înlănțuiți anual.

(3) IAPC și IAPC-IC se bazează pe variațiile prețurilor și pe ponderile produselor

incluse în cheltuielile monetare pentru consumul final al gospodăriilor.

(4) Nici IAPC, nici IAPC-IC nu ▌ acoperă operațiunile între gospodării, cu excepția

chiriilor plătite de către chiriași proprietarilor privați, în cazul în care aceștia din

urmă acționează în calitate de producători pe piață de servicii achiziționate de

gospodării (chiriași).

(5) Indicele prețurilor OOH se elaborează, în măsura în care este posibil și cu

condiția ca datele să fie disponibile, pentru perioada de 10 ani care precedă

intrarea în vigoare a prezentului regulament.

58

(6) Subindicii IAPC și ai IAPC-IC sunt elaborați pentru categoriile din cadrul

ECOICOP. Comisia adoptă acte de punere în aplicare precizând condiții uniforme

pentru aplicarea ECOICOP în scopul IAPC și al IAPC-IC. Actele de punere în

aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

prevăzută la articolul 11 alineatul (2).

(7) Până la 31 decembrie 2018, Comisia pregătește un raport, care abordează

caracterul oportun al indicelui prețurilor OOH în vederea includerii în acoperirea

IAPC. În funcție de rezultatele raportului, Comisia prezintă, dacă este cazul, într-

un interval de timp rezonabil, o propunere de modificare a prezentului regulament

în ceea ce privește integrarea indicelui prețurilor OOH în acoperirea IAPC. În

cazul în care raportul stabilește că sunt necesare evoluții metodologice

suplimentare pentru integrarea indicelui prețurilor OOH în acoperirea IAPC,

Comisia continuă lucrările metodologice și raportează Parlamentului European și

Consiliului referitor la respectivele lucrări, după caz.

(8) Comisia adoptă acte de punere în aplicare precizând defalcarea estimării rapide a

IAPC furnizată de statele membre a căror monedă este euro. Actele de punere în

aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare


59

(9) Comisia adoptă acte de punere în aplicare precizând defalcările indicelui prețurilor

OOH și IPL. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu

procedura de examinare prevăzută la articolul 11 alineatul (2).

(10) În fiecare an, statele membre actualizează ponderile subindicilor pentru indicii

armonizați. Comisia adoptă acte de punere în aplicare precizând condițiile

uniforme pentru calitatea ponderilor indicilor armonizați. Actele de punere în

aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la

articolul 11 alineatul (2).

Articolul 4

Comparabilitatea indicilor armonizați

(1) Pentru ca indicii armonizați să fie considerați comparabili, orice diferență între

statele membre la toate nivelurile de detaliere trebuie să reflecte doar diferențele

legate de variația prețurilor sau de modelele de cheltuieli.

(2) Orice subindice al indicilor armonizați care se abate de la conceptele sau de la

metodele din prezentul regulament este considerat comparabil în cazul în care duce

la un indice care se estimează că prezintă, în mod sistematic, o diferență:

(a) mai mică sau egală cu 0,1 puncte procentuale în medie de la un an la altul,

față de un indice elaborat pe baza unei abordări metodologice din prezentul

regulament, în cazul IAPC și al IAPC-IC;

60

(b) mai mică sau egală cu 1 punct procentual în medie de la un an la altul, față de

un indice elaborat pe baza unei abordări metodologice din prezentul

regulament, în cazul indicelui prețurilor OOH și al IPL.

În cazul în care calculele menționate la primul paragraf nu sunt posibile, statele

membre stabilesc în detaliu consecințele utilizării unei metodologii care se abate de

la conceptele sau metodele din prezentul regulament.

(3) Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu

articolul 10 în vederea modificării anexei I, în scopul de a asigura comparabilitatea

indicilor armonizați la nivel internațional și în conformitate cu modificările la

COICOP a ONU.

(4) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru producerea de indici armonizați

comparabili și în scopul îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament, Comisia

adoptă acte de punere în aplicare precizând metodele îmbunătățite bazate pe studii-

pilot efectuate pe bază de voluntariat, după cum se prevede la articolul 8, precum

și metodologia. Respectivele acte de punere în aplicare se referă la:

(i) eșantionare și reprezentativitate;

(ii) colectarea și prelucrarea datelor privind prețurile;

(iii) înlocuirile și ajustarea calității;

61

(iv) elaborarea indicilor;

(v) revizuirile;

(vi) indicii speciali;

(vii) tratamentul aplicat produselor în anumite domenii.

Comisia se asigură că actele de punere în aplicare respective nu impun o sarcină

suplimentară considerabilă asupra statelor membre sau a respondenților.


examinare prevăzută la articolul 11 alineatul (2).

(5) În vederea producerii de indici armonizați, pentru a se ține seama de evoluțiile

tehnice ale metodelor statistice și pe baza evaluării studiilor-pilot menționate la

articolul 8 alineatul (4), Comisiei i se conferă competența de a modifica prezentul

articol alineatul (4) primul paragraf , prin intermediul unor acte delegate adoptate

în conformitate cu articolul 10, prin adăugarea de elemente pe lista prevăzută în

respectivul paragraf, cu condiția ca astfel de elemente adăugate să nu se

suprapună cu cele existente și nici să nu modifice domeniul de aplicare sau

natura indicilor armonizați, după cum se prevede în prezentul regulament.

62

Articolul 5

Cerințe în materie de date

(1) Informațiile de bază colectate de statele membre ▌ pentru indicii armonizați și

subindicii acestora sunt reprezentative la nivel de stat membru.

(2) Informațiile se obțin de la unitățile statistice definite în Regulamentul (CEE) nr.

696/93 al Consiliului19

sau din alte surse, cu condiția să fie îndeplinite cerințele de

comparabilitate a indicilor armonizați, menționate la articolul 4 din prezentul

regulament.

(3) Unitățile statistice care oferă informații privind produsele incluse în cheltuielile

monetare pentru consumul final al gospodăriilor cooperează în scopul colectării sau

al furnizării informațiilor de bază solicitate. Unitățile statistice furnizează informații

de bază exacte și complete organismelor naționale responsabile cu elaborarea

indicilor armonizați.

(4) La cererea organismelor naționale responsabile cu elaborarea indicilor armonizați,

unitățile statistice furnizează, dacă sunt disponibile, evidențe ale tranzacțiilor, în

format electronic (cum ar fi, de exemplu, datele scanate) și la nivelul de detaliu

necesar pentru a produce indici armonizați și a evalua respectarea cerințelor în

materie de comparabilitate și calitate a indicilor armonizați. ▌

19

Regulamentul (CEE) nr. 696/93 al Consiliului din 15 martie 1993 privind unitățile statistice pentru observarea și analizarea sistemului de producție comunitar (JO L 76, 30.3.1993, p. 1).

63

(5) ▌Perioada de referință comună ▌pentru indicii armonizați este anul 2015.

Respectiva perioadă de referință comună se utilizează pentru seriile cronologice

complete ale tuturor indicilor armonizați și ale subindicilor acestora.

(6) Indicii armonizați și subindicii lor se rebazează pe o nouă perioadă de referință

comună a indicelui în cazul unei modificări metodologice majore a indicilor

armonizați care este adoptată în conformitate cu prezentul regulament, sau la

fiecare 10 ani după ultima rebazare, începând cu 2015. Rebazarea pe noua perioadă

de referință comună a indicelui intră în vigoare:

(a) pentru indicii lunari, începând cu indicele pentru luna ianuarie a anului care

urmează perioadei de referință a indicelui;

(b) pentru indicii trimestriali, începând cu indicele pentru primul trimestru al

anului care urmează perioadei de referință a indicelui.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare precizând normele detaliate privind

rebazarea indicilor armonizați. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în

conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 11 alineatul (2).

64

(7) Statele membre nu sunt obligate să producă și să transmită:

(a) subindicii IAPC și ai IAPC-IC care reprezintă mai puțin de a mia parte din

cheltuielile totale

(b) subindicii indicelui prețurilor OOH și subindicii IPL care reprezintă mai

puțin de a suta parte din cheltuielile totale privind locuințele ocupate de

proprietari și, respectiv, din totalul achizițiilor de locuințe.

(8) Statele membre nu sunt obligate să producă următorii subindici ECOICOP , fie

pentru că nu sunt incluși în cheltuielile monetare pentru consumul final al

gospodăriilor, fie pentru că gradul de armonizare metodologică nu este încă

suficient:

02.3 Narcotice;

09.4.3 Jocuri de noroc;

12.2 Prostituție;

12.5.1 Asigurări de viață;

12.6.1 SIFIM.

Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu

articolul 10 în vederea modificării listei prevăzute în prezentul alineat pentru a

include jocurile de noroc în IAPC și în IAPC-IC.

65

Articolul 6

Frecvența

(1) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) IAPC, IAPC-IC și subindicii lor la

intervale lunare, inclusiv subindicii care sunt produși la intervale mai lungi.

(2) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) indicii prețurilor OOH și IPL la

intervale trimestriale. Ei pot fi transmiși la intervale lunare, pe bază de voluntariat.

(3) Statele membre nu sunt obligate să producă subindici la intervale lunare sau

trimestriale în cazul în care colectarea datelor cu o frecvență mai redusă îndeplinește

cerințele în materie de comparabilitate prevăzute la articolul 4. Statele membre

informează Comisia (Eurostat) cu privire la categoriile ECOICOP, ale indicelui

prețurilor OOH și ale IPL pentru care intenționează să colecteze date la intervale

mai puțin frecvente decât lunar, în cazul categoriilor ECOICOP, și trimestrial, în

cazul categoriei indicilor prețurilor OOH și IPL.

(4) În fiecare an, statele membre transmit Comisiei (Eurostat) ponderile actualizate ale

subindicilor pentru indicii armonizați. ▌

66

Articolul 7

Termene, standarde de raportare și revizuiri

(1) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) indicii armonizați și toți subindicii cel

târziu în termen de:

(a) 15 zile calendaristice, pentru indicii pentru lunile februarie - decembrie, și

de 20 de zile calendaristice, pentru indicii pentru luna ianuarie, de la sfârșitul

▌lunii pentru care sunt calculați indicii; și

(b) 85 de zile calendaristice de la încheierea ▌ trimestrului pentru care sunt

calculați indicii.

(2) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) ponderile actualizate cel târziu:

(a) la data de 13 februarie a fiecărui an pentru indicii lunari;

(b) la data de 15 iunie a fiecărui an pentru indicii trimestriali.

(3) Statele membre a căror monedă este euro transmit Comisiei (Eurostat) estimarea

rapidă a IAPC cel târziu în penultima zi calendaristică a lunii la care se referă

respectiva estimare rapidă.

(4) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) datele și metadatele cerute prin

prezentul regulament în conformitate cu standardele de raportare a datelor și

metadatelor.

67

(5) Indicii armonizați și subindicii lor ▌ care au fost deja publicați pot fi revizuiți.

(6) ▌ Comisia adoptă acte de punere în aplicare precizând în detaliu standardele privind

raportarea datelor și a metadatelor menționate la alineatul (4) și condițiile uniforme

de revizuire a indiciilor armonizați și a subindiciilor lor menționați la alineatul (5).


examinare prevăzută la articolul 11 alineatul (2).

Articolul 8

Studii-pilot

(1) Ori de câte ori sunt necesare informații de bază îmbunătățite pentru elaborarea

indicilor armonizați, sau atunci când necesitatea îmbunătățirii comparabilității

indicilor armonizați este identificată prin metodele menționate la articolul 4

alineatul (4), Comisia (Eurostat) poate lansa studii-pilot, care se efectuează pe bază

de voluntariat de către ▌ statele membre.

(2) Bugetul general al Uniunii contribuie, dacă este cazul, la finanțarea unor astfel de

studii-pilot.

68

(3) Studiile-pilot evaluează fezabilitatea obținerii unor informații de bază îmbunătățite

sau a adoptării unor noi abordări metodologice.

(4) Rezultatele studiilor pilot sunt evaluate de Comisie (Eurostat) în strânsă cooperare

cu ▌ statele membre și cu utilizatorii principali ai indicilor armonizați, ținând seama

de avantajele oferite de îmbunătățirea informațiilor de bază sau de noile abordări

metodologice în ceea ce privește costurile suplimentare generate de producerea de

indici armonizați.

▌

(5) Până la 31 decembrie 2020 și ulterior la fiecare cinci ani, Comisia transmite un

raport către Parlamentul European și Consiliu care evaluează, dacă este cazul,

principalele constatări ale studiilor-pilot.

Articolul 9

Asigurarea calității

(1) Statele membre se asigură de calitatea indicilor armonizați transmiși. În sensul

prezentului regulament, se aplică criteriile standard în materie de calitate care sunt

prevăzute la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

69

(2) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat):

(a) rapoarte standard de calitate ▌referitoare la criteriile de calitate prevăzute la

articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009;

(b) inventare actualizate anual conținând detalii cu privire la sursele de date, la

definițiile și la metodele utilizate ▌;

(c) informații conexe suplimentare la nivelul de detaliere necesar pentru a evalua

respectarea cerințelor în materie de comparabilitate și calitatea indicilor

armonizați, dacă acestea sunt solicitate de către Comisie (Eurostat).

(3) În cazul în care un stat membru intenționează să introducă o modificare

semnificativă a metodelor de producere a indicilor armonizați sau a unei părți a

acestora, statul membru în cauză informează Comisia (Eurostat) cel târziu cu trei

luni înainte ca această modificare să intre în vigoare. Statele membre furnizează

Comisiei (Eurostat) o cuantificare a impactului modificării respective.

70

(4) Comisia adoptă acte de punere în aplicare precizând cerințele de asigurare a calității

tehnice privind conținutul rapoartelor standard ▌de calitate anuale, termenul pentru

transmiterea rapoartelor către Comisie (Eurostat) și structura inventarelor și

termenul pentru transmiterea inventarelor către Comisie (Eurostat). Actele de

punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare


Articolul 10

Exercitarea delegării de competențe

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute

la prezentul articol.

(2) Atunci când exercită competențele delegate la articolul 4 alineatul (3), la articolul

4 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (8), Comisia se asigură că actele delegate

nu impun o sarcină suplimentară considerabilă asupra statelor membre sau

asupra respondenților.

În plus, Comisia justifică în mod corespunzător acțiunile prevăzute în actele

delegate respective, luând în considerare, după caz, rentabilitatea, incluzând

sarcina asupra respondenților și costurile de producție în conformitate cu

articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

Comisia își urmează practica obișnuită și desfășoară consultări cu experți,

inclusiv cu experți din statele membre, înainte de adoptarea respectivelor acte

delegate.

71

(3) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4 alineatul (3), la

articolul 4 alineatul (4) și la articolul 5 alineatul (8) este conferită Comisiei pe o

perioadă de cinci ani, începând cu …[ data intrării în vigoare a prezentului

regulament]. Comisia elaborează un raport privind delegarea de

competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani.

Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu

excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii

respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(4) Delegarea competenței menționată la articolul 4 alineatul (3), la articolul 4 alineatul

(5) și la articolul 5 ▌alineatul (8) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul

European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe

specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei

publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară

menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere niciunuia dintre actele delegate

aflate deja în vigoare.

(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului

European și Consiliului.

72

(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (3), al articolului 4 alineatul

(5) și al articolului 5 ▌alineatul (8) intră în vigoare doar dacă atât Parlamentul

European, cât și Consiliul, nu au formulat nicio obiecție în termen de trei luni de la

notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte

de expirarea termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul, au

informat Comisia că nu au obiecții. Perioada menționată se prelungește cu trei luni

la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 11

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de Comitetul Sistemului Statistic European instituit prin

Regulamentul (CE) nr. 223/2009. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului

(UE) nr. 182/2011.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din

Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

73

Articolul 12

Abrogări

(1) Fără a aduce atingere alineatului (2), statele membre continuă să furnizeze indicii

armonizați în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2494/95 până la transmiterile

de date referitoare la 2016.

(2) Regulamentul (CE) nr. 2494/95 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2017.

Trimiterile la regulamentul abrogat se consideră trimiteri la prezentul regulament și

se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.

(3) La prima adoptare a actelor de punere în aplicare menționate la articolul 3

alineatul (6), la articolul 3 alineatul (9), la articolul 3 alineatul (10), la articolul 4

alineatul (4), la articolul 5 alineatul (6) și la articolul 7 alineatul (6), în măsura în

care acest lucru este compatibil cu prezentul regulament, Comisia include

dispozițiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 1749/96 al Comisiei20

,

Regulamentul (CE) nr. 2214/96 al Comisiei21

, Regulamentul (CE) nr. 1687/98 al

Consiliului22

, Regulamentul (CE) nr. 2646/98 al Comisiei23

, Regulamentul (CE)

nr. 1617/1999 al Comisiei24

, Regulamentul (CE) nr. 2166/1999 al Consiliului25

,

20

Regulamentul (CE) nr. 1749/96 al Comisiei din 9 septembrie 1996 privind măsurile inițiale de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului privind indicii armonizați ai prețurilor de consum (JO L 229, 10.9.1996, p. 3).

21 Regulamentul (CE) nr. 2214/96 al Comisiei din 20 noiembrie 1996 privind indicii

armonizați ai prețurilor de consum: transmiterea și difuzarea subindicilor IAPC (OJ L 296, 21.11.1996, p. 8).

22 Regulamentul (CE) nr. 1687/98 al Consiliului din 20 iulie 1998 de modificare a

Regulamentului (CE) nr. 1749/96 al Comisiei privind includerea de bunuri și servicii în indicele armonizat al prețurilor de consum (JO L 214, 31.7.1998, p. 12).

23 Regulamentul (CE) nr. 2646/98 al Comisiei din 9 decembrie 1998 de stabilire a unor

norme detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru prelucrarea tarifelor în indicii armonizați ai prețurilor de consum (JO L 335, 10.12.1998, p. 30).

24 Regulamentul (CE) nr. 1617/1999 al Comisiei din 23 iulie 1999 de stabilire a unor

norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului privind standardele minime pentru modul de tratare a asigurărilor în Indicele armonizat al prețurilor de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2214/96 al Comisiei (JO L 192, 24.7.1999, p. 9).

25 Regulamentul (CE) nr. 2166/1999 al Consiliului din 8 octombrie 1999 de stabilire a

unor norme detaliate pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2494/95 în ce privește standardele minime pentru tratarea în Indicele armonizat al prețurilor de consum a produselor din sectoarele de sănătate, învățământ și protecție socială (JO L 266, 14.10.1999, p. 1).

74


, Regulamentul (CE)


, Regulamentul (CE) nr. 1920/2001 al Comisiei28

,


, Regulamentul (CE)


, Regulamentul (CE) nr. 701/2006 al Consiliului31

,


, Regulamentul (UE) nr. 1114/2010

al Comisiei33

, Regulamentul (UE) nr. 93/2013 al Comisiei34

, adoptate în temeiul

Regulamentului (CE) nr. 2494/95, reducând în același timp, în mod

26

Regulamentul (CE) nr. 2601/2000 al Comisiei din 17 noiembrie 2000 de stabilire a normelor detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului în ceea ce privește momentul introducerii prețurilor de achiziție în indicii armonizați ai prețurilor de consum (JO L 300, 29.11.2000, p. 14).

27 Regulamentul (CE) nr. 2602/2000 al Comisiei din 17 noiembrie 2000 de stabilire a

normelor detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului privind standardele minime pentru tratarea reducerilor de prețuri în cadrul indicilor armonizați ai prețurilor de consum (JO L 300, 29.11.2000, p. 16).

28 Regulamentul (CE) nr. 1920/2001 al Comisiei din 28 septembrie 2001 de stabilire a

normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru tratarea comisioanelor pentru servicii proporționale cu valorile tranzacțiilor în cadrul indicelui armonizat al prețurilor de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2214/96 (JO L 261, 29.9.2001, p. 46).

29 Regulamentul (CE) nr. 1921/2001 al Comisiei din 28 septembrie 2001 de stabilire a

unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului privind standardele minime de revizuire a indicelui armonizat al prețurilor de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2602/2000 (JO L 261, 29.9.2001, p. 49).

30 Regulamentul (CE) nr. 1708/2005 al Comisiei din 19 octombrie 2005 de stabilire a

normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului cu privire la perioada de referință comună a indicelui pentru indicele armonizat al prețurilor de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2214/96 (JO L 274 20.10.2005, p. 9).

31 Regulamentul (CE) nr. 701/2006 al Consiliului din 25 aprilie 2006 de stabilire a

normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 în ceea ce privește acoperirea temporală a colectării prețurilor în indicele armonizat al prețurilor de consum (JO L 122, 9.5.2006, p. 3).

32 Regulamentul (CE) nr. 330/2009 al Comisiei din 22 aprilie 2009 de stabilire a

normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru tratarea produselor sezoniere în cadrul indicilor armonizați ai prețurilor de consum (IAPC) (JO L 103, 23.4.2009, p. 6).

33 Regulamentul (UE) nr. 1114/2010 al Comisiei din 1 decembrie 2010 de stabilire a

unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului privind standardele minime de calitate ale sistemului de ponderi IAPC și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2454/97 al Comisiei (JO L 316, 2.12.2010, p. 4).

34 Regulamentul (UE) nr. 93/2013 al Comisiei din 1 februarie 2013 de stabilire a

normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului privind indicii armonizați ai prețurilor de consum, în ceea ce privește stabilirea indicilor prețurilor locuințelor ocupate de proprietari (JO L 33, 2.2.2013, p. 14).

75

corespunzător, numărul total de acte de punere în aplicare. Regulamentele

adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2494/95 rămân aplicabile pentru o

perioadă de tranziție. Respectiva perioadă de tranziție se încheie la data aplicării

actelor de punere în aplicare adoptate pentru prima oară în temeiul articolului 3

alineatul (6), al articolului 3 alineatul (9), al articolului 3 alineatul (10), al

articolului 4 alineatul (4), al articolului 5 alineatul (6) și al articolului 7 alineatul

(6) din prezentul regulament, care este aceeași pentru toate actele de punere în

aplicare respective.

76

Articolul 13

Intrarea în vigoare



Acesta se aplică pentru prima oară pentru datele referitoare la ianuarie 2017.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate

statele membre.

Adoptat la ...,



77

ANEXA I

Clasificarea europeană a consumului individual pe destinații (ECOICOP)

01 ALIMENTE ȘI BĂUTURI NEALCOOLICE

01.1 Alimente

01.1.1 Pâine și cereale

01.1.1.1 Orez

01.1.1.2 Făină și alte cereale

01.1.1.3 Pâine

01.1.1.4 Alte produse de panificație

01.1.1.5 Pizza și tarte sărate de tip quiche

01.1.1.6 Produse din paste și cușcuș

01.1.1.7 Cereale pentru micul dejun

01.1.1.8 Alte produse pe bază de cereale

01.1.2 Carne

01.1.2.1 Carne de vită și mânzat

01.1.2.2 Carne de porc

01.1.2.3 Carne de miel și de capră

01.1.2.4 Carne de pasăre

01.1.2.5 Alte cărnuri

01.1.2.6 Organe comestibile

01.1.2.7 Carne uscată, sărată sau afumată

01.1.2.8 Alte preparate din carne

01.1.3 Pește și fructe de mare

01.1.3.1 Pește proaspăt sau refrigerat

01.1.3.2 Pește congelat

01.1.3.3 Fructe de mare proaspete sau refrigerate

78

01.1.3.4 Fructe de mare congelate

01.1.3.5 Pește și fructe de mare uscate, sărate sau afumate

01.1.3.6 Alte preparate din pește și fructe de mare conservate sau prelucrate

01.1.4 Lapte, brânză și ouă

01.1.4.1 Lapte integral proaspăt

01.1.4.2 Lapte degresat proaspăt

01.1.4.3 Lapte conservat

01.1.4.4 Iaurt

01.1.4.5 Brânză și caș

01.1.4.6 Alte produse lactate

01.1.4.7 Ouă

01.1.5 Uleiuri și grăsimi

01.1.5.1 Unt

01.1.5.2 Margarină și alte grăsimi vegetale

01.1.5.3 Ulei de măsline

01.1.5.4 Alte uleiuri comestibile

01.1.5.5 Alte grăsimi comestibile de origine animală

01.1.6 Fructe

01.1.6.1 Fructe proaspete sau refrigerate

01.1.6.2 Fructe congelate

01.1.6.3 Fructe uscate și fructe cu coajă lemnoasă

01.1.6.4 Fructe conservate și produse pe bază de fructe

01.1.7 Legume

01.1.7.1 Legume proaspete sau refrigerate, altele decât cartofi și alți tuberculi

01.1.7.2 Legume congelate, altele decât cartofi și alți tuberculi

01.1.7.3 Legume uscate, alte legume conservate sau prelucrate

79

01.1.7.4 Cartofi

01.1.7.5 Chipsuri

01.1.7.6 Alți tuberculi și produse din legume cu tuberculi

01.1.8 Zahăr, gem, dulceață, miere, ciocolată și produse de cofetărie

01.1.8.1 Zahăr

01.1.8.2 Gemuri, marmelade și miere

01.1.8.3 Ciocolată

01.1.8.4 Produse de cofetărie

01.1.8.5 Înghețată și produse similare

01.1.8.6 Înlocuitori artificiali de zahăr

01.1.9 Produse alimentare n.c.a.

01.1.9.1 Sosuri, condimente

01.1.9.2 Sare, condimente și ierburi aromatice

01.1.9.3 Alimente pentru sugari

01.1.9.4 Mâncăruri preparate

01.1.9.9 Alte produse alimentare n.c.a.

01.2 Băuturi nealcoolice

01.2.1 Cafea, ceai și cacao

01.2.1.1 Cafea

01.2.1.2 Ceai

01.2.1.3 Cacao și praf de ciocolată

01.2.2 Ape minerale, băuturi răcoritoare, sucuri de fructe și de legume

01.2.2.1 Ape minerale sau de izvor

01.2.2.2 Băuturi răcoritoare

01.2.2.3 Sucuri de fructe și de legume

02 BĂUTURI ALCOOLICE, TUTUN ȘI NARCOTICE

80

02.1 Băuturi alcoolice

02.1.1 Băuturi spirtoase

02.1.1.1 Băuturi spirtoase și lichioruri

02.1.1.2 Băuturi răcoritoare alcoolice

02.1.2 Vinuri

02.1.2.1 Vinuri din struguri

02.1.2.2 Vinuri din alte fructe

02.1.2.3 Vinuri îmbogățite cu alcool

02.1.2.4 Băuturi pe bază de vin

02.1.3 Bere

02.1.3.1 Bere de tip lager

02.1.3.2 Altă bere cu alcool

02.1.3.3 Bere cu conținut scăzut de alcool și fără alcool

02.1.3.4 Băuturi pe bază de bere

02.2 Tutun

02.2.0 Tutun

02.2.0.1 Țigări

02.2.0.2 Țigări de foi

02.2.0.3 Alte produse din tutun

02.3 Narcotice

02.3.0 Narcotice

02.3.0.0 Narcotice

03 ÎMBRĂCĂMINTE ȘI ÎNCĂLȚĂMINTE

03.1 Îmbrăcăminte

03.1.1 Materiale pentru confecții

03.1.1.0 Materiale pentru confecții

81

03.1.2 Articole de îmbrăcăminte

03.1.2.1 Articole de îmbrăcăminte pentru bărbați

03.1.2.2 Articole de îmbrăcăminte pentru femei

03.1.2.3 Articole de îmbrăcăminte pentru bebeluși (de la 0 la 2 ani) și pentru copii (de la 3

la 13 ani)

03.1.3 Alte articole și accesorii de îmbrăcăminte

03.1.3.1 Alte articole de îmbrăcăminte

03.1.3.2 Accesorii de îmbrăcăminte

03.1.4 Curățarea, repararea și închirierea articolelor de îmbrăcăminte

03.1.4.1 Curățarea articolelor de îmbrăcăminte

3.1.4.2 Repararea și închirierea articolelor de îmbrăcăminte

03.2 Încălțăminte

03.2.1 Pantofi și alte tipuri de încălțăminte

03.2.1.1 Încălțăminte pentru bărbați

03.2.1.2 Încălțăminte pentru femei

03.2.1.3 Încălțăminte pentru bebeluși și pentru copii

03.2.2 Repararea și închirierea articolelor de încălțăminte

03.2.2.0 Repararea și închirierea articolelor de încălțăminte

04 LOCUINȚĂ, APĂ, ELECTRICITATE, GAZ ȘI ALȚI COMBUSTIBILI

04.1 Chirii efective pentru locuință

04.1.1 Chirii efective plătite de chiriași

04.1.1.0 Chirii efective plătite de chiriași

04.1.2 Alte chirii efective

04.1.2.1 Chirii efective plătite de chiriași pentru reședințe secundare

04.1.2.2 Chirii pentru garaje și alte chirii plătite de chiriași

04.2 Chirii imputate pentru locuință

82

04.2.1 Chirii imputate pentru locatarii-proprietari

04.2.1.0 Chirii imputate pentru locatarii-proprietari

04.2.2 Alte chirii imputate

04.2.2.0 Alte chirii imputate

04.3 Întreținerea și repararea locuinței

04.3.1 Materiale pentru întreținerea și repararea locuinței

04.3.1.0 Materiale pentru întreținerea și repararea locuinței

04.3.2 Servicii pentru întreținerea și repararea locuinței

04.3.2.1 Servicii prestate de instalatori

04.3.2.2 Servicii prestate de electricieni

04.3.2.3 Servicii de întreținere pentru sisteme de încălzire

04.3.2.4 Servicii prestate de zugravi

04.3.2.5 Servicii prestate de tâmplari

04.3.2.9 Alte servicii pentru întreținerea și repararea locuinței

04.4 Alimentarea cu apă și alte servicii aferente locuinței

04.4.1 Alimentarea cu apă

04.4.1.0 Alimentarea cu apă

04.4.2 Colectarea deșeurilor

04.4.2.0 Colectarea deșeurilor

04.4.3 Colectarea apelor uzate

04.4.3.0 Colectarea apelor uzate

04.4.4 Alte servicii legate de locuință n.c.a.

04.4.4.1 Cheltuieli de întreținere în imobilele colective

04.4.4.2 Servicii de securitate

04.4.4.9 Alte servicii legate de locuință

04.5 Electricitate, gaz și alți combustibili

83

04.5.1 Electricitate

04.5.1.0 Electricitate

04.5.2 Gaz

04.5.2.1 Gaze naturale și gaz de iluminat

04.5.2.2 Hidrocarburi lichefiate (butan, propan etc.).

04.5.3 Combustibili lichizi

04.5.3.0 Combustibili lichizi

04.5.4 Combustibili solizi

04.5.4.1 Cărbune

04.5.4.9 Alți combustibili solizi

04.5.5 Energie termică

04.5.5.0 Energie termică

05 ARTICOLE DE MOBILIER, ECHIPAMENTE DE UZ CASNIC ȘI

ÎNTREȚINEREA CURENTĂ A LOCUINȚEI

05.1 Mobilă, articole de mobilier, covoare și alte materiale de acoperire a podelelor

05.1.1 Mobilă și articole de mobilier

05.1.1.1 Mobilier de uz casnic

05.1.1.2 Mobilier de grădină

05.1.1.3 Echipamente de iluminat

05.1.1.9 Alte mobile și articole de mobilier

05.1.2 Covoare și alte materiale de acoperire a podelelor

05.1.2.1 Covoare și mochete

05.1.2.2 Alte materiale de acoperire a podelelor

05.1.2.3 Servicii de montare a mochetelor și a materialelor de acoperire a podelelor

05.1.3 Repararea mobilei, a articolelor de mobilier și a materialelor de acoperire a

podelelor

84

05.1.3.0 Repararea mobilei, a articolelor de mobilier și a materialelor de acoperire a

podelelor

05.2 Materiale textile pentru gospodărie

05.2.0 Materiale textile pentru gospodărie

05.2.0.1 Țesături pentru articole de mobilier și perdele

05.2.0.2 Lenjerie de pat

05.2.0.3 Lenjerie de masă și lenjerie de baie

05.2.0.4 Repararea materialelor textile pentru gospodărie

05.2.0.9 Alte materiale textile pentru gospodărie

05.3 Aparate de uz casnic

05.3.1 Aparate de uz casnic mari, electrice sau nu

05.3.1.1 Frigidere, congelatoare și combine frigorifice

05.3.1.2 Mașini de spălat rufe, mașini de uscat rufe, mașini de spălat vase

05.3.1.3 Mașini de gătit

05.3.1.4 Aparate de încălzire, aparate de climatizare

05.3.1.5 Echipament de curățare

05.3.1.9 Alte aparate de uz casnic de dimensiuni mari

05.3.2 Aparate de uz casnic mici, electrice

05.3.2.1 Aparate de prelucrare a alimentelor

05.3.2.2 Aparate pentru prepararea cafelei sau a ceaiului și aparate similare

05.3.2.3 Fiare de călcat

05.3.2.4 Prăjitoare de pâine și grătare

05.3.2.9 Alte aparate de uz casnic mici, electrice

05.3.3 Repararea aparatelor de uz casnic

05.3.3.0 Repararea aparatelor de uz casnic

05.4 Sticlărie, veselă și ustensile de menaj

85

05.4.0 Sticlărie, veselă și ustensile de menaj

05.4.0.1 Articole de sticlă, de cristal, de ceramică și de porțelan

05.4.0.2 Tacâmuri, articole din metal comun și argintărie

05.4.0.3 Ustensile și articole neelectrice de bucătărie

05.4.0.4 Repararea sticlăriei, a veselei și a ustensilelor de menaj

05.5 Unelte și echipamente pentru casă și grădină

05.5.1 Unelte și echipamente de dimensiuni mari

05.5.1.1 Unelte și echipamente motorizate de dimensiuni mari

05.5.1.2 Repararea, leasingul și închirierea de unelte și echipamente de dimensiuni mari

05.5.2 Unelte de dimensiuni mici și accesorii diverse

05.5.2.1 Unelte nemotorizate, de dimensiuni mici

05.5.2.2 Accesorii diverse de unelte de dimensiuni mici

05.5.2.3 Repararea de unelte nemotorizate de dimensiuni mici și accesorii diverse

05.6 Bunuri și servicii pentru întreținerea curentă a locuinței

05.6.1 Articole de menaj de folosință limitată

05.6.1.1 Produse de curățare și de întreținere

05.6.1.2 Alte articole casnice de dimensiuni mici, de folosință limitată

05.6.2 Servicii domestice și alte servicii pentru locuință

05.6.2.1 Servicii domestice prestate de personal remunerat

05.6.2.2 Servicii de curățenie

05.6.2.3 Închirierea de mobile și articole de mobilier

05.6.2.9 Alte servicii domestice și servicii pentru locuință

06 SĂNĂTATE

06.1 Produse, aparate și echipament medical

06.1.1 Produse farmaceutice

06.1.1.0 Produse farmaceutice

86

06.1.2 Alte produse medicale

06.1.2.1 Teste de sarcină și dispozitive contraceptive mecanice

06.1.2.9 Alte produse medicale n.c.a.

06.1.3 Aparate și echipamente terapeutice

06.1.3.1 Ochelari de vedere și lentile de contact

06.1.3.2 Aparate auditive

06.1.3.3 Repararea aparatelor și echipamentelor terapeutice

06.1.3.9 Alte aparate și echipamente terapeutice

06.2 Servicii medicale ambulatorii

06.2.1 Servicii medicale

06.2.1.1 Servicii de medicină generală

06.2.1.2 Servicii de medicină de specialitate

06.2.2 Servicii stomatologice

06.2.2.0 Servicii stomatologice

06.2.3 Servicii paramedicale

06.2.3.1 Servicii de analize medicale furnizate de laboratoare și centre de radiologie

06.2.3.2 Băi termale, terapie prin gimnastică corectivă, servicii de ambulanță și

închiriere de echipamente terapeutice

06.2.3.9 Alte servicii paramedicale

06.3 Servicii spitalicești

06.3.0 Servicii spitalicești

06.3.0.0 Servicii spitalicești

07 TRANSPORT

07.1 Achiziționarea de vehicule

07.1.1 Autovehicule

07.1.1.1 Autovehicule noi

87

07.1.1.2 Autovehicule de ocazie

07.1.2 Motociclete

07.1.2.0 Motociclete

07.1.3 Biciclete

07.1.3.0 Biciclete

07.1.4 Vehicule cu tracțiune animală

07.1.4.0 Vehicule cu tracțiune animală

07.2 Utilizarea vehiculelor personale

07.2.1 Piese de schimb și accesorii pentru vehiculele personale

07.2.1.1 Anvelope

07.2.1.2 Piese de schimb pentru vehiculele personale

07.2.1.3 Accesorii pentru vehiculele personale

07.2.2 Carburanți și lubrifianți pentru vehiculele personale

07.2.2.1 Motorină

07.2.2.2 Benzină

07.2.2.3 Alți combustibili pentru vehiculele personale

07.2.2.4 Lubrifianți

07.2.3 Întreținerea și repararea vehiculelor personale

07.2.3.0 Întreținerea și repararea vehiculelor personale

07.2.4 Alte servicii pentru vehiculele personale

07.2.4.1 Închirierea de garaje, de spații de parcare și de vehicule personale

07.2.4.2 Taxe rutiere și parcometre

07.2.4.3 Cursuri de conducere auto, teste, permise și inspecții tehnice auto

07.3 Servicii de transport

07.3.1 Transport feroviar de călători

07.3.1.1 Transport de călători cu trenul

88

07.3.1.2 Transport de călători cu metroul și cu tramvaiul

07.3.2 Transport rutier de călători

07.3.2.1 Transport de călători cu autobuzul și cu autocarul

07.3.2.2 Transport de călători cu taxiul și cu autovehicule cu șofer închiriate

07.3.3 Transport aerian de călători

07.3.3.1 Zboruri naționale

07.3.3.2 Zboruri internaționale

07.3.4 Transport maritim și pe căi navigabile interioare de călători

07.3.4.1 Transport maritim de călători

07.3.4.2 Transport de călători pe căi navigabile interioare

07.3.5 Transport de călători combinat

07.3.5.0 Transport de călători combinat

07.3.6 Alte servicii de transport contra cost

07.3.6.1 Transport cu funicularul, cu cabina și cu telefericul

07.3.6.2 Servicii de mutare și depozitare

07.3.6.9 Alte servicii de transport contra cost n.c.a.

08 COMUNICAȚII

08.1 Servicii poștale

08.1.0 Servicii poștale

08.1.0.1 Servicii de manipulare a corespondenței

08.1.0.9 Alte servicii poștale

08.2 Echipamente de telefon și telefax

08.2.0 Echipamente de telefon și telefax

08.2.0.1 Echipamente de telefon fix

08.2.0.2 Echipamente de telefon mobil

08.2.0.3 Alte echipamente de telefon și de telefax

89

08.2.0.4 Repararea echipamentelor de telefon și de telefax

08.3 Servicii de telefon și de telefax

08.3.0 Servicii de telefon și de telefax

08.3.0.1 Servicii de telefon cu fir

08.3.0.2 Servicii de telefon fără fir

08.3.0.3 Servicii de furnizare de acces la Internet

08.3.0.4 Pachete de servicii de telecomunicații

08.3.0.5 Alte servicii de transmitere a informației

09 RECREERE ȘI CULTURĂ

09.1 Echipamente audiovizuale, fotografice și informatice

09.1.1 Aparate de recepționare, de înregistrare și de reproducere a sunetului și a

imaginii

09.1.1.1 Aparate de recepționare, de înregistrare și de reproducere a sunetului

09.1.1.2 Aparate de recepționare, de înregistrare și de reproducere a sunetului și a

imaginii

09.1.1.3 Dispozitive portabile de reproducere a sunetului și a imaginii

09.1.1.9 Alte aparate de recepționare, de înregistrare și de reproducere a sunetului și a

imaginii

09.1.2 Echipamente fotografice și cinematografice și instrumente optice

09.1.2.1 Camere video și aparate fotografice

09.1.2.2 Accesorii pentru echipamente fotografice și cinematografice

09.1.2.3 Instrumente optice

09.1.3 Echipamente informatice

09.1.3.1 Calculatoare personale

09.1.3.2 Accesorii pentru echipamente informatice

09.1.3.3 Software

09.1.3.4 Calculatoare și alte echipamente informatice

09.1.4 Suporturi de înregistrare

90

09.1.4.1 Suporturi de înregistrare preînregistrate

09.1.4.2 Suporturi de înregistrare neînregistrate

09.1.4.9 Alte suporturi de înregistrare

09.1.5 Repararea echipamentelor audiovizuale, fotografice și informatice

09.1.5.0 Repararea echipamentelor audiovizuale, fotografice și informatice

09.2 Alte bunuri de folosință îndelungată de mari dimensiuni pentru recreere și

cultură

09.2.1 Bunuri de folosință îndelungată de mari dimensiuni pentru activități recreative

de exterior

09.2.1.1 Rulote, autorulote și remorci

09.2.1.2 Avioane, aeronave ultraușoare, planoare, deltaplane și baloane cu aer cald

09.2.1.3 Bărci, motoare suspendate și echiparea bărcilor

09.2.1.4 Cai, ponei și accesorii

09.2.1.5 Obiecte de mari dimensiuni pentru sport și recreere

09.2.2 Instrumente muzicale și bunuri de folosință îndelungată de mari dimensiuni

pentru activități recreative de interior

09.2.2.1 Instrumente muzicale

09.2.2.2 Bunuri de folosință îndelungată de mari dimensiuni pentru activități recreative

de interior

09.2.3 Întreținerea și repararea altor bunuri de folosință îndelungată de mari

dimensiuni pentru activități recreative și culturale

09.2.3.0 Întreținerea și repararea altor bunuri de folosință îndelungată de mari

dimensiuni pentru activități recreative și culturale

09.3 Alte articole și echipamente pentru activități recreative, grădini și animale de

companie

09.3.1 Jocuri, jucării și hobby-uri

09.3.1.1 Jocuri și hobby-uri

09.3.1.2 Jucării și articole festive

09.3.2 Echipamente de sport, de camping și de recreere în aer liber

09.3.2.1 Echipamente de sport

09.3.2.2 Echipamente de camping și de recreere în aer liber

09.3.2.3 Repararea echipamentelor de sport, de camping și de recreere în aer liber

09.3.3 Grădini, plante și flori

91

09.3.3.1 Produse pentru grădinărit

09.3.3.2 Plante și flori

09.3.4 Animale de companie și produse conexe

09.3.4.1 Achiziționarea de animale de companie

09.3.4.2 Produse pentru animalele de companie

09.3.5 Servicii veterinare și alte servicii pentru animalele de companie

09.3.5.0 Servicii veterinare și alte servicii pentru animalele de companie

09.4 Servicii recreative și culturale

09.4.1 Servicii recreative și sportive

09.4.1.1 Servicii recreative și sportive - în calitate de spectator

09.4.1.2 Servicii recreative și sportive - în calitate de participant

09.4.2 Servicii culturale

09.4.2.1 Cinematografe, teatre, concerte

09.4.2.2 Muzee, biblioteci, grădini zoologice

09.4.2.3 Taxe de licență pentru televiziune și radio, abonamente TV și radio

09.4.2.4 Închiriere de echipamente și accesorii culturale

09.4.2.5 Servicii fotografice

09.4.2.9 Alte servicii culturale

09.4.3 Jocuri de noroc

09.4.3.0 Jocuri de noroc

09.5 Ziare, cărți și papetărie

09.5.1 Cărți

09.5.1.1 Cărți de ficțiune

09.5.1.2 Cărți cu conținut educativ

09.5.1.3 Alte cărți de non-ficțiune

09.5.1.4 Servicii de legare și de descărcare de cărți în format electronic

92

09.5.2 Ziare și publicații periodice

09.5.2.1 Ziare

09.5.2.2 Reviste și publicații periodice

09.5.3 Diverse materiale tipărite

09.5.3.0 Diverse materiale tipărite

09.5.4 Papetărie și materiale pentru desen

09.5.4.1 Produse din hârtie

09.5.4.9 Alte produse de papetărie și materiale pentru desen

09.6 Pachete de servicii pentru vacanță

09.6.0 Pachete de servicii pentru vacanță

09.6.0.1 Pachete de servicii pentru vacanță pe teritoriul național

09.6.0.2 Pachete de servicii pentru vacanță în străinătate

10 ÎNVĂȚĂMÂNT

10.1 Învățământ preșcolar și primar

10.1.0 Învățământ preșcolar și primar

10.1.0.1 Învățământ preșcolar (ISCED-97 nivelul 0)

10.1.0.2 Învățământ primar (ISCED-97 nivelul 1)

10.2 Învățământ secundar

10.2.0 Învățământ secundar

10.2.0.0 Învățământ secundar

10.3 Învățământ postliceal neuniversitar

10.3.0 Învățământ postliceal neuniversitar

10.3.0.0 Învățământ postliceal neuniversitar (ISCED-97 nivelul 4)

10.4 Învățământ universitar

10.4.0 Învățământ universitar

10.4.0.0 Învățământ universitar

93

10.5 Învățământ neîncadrat în niciun nivel de studii

10.5.0 Învățământ neîncadrat în niciun nivel de studii

10.5.0.0 Învățământ neîncadrat în niciun nivel de studii

11 RESTAURANTE ȘI HOTELURI

11.1 Servicii de alimentație publică

11.1.1 Restaurante, cafenele și alte localuri similare

11.1.1.1 Restaurante, cafenele și discoteci

11.1.1.2 Servicii de restaurație rapidă și de mâncare comandată la pachet

11.1.2 Cantine

11.1.2.0 Cantine

11.2 Servicii de cazare

11.2.0 Servicii de cazare

11.2.0.1 Hoteluri, moteluri, hanuri și servicii de cazare similare

11.2.0.2 Centre de vacanță, campinguri, hosteluri și servicii de cazare asemănătoare

11.2.0.3 Servicii de cazare în alte unități

12 DIVERSE BUNURI ȘI SERVICII

12.1 Îngrijire personală

12.1.1 Saloane de coafură, de frizerie și de estetică corporală

12.1.1.1 Servicii de frizerie pentru bărbați și copii

12.1.1.2 Servicii de coafură pentru femei

12.1.1.3 Tratamente de estetică corporală

12.1.2 Aparate electrice pentru îngrijirea personală

12.1.2.1 Aparate electrice pentru îngrijirea personală

12.1.2.2 Repararea aparatelor electrice pentru îngrijirea personală

12.1.3 Alte aparate, articole și produse pentru îngrijirea personală

12.1.3.1 Aparate neelectrice

94

12.1.3.2 Articole pentru igiena personală și întreţinere corporală, produse ezoterice și

produse de înfrumusețare

12.2 Prostituție

12.2.0 Prostituție

12.2.0.0 Prostituție

12.3 Efecte personale n.c.a.

12.3.1 Bijuterii și ceasuri

12.3.1.1 Bijuterii

12.3.1.2 Ceasuri

12.3.1.3 Repararea bijuteriilor și a ceasurilor

12.3.2 Alte efecte personale

12.3.2.1 Articole de voiaj

12.3.2.2 Articole pentru sugari

12.3.2.3 Repararea altor efecte personale

12.3.2.9 Alte efecte personale n.c.a.

12.4 Protecție socială

12.4.0 Protecție socială

12.4.0.1 Servicii de îngrijire a copiilor

12.4.0.2 Aziluri de bătrâni și cămine pentru persoane cu dizabilități

12.4.0.3 Servicii pentru menținerea persoanelor la domiciliu

12.4.0.4 Consultanță

12.5 Asigurări

12.5.1 Asigurări de viață

12.5.1.0 Asigurări de viață

12.5.2 Asigurări legate de locuință

12.5.2.0 Asigurări legate de locuință

12.5.3 Asigurări legate de sănătate

95

12.5.3.1 Asigurări publice legate de sănătate

12.5.3.2 Asigurări private legate de sănătate

12.5.4 Asigurări legate de transport

12.5.4.1 Asigurări auto

12.5.4.2 Asigurări de călătorie

12.5.5 Alte asigurări

12.5.5.0 Alte asigurări

12.6 Servicii financiare n.c.a.

12.6.1 SIFIM

12.6.1.0 SIFIM

12.6.2 Alte servicii financiare n.c.a.

12.6.2.1 Taxe aplicate de bănci și de oficii poștale

12.6.2.2 Taxe și comisioane pentru servicii percepute de brokeri, consultanți de

investiții

12.7 Alte servicii n.c.a.

12.7.0 Alte servicii n.c.a.

12.7.0.1 Taxe administrative

12.7.0.2 Servicii juridice și de contabilitate

12.7.0.3 Servicii de pompe funebre

12.7.0.4 Alte taxe și servicii

96

Anexa II

Tabel de corespondență

Regulamentul (CE) No 2494/95 Prezentul regulament

Articolul 1 Articolul 1

Articolul 2 litera (a) Articolul 2 punctul 6

Articolul 2 litera (b) -

Articolul 2 litera (c) -

Articolul 3 Articolul 3 alineatele (3) și (10)

Articolul 4 Articolul 4 alineatele (1), (2) și (4)

Articolul 5 alineatul (1) litera (b) Articolul 5 alineatele (5) și (6)

Articolul 5 alineatul (3) Articolul 4 alineatul (4)

Articolul 6 Articolul 5 alineatele (1) și (2)

Articolul 7 Articolul 5 alineatul (3)




Articolul 11 -


Articolul 13 -


Articolul 15 -


97



P8_TA-PROV(2016)0075

Reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi ***I


propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reducerea

conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi (text codificat) (COM(2014)0466 –

C8-0107/2014 – 2014/0216(COD))

(Procedura legislativă ordinară – codificare)



(COM(2014)0466),





Europene,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 15 octombrie

201435

,

– după consultarea Comitetului Regiunilor,

– având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de

lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative36

,

– având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0037/2016),

A. întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European,

Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă

codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

35

JO C 12, 15.1.2015, p. 117. 36

JO C 102, 4.4.1996, p. 2.

98

1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;



99

P8_TC1-COD(2014)0216


adoptării Directivei (UE) 2016/... a Parlamentului European și a Consiliului privind

reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi (text codificat)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 192

alineatul (1),


după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European37

,

după consultarea Comitetului Regiunilor,


,

37

JO C 12, 15.1.2015 p. 117. 38


100

întrucât:

(1) Directiva 1992/32/CE a Consiliului39

a fost modificată de mai multe ori şi în mod

substanţial40

. Din motive de claritate şi de raţionalizare, directiva respectivă ar trebui

să fie codificată.

(2) Printre obiectivele politicii de mediu a Uniunii, astfel cum se menţionează în

programele de acţiune privind mediul, în special în cel de al şaselea program de

acţiune pentru mediu adoptat prin Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului

European şi a Consiliului41

și în cel de al şaptelea program de acţiune pentru mediu

adoptat prin Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului42

,

se află și atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte

negative semnificative şi riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.

(3) Articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii

Europene (TFUE) prevede că politica Uniunii în domeniul mediului urmărește să

asigure un nivel ridicat de protecţie, ţinând seama de diversitatea situaţiilor din

diferitele regiuni ale Uniunii.

39

Directiva 1992/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 2009 privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi şi de modificare a Directivei 93/12/CEE (JO L 121, 11.5.1999, p. 13).

40 A se vedea partea A din anexa III.

41 Decizia 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002

de stabilire a celui de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu (JO L 242, 10.9.2002, p. 1).

42 Decizia 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie

2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre”(JO L 354, 28.12.2013, p. 171).

101

(4) Prezenta directivă stabileşte conţinutul maxim permis de sulf din păcura grea, din

motorină, din combustibilul pentru motoare navale şi din combustibilul pentru

motoare diesel navale, utilizate în Uniune.

(5) Emisiile generate de transportul maritim prin arderea combustibililor marini cu

conţinut ridicat de sulf contribuie la poluarea aerului cu dioxid de sulf şi pulberi în

suspensie, ceea ce dăunează sănătaţii umane şi mediului şi contribuie la depunerile

de acizi. În absența măsurilor stabilite prin prezenta directivă, emisiile generate de

transportul maritim ar fi fost în scurt timp mai ridicate decât emisiile generate de

toate sursele terestre.

(6) Acidificarea şi dioxidul de sulf din atmosferă sunt dăunătoare ecosistemelor

sensibile, reduc biodiversitatea şi valoarea de agrement, și afectează culturile şi

creşterea pădurilor. Ploaia acidă din mediul urban poate determina daune importante

clădirilor şi patrimoniului arhitectural. Poluarea cu dioxid de sulf poate avea un efect

important şi asupra sănătăţii umane, în special asupra populaţiei care suferă de boli

ale aparatului respirator.

102

(7) Acidificarea reprezintă un fenomen transfrontalier care necesită soluţii atât la nivelul

Uniunii, cât şi la nivel naţional sau local.

(8) Emisiile de dioxid de sulf contribuie la formarea de noxe în atmosferă.

(9) Poluarea aerului generată de navele aflate la dană reprezintă o preocupare majoră

pentru numeroase oraşe portuare în ceea ce priveşte eforturile lor de a atinge

valorile-limită ale calităţii aerului aplicabile în Uniune.

(10) Statele membre ar trebui să încurajeze utilizarea energiei electrice din reţeaua

electrică terestră, întrucât, în prezent, energia electrică pentru nave este furnizată de

obicei de motoare auxiliare.

(11) Uniunea şi statele membre sunt părţi contractante ale Convenţiei UNECE din 13

noiembrie 1979 privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi. Cel

de al doilea protocol UNECE privind poluarea transfrontalieră cu dioxid de sulf

prevede că părţile contractante ar trebui să reducă emisiile de sulf cu 30 % ala cum

se precizează în primul protocol sau chiar mai mult, iar cel de al doilea protocol

UNECE pornește de la premisa că nivelurile şi cantităţile critice vor fi în continuare

depăşite în anumite zone sensibile. Vor fi necesare măsuri suplimentare pentru

reducerea emisiilor de dioxid de sulf. Părţile contractante ar trebui, prin urmare, să

reducă în continuare, în modsemnificativ, emisiile de dioxid de sulf.

103

(12) Sulful, care este prezent în mod natural în cantităţi mici în petrol şi în cărbune, a fost

recunoscut în urmă cu câteva decenii ca fiind sursa principală a emisiilor de dioxid

de sulf, care reprezintă una dintre cauzele principale ale „ploii acide” şi una dintre

cauzele majore ale poluării aerului care afectează majoritatea zonelor urbane şi

industriale.

(13) Studiile efectuate au arătat că avantajele obţinute din reducerea emisiilor de dioxid

de sulf prin reducerea conţinutului de sulf din combustibili sunt deseori mai mari

decât costurile industriale estimate în cadrul prezentei directive. Tehnologia necesară

pentru reducerea nivelului de sulf din combustibilii lichizi există şi este bine

stabilită.

(14) În conformitate cu articolul 193 din TFUE, prezenta directivă nu ar trebui să

împiedice statele membre să menţină sau să introducă măsuri de protecţie mai stricte

pentru a încuraja implementarea timpurie a dispozițiilor referitoare la conţinutul

maxim de sulf al combustibililor marini, de exemplu prin utilizarea unor metode de

reducere a emisiilor în afara zonele de control al emisiilor de SOx . Asemenea

măsuri trebuie să fie compatibile cu tratatele şi trebuie să fie notificate Comisiei.

104

(15) Un stat membru, înainte de a introduce măsuri de protecţie mai stricte, ar trebui să

notifice măsurile preconizate Comisiei în conformitate cu Directiva (UE) 2015/1535

a Parlamentului European şi a Consiliului43

.

(16) TFUE imăune să fie luate în considerare a caracteristicile speciale ale regiunilor

ultraperiferice ale Uniunii, respectiv departamentele franceze de peste mări, Insulele

Azore, Madeira şi Insulele Canare.

(17) În ceea ce priveşte conţinutul maximde sulf din păcura grea, ar trebui să fie

prevăzute derogări în statele membre şi în regiunile în care condiţiile de mediu

permit acest lucru.

(18) În ceea ce priveşte conţinutul maxim de sulf din păcura grea, ar trebui să fie

prevăzute, de asemenea, derogări privind folosirea acesteia în instalaţii de ardere

care respectă valorile limită de emisie prevăzute la Directiva 2001/80/CE a

Parlamentului European şi a Consiliului44

sau în anexa V la Directiva 2010/75/UE a


.

43

Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale (JO L 241, 17.9.2015, p. 1).

44 Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din

23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (JO L 309, 27.11.2001, p. 1).

45 Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din

24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

105

(19) Pentru rafinăriile de petrol excluse din domeniul de aplicare a articolului 3

alineatul (2) litera (d) sau al articolului 3 alineatul (3) litera (c) din prezenta

directivă, media emisiilor de dioxid de sulf nu trebuie să depăşească valorile limită

stabilite în Directiva 2001/80/CE sau în anexa V la Directiva 2010/75/UE sau în

orice viitoare versiune revizuită a directivelor respective. La aplicarea prezentei

directive, statele membre trebuie să țină cont de faptul că înlocuirea cu combustibili

alţii decât cei menţionaţi la articolul 2 nu trebuie să conducă la o creştere a emisiilor

de poluanţi acidifianţi.

(20) În 2008, Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) a adoptat o rezoluţie pentru

modificarea anexei VI la Protocolul din 1997 de modificare a Convenţiei

internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, astfel cum a fost

modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL), conţinând

reglementări privind prevenirea poluării aerului de către nave. Anexa VI revizuită la

MARPOL a intrat în vigoare la 1 iulie 2010.

106

(21) Anexa VI revizuită la MARPOL introduce, printre altele, limite mai stricte în ceea

ce priveşte conţinutul de sulf al combustibililor marini în cadrul zonelor de control al

emisiilor de SOx (de 1,00 % începând cu 1 iulie 2010 şi de 0,10 % începând cu

1 ianuarie 2015), precum şi în zonele maritime din afara zonelor de control al

emisiilor de SOx (de 3,50 % începând cu 1 ianuarie 2012 şi, în principiu, de

0,50 % începând cu 1 ianuarie 2020). Majoritatea statelor membre sunt obligate, în

conformitate cu angajamentele lor internaţionale, să solicite navelor să utilizeze

combustibili cu un conţinut maxim de sulf de 1,00 % în cadrul zonelor de control al

emisiilor de SOx începând cu 1 iulie 2010. Pentru a se asigura coerenţa cu legislaţia

internaţională, precum şi aplicarea corespunzătoare a noilor standarde stabilite la

nivel global privind conţinutul de sulf în cadrul Uniunii, prezenta directivă ar trebui

pusă în acord cu anexa VI revizuită la MARPOL. Pentru a se asigura o minimă

calitate a combustibililor utilizaţi de nave pentru respectarea standardelor

tehnologice sau a celor privind calitatea combustibililor, ar trebui să se interzică

utilizarea în Uniune a combustibililor marini al căror conţinut de sulf depăşeşte

standardul general de 3,50 % din greutate, cu excepţia combustibililor destinaţi

aprovizionării navelor care utilizează metodele de reducere a emisiilor care

funcţionează în circuit închis.

(22) În cadrul procedurilor OMI se pot aduce modificări anexei VI la MARPOL în ceea

ce priveşte zonele de control al emisiilor de SOx. În cazul în care se introduc

modificări suplimentare, inclusiv scutiri, în ceea ce priveşte aplicarea limitelor

zonelor de control al emisiilor de SOx în anexa VI la MARPOL, Comisia ar trebui să

analizeze toate modificările de acest tip şi, dacă este cazul, să prezinte fără întârziere

propunerea necesară, în conformitate cu TFUE, pentru a alinia integral prezenta

directivă la normele OMI privind zonele de control al emisiilor de SOx.

107

(23) Introducerea unor noi zone de control al emisiilor ar trebui să se facă în temeiul

procedurii OMI, în conformitate cu anexa VI la MARPOL, şi ar trebui să se fondeze

pe o documentaţie bine pregătită pe baza unor criterii ecologice şi economice şi

sprijinită de date ştiinţifice.

(24) În conformitate cu reglementarea 18 din anexa VI revizuită la MARPOL, statele

membre ar trebui să depună eforturi pentru a asigura disponibilitatea combustibililor

marini care respectă prezenta directivă.

(25) Având în vedere dimensiunea mondială a politicii de mediu şi a emisiilor din

transportul naval, ar trebui stabilite standarde de emisie ambiţioase la nivel mondial.

(26) Uniunea va continua să reclame OMI o protecţie mai eficientă a zonelor sensibile la

emisiile de SOx şi o reducere a valorii limită normale pentru păcura de rezervor.

108

(27) Navele de pasageri operează în principal în porturi sau în apropiere de zonele

costiere şi au efecte semnificative asupra sănătăţii umane şi a mediului. Pentru a

îmbunătăţi calitatea aerului în jurul porturilor şi în zonele de coastă, navele

respective trebuie să utilizeze combustibili marini cu un conţinut maxim de sulf

de 1,50 % până în momentul în care se aplică standarde mai stricte tuturor navelor

din apele teritoriale, zonele economice exclusive şi zonele de control al poluării ale

statelor membre.

(28) Pentru a facilita tranziţia către noile tehnologii de motoare cu potenţialul de a

asigura alte reduceri semnificative ale emisiilor în sectorul maritim, Comisia ar

trebui să exploreze şi alte posibilităţi care să permită şi să încurajeze utilizarea pe

nave a motoarelor alimentate cu gaz.

(29) Se impune asigurarea respectării corespunzătoare a obligaţiilor privind conţinutul de

sulf al combustibililor marini pentru atingerea obiectivelor prezentei directive.

Experienţa punerii în aplicare a Directivei 1999/32/CE a demonstrat că este necesar

un sistem mai puternic de monitorizare şi aplicare pentru a garanta punerea în

aplicare corespunzătoare a prezentei directive. În acest scop, este necesar ca statele

membre să asigure eşantionarea corespunzătoare şi suficient de frecventă a

combustibililor marini introduşi pe piaţă sau utilizaţi la bordul navelor, precum şi

verificarea periodică a jurnalelor de bord şi a notelor de livrare a buncherului. De

asemenea, este necesar ca statele membre să stabilească un regim de sancţiuni

eficiente, proporţionale şi disuasive în cazul nerespectării dispoziţiilor prezentei

directive. De asemenea, pentru a se asigura o transparenţă mai mare a informaţiilor,

este oportună publicarea registrului furnizorilor locali de combustibili marini.

109

(30) Respectarea limitelor privind conţinutul scăzut de sulf al combustibililor marini, în

special în interiorul zonelor de control al emisiilor de SOx, poate avea drept rezultat

o creştere semnificativă a preţurilor la astfel de combustibili, cel puţin pe termen

scurt, şi poate avea un efect negativ asupra competitivităţii transportului maritim pe

distanţe scurte în raport cu alte moduri de transport, precum şi asupra

competitivităţii industriilor din ţările vecine cu zonele de control al emisiilor de SOx.

Se impun soluţii corespunzătoare pentru reducerea costurilor aferente punerii în

conformitate, suportate de industriile afectate, cum ar fi autorizarea unor metode de

conformitate alternative şi mai eficiente din punct de vedere al costurilor decât

punerea în conformitate sub aspectul calităţii combustibililor şi, după caz, acordarea

de sprijin. Comisia ar trebui să monitorizeze îndeaproape, între altele pe baza

rapoartelor primite de la statele membre, efectele respectării de către sectorul

transportului maritim a noilor standarde calitative pentru combustibili, acordând o

atenţie specială unui posibil transfer modal dinspre transportul maritim către cel

terestru, şi ar trebui să propună, dacă este cazul, măsuri adecvate pentru a contracara

o asemenea tendinţă.

(31) Este important să se limiteze transferul modal de la transportul maritim către cel

terestru, întrucât creşterea volumului de mărfuri transportate pe cale rutieră ar

contrazice în multe cazuri obiectivele Uniunii în materie de schimbări climatice şi ar

agrava aglomeraţia din trafic.

110

(32) Costurile aferente noilor cerinţe de reducere a emisiilor de dioxid de sulf ar putea

determina transferul modal de la transportul maritim către cel terestru şi ar putea

avea efecte negative asupra competitivităţii industriilor. Comisia ar trebui să

utilizeze pe deplin instrumente precum Marco Polo şi reţeaua transeuropeană de

transport, pentru a oferi asistenţă punctuală şi pentru a reduce la minimum riscul

transferului modal. Statele membre ar putea considera necesar să ofere sprijin

operatorilor afectaţi de prezenta directivă în conformitate cu regulile aplicabile

privind ajutoarele de stat.

(33) În conformitate cu orientările existente în materie de ajutoare de stat pentru protecţia

mediului şi fără a aduce atingere viitoarelor modificări ale acestora, statele membre

pot acorda ajutoare de stat operatorilor afectaţi de prezenta directivă, inclusiv

ajutoare pentru operaţiunile de modernizare a navelor existente, cu condiţia ca aceste

ajutoare să fie considerate a fi compatibile cu piaţa internă în conformitate cu

articolele 107 şi 108 din TFUE, în special în lumina orientărilor aplicabile în

domeniul ajutoarelor de stat pentru protecţia mediului. În acest context, Comisia

poate lua în considerare faptul că utilizarea unor metode de reducere a emisiilor

depăşeşte cerinţele prezentei directive prin reducerea nu doar a emisiilor de dioxid

de sulf, ci şi a altor emisii.

111

(34) Ar trebui să se faciliteze accesul la metodele de reducere a emisiilor. Metodele

respective pot asigura reduceri ale emisiilor cel puţin echivalente sau chiar mai mari

decât cele care pot fi obţinute prin utilizarea combustibililor cu conţinut redus de

sulf, cu condiţia ca acestea să nu aibă efecte negative semnificative asupra mediului

(de exemplu asupra ecosistemelor marine) şi să fie dezvoltate în urma aprobării

mecanismelor corespunzătoare de autorizare şi de control. Metodele alternative deja

cunoscute, cum ar fi utilizarea sistemelor de purificare a gazelor de evacuare de la

bordul navelor, amestecul de combustibil şi gaz natural lichefiat sau utilizarea

biocombustibililor, ar trebui recunoscute în Uniune. Este important să fie promovată

testarea şi dezvoltarea unor noi metode de reducere a emisiilor, printre altele pentru

a limita transferul modal de la transportul maritim către cel terestru.

(35) Metodele de reducere a emisiilor prezintă potenţialul unor reduceri semnificative ale

emisiilor. Prin urmare, Comisia ar trebui să promoveze testarea şi dezvoltarea unor

astfel de tehnologii, printre altele analizând posibilitatea creării unui program comun

cofinanţat împreună cu industria, bazat pe principiile unor programe similare, cum ar

fi programul Clean Sky.

(36) Comisia, în cooperare cu statele membre şi cu părţile interesate, ar trebui să dezvolte

în continuare măsuri dintre cele identificate în documentul de lucru al serviciilor

Comisiei din 16 septembrie 2011 intitulat „Reducerea emisiilor poluante generate de

transportul maritim şi setul de instrumente pentru un transport durabil pe căi

navigabile”.

112

(37) În cazul unei întreruperi în aprovizionarea cu ţiţei, produse din petrol sau alte

hidrocarburi, Comisia poate autoriza aplicarea unei valori limită mai ridicate pe

teritoriul unui stat membru.

(38) Statele membre ar trebui să stabilească mecanisme adecvate pentru monitorizarea

respectării prevederilor prezentei directive. Comisiei ar trebui să îi fie prezentate

rapoarte privind conţinutul de sulf din combustibilii lichizi.

(39) Prezenta directivă ar trebui să conţină indicaţii detaliate în ceea ce priveşte

conţinutul şi formatul rapoartelor pentru a se asigura o raportare armonizată.

(40) Competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să

fie delegată Comisiei în ceea ce priveşte modificarea valorilor echivalente ale

emisiilor şi a criteriilor aplicabile în cazul utilizării metodelor de reducere a

emisiilor, prevăzute în anexele I și II la prezenta directivă în vederea adaptării

acestora la progresul ştiinţific şi tehnic şi în vederea asigurării unei coerenţe stricte

cu instrumentele relevante ale OMI, precum şi în ceea ce priveşte modificarea

articolului 2 literele (a) –(e) şi (p), a articolului 13 litera (b) punctul (i) şi a

articolului 13 alineatul (3) din prezenta directivă, în vederea adaptării respectivelor

dispoziţii la progresul ştiinţific şi tehnic. Este deosebit de important ca în timpul

lucrărilor pregătitoare Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de

experţi. Comisia, atunci când pregăteşte şi elaborează acte delegate, ar trebui să

asigure o transmitere simultană, în timp util şi adecvată a documentelor relevante

către Parlamentul European şi Consiliu.

113

(41) Pentru a se asigura condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive,

ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei. Respectivele competenţe ar

trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al

Parlamentului European şi al Consiliului46

.

(42) Comitetul pentru siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave (COSS)

instituit în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2099/2002 al Parlamentului European şi

al Consiliului47

ar trebui să asiste Comisia în aprobarea metodelor de reducere a

emisiilor care nu sunt reglementate de Directiva 96/98/CE a Consiliului48

.

(43) Sancţiuni eficace, proporţionale şi disuasive sunt importante pentru punerea în

aplicare a prezentei directive. Statele membre ar trebui să includă printre

respectivele sancţiuni amenzi calculate astfel încât să garanteze, cel puțin, privarea

celor responsabili de beneficiile economice obţinute în urma încălcării şi că

respectivele amenzi cresc progresiv în cazul unor încălcări repetate. Statele membre

ar trebui să notifice Comisiei dispoziţiile privind sancţiunile.

46

Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

47 Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din

5 noiembrie 2002 de stabilire a unui Comitet pentru siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave (COSS) şi de modificare a regulamentelor privind siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave (JO L 324, 29.11.2002, p. 1).

48 Directiva 96/98/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 privind echipamentele

maritime (JO L 46, 17.2.1997, p. 25).

114

(44) Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligaţiilor statelor membre privind

termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menţionate în partea B din

anexa III,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

115

Articolul 1

Obiectiv şi domeniu de aplicare

(1) Obiectivul prezentei directive îl constituie reducerea emisiile de dioxid de sulf

rezultate din arderea anumitor tipuri de combustibili lichizi şi prin urmare reducerea

efectelor nefaste ale acestor emisii asupra omului şi mediului.

(2) Reducerile emisiilor de bioxid de sulf rezultate din arderea anumitor combustibili

lichizi derivaţi din petrol se realizează prin instituirea unor limite privind conţinutul

de sulf al acestor combustibili, ca o condiţie pentru utilizarea acestora pe teritoriul

statelor membre, în mările teritoriale, în zonele economice exclusive sau în zonele

de control al poluării.

Cu toate acestea, limitele privind conţinutul de sulf al anumitor combustibili lichizi

derivaţi din petrol, instituite prin prezenta directivă, nu se aplică:

(a) combustibililor destinaţi cercetării şi testării;

(b) combustibililor destinaţi prelucrării înainte de arderea finală;

(c) combustibililor care urmează sa fie prelucraţi în industria de rafinare;

116

(d) combustibililor utilizaţi şi introduşi pe piaţă în regiunile ultraperiferice ale

Uniunii, cu condiţia ca statele membre interesate să ia măsurile necesare

pentru ca, în respectivele regiuni:

(i) să fie respectate standardele de calitate a aerului;

(ii) să nu fie utilizată păcura grea în cazul în care conţinutul său de sulf

depăşeşte 3 % din greutate;

(e) combustibililor utilizaţi de navele de război şi de alte vase în serviciul militar.

Cu toate acestea, fiecare stat membru se străduieşte să asigure, prin adoptarea

unor măsuri adecvate care nu influenţează în mod negativ operaţiile sau

capacitatea operaţională a navelor respective, faptul că navele acţionează în

conformitate cu prezenta directivă, în măsura în care acest fapt este rezonabil

şi posibil;

(f) oricărei utilizări a combustibililor pe o navă, utilizare necesară pentru a asigura

securitatea unei nave sau pentru salvarea vieţilor omeneşti pe mare;

(g) oricărei utilizări a combustibililor pe o navă, utilizare necesară datorită

deteriorării navei sau a echipamentului acesteia, cu condiţia ca, după

producerea daunei, să fie luate toate măsurile pentru prevenirea sau reducerea

emisiilor excedentare şi cu condiţia adoptării, cât mai curând posibil, a

măsurilor de reparare a avariei. Prezenta dispoziție nu se aplică în situaţia în

care armatorul sau căpitanul au acţionat nechibzuit sau cu intenţia de a

produce daune;

(h) fără a aduce atingere articolului 5, combustibillor utilizaţi la bordul navelor

care folosesc metode de reducere a emisiilor în conformitate cu articolele 8

şi 10.

117

Articolul 2

Definiţii

În sensul prezentei directive se aplică următoarele definiţii:

(a) păcură grea înseamnă:

(i) orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepţia combustibilului marin,

care se încadrează la codurile NC 2710 19 51-2710 19 68, 2710 20 31,

2710 20 35 sau 2710 20 39; sau

(ii) orice combustibil lichid derivat din petrol, altul decât benzina definită la

litera b şi combustibilii marini definiţi la literele (c), (d) şi (e), care, din cauza

limitelor de distilare, se încadrează în categoria uleiurilor grele destinate să fie

utilizate drept combustibil şi din care mai puţin de 65 % din volum (inclusiv

pierderile) se distilează la 250 °C prin metoda ASTM D86. Dacă distilarea nu

poate fi determinată prin metoda ASTM D86, produsul derivat din petrol intră

în categoria păcurii grele;

(b) benzină înseamnă:

(i) orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepţia combustibilului marin,

care se încadrează la codurile NC 2710 19 25, 2710 19 29, 2710 19 47,

2710 19 48, 2710 20 17 sau 2710 20 19; sau

118

(ii) orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepţia combustibilului marin,

din care mai puţin de 65 % din volum (inclusiv pierderile) se distilează la

250 °C şi din care cel puţin 85 % din volum (inclusiv pierderile) se distilează

la 350 °C prin metoda ASTM D86.

Este exclusă din prezenta definiţie motorina definită la articolul 2 punctul 2 din

Directiva 98/70/CE a Parlamentului European şi a Consiliului49

. Combustibilii

utilizaţi pentru echipamentele mobile fără destinaţie rutieră şi pentru tractoarele

agricole sunt, de asemenea, excluşi din prezenta definiţie;

(c) combustibil marin înseamnă orice carburant lichid derivat din petrol destinat

utilizării sau utilizat la bordul unui vas, inclusiv acei carburanţi definiţi în ISO 8217.

Combustibilul cuprinde orice combustibil lichid derivat din petrol care se utilizează

la bordul navelor de navigaţie interioară sau al ambarcaţiunilor de agrement, astfel

cum sunt definite în articolul 2 din Directiva 97/68/CE a Parlamentului European şi

a Consiliului50

şi în articolul 1 alineatul (3) din Directiva 94/25/CE a Parlamentului

European şi a Consiliului51

, când navele respective se află pe mare;

49

Directiva 98/70/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea petrolului şi a motorinei (JO L 350, 28.12.1998, p. 58).

50 Directiva 97/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din

16 decembrie 1997 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiei de poluanţi gazoşi şi de pulberi provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile fără destinaţie rutieră (JO L 59, 27.2.1998, p. 1).

51 Directiva 94/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 iunie 1994 de

apropiere a actelor cu putere de lege şi actelor administrative ale statelor membre referitoare la ambarcaţiunile de agrement (JO L 164, 30.6.1994, p. 15).

119

(d) combustibil pentru motoare diesel navale înseamnă orice combustibil marin definit

pentru tipul DMB în tabelul I din ISO 8217, cu excepţia trimiterii la conţinutul de

sulf;

(e) combustibil pentru motoare navale înseamnă orice combustibil marin definit pentru

tipul DMB în tabelul I din ISO 8217, cu excepţia trimiterii la conţinutul de sulf;

(f) MARPOL înseamnă Convenţia Internaţională pentru prevenirea poluării de către

nave, 1973, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta;

(g) anexa VI la MARPOL înseamnă anexa intitulată „Reglementări pentru prevenirea

poluării aerului de către nave”, pe care Protocolul din 1997 a adăugat-o la

MARPOL;

(h) zone de control al emisiilor de SOx înseamnă zonele maritime definite ca atare de

Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) în conformitate cu anexa VI la

MARPOL;

120

(i) nave de pasageri înseamnă navele care pot transporta mai mult de 12 pasageri, în

cazul în care un pasager este orice altă persoană în afara:

(i) căpitanului şi a membrilor echipajului sau a unei alte persoane care este

salariată sau angajată în orice calitate la bordul unei nave pentru activităţile

navei respective şi

(ii) unui copil cu vârsta mai mică de un an;

(j) servicii regulate înseamnă o serie de traversări ale navelor de pasageri efectuate

astfel încât să deservească traficul dintre aceleaşi două porturi sau mai multe porturi

sau o serie de voiaje de la şi către acelaşi port fără escale intermediare, fie:

(i) în conformitate cu un orar publicat, fie

(ii) cu traversări efectuate cu o regularitate sau cu o frecvenţă care pot constitui un

program care poate fi recunoscut;

(k) navă de război înseamnă o navă care aparţine forţelor armate ale unui stat, poartă

însemnele exterioare distinctive ale acestor nave sau ale naţionalităţii sale, se află

sub comanda unui ofiţer autorizat în mod corespunzător de guvernul statului

respectiv, al cărui nume figurează pe lista de serviciu corespunzătoare sau

echivalentul acesteia şi are un echipaj care se află în serviciul regulat al forţelor

armate;

121

(l) nave la dană înseamnă navele care sunt amarate sau ancorate în siguranţă într-un

port al Uniunii în timp ce încarcă, descarcă sau efectuează o escală, incluzând

perioada de timp petrecută atunci când nu sunt angajate în operaţiuni de manipulare

a mărfii;

(m) introducerea pe piaţă înseamnă furnizarea sau punerea la dispoziţia terţilor, contra

cost sau în mod gratuit, oriunde în cadrul jurisdicţiei statelor membre, combustibili

marini pentru ardere la bord. Ea exclude furnizarea sau punerea la dispoziţie a

combustibililor marini pentru export în rezervoarele de încărcătură ale navelor;

(n) regiuni ultraperiferice înseamnă departamentele franceze de peste mări, Insulele

Azore, Madeira şi Insulele Canare, prevăzute la articolul 349 din TFUE;

(o) metodă de reducere a emisiilor înseamnă orice accesorii, materiale, dispozitive sau

aparate care urmează să fie instalate pe o navă sau orice altă procedură, combustibil

alternativ sau metodă de punere în conformitate utilizată ca alternativă la

combustibilii marini cu conţinut redus de sulf care îndeplineşte cerinţele stabilite în

prezenta directivă, care poate fi verificată, cuantificată şi aplicată;

122

(p) metoda ASTM înseamnă metodele prevăzute de către Societatea Americană pentru

Testare şi Materiale în ediţia din 1976 privind definiţiile şi specificaţiile pentru

produsele derivate din petrol şi pentru lubrifianţi;

(q) instalaţie de ardere înseamnă orice instalaţie tehnică în care se oxidează

combustibilii pentru a se utiliza căldura generată.

Articolul 3

Conţinutul maxim de sulf al păcurii grele

(1) Statele membre se asigură că pe teritoriul lor nu sunt utilizate tipurile de păcură grea

al căror conţinut de sulf depăşeşte 1,00 % din greutate.

(2) Până la 31 decembrie 2015, sub rezerva monitorizării corespunzătoare a emisiilor de

către autorităţile competente, alineatul (1) nu se aplică tipurilor de păcură grea

utilizate:

(a) în instalaţiile de ardere care se încadrează în domeniul de aplicare al

Directivei 2001/80/CE, cărora li se aplică articolul 4 alineatul (1) sau (2) ori

articolul 4 alineatul (3) litera (a) din directiva menționată, şi care respectă

limitele emisiilor de dioxid de sulf pentru astfel de instalaţii stabilite în

directiva respectivă;

123

(b) în instalaţiile de ardere care se încadrează în domeniul de aplicare al

Directivei 2001/80/CE, cărora li se aplică articolul 4 alineatul (3) litera (b) şi

articolul 4 alineatul (6) din directiva menționată şi în cazul cărora media lunară

a emisiilor de dioxid de sulf generate nu depăşeşte 1 700 mg/Nm3 la un

conţinut de oxigen din gazele arse de 3 % din volum în stare uscată;

(c) în instalaţiile de ardere care nu intră sub incidența literelor (a) sau (b), în cazul

cărora media lunară a emisiilor de dioxid de sulf generate nu depăşeşte 1 700

mg/Nm3 la un conţinut de oxigen din gazele arse de 3 % din volum în stare

uscată;

(d) pentru ardere în rafinării, în cazul în care media lunară a emisiilor de dioxid de

sulf, luată ca medie a tuturor instalaţiile de ardere din rafinărie, indiferent de

tipul de combustibil sau de combinaţia de combustibili utilizată, cu excepţia

instalaţiilor prevăzute la literele (a) şi (b), a turbinelor cu gaz şi a motoarelor

cu gaz, nu depăşeşte 1 700 mg/Nm3 la un conţinut de oxigen din gazele arse de

3 % din volum în stare uscată.

(3) Începând cu 1 ianuarie 2016, sub rezerva monitorizării corespunzătoare a emisiilor

de către autorităţile competente, alineatul (1) nu se aplică tipurilor de păcură grea

utilizate:

124

(a) în instalaţiile de ardere care se încadrează în domeniul de aplicare al

capitolului III din Directiva 2010/75/UE şi care respectă limitele de emisii de

dioxid de sulf pentru astfel de instalaţii, stabilite în anexa V la directiva

menționată sau, în cazul în care limitele de emisii respective nu sunt aplicabile

în conformitate cu directiva respectivă, pentru care media lunară a emisiilor de

dioxid de sulf nu depăşeşte 1 700 mg/Nm3 la un conţinut de oxigen din gazele

arse de 3 % din volum în stare uscată;

(b) în instalaţiile de ardere care nu intră sub incidența literei (a), în cazul în care

media lunară a emisiilor de dioxid de sulf generate de instalaţiile respective nu

depăşeşte 1 700 mg/Nm3 la un conţinut de oxigen din gazele arse de 3 % din

volum în stare uscată;

(c) pentru ardere în rafinării, în cazul în care media lunară a emisiilor de dioxid de

sulf, luată ca medie a tuturor instalaţiilor de ardere din rafinărie, indiferent de

tipul de combustibil sau de combinaţia de combustibili utilizată, cu excepţia

instalaţiilor prevăzute la litera (a), a turbinelor cu gaz şi a motoarelor cu gaz,

nu depăşeşte 1 700 mg/Nm3 la un conţinut de oxigen din gazele arse de 3 %

din volum în stare uscată.

125

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că nicio instalaţie de ardere care

utilizează păcură grea cu o concentraţie de sulf mai mare decât cea menţionată la alineatul (1)

nu este exploatată în absenţa unui permis eliberat de o autoritate competentă, care specifică

limitele de emisii.

Articolul 4

Conţinutul maxim de sulf din benzină

Statele membre se asigură că pe teritoriul lor nu sunt utilizate tipurile de combustibil pentru

motoare al căror conţinut de sulf depăşeşte 0,10 % din greutate.

Articolul 5

Conţinutul maxim de sulf al combustibililor marini

Statele membre se asigură că pe teritoriul lor nu sunt utilizaţi combustibilii marini al căror

conţinut de sulf depăşeşte 3,50 % din greutate, cu excepţia combustibililor destinaţi

aprovizionării navelor care utilizează metodele de reducere a emisiilor prevăzute la articolul 8

care funcţionează în circuit închis.

126

Articolul 6

Conţinutul maxim de sulf al combustibililor marini utilizaţi în apele teritoriale, zonele

economice exclusive şi zonele de control al poluării aparţinând statelor membre, inclusiv în

zonele de control al emisiilor de SOx, precum şi de către navele de pasageri care operează în

serviciu regulat înspre sau dinspre porturile Uniunii

(1) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că în zonele din apele

lor teritoriale, zonele economice exclusive şi zonele de control al poluării nu se

utilizează combustibili marini al căror conţinut de sulf depăşeşte:

(a) 3,50 % din greutate, începând cu 18 iunie 2014;

(b) 0,50 % din greutate, începând cu 1 ianuarie 2020.

Prezentul alineat se aplică tuturor navelor înregistrate sub orice pavilion, inclusiv

navelor al căror voiaj a început în afara Uniunii, fără a aduce atingere alineatelor (2)

şi (5) de la prezentul articol şi articolului 7.

127

(2) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că în zonele din apele

lor teritoriale, în zonele economice exclusive şi în zonele de control al poluării care

se încadrează în zonele de control al emisiilor de SOx nu se utilizează combustibili

marini al căror conţinut de sulf depăşeşte:

(a) 1,00 % din greutate, până la 31 decembrie 2014;

(b) 0,10 % din greutate, începând cu 1 ianuarie 2015.

Prezentul alineat se aplică tuturor navelor înregistrate sub orice pavilion, inclusiv

navelor al căror voiaj a început în afara Uniunii.

Comisia ţine seama în mod corespunzător de orice modificare ulterioară a cerinţelor

în conformitate cu anexa VI la MARPOL aplicabile în cadrul zonelor de control al

emisiilor de SOx şi, după caz, prezintă fără întârzieri nejustificate propunerile

relevante în vederea modificării în mod corespunzător a prezentei directive.

128

(3) Data de aplicare a dispoziţiilor alineatului (2) pentru oricare alte zone maritime,

inclusiv porturile, pe care OMI le desemnează ulterior ca zone pentru controlul

emisiilor de SOx în conformitate cu Regula 14 alineatul (3) litera (b) din anexa VI la

MARPOL este de 12 luni de la intrarea în vigoare a desemnării .

(4) Statele membre răspund de punerea în aplicare a dispoziţiilor alineatului (2) cel

puţin în privinţa:

– navelor care arborează pavilionul lor; şi

în cazul statelor membre care se învecinează cu zonele de control al emisiilor de

SOx, a navelor înregistrate sub orice pavilion, cât timp se află în porturile lor.

De asemenea, statele membre pot lua măsuri de punere în aplicare suplimentare în

privinţa altor nave, în conformitate cu dreptul maritim internaţional.

129

(5) Statele membre iau, până la 1 ianuarie 2020, toate măsurile necesare pentru a se

asigura că, în zonele din apele lor teritoriale, în zonele economice exclusive şi în

zonele de control al poluării care nu se încadrează în zonele de control al emisiilor

de SOx, navele de pasageri care operează în serviciu regulat înspre sau dinspre orice

port al Uniunii nu utilizează combustibili marini al căror conţinut de sulf depăşeşte

1,50 % din greutate.

Statele membre răspund de asigurarea punerii în aplicare a acestei cerinţe cel puţin

de către navele care arborează pavilionul lor şi de către navele înregistrate sub orice

pavilion cât timp se află în porturile lor.

(6) Statele membre solicită completarea corectă a jurnalelor de bord ale navelor,

inclusiv cu privire la operaţiunile de schimbare a combustibilului.

(7) Statele membre depun eforturi pentru a asigura disponibilitatea combustibililor

marini care se conformează prezentei directive şi informează Comisia cu privire la

disponibilitatea unor astfel de combustibili marini în porturile şi terminalele lor.

130

(8) În cazul în care un stat membru constată că o navă nu respectă standardele pentru

combustibilii marini conformi cu prezenta directivă, autoritatea competentă a

statului membru respectiv are dreptul de a solicita navei:

(a) să prezinte o evidenţă a măsurilor luate în încercarea de a asigura

conformitatea; şi

(b) să prezinte dovezi că a încercat să achiziţioneze combustibil marin care se

conformează prezentei directive şi în conformitate cu orarul său de curse şi,

dacă acesta nu a fost disponibil în locurile planificate, că s-a încercat

localizarea unor surse alternative de astfel de combustibili şi că, în ciuda

tuturor eforturilor depuse pentru obţinerea de combustibil marin care se

conformează prezentei directive, acest tip de combustibil nu a fost disponibil

pentru a fi achiziţionat.

Nava nu este obligată să se abată de la traseul său prevăzut sau să întârzie în mod

nejustificat călătoria pentru asigurarea conformităţii.

131

Dacă o navă furnizează informaţiile menționate la primul paragraf, statul membru în

cauză ia în considerare toate circumstanţele relevante şi dovezile prezentate pentru a

stabili măsurile corespunzătoare care trebuie luate, inclusiv neluarea unor măsuri de

control.

O navă informează statul al cărui pavilion îl arborează şi autoritatea competentă a

portului relevant de destinaţie în cazul în care nu poate achiziţiona combustibil

marin care se conformează prezentei directive.

Un stat de port informează Comisia dacă o navă a prezentat dovezi privind

indisponibilitatea combustibilului marin care se conformează prezentei directive.

(9) Statele membre, în conformitate cu Regula 18 din anexa VI la MARPOL:

(a) păstrează un registru public al furnizorilor locali de combustibili marini;

(b) se asigură că furnizorul specifică în nota de livrare a buncherului conţinutul de

sulf al tuturor combustibililor marini vânduţi pe teritoriul lor, nota fiind

însoţită de o probă sigilată purtând semnătura reprezentantului navei care face

recepţia;

132

(c) iau măsuri adecvate împotriva furnizorilor de combustibili marini în legătură

cu care s-a constatat că livrează combustibili care nu corespund cu specificaţia

menţionată pe nota de livrare a buncherului;

(d) asigură aplicarea unor măsuri de remediere pentru a pune în conformitate cu

specificaţia orice combustibil marin neconform.

(10) Statele membre se asigură că nu sunt introduse pe piaţă pe teritoriul lor tipuri de

combustibil pentru motoare diesel navale al căror conţinut de sulf depăşeşte 1,5 %

din greutate.

Articolul 7

Conţinutul maxim de sulf al combustibililor marini utilizaţi de navele aflate la dană în

porturile Uniunii

(1) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că navele aflate la

dană în porturile Uniunii nu utilizează combustibili marini cu un conţinut de sulf ce

depăşeşte 0,10 % din greutate, acordând echipajului suficient timp pentru a finaliza

orice operaţiune necesară de schimbare a combustibilului, cât mai curând posibil

după sosirea la dană şi cât mai târziu posibil înainte de plecare.

Statele membre solicită ca durata oricărei operaţiuni de schimbare a combustibilului

să fie înregistrată în jurnalele de bord ale navei.

133

(2) Alineatul (1) nu se aplică:

(a) ori de câte ori, în conformitate cu orarele publicate, navele sunt programate să

stea la dană mai puțin de două ore;

(b) navelor care întrerup funcţionarea tuturor motoarelor şi utilizează electricitate

din rețeaua electrică terestră cât timp se află la dană în porturi.

(3) Statele membre se asigură că nu sunt introduse pe piaţă pe teritoriul lor tipuri de

combustibil pentru motoare navale al căror conţinut de sulf depăşeşte 0,10 % din

greutate.

Articolul 8

Metode de reducere a emisiilor

(1) Statele membre autorizează utilizarea metodelor de reducere a emisiilor de către

nave, indiferent de pavilionul arborat, în porturile, apele teritoriale, zonele

economice exclusive şi în zonele lor de control al poluării ca alternativă la utilizarea

combustibililor marini care îndeplinesc cerinţele prevăzute la articolele 6 şi 7, sub

rezerva alineatelor (2) şi (4) de la prezentul articol.

134

(2) Navele care utilizează metodele de reducere a emisiilor prevăzute la alineatul (1)

înregistrează în mod continuu reduceri ale emisiilor de dioxid de sulf care să fie cel

puţin echivalente cu cele care s-ar obţine prin utilizarea combustibililor marini care

îndeplinesc cerinţele menţionate la articolele 6 şi 7. Valorile de emisie echivalente se

determină în conformitate cu anexa I.

(3) Statele membre încurajează, ca soluţie alternativă de reducere a emisiilor, ca navele

ce staţionează în port să utilizeze energie electrică produsă la ţărm.

(4) Metodele de reducere a emisiilor prevăzute la alineatul (1) trebuie să respecte

criteriile precizate în instrumentele menţionate în anexa II.

(5) Atunci când progresele ştiinţifice şi tehnice în ceea ce privește metodele alternative

de reducere a emisiilor justifică aceasta şi într-o manieră care să asigure coerenţa

strictă cu instrumentele şi standardele relevante adoptate de OMI, Comisia:

135

(a) este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16

pentru modificarea anexelor I şi II;

(b) adoptă acte de punere în aplicare în care se stabilesc cerinţele detaliate privind

monitorizarea emisiilor, după caz. Respectivele acte de punere în aplicare se

adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 17

alineatul (2).

Articolul 9

Aprobarea metodelor de reducere a emisiilor care urmează să fie utilizate la bordul navelor

care arborează pavilionul unui stat membru

(1) Metodele de reducere a emisiilor care se încadrează în domeniul de aplicare al

Directivei 96/98/CE se aprobă în conformitate cu directiva respectivă.

(2) Metodele de reducere a emisiilor care nu intră sub incidența alineatului (1) de la

prezentul articol se aprobă în conformitate cu procedura menţionată la articolul 3

alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2099/2002, luând în considerare:

(a) orientările elaborate de OMI;

136

(b) rezultatele oricăror încercări efectuate în conformitate cu articolul 10;

(c) efectele asupra mediului, inclusiv reducerile realizabile ale emisiilor şi

impactul asupra ecosistemelor în porturi şi estuare închise; şi

(d) fezabilitatea monitorizării şi verificării.

Articolul 10

Încercarea noilor metode de reducere a emisiilor

Statele membre, în cooperare cu alte state, pot, după caz, să aprobe încercări pentru metodele

de reducere a emisiilor pe navele care arborează pavilionul lor sau în zonele maritime aflate

sub jurisdicţia lor. În timpul încercărilor nu este obligatorie utilizarea combustibililor marini

care respectă cerinţele articolelor 6 şi 7, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

(a) Comisia şi orice stat al portului respectiv să fie anunţate în scris cu cel puţin şase

luni înaintea începerii încercărilor;

(b) autorizaţiile pentru încercări să nu depăşească o durată de 18 luni;

(c) toate navele implicate să instaleze echipamente de protecţie împotriva manipulării

frauduloase pentru monitorizarea continuă a emisiilor de gaze de coş şi să utilizeze

echipamentele respective pe întreaga perioadă a încercărilor;

137

(d) toate navele implicate să realizeze reduceri ale emisiilor care să fie cel puţn

echivalente cu cele care s-ar obţine prin aplicarea valorilor-limită ale conţinutului de

sulf din combustibili specificate în prezenta directivă;

(e) să existe sisteme adecvate de gestionare a deşeurilor pentru orice tip de deşeu

generat de tehnologiile de reducere a emisiilor pe întreaga perioadă a încercărilor;

(f) să existe o evaluare a impactului asupra mediului marin, în special asupra

ecosistemelor din porturi şi estuare închise pe întreaga perioadă a încercărilor; şi

(g) rezultatele complete să fie transmise Comisiei şi să fie făcute publice în termen de

şase luni de la finalizarea încercărilor.

Articolul 11

Măsuri financiare

Statele membre pot adopta măsuri financiare în favoarea operatorilor afectaţi de prezenta

directivă în cazul în care măsurile financiare respective sunt conforme cu regulile privind

ajutoarele de stat aplicabile sau care urmează să fie adoptate în acest domeniu.

138

Articolul 12

Modificarea aprovizionării cu combustibili

Dacă, din cauza unei modificări neprevăzute în aprovizionarea cu ţiţei, produse din petrol sau

alte hidrocarburi, un stat membru întâmpină dificultăţi în aplicarea valorilor limită privind

conţinutul maxim de sulf menţionat la articolele 3 şi 4, statul membru respectiv informează

Comisia cu privire la aceasta. Comisia poate autoriza o valoare limită mai mare care să poată

fi folosită pe teritoriul statului membru respectiv pentru o perioadă maximă de 6 luni. Comisa

notifică statele membre şi Consiliul cu privire la decizia luată. Oricare stat membru poate

înainta decizia respectivă Consiliului în termen de o lună. Consiliul, hotărând cu majoritate

calificată, poate lua o altă decizie în termen de două luni.

139

Articolul 13

Eşantionarea şi analiza

(1) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a verifica prin prelevarea de

eşantioane dacă conţinutul de sulf al combustibililor utilizaţi respectă cerinţele de la

articolele 3-7. Prelevarea eşantioanelor începe la data la care intră în vigoare limita

aplicabilă privind conţinutul maxim de sulf al combustibilului. Aceasta se efectuează

periodic, cu o frecvenţă suficientă şi în cantităţi suficiente şi astfel încât eşantioanele

să fie reprezentative pentru combustibilul examinat şi, în cazul combustibililor

marini, pentru combustibilul utilizat de nave pe perioada în care se află în zonele

maritime şi porturile respective. Eşantioanele se analizează fără întârzieri

nejustificate.

(2) Se utilizează următoarele metode de prelevare a eşantioanelor, analiză şi inspecţie a

combustibililor marini:

(a) inspectarea jurnalelor de bord ale navelor şi a notelor de livrare a buncherului;

şi

(b) după caz, următoarele metode de prelevare a eşantioanelor şi de analiză:

(i) prelevarea eşantioanelor de combustibil marin destinat arderii la bordul

navelor în timp ce este livrat navelor, în conformitate cu orientările

pentru eşantionarea păcurei pentru stabilirea nivelului de conformitate cu

anexa VI revizuită la MARPOL adoptată la 17 iulie 2009 prin

Rezoluţia 182(59) a Comitetului pentru protecţia mediului

marin (CPMM) al OMI, şi analiza conţinutului de sulf al acestuia; sau

140

(ii) prelevarea eşantioanelor şi analiza conţinutului de sulf al combustibilului

marin destinat arderii la bordul navelor, conţinut în rezervoare, în cazul

în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, şi

în eşantioane sigilate de combustibil la bordul navelor.

(3) Metoda de referinţă adoptată pentru determinarea conţinutului de sulf este metoda

ISO 8754 (2003) sau EN ISO 14596: 2007.

Pentru a stabili dacă combustibilul marin furnizat către nave şi utilizat la bordul

acestora respectă limitele privind conţinutul de sulf menţionate la articolele 4-7, se

utilizează procedura de verificare a combustibilului prevăzută la apendicele VI din

anexa VI la MARPOL.

(4) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare cu privire la:

(a) frecvenţa prelevării de eeşntioane;

(b) metodele de prelevare a eşantioanelor;

(c) definiţia unui eşantion reprezentativ al combustibilului examinat.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de

examinare menţionată la articolul 17 alineatul (2).

141

Articolul 14

Raportarea şi revizuirea

(1) Pe baza rezultatelor prelevării de eşantioane, a analizelor şi a inspecţiilor efectuate în

conformitate cu articolul 13, statele membre transmit Comisiei, până la data de

30 iunie a fiecărui an, un raport referitor la conformitatea cu standardele privind

conţinutul de sulf prevăzute în prezenta directivă pentru anul calendaristic precedent.

Pe baza rapoartelor primite în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat

şi a notificărilor privind indisponibilitatea combustibilului marin conform cu

prezenta directivă trimise de către statele membre în conformitate cu articolul 6

alineatul (8) al cincilea paragraf, Comisia întocmeşte şi publică, în termen de 12 luni

de la data menţionată la primul paragraf din prezentul alineat, un raport cu privire la

punerea în aplicare a prezentei directive. Comisia evaluează necesitatea consolidării

suplimentare a dispoziţiilor relevante ale prezentei directive şi prezintă propuneri

legislative adecvate în acest sens.

142

(2) Până la 31 decembrie 2013, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi

Consiliului, însoţit, dacă este cazul, de propuneri legislative. Comisia analizează în

raportul său potenţialul de reducere a poluării aerului ţinând seama, printre altele, de:

rapoartele anuale înaintate în conformitate cu alineatele (1) şi (3) calitatea aerului şi

acidifierea observate, costurile combustibililor, impactul economic potenţial şi

transferul modal observat, precum şi progresele realizate în reducerea emisiilor

provenite de la nave.

(3) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare cu privire la informaţiile care

urmează să fie incluse în raport şi la formatul acestuia prevăzut la alineatul (1) .

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de

examinare menţionată la articolul 17 alineatul (2).

143

Articolul 15

Adaptarea la progresul ştiinţific şi tehnic

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 cu privire

la adaptările articolului 2 literele (a)-(e) şi litera (p), ale articolului 13 alineatul (2) litera (b)

punctul (i) şi ale articolului 13 alineatul (3) la progresul ştiinţific şi tehnic. Astfel de adaptări

nu pot avea drept rezultat efectuarea vreunei modificări directe a domeniului de aplicare a

prezentei directive şi nici a limitelor privind conţinutul de sulf al combustibililor specificate

de prezenta directivă.

Articolul 16

Exercitarea delegării de competenţe

(1) Competenţa de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condiţiile prevăzute

în prezentul articol.

(2) Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 8 alineatul (5) şi la

articolul 15 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 17 decembrie 2012.

Comisia prezintă un raport privind delegarea de competenţe cu cel puțin nouă luni

înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte

tacit cu perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European

sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de

încheierea fiecărei perioade.

144

(3) Delegarea de competenţe menţionată la articolul 8 alineatul (5) şi la articolul 15

poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de

revocare pune capăt delegării de competenţe specificată în decizia respectivă.

Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia

nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.


European şi Consiliului.

(5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (5) şi al articolului 15 intră

în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au

formulat obiecţiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul

European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv,

Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula

obiecţiuni. Respectivul termen se prelungeşte cu trei luni la iniţiativa Parlamentului

European sau a Consiliului.

145

Articolul 17


(1) Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în

înţelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din


În cazul în care comitetul nu emite niciun aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act

de punere în aplicare şi se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din


146

Articolul 18

Sancţiuni

Statele membre stabilesc sancţiunile aplicabile în cazurile de încălcare a dispoziţiilor de drept

intern adoptate în conformitate cu prezenta directivă.

Sancţiunile stabilite sunt eficace, proporţionale şi disuasive şi pot include amenzi calculate

într-o asemenea manieră încât să se asigure, cel puțin, privarea celor responsabili de

beneficiile economice obţinute în urma încălcării dispozițiilor de drept intern menționate la

primul paragraf şi că respectivele amenzi cresc progresiv în cazul unor încălcări repetate.

Articolul 19

Abrogare

Directiva 1999/32/CE, astfel cum a fost modificată prin actele prevăzute în partea A din

anexa III, se abrogă, fără a aduce atingere obligaţiilor statelor membre cu privire la termenele

de transpunere în dreptul intern a directivelor prevăzute în partea B din anexa III.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă şi se citesc

în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa IV.

147

Articolul 20


Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene..

Articolul 21

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Preşedintele Preşedintele

148

ANEXA I

VALORILE ECHIVALENTE ALE EMISIILOR PENTRU METODELE DE REDUCERE A

EMISIILOR MENŢIONATE LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (2)

Limitele privind conţinutul de sulf al combustibililor marini menţionate la articolele 6 şi 7 din

prezenta directivă şi în Regulile 14.1 şi 14.4 din anexa VI la MARPOL şi valorile

corespunzătoare ale emisiilor menţionate la articolul 8 alineatul (2):

Conţinutul de sulf al combustibililor marini

(% m/m)

Raportul emisii de SO2 (ppm)/CO2 (% v/v)

3,50 151,7

1,50 65,0

1,00 43,3

0,50 21,7

0,10 4,3

Observaţie:

– Utilizarea limitelor privind raportul emisiilor este aplicabilă doar în cazul utilizării

păcurii reziduale sau distilate pe bază de petrol.

– În cazuri justificate, când concentraţia de CO2 este redusă de unitatea de purificare a

gazelor de evacuare (EGC), concentraţia de CO2 poate fi măsurată la intrarea unităţii

EGC, cu condiţia să se poată demonstra clar corectitudinea acestei metode.

_____________

149

ANEXA II

CRITERII PRIVIND UTILIZAREA METODELOR DE REDUCERE A EMISIILOR

MENŢIONATE LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (4)

Metodele de reducere a emisiilor menţionate la articolul 8 respectă cel puţin criteriile

specificate în următoarele instrumente, după caz:

Metoda de reducere a emisiilor Criterii de utilizare

Amestec de combustibil marin şi gaz

lichefiat pierdut prin vaporizare pe durata

stocării

Decizia 2010/769/UE a Comisiei52

.

Sisteme de purificare a gazelor de evacuare Rezoluţia MEPC.184(59) adoptată la

17 iulie 2009

„Apa de spălare provenită de la sistemele de

epurare a gazelor de eşapament care utilizează

substanţe chimice, aditivi, preparate şi alte

produse chimice relevante create in situ”,

menţionate la punctul 10.1.6.1 din Rezoluţia

MEPC.184(59), nu se deversează în mare,

inclusiv în porturi şi estuare închise, decât dacă

operatorul navei demonstrează că deversarea

apei de spălare nu are un impact negativ

semnificativ asupra sănătăţii umane şi a

mediului şi nu prezintă riscuri pentru acestea. În

cazul în care substanţa chimică utilizată este

sodă caustică, este suficient ca apa de spălare să

îndeplinească criteriile stabilite în Rezoluţia

MEPC.184(59) şi ca pH-ul acesteia să nu

52

Decizia 2010/769/UE a Comisiei din 13 decembrie 2010 privind stabilirea criteriilor pentru utilizarea de către navele transportatoare de gaz natural lichefiat a metodelor tehnologice ca alternativă la utilizarea combustibililor marini cu conţinut redus de sulf care respectă cerinţele articolului 4b din Directiva 1999/32/CE a Consiliului privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2005/33/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la conţinutul de sulf al combustibililor marini (JO L 328, 14.12.2010, p. 15).

150

depăşească 8,0.

Biocombustibili Utilizarea biocombustibililor, astfel cum sunt

definiţi în Directiva 2009/28/CE a


, care

sunt conformi cu standardele relevante CEN şi

ISO.

Amestecurile de biocombustibili şi combustibili

marini trebuie să fie conforme cu standardele

privind conţinutul de sulf stabilite la articolul 5,

la articolul 6 alineatele (1), (2) şi (5) şi la

articolul 7 din prezenta directivă.

_____________

53

Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).

151

ANEXA III

Partea A

Directiva abrogată şi lista modificărilor sale ulterioare

(menţionate la articolul 19)

Directiva 1999/32/CE a Consiliului

(JO L 121, 11.5.1999, p. 13)

Regulamentul (CE) Nr. 1882/2003 a Parlamentului

European şi a Consiliului

(JO L 284, 31.10.2003, p. 1)

Numai punctul 19 din anexa I

Directiva 2005/33/CE a Parlamentului European și a

Consiliului

(JO L 191, 22.7.2005, p. 59)

Regulamentul (CE) Nr. 219/2009 a Parlamentului

European şi a Consiliului

(JO L 87, 31.3.2009, p. 109)

Numai punctul 3.4 din anexa I

Directiva 2009/30/CE a Parlamentului European și a

Consiliului

(JO L 140, 5.6.2009, p. 88)

Numai articolul 2

Directiva 2012/33/UE a Parlamentului European și

a Consiliului

(JO L 327, 27.11.2012, p. 1)

152

Partea B

Termene de transpunere în dreptul intern

(menţionate la articolul 19)

Directiva Dată limită de transpunere

1999/32/CE 1 iulie 2000

2005/33/CE 11 august 2006

2009/30/CE 31 decembrie 2010

2012/33/UE 18 iunie 2014

_____________

153

ANEXA IV

TABEL DE CORESPONDENŢĂ

Directiva 1999/32/CE Prezenta directivă


Articolul 1alineatul (2) al doilea paragraf

cuvintele introductive

Articolul 1 alineatul (2) al doilea paragraf

cuvintele introductive


literele (a), (b) şi (c)


literele (a), (b) şi (c)


litera (d) cuvintele introductive

Articolul 1 alineatul(2) al doilea paragraf

litera (d) cuvintele introductive


litera (d) prima liniuţă


litera (d) punctul (i)


litera (d) a doua liniuţă


litera (d) punctul (ii)


literele (e)-(h)


literele (e)-(h)

Articolul 2 cuvintele introductive Articolul 2 cuvintele introductive

Articolul 2 punctul 1 Articolul 2 litera (a)

Articolul 2 punctul 1 prima liniuţă Articolul 2 litera (a) punctul (i)

Articolul 2 punctul 1 a doua liniuţă Articolul 2 litera (a) punctul (ii)

Articolul 2 punctul 2 Articolul 2 litera (b)

Articolul 2 punctul 2 prima liniuţă Articolul 2 litera (b) punctul (i)

Articolul 2 punctul 2 a doua liniuţă Articolul 2 litera (b) punctul (ii)

154

Articolul 2 punctul 2 cuvintele finale Articolul 2 litera (b) cuvintele finale

Articolul 2 punctul 3 Articolul 2 litera (c)

Articolul 2 punctul 3a Articolul 2 litera (d)

Articolul 2 punctul 3b Articolul 2 litera (e)

Articolul 2 punctul 3c Articolul 2 litera (f)

Articolul 2 punctul 3d Articolul 2 litera (g)

Articolul 2 punctul 3e Articolul 2 litera (h)

Articolul 2 punctul 3f Articolul 2 litera (i)

Articolul 2 punctul 3g Articolul 2 litera (j)

Articolul 2 punctul 3h Articolul 2 litera (k)

Articolul 2, punctul 3i Articolul 2 litera (l)

Articolul 2 punctul 3k Articolul 2 litera (m)

Articolul 2 punctul 3l Articolul 2 litera (n)

Articolul 2 punctul 3m Articolul 2 litera (o)

Articolul 2 punctul 4 Articolul 2 litera (p)

Articolul 2 punctul 5 Articolul 2 litera (q)


Articolul 3a Articolul 5


Articolul 4a alineatul (1) Articolul 6 alineatul (2)

Articolul 4a alineatul (1a) Articolul 6 alineatul (1)

155





Articolul 4a alineatul (5a) Articolul 6 alineatul (7)

Articolul 4a alineatul (5b) Articolul 6 alineatul (8)



Articolul 4b Articolul 7

Articolul 4c alineatele (1) şi (2) Articolul 8 alineatele (1) şi (2)

Articolul 4c alineatul (2a) Articolul 8 alineatul (3)

Articolul 4c alineatul (3) Articolul 8 alineatul (4)

Articolul 4c alineatul (4) Articolul 8 alineatul (5)

Articolul 4d Articolul 9

Articolul 4e Articolul 10

Articolul 4f Articolul 11


Articolul 6 alineatul (1) Articolul 13 alineatul(1)

Articolul 6 alineatul (1a) Articolul 13 alineatul (2)


Articolul 6 alineatul (1b) Articolul 13 alineatul (4)

156

Articolul 7 alineatele (1) şi (2) Articolul 14 alineatele (1) şi (2)

Articolul 7 alineatul (1a) Articolul 14 alineatul (3)

Articolul 7 alineatul (3) -

Articolul 7 alineatul (4) Articolul 15



Articolul 10 -

Articolul 11 alineatul (1) Articolul 18, primul paragraf

Articolul 11 alineatul (2) Articolul 18, al doilea paragraf

_ Articolul 19



Anexele I şi II Anexele I şi II

_ Anexa III

_ Anexa IV

_____________

157



P8_TA-PROV(2016)0076

Deturnarea spre țările Uniunii Europene a anumitor medicamente

esențiale ***I


propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului pentru evitarea

deturnării spre țările Uniunii Europene a anumitor medicamente esențiale (text

codificat) (COM(2014)0319 – C8-0015/2014 – 2014/0165(COD))

(Procedura legislativă ordinară – codificare)



(COM(2014)0319),





Europene,

– având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 - Metoda de lucru

accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative54

,

– având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0038/2016),

A. întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European,

Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă

codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;



54

JO C 102, 4.4.1996, p. 2.

158

P8_TC1-COD(2014)0165



pentru evitarea deturnării spre țările Uniunii Europene a anumitor medicamente

esențiale (text codificat)



alineatul (2),


după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naţionale,


,

întrucât:

(1) Regulamentul (CE) nr. 953/2003 al Consiliului56

a fost modificat de mai multe ori şi

în mod substanţial57

. Din motive de claritate şi de raţionalizare, respectivul

regulament ar trebui să se codifice.

(2) Multe din țările în curs de dezvoltare cele mai sărace au nevoie urgentă de acces la

prețuri abordabile la medicamentele esențiale pentru tratamentul bolilor

transmisibile. Țările respective sunt puternic dependente de importurile de

medicamente, deoarece producția acestora pe plan local este redusă.

(3) Se impune fixarea unor prețuri diferite pe piețele țărilor dezvoltate și pe piețele celor

mai sărace țări în curs de dezvoltare pentru a se asigura faptul că acestora din urmă li

se furnizează produse farmaceutice esențiale la prețuri cu mult reduse. În consecință,

aceste prețuri cu mult reduse nu pot fi considerate ca referință pentru prețul care

trebuie plătit pentru aceleași produse pe piețele țărilor dezvoltate.

(4) În majoritatea țărilor dezvoltate există instrumente legislative și de reglementare

pentru a împiedica importul, în anumite circumstanțe, de produse farmaceutice, dar

astfel de instrumente riscă să devină insuficiente, dat fiind că volume considerabile

de produse farmaceutice la prețuri foarte reduse sunt vândute pe piețele celor mai

sărace țări în curs de dezvoltare și, în consecință, interesul economic pentru

deturnarea acestor produse spre piețe cu prețuri ridicate poate crește semnificativ.

(5) Este nevoie ca producătorii de produse farmaceutice să fie încurajați să ofere volume

semnificativ mai mari de astfel de produse la prețuri foarte reduse, garantând, prin

intermediul prezentului regulament, că astfel de produse rămân pe piețele celor mai

sărace țări în curs de dezvoltare . Donațiile de produse farmaceutice și produsele

vândute în cadrul contractelor încheiate ca urmare a licitațiilor organizate de guverne

naționale sau de organisme internaționale de achiziții publice sau în cadrul unui

parteneriat convenit între producător și guvernul unei țări de destinație se pot încadra

55

Poziția Parlamentului European din 9 martie 2016. 56

Regulamentul (CE) nr. 953/2003 al Consiliului din 26 mai 2003 pentru evitarea deturnării spre țările Uniunii Europene a anumitor medicamente esențiale (JO L 135, 3.6.2003, p. 5).

57 A se vedea anexa VI.

159

în aceleași condiții în domeniul de aplicare al prezentului regulament, dat fiind

faptul că donațiile nu contribuie la îmbunătățirea accesului durabil la astfel de

produse.

(6) Este necesar să se stabilească o procedură care să identifice produsele, țările și bolile

relevante pentru domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(7) Prezentul regulament are ca obiectiv prevenirea posibilității ca produsele cu prețuri

diferențiate să fie importate în Uniune. Sunt prevăzute derogări pentru anumite

situații, cu condiția strictă să se asigure că destinația finală a produselor respective

reprezintă una din țările enumerate în anexa II.

(8) Fabricanții produselor cu prețuri diferențiate ar trebui să adopte pentru aceste

produse o prezentare diferită pentru a ușura sarcina de identificare a acestora.

(9) Ar trebuie să fie reexaminate listele bolilor și țărilor de destinație care intră sub

incidența prezentului regulament, precum și sistemele utilizate pentru identificarea

produselor cu prețuri diferențiate, ținând cont, printre altele, de experiența dobândită

în cadrul aplicării sale.

(10) În ceea ce privește produsele care fac obiectul unor prețuri diferențiate și care sunt

transportate în bagajele personale ale călătorilor și destinate uzului personal al

acestora, ar trebui să se aplice norme similare celor prevăzute de Regulamentul (UE)

nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului58

.

(11) Atunci când produse cu prețuri diferențiate sunt confiscate în temeiul prezentului

regulament, autoritatea competentă ar trebui să poată decide, în conformitate cu

legislația națională și pentru a garanta că utilizarea prevăzută a produselor confiscate

se face în beneficiul deplin al țărilor menționate în anexa II, ca acestea să fie puse la

dispoziția acestor țări în scopuri umanitare. În absența unei astfel de decizii,

produsele confiscate trebuie să fie distruse.

(12) În scopul de a adăuga produse pe lista produselor care intră sub incidența prezentului

regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din

Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în

scopul de a modifica anexele la regulamentul respectiv. Este deosebit de important

ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate,

inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate,

Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a

documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu,


Articolul 1

(1) Prezentul regulament stabilește:

(a) criteriile pentru definirea produsului cu preț diferențiat;

(b) condițiile în care autoritățile vamale adoptă măsuri;

(c) măsurile pe care le adoptă autoritățile competente din statele membre.

58

Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului (JO L 181, 29.6.2013, p. 15).

160

(2) În sensul prezentului regulament:

(a) „produs cu preț diferențiat” înseamnă orice produs farmaceutic care este

utilizat pentru prevenirea, diagnosticarea sau tratamentul bolilor, enumerate în

anexa IV şi al cărui preț este fixat în conformitate cu una din modalitățile

opționale de calcul indicate la articolul 3, verificat de Comisie sau de un

auditor independent, în conformitate cu articolul 4, și care figurează pe lista

produselor cu preț diferențiat, prezentată în anexa I;

(b) „țări de destinație” înseamnă acele țări enumerate în anexa II;

(c) „autoritate competentă” înseamnă o autoritate desemnată de un stat membru

pentru a stabili dacă mărfurile confiscate de autoritățile vamale din statul

membru respectiv sunt produse cu prețuri diferențiate și pentru a da

instrucțiunile necesare, în funcție de rezultatul examinării.

Articolul 2

(1) Se interzice importul în Uniune al produselor cu prețuri diferențiate, în scopul

punerii lor în liberă circulație, al reexportării acestora, al plasării lor în regim

suspensiv, într-o zonă liberă sau în antrepozit liber.

(2) Interdicția privind produsele cu preț diferențiat prevăzută la alineatul (1) nu se aplică

produselor:

(a) reexportate spre țările de destinație;

(b) plasate în regim de tranzit sau în regim de antrepozit vamal sau într-o zonă

liberă sau în antrepozit liber, în scopul reexportării spre o țară de destinație.

Articolul 3

Prețul diferențiat menționat la articolul 4 alineatul (2) punctul (b) poate fi, în funcție de

opțiunea solicitantului:

(a) fie un preț care să nu depășească procentul prevăzut în anexa III din media

poderată a prețului franco fabrică pe care un producător îl facturează pentru

același produs pe piețele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare

Economică (OCDE), la data cererii; sau

(b) un preț care să corespundă costurilor directe de producție ale unui producător,

cu adăugarea procentului maxim prevăzut în anexa III.

Articolul 4

(1) Pentru ca produsele să beneficieze de dispozițiile prezentului regulament,

producătorii sau exportatorii de produse farmaceutice trebuie să prezinte o cerere

Comisiei.

(2) Oricare cerere adresată Comisiei conține următoarele informații:

(a) numele produsului și ingredientul activ al produsului cu preț diferențiat,

precum și informații suficiente care să permită verificarea bolii pe care o

previne, o diagnostichează sau o tratează;

(b) prețul propus, recurgând la una dintre modalitățile opționale de calculare a

prețului prevăzute la articolul 3, cu detalii suficiente pentru a permite

161

verificarea. În locul furnizării acestor informații detaliate, solicitantul poate

prezenta și un certificat emis de un auditor independent, care să indice că

prețul a fost verificat și corespunde unuia dintre criteriile prevăzute în anexa

III. Auditorul independent este desemnat de comun acord de producător și de

Comisie. Orice informație prezentată de solicitant auditorului rămâne

confidențială;

(c) țara sau țările de destinație în care solicitantul intenționează să vândă produsul

respectiv;

(d) numărul de cod bazat pe Nomenclatura Combinată prevăzută în anexa I la

Regulamentul (CEE) nr. 2658/8759 și, după caz, completat cu subdiviziunile

TARIC, pentru identificarea fără ambiguitate a mărfurilor respective; şi

(e) orice măsură luată de producător sau de exportator pentru a face ca produsul

cu preț diferențiat să poată fi mai ușor distins de produsele identice oferite la

vânzare în interiorul Uniunii.

(3) Atunci când Comisia stabilește că un anumit produs îndeplinește condițiile prevăzute

în prezentul regulament, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în

conformitate cu articolul 5 pentru a adăuga produsul în cauză la anexa I cu ocazia

următoarei actualizări. Comisia notifică decizia sa solicitantului in termen de 15 zile

de la data adoptării acesteia.

Atunci când o întârziere în adăugarea unui produs la anexa I ar cauza o întârziere în

abordarea unei nevoi urgente de a avea acces la medicamente esențiale la prețuri

accesibile într-o țară în curs de dezvoltare și, prin urmare, acestea sunt necesare din

motive imperioase de urgență, procedura prevăzută la articolul 6 se aplică actelor

delegate adoptate în temeiul primului paragraf.

(4) În cazul în care o cerere nu este suficient de detaliată pentru a se putea efectua o

examinare de fond, Comisia cere în scris solicitantului să prezinte informațiile care

lipsesc. În cazul în care solicitantul nu completează cererea în termenul stabilit în

comunicarea respectivă, cererea sa scrisă este considerată nulă și neavenită.

(5) În cazul în care Comisia consideră că cererea nu îndeplinește criteriile enunțate în

prezentul regulament, cererea este respinsă, iar solicitantul este informat despre

aceasta în termen de 15 zile de la data deciziei. Nimic nu-l împiedică pe solicitant să

prezinte o cerere modificată pentru același produs.

(6) Produsele destinate donațiilor în favoarea beneficiarilor dintr-una din țările

enumerate în anexa II pot fi obiectul unei notificări în acest sens în vederea aprobării

și înscrierii în anexa I.

(7) Comisia actualizează anexa I la fiecare două luni.

(8) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 5

pentru a adapta anexele II, III și IV în cazul în care este necesar, pentru a modifica

lista bolilor, țările de destinație care intră sub incidența prezentului regulament,

precum și formulele utilizate pentru a identifica produse cu prețuri diferențiate

ținând cont, printre altele, de experiența dobândită în urma aplicării sale sau pentru a

răspunde la o criză în domeniul sănătății.

59

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

162

Articolul 5

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute

în prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4 alineatele (3) şi (8)

este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 20 februarie 2014.

Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni

înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește

tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European

sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel târziu trei luni înainte de

încheierea fiecărei perioade.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatele (3) şi (8) poate fi

revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare

pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia

produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce

atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare


European și Consiliului.

(5) Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) intră în vigoare

numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat

obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului

European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului

respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul

că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la

inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

(6) Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 4 alineatul (8) intră în vigoare

numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat

obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului

European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului

respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul

că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu patru luni la

inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 6

(1) Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare și se

aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2).

Notificarea unui act delegat Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele

pentru care s-a folosit procedura de urgență prevăzută de prezentul articol.

(2) Parlamentul European sau Consiliul pot formula obiecții cu privire la un act delegat

în conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatele (5) și (6). Într-un

astfel de caz, Comisia abrogă fără întârziere actul, în urma notificării deciziei

Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecții.

Articolul 7

Un produs aprobat ca produs cu preț diferențiat și introdus în anexa I rămâne pe lista

respectivă cât timp sunt îndeplinite condițiile enunțate la articolul 4, iar rapoartele anuale

163

privind vânzările sunt transmise Comisiei, în conformitate cu articolul 12. Solicitantul

comunică Comisiei informații privind orice modificare intervenită referitoare la domeniul de

aplicare sau la condițiile prevăzute la articolul 4, pentru a garanta că respectivele cerințe sunt

îndeplinite.

Articolul 8

O emblemă permanentă, prezentată în anexa V, se aplică pe toate ambalajele sau produsele și

pe toate documentele utilizate în legătură cu produsul aprobat, vândut la prețuri diferențiate

țărilor de destinație. Această cerinţă se aplică cât timp produsul respectiv figurează în lista

din anexa I.

Articolul 9

(1) Atunci când există motive să se suspecteze că produsele la preț diferențiat urmează a

fi importate în Uniune, contrar interdicției prevăzute la articolul 2, autoritățile

vamale suspendă acordarea liberului de vamă pentru produsele respective sau le

rețin în perioada necesară pentru adoptarea unei decizii de către autoritățile

competente cu privire la caracterul mărfurilor în cauză. Perioada de suspendare sau

de reținere nu depășește 10 zile lucrătoare, cu excepția cazului în care se aplică

circumstanțe speciale, caz în care perioada poate fi prelungită cu maximum 10 zile

lucrătoare. La expirarea acestei perioade, se acordă liberul de vamă pentru produsele

respective, cu condiția ca toate formalitățile vamale să fi fost îndeplinite.

(2) Se consideră că autoritățile vamale dispun de informațiile corespunzătoare pentru a

suspenda acordarea liberului de vamă pentru produsele respective sau pentru

reținerea acestora, în cazul în care există suficiente informații disponibile pentru a

considera că produsul în cauză este la preț diferențiat.

(3) Autoritatea competentă din statul membru respectiv și producătorul sau exportatorul

menționat în anexa I sunt informați fără întârziere cu privire la suspendarea acordării

liberului de vamă sau cu privire la reținerea produselor și primesc toate informațiile

disponibile referitoare la produsele în cauză. Se ține cont în mod corespunzător de

dispozițiile naționale referitoare la protecția datelor personale, la secretul comercial

și industrial și la confidențialitatea profesională și administrativă. Importatorul și,

după caz, exportatorul, dispun de numeroase posibilități pentru a comunica

autorității competente informațiile pe care le consideră utile cu privire la produsele

în cauză.

(4) Procedura de suspendare sau de reținere a mărfurilor se efectuează pe cheltuiala

importatorului. În cazul în care nu este posibilă recuperarea acestor cheltuieli de la

importator, acestea pot fi recuperate, în conformitate cu legislația națională, de la

orice altă persoană responsabilă pentru tentativa de import ilegal.

Articolul 10

(1) În cazul în care produsele pentru care acordarea liberului de vamă este suspendată

sau care sunt reținute de autoritățile vamale sunt recunoscute de autoritatea

competentă ca produse cu preț diferențiat, în sensul prezentului regulament,

autoritatea competentă se asigură că aceste produse sunt confiscate și eliminate, în

conformitate cu legislația națională. Respectivele proceduri se efectuează pe

cheltuiala importatorului. În cazul în care nu este posibil să se recupereze

respectivele cheltuieli de la importator, acestea pot fi recuperate, în conformitate cu

164

legislația națională, de la oricare altă persoană responsabilă pentru tentativa de

import ilegal.

(2) Atunci când se constată, ca urmare a unui control suplimentar din partea autorității

competente, că produsele pentru care acordarea liberului de vamă este suspendată

sau care sunt reținute de autoritățile vamale nu îndeplinesc condițiile cerute pentru a

fi considerate produse la preț diferențiat, în temeiul prezentului regulament,

autoritatea vamală acordă liberul de vamă pentru produsele destinatarului, cu

condiția ca toate formalitățile vamale să fie îndeplinite.

(3) Autoritatea competentă informează Comisia despre toate deciziile adoptate în

temeiul prezentului regulament.

Articolul 11

Prezentul regulament nu se aplică mărfurilor fără caracter comercial transportate în bagajele

personale ale călătorilor, pentru uzul personal al acestora, în limitele prevăzute pentru a fi

scutite de drepturi vamale.

Articolul 12

(1) Comisia monitorizează anual volumele de export ale produselor cu preț diferențiat

care figurează în lista din anexa I și care sunt exportate spre țările de destinație, pe

baza informațiilor care îi sunt furnizate de producătorii și exportatorii de produse

farmaceutice. În acest scop, Comisia emite un formular standard. Producătorii și

exportatorii prezintă Comisiei astfel de rapoarte anuale privind vânzările pentru

fiecare produs cu preț diferențiat, în condiții de confidențialitate.

(2) La fiecare doi ani, Comisia prezintă rapoarte Parlamentului European și Consiliului

privind volumele exportate cu prețuri diferențiate, inclusiv privind volumele

exportate în cadrul unui acord de parteneriat convenit între producător și guvernul

unei țări de destinație. În raport se analizează țările și bolile care intră în domeniul de

aplicare și criteriile generale pentru punerea în aplicare a articolului 3.

(3) În termen de o lună de la prezentarea raportului de către Comisie, Parlamentul

European poate să invite Comisia la o reuniune ad-hoc a comisiei sale competente

pentru a prezenta și a explica orice aspecte legate de punerea în aplicare a

prezentului regulament.

(4) Comisia dă publicității raportul în cel mult șase luni de la data transmiterii acestuia

către Parlamentul European și Consiliu.

Articolul 13

(1) Aplicarea prezentului regulament nu aduce atingere în niciun caz procedurilor

prevăzute de Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului60 și

de Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului61.

60

Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67).

165

(2) Prezentul regulament nu aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală sau

drepturilor titularilor de proprietate intelectuală.

Articolul 14

Regulamentul (CE) nr. 953/2003 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se

citesc în conformitate cu tabelul de corespondență prevăzut în anexa VII.

Articolul 15




statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Preşedintele Preşedintele

61

Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (OJ L 136, 30.4.2004, p. 1).

166

ANEXA I

LISTA PRODUSELOR CU PREȚ DIFERENȚIAT

Produs Producător/

exportator

Tara de

destinație

Caracteristici Data

aprobării

Cod

NC/TARIC62

TRIZIVIR

750 mg × 60

GLAXO

SMITH KLINE

GSK House

980 Great West

Road

BRENTFORD,

MIDDXTW8

9GS

United

Kingdom

Afganistan

Africa de Sud

Angola

Armenia

Azerbaidjan

Bangladesh

Benin

Bhutan

Botswana

Burkina Faso

Burundi

Cambodgia

Camerun

Capul Verde

Republica

Centrafricană

Ciad

Côte d’Ivoire

Comore

Congo

Republica

Democratică Congo

Coreea de Nord

Djibouti

Eritrea

Etiopia

Gambia

Ghana

Guineea

Guineea-Bissau

Guineea Ecuatorială

Haiti

Honduras

India

Indonezia

Insulele Solomon

Ambalaj specific –

text în trei limbi

19.4.2004 30049019

EPIVIR

150 mg × 60

GLAXO

SMITH KLINE

GSK House

980 Great West

Road

BRENTFORD,

MIDDXTW8

9GS

United

Kingdom


text în trei limbi -

tablete roșii

30049019

RETROVIR

250 mg × 40

GLAXO

SMITH KLINE

GSK House

980 Great West

Road

BRENTFORD,

MIDDXTW8

9GS

United

Kingdom

Ambalaj de export

(albastru)

neutilizat în UE

Ambalaj de tipul

spitalelor franceze

– piețe francofone

19.4.2004 30049019

RETROVIR

300 mg × 60

GLAXO

SMITH KLINE

GSK House

980 Great West

Road

BRENTFORD,

MIDDXTW8

9GS

United

Kingdom

Ambalaj de export

(albastru)

neutilizat în UE

Ambalaj de tipul

spitalelor franceze


19.4.2004 30049019

62

Numai dacă este cazul.

167

RETROVIR

100 mg × 100

GLAXO

SMITH KLINE

GSK House

980 Great West

Road

BRENTFORD,

MIDDXTW8

9GS

United

Kingdom

Kenya

Kiribati

Kârgâzstan

Laos

Lesotho

Liberia

Madagascar

Malawi

Maldive

Mali

Mauritania

Moldova

Mongolia

Mozambic

Myanmar/Birmania

Namibia

Nepal

Nicaragua

Niger

Nigeria

Pakistan

Rwanda

Samoa

São Tomé și Principe

Senegal

Seychelles

Sierra Leone

Somalia

Sudan

Swaziland

Tadjikistan

Tanzania

Timorul de Est

Togo

Tuvalu

Uganda

Vanuatu

Yemen

Zambia

Zimbabwe

Ambalaj de export

(albastru)

neutilizat în UE

Ambalaj de tipul

spitalelor franceze


19.4.2004 30049019

COMBIVIR

300/150 mg ×

60

GLAXO

SMITH KLINE

GSK House

980 Great West

Road

BRENTFORD,

MIDDXTW8

9GS

United

Kingdom


text în trei limbi

Sticlă (preferată

față de blister)

Tablete roșii

gofrate „A22”

30049019

EPIVIR

SOLUȚIE

ORALĂ

10 mg/ml

240 ml

GLAXO

SMITH KLINE

GSK House

980 Great West

Road

BRENTFORD,

MIDDXTW8

9GS

United

Kingdom


text în trei limbi

19.4.2004 30049019

ZIAGEN 300

mg × 60

GLAXO

SMITH KLINE

GSK House

980 Great West

Road

BRENTFORD,

MIDDXTW8

9GS

United

Kingdom

Ambalaj de export

- neutilizat în UE

Ambalaj de tipul

spitalelor franceze


20.9.2004 30049019

RETROVIR

SOLUȚIE

ORALĂ

10 mg/ml

200 ml

GLAXO

SMITH KLINE

GSK House

980 Great West

Road

BRENTFORD,

MIDDXTW8


text în trei limbi

20.9.2004 30049019

168

9GS

United

Kingdom

_______________________

169

ANEXA II

ȚĂRI DE DESTINAȚIE

Afganistan

Angola

Armenia

Azerbaidjan

Bangladesh

Benin

Bhutan

Botswana

Burkina Faso

Burundi

Cambodgia

Camerun

Capul Verde

Republica Centrafricană

Ciad

China

Comore

Congo

Republica Democratică Congo

Coreea de Nord

Côte d’Ivoire

Djibouti

Guineea Ecuatorială

Eritreea

Etiopia

Gambia

Ghana

Guineea

Guineea-Bissau

Haiti

Honduras

India

Indonezia

170

Kenya

Kiribati

Kârgâzstan

Laos

Lesotho

Liberia

Madagascar

Malawi

Maldive

Mali

Mauritania

Moldova

Mongolia

Mozambic

Myanmar/Birmania

Namibia

Nepal

Nicaragua

Niger

Nigeria

Pakistan

Rwanda

Samoa

São Tomé și Príncipe

Senegal

Sierra Leone

Insulele Solomon

Somalia

Africa de Sud

Sudan

Swaziland

Tadjikistan

Tanzania

Timorul de Est

Togo

171

Turkmenistan

Tuvalu

Uganda

Vanuatu

Vietnam

Yemen

Zambia

Zimbabwe

_______________________

172

ANEXA III

PROCENTAJELE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 3

Procentaj menționat la articolul 3 litera (a): 25 %

Procentaj menționat la articolul 3 litera (b): 15 %

_______________________

173

ANEXA IV

LISTA BOLILOR

HIV/SIDA, malarie, tuberculoză și boli oportuniste asociate

_______________________

174

ANNEX V

LOGO

Bastonul înaripat al lui Aesculap cu un șarpe încolăcit, în centrul unui cerc format din

12 stele.

__________________

175

ANEXA VI

Regulamentul abrogat şi modificările ulterioare

Regulamentul (CE) nr. 953/2003 al Consiliului

(JO L 135, 3.6.2003, p. 5)

Regulamentul (EC) nr. 1876/2004 al Comisiei

(JO L 326, 29.10.2004, p. 22)

Regulamentul (EC) nr. 1662/2005 al Comisiei

(JO L 267, 12.10.2005, p. 19)

Regulamentul (EC) nr. 38/2014 al Parlamentului European și al

Consiliului

(JO L 18, 21.1.2014, p. 52)

Numai punctul 3 al anexei

_____________

176

ANEXA VII

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Regulamentul (CE) nr. 953/2003 Prezentul regulament

Articolele 1, 2 și 3 Articolele 1, 2 și 3

Articolul 4(1) Articolul 4(1)

Articolul 4(2) teza introductivă Articolul 4(2) teza introductivă

Articolul 4(2)(i) Articolul 4(2)(a)

Articolul 4(2)(ii) Articolul 4(2)(b)

Articolul 4(2)(iii) Articolul 4(2)(c)

Articolul 4(2)(iv) Articolul 4(2)(d)

Articolul 4(2)(v) Articolul 4(2)(e)
















- Articolul 14


177

Anexele I-V Anexele I-V

- Anexa VI

- Anexa VII

_____________

179



P8_TA-PROV(2016)0077

Acordul dintre UE și Andorra privind schimbul automat de informații cu

privire la conturile financiare *


propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a

Protocolului de modificare a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Principatul

Andorra prin care se prevăd măsuri echivalente celor stabilite prin Directiva

2003/48/CE a Consiliului privind impozitarea veniturilor din economii sub forma

plăților de dobânzi (COM(2015)0631 – C8-0028/2016 – 2015/0285(NLE))

(Procedura de consultare)


– având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2015)0631),

– având în vedere proiectul de Protocol de modificare a Acordului dintre Comunitatea

Europeană și Principatul Andorra prin care se prevăd măsuri echivalente celor stabilite

prin Directiva 2003/48/CE a Consiliului privind impozitarea veniturilor din economii

sub forma plăților de dobânzi (15510/2015),

– având în vedere articolul 115 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b) și

alineatul (8) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în

temeiul cărora Parlamentul a fost consultat de către Consiliu (C8-0028/2016),

– având în vedere articolul 59, articolul 108 alineatul (7) și articolul 50 alineatul (1) din

Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-

0047/2016),

1. aprobă încheierea Protocolului de modificare a acordului;

2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și

Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Principatului

Andorra.

181



P8_TA-PROV(2016)0079

Garanții procedurale pentru copiii suspectați sau acuzați în cadrul

procedurilor penale ***I


propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind garanțiile

procedurale pentru copiii suspectați sau acuzați în cadrul procedurilor penale

(COM(2013)0822 – C7-0428/2013 – 2013/0408(COD))




(COM(2013)0822),

– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 82 alineatul (2) litera (b) din

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost

prezentată de către Comisie (C7-0428/2013),


Europene,

– având în vedere avizul motivat prezentat de către Camera Inferioară a Parlamentului

țărilor de Jos în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și

proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul

subsidiarității,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 25 martie 201463

,


16 decembrie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu



– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-

0020/2015),

63

JO C 226, 16.7.2014, p. 63.

182






183

P8_TC1-COD(2013)0408


adoptării Directivei (UE) 2016/... a Parlamentului European și a Consiliului privind

garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul

procedurilor penale



alineatul (2) litera (b),



având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European64

,

după consultarea Comitetului Regiunilor ▌,


,

64

JO C 226, 16.7.2014, p. 63. 65


184

întrucât:

(1) Scopul prezentei directive este de a stabili garanții procedurale pentru a se asigura că

copiii, care înseamnă persoane cu vârsta mai mică de 18 ani, care sunt persoane

suspectate sau acuzate în proceduri penale, sunt în măsură să înțeleagă și să urmeze

procedurile respective și să își exercite dreptul la un proces echitabil, și de a preveni

recidiva în cazul copiilor și de a promova integrarea socială a acestora.

(2) Prin stabilirea unor norme minime comune privind protecția drepturilor procedurale

ale copiilor care sunt persoane suspectate sau acuzate, prezenta directivă are ca

obiectiv consolidarea încrederii statelor membre în sistemele de justiție penală ale

celorlalte state membre, contribuind astfel la îmbunătățirea recunoașterii reciproce a

deciziilor în materie penală. Astfel de norme minime comune ar trebui, de asemenea,

să înlăture obstacolele din calea liberei circulații a cetățenilor pe teritoriul statelor

membre.

(3) Deși statele membre sunt părți la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale (CEDO), la Pactul internațional cu privire la

drepturile civile și politice și la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,

experiența a arătat că doar acest fapt nu oferă întotdeauna un grad suficient de

încredere în sistemele de justiție penală ale celorlalte state membre.

185

(4) La 30 noiembrie 2009, Consiliul a adoptat o rezoluție privind Foaia de parcurs

pentru consolidarea drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate sau

acuzate în cadrul procedurilor penale66

(denumită în continuare „foaia de

parcurs”). Pe baza unei abordări treptate, foaia de parcurs prevede adoptarea de

măsuri privind dreptul la traducere și interpretare (măsura A), dreptul la

informare cu privire la drepturi și informare privind acuzațiile (măsura B),

dreptul la consiliere juridică și asistență judiciară (măsura C), dreptul la

comunicare cu rudele, cu angajatorii și cu autoritățile consulare (măsura D) și

garanții speciale pentru persoanele suspectate sau acuzate care sunt vulnerabile

(măsura E). Foaia de parcurs evidențiază faptul că ordinea drepturilor este

orientativă, sugerând astfel că poate fi modificată în funcție de priorități. Foaia de

parcurs este concepută pentru a funcționa ca un întreg; efectele pozitive ale

acesteia vor fi constatate pe deplin numai atunci când vor fi puse în aplicare toate

părțile sale componente.

66

JO C 295, 4.12.2009, p. 1.

186

(5) La 11 decembrie 2009, Consiliul European a salutat foaia de parcurs și a inclus-o

în Programul de la Stockholm - O Europă deschisă și sigură în serviciul

cetățenilor și pentru protecția acestora67

(punctul 2.4). Consiliul European a

subliniat caracterul neexhaustiv al foii de parcurs, invitând Comisia să analizeze

și alte elemente ale drepturilor procedurale minime ale persoanelor suspectate sau

acuzate și să evalueze necesitatea de a aborda și alte probleme, cum ar fi

prezumția de nevinovăție, în vederea promovării unei mai bune cooperări în acest

domeniu.

(6) Până în prezent, pe baza foii de parcurs au fost adoptate patru măsuri privind

drepturile procedurale în cadrul procedurilor penale, și anume Directivele

2010/64/UE ▌68

, 2012/13/UE ▌69

, 2013/48/UE70

și Directiva (UE) 2016/...71* ale

Parlamentului European și ale Consiliului.

(7) Prezenta directivă promovează drepturile copilului, ținând seama de Orientările

Consiliului Europei privind o justiție în interesul copilului.

(8) În cazul în care copiii sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor

penale sau fac obiectul unor proceduri privind mandatul european de arestare în

temeiul Deciziei-cadru 2002/584/JAI a Consiliului72

(persoane căutate), statele

membre ar trebui să se asigure că interesul superior al copilului constituie

67

JO C 115, 4.5.2010, p. 1. 68

Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale (JO L 280, 26.10.2010, p.1).

69 Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012

privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale (JO L 142, 1.6.2012, p.1). 70

Directiva 2013/48/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate (JO L 294, 6.11.2013, p. 1).

71 Directiva (UE) 2016/… a Parlamentului European și a Consiliului privind

consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale (JO L …)

* JO: a se introduce numărul documentului PE63/2015 (2013/0407COD) în text și a se

completa nota de subsol. 72

Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (JO L 190, 18.7.2002, p. 1).

187

întotdeauna o prioritate, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Carta

drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta).

188

(9) Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale ar

trebui să beneficieze de o atenție specială pentru ca potențialul lor de dezvoltare și

de reintegrare în societate să fie menținut.

(10) Prezenta directivă ar trebui să se aplice copiilor care sunt persoane suspectate sau

acuzate în cadrul procedurilor penale și copiilor care sunt persoane căutate. În

cazul copiilor care sunt persoane căutate, dispozițiile relevante din prezenta

directivă ar trebui să se aplice din momentul arestării acestora în statul membru

de executare.

(11) Prezenta directivă sau anumite dispoziții din acesta ar trebui să se aplice și

persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, precum și

persoanelor căutate, care erau copii în momentul când au început să facă obiectul

procedurilor, dar care au împlinit ulterior vârsta de 18 ani, și aplicarea prezentei

directive este adecvată ținând cont de toate circumstanțele cauzei, inclusiv gradul

de maturitate și de vulnerabilitate al persoanei în cauză.

189

(12) În cazul în care o persoană a împlinit vârsta de 18 ani atunci când devine persoană

suspectată sau acuzată în cadrul procedurilor penale, însă infracțiunea a fost comisă

atunci când persoana respectivă era copil, statele membre sunt încurajate să aplice

garanțiile procedurale prevăzute de prezenta directivă până când persoana respectivă

împlinește vârsta de 21 de ani, cel puțin în ceea ce privește infracțiunile care sunt

săvârșite de aceeași persoană suspectată sau acuzată și care sunt anchetate și

urmărite penal împreună deoarece sunt inextricabil legate de proceduri penale

care au fost inițiate împotriva persoanei respective înainte ca aceasta să

împlinească vârsta de 18 de ani.

(13) Statele membre ar trebui să determine vârsta copilului pe baza declarațiilor acestuia,

a verificării evidențelor stării civile, a cercetării documentelor, a altor probe și, în

cazul în care astfel de probe nu sunt disponibile sau sunt neconcludente, pe baza

unei examinări medicale. Examinarea medicală ar trebui să fie efectuată în ultimă

instanță și cu respectarea strictă a drepturilor copilului, a integrității sale fizice și

a demnității sale umane. Atunci când persistă îndoieli cu privire la vârsta unei

persoane, în sensul prezentei directive se prezumă că persoana respectivă este un

copil.

190

(14) Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice în ceea ce privește anumite infracțiuni

minore. Cu toate acestea, prezenta directivă ar trebui să se aplice în cazul în care

un copil care este persoană suspectată sau acuzată este privat de libertate.

(15) În unele state membre, o altă autoritate decât o instanță competentă în materie

penală este competentă să aplice sancțiuni, altele decât privarea de libertate, în

cazul infracțiunilor relativ minore. Acestea pot fi, de exemplu, încălcări minore

ale normelor rutiere care sunt săvârșite la scară largă și care pot fi constatate în

urma unui control rutier. În astfel de situații, nu ar fi rezonabil să li se impună

autorităților competente să asigure toate drepturile în temeiul prezentei directive.

Prin urmare, atunci când dreptul unui stat membru prevede aplicarea unei

sancțiuni pentru infracțiuni minore de către o astfel de autoritate și există fie

dreptul de a introduce o cale de atac, fie posibilitatea ca respectiva cauză să fie

înaintată unei instanțe cu competențe în materie penală, prezenta directivă ar

trebui să se aplice numai în cazul procedurilor desfășurate în fața respectivei

instanțe ca urmare a exercitării unei astfel de căi de atac sau a înaintării cauzei în

instanță.

191

(16) În unele state membre, anumite infracțiuni minore, în special încălcări minore ale

normelor rutiere, infracțiunile minore legate de reglementările locale generale și

infracțiunile minore contra ordinii publice sunt considerate infracțiuni. În astfel

de situații, nu ar fi rezonabil să li se impună autorităților competente să asigure

toate drepturile în temeiul prezentei directive. În cazul în care dreptul unui stat

membru prevede că privarea de libertate nu este o pedeapsă ce poate fi aplicată

pentru infracțiuni minore, prezenta directivă ar trebui să se aplice, prin urmare,

numai procedurilor desfășurate în fața unei instanțe competente în materie

penală.

(17) Prezenta directivă ar trebui să se aplice numai în cadrul procedurilor penale.

Aceasta nu ar trebuie să se aplice altor tipuri de proceduri, în special procedurilor

concepute special pentru copii și care pot conduce la măsuri de protecție, corective

sau educative.

192

(18) Prezenta directivă ar trebui să fie pusă în aplicare ținând seama de dispozițiile

Directivelor 2012/13/UE și 2013/48/UE. ▌ Prezenta directivă prevede noi garanții

complementare cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate copiilor și

titularului răspunderii părintești, ▌pentru a se lua în considerare nevoile și

vulnerabilitățile specifice ale copiilor.

(19) Copiii ar trebui să primească informații cu privire la aspectele generale ale

desfășurării procedurii. În acest scop, ar trebui să se ofere copiilor în special o

scurtă explicație cu privire la următoarele etape ale procedurii, în măsura în care

acest lucru este posibil ținând seama de interesul procedurii penale, precum și cu

privire la rolul autorităților implicate. Informațiile oferite ar trebui să fie în

funcție de circumstanțele cauzei.

(20) Copiii ar trebui să primească informații cu privire la dreptul la o examinare

medicală într-un stadiu incipient adecvat al procedurilor, și cel târziu în momentul

privării de libertate, în cazul în care o astfel de măsură este luată față de copil.

193

(21) În cazul în care un copil este privat de libertate, nota privind drepturile furnizată

copilului în temeiul Directivei 2012/13/UE ar trebui să includă informații clare

privind drepturile copilului conferite în temeiul prezentei directive.

▌

(22) Statele membre ar trebui, de asemenea, să informeze titularul răspunderii

părintești, verbal, în scris sau în ambele modalități, cu privire la drepturile

procedurale aplicabile. Informațiile respective ar trebui să fie furnizate cât mai

curând și în mod suficient de detaliat pentru a garanta caracterul echitabil al

procedurilor și exercitarea efectivă a drepturilor copilului.

194

(23) În anumite circumstanțe, care pot să se refere, de asemenea, la doar una dintre

persoanele titulare ale răspunderii părintești, informațiile ar trebui furnizate unui

alt adult corespunzător, desemnat de copil și acceptat în această calitate de

autoritatea competentă. Una dintre aceste circumstanțe ar putea fi aceea în care

există împrejurări obiective și factuale care indică sau dau naștere unor

suspiciuni că furnizarea de informații titularului răspunderii părintești ar putea

periclita în mod substanțial procedurile penale, în special atunci când probele ar

putea fi distruse sau deteriorate, s-ar putea interveni asupra martorilor sau

titularul răspunderii părintești ar fi putut fi implicat în presupusa activitate

infracțională împreună cu copilul.

(24) Atunci când circumstanțele care au determinat autoritățile competente să

furnizeze informații unui adult corespunzător, altul decât titularul răspunderii

părintești, au încetat să mai existe, orice informație pe care copilul o primește în

conformitate cu prezenta directivă și care rămâne relevantă în cursul procedurilor

ar trebui furnizată titularului răspunderii părintești. Această cerință nu ar trebui

să prelungească în mod inutil procedurile penale.

195

(25) Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate au dreptul de a avea acces la un

avocat, în conformitate cu Directiva 2013/48/UE. Întrucât sunt vulnerabili și nu

au întotdeauna capacitatea de a înțelege pe deplin și de a urmări procedurile

penale, copiii ar trebui să fie asistați de un avocat în situațiile prevăzute în

prezenta directivă. În aceste situații, statele membre ar trebui să ia măsurile

necesare pentru ca copilul să fie asistat de un avocat, atunci când copilul sau

titularul răspunderii părintești nu a luat măsuri în acest sens. Statele membre ar

trebui să ofere asistență judiciară, dacă acest lucru este necesar, pentru a se

asigura că copilul este efectiv asistat de un avocat.

(26) Asistența din partea unui avocat în temeiul prezentei directive se bazează pe

dreptul copilului de a avea acces la un avocat în temeiul Directivei 2013/48/UE.

Prin urmare, în cazul în care aplicarea unei dispoziții din Directiva 2013/48/UE ar

face imposibilă asistarea copilului de către un avocat în temeiul prezentei

directive, dispoziția respectivă nu ar trebui să se aplice dreptului copiilor de a avea

acces la un avocat în temeiul Directivei 2013/48/UE. Pe de altă parte, derogările și

excepțiile în ceea ce privește asistența din partea unui avocat prevăzute în prezenta

directivă nu ar trebui să afecteze dreptul de a avea acces la un avocat în

conformitate cu Directiva 2013/48/UE, și nici dreptul la asistență judiciară în

conformitate cu Carta și cu CEDO, precum și cu dreptul național și alte dispoziții

de drept al Uniunii.

196

(27) Dispozițiile prevăzute de prezenta directivă cu privire la asistența din partea unui

avocat ar trebui să se aplice fără întârzieri nejustificate după ce copiii au fost

informați cu privire la faptul că sunt persoane suspectate sau acuzate. În sensul

prezentei directive, asistența din partea unui avocat înseamnă asistență juridică și

reprezentare din partea unui avocat în cursul procedurilor penale. În cazul în care

prezenta directivă prevede asistența din partea unui avocat în cursul interogării,

ar trebui să fie prezent un avocat. Fără a aduce atingere dreptului copilului de a

avea acces la un avocat în temeiul Directivei 2013/48/UE, asistența din partea

unui avocat nu impune prezența unui avocat la fiecare act de anchetă sau de

strângere a probelor.

197

(28) Cu condiția ca acest lucru să fie în conformitate cu dreptul la un proces

echitabil, obligația statelor membre de a furniza copiilor care sunt persoane

suspectate sau acuzate asistență din partea unui avocat în conformitate cu

prezenta directivă nu include următoarele: identificarea copilului; stabilirea

pertinenței începerii anchetei; verificarea deținerii de arme sau alte aspecte

similare legate de siguranță; desfășurarea de acte de anchetă sau de strângere de

probe, diferite de cele menționate în mod explicit în prezenta directivă, cum ar fi

percheziții corporale, examinări fizice, teste de sânge, teste de alcoolemie sau alte

teste similare, sau fotografierea ori luarea amprentelor digitale; sau aducerea

copilului în fața unei autorități competente sau predarea copilului către titularul

răspunderii părintești sau către un alt adult corespunzător, în conformitate cu

dreptul intern.

198

(29) Atunci când un copil care nu a fost inițial o persoană suspectată sau acuzată, cum

ar fi un martor, devine o persoană suspectată sau acuzată, copilul respectiv are

dreptul de a nu se autoincrimina și dreptul de a păstra tăcerea, în conformitate cu

dreptul Uniunii și CEDO, astfel cum sunt interpretate de Curtea de Justiție a

Uniunii Europene (Curtea de Justiție) și de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului. În consecință, prezenta directivă se referă în mod explicit la situația

concretă în care un copil devine o persoană suspectată sau acuzată în cursul

interogării de către poliție sau de către o altă autoritate de aplicare a legii în

contextul procedurilor penale. Atunci când, pe parcursul interogării, un copil care

nu este o persoană suspectată sau acuzată devine la rândul său persoană

suspectată sau acuzată, interogarea ar trebui suspendată până când acestuia din

urmă i se aduce la cunoștință că este o persoană suspectată sau acuzată și este

asistat de un avocat în conformitate cu prezenta directivă.

199

(30) Cu condiția respectării dreptului la un proces echitabil, statele membre ar trebui

să poată deroga de la obligația de a oferi asistență din partea unui avocat atunci

când aceasta nu este proporțională ținând seama de împrejurările cauzei, fiind de

la sine înțeles că interesul superior al copilului ar trebui să fie considerat

primordial. În orice caz, copiii ar trebui asistați de un avocat atunci când sunt

aduși în fața unei instanțe judecătorești competente sau a unui judecător în

vederea hotărârii cu privire la detenția acestora, în orice etapă a procedurilor din

domeniul de aplicare al prezentei directive, precum și în timpul detenției. În plus,

privarea de libertate nu ar trebui aplicată ca pedeapsă decât dacă copilul a fost

asistat de un avocat în așa fel încât să-i permită o exercitare efectivă a dreptului la

apărare și, în orice caz, în timpul ședințelor de judecată în fața instanței. Statele

membre ar trebui să poată lua măsuri practice în acest sens.

200

(31) Statele membre ar trebui să poată să deroge temporar de la obligația de a furniza

asistență din partea unui avocat în etapa care precede procesul pentru motive

imperioase, și anume în cazul în care există o necesitate urgentă de a preveni o

serie de consecințe negative grave pentru viața, libertatea sau integritatea fizică a

unei persoane, sau în cazul în care acțiunea imediată a autorităților de anchetă

este imperativă pentru a împiedica o periclitare considerabilă a procedurilor

penale în legătură cu o infracțiune gravă, inter alia în vederea obținerii unor

informații privind coautorii presupuși ai unei infracțiuni grave sau pentru a evita

pierderea unor probe importante privind o infracțiune gravă. Pe durata unei

derogări temporare pentru unul dintre aceste motive imperioase, autoritățile

competente ar trebui să poată interoga copiii în absența avocatului, cu condiția ca

aceștia să fi fost informați cu privire la dreptul lor de a păstra tăcerea și să-și

poată exercita dreptul respectiv, iar respectiva interogare să nu aducă atingere

dreptului la apărare, inclusiv dreptului de a nu se autoincrimina. Interogarea ar

trebui să poată avea loc, în măsura în care este necesar, numai în scopul obținerii

informațiilor esențiale pentru a preveni consecințe negative grave pentru viața,

libertatea sau integritatea fizică a unei persoane, sau pentru a împiedica o

periclitare considerabilă a procedurilor penale. Orice recurgere abuzivă la această

derogare temporară ar aduce atingere, în principiu, dreptului la apărare în mod

iremediabil.

201

(32) Statele membre ar trebui să precizeze în mod clar în dreptul intern motivele și

criteriile pentru o astfel de derogare temporară și ar trebui să facă uz în mod

restrictiv de aceasta. Orice derogare temporară ar trebui să fie proporțională,

strict limitată în timp, ar trebui să nu se bazeze exclusiv pe tipul sau gravitatea

presupusei infracțiuni și nu ar trebui să aducă atingere caracterului echitabil

general al procedurilor. Statele membre ar trebui să asigure faptul că, atunci când

o autoritate competentă, care nu este un judecător sau o instanță, a autorizat o

derogare temporară în temeiul prezentei directive, decizia de autorizare a

derogării temporare să poată fi evaluată de o instanță, cel puțin în cursul etapei de

judecată.

202

(33) Confidențialitatea comunicării dintre copii și avocatul lor este esențială pentru

asigurarea exercitării efective a dreptului la apărare și este o parte esențială a

dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, statele membre ar trebui să respecte

confidențialitatea întrevederilor și a altor forme de comunicare dintre avocat și

copil, în contextul asistării de către un avocat prevăzute în prezenta directivă, fără

derogare. Prezenta directivă nu aduce atingere procedurilor prevăzute pentru

situația în care există circumstanțe obiective și factuale care dau naștere unor

suspiciuni că avocatul este implicat într-o infracțiune alături de copil. Orice

activitate infracțională a unui avocat nu ar trebui să fie considerată asistență

legitimă acordată copiilor în cadrul prezentei directive. Obligația de a respecta

confidențialitatea implică nu numai faptul că statele membre ar trebui să nu

interfereze și să nu acceadă la această comunicare, ci și faptul că, atunci când

copiii sunt privați de libertate sau se găsesc într-un loc aflat sub controlul statului,

statele membre ar trebui să asigure că modalitățile de comunicare susțin și

protejează această confidențialitate. Aceasta nu aduce atingere mecanismelor

existente în centrele de detenție, menite să împiedice trimiterea de colete ilicite

către deținuți, cum ar fi verificarea corespondenței, cu condiția ca astfel de

mecanisme să nu permită autorităților competente să citească corespondența

dintre copii și avocatul lor. Prezenta directivă nu aduce atingere nici procedurilor

din dreptul intern conform cărora transmiterea corespondenței poate fi respinsă

dacă expeditorul nu este de acord ca corespondența să fie în prealabil trimisă unei

instanțe competente.

203

(34) Prezenta directivă nu aduce atingere încălcărilor confidențialității ocazionate de o

operație de supraveghere legală de către autoritățile competente. De asemenea,

prezenta directivă nu aduce atingere activităților desfășurate, de exemplu, de către

serviciile de informații naționale cu scopul de a proteja securitatea națională în

conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană

(TUE) sau care intră sub incidența articolului 72 din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că partea a treia titlul V din

TFUE privind spațiul de libertate, securitate și justiție nu aduce atingere

exercitării responsabilităților care revin statelor membre pentru menținerea

ordinii publice și pentru apărarea securității interne.

▌

(35) Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale ar

trebui să aibă dreptul la o evaluare individuală care să identifice nevoile lor specifice

de protecție, educație, formare și integrare socială, să determine dacă și în ce măsură

ar avea nevoie de măsuri speciale pe parcursul procedurilor penale, precum și să

stabilească nivelul lor de răspundere penală și dacă o anumită pedeapsă sau măsură

educativă este adecvată în cazul lor.

204

(36) Evaluarea individuală ar trebui să ia în considerare în special personalitatea și

gradul de maturitate ale copilului, mediul său economic, social și familial, inclusiv

locul în care trăiește, precum și orice alte vulnerabilități specifice, cum ar fi

dificultățile de învățare sau de comunicare.

(37) Amploarea și nivelul de detaliere al unei evaluări individuale ar trebui să poată fi

adaptate în funcție de circumstanțele cauzei, ținând seama de gravitatea

presupusei infracțiuni și de măsurile care ar putea fi luate în cazul în care copilul

este găsit vinovat de infracțiunea respectivă. Ar putea fi utilizată o evaluare

individuală realizată recent cu privire la același copil, dacă este actualizată.

205

(38) Autoritățile competente ar trebui să țină seama de informațiile rezultate dintr-o

evaluare individuală atunci când stabilesc dacă urmează să fie luată o anumită

măsură privind copilul, cum ar fi furnizarea de asistență practică; atunci când

evaluează oportunitatea și eficacitatea eventualelor măsuri preventive în ceea ce

privește copilul, precum deciziile privind arestul preventiv sau măsurile

alternative; precum și, luând în considerare caracteristicile individuale și situația

copilului, atunci când iau o decizie sau întreprind o acțiune în contextul

procedurilor penale, inclusiv în cazul pronunțării unei hotărâri de condamnare.

Atunci când nu este disponibilă încă nicio evaluare individuală, aceasta nu ar

trebui să împiedice autoritățile competente să ia astfel de măsuri sau decizii, cu

condiția respectării cerințelor prezentei directive, inclusiv realizarea unei evaluări

individuale într-un stadiu adecvat cât mai incipient al procedurii. Pertinența și

eficacitatea măsurilor sau deciziilor luate anterior efectuării evaluării individuale

ar putea fi reanalizate după ce se realizează evaluarea individuală.

206

(39) Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc într-un stadiu cât mai incipient al

procedurii, la momentul adecvat și în timp util, astfel încât informațiile care

decurg din evaluarea individuală să poată fi luate în considerare de către

procuror, judecător sau alte autorități competente înainte de prezentarea actului

de trimitere în judecată în instanță. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibilă

prezentarea unui act de trimitere în judecată în absența unei evaluări individuale,

cu condiția ca acest lucru să fie în interesul superior al copilului. Aceasta ar putea

fi situația, de exemplu, atunci când copilul se află în arest preventiv și așteptarea

evaluării individuale ar risca să prelungească inutil o astfel de detenție.

(40) Statele membre ar trebui să poată deroga de la obligația de a efectua o evaluare

individuală dacă o astfel de derogare este justificată de împrejurările cauzei,

ținând cont, printre altele, de gravitatea presupusei infracțiuni și de măsurile care

ar putea fi luate în cazul în care copilul este găsit vinovat de infracțiunea

respectivă, și cu condiția ca derogarea să fie compatibilă cu interesul superior al

copilului. În acest context, ar trebui să se țină seama de toate elementele relevante,

inclusiv posibilitatea existenței unei evaluări individuale recente ale copilului în

contextul unor proceduri penale sau dacă cauza poate fi soluționată fără o

trimitere în judecată.

207

(41) Obligația de diligență față de copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate este

un element fundamental al unei administrări echitabile a justiției, în special în

cazul în care copiii sunt privați de libertate, fiind astfel într-o poziție vulnerabilă

deosebită. Pentru a asigura integritatea personală a unui copil care este privat de

libertate, copilul ar trebui să aibă dreptul la o examinare medicală. Examinarea

medicală ar trebui să fie efectuată de către un medic sau alt profesionist calificat,

fie la inițiativa autorităților competente, în special în cazul în care există indicii

medicale specifice care să justifice o astfel de examinare, fie ca urmare a unei

cereri din partea copilului, a titularului răspunderii părintești sau a avocatului

copilului. Statele membre ar trebui să prevadă modalități practice privind

examinările medicale care urmează să fie efectuate în conformitate cu prezenta

directivă, precum și în ceea ce privește accesul copiilor la aceste examinări. Aceste

modalități practice ar putea, printre altele, să soluționeze situațiile în care se

efectuează două sau mai multe cereri de examinări medicale cu privire la același

copil într-o perioadă scurtă de timp.

208

(42) Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în procedurile penale nu sunt

întotdeauna în măsură să înțeleagă conținutul interogărilor la care sunt supuși.

▌Pentru a asigura un nivel suficient de protecție a acestor copii, interogarea de către

poliție sau alte autorități de aplicare a legii ar trebui să fie înregistrată audio-video

atunci când acest lucru este proporțional, ținând seama, printre altele, de faptul că

avocatul este sau nu prezent și că copilul este privat sau nu de libertate, fiind de la

sine înțeles că interesul superior al copilului ar trebui să fie întotdeauna

considerat primordial. Prezenta directivă nu impune statelor membre să realizeze

înregistrări audio-video ale interogărilor copiilor efectuate de un judecător sau de

o instanță.

(43) În cazul în care o înregistrare audio-video urmează să fie efectuată în

conformitate cu prezenta directivă, dar, din cauza unei probleme tehnice, acest

lucru este imposibil, poliția sau alte autorități de aplicare a legii ar trebui să poată

interoga copilul fără o înregistrare audio-video, cu condiția să se fi depus eforturi

rezonabile pentru a soluționa problema tehnică respectivă, ca amânarea

interogării să fie inadecvată și ca acest lucru să fie compatibil cu interesul

superior al copilului.

209

▌

(44) Indiferent dacă este înregistrată pe suport audio-video sau nu, interogarea ▌ar

trebui în toate situațiile efectuată într-un mod care să țină seama de vârsta și de

nivelul de maturitate ale copiilor respectivi.

▌

(45) Copiii se află într-o situație deosebit de vulnerabilă atunci când sunt privați de

libertate. Din acest motiv, ar trebui să se depună eforturi deosebite pentru a se evita

privarea de libertate și în special detenția copiilor în orice stadiu al procedurilor

înainte ca o instanță să stabilească în mod definitiv dacă copilul respectiv a comis

o infracțiune, având în vedere riscurile posibile pentru dezvoltarea lor fizică,

mentală și socială, precum și datorită faptului că privarea de libertate ar putea crea

dificultăți în ceea ce privește integrarea lor în societate. Statele membre ar putea

lua măsuri practice, cum ar fi orientări sau instrucțiuni pentru ofițerii de poliție,

privind aplicarea acestei cerințe în cazurile de ținere în custodia poliției. În orice

caz, această cerință nu aduce atingere posibilității ca ofițerii de poliție sau alte

autorități de aplicare a legii să rețină un copil în situațiile în care acest lucru pare

necesar potrivit unor probe prima facie, de exemplu prinderea în flagrant delict

sau imediat după săvârșirea unei infracțiuni.

210

(46) Autoritățile competente ar trebui să ia în considerare întotdeauna măsuri

alternative la detenție (măsuri alternative) și ar trebui să recurgă la astfel de

măsuri atunci când este posibil. Astfel de măsuri alternative ar putea include

interdicția ca respectivul copil să se afle în anumite locuri, obligația de a locui

într-un anumit loc, restricții privind contactul cu anumite persoane, obligația de a

informa autoritățile competente, participarea la programe educative sau, cu

condiția ca respectivul copil să fie de acord, participarea la un program terapeutic

sau de dezintoxicare.

(47) Detenția copiilor ar trebui să facă obiectul unei reexaminări periodice de către o

instanță judecătorească, care poate fi reprezentată și de un singur judecător.

Reexaminarea periodică ar trebui să poată fi efectuată ex officio de către instanță,

sau la cererea copilului, a avocatului acestuia sau la cererea unei autorități

judiciare care nu este o instanță, în special a unui procuror. Statele membre ar

trebui să prevadă modalități practice în acest sens, inclusiv în ceea ce privește

situația în care o reexaminare periodică a fost realizată deja ex officio de către

instanță și copilul sau avocatul acestuia solicită efectuarea unei alte reexaminări.

211

(48) În cazul în care sunt deținuți, copiii ar trebui să beneficieze de măsuri speciale de

protecție. În special, copiii ar trebui să fie ținuți separat de adulți, cu excepția cazului

în care se consideră că este în interesul superior al copilului să nu se procedeze

astfel, în conformitate cu articolul 37 litera (c) din Convenția ONU cu privire la

drepturile copilului. Atunci când un copil aflat în detenție împlinește vârsta de 18

ani, ar trebui să existe posibilitatea ca acesta să rămână în detenție separată atunci

când acest lucru se justifică pe baza circumstanțelor specifice ale persoanei în

cauză. O atenție deosebită ar trebui acordată modului în care sunt tratați copiii aflați

în detenție, având în vedere vulnerabilitatea lor inerentă. Copiii ar trebui să aibă

acces la structuri de educație, în conformitate cu necesitățile acestora.

(49) Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că copiii care sunt persoane

suspectate sau acuzate și care se află în custodia poliției sunt ținuți separat de

adulți, cu excepția cazului în care se consideră că este în interesul superior al

copilului să nu se procedeze astfel sau în care, în circumstanțe excepționale, nu

este posibil din punct de vedere practic, cu condiția ca copiii să fie ținuți împreună

cu adulții într-un mod compatibil cu interesul superior al copilului. De exemplu,

în zone puțin populate, copiii ar trebui să poată fi, în mod excepțional, ținuți în

custodia poliției împreună cu adulții, cu excepția cazului în care acest lucru este

contrar interesului superior al copilului. În astfel de situații, se impune o vigilență

specială din partea autorităților competente în vederea protecției integrității fizice

și a bunăstării copilului.

212

(50) Copiii ar trebui să poată fi ținuți în detenție împreună cu tinerii adulți, cu excepția

cazului în care acest lucru contravine interesului superior al copilului. Statele

membre ar trebui să stabilească persoanele care sunt considerate tineri adulți în

conformitate cu dreptul și procedurile lor interne. Statele membre sunt încurajate

să prevadă că persoanele cu vârsta peste 24 de ani nu sunt considerate tineri

adulți.

(51) În cazul copiilor aflați în detenție, statele membre ar trebui să ia măsurile

adecvate, stabilite în prezenta directivă. Aceste măsuri ar trebui să asigure, printre

altele, exercitarea efectivă și regulată a dreptului la viață de familie. Copiii ar

trebui să aibă dreptul de a păstra în mod regulat contactul cu părinții, familia și

prietenii, prin vizite și corespondență, cu excepția cazului în care sunt necesare

restricții excepționale în interesul superior al copilului sau în interesul justiției.

213

(52) Statele membre ar trebui, de asemenea, să ia măsurile adecvate pentru a asigura

respectarea libertății de religie sau a convingerilor copilului. În această privință,

statele membre ar trebui, în special, să evite să intervină asupra religiei sau a

convingerilor copilului. Cu toate acestea, statele membre nu au obligația de a lua

măsuri active pentru a asista copilul în practicarea acestora.

(53) Dacă este cazul, statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate și în alte situații de

privare de libertate. Măsurile luate ar trebui să fie proporționale și

corespunzătoare în raport cu tipul de privare de libertate, cum ar fi custodia

poliției sau detenția, precum și în raport cu durata acestora.

(54) Specialiștii care intră în contact direct cu copiii ar trebui să țină seama de nevoile

specifice ale copiilor din diferite categorii de vârstă și ar trebui să se asigure că

procedurile sunt adaptate pentru aceștia. În acest scop, specialiștii ar trebui să fie

formați în mod specific pentru a interacționa cu copiii.

214

(55) Copiii ar trebui să primească un tratament adecvat vârstei, gradului lor de

maturitate și nivelului lor de înțelegere, ținând seama de eventualele lor nevoi

speciale, inclusiv orice dificultăți de comunicare pe care ar putea să le aibă.

(56) Ținând seama de diferențele dintre tradițiile juridice și sistemele de drept ale

statelor membre, ar trebui protejată în mod optim viața privată a copiilor pe

parcursul procedurilor penale, printre altele pentru a le facilita reintegrarea în

societate. Statele membre ar trebui să prevadă ca în mod uzual ședințele de

judecată care privesc copii să nu fie publice sau să permită instanțelor

judecătorești sau judecătorilor să decidă desfășurarea aceste ședințe în absența

publicului. Aceasta nu aduce atingere pronunțării publice a hotărârilor în

conformitate cu articolul 6 din CEDO.

215

(57) Copiii ar trebui să aibă dreptul de a fi însoțiți de titularul răspunderii părintești în

cursul ședințelor de judecată în care sunt implicați. În cazul în care mai mult de o

persoană este titular al răspunderii părintești pentru același copil, copilul ar trebui

să aibă dreptul de a fi însoțit de toate aceste persoane, cu excepția cazului în care

acest lucru nu este posibil în practică, în ciuda depunerii unor eforturi rezonabile

de către autoritățile competente. Statele membre ar trebui să prevadă modalitățile

practice de exercitare de către copii a dreptului de a fi însoțit de titularul

răspunderii părintești pe parcursul ședințelor de judecată în care sunt implicați,

precum și dispoziții privind condițiile în care o persoană însoțitoare poate fi

exclusă temporar de la ședințele de judecată. Aceste măsuri ar putea, printre

altele, prevedea situația în care titularul răspunderii părintești se află în

imposibilitatea temporară de a însoți copilul sau în care titularul răspunderii

părintești nu dorește să facă uz de posibilitatea de a însoți copilul, cu condiția să

se țină seama de interesul superior al copilului.

216

(58) În anumite circumstanțe, care pot să se refere, de asemenea, doar la unul dintre

titularii răspunderii părintești, copilul ar trebui să aibă dreptul de a fi însoțit pe

parcursul ședințelor de judecată de un alt adult corespunzător decât titularul

răspunderii părintești. Una dintre aceste circumstanțe este cazul în care însoțirea

copilului de către titularul răspunderii părintești ar putea periclita în mod

substanțial procedurile penale, în special atunci când anumite circumstanțe

obiective și factuale indică sau dau naștere unor suspiciuni ca probele să fie

distruse sau deteriorate, s-ar putea interveni asupra martorilor sau titularul

răspunderii părintești ar putea fi implicat în presupusa activitate infracțională

împreună cu copilul.

(59) În conformitate cu prezenta directivă, copiii ar trebui să aibă dreptul de a fi

însoțiți de titularul răspunderii părintești și în alte etape ale procedurii în care

sunt prezenți, de exemplu în cursul interogărilor efectuate de poliție.

217

(60) Dreptul persoanei acuzate de a se prezenta la proces în persoană se întemeiază pe

dreptul la un proces echitabil prevăzut la articolul 47 din Cartă și la articolul 6 din

CEDO, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiție și de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului. Statele membre ar trebui să ia măsuri corespunzătoare pentru

a încuraja prezența copiilor la proces, inclusiv prin citarea lor personală și

transmiterea unei copii a citației titularului răspunderii părintești sau, atunci când

acest lucru ar fi contrar interesului superior al copilului, unui alt adult

corespunzător. Statele membre ar trebui să prevadă modalități practice privind

prezența unui copil la proces. Aceste modalități ar putea include dispoziții

referitoare la condițiile în care un copil poate fi exclus temporar de la participarea

la proces.

(61) Anumite drepturi prevăzute de prezenta directivă ar trebui să se aplice copiilor care

sunt persoane căutate din momentul în care aceștia sunt arestați în statul membru de

executare.

218

(62) Procedurile privind mandatul european de arestare sunt esențiale pentru

cooperarea dintre statele membre în materie penală. Respectarea termenelor

prevăzute de Decizia-cadru 2002/584/JAI este un element esențial al acestei

cooperări. Prin urmare, în timp ce copiii care sunt persoane căutate ar trebui să

fie în măsură să își exercite pe deplin drepturile în temeiul prezentei directive în

cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare, respectivele termene

ar trebui respectate.

(63) Statele membre ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că

judecătorii și procurorii care instrumentează procedurile penale în care sunt

implicați copii au competențe specifice în acest domeniu sau au un acces efectiv la

cursuri de formare specifice, îndeosebi cu privire la drepturile copiilor, tehnicile

de interogare adecvate, psihologia copiilor și comunicarea într-un limbaj adaptat

copiilor. De asemenea, statele membre ar trebui să ia măsurile corespunzătoare

pentru a promova organizarea acestor formări specifice pentru avocații care se

ocupă de procedurile penale în care sunt implicați copii.

▌

219

(64) Pentru a monitoriza și a evalua eficacitatea prezentei directive, se impune culegerea

de date relevante, din cele disponibile, cu privire la punerea în aplicare a drepturilor

prevăzute de prezenta directivă. Aceste date includ date înregistrate de autoritățile

judiciare și de autoritățile de aplicare a legii și, în măsura în care este posibil, datele

administrative compilate de serviciile de asistență medicală și de serviciile sociale cu

privire la drepturile prevăzute în prezenta directivă, în special în ceea ce privește

numărul copiilor cărora li s-a oferit asistență din partea unui avocat, numărul de

evaluări individuale efectuate, numărul de interogări înregistrate audio-video și

numărul copiilor privați de libertate.

(65) Statele membre ar trebui să respecte și să garanteze drepturile prevăzute în

prezenta directivă, fără niciun fel de discriminare bazată pe motive precum rasa,

culoarea, sexul, orientarea sexuală, limba, religia, opiniile politice sau de orice

altă natură, naționalitatea, originea etnică sau socială, averea, un handicap sau

nașterea.

220

(66) Prezenta directivă susține drepturile și principiile fundamentale recunoscute de

Cartă și de CEDO, inclusiv interzicerea torturii și a tratamentelor inumane sau

degradante, dreptul la libertate și la siguranță, respectarea vieții private și de familie,

dreptul la integritate al persoanei, drepturile copilului, integrarea persoanelor cu

handicap, dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, prezumția de

nevinovăție și dreptul la apărare. Prezenta directivă ar trebui să fie pusă în aplicare

în conformitate cu drepturile și principiile respective.

(67) Prezenta directivă stabilește norme minime. Statele membre ar trebui să poată

extinde drepturile prevăzute de prezenta directivă pentru a asigura un nivel mai

ridicat de protecție. Nivelul mai ridicat de protecție nu ar trebui să constituie un

obstacol în calea recunoașterii reciproce a deciziilor judiciare pe care normele

minime respective sunt destinate să o faciliteze. Nivelul de protecție prevăzut de

statele membre nu ar trebui să fie inferior standardelor prevăzute de Cartă sau de

CEDO, astfel cum au fost interpretate de Curtea de Justiție și de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului.

221

(68) Deoarece obiectivele prezentei directive, și anume stabilirea unor standarde comune

minime cu privire la garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane

suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, nu pot fi realizate în mod

satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele

acțiunii, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta

măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la

articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este

definit la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar

pentru realizarea obiectivelor menționate.

(69) ▌În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului

Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE

și la TFUE, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, aceste

state membre nu participă la adoptarea prezentei directive, nu au obligații în temeiul

acesteia și aceasta nu li se aplică▌.

(70) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei,

anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei directive,

nu are obligații în temeiul acesteia și aceasta nu li se aplică.

222

(71) În conformitate cu Declarația politică comună a statelor membre și a Comisiei din

28 septembrie 2011 privind documentele explicative73

, statele membre s-au angajat

să însoțească, în cazurile justificate, notificarea măsurilor lor de transpunere, cu

unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei

directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În

ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră justificată transmiterea unor

astfel de documente,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

73

JO C 369, 17.12.2011, p. 14.

223

Articolul 1

Obiect

Prezenta directivă stabilește norme minime comune privind anumite drepturi ale copiilor

care:

(a) sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale sau

(b) fac obiectul procedurilor privind mandatul european de arestare în temeiul ▌Deciziei-

cadru 2002/584/JAI ▌( persoane căutate).

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1) Prezenta directivă se aplică copiilor care sunt persoane suspectate sau acuzate în

cadrul procedurilor penale. Prezenta directivă se aplică până în momentul

stabilirii definitive a faptului că persoana suspectată sau acuzată a săvârșit o

infracțiune, inclusiv, dacă este cazul, până în momentul pronunțării unei hotărâri

de condamnare și al soluționării oricărei căi de atac.

(2) Prezenta directivă se aplică copiilor care sunt persoane căutate, din momentul

arestării acestora în statul membru de executare, în conformitate cu articolul 17.

224

(3) Cu excepția articolului 5, a articolului 8 alineatul (3) litera (b) și a articolului 15,

în măsura în care dispozițiile respective se referă la un titular al răspunderii

părintești, prezenta directivă sau anumite dispoziții ale acesteia se aplică

persoanelor menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol în situația în

care acestea erau copii în momentul când au început să facă obiectul

procedurilor, dar care ulterior au împlinit vârsta de 18 ani, și aplicarea prezentei

directive sau a anumitor dispoziții ale acesteia este adecvată ținând seama de toate

circumstanțele cauzei, inclusiv gradul de maturitate și gradul de vulnerabilitate

ale persoanei vizate. Statele membre pot decide să nu mai aplice prezenta directivă

persoanei vizate când aceasta a împlinit vârsta de 21 de ani.

(4) Prezenta directivă se aplică copiilor care nu erau inițial persoane suspectate sau

acuzate, dar care devin persoane suspectate sau acuzate în cursul interogărilor

efectuate de către poliție sau de o altă autoritate de aplicare a legii.

225

(5) Prezenta directivă nu aduce atingere normelor naționale de stabilire a vârstei pentru

răspunderea penală.

(6) Fără a aduce atingere dreptului la un proces echitabil, în ceea ce privește

infracțiunile minore:

(a) atunci când dreptul unui stat membru prevede aplicarea unei sancțiuni de

către o altă autoritate decât o instanță competentă în materie penală și

aplicarea respectivei sancțiuni poate fi atacată în fața unei astfel de instanțe

sau deferită unei astfel de instanțe; sau

(b) atunci când privarea de libertate nu poate fi impusă ca pedeapsă,

prezenta directivă se aplică numai procedurilor desfășurate la o instanță

competentă în materie penală.

În orice caz, prezenta directivă se aplică pe deplin atunci când copilul este privat

de libertate, indiferent de etapa procedurilor penale.

226

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1. „copil” înseamnă o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani;

2. „titular al răspunderii părintești” înseamnă orice persoană care are răspunderea

părintească față de un copil;

3. „răspundere părintească” înseamnă ansamblul drepturilor și obligațiilor

referitoare la persoana sau bunurile unui copil, conferite unei persoane fizice sau

unei persoane juridice în temeiul unei hotărâri judecătorești, al legii sau printr-un

acord care produce efecte juridice, inclusiv drepturile de încredințare și dreptul de

vizită.

În ceea ce privește punctul 1, în cazul în care nu este clar dacă o persoană a împlinit vârsta

de 18 ani, se prezumă că persoana respectivă este copil.

227

Articolul 4

Dreptul la informare

(1) Statele membre se asigură că atunci când copiii sunt informați cu privire la faptul

că sunt persoane suspectate sau acuzate în proceduri penale, aceștia sunt

informați cu promptitudine cu privire la drepturile lor în conformitate cu Directiva

2012/13/UE și cu privire la aspectele generale de desfășurare a procedurii.

De asemenea, statele membre se asigură că copiii sunt informați cu privire la

▌drepturile stabilite în prezenta directivă. Informațiile respective sunt furnizate

după cum urmează:

(a) cu promptitudine atunci când copiii sunt informați cu privire la faptul că

sunt persoane suspectate sau acuzate, în ceea ce privește:

(i) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat, astfel cum se

prevede la articolul 5;

(ii) dreptul la asistență din partea unui avocat, astfel cum se prevede la

articolul 6;

(iii) dreptul la protecția vieții private, astfel cum se prevede la articolul 14;

(iv) dreptul de a fi însoțit de titularul răspunderii părintești în timpul

diferitelor etape ale procedurii, altele decât ședințele de judecată,astfel

cum se prevede la articolul 15 alineatul (4);

(v) dreptul la asistență judiciară, astfel cum se prevede la articolul 18;

228

(b) cât mai curând posibil în cadrul procedurilor, în ceea ce privește:

(i) dreptul la o evaluare individuală, astfel cum se prevede la articolul 7;

(ii) dreptul la o examinare medicală, inclusiv dreptul la asistență medicală,

astfel cum se prevede la articolul 8;

(iii) dreptul la limitarea privării de libertate și la utilizarea unor măsuri

alternative, inclusiv dreptul la reexaminarea periodică a detenției,

astfel cum se prevede la articolele 10 și 11;

(iv) dreptul de a fi însoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul

ședințelor de judecată, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul

(1);

(v) dreptul de a se prezenta în persoană la proces, astfel cum se prevede la

articolul 16;

(vi) dreptul la căi de atac eficiente, astfel cum se prevede la articolul 19.

(c) la momentul privării de libertate, în ceea ce privește dreptul la un tratament

specific în timpul privării de libertate, astfel cum se prevede la articolul 12.

229

(2) Statele membre se asigură că informațiile menționate la alineatul (1) sunt

prezentate în scris, oral, sau în ambele modalități, într-un limbaj simplu și

accesibil și că informațiile furnizate sunt consemnate utilizând procedura de

înregistrare, în conformitate cu dreptul intern.

(3) În cazul în care copiilor li se înmânează o notă privind drepturile ▌ în temeiul

Directivei 2012/13/UE, statele membre se asigură că, această notă include indicarea

drepturilor conferite în temeiul prezentei directive.

Articolul 5

Dreptul copilului ca titularul răspunderii părintești să fie informat

(1) Statele membre se asigură că titularului răspunderii părintești ▌i se furnizează cât

mai curând posibil informațiile pe care copilul are dreptul să le primească în

conformitate cu articolul 4.

(2) Informațiile prevăzute la alineatul (1) se furnizează unui alt adult corespunzător,

care este desemnat de copil și acceptat ca atare de autoritatea competentă, în cazul

în care furnizarea informațiilor respective titularului răspunderii părintești:

230

(a) ar fi contrară interesului superior al copilului,

(b) nu este posibilă deoarece după depunerea unor eforturi rezonabile niciun

titular al răspunderii părintești nu poate fi contactat sau identitatea sa nu

este cunoscută,

(c) ar putea, pe baza unor circumstanțe obiective și de fapt, periclita în mod

substanțial procedurile penale.

231

În cazul în care copilul nu a desemnat un alt adult corespunzător, sau dacă

adultul care a fost desemnat de către copil nu este acceptabil pentru autoritatea

competentă,autoritatea competentă, ținând seama de interesul superior al

copilului, desemnează o altă persoană și furnizează informațiile unei alte

persoane. Această persoană poate fi, de asemenea, un reprezentant al unei

autorități sau al unei alte instituții responsabile de protecția sau de bunăstarea

copiilor.

(3) În cazul în care circumstanțele care au condus la aplicarea alineatului 2 litera (a),

(b) sau (c) au încetat să mai existe, orice informații pe care le primește copilul în

conformitate cu articolul 4, și care sunt în continuare relevante în cursul

procedurilor, se furnizează titularului răspunderii părintești.

232

Articolul 6

Asistență din partea unui avocat

(1) Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul unor proceduri penale

au dreptul de a avea acces la un avocat, în conformitate cu Directiva 2013/48/UE.

Nicio dispoziție din prezenta directivă, în special din prezentul articol, nu aduce

atingere acestui drept.

(2) Statele membre se asigură că copiii sunt asistați de un avocat în conformitate cu

prezentul articol astfel încât să li se permită acestora să își exercite în mod efectiv

dreptul la apărare.

(3) Statele membre se asigură că copiii sunt asistați de un avocat, fără întârzieri

nejustificate, odată ce aceștia sunt informați cu privire la faptul că sunt persoane

suspectate sau acuzate. În orice caz, copiii sunt asistați de un avocat începând cu

oricare dintre următoarele momente care survine primul:

(a) înainte de a fi interogați de poliție sau de o altă autoritate de aplicare a legii

sau autoritate judiciară;

233

(b) la desfășurarea unui act de anchetă sau de strângere de probe de către

autoritățile de anchetă sau de către alte autorități competente, în

conformitate cu alineatul (4) litera (c);

(c) fără întârzieri nejustificate după privarea de libertate;

(d) în cazul în care au fost citați să se înfățișeze în fața unei instanțe

competente în materie penală, în timp util înainte ca aceștia să se înfățișeze

în fața respectivei instanțe.

(4) Asistența din partea unui avocat include următoarele:

(a) statele membre se asigură că copiii au dreptul de a avea întrevederi private și

de a comunica cu avocatul care îi reprezintă, inclusiv înaintea interogării de

către poliție sau o altă autoritate de aplicare a legii sau autoritate judiciară;

(b) statele membre se asigură că copiii sunt asistați de un avocat atunci când

sunt interogați și că avocatul poate participa în mod efectiv la interogare. O

astfel de participare se desfășoară în conformitate cu procedurile din dreptul

intern, cu condiția ca astfel de proceduri să nu aducă atingere exercitării

efective și substanței dreptului vizat. Atunci când un avocat participă la o

interogare, faptul că o astfel de participare a avut loc se consemnează

utilizându-se procedura de înregistrare în conformitate cu dreptul intern;

234

(c) statele membre se asigură că copiii sunt asistați de un avocat cel puțin pe

parcursul următoarelor acte de anchetă sau de strângere de probe, în cazul

în care acțiunile respective sunt prevăzute în dreptul intern și în cazul în

care se impune sau se permite prezența persoanei suspectate sau acuzate la

acțiunea în cauză:

(i) recunoașterea din grup;

(ii) confruntări;

(iii) reconstituiri la fața locului a modului în care a fost săvârșită

infracțiunea.

(5) Statele membre respectă confidențialitatea comunicării dintre copii și avocatul lor

în cadrul exercitării dreptului de a fi asistați de un avocat prevăzut în prezenta

directivă. O astfel de comunicare include întrevederi, corespondență, conversații

telefonice și alte forme de comunicare permise în temeiul dreptului intern.

235

(6) Cu condiția ca acest lucru să respecte dreptul la un proces echitabil, statele membre

pot deroga de la alineatul (3) atunci când asistența de către un avocat nu este

proporțională în raport cu circumstanțele cauzei, ținând seama de gravitatea

presupusei infracțiuni, de complexitatea cauzei, precum și de măsurile care ar

putea fi luate în raport cu această infracțiune, fiind de la sine înțeles că interesul

superior al copilului este întotdeauna considerat a fi primordial.

În orice caz, statele membre se asigură că copiii sunt asistați de un avocat:

(a) atunci când aceștia sunt prezentați în fața unui judecător sau a unei instanțe

competente pentru a se pronunța cu privire la detenție în orice etapă a

procedurilor în cadrul domeniului de aplicare al prezentei directive; și

(b) în timpul detenției.

236

De asemenea, statele membre se asigură că privarea de libertate nu este impusă ca

o condamnare penală cu excepția cazului în care copilul a fost asistat de un

avocat în așa fel încât să permită copilului să își exercite dreptul la apărare în

mod eficace și, în orice caz, în timpul ședințelor de judecată în fața instanței.

(7) În cazul în care copilul trebuie asistat de un avocat în conformitate cu prezentul

articol, dar niciun avocat nu este prezent, autoritățile competente amână

interogarea copilului, sau alte acte de anchetă sau de strângere de probe prevăzute

la alineatul (4) litera (c) pentru o perioadă de timp rezonabilă astfel încât să

permită sosirea avocatului, sau desemnarea unui avocat, în cazul în care copilul

nu a desemnat el însuși un avocat.

237

(8) În circumstanțe excepționale și numai în cursul urmăririi penale, statele membre

pot deroga temporar de la aplicarea drepturilor prevăzute la alineatul (3) în

măsura în care acest lucru este justificat, ținându-se seama de circumstanțele

specifice ale cauzei, pe baza unuia sau mai multora dintre următoarele motive

imperioase:

(a) în cazul în care există o necesitate urgentă de a preveni consecințe negative

grave pentru viața, libertatea sau integritatea fizică a unei persoane;

(b) în cazul în care acțiunea imediată a autorităților de anchetă este imperativă

pentru a preveni periclitarea considerabilă a procedurilor penale în legătură

cu o infracțiune gravă.

Statele membre se asigură că autoritățile competente, atunci când aplică prezentul

alineat, țin seama de interesul superior al copilului.

Decizia de a trece la o interogare în absența avocatului în temeiul prezentului

alineat poate fi luată numai de la caz la caz, fie de o autoritate judiciară, fie de o

altă autoritate competentă cu condiția ca decizia acesteia să poată face obiectul

controlului jurisdicțional.

238

Articolul 7

Dreptul la o evaluare individuală

(1) Statele membre se asigură că se ține seama de nevoile specifice ale copiilor privind

protecția, educația, formarea și integrarea socială.

(2) În acest scop, copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor

penale sunt evaluați individual. Evaluarea individuală ia în considerare, în special,

personalitatea și gradul de maturitate ale copilului, mediul economic, social și

familial din care provine, precum și orice vulnerabilitate specifică a copilului.

▌

(3) Amploarea și nivelul de detaliere al evaluării individuale poate varia în funcție de

circumstanțele cazului, de măsurile care pot fi luate în cazul în care copilul este

găsit vinovat de săvârșirea presupusei infracțiunii și de faptul dacă, recent, copilul a

mai făcut obiectul unei evaluări individuale.

▌

239

(4) Evaluarea individuală servește pentru a stabili și a arăta, în conformitate cu

procedura de înregistrare din statul membru în cauză, informațiile referitoare la

caracteristicile individuale și la situația copilului care pot fi utilizate de către

autoritățile competente:

(a) pentru a stabili dacă urmează să fie luată vreo măsură specifică care este în

avantajul copilului;

(b) la evaluarea caracterului adecvat și a eficacității oricăror măsuri preventive

în ceea ce privește copilul;

(c) pentru a lua orice decizie sau măsură în cadrul procedurilor penale, inclusiv

în cazul pronunțării unei hotărâri de condamnare.

240

(5) Evaluarea individuală are loc în cel mai timpuriu stadiu adecvat al procedurilor

și, sub rezerva alineatului (6), înainte de trimiterea în judecată.

(6) În absența unei evaluări individuale, trimiterea în judecată se poate totuși realiza,

cu condiția ca acest lucru să fie în interesul superior al copilului și ca evaluarea

individuală să fie, orice caz, disponibilă la începutul ședințelor de judecată în fața

instanței.

(7) Evaluările individuale se efectuează cu implicarea strânsă a copilului. Acestea se

efectuează de către un personal calificat, urmărind, pe cât posibil, o abordare

multidisciplinară și, atunci când este cazul, cu implicarea titularului răspunderii

părintești sau a altui adult corespunzător menționat la articolul 5 și 15 si/sau a

unui profesionist specializat.

241

(8) În cazul în care elementele care constituie baza evaluării individuale se schimbă

considerabil, statele membre se asigură că evaluarea individuală este actualizată pe

parcursul procedurilor penale.

(9) Statele membre pot deroga de la obligația ▌de a efectua o evaluare individuală dacă

derogarea este justificată raportat la circumstanțele cauzei și în măsura în care

acest lucru este compatibil cu interesul superior al copilului.

242

Articolul 8

Dreptul la examinare medicală

(1) ▌Statele membre se asigură că copiii care sunt privați de libertate au dreptul la o

examinare medicală fără întârzieri nejustificate în special cu scopul de a evalua

starea mentală și fizică generală a copilului ▌. Examinarea medicală este cât se

poate de neinvazivă și este efectuată de către un medic sau un alt profesionist

calificat.

(2) Rezultatele examinării medicale se iau în considerare pentru a determina

capacitatea copilului de a fi supus interogării, altor acte de anchetă ori de

strângere de probe sau oricăror măsuri luate sau preconizate a fi luate împotriva

copilului.

(3) Examinarea medicală se efectuează fie la inițiativa autorităților competente, în

special în cazul în care există indicii specifice cu privire la starea de sănătate care

motivează o astfel de examinare, fie la cererea oricăreia dintre următoarele

persoane ▌:

243

(a) copilul;

(b) titularul răspunderii părintești sau un alt adult corespunzător menționat la

articolul 5 și 15;

(c) avocatul copilului.

(4) Concluzia examinării medicale se consemnează în scris. În cazul în care este

nevoie, se acordă asistență medicală.

(5) Statele membre se asigură că se realizează o nouă examinare medicală în cazul în

care circumstanțele impun acest lucru.

244

Articolul 9

Înregistrarea audio-video a interogărilor ▌

(1) Statele membre se asigură că ▌interogarea copiilor de către poliție sau alte autorități

de aplicare a legii în cursul procedurilor penale este înregistrată audio-video,

atunci când acest lucru ▌este proporțional, ținând seama, printre altele, de

împrejurarea dacă un avocat este prezent sau nu și dacă copilul este privat de

libertate sau nu, cu condiția ca interesul superior al copilului să fie întotdeauna

considerat primordial.

(2) În cazul în care interogarea nu este înregistrată audio-video, aceasta se

consemnează într-un alt mod adecvat, de exemplu printr-un proces verbal scris,

care este verificat în mod corespunzător.

(3) Prezentul articol nu aduce atingere posibilității de a adresa întrebări fără o

▌înregistrare audio-video, exclusiv în vederea identificării copilului.

245

Articolul 10

Limitarea privării de libertate

(1) Statele membre se asigură că privarea de libertate a unui copil în orice etapă a

procedurilor penale este limitată la cea mai scurtă perioadă adecvată. Se ține seama

în mod corespunzător de vârsta și de situația individuală a copilului și îndeosebi de

circumstanțele specifice ale cazului.

(2) Statele membre se asigură că privarea de libertate, în special detenția, sunt impuse

copiilor numai ca măsură de ultimă instanță. Statele membre se asigură că orice

detenție se bazează pe o decizie motivată, care face obiectul unui control

jurisdicțional al unei instanțe judecătorești. O astfel de decizie este, de asemenea,

supusă unei reexaminări periodice, la intervale rezonabile de timp, de către o

instanță judecătorească, fie ex officio, fie la cererea copilului, a avocatului

copilului sau a unei autorități judiciare, alta decât o instanță de judecată. Fără a

aduce atingere independenței judiciare, statele membre se asigură că deciziile ce

urmează a fi luate în temeiul prezentului alineat sunt luate fără întârzieri

nejustificate.

246

Articolul 11

Măsuri alternative

▌Statele membre se asigură că, ori de câte ori este posibil, autoritățile competente recurg la

măsuri alternative detenției (măsuri alternative).

▌

Articolul 12 ▌

Tratament specific în cazul privării de libertate

(1) Statele membre se asigură că, în cazul privării de libertate, copiii care se află în stare

de detenție sunt ținuți separat de adulți, cu excepția cazului în care se consideră că

este în interesul copilului să nu se procedeze astfel. ▌

(2) Statele membre se asigură, de asemenea, că minorii din custodia poliției sunt

ținuți separat de adulți, cu excepția cazului în care:

(a) se consideră că este în interesul superior al copilului să nu se procedeze

astfel; sau

(b) în circumstanțe excepționale, nu este posibil din punct de vedere practic, cu

condiția ca copiii să fie ținuți împreună cu adulții într-un mod care să fie

compatibil cu interesul superior al copilului.

247

(3) Fără a aduce atingere alineatului (1), atunci când un copil aflaț în stare de

detenție ajunge la vârsta de 18 ani, statele membre îi oferă posibilitatea de a

continua să stea în continuare separat de alți adulți deținuți atunci când acest

lucru este justificat, luând în considerare circumstanțele persoanei în cauză, cu

condiția ca acest lucru să fie compatibil cu interesul superior al copiilor care sunt

deținuți împreună cu persoana respectivă.

(4) Fără a aduce atingere alineatului (1) și ținând seama de alineatul (3), copiii pot fi

ținuți în detenție împreună cu tineri adulți, cu excepția cazului în care acest lucru

este contrar interesului superior al copilului.

248

(5) Atunci când copiii se află în detenție, statele membre ▌iau ▌măsurile

corespunzătoare pentru a:

(a) asigura și a menține sănătatea și dezvoltarea fizică și mentală a acestora ▌;

(b) asigura dreptul lor la educație și formare, inclusiv pentru copiii cu

handicapuri fizice, senzoriale sau de învățare;

(c) asigura exercitarea efectivă și regulată a dreptului lor la viață de familie ▌;

(d) asigura accesul la programe care încurajează dezvoltarea lor și reintegrarea

lor în societate; și

(e) asigura respectarea libertății lor religioase sau a convingerilor lor.

Măsurile luate în temeiul prezentului alineat sunt proporționale și adecvate pentru

perioada de detenție.

249

Literele (a) și (e) de la primul paragraf se aplică, de asemenea, și altor situații de

privare de libertate decât detenția. Măsurile luate sunt proporționale și adecvate

pentru astfel de situații de privare de libertate.

Literele (b), (c) și (d) de la primul paragraf se aplică altor situații de privare de

libertate decât detenția numai în măsura în care acest lucru este adecvat și

proporțional, având în vedere natura și durata acestor situații.

(6) Statele membre depun diligențele necesare să asigure faptul că copiii care sunt

privați de libertate se pot întâlni cu titularul răspunderii părintești cât mai curând

posibil, în cazul în care o astfel de întrevedere este compatibilă cu cerințele

operaționale și de anchetă. Prezentul alineat se aplică fără a aduce atingere

desemnării unui alt adult corespunzător în temeiul articolului 5 sau 15.

250

Articolul 13

Instrumentarea la timp și cu diligență a cauzelor

(1) Statele membre iau toate măsurile adecvate pentru a se asigura că procedurile

penale în care sunt implicați copii sunt tratate de urgență și cu diligența cuvenită.

(2) Statele membre iau toate măsurile adecvate pentru a asigura copiilor întotdeauna

un tratament care le protejează demnitatea și care este adecvat vârstei acestora,

gradului lor de maturitate și nivelului lor de înțelegere, și care ține seama de orice

nevoi speciale, inclusiv orice dificultăți de comunicare, pe care aceștia le pot avea.

251

Articolul 14

Dreptul la protecția vieții private

(1) Statele membre se asigură că viața privată a copiilor în cursul procedurilor penale

este protejată.

(2) În acest scop, statele membre fie dispun ca ședințele de judecată în care sunt

implicați copii să fie de regulă nepublice, fie permit instanțelor ori judecătorilor

să hotărască să țină aceste ședințe în absența publicului.

(3) Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că înregistrările și

consemnările menționate la articolul 9 ▌nu sunt făcute publice.

(4) Statele membre încurajează mass-media să adopte măsuri de autoreglementare în

vederea atingerii obiectivelor enunțate în prezentul articol, cu respectarea

libertății de exprimare și de informare și a libertății și pluralismului mass-mediei.

252

Articolul 15

Dreptul copilului de a fi însoțit de titularul răspunderii părintești în cursul procedurii

(1) Statele membre se asigură că copiii au dreptul de a fi însoțiți de titularul răspunderii

părintești pe parcursul ședințelor de judecată în care sunt implicați.

(2) Un copil trebuie să aibă dreptul de a fi însoțit de un alt adult corespunzător care

este desemnat de copil și acceptat în această calitate de autoritatea competentă

atunci când prezența titularului răspunderii părintești care însoțește copilul pe

parcursul ședințelor de judecată:

(a) ar fi contrară interesului superior al copilului,

(b) nu este posibilă deoarece, după depunerea unor eforturi rezonabile, niciun

titular al răspunderii părintești nu poate fi contactat sau identitatea sa nu

este cunoscută, sau

253

(c) ar periclita, pe baza unor circumstanțe obiective și de fapt, în mod

substanțial procedurile penale.

În cazul în care copilul nu a desemnat un alt adult corespunzător, sau adultul

care a fost numit de copil nu este acceptabil pentru autoritatea competentă,

autoritatea competentă, ținând seama de interesul superior al copilului,

desemnează o altă persoană pentru a însoți copilul. Această persoană poate fi, de

asemenea, reprezentantul unei autorități sau al unei alte instituții responsabile de

protecția copiilor sau de bunăstarea acestora.

254

(3) În cazul în care circumstanțele care au condus la aplicarea literei (a), (b) sau (c)

de la alineatul (2) încetează să mai existe, copilul are dreptul de a fi însoțit de

titularul răspunderii părintești pe parcursul ședințelor de judecată rămase.

(4) Pe lângă dreptul prevăzut la alineatul (1), statele membre se asigură că copiii au

dreptul de a fi însoțiți de titularul răspunderii părintești sau de un alt adult

corespunzător, astfel cum este menționat la alineatul (2), în timpul diferitelor

etape ale procedurii, altele decât ședințele de judecată, la care copilul este prezent,

în cazul în care autoritatea competentă consideră că:

(a) este în interesul superior al copilului de a fi însoțit de persoana respectivă; și

(b) prezența persoanei respective nu va aduce atingere procedurilor penale.

255

Articolul 16

Dreptul copiilor de a se prezenta în persoană și a participa la propriul proces

(1) Statele membre se asigură că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și

adoptă toate măsurile necesare pentru a le permite să participe în mod eficace la

proces, inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul

de vedere.

(2) Statele membre se asigură că ▌copiii care nu au fost prezenți la propriul lor proces

au dreptul la un nou proces sau la o altă cale de atac, în conformitate cu Directiva

(UE) 2016/...*

Articolul 17

Procedurile privind mandatul european de arestare

▌Statele membre se asigură că ▌drepturile menționate la articolele 4, 5, 6 și 8, articolele 10

15 și articolul 18 se aplică mutatis mutandis copiilor care sunt persoane căutate la

arestarea acestora în temeiul procedurilor privind mandatul european de arestare în statul

membru de executare ▌.

▌

* JO: a se introduce numărul documentului PE63/2015 (2013/0407COD) în text.

256

Articolul 18

Dreptul la asistență judiciară

Statele membre se asigură că dreptul intern referitor la asistența judiciară garantează

exercitarea efectivă a dreptului de a fi asistat de un avocat în temeiul articolului 6.

Articolul 19

Căi de atac

Statele membre se asigură că copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul

procedurilor penale, precum și copiii care sunt persoane căutate, au la dispoziție o cale de

atac eficientă în temeiul dreptului intern, în cazul încălcării drepturilor lor prevăzute în

prezenta directivă.

257

Articolul 20

Formare

(1) Statele membre se asigură că personalul autorităților ▌de aplicare a legii și al

centrelor de detenție care instrumentează cauze care implică copii ▌ beneficiază de

formare profesională specifică, la un nivel corespunzător contactului pe care îl au

cu copiii, cu privire la drepturile copiilor, tehnicile de interogare adecvate,

psihologia copilului și comunicarea într-un limbaj adaptat copilului ▌.

(2) Fără a aduce atingere independenței judiciare și diferențelor în organizarea

sistemelor judiciare din statele membre, precum și cu respectarea rolului

persoanelor responsabile de formarea judecătorilor și a procurorilor, statele

membre iau măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că judecătorii și

procurorii care se ocupă de procedurile penale în care sunt implicați copii au

competențe specifice în acest domeniu, au acces efectiv la formare specifică, sau

ambele.

258

(3) Cu respectarea corespunzătoare a independenței profesiei juridice, precum și a

rolului persoanelor responsabile de formarea avocaților, statele membre iau

măsurile adecvate pentru a promova acordarea unei formări specifice menționate

la alineatul (2), avocaților care se ocupă de procedurile penale în care sunt

implicați copii.

(4) Prin intermediul serviciilor publice sau prin finanțarea organizațiilor de asistență

pentru copii, statele membre încurajează inițiativele care permit persoanelor care

oferă sprijin și servicii de justiție reparatorie pentru copii să beneficieze de formare

adecvată la un nivel corespunzător cu contactele pe care le au cu copiii și să respecte

standardele profesionale în vigoare pentru a se asigura că aceste servicii sunt

furnizate într-un mod imparțial, respectuos și profesionist.

259

Articolul 21

Colectarea de date ▌Statele membre transmit Comisiei, până la … [cinci ani de la data

intrării în vigoare a prezentei directive], și ulterior la fiecare trei ani datele disponibile care

indică modul în care drepturile prevăzute de prezenta directivă au fost puse în aplicare.

▌

Articolul 22

Costuri

Statele membre suportă costurile care rezultă din aplicarea articolelor 7, 8 și 9, indiferent de

rezultatul procedurilor, cu excepția cazului în care, în ceea ce privește costurile care rezultă

din aplicarea articolului 8, acestea sunt acoperite printr-o asigurare medicală.

260

Articolul 23

Clauza de menținere a nivelului de protecție

Nicio dispoziție a prezentei directive nu se interpretează ca reprezentând o limitare sau o

derogare de la orice drepturi și garanții procedurale asigurate în temeiul Cartei, al CEDO sau

al altor dispoziții pertinente de drept internațional, în special Convenția ONU cu privire la

drepturile copilului, sau de la legislația unui stat membru care prevede un nivel mai înalt de

protecție.

Articolul 24

Transpunere

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor

administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la … [36 de

luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive]. Statele membre informează

de îndată Comisia cu privire la aceasta.

▌Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, acestea conțin o trimitere la

prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor

oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

261

(2) Statele membre transmit Comisiei textul dispozițiilor de drept intern pe care le

adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 25

Raport

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la … [șase ani de la data

intrării în vigoare a prezentei directive], un raport în care evaluează măsura în care statele

membre au adoptat măsurile necesare pentru a se conforma prezentei directive, inclusiv o

evaluare a aplicării articolului 6, însoțită, dacă este necesar, de propuneri legislative.

262

Articolul 26


Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene.

Articolul 27

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre în conformitate cu tratatele.

Adoptată la



_______________________

263



P8_TA-PROV(2016)0082

Acordul privind tutunul (acordul PMI)

Rezoluţia Parlamentului European din 9 martie 2016 referitoare la Acordul privind

tutunul (acordul PMI) (2016/2555(RSP))


– având în vedere Acordul din 9 iulie 2004 privind combaterea contrabandei și a

contrafacerii și exonerarea generală încheiat între Philip Morris International (PMI) și

entitățile afiliate, Uniune și statele sale membre,

– având în vedere Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3

aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale

statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din

tutun și a produselor conexe și de abrogare a Directivei 2001/37/CE74

,

– având în vedere Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul

tutunului („FCTC OMS”) și Protocolul pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse

din tutun adoptat prin Decizia FCTC/COP5(1) din 12 noiembrie 2012 în cadrul celei de

a cincea sesiuni a Conferinței părților la FCTC OMS,

– având în vedere propunerea Comisiei din 4 mai 2015 de decizie a Consiliului privind

încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului pentru eliminarea comerțului

ilicit cu produse din tutun la Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății

pentru controlul tutunului, în ceea ce privește dispozițiile protocolului care intră sub

incidența părții III titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

(COM(2015)0193),

– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 24 februarie 2016

intitulat „Technical assessment of the experience made with the Anti-Contraband and

Anti-Counterfeit Agreement and General Release of 9 July 2004 among Philip Morris

International and affiliates, the Union and its Member States”(Evaluarea tehnică a

experienței acumulate în aplicarea Acordului din 9 iulie 2004 privind combaterea

contrabandei și a contrafacerii și exonerarea generală încheiat între Philip Morris

International și entitățile afiliate, Uniune și statele sale membre) (SWD(2016)0044),

– având în vedere Rezoluția sa din 11 octombrie 2007 privind implicațiile acordului

dintre Comunitate, unele state membre și societatea Philip Morris, referitor la

intensificarea luptei împotriva fraudei și a contrabandei cu țigări, și progresele

74

JO L 127, 29.4.2014, p. 1.

264

înregistrate în vederea punerii în aplicare a recomandărilor făcute de Comisia de

anchetă a Parlamentului European privind regimul de tranzit comunitar75

,

– având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la acordul privind tutunul

(Acordul PMI) (O-000010/2016 – B80109/2016),

– având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din


A. întrucât protecția intereselor financiare ale UE este una dintre prioritățile-cheie ale

Comisiei și întrucât comerțul ilicit cu produse din tutun, în special traficul cu țigări

contrafăcute și de contrabandă, generează, potrivit unor estimări prudente, pierderi

anuale pentru bugetele naționale și bugetul UE în valoare de peste 10 miliarde EUR sub

formă de venituri publice neîncasate;

B. întrucât comerțul ilicit constituie o infracțiune gravă, care contribuie la finanțarea altor

activități ale criminalității organizate internaționale, inclusiv a traficului de persoane, de

droguri și de arme și, în unele cazuri, la finanțarea grupărilor teroriste;

C. întrucât obiectivul principal al acordului PMI este reducerea fenomenului de

contrabandă cu produse ale PMI pe piața ilicită a produselor din tutun din UE;

D. întrucât acordul PMI urmează să expire la 9 iulie 2016;

E. întrucât, potrivit evaluării tehnice desfășurate de Comisie cu privire la acordul PMI,

acest obiectiv de bază a fost într-adevăr atins, însă pune sub semnul întrebării raportul

de cauzalitate pentru acest rezultat și subliniază că reducerea contrabandei cu produse

PMI nu a dus la reducerea globală a volumului de produse ilicite de pe piața UE;

F. întrucât acordul PMI a adus beneficii financiare veniturilor publice în valoare de

aproximativ 1 miliard USD sub formă de plăți anuale și de 68,2 milioane EUR sub

formă de plăți în urma confiscărilor, aceste sume fiind împărțite între Comisie (circa

10%) și statele membre (circa 90%); întrucât nu există informații cu privire la modul în

care statele membre au cheltuit veniturile încasate în temeiul acestui acord;

G. întrucât, de la semnarea acordului, s-au schimbat semnificativ atât cadrul juridic, cât și

împrejurările de pe piața comerțului ilicit cu produse din tutun, în special în ceea ce

privește prezența tot mai pronunțată a țigărilor fără marcă, numite deseori cheap whites

(țigări albe ieftine), și dezvoltarea unui nou sector al vânzării de nicotină lichidă pentru

țigările electronice;

H. întrucât pe rolul Curții de Justiție se află cauzele C-358/14 Polonia/Parlamentul și

Consiliul, C-477/14 Pillbox 38 Limited (Regatul Unit) și C-547/14 Philip Morris

Brands SARL și alții, prin care este contestată Directiva 2014/40/UE și care ar trebui să

fie retrase cu prima ocazie de producătorii de tutun în cauză;

I. întrucât Comisia s-a angajat să ratifice Protocolul la FCTC OMS privind eliminarea

comerțului ilicit cu produse din tutun, ceea ce reprezintă un pas important în direcția

consolidării cadrului juridic pentru combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun;

întrucât Comisia s-a angajat să invite țări terțe să ratifice protocolul;

J. întrucât contrabanda cu tutun subminează politicile UE din domeniul sănătății publice

și face posibilă vânzarea, în numeroase locuri, a produselor ilicite din tutun – inclusiv

tinerilor – la un preț ilicit, cu o reducere substanțială; întrucât țigările contrafăcute nu

sunt doar fabricate și importate în mod ilegal, ci conțin ingrediente care nu sunt

75

JO C 227 E, 4.9.2008, p. 147.

265

specificate, prezentând, prin urmare, un risc grav pentru sănătate,

1. salută Protocolul la FCTC OMS privind eliminarea comerțului ilicit cu produse din

tutun și solicită finalizarea cât mai rapidă a procesului de ratificare;

2. salută propunerea Comisiei de a ratifica protocolul, precum și angajamentul său de a

invita statele membre și țările terțe să-l ratifice; ia act de faptul că 15 țări, printre care

cinci state membre ale UE, au ratificat Protocolul până acum, iar UE se pregătește în

prezent să îl ratifice;

3. îndeamnă Comisia să urmărească ratificarea rapidă a protocolului; consideră totuși că

reînnoirea acordului ar transmite țărilor terțe un mesaj dăunător și contraproductiv

referitor la faptul că UE se angajează în interacțiuni necorespunzătoare cu industria

tutunului, chiar dacă protocolul interzice în mod explicit aceste interacțiuni;

4. consideră că este posibil ca reînnoirea acordului PMI să nu fie compatibilă cu

obligațiile UE în temeiul articolului 5 alineatul (3) din FCTC OMS, ceea ce poate cauza

prejudicii reputației UE de lider mondial în domeniul controlului tutunului;

5. subliniază că orientările pentru punerea în aplicare a articolului 5 alineatul (3) din

FCTC OMS precizează că există un conflict fundamental și ireconciliabil între

interesele industriei tutunului și interesele politicii în domeniul sănătății publice;

6. salută adoptarea Directivei 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3

aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale

statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din

tutun și a produselor conexe și de abrogare a Directivei 2001/37/CE („Directiva privind

produsele din tutun”); subliniază faptul că Directiva privind produsele din tutun conține

deja o cerință legală conform căreia companiile producătoare de tutun au obligația de a

introduce și a menține un sistem de urmărire și localizare care trebuie să fie operațional

de la data de 20 mai 2019 pentru țigări și tutunul de rulat și de la data de 20 mai 2024

pentru celelalte produse din tutun;

7. subliniază că Comisia trebuie să ia imediat măsuri pentru a asigura transpunerea

integrală a Directivei privind produsele din tutun în toate statele membre; ia act de

faptul că mai multe state membre i-au comunicat în mod informal Comisiei că procesul

de transpunere a directivei este finalizat; invită Comisia să ofere informații complete

privind stadiul în care se află transpunerea, având în vedere că termenul limită pentru

transpunere este 20 mai 2016;

8. reamintește că, în mai 2015, Comisia a promis să prezinte cât mai curând evaluarea sa

privind acordul cu PMI; subliniază că Comisia a amânat publicarea evaluării de mai

multe ori și că aceasta a fost publicată în cele din urmă la 24 februarie 2016, cu o zi

înainte de o dezbatere în plen pe acest subiect în cadrul Parlamentului; este ferm

convins că astfel de întârzieri în publicare reprezintă o greșeală gravă din partea

Comisiei în ceea ce privește obligațiile sale în materie de transparență, atât față de

Parlament, cât și față de cetățeni, subminând astfel capacitatea Parlamentului de a-și

exprima în timp util punctul de vedere asupra acestei chestiuni complexe și delicate;

9. ia act de aprecierea Comisiei potrivit căreia acordul cu PMI și-a atins efectiv obiectivul

de reducere a prevalenței produselor PMI de contrabandă pe piața ilicită a produselor de

tutun din UE, fapt demonstrat de reducerea cu aproximativ 85% a volumului de țigări

PMI autentice confiscate de statele membre în perioada 2006-2014; constată totuși că

serviciile Comisiei pun la îndoială cauzalitatea acestui rezultat și subliniază faptul că

reducerea contrabandei cu produse PMI nu a dus la reducerea globală a volumului de

266

produse ilicite de pe piața UE; constată că produsele de la marii producători cu care se

face contrabandă sunt înlocuite într-o măsură din ce în ce mai mare de alte produse,

inclusiv de țigări fără marcă (cheap whites, respectiv țigări albe ieftine), fabricate de

obicei în țări terțe;

10. este profund îngrijorat de faptul că bugetul Oficiului European de Luptă Antifraudă

(OLAF) este alimentat parțial din plățile anuale vărsate de sectorul tutunului, astfel cum

se menționează în acordurile privind produsele din tutun, deoarece acest lucru poate

conduce la un anume conflict de interese;

11. subliniază că, în 2004, atunci când a fost încheiat pentru prima dată, acordul PMI era un

instrument inovator pentru combaterea comerțului ilicit cu tutun, dar subliniază faptul

că împrejurările de pe piață și cadrul de reglementare au suferit modificări substanțiale

de la acea dată; subliniază că acordul nu tratează caracteristici importante ale

comerțului ilicit cu tutun practicat în prezent, în special proporția ridicată a comerțului

pe care o reprezintă în momentul actual țigările cheap whites; consideră, prin urmare,

că toate elementele cuprinse în acordul cu PMI vor fi incluse în noul cadru juridic

compus din Directiva privind produsele din tutun și Protocolul la FCTC OMS;

12. conchide, prin urmare, că acordul cu PMI nu ar trebui să fie reînnoit, prelungit sau

renegociat; invită Comisia să nu îl reînnoiască, prelungească sau renegocieze dincolo

de data actuală de expirare;

13. îndeamnă Comisia să instituie la nivelul UE, înainte de data expirării acordului cu PMI,

toate măsurile necesare pentru urmărirea și localizarea produselor din tutun fabricate de

PMI și să inițieze acțiuni în judecată pentru orice confiscare ilegală a produselor

fabricate de această societate până la aplicarea completă a tuturor dispozițiilor din

Directiva privind produsele din tutun, astfel încât să nu se formeze un vid normativ în

perioada dintre expirarea acordului cu PMI și intrarea în vigoare a DPT și a FCTC;

14. invită PMI să aplice în continuare dispozițiile din acordul actual referitoare la urmărire

și localizare și la obligația de diligență („cunoaște-ți clientela”), indiferent de faptul

dacă acordul va fi sau nu prelungit;

15. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că cele patru acorduri cu producătorii de

tutun nu prevăd măsuri privind problema țigărilor cheap whites; invită, așadar, Comisia

să propună un plan de acțiune prin care să prevadă noi măsuri pentru soluționarea de

urgență a acestei probleme;

16. invită Comisia să propună un regulament suplimentar, nou, prin care să se instituie un

sistem independent de urmărire și localizare și să se introducă dispoziții privind

diligența („cunoaște-ți clientela”) care să se aplice tutunului tăiat brut, filtrelor și

tipurilor de hârtie utilizate de industria tutunului, ca un instrument suplimentar de

combatere a contrabandei și a produselor contrafăcute;

17. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,

Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Secretariatului

Convenției-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului.

267



P8_TA-PROV(2016)0083

Libertatea de exprimare în Kazahstan

Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2016 referitoare la libertatea de

exprimare în Kazahstan (2016/2607(RSP))


– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Kazahstan, inclusiv cele din 18

aprilie 201376

, din 15 martie 201277

, din 22 noiembrie 2012 conținând recomandările

Parlamentului European adresate Consiliului, Comisiei și Serviciului European de

Acțiune Externă privind negocierile pentru un acord extins de parteneriat și cooperare

UE-Kazahstan78

, din 15 decembrie 2011 referitoare la situația aplicării strategiei UE

pentru Asia Centrală79

și din 17 septembrie 2009 referitoare la cazul lui cazul lui

Yevgeny Zhovtis din Kazahstan80

,

– având în vedere afirmațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al

Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, în urma

semnării Acordului consolidat de parteneriat și cooperare UE-Kazahstan (APC

consolidat) la 21 decembrie 2015,

– având în vedere cea de a șaptea rundă a dialogului UE-Kazahstan privind drepturile

omului, care a avut loc la Astana la 26 noiembrie 2015,

– având în vedere concluziile Consiliului din 22 iunie 2015 privind Strategia UE pentru

Asia Centrală,

– având în vedere cel de al patrulea raport intermediar din 13 ianuarie 2015 privind

implementarea Strategiei UE pentru Asia Centrală, adoptat în 2007,

– având în vedere raportul raportorului special al ONU pentru drepturile de întrunire

pașnică și de asociere, Maina Kiai, în urma misiunii sale în Kazahstan, prezentat la 16

iunie 2015,

– având în vedere Acordul consolidat de parteneriat și cooperare semnat la 21 decembrie

2015,

76

JO C 45, 5.2.2016, p. 85. 77

JO C 251 E, 31.8.2013, p. 93. 78

JO C 419, 16.12.2015, p. 159. 79

JO C 168 E, 14.6.2013, p. 91. 80

JO C 224 E, 19.8.2010, p. 30.

268

– având în vedere articolul 19 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și

politice din 1966,

– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

– având în vedere articolul 20 din Constituția Kazahstanului,



A. întrucât Uniunea Europeană și Kazahstanul au semnat, la 21 decembrie 2015, un Acord

consolidat de parteneriat și cooperare (ACP consolidat) menit să asigure un cadru larg

pentru dialogul politic consolidat și cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne

și în numeroase alte domenii; întrucât acest acord pune un puternic accent pe

democrație și statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale, dezvoltarea

durabilă și cooperarea cu societatea civilă;

B. întrucât Kazahstanul este un actor important pe scena internațională, jucând un rol de

prim-plan în dezvoltarea politică și socioeconomică a întregii regiuni, precum și în ceea

ce privește situația de securitate din această regiune; întrucât Kazahstanul a avut un rol

pozitiv în Asia Centrală, depunând eforturi pentru dezvoltarea unor bune relații de

vecinătate cu țările vecine, pentru reluarea cooperării regionale și pentru rezolvarea

tuturor problemelor bilaterale prin mijlocare pașnice; întrucât UE are un interes de

importanță crucială față de intensificarea cooperării politice, economice și în materie de

securitate cu regiunea Asiei Centrale, prin intermediul unei relații puternice, deschise și

strategice între UE și Kazahstan;

C. întrucât ACP-ul consolidat va trebui să fie ratificat de parlamentele celor 28 de state

membre și de Parlamentul European; întrucât acest acord nu doar va consolida dialogul

politic dintre UE și Kazahstan și va servi la promovarea schimburilor comerciale și a

investițiilor reciproce, ci va pune și un puternic accent pe obligațiile internaționale;

întrucât se poate lua act de faptul că, pe durata negocierilor privind ACP-ul consolidat,

s-au realizat progrese în ceea ce privește angajamentul societății civile, prin adoptarea

unor măsuri de implicare a societății civile în elaborarea politicilor publice;

D. întrucât situația generală din perspectiva libertății de exprimare s-a deteriorat în ultimii

ani; întrucât, în decembrie 2015, autoritățile kazahe au reținut-o pe Guzal Baidalinova,

jurnalistă și proprietara site-ului de știri Nakanune.kz, în cadrul unei anchete penale,

acuzând-o că ar fi publicat în mod intenționat informații false; întrucât, în urma arestării

lui Guzal Baidalinova, opinia publică și-a exprimat preocuparea cu privire la hărțuirea

presei independente din Kazahstan; întrucât, la 29 februarie 2016, un tribunal a achitat-

o pe jurnalista Yulia Kozlova, care scrie pentru site-ul Nakanune.kz;

E. întrucât în prezent se desfășoară o anchetă penală împotriva lui Seytkazy Matayev,

președintele Clubului Național de Presă și al sindicatului jurnaliștilor, care este acuzat

că a delapidat milioane de tenge kazahe din fonduri publice; întrucât, la 22 februarie

2016, Seytkazy Matayev, care respinge acuzațiile, și fiul său Aset Matayev, directorul

agenției independente de știri KazTag, au fost reținuți; întrucât Aset Matayev a fost

eliberat după ce a fost interogat;

F. întrucât, la 22 ianuarie 2016, un tribunal i-a găsit vinovați pe Ermek Narymbaev și

Serikzhan Mambetalin – bloggeri arestați în octombrie 2015 în baza unor acuzații de

„instigare la discordie națională” – și i-a condamnat la trei și, respectiv, doi ani de

închisoare; întrucât bloggerul Bolatbek Blyalov a fost condamnat la arest restrâns la

domiciliu;

269

G. întrucât autoritățile kazahe au închis organizații de mass-media independente și de

opoziție, inclusiv Assandi Times, Pravdivaya și ziarele ADAM bol și ADAM; întrucât, la

sfârșitul anului 2012, autoritățile kazahe au dat în judecată organizații de mass-media

independente și de opoziție, în special ziarele Golos Respubliki și Vzglyad, precum și

cotidienele și site-urile lor afiliate, și portalurile de televiziune online K+ și Stan.TV;

H. întrucât, în octombrie 2014, un tribunal din Almaty a dispus o amendă în valoare de 34

de milioane KZT împotriva Havas Worldwide Kazakhstan;

I. întrucât Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) este un

instrument financiar important care vizează sprijinirea organizațiilor societății civile și

democratizarea țării și a regiunii;

J. întrucât, potrivit ILGA [Asociația Internațională a Persoanelor LGBT (Gay, Lesbiene,

Bisexuali, Transgen și Intersex)], persoanele LGBT din Kazahstan sunt supuse unor

provocări de ordin juridic și unor discriminări cu care nu se confruntă locuitorii care nu

sunt LGBT; întrucât activitățile sexuale cu persoane de același sex, atât în cazul

femeilor, cât și al bărbaților, sunt legale în Kazahstan, dar cuplurile de același sex și

gospodăriile întemeiate de astfel de cupluri nu sunt eligibile pentru același tip de

protecție de care beneficiază cuplurile de sex opus căsătorite;

K. întrucât, la 20 martie 2016, în Kazahstan vor avea loc alegeri parlamentare anticipate,

care ar trebui să fie precedate de garanții privind libertatea de exprimare în cadrul

societății și înregistrarea ușoară și transparentă a partidelor politice care sunt

considerate libere și corecte; întrucât, potrivit Raportului final al misiunii de observare

a alegerilor a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din 3

aprilie 2012, alegerile din 2012 au fost afectate de „neregularități semnificative”81

;

L. întrucât un nou Cod Penal, un nou Cod al Infracțiunilor Administrative și un nou Cod

de Procedură Penală au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015;

M. întrucât, potrivit clasamentului privind libertatea presei în 2015 întocmit de organizația

Reporteri fără frontiere, Kazahstanul se plasează pe locul 160 din 180 de țări;

N. întrucât UE a cooperat în mod constant cu Kazahstanul în vederea aderării sale la

OMC, negocierile de aderare fiind în prezent finalizate; întrucât este important ca

Kazahstanul să respecte statul de drept și obligațiile sale internaționale și să garanteze

siguranța juridică pentru companiile internaționale care își desfășoară activitatea pe

teritoriul său, protejându-le în același timp investițiile;

O. întrucât cooperarea pentru dezvoltare cu Kazahstanul se axează pe consolidarea

capacității guvernului regional și local, sprijinirea reformei sectorului judiciar și

îmbunătățirea capacității sectorului public de a introduce reforme sociale și economice,

1. subliniază importanța relațiilor dintre UE și Kazahstan, precum și importanța

consolidării la nivel economic și politic a cooperării din toate domeniile; subliniază

marele interes pe care UE îl poartă față de o relație durabilă cu Kazahstanul sub forma

unei cooperări politice și economice;

2. își exprimă preocuparea cu privire la situația mass-media și a libertății de exprimare din

Kazahstan; este foarte preocupat de presiunea la care sunt supuse organizațiile de mass-

media independente și de posibilele implicații negative ale unui proiect de lege privind

finanțarea organizațiilor societății civile; subliniază că libertatea de exprimare pentru

81

http://www.osce.org/odihr/elections/89401?download=true

http://www.osce.org/odihr/elections/89401?download=true

270

presa independentă, bloggeri și cetățeni este o valoare universală, care nu poate fi

negociată;

3. regretă blocarea abuzivă a știrilor, a rețelelor sociale și a altor site-uri pe motiv că

acestea oferă conținut ilegal și solicită autorităților kazahe să se asigure că toate

măsurile care limitează accesul la resursele de pe internet se bazează pe lege; este

preocupat de modificările Legii privind comunicarea adoptate în 2014;

4. este profund îngrijorat de lipsa de respect și de încălcarea drepturilor deținuților din

sistemul penitenciar din Kazahstan; este preocupat de bunăstarea fizică și psihică a

deținuților Vladimir Kozlov, Vadim Kuramshin (care a câștigat în 2013 Premiul

Internațional Ludovic Trarieux pentru Drepturile Omului) și Aron Atabek, care au fost

condamnați din motive politice, și solicită să li se acorde accesul imediat la tratamentul

medical necesar și să li se permită să primească vizite regulate, inclusiv din partea

membrilor familiei, a reprezentanților legali și a reprezentanților organizațiilor pentru

drepturile omului și pentru drepturile deținuților;

5. recunoaște „programul în 100 de pași” ca fiind o încercare de adoptare a unor reforme

urgente în Kazahstan; invită Kazahstanul să implementeze mecanismul național de

prevenire a torturii și să lanseze o dezbatere privind noile coduri penale;

6. subliniază că relațiile politice și economice mai strânge cu UE, preconizate în Acordul

consolidat de parteneriat și cooperare semnat recent, trebuie să se bazeze pe valori

comune și să corespundă unui angajament activ și concret al Kazahstanului de a realiza

reforme politice și democratice impuse de obligațiile și angajamentele sale

internaționale;

7. salută eliberarea, de la ultimul dialog privind drepturile omului, a unui număr de

activiști pentru drepturile omului și ale lucrătorilor aflați în închisoare;

8. subliniază faptul că combaterea legitimă a terorismului și extremismului nu ar trebui

folosită ca pretext pentru interzicerea activităților opoziției, pentru limitarea libertății de

exprimare sau pentru împiedicarea independenței sistemului judecătoresc;

9. solicită o reexaminare a articolelor din Codul Penal care pot fi folosite pentru a

incrimina comportamente legale protejate de legislația privind drepturile omului, în

special a articolului 174 referitor la „instigarea la discordie socială, națională, de clan,

rasială, de clasă sau religioasă”;

10. invită autoritățile kazahe să anuleze condamnările bloggerilor, inclusiv pe cele ale lui

Ermek Narymbaev, Serikzhan Mambetalin și Bolatbek Blyalov; solicită eliberarea lui

Guzal Baidalinova; solicită să se pună capăt hărțuirii la care sunt supuși Seytkazy și

Aset Matayev; subliniază, în acest sens, că cauzele în care sunt implicați jurnaliști ar

trebui să fie publice și că nu ar trebui să intervină nicio hărțuire în timpul procedurilor;

11. solicită eliberarea liderului opoziției Vladimir Kozlov, care este în prezent închis în

condiții severe de detenție, până la o reexaminare independentă și imparțială a cazului

său;

12. își exprimă profunda preocupare în legătură cu Legea privind ONG-urile, care

subminează existența și independența ONG-urilor în Kazahstan; îndeamnă autoritățile

kazahe să garanteze în orice situație că toți activiștii pentru drepturile omului și toate

ONG-urile din Kazahstan sunt în măsură să își desfășoare activitățile legitime de

apărare a drepturilor omului fără teama de represalii și fără nicio restricție;

271

13. salută ambiția Kazahstanului de a se implica activ în calitate de mediator/intermediar în

chestiuni legate de securitatea internațională care vizează întreaga regiune; îndeamnă

autoritățile din Kazahstan să își onoreze angajamentele internaționale pe care și le-au

asumat, inclusiv cele legate de statul de drept și independența sistemului judecătoresc;

14. salută dialogurile periodice dintre UE și Kazahstan privind drepturile omului;

subliniază importanța dialogurilor dintre UE și autoritățile din Kazahstan privind

drepturile omului; solicită consolidarea acestor dialoguri, pentru a le face mai

favorabile instituirii unui forum în cadrul căruia problemele să poată fi abordate

deschis; subliniază că aceste dialoguri ar trebui să fie eficace și axate pe rezultate;

15. invită UE, și în special Serviciul European de Acțiune Externă, să monitorizeze

îndeaproape evoluțiile din Kazahstan, să le aducă la cunoștință autorităților kazahe

preocupările sale, dacă este cazul, să ofere asistență și să informeze regulat

Parlamentul; invită delegația UE la Astana să continue să joace un rol activ în

monitorizarea situației și să ridice problema libertății de exprimare în toate reuniunile

bilaterale relevante cu Kazahstanul;

16. îndeamnă autoritățile kazahe să transpună integral în practică recomandările

OSCE/Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului înaintea

următoarelor alegeri parlamentare și să ia măsuri concrete pentru transpunerea în

practică a recomandărilor formulate de raportorul special al ONU în ceea ce privește

libertatea de întrunire pașnică și de asociere; îi reamintește Kazahstanului ambiția sa de

a candida la un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada

2017-2018;

17. invită autoritățile kazahe să se angajeze în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare

durabilă recent adoptate la nivel internațional;

18. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui

Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de

securitate, Consiliului, Comisiei, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile

omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Organizației pentru Securitate și

Cooperare în Europa, Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, precum și

Guvernului și Parlamentului Kazahstanului.

273



P8_TA-PROV(2016)0084

Egiptul, în special cazul lui Giulio Regeni

Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2016 referitoare la Egipt, în special la

cazul lui Giuliano Regeni (2016/2608(RSP))


– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Egipt, mai ales rezoluția din 17

decembrie 201582

și rezoluția din 15 ianuarie 201583

,

– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe al UE referitoare la Egipt din

21 august 2013 și din 10 februarie 2014,

– având în vedere Acordul de asociere UE-Egipt,

– având în vedere orientările UE privind pedeapsa capitală, tortura, libertatea de

exprimare și apărătorii drepturilor omului,

– având în vedere răspunsul din 27 octombrie 2015 al Vicepreședintelui Comisiei

Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de

securitate (VP/ÎR) la întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-010476/2015 privind

sprijinul militar acordat Egiptului de UE și statele membre,

– având în vedere Constituția Egiptului, în special articolul 52 (privind tortura) și

articolul 93 (privind caracterul obligatoriu al dreptului internațional al drepturilor

omului),

– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și

Convenția împotriva torturii, la care Egiptul este parte,

– având în vedere declarația Comisiei egiptene pentru drepturi și libertăți, care a raportat

faptul că în 2015 au dispărut 1 700 de persoane aflate în mâinile forțelor de securitate

ale statului,



A. întrucât, potrivit informațiilor disponibile, Giulio Regeni, un doctorand italian în cadrul

Universității Cambridge în vârstă de 28 de ani, a dispărut la 25 ianuarie 2016 după ce a

ieșit din locuința sa din Cairo; întrucât corpul său a fost descoperit la 3 februarie 2016

lângă un drum de la periferia orașului Cairo;

82

Texte adoptate, P8_TA(2015)0463. 83

Texte adoptate, P8_TA(2015)0012.

274

B. întrucât autoritățile egiptene au dispus efectuarea unei autopsii înainte de repatrierea

corpului în Italia, unde anchetatorii italieni au efectuat ei înșiși o autopsie; întrucât

rezultatele nu au fost încă făcute publice; întrucât autoritățile egiptene au afirmat că nu

au nimic de ascuns cu privire la această crimă, că sunt în egală măsură interesate să afle

adevărul și că sunt dispuse să coopereze pe deplin cu omologii lor italieni în cadrul

anchetei în curs;

C. întrucât, potrivit relatărilor din mass-media și ambasadorului italian la Cairo, s-a

constatat că corpul domnului Regeni a fost supus unor bătăi severe și mai multor forme

de tortură; întrucât ministrul de interne italian a declarat că corpul prezenta semne „ale

unor acțiuni inumane, animalice, ale unei violențe inacceptabile”;

D. întrucât dl Regeni efectua un studiu la Cairo cu privire la dezvoltarea unor sindicate

independente în Egipt în perioada post-Mubarak și post-Morsi și a luat legătura cu

oponenți ai guvernului;

E. întrucât cazul lui Giulio Regeni se înscrie pe o lungă listă de dispariții forțate care s-au

produs în Egipt începând din iulie 2013; întrucât nimeni nu a fost pedepsit pentru aceste

dispariții;

F. întrucât actualul guvern egiptean desfășoară o campanie de mare amploare de detenție

arbitrară a unor critici ai guvernului, printre care se numără jurnaliști, apărători ai

drepturilor omului și membri ai unor mișcări politice și sociale; întrucât, potrivit

autorităților egiptene, începând din iulie 2013 peste 22 000 de persoane au fost plasate

în detenție;

G. întrucât Centrul El Nadeem de gestionare și reabilitare a victimelor actelor de violență

este în pericol de a fi închis de către autorități în urma unor acuzații false referitoare la

încălcări în domeniul sănătății; întrucât rolul centrului a fost esențial în ceea ce privește

tratarea victimelor violenței și ale torturii, precum și pentru furnizarea de informații

privind tortura, uciderile și cele mai grave abuzuri săvârșite asupra unor deținuți;

H. întrucât Egiptul este de mult timp un partener strategic al Uniunii Europene; întrucât

nivelul de implicare a UE în Egipt ar trebui să se bazeze pe stimulente, conform

principiului „mai mult pentru mai mult” al politicii europene de vecinătate, și ar trebui

să depindă de progresele realizate în legătură cu reforma instituțiilor democratice și în

legătură cu statul de drept și drepturile omului; întrucât, la 21 august 2013, Consiliul

Afaceri Externe al UE (CAE) a încredințat ÎR/VP sarcina de a revizui asistența acordată

de UE Egiptului; întrucât CAE a decis că cooperarea UE cu Egiptul va fi reajustată în

funcție de evenimentele ce au loc pe teren;

I. întrucât concluziile Consiliului Afaceri Externe din 21 august 2013 au subliniat că

„statele membre au convenit totodată să suspende licențele de export către Egipt pentru

toate echipamentele care ar putea fi folosite în scopuri de represiune internă, să

reevalueze licențele de export pentru echipamentele care fac obiectul Poziției comune

2008/944/PESC și să își revizuiască asistența pentru Egipt în domeniul securității”;

întrucât aceste concluzii au fost reiterate de Consiliul Afaceri Externe în februarie

2014; întrucât VP/ÎR a confirmat, în răspunsul său din 27 octombrie 2015 la întrebarea

cu solicitare de răspuns scris E-010476/2015, că respectivele concluzii reprezintă „un

angajament politic împotriva acordării oricărui sprijin militar către Egipt”;

J. întrucât Constituția Egiptului, adoptată în 2014, consacră drepturile și libertățile

fundamentale;

K. întrucât Egiptul se confruntă cu activități teroriste desfășurate de diferite organizații

275

jihadiste care acționează în Egipt, în special în Sinai, și care au legături cu Statul

Islamic și de alte organizații teroriste care acționează pe fondul crizei din Libia; întrucât

conflictul în curs din Libia are o influență directă asupra securității din Egipt; întrucât

actuala criză este extrem de îngrijorătoare pentru Uniunea Europeană, în special pentru

Italia,

1. condamnă ferm torturarea și asasinarea în condiții suspecte a cetățeanului UE Giulio

Regeni și își exprimă profunda compasiune față de familie, căreia îi transmite

condoleanțe;

2. invită autoritățile egiptene să pună la dispoziția autorităților italiene toate documentele

și informațiile pentru a permite desfășurarea unei anchete comune rapide, transparente

și imparțiale în cazul domnului Regeni, în conformitate cu obligațiile internaționale, și

solicită să se depună toate eforturile pentru a aduce autorii acestei crime în fața justiției

în cel mai scurt timp posibil;

3. subliniază cu profundă îngrijorare faptul că cazul lui Giulio Regeni nu este o întâmplare

izolată, ci este plasat într-un context al torturii, al decesului în detenție și al disparițiilor

forțate produse în ultimii ani în Egipt, încălcându-se în mod evident articolul 2 din

Acordul de asociere UE-Egipt, la care se prevede că relațiile dintre UE și Egipt trebuie

să se bazeze pe respectarea principiilor democratice și a drepturilor fundamentale ale

omului, astfel cum sunt definite în Declarația universală a drepturilor omului, care

constituie un element esențial al acestui acord; invită, prin urmare, Serviciul European

de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să abordeze în cadrul discuțiilor cu

autoritățile egiptene practica curentă a disparițiilor forțate și a torturii și să exercite

presiuni pentru reformarea efectivă a aparatului de securitate și a sistemului de justiție

din Egipt;

4. este profund îngrijorat de amenințarea iminentă a închiderii forțate a Centrului El

Nadeem de gestionare și reabilitare a victimelor actelor de violență și de tortură; solicită

retragerea rapidă a ordinului de închidere administrativă a acestuia;

5. își exprimă îngrijorarea cu privire la hărțuirea permanentă a Comisiei egiptene pentru

drepturi și libertăți, din cauza rolului evident al acesteia în campania „Puneți capăt

disparițiilor forțate” din Egipt;

6. amintește autorităților egiptene de obligațiile legale la nivel național și internațional

care le revin și le invită să considere apărarea și promovarea drepturilor omului drept

priorități și să asigure tragerea la răspundere a celor care încalcă aceste drepturi;

solicită, din nou, eliberarea imediată și necondiționată a tuturor persoanelor plasate în

detenție și condamnate doar pentru exercitarea dreptului lor la libertatea de exprimare și

de întrunire pașnică, inclusiv a apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliștilor și a

bloggerilor; solicită autorităților egiptene să garanteze dreptul la un proces echitabil, în

conformitate cu standardele internaționale;

7. invită guvernul egiptean să garanteze faptul că organizațiile naționale și internaționale

ale societății civile și sindicatele independente pot să-și desfășoare activitatea în mod

liber în această țară, fără ca guvernul să intervină sau să le intimideze; invită autoritățile

egiptene să anuleze interdicțiile de călătorie impuse unei serii de apărători ai drepturilor

omului din Egipt;

8. se așteaptă ca noua Constituție, aprobată la 14 și la 15 ianuarie 2014, în special

articolele 52, 73 și 93 ale acesteia, să reprezinte un pas important în tranziția țării către

democrație;

276

9. ia act de constituirea noii Adunări Populare și o invită să revizuiască de urgență Legea

privind protestele din noiembrie 2013, care are un caracter represiv și a fost folosită

pentru a înăbuși toate formele de opoziție pașnică, precum și Legea din 1914 privind

întrunirile; solicită, de asemenea, revizuirea tuturor celorlalte acte legislative cu

caracter represiv adoptate cu încălcarea Constituției Egiptului, inclusiv revizuirea Legii

privind actele de terorism și a Legii privind entitățile teroriste, care ar putea fi utilizate

în mod necorespunzător pentru represiunea pe plan intern, și nu pentru a îmbunătăți

securitatea colectivă; subliniază faptul că este dispus ca, în parteneriat cu autoritățile

naționale, să studieze posibilitatea de a elabora un program de consolidare a

capacităților pentru parlamentul egiptean;

10. insistă asupra ideii că doar prin construirea unei societăți pluraliste, care respectă

diversitatea opiniilor și a modurilor de viață, se poate asigura stabilitatea și securitatea

pe termen lung în Egipt și invită autoritățile egiptene să se angajeze într-un dialog de

reconciliere, care să aducă laolaltă toate forțele pașnice, inclusiv islamiștii pașnici,

pentru a restabili încrederea în politică și economie în cadrul unui proces politic

favorabil incluziunii;

11. subliniază importanța pe care o acordă Uniunea Europeană cooperării cu Egiptul, în

calitate de vecin și partener important, precum și rolul Egiptului în asigurarea stabilității

din regiune; împărtășește preocupările poporului egiptean cu privire la provocările

economice, politice și de securitate cu care se confruntă țara și regiunea lor; condamnă

atacurile teroriste asupra civililor și militarilor egipteni;

12. invită UE, în special VP/ÎR și delegația UE la Cairo, să asigure schimburi regulate cu

apărătorii drepturilor omului și cu alte voci ale opoziției, să sprijine persoanele expuse

riscurilor sau aflate în detenție și să monitorizeze în mod amănunțit procesele acestora;

13. îndeamnă statele membre să adere pe deplin la concluziile din august 2013 ale CAE

privind exporturile de tehnologii și echipamente militare și cooperarea în materie de

securitate; solicită suspendarea exporturilor de echipamente de supraveghere atunci

când există dovezi că astfel de echipamente ar fi folosite pentru încălcări ale drepturilor

omului; solicită VP/ÎR să prezinte un raport cu privire la situația actuală a cooperării

militare și în materie de securitate a statelor membre cu Egiptul și să elaboreze o foaie

de parcurs în consultare strânsă cu Parlamentul European, în care să se evidențieze

măsurile concrete care urmează să fie adoptate de autoritățile egiptene pentru a

îmbunătăți în mod semnificativ situația drepturilor omului și pentru a realiza o reformă

cuprinzătoare a sistemului de justiție înainte de reevaluarea concluziilor din august

2013 ale CAE;


Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri

externe și politica de securitate, parlamentelor și guvernelor statelor membre,

Guvernului și Parlamentului Republicii Arabe Egipt, precum și Comisiei africane

pentru drepturile omului și ale popoarelor.

277



P8_TA-PROV(2016)0086

Introducerea de măsuri comerciale autonome de urgență pentru Republica

Tunisia ***I


propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind

introducerea de măsuri comerciale autonome de urgență pentru Republica Tunisia

(COM(2015)0460 – C8-0273/2015 – 2015/0218(COD))




(COM(2015)0460),





Europene,

– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 9

martie 2016, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul

294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,


– având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru

agricultură și dezvoltare rurală (A8-0013/2016),

1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare84

;




84

Prezenta poziție corespunde amendamentelor adoptate la 25 februarie 2016 (Texte adoptate,

P8_TA(2016)0056).

278


279

P8_TC1-COD(2015)0218



privind introducerea de măsuri comerciale autonome de urgență pentru Republica

Tunisia



alineatul (2),




,

85


280

întrucât:

(1) Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile

Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Tunisiană, pe de

altă parte86

(„acordulˮ) constituie baza relațiilor dintre Uniune și Tunisia.

(2) În urma atacului terorist din data de 26 iunie 2015 în vecinătatea localității Sousse

din Tunisia, Consiliul, în concluziile sale din 20 iulie 2015, a afirmat că Uniunea, în

consultare cu statele membre, va analiza posibilitatea de a lua măsuri excepționale și

temporare de susținere a economiei tunisiene.

(3) Uleiul de măsline este principalul produs agricol exportat de Tunisia către Uniune,

iar industria uleiului de măsline reprezintă o parte importantă a economiei țării, la fel

ca și pentru câteva regiuni din anumite state membre.

(4) În conformitate cu obiectivele stabilite în cadrul politicii europene de vecinătate și

prin acord, Uniunea poate sprijini cel mai bine economia Tunisiei prin oferirea unei

piețe atractive și fiabile pentru exporturile de ulei de măsline ale Tunisiei. Oferirea

unei astfel de piețe necesită introducerea unor măsuri comerciale autonome care să

permită importul acestui produs în Uniune în baza unui contingent tarifar scutit de

taxe vamale.

86

JO L 97, 30.3.1998, p. 2.

281

(5) Pentru a preveni fraudele și pentru a garanta că măsurile comerciale autonome

avute în vedere vor aduce beneficii reale economiei tunisiene, măsurile respective

ar trebui condiționate de respectarea de către Tunisia a normelor menţionate în

acord, privind originea produselor, precum și a procedurilor aferente, și de

eficacitatea cooperării administrative a Tunisiei cu Uniunea.

(6) Pentru a se menține stabilitatea pieței uleiului de măsline din Uniune, este necesar ca

volumul suplimentar generat de măsurile comerciale autonome să fie pus la

dispoziție doar după epuizarea volumului aferent contingentului tarifar anual scutit

de taxe vamale pentru uleiul de măsline netratat prevăzut la articolul 3 alineatul (1)

din Protocolul nr. 1 la acord.

(7) Articolul 184 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al

Consiliului87

stabilește normele referitoare la administrarea contingentelor tarifare.

Normele respective ar trebui să se aplice și măsurilor comerciale autonome

prevăzute în prezentul regulament.

87

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

282

(8) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului

regulament, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare în ceea ce

privește suspendarea temporară a regimurilor preferențiale stabilite prin prezentul

regulament şi introducerea unor măsuri corective atunci când piaţa Uniunii este

afectată de prezentul regulament. Competențele respective ar trebui să fie exercitate

în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al

Consiliului88

.

(9) Măsurile comerciale autonome de urgență stabilite prin prezentul regulament sunt

menite să îmbunătățească situația economică dificilă cu care se confruntă Tunisia în

prezent, ca urmare a atacurilor teroriste. Prin urmare, măsurile respective ar trebui să

se aplice pe o durată limitată și să nu aducă atingere negocierilor dintre Uniune și

Tunisia în ceea ce privește instituirea unei zone de liber schimb aprofundat și

cuprinzător (ZLSAC). ▌

88

Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

283

(10) Având în vedere prejudiciile grave cauzate economiei Tunisiei, în special sectorului

său turistic, de către atacul terorist din vecinătatea localității Sousse din data de 26

iunie 2015, precum și necesitatea de a lua măsuri comerciale autonome de urgență

pentru a îmbunătăți situația economică a Tunisiei în viitorul apropiat, s-a considerat

oportun să se prevadă o derogare de la termenul de opt săptămâni menționat la

articolul 4 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea

Europeană, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a

Energiei Atomice,


284

Articolul 1

Regimuri preferențiale

Se deschide un contingent tarifar anual de import scutit de taxe vamale de 35 000 de tone

pentru anii calendaristici 2016 și 2017 (denumit în continuare „contingentul tarifar anual de

import”), pentru importurile în Uniune de ulei de măsline netratat originar din Tunisia care se

încadrează la codurile NC 1509 10 10 și 1509 10 90, cu condiția ca acesta să fie obținut

integral în Tunisia și transportat direct din Tunisia în Uniune.

Articolul 2

Condiții de eligibilitate pentru contingentul tarifar anual de import

Dreptul la contingentul tarifar anual de import este condiționat de respectarea de către

Tunisia a normelor privind originea produselor și a procedurilor aferente, prevăzute în

Protocolul nr. 4 la acord.

285

Articolul 3

Acces la contingentul tarifar anual de import

Contingentul tarifar anual de import este pus la dispoziție doar după epuizarea volumului

aferent contingentului tarifar anual scutit de taxe vamale pentru ulei de măsline netratat

prevăzut la articolul 3 alineatul (1) din Protocolul nr. 1 la acord.

Articolul 4

Administrarea contingentului tarifar anual de import

Comisia administrează contingentul tarifar anual de import în conformitate cu articolul 184

din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

Articolul 5

Suspendare temporară

În cazul în care Comisia constată că există suficiente dovezi care indică nerespectarea de

către Tunisia a condițiilor stabilite la articolul 2, Comisia poate adopta un act de punere în

aplicare prin care suspendă temporar integral sau parțial regimurile preferențiale menționate

la articolul 1. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de

examinare menționată la articolul 7 alineatul (2).

286

Articolul 6

Evaluare intermediară

(1) Comisia realizează o evaluare intermediară a impactului prezentului regulament

asupra pieței de ulei de măsline din Uniune ca urmare a intrării sale în vigoare şi

prezintă concluziile acestei evaluări Parlamentului European şi Consiliului.

(2) În cazul în care se constată că piața de ulei de măsline din Uniune este afectată de

dispozițiile prezentului regulament, Comisia este împuternicită să adopte un act de

punere în aplicare, pentru a introduce măsuri corective care urmăresc să

restabilească situația de pe piața în cauză. Respectivul act de punere în aplicare se

adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 7

alineatul (2).

Articolul 7


(1) Comisia este asistată de Comitetul pentru organizarea comună a piețelor agricole,

instituit prin articolul 229 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Respectivul

comitet reprezintă un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din


287

Articolul 8

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică până la 31 decembrie 2017.


statele membre.

Adoptat la ,



289



P8_TA-PROV(2016)0091

Raportul pe 2015 privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2016 referitoare la Raportul pe 2015

privind fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (2015/2895(RSP))


– având în vedere Acordul de stabilizare și asociere dintre Comunitățile Europene și

statele membre ale acestora, pe de o parte, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei,

pe de altă parte89

,

– având în vedere Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al

ONU,

– având în vedere hotărârea Curții Internaționale de Justiție privind aplicarea Acordului

interimar din 13 septembrie 1995,

– având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20

iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale

Uniunii Europene,

– având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda

acestei țări statutul de țară candidată la aderarea la UE, precum și concluziile

Consiliului European din iunie 2008 și concluziile Consiliului din 15 decembrie 2015,

– având în vedere cea de-a 12-a reuniune a Consiliului de stabilizare și asociere dintre

această țară și UE, care a avut loc la 20 iulie 2015,

– având în vedere declarația finală a președinției reuniunii la nivel înalt UE-Balcanii de

Vest, organizată la Viena, la 27 august 2015, precum și recomandările organizațiilor

societății civile pentru reuniunea la nivel înalt de la Viena din 2015,

– având în vedere Declarația de la Conferința la nivel înalt privind ruta Mediterana de

Est-Balcanii de Vest, care a avut loc la Luxemburg, la 8 octombrie 2015, precum și

declarația liderilor în urma Reuniunii liderilor privind sosirile masive de refugiați pe

ruta Balcanilor de Vest, organizată la Bruxelles, la 25 octombrie 2015,

89

JO L 84, 20.3.2004, p. 13.

290

– având în vedere raportul din 27 noiembrie 2015 al Misiunii OSCE/ODIHR de evaluare

a nevoilor,

– având în vedere prioritățile de reformă urgente elaborate de Comisie pentru Fosta

Republică Iugoslavă a Macedoniei din iunie 2015,

– având în vedere recomandările grupului de experți la nivel înalt privind problemele

sistemice din domeniul statului de drept referitoare la interceptarea comunicațiilor,

semnalată în primăvara anului 2015,

– având în vedere cea de a 5-a reuniune a Dialogului la nivel înalt privind procesul de

aderare, organizată la Skopje, la 18 septembrie 2015,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 noiembrie 2015, intitulată „Strategia de

extindere a UE” (COM(2015)0611), însoțită de documentul de lucru al serviciilor

Comisiei intitulat „Raportul pe 2105 privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”

(SWD(2015)0212),

– având în vedere acordul politic (așa-numitul „Acord de la Przhino”) încheiat între cele

patru partide politice principale la Skopje, la 2 iunie și la 15 iulie 2015,

– având în vedere cea de a 13-a reuniune a Comisiei parlamentare mixte (CPM) UE-Fosta

Republică Iugoslavă a Macedoniei, organizată la Skopje, în perioada 3-4 decembrie

2015,

– având în vedere concluziile Consiliului European din 18-19 februarie 2016,

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind această țară,

– având în vedere activitatea deputatului Ivo Vajgl, ca raportor permanent pentru această

țară în cadrul Comisiei pentru afaceri externe,

– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât perspectiva aderării la UE reprezintă un stimulent major pentru alte reforme, în

special cu privire la statul de drept, la independența sistemului judiciar și la combaterea

corupției, precum și o sursă de speranță pentru un viitor prosper al tinerei generații;

întrucât sondajele de opinie arată un sprijin public considerabil pentru aderarea la UE în

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei;

B. întrucât statul de drept, libertatea mass-mediei, cooperarea regională și relațiile de bună

vecinătate reprezintă elemente esențiale ale procesului de extindere a UE;

C. întrucât această țară candidează de zece ani la aderarea la UE și este considerată în

continuare țara cea mai avansată în ceea ce privește alinierea la acquis;

D. întrucât țările (potențial) candidate sunt evaluate pe baza propriilor merite și întrucât

calendarul aderării este determinat de viteza și calitatea cu care acestea fac reformele

necesare;

291

E. întrucât Comisia, sprijinită de Parlamentul European, a solicitat în repetate rânduri

deschiderea negocierilor de aderare, subliniind importanța negocierilor ca forță motrice

esențială pentru adoptarea reformelor necesare;

F. întrucât Consiliul a blocat trecerea la următoarea etapă a procesului de aderare a acestei

țări din cauza diferendului nerezolvat cu Grecia privind numele țării; întrucât

chestiunile bilaterale nu ar trebui folosite pentru a bloca procesul de aderare la UE, ci ar

trebui abordate într-un spirit constructiv, cât mai curând posibil în cadrul procesului de

aderare, ținând seama de principiile și valorile ONU și ale UE;

G. întrucât există un consens între Comisie, Consiliu și Parlament cu privire la faptul că

menținerea recomandării pozitive de a deschide negocierile de aderare cu această țară

depinde de punerea în aplicare integrală a acordului politic din iunie-iulie 2015 și de

înregistrarea unor progrese substanțiale în punerea în aplicare a priorităților de reformă

urgente; întrucât punerea în aplicare cu succes a acordului politic ar crea un mediu în

care există o perspectivă realistă privind aplicarea unei soluții negociate pentru

diferendul cu Grecia legat de numele țării;

H. întrucât mentalitatea politică de dezbinare, lipsa de compromis și întreruperea

dialogului au luat forma unei crize politice care a dus la boicotarea parlamentului

acestei țări de către principalul partid de opoziție și a subminat și mai mult încrederea în

instituțiile publice; întrucât guvernul și opoziția poartă în comun răspunderea de a

asigura un dialog și o cooperare politică sustenabile, esențiale pentru dezvoltarea

democratică a țării, pentru urmărirea agendei europene și pentru binele comun al

cetățenilor ei;

I. întrucât această țară se confruntă cu provocări majore legate de interceptarea

comunicațiilor, care au evidențiat lacune și probleme esențiale; întrucât criza politică

recentă a demonstrat că nu există un sistem efectiv de control și echilibru în instituțiile

macedonene, precum și că trebuie sporite transparența și responsabilitatea publică,

inclusiv prin mecanisme adecvate de supraveghere a principalelor servicii și structuri

interne;

J. întrucât aplicarea integrală a acordului politic de liderii celor patru partide politice

principale este esențială pentru stabilitatea țării; întrucât acest acord prevede, între

altele, o ieșire din impasul politic, revenirea opoziției în parlament, realizarea unor

reforme sistemice legate de statul de drept, consolidarea relațiilor de bună vecinătate,

demisia guvernului în exercițiu și a prim-ministrului cu cel puțin 100 de zile înainte de

alegerile parlamentare anticipate, înființarea funcției de procuror special și organizarea

unor alegeri parlamentare anticipate libere și corecte;

K. întrucât printre chestiunile critice apărute în procesul de reformă se numără influența

politică în mass-media, sistemul judiciar și administrația publică, corupția și finalizarea

examinării Acordului de la Ohrid;

L. întrucât această țară se confruntă cu un flux de refugiați fără precedent care îi

tranzitează teritoriul;

M. întrucât, după mai mult de 10 ani, această țară și Grecia au început să desfășoare din

nou vizite bilaterale la nivel de miniștri de externe,

292

1. salută Acordul cvadrilateral din 2 iunie și 15 iulie 2015, facilitat de comisarul pentru

extindere, trei deputați în Parlamentului European și mediatorul UE din această țară;

îndeamnă partidele politice să-și asume responsabilitățile care le revin față de cetățeni

și să asigure, fără întârziere, îndeplinirea integrală, constructivă și promptă a tuturor

angajamentelor lor de o manieră sustenabilă și negociată, inclusiv a angajamentului

asumat de acestea cu privire la consolidarea relațiilor de bună vecinătate, tot în scopul

menținerii recomandării pozitive de a deschide negocierile de aderare la UE; le

îndeamnă, totodată, să se implice constructiv în dialogul politic și să depună eforturi

pentru a restabili încrederea publică în instituții, pentru a menține stabilitatea politică și

pentru a accelera programul de reforme în vederea asigurării integrării euroatlantice și a

unei perspective europene pentru această țară;

2. ia act de faptul că o serie de obligații prevăzute în acordul din iunie-iulie 2015 au fost

îndeplinite în conformitate cu termenele și obiectivele stabilite, dar regretă tendința de a

întârzia unele angajamente, precum și unele regrese înregistrate cu privire la prioritățile

de reformă urgente; subliniază aspectele din acord care se referă la reformele

structurale și faptul că toate partidele trebuie să ia parte în mod constructiv și

permanent la grupul de lucru creat de mediatorul UE și să se implice în soluționarea

problemelor legate de punerea în aplicare a acordului, chiar și în timpul alegerilor;

invită toate partidele să pună interesele țării mai presus de interesele de partid și insistă

asupra faptului că este în continuare esențial să se încheie un acord între toate părțile

pentru a realiza obiectivele din acordul din iunie-iulie 2015, ceea ce ar readuce această

țară pe drumul către perspectiva euroatlantică; salută întoarcerea în parlament a

principalului partid de opoziție, SDSM, la 1 septembrie 2015; salută numirea unui

procuror special la 15 septembrie 2015, care urmează să conducă anchete independente

și aprofundate; observă că modificările aduse noului cod electoral, legii privind

înființarea comisiei de anchetă, legii privind achizițiile publice și legii privind structura

noii comisii electorale de stat au fost adoptate cu întârziere;

3. salută angajamentul asumat de liderii principalelor partide politice în cadrul acordului

din 2 iunie 2015 privind consolidarea relațiilor de bună vecinătate ca element esențial

pentru apropierea țării de Uniunea Europeană;

4. remarcă faptul că, potrivit acordului din iunie-iulie 2015, noul guvern urma să depună

jurământul la 15 ianuarie 2016, cu 100 de zile înainte de data convenită pentru

desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate; ia act de votul parlamentului

macedonean din 23 februarie 2016 privind stabilirea datei de 5 iunie 2016 pentru

organizarea alegerilor parlamentare anticipate; regretă însă faptul că s-a ratat ocazia de

a se ajunge la un consens între toate partidele; amintește că aceste alegeri vor fi, în sine,

un test important pentru procesul democratic din această țară; insistă asupra faptului că

toate partidele politice ar trebui să facă eforturi pentru a crea condițiile necesare

organizării unor alegeri anticipate credibile și subliniază faptul că este extrem de

important ca aceste alegeri să fie libere, corecte și să respecte pe deplin standardele

internaționale și recomandările OSCE/ODIHR;

5. subliniază necesitatea de a pregăti alegerile la cele mai înalte standarde internaționale,

inclusiv de a asigura proceduri de alegeri libere și corecte și de a consolida libertatea

mass-mediei; se arată îngrijorat din cauza ritmului lent al verificării listei alegătorilor și

al reformei mass-media; subliniază că comisia electorală de stat trebuie să atingă

capacitatea maximă pentru a-și desfășura activitatea și că toate partidele trebuie să

convină asupra unei metodologii de verificare a listelor alegătorilor, stabilind un nivel

293

de verificare pe teren pentru a asigura legitimitatea alegerilor; subliniază, în plus, că

este important ca toți actorii politici să respecte rezultatele alegerilor și să ia parte în

mod activ la activitățile parlamentare; menționează faptul că principalele forțe politice

au o responsabilitate comună pentru procesul de pregătire a alegerilor; îndeamnă

comunitatea internațională să asiste la alegeri în calitate de observatori;

6. consideră că este important din punct de vedere strategic să se asigure un sprijin

continuu pentru progresul Macedoniei către aderarea la UE; menționează că

recomandarea de a deschide negocierile de aderare ar trebui să depindă de punerea în

aplicare integrală a acordului politic din iunie-iulie 2015 și de înregistrarea unor

progrese importante în punerea în aplicare a priorităților de reformă urgente; invită

Consiliul să discute problema în cel mai scurt timp posibil după alegerile parlamentare

anticipate, așa cum a indicat Comisia; subliniază că trebuie create premisele pentru

organizarea unor alegeri democratice și corecte, între altele prin pregătirea unui registru

al alegătorilor fiabil și prin asigurarea libertății mass-mediei; salută gradul ridicat de

aliniere la acquis-ul legislativ și faptul că această țară a realizat unele progrese în

ultimul an în aproximativ 25 de capitole din acquis, din cele 33;

7. consideră că este esențial pentru procesul democratic ca procurorul special să fie pe

deplin susținut pentru a-și îndeplini atribuțiile conferite și a-și menține autonomia totală

și să i se pună la dispoziție toate resursele necesare pentru investigarea faptelor ilicite

care rezultă din interceptări; solicită încetarea obstrucționării în instanță a trimiteri de

probe către procurorul special, precum și sprijinirea modificării legii pentru a-i asigura

acestuia o putere autonomă în ceea ce privește protecția martorilor în cazurile care intră

în sfera sa de competențe;

8. consideră că implementarea fără întârziere a priorităților urgente de reformă cu privire

la reformele sistemice privind statul de drept și drepturile fundamentale este esențială

pentru procesul democratic; invită Comisia să raporteze Parlamentului European și

Consiliului cu privire la implementarea acordului politic și a priorităților urgente de

reformă după alegerile parlamentare anticipate, precum și să prezinte o evaluare cu

privire la desfășurarea alegerilor;

9. subliniază rolul esențial pe care îl joacă parlamentul acestei țări în dezvoltarea

democratică a țării și ca for de dialog și reprezentare politică; solicită ca atribuțiile sale

legislative și de supraveghere să fie îmbunătățite și consolidate; solicită convocarea

periodică a comisiilor parlamentare responsabile de investigarea interceptărilor

comunicațiilor și de securitate și contrainformații și cere ca acestea să își desfășoare

activitatea fără probleme; menționează că termenele-limită prevăzute în acordul politic

cu privire la rapoartele ce trebuie elaborate de comisiile parlamentare nu au fost

respectate; solicită finalizarea recomandării comisiei care realizează ancheta privind

evenimentele ce au avut loc în parlament la 24 decembrie 2012; subliniază că pentru

această comisie trebuie asigurat un acces liber la datele necesare, la declarațiile

martorilor și la asistență tehnică și că parlamentul trebuie să asigure un control credibil

al activității serviciilor de informații, inclusiv prin introducerea unor mecanisme de

control și echilibru privind puterea executivă;

10. își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul foarte slab de supraveghere și control

intern și extern al serviciilor de informații; solicită consolidarea urgentă a rolului de

supraveghere al instituțiilor competente asupra acestor servicii, precum și

implementarea deplină a recomandărilor grupului de experți la nivel înalt privind

294

problemele sistemice de încălcare a statului de drept prin interceptarea comunicațiilor,

publicate în primăvara anului 2015;

11. este îngrijorat de faptul că administrația publică macedoneană este în continuare sub

influența politicului; îndeamnă guvernul să încurajeze profesionalismul, neutralitatea și

independența la toate nivelurile și să asigure aplicarea integrală a principiilor

responsabilității, transparenței și promovării prin merit; invită autoritățile competente să

implementeze de o manieră sustenabilă Legea funcționarilor din administrație și Legea

privind funcționarii publici, în deplină conformitate cu principiile transparenței,

meritocrației și reprezentării egale, și să adopte o strategie solidă de reformă a

administrației publice pentru perioada 2016-2020, care să cuprindă un plan de acțiune,

precum și un program de reformă a administrării finanțelor publice;

12. subliniază că trebuie să se consolideze capacitatea administrativă și să se elaboreze

politici favorabile incluziunii și bazate pe date concrete pentru aplicarea eficientă a

politicilor și a liniilor de responsabilitate; solicită elaborarea unui program de formare

destinat personalului din administrația publică; îndeamnă Comisia să acorde asistență și

să prezinte opțiuni în acest sens;

13. sprijină planurile guvernului de a îmbunătăți accesibilitatea serviciilor publice,

acordând prioritate dezvoltării serviciilor electronice; sugerează guvernului să identifice

oportunități de înfrățire și să se inspire din bunele practici existente; constată că

serviciile electronice ar reduce sarcina birocratică pentru stat, cetățeni și derularea de

afaceri; în plus, mai consideră că serviciile electronice ar impulsiona performanța

economică a țării și ar permite creșterea transparenței administrației publice și a

serviciilor;

14. observă cadrul juridic bine stabilit și măsurile anterioare adoptate pentru reformarea

sistemului judiciar, dar regretă cazurile de justiție selectivă, în special prin aplicarea

abuzivă a articolului 353 din Codul Penal; solicită încă o dată să se dea dovadă de

voință politică pentru a depolitiza numirea și promovarea judecătorilor și procurorilor și

a asigura profesionalismul și independența Consiliului Magistraturii; subliniază că

instanțele administrative trebuie să funcționeze eficient, să aibă personal suficient și să

fie independente și că trebuie suplimentate capacitățile Academiei pentru judecători și

procurori; solicită să se pregătească, cu consultarea adecvată a părților interesate, o

nouă Strategie de reformă judiciară pentru 2015-2020 un nou plan de acțiune;

15. consideră că societatea civilă este bine organizată, dar rămâne preocupat de climatul

dificil din jurul ei și de atacurile la care este supusă de politicieni și de mass-media

publică; solicită autorităților să nu discrimineze organizațiile societății civile (OSC) pe

criterii precum afilierea politică, opiniile religioase sau structura etnică; regretă

cooperarea insuficientă cu organizațiile societății civile, la nivel central, dar și local,

pentru elaborarea politicilor și a legilor; solicită autorităților să încurajeze participarea

activă a organizațiilor societății civile la supravegherea întregului proces electoral; cere

guvernului să recunoască beneficiile oferite de OSC prin consultarea acestora în cursul

procesului de elaborare a legislației și politicii, să întocmească planul de acțiune pentru

2015-2017, să înființeze Consiliul de cooperare cu OSC-urile, să faciliteze dialogul

necesar și să coopteze OSC-urile la elaborarea politicilor de o manieră periodică și

structurată; constată cu îngrijorare ciocnirile violente dintre protestatari și poliție în

timpul manifestărilor din mai 2015 și solicită guvernului să asigure respectarea deplină

a libertății de întrunire;

295

16. afirmă încă o dată că autoritățile și societatea civilă ar trebui să adopte măsuri adecvate

de reconciliere istorică pentru a depăși dezbinarea dintre diferitele grupuri etnice și din

interiorul acestora, incluzând aici cetățenii cu identitate bulgară;

17. încurajează Macedonia să înființeze comisii mixte de experți cu țările vecine pe teme de

istorie și educație și să nu folosească materiale educative care ar putea conține un

limbaj insultător față de alte țări, cu scopul de a contribui la o interpretare obiectivă,

bazată pe fapte, a istoriei, de a intensifica colaborarea academică și de a promova în

rândul tinerilor atitudini pozitive față de vecinii lor;

18. salută eforturile depuse până în prezent de autorități privind scoaterea arhivelor

importante ale serviciului secret iugoslav din Serbia și le încurajează pe acestea să

finalizeze acest proces, ceea ce ar putea reprezenta un pas important către ruperea de

trecutul comunist și realizarea de progrese către consolidarea democratizării, asumării

răspunderii și puterii instituționale;

19. este în continuare preocupat de fenomenul foarte răspândit al corupției, în special în

administrația de stat și locală, în achizițiile publice și în finanțarea partidelor politice;

îndeamnă guvernul să combată corupția neselectiv, să ia măsuri concrete credibile

pentru prevenirea și urmărirea penală a corupției la nivel înalt și să se asigure că toate

autoritățile de ordine publică și de supraveghere au suficientă autonomie pentru a

acționa independent; ia act de adoptarea în noiembrie 2015 a Legii privind protecția

denunțătorilor de nereguli și îndeamnă autoritățile să asigure implementarea sa în

conformitate cu standardele europene; încurajează organizațiile societății civile

independente și mass-media să aducă la lumină cazurile de corupție și să sprijine

investigațiile și studiile independente și imparțiale; subliniază necesitatea de a

consolida independența poliției, a parchetului și a Comisiei de stat pentru prevenirea

corupției și că trebuie mărite resursele umane și tehnice ale Ministerului de interne

afectate combaterii corupției; cere o verificare mai strictă a potențialelor conflicte de

interese și a bunurilor care le aparțin funcționarilor aleși și desemnați, prin crearea unui

registru central al funcționarilor publici;

20. salută faptul că poliția și parchetul au primit mai multe mijloace pentru combaterea

criminalității organizate și că au fost luate măsuri, inclusiv operațiuni

regionale/internaționale, pentru a preveni și combate traficul de ființe umane; salută

cooperarea cu țările învecinate, cu statele membre ale UE și cu Eurojust la eliminarea

mai multor rețele de criminalitate organizată; încurajează îmbunătățirea în continuare a

cooperării între autoritățile de ordine publică, inclusiv din țările învecinate, și acordarea

mai multor prerogative și resurse instanțelor și Agenției pentru gestionarea bunurilor

confiscate; cere punerea în funcțiune a Centrului național de coordonare a luptei

împotriva criminalității organizate și crearea unei tradiții de succes în materie de

combatere a spălării de bani; felicită participarea țării la inițiativele regionale de

combatere a traficului ilicit de arme de foc și explozive; cere intensificarea în

continuare a cooperării în acest domeniu între Comisie, autoritățile macedonene și

guvernele din regiune;

21. remarcă contribuția importantă la eforturile regionale de combatere a radicalismului

islamic; încurajează elaborarea unei strategii globale și a unui plan de acțiune vizând

prevenirea și combaterea radicalizării, în strânsă cooperare cu comunitățile religioase și

cu liderii acestora, precum și continuarea eforturilor de identificare, prevenire și

dezmembrare a rețelelor de teroriști străini; afirmă încă o dată răspicat că guvernul

296

trebuie să definească o strategie comună proactivă pentru politica externă, de securitate

și de apărare, pe fondul actualelor amenințări teroriste;

22. face un apel pentru finalizarea completă a investigațiilor privind evenimentele de la

Kumanovo; salută declarațiile actorilor politici potrivit cărora evenimentele de la

Kumanovo nu ar trebui să fie asociate cu relațiile interetnice;

23. reamintește guvernului și partidelor politice că au responsabilitatea de a forma o cultură

a șanselor egale și a toleranței; reiterează apelul de a alinia legislația privind

combaterea discriminării la acquis-ul UE referitor la discriminarea pe motive de

orientare sexuală și identitate de gen; observă că printre membrii noii Comisii pentru

combaterea discriminării se află doar o femeie și că ei au fost aleși datorită afilierii

politice la coaliția de guvernare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la

capacitatea comisiei de a funcționa în mod imparțial și eficace; condamnă folosirea

oricărei forme de violență împotriva comunității LGBTI și își reînnoiește apelul ca cei

responsabili de asemenea acte de violență să fie aduși în fața justiției; subliniază

necesitatea de a combate prejudecățile și discriminarea indiferent de motive împotriva

romilor și de a le facilita accesul la integrare, la sistemul educațional și la piața forței de

muncă; salută noua lege privind combaterea violenței domestice, dar observă că în

textul legii nu sunt recunoscute toate formele de violență; îndeamnă autoritățile

competente să ofere servicii de asistență pentru victimele violenței domestice și să

aloce resurse bugetare suficiente pentru implementarea strategiei și a planului de

acțiune pentru egalitatea de gen;

24. reafirmă că Legea privind combaterea discriminării ar trebui modificată, pentru a fi

aliniată la acquis în privința categoriilor de discriminare enumerate la articolul 19 din

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; condamnă discursul de incitare la ură

împotriva grupurilor discriminate și solicită anchetarea și condamnarea promptă,

imparțială și eficace a tuturor infracțiunilor motivate de ură și a atacurilor împotriva

anumitor persoane din motive discriminatorii;

25. salută, în acest context, „Declarația de la Pristina”, care cere guvernelor, organizațiilor

internaționale, organizațiilor interguvernamentale și ale societății civile să aplice

integral principiile nediscriminării și egalității în dezbaterile și acțiunile lor privind

promovarea și respectarea drepturilor romilor și combaterea atitudinilor negative față

de romi în Balcanii de Vest;

26. constată progresele înregistrate în privința respectării drepturilor copilului; subliniază

că trebuie îmbunătățită și monitorizată înscrierea în structuri de dezvoltare a copilului

în primii ani de viață, în special a copiilor celor mai vulnerabili; subliniază importanța

unei mai bune integrări a copiilor cu handicap prin intermediul serviciilor integrate;

subliniază că trebuie colectate date defalcate și fiabile privind situația copiilor romi și

că trebuie realizate modificări la nivelul legislației pentru a împiedica căsătoriile între

copii; subliniază că este nevoie de o mai bună coordonare între specialiști pentru a

preveni și a răspunde violenței împotriva copiilor;

27. remarcă cu îngrijorare că coexistența interetnică este încă fragilă; face apel la toate

partidele politice și la OSC să promoveze activ o societate multietnică și multireligioasă

deschisă și tolerantă; subliniază necesitatea unei abordări mai proactive pentru a stimula

coexistența și dialogul și a realiza coeziunea între diferitele comunități etnice, naționale

și religioase; le reamintește liderilor guvernului, instituțiilor și partidelor angajamentul

297

pe care și l-au luat de a aplica integral Acordul-cadru de la Ohrid (OFA) și de a finaliza

reexaminarea acestuia, inclusiv recomandările politice; invită Comisia să raporteze

Parlamentului și Consiliului cu privire la situația relațiilor interetnice din țară și la

aplicarea OFA; solicită o mai bună coordonare între programul strategic de

descentralizare pentru 2015-2020 și planul său de acțiune;

28. reamintește că educația și formarea culturală pot ajuta la instaurarea toleranței și la

promovarea reconcilierii între diferitele grupuri etnice; își reiterează recomandarea

făcută în rezoluția precedentă privind educația integrată și cere guvernului și

autorităților locale competente să asigure un proces deschis, transparent și incluziv

pentru aplicarea efectivă a Strategiei pentru educația integrată, prin alocarea unor

fonduri suficiente și cooptarea OSC în procesul de revizuire și implementare;

29. solicită autorităților să se asigure că recomandările Avocatului Poporului și ale altor

organisme consultative sunt respectate de toate organismele de stat, în deplină

conformitate cu legea și cu principiul răspunderii, pentru aplicarea unor sancțiuni

juridice eficiente pentru nerespectarea cererilor și a recomandărilor organismelor

independente, precum și pentru a modifica Legea Avocatului Poporului astfel încât să

respecte pe deplin principiile de la Paris definite de ONU privind statutul și

funcționarea instituțiilor naționale pentru protejarea și promovarea drepturilor omului;

30. reiterează importanța libertății și a independenței mass-mediei, care reprezintă una

dintre valorile de bază ale UE și una dintre pietrele unghiulare ale democrației;

deplânge deteriorarea și mai gravă a libertății de exprimare și a libertății mass-mediei;

regretă, în acest context, faptul că în clasamentul alcătuit de Reporterii fără Frontiere,

țara a căzut de pe locul 34, ocupat în 2009, pe locul 117, în 2015; este foarte preocupat

de presiunea politică, discursurile incitatoare la ură, polarizarea continuă, absența

independenței și pluralismului în mass-media, practica răspândită de interceptare

ilegală a comunicărilor jurnaliștilor, cazurile de violență și amenințări la adresa

jurnaliștilor și de intimidare și autocenzură, amestecul politic sistematic în politicile

editoriale și standardele profesionale și etice reduse ale unor jurnaliști, precum și de

lipsa unor reportaje echilibrate de investigație;

31. îndeamnă să se ia măsuri pentru a spori libertatea mass-mediei; solicită tuturor

partidelor să convină asupra unei reforme urgente a mass-mediei, care să asigure

instituirea unui organism de reglementare independent, precum și o raportare obiectivă

și profesionistă; îndeamnă guvernul să aplice în anunțurile serviciilor publice criterii

transparente și obiective și să asigure aplicarea transparentă și nearbitrară a noii legi

privind comunicațiile electronice și serviciile mass-media audiovizuale, inclusiv

consolidarea independenței și a capacității de acțiune a organismului de reglementare a

mass-mediei; solicită să se acorde competențe decizionale depline membrilor

Consiliului de reglementare a serviciilor audiovizuale pentru a face numiri în cadrul

acestui consiliu și în cadrul serviciului public de radiodifuziune în mod nepărtinitor și

în urma consultării cu asociațiile de jurnaliști; solicită garantarea independenței

editoriale și financiare a serviciului public de radiodifuziune, precum și a accesului

deplin și egal la mass-media pentru toate partidele politice; solicită, în contextul

viitoarelor alegeri, asigurarea unor condiții de concurență echitabile și în ceea ce

privește mass-media;

32. salută nivelul bun de pregătire pentru dezvoltarea unei economii de piață funcționale,

inclusiv simplificarea cadrului de reglementare, care a continuat să îmbunătățească

298

mediul general de afaceri; constată totuși că respectarea în prea mică măsură a statului

de drept, sistemul judiciar ineficient, economia subterană extinsă și corupția sunt

impedimente serioase pentru mediul de afaceri; subliniază că consolidarea în continuare

a securității juridice pentru investitorii străini, precum și pentru societățile naționale,

evitarea practicilor discriminatorii, consolidarea capacităților administrative și a

agențiilor de reglementare și de supraveghere și îmbunătățirea calității reglementărilor,

a statului de drept și a executării contractelor reprezintă în continuare provocări

importante; solicită, în plus, revizuirea articolului 353 din Codul Penal privind abuzul

de funcție și de putere în domeniul public, în conformitate cu acquis-ul UE și cu

principiile unei economii de piață; încurajează eliminarea barierelor netarifare din calea

comerțului; subliniază potențial deosebit și avantajul strategic al agriculturii și al

turismului în dezvoltarea pe viitor a țării;

33. este preocupat de nivelul ridicat al datoriei publice; solicită îmbunătățirea disciplinei

fiscale și încurajează principiul echilibrului bugetar; solicită îmbunătățirea execuției

bugetare și a transparenței;

34. salută creșterea PIB-ului cu 3,9 % în termeni reali în primul trimestru din 2015, dar este

preocupat de faptul că rata șomajului rămâne ridicată, situându-se la 27,4 %, și că

participarea pe piața forței de muncă este foarte redusă, în special în rândul tinerilor și

al femeilor; reamintește că ocuparea forței de muncă nu ar trebui să fie influențată de

afilierea politică sau folosită ca modalitate de presiune și intimidare a cetățenilor în

timpul campaniilor electorale, așa cum a evidențiat OSCE/ODIHR; îndeamnă guvernul

să stabilească un dialog social funcțional, să aplice o politică de combatere a șomajului

structural și de lungă durată, să promoveze cooperarea în materie de politici economice,

să coreleze mai bine educația cu nevoile pieței muncii și să dezvolte o strategie bine

orientată privind mai buna integrare a tinerilor și femeilor pe piața muncii; invită

guvernul să acorde o atenție deosebită îmbunătățirii perspectivelor tinerilor;

35. este preocupat de intensificarea exodului creierelor, în special în rândul tinerilor;

constată provocările cu care se confruntă sistemul educațional al țării și subliniază

necesitatea de a realiza o analiză cuprinzătoare în acest sens; recomandă o planificare

strategică a reformelor viitoare și a modificărilor legislative prin implicarea mișcărilor

studențești și a organizațiilor de studenți pentru a reduce exodul persoanelor cu studii

superioare și al profesioniștilor; pe baza datelor și a analizei Eurostat și ale altor

organizații internaționale, care indică tendințe importante de migrare, în special în

rândul tinerilor, recomandă evaluarea strategiei naționale 2013-2020 pentru crearea de

rețele, cooperare și reducerea exodului persoanelor cu studii superioare și al

profesioniștilor, precum și punerea evidențelor și a statisticilor cu privire la aceste

tendințe la dispoziția publicului;

36. constată cu îngrijorare provocările cu care se confruntă sistemul educațional al țării și

subliniază necesitatea de a realiza o analiză cuprinzătoare în acest sens; recomandă o

planificare strategică a reformelor viitoare și a modificărilor legislative cu implicarea

mișcărilor și a organizațiilor studențești relevante, pentru a le permite să își exercite pe

deplin drepturile în cadrul acestui proces;

37. îndeamnă Agenția pentru Tineret și Sport a țării să recunoască rolul și sprijinul

Consiliului național al tineretului din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și să

instituie un mecanism permanent de cooperare cu acesta; salută procesul de elaborare a

299

unei strategii naționale privind tineretul pentru perioada 2016-2025 și subliniază

necesitatea alocării de fonduri corespunzătoare pentru punerea sa în aplicare;

38. salută planul de actualizare și de modernizare a anumitor părți din rețeaua feroviară și

încurajează autoritățile macedonene să dezvolte și să îmbunătățească în continuare

transporturile publice în cooperare cu țările învecinate;

39. regretă că obiectivele în materie de energie nu au fost îndeplinite, în special cu privire

la eficiența energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie, și solicită adoptarea

rapidă a planurilor de acțiune relevante;

40. subliniază necesitatea de a realiza progrese în deschiderea pieței interne a energiei

electrice și de a respecta pe deplin Tratatului de instituire a Comunității Energiei;

subliniază necesitatea de a adopta planuri de acțiune naționale privind eficiența

energetică și energia din surse regenerabile; este îngrijorat de nivelurile alarmante ale

poluării aerului și îndeamnă guvernul să ia măsuri imediate pentru a reduce poluarea

aerului, în special în zonele urbane;

41. reiterează îngrijorarea sa cu privire la nivelurile ridicate ale poluării apei și aerului la

nivel național; evidențiază faptul că sunt necesare eforturi semnificative în domeniul

mediului și, în special, în ceea ce privește calitatea aerului;

42. salută faptul că Agenția Alimentară și Veterinară a actualizat în continuare sistemele

pentru controlul importurilor de animale vii și de produse de origine animală,

îmbunătățind astfel controalele privind identificarea, înregistrarea și circulația

animalelor; salută adoptarea unei legislații suplimentare privind circulația necomercială

a animalelor de companie și aspectele zootehnice, precum și a unei noi legislații privind

bunăstarea animalelor;

43. este în continuare preocupat de capacitatea insuficientă de a programa și absorbi

fondurile acordate în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA);

îndeamnă guvernul să consolideze capacitatea administrativă și financiară pentru ca

fondurile UE să fie obținute și folosite în mod corespunzător și în timp util; solicită

Comisiei să monitorizeze îndeaproape proiectele finanțate de UE pentru a evita

utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice în scopuri politice și în alte scopuri

necuvenite;

44. observă că această țară se confruntă cu un flux de migrație fără precedent, peste

500 000 de persoane tranzitând-o în 2015; recunoaște că aceasta a acționat ca un

partener responsabil, făcând față acestui flux masiv de migranți și refugiați și instituind

măsuri eficace de gestionare a frontierelor; cunoaște situația din ce în ce mai tensionată

de la frontiera cu Grecia și invită autoritățile să continue colaborarea și coordinarea cu

UE cu privire la chestiunile legate de migrație; încurajează accelerarea măsurilor legate

de gestionarea frontierelor menite să combată migrația ilegală și traficul de persoane;

constată sarcina economică generată de acest flux; solicită Comisiei să consolideze

sprijinul acordat serviciilor de gestionare a frontierelor și să permită accesul la

instrumentele și la programele relevante ale UE; solicită autorităților competente să

evite și să se abțină de la orice acțiune, inclusiv de la orice act de violență și de folosire

a forței, care ar putea fi discriminatoriu la adresa refugiaților și a migranților și ar putea

să pună în pericol viața acestora; constată că toate tipurile de acțiuni relevante ar trebui

să fie conforme cu valorile și principiile UE și că acestea ar trebui să respecte

300

demnitatea ființelor umane și viața umană; încurajează autoritățile competente să

consolideze, cu sprijinul UE, centrele de primire și de cazare, coordonarea regională,

schimbul de informații și gestionarea eficace a frontierelor, să mărească capacitățile de

aplicare a legii și să combată traficul de ființe umane; îndeamnă această țară să facă tot

posibilul pentru a asigura centre pentru refugiați și migranți, să mențină condiții umane,

să nu facă returnări violente și să asigure respectarea strictă a dreptului țării și a

dreptului internațional privind refugiații și azilul; remarcă faptul că numărul total de

cereri de azil nejustificate depuse în țările membre ale spațiului Schengen a scăzut;

reamintește că trebuie să se acorde o atenție deosebită situației vulnerabile a copiilor

refugiați și migranți, precum și minorilor neînsoțiți care călătoresc în interiorul țării,

asigurându-le acestora servicii de bază și mobilizarea de asistenți sociali pentru a le

oferi protecția adecvată;

45. consideră că negocierile cu UE nu pot avea decât o influență pozitivă asupra eforturilor

de soluționare a diferendelor bilaterale, generând totodată un impuls și mobilizare

pentru reformele atât de necesare, în special în ceea ce privește statul de drept,

independența sistemului judiciar și combaterea corupției, consolidarea coeziunii

multietnice, precum și garantarea credibilității politicii de extindere a UE;

46. salută acordul cu Grecia privind cele 11 măsuri de consolidare a încrederii, în principal

în domeniul educației, al culturii, al energiei și al afacerilor interne; constată că

cooperarea reprezintă cea mai bună măsură de consolidare a încrederii; salută, ca un

semn pozitiv, consultările la nivel înalt dintre cei doi miniștri de externe din capitalele

respective și crearea unui grup operativ comun care să supravegheze punerea în

aplicare a măsurilor; invită ambele părți să valorifice rezultatele acestor reuniuni și să

continue discuțiile constructive la un nivel politic înalt, inclusiv în ceea ce privește

punerea în aplicare a măsurilor de consolidare a încrederii, în vederea intensificării

cooperării bilaterale și a întăririi încrederii reciproce; încurajează ambele guverne să

utilizeze acest impuls și să adopte măsuri concrete pentru a consolida în continuare

încrederea reciprocă, inclusiv cu privire la problema numelui; invită

Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant (VP/HR) și Comisia să sprijine spiritul de

cooperare și să dezvolte noi inițiative pentru a depăși diferențele care persistă, în

conformitate cu hotărârea Curții de Justiție Internaționale din 5 decembrie 2011, pentru

a depune eforturi, în cooperare cu cele două țări și reprezentantul special al ONU, în

vederea găsirii unei soluții reciproc acceptabile cu privire la problema numelui și să

informeze Parlamentul cu privire la aceasta;

47. subliniază importanța cooperării regionale și consideră că ea este un element esențial în

procesul de aderare la UE, aducând stabilitate și prosperitate în regiune; salută rolul

constructiv al țării în cooperarea regională și internațională și dorința sa de a participa

la vizitele la nivel înalt cu țările învecinate, ca modalitate de încurajare a cooperării

regionale; ia act de faptul că au rămas în continuare probleme nerezolvate în relațiile cu

Bulgaria și reiterează importanța de a finaliza negocierile privind un tratat de prietenie,

bună vecinătate și cooperare; își exprimă din nou îngrijorarea în ceea ce privește

folosirea argumentelor istorice în cadrul actualei dezbateri cu țările învecinate și salută

toate eforturile depuse în vederea sărbătoririi împreună cu statele membre ale UE

învecinate a evenimentelor istorice comune; consideră că acest lucru ar putea contribui

la o mai bună înțelegere a istoriei și la relații de bună vecinătate;

48. salută participarea activă a țării la agenda conectivității celor șase state din Balcanii de

Vest prin ratificarea acordului privind rețeaua regională de transport și prin sprijinirea

301

altor angajamente asumate în cadrul Procesului de la Berlin; invită autoritățile

competente să pună rapid în aplicare „măsurile neobligatorii” convenite în cadrul

reuniunii la nivel înalt a Balcanilor de Vest de la Viena din 2015 (de exemplu,

simplificarea/alinierea procedurilor de trecere a frontierei, reformele feroviare,

sistemele de informații) înainte de următoarea reuniune la nivel înalt a Balcanilor de

Vest din 2016 din Franța;

49. invită guvernul să îmbunătățească alinierea globală la politica externă a UE, deoarece

rata de aliniere a rămas scăzută (68 %); invită guvernul să respecte pozițiile comune ale

UE privind integritatea Statutului de la Roma;

50. solicită Comisiei și Consiliului să includă Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în

strategiile macroregionale ale UE pentru cooperarea în Europa de Sud-Est; felicită

încheierea cu succes de către președinția Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei a

Inițiativei Central Europene;

51. consideră că apartenența Macedoniei la NATO ar putea contribui la asigurarea unui

grad mai ridicat de securitate și de stabilitate politică în Europa de Sud-Est; speră ca

negocierile de aderare să fie deschise în curând; amintește însă că procesele de aderare

la UE și la NATO sunt independente unul față de celălalt;


Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și

parlamentului acestei țări.

303



P8_TA-PROV(2016)0092

Raportul pe 2015 privind Muntenegru

Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2016 referitoare la Raportul pe 2015

privind Muntenegru (2015/2894(RSP))


– având în vedere concluziile Consiliului European din 19-20 iunie 2003 referitoare la

Balcanii de Vest, precum și anexa intitulată „Agenda de la Salonic pentru Balcanii de

Vest: către integrarea europeană”,

– având în vedere Acordul de stabilizare și asociere (ASA) între Comunitățile Europene

și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte,

adoptat la 29 martie 201090

,

– având în vedere rezultatul celei de a șaptea reuniuni a Conferinței de aderare la nivel

ministerial UE-Muntenegru din 21 decembrie 2015,

– având în vedere declarația și recomandările celei de-a 11-a reuniuni a Comisiei

parlamentare de stabilizare și asociere (CPSA) UE-Muntenegru, organizată la

Strasbourg, în perioada 16-17 decembrie 2015,

– având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 22 mai

2012 privind progresele înregistrate de Muntenegru în implementarea reformelor

(COM(2012)0222) și concluziile Consiliului din 26 iunie 2012, prin care s-a luat

decizia de a deschide negocierile de aderare cu Muntenegru la 29 iunie 2012,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 noiembrie 2015, intitulată „Strategia de

extindere a UE” (COM(2015)0611), însoțită de documentul de lucru al serviciilor

Comisiei intitulat „Raportul pe 2015 privind Muntenegru” (SWD(2015)0210),

– având în vedere declarația finală a președinției summit-ului UE-Balcanii de Vest

organizat la Viena la 27 august 2015,

– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 15 decembrie 2015

privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere,

90

JO L 108, 29.4.2010, p. 1.

304

– având în vedere decizia luată în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din cadrul

NATO din 2 decembrie 2015,

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Muntenegru,

– având în vedere activitatea deputatului Charles Tannock, ca raportor permanent pentru

Muntenegru în cadrul Comisiei pentru afaceri externe,

– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât s-au înregistrat și alte progrese în cadrul negocierilor de aderare cu

Muntenegru, iar la conferința interguvernamentală de la Bruxelles, din 21 decembrie

2015, au fost deschise alte două capitole privind transporturile și energia; întrucât

Muntenegru este țara candidată cea mai avansată în procesul de negociere;

B. întrucât, pentru continuarea procesului de aderare, dialogul sustenabil și cooperarea

constructivă dintre coaliția aflată la guvernare și opoziție au un rol esențial;

C. întrucât este esențial pentru viitorul democratic al Muntenegrului ca următoarele alegeri

parlamentare să fie libere, corecte și transparente;

D. întrucât Muntenegru ar trebui să obțină în continuare rezultate bune în ceea ce privește

statul de drept, condiție fundamentală pentru aderarea la UE;

E. întrucât o societate civilă solidă consolidează răspunderea politică, întărește

solidaritatea internă și promovează o mai bună înțelegere și asumare a reformelor legate

de UE;

F. întrucât corupția continuă să fie o problemă gravă, iar criminalitatea organizată și

libertatea de exprimare rămân problematice;

G. întrucât sunt necesare măsuri suplimentare pentru combaterea șomajului, a discriminării

sociale și a sărăciei, precum și pentru consolidarea drepturilor lucrătorilor și a

drepturilor sindicale în conformitate cu standardele UE,

1. salută progresele constante înregistrate în cadrul negocierilor de aderare cu Muntenegru

și ia act de faptul că au fost deschise până acum 22 de capitole de negociere, inclusiv

capitolele 23 și 24, iar două au fost închise provizoriu; încurajează realizarea unor

progrese concrete în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor pentru închiderea

capitolelor care se află deja în curs de negociere și pentru deschiderea unor capitole noi;

subliniază că progresele în cadrul negocierilor trebuie însoțite de o aplicare strictă a

planurilor de acțiune și a strategiilor relevante; reiterează că progresul general al

negocierilor depinde de înregistrarea unor progrese în ceea ce privește punerea în

aplicare a statului de drept și de rezultatele vizibile obținute în acest sens;

2. recomandă să se exercite un control parlamentar mai susținut asupra procesului de

aderare; salută adoptarea planului de acțiune pentru 2015 vizând întărirea controlului

parlamentar, dar subliniază necesitatea de a consolida resursele parlamentului din

Muntenegru și de a îmbunătăți accesul la informațiile despre aderare; salută Codul etic

adoptat recent și cere luarea unor măsuri suplimentare pentru a crește încrederea

cetățenilor în parlamentul din Muntenegru;

305

3. este profund preocupat de climatul intern polarizat și de boicotarea activităților

parlamentare de o parte a opoziției; îndeamnă toate forțele politice, aflate la guvernare

sau în opoziție, să restabilească un dialog viabil și o cooperare constructivă în

parlamentul din Muntenegru; ia act de eșecul votului de neîncredere din parlamentul

muntenegrean din 27 ianuarie 2016 și de dialogul parlamentar ulterior privind crearea

de condiții pentru alegeri libere și corecte; reamintește că dialogul și compromisul

reprezintă pietrele de temelie ale oricărui proces decizional democratic; salută în acest

sens planul prezentat vizând depășirea crizei politice; invită toate partidele de opoziție

să ia în considerare invitația de a intra la guvernare până la alegerile din octombrie

2016 pentru a asigura, fără întârziere, că sunt garantate condițiile pentru alegeri libere și

corecte, inclusiv pentru încheierea procesului de modificare a legilor electorale, precum

și faptul că niciun fond public nu este folosit în scopuri de partid; consideră că pentru o

democrație funcțională este esențial ca orice formă de protest să se desfășoare pașnic și

cu respectarea legilor în vigoare; se așteaptă ca autoritățile competente să investigheze

atent și în timp util toate actele de violență comise în timpul protestelor, inclusiv toate

acuzațiile de utilizare excesivă a forței de către unii membri ai forțelor de poliție; ia act

de modificările adoptate în luna decembrie 2015 cu privire la legea privind adunările

publice;

4. invită guvernul să aplice integral noua legislație electorală înaintea organizării de noi

alegeri și să consolideze și mai mult Comisia electorală națională, care trebuie să-și

îndeplinească mandatul în mod eficient; recunoaște progresele înregistrate cu privire la

urmărirea judiciară a așa-numitei „afaceri a ascultărilor ilegale”, dar subliniază, încă o

dată, necesitatea de a se acorda cuvenita atenție politică acestei chestiuni;

5. remarcă o serie de progrese în reforma administrației publice făcute de guvern în

perioada 2011-2016 și cere adoptarea la timp a unei strategii pentru perioada 2016-

2020; încurajează continuarea depolitizării administrației publice; consideră esențială

respectarea principiilor meritului, depolitizării, responsabilității și transparenței în

administrația publică, precum și asigurarea dreptului cetățenilor la o bună administrare,

lipsită de corupție; salută modificările aduse Legii privind Avocatul Poporului; își

exprimă preocuparea cu privire la capacitatea Avocatului Poporului de a gestiona în

mod eficient plângerile, care este în continuare limitată; subliniază necesitatea creării

mai multor agenții de stat independente specializate;

6. salută progresele însemnate înregistrate cu privire la întărirea cadrului legislativ pentru

consolidarea independenței, răspunderii și profesionalismului sistemului judiciar și

așteaptă cu interes punerea în practică integrală a normelor relevante; constată cu

satisfacție reducerea întârzierilor acumulate pentru anumite tipuri de cazuri

nesoluționate; solicită garantarea independenței sistemului judiciar și salută creșterea

eficienței acestuia; continuă să fie preocupat de influențele nejustificate asupra

sistemului judiciar, în special în ceea ce privește numirea judecătorilor; subliniază

necesitatea de a consolida capacitatea Consiliului magistraturii și al procurorilor, de a

îmbunătăți și mai mult eficiența Curții Constituționale, de a consolida executarea

hotărârilor civile și administrative și de a pune pe deplin în aplicare noile sisteme de

recrutare și de evaluare și promovare profesională;

7. solicită îmbunătățirea capacității legislative și administrative în domeniul azilului și al

migrației și îndeamnă Comisia să ofere sprijin în acest sens; salută guvernul

Muntenegrului pentru măsurile pe care le-a adoptat pentru a reglementa statutul

apatrizilor de pe teritoriul său; încurajează Muntenegru să continue să depună eforturi

306

în acest domeniu, în special în ceea ce privește copiii, inclusiv să faciliteze în

continuare înregistrarea nașterilor și înregistrarea ulterioară sau reînregistrarea în

registrele civile;

8. invită guvernul și procuratura să își intensifice eforturile de combatere a impunității în

cazul crimelor de război și să dea dovadă că adoptă o abordare mai proactivă în

examinarea acuzațiilor de crime de război rămase nerezolvate, în special în ceea ce

privește funcționarii responsabili din fruntea lanțului de comandă, pentru a asigura, în

conformitate cu standardele internaționale, faptul că hotărârile judecătorești sunt puse

în aplicare, garantându-se acordarea unor despăgubiri echitabile și corecte, precum și

accesul victimelor la justiție și dreptul la despăgubiri pentru prejudiciile suferite;

solicită protecția deplină a martorilor; reiterează că trebuie soluționate toate problemele

care nu sunt în conformitate cu poziția comună a UE privind integritatea Statutului de

la Roma sau cu principiile directoare ale UE în privința acordurilor bilaterale privind

imunitatea;

9. salută recenta evaluare inter pares a UE referitoare la drepturile copilului și solicită ca

politicile și legile privind copiii să fie puse în aplicare și monitorizate pe deplin la toate

nivelurile; subliniază necesitatea de a aloca resurse corespunzătoare la nivel național și

local pentru politicile și serviciile privind copiii și de a consolida capacitățile de a

produce și de a utiliza date de calitate, defalcate, care vizează copiii, pentru

programarea și elaborarea unor politici bazate pe elemente concrete;

10. salută angajamentul guvernului de a extinde educația de bună calitate a copiilor

preșcolari și salută creșterea numărului de copii preșcolari înmatriculați în urma

desfășurării unei campanii speciale; salută eforturile depuse pentru îmbunătățirea

calității educației în general și în învățământul preșcolar în special, prin stabilirea unor

standarde, consolidarea capacităților furnizorilor de educație și stabilirea unor

mecanisme de supraveghere și de asigurare a calității; salută activitățile de pionierat

desfășurate pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale și a altor competențe

netehnice ale elevilor din școlile primare;

11. recunoaște angajamentul guvernului și rezultatele obținute în cadrul reformei sistemului

social și de îngrijire a copiilor și subliniază faptul că aceste reforme trebuie să fie puse

în aplicare în mod eficace de centrele de servicii sociale prin gestionarea cazurilor

individuale și coordonarea serviciilor; subliniază că modificarea juridică recentă, care le

permite adulților să utilizeze serviciile oferite de centrele de zi împreună cu copiii cu

handicap, nu respectă standardele internaționale; salută angajamentul guvernului de a se

asigura faptul că niciun copil cu vârsta sub trei ani nu este plasat într-o instituție

rezidențială de stat până în 2017; salută modificările propuse la Legea privind familia

pentru a interzice pedeapsa corporală în cadrul familiei; solicită intensificarea

eforturilor de a include principiul interesului superior al copilului în toate procedurile

civile și administrative, în paralel cu promovarea unui acces mai larg la justiție;

12. constată că, în pofida modificărilor legislative pozitive, corupția rămâne o problemă

gravă, mai ales în domeniile achizițiilor publice, sănătății, educației, amenajării

teritoriului, privatizării și construcțiilor; reamintește că este necesară eliminarea

corupției la toate nivelurile, deoarece aceasta subminează principiile democratice și

afectează în mod negativ dezvoltarea socială și economică; invită guvernul să facă din

combaterea corupției una dintre prioritățile sale, prin alocarea de resurse umane și

bugetare suficiente în acest sens; salută crearea unui birou al procurorului special, ale

307

cărui sarcini includ combaterea infracțiunilor de corupție, și solicită ca biroul să devină

pe deplin operațional în cel mai scurt timp posibil; salută înființarea Agenției de

combatere a corupției la 1 ianuarie 2016; solicită să se asigure independența și

capacitatea acesteia de a desfășura anchete administrative; subliniază rolul important al

celor care denunță nereguli; invită autoritățile să faciliteze și să extindă accesul la

informațiile despre proprietarii societăților și bunurile imobile, precum și la detaliile

despre cheltuielile publice, în special în cazul achizițiilor publice și al proceselor de

privatizare;

13. invită guvernul să consolideze și mai mult cadrul legislativ și instituțional al combaterii

corupției și să asigure protecția efectivă a celor care semnalează nereguli; solicită o

participare mai activă și o cooperare efectivă din partea guvernului, a tuturor

sectoarelor vieții publice și a societății civile în prevenirea corupției; reiterează

necesitatea de a obține rezultate mai bune în ceea ce privește anchetările, urmăririle

penale și condamnările la toate nivelurile, de a consolida capacitatea instituțională și

operațională a procurorilor, a judecătorilor și a poliției, precum și de a recurge

sistematic la anchete financiare, la punerea sub sechestru și la confiscarea averilor;

solicită incriminarea îmbogățirii ilicite;

14. ia act de urmărirea penală declanșată de parchetele din anumite municipalități

muntenegrene împotriva mai multor funcționari cu privire la cazurile de corupție la

nivel înalt; consideră că acesta este un semnal pozitiv, creându-se astfel un precedent în

eradicarea corupției la nivel înalt, și încurajează Muntenegru să continue această

practică; reiterează necesitatea de a obține rezultate mai bune în ceea ce privește

anchetarea și aducerea în fața justiției a cazurilor de corupție la nivel înalt; salută

performanțele bune înregistrate de Înalta Curte din Podgorica cu privire la pronunțarea

de condamnări pentru infracțiuni legate de corupție;

15. este preocupat de continuarea raportării unui număr foarte mic de condamnări definitive

în cazurile de criminalitate organizată, de punere sub sechestru și de confiscare a

averilor provenite din săvârșirea de infracțiuni; încurajează o cooperare mai strânsă și

mai bună între autoritățile judiciare și cele de control al aplicării legii; salută relațiile de

bună cooperare dintre Muntenegru și țările învecinate într-o gamă largă de aspecte;

salută încheierea Acordului de cooperare dintre Eurojust și Muntenegru; ia act de faptul

că, la scară largă, cadrul juridic privind spălarea banilor este în vigoare, dar cere

consolidarea puternică a cadrului de supraveghere corespunzător, precum și creșterea

numărului de anchete, de urmăriri penale și de condamnări în cazurile de spălare de

bani;

16. încurajează luarea unor măsuri suplimentare împotriva traficului de persoane care să

completeze aspectele juridice și instituționale relevante, inclusiv înființarea unei echipe

de coordonare multidisciplinare; invită autoritățile competente să crească numărul de

anchete financiare și de sechestrare și confiscare a averilor și, de asemenea, să fie mai

eficiente în identificarea și protejarea victimelor și în urmăririle penale;

17. observă că poliția din Muntenegru și-a intensificat controalele în întreaga țară pentru a

preveni posibile atacuri teroriste și recrutarea muntenegrenilor de organizații jihadiste;

salută adoptarea strategiei de combatere a terorismului pentru perioada 2016-2018 și

crearea unui grup interministerial de monitorizare a situației și de evaluare a

amenințărilor teroriste; invită autoritățile competente să aplice în mod corespunzător

dispozițiile juridice relevante pentru a preveni și monitoriza orice potențială amenințare

308

la adresa securității cetățenilor muntenegreni; încurajează autoritățile competente să

consolideze cooperarea regională și internațională, inclusiv prin intermediul schimbului

de informații și de bune practici, ca măsuri de prevenire a radicalizării și de reacție la

activități teroriste; este de părere că toate măsurile adoptate în acest sens ar trebui să

asigure respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu

standardele și instrumentele internaționale; consideră că stabilitatea politică în regiune,

promovarea toleranței și a dialogului interetnic și interreligios, precum și înregistrarea

de progrese suplimentare în direcția aderării la UE au un rol esențial pentru

consolidarea coeziunii și a securității în Balcanii de Vest;

18. salută eforturile depuse recent de guvernul muntenegrean pentru a intensifica lupta

împotriva traficului ilicit de arme și de materiale explozive; solicită o coordonare

strânsă între inițiativele în acest domeniu din Muntenegru și din întreaga regiune și

Comisie și efectuarea de schimburi de bune practici în acest sens;

19. salută eforturile de îmbunătățire a mecanismelor de consultare cu organizațiile societății

civile și de creștere a transparenței în elaborarea de politici și de legi, inclusiv prin

implicarea lor în procesul de reformare a statului de drept și în activitățile legate de

monitorizarea procesului electoral și de punerea în aplicare a reformelor; salută

determinarea organizațiilor societății civile și eforturile depuse de acestea, care s-au

dovedit a fi vehemente și eficace în multe domenii; subliniază că trebuie în continuare

îmbunătățite accesul organizațiilor societății civile la informațiile despre aderare și

colaborarea între administrațiile locale autonome și organizațiile societății civile; invită

autoritățile competente să dezvolte în continuare un sistem sustenabil de finanțare

publică a organizațiilor societății civile și să creeze condiții favorabile pentru

activitățile de voluntariat și pentru antreprenoriatul social;

20. reiterează importanța libertății și pluralismului mass-mediei, precum și a libertății de

exprimare în general, valori fundamentale ale UE și pietre de temelie ale democrației;

este în continuare preocupat de situația libertății presei în Muntenegru, care ocupă abia

locul al 114-lea în clasamentul anual al libertății presei, publicat de Reporteri fără

Frontiere; încurajează realizarea de progrese cu privire la libertatea de exprimare,

precum și alinierea hotărârilor la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului

privind libertatea de exprimare; solicită adoptarea de măsuri care să garanteze

independența serviciului public de radiodifuziune RTCG; solicită acces echitabil și egal

la mass-media pentru toate partidele care participă la alegeri; subliniază importanța

autoreglementării mijloacelor de comunicare în masă; salută eforturile depuse în

sectorul societății informaționale și al tehnologiei informației;

21. remarcă cu satisfacție faptul că, în perioada de raportare, nu a avut loc niciun atac nou

la adresa jurnaliștilor; își exprimă însă îngrijorarea cu privire la deficiențele constatate

în ceea ce privește anchetarea cazurilor precedente de intimidare a jurnaliștilor și de

violență împotriva acestora; îndeamnă autoritățile competente să soluționeze cauzele

pendinte de violență și amenințări la adresa jurnaliștilor, inclusiv asasinarea lui Duško

Jovanović în 2004, îmbunătățind anchetele, identificându-i și aducându-i în fața justiției

atât pe autorii atacurilor, cât și pe cei care le-au comandat, și punând în practică

recomandările comisiei ad hoc pentru monitorizarea investigațiilor în cazurile de

violență împotriva jurnaliștilor; pune sub semnul întrebării alcătuirea actuală a comisiei,

ai cărei membri provin în proporție de peste jumătate din rândurile serviciilor de

securitate, ceea ce le permite să blocheze progresele și adoptarea rapoartelor dacă

acționează la unison; invită guvernul să prelungească mandatul acestei comisii, să îi

309

pună la dispoziție mult mai multe informații și să îi confere mult mai multe competențe;

este preocupat de faptul că actele de intimidare a jurnaliștilor și a mijloacelor de

informare în masă pot încuraja considerabil autocenzura și pot limita sfera de acțiune a

jurnalismului de investigație; condamnă actualele campanii de defăimare, desfășurate în

cea mai mare parte de un ziar tabloid, campanii de atac la persoană îndreptate împotriva

unor activiști proeminenți ai societății civile și a unor politicieni; reamintește că toate

mijloacele de comunicare în masă trebuie să respecte pe deplin normele stabilite cu

privire la jurnalismul profesionist; subliniază că există numeroase presiuni politice și

diviziuni profunde în cadrul comunității mass-media, că standardele profesionale și

etice sunt scăzute, precum și că jurnaliștii sunt prost plătiți, iar locurile lor de muncă

sunt nesigure; consideră că este esențial ca jurnaliștii să fie pe deplin independenți și

neafectați de intervenții, nici măcar din partea proprietarilor grupurilor media; salută

acordul la care au ajuns profesioniștii din mass-media de a îmbunătăți actualul cod de

etică, pentru a încuraja un jurnalism de calitate; cere continuarea dialogului mediat de

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa privind îmbunătățirea

standardelor etice și profesionale din mass-media;

22. salută îmbunătățirea cadrului juridic privind drepturile persoanelor cu dizabilități; își

exprimă totuși îngrijorarea cu privire la faptul că, în pofida angajamentelor guvernului

de a schimba această situație până la 31 august 2013, majoritatea clădirilor publice,

inclusiv cele 13 tipuri de clădiri importante, printre care se numără parlamentul, școlile,

spitalele, centrele de ajutor social și instanțele, sunt în continuare inaccesibile

persoanelor cu dizabilități; solicită utilizarea integrală a Fondului pentru reabilitarea

profesională și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap;

23. invită autoritățile competente să încurajeze o mai bună reprezentare a minorităților

etnice în rândul persoanelor angajate în sectorul public, inclusiv în poliție și în

sistemului judiciar; de asemenea, îndeamnă autoritățile să adopte o nouă lege privind

minoritățile și o lege privind statutul juridic al comunităților religioase în conformitate

cu standardele europene și după consultarea tuturor părților interesate, să depună în

continuare eforturi pentru protejarea identității multietnice a regiunii Boka Kotorska,

precum și să abordeze problema lipsei de transparență a fondurilor destinate

problemelor legate de minorități; salută politicile Muntenegrului vizând crearea unui

climat de toleranță și incluziune pentru toate minoritățile naționale;

24. constată o participare tot mai mare a studenților romi la toate nivelurile de educație, dar

solicită încă o dată luarea de măsuri suplimentare care să faciliteze accesul minorităților

rome, egiptene și ashkali la asistență medicală, locuințe și locuri de muncă; îndeamnă

atât actorii politici, cât și reprezentanții societății civile să combată ostilitatea,

discriminarea și infracțiunile motivate de ură împotriva comunității LGBTI, în special

prin eforturi de educare și informare a publicului care să contribuie la schimbarea

atitudinilor, precum și prin cursuri de pregătire pentru poliție, procurori și judecători;

solicită aducerea în fața justiției a autorilor unor astfel de acte de discriminare și de

violență; încurajează autoritățile să își continue și să își intensifice eforturile pentru a

proteja drepturile persoanelor LGBTI și pentru a garanta libertatea de întrunire; salută

faptul că cea de a treia „Pride parade”, care a avut loc în Muntenegru la 13 decembrie

2015, a beneficiat de o protecție adecvată și s-a desfășurat fără incidente majore;

regretă totuși interzicerea marșului „Pride” la Nikšić;

25. este în continuare preocupat de problema violenței domestice și sexuale față de femei și

fete, de semnalarea insuficientă a unor astfel de acte, de absența urmăririlor penale, de

310

sprijinul și de protecția ineficiente acordate victimelor, precum și de faptul că se dă

dovadă fie de clemență excesivă în ceea ce privește sentințele celor vinovați de astfel de

violențe, fie chiar de impunitate; îndeamnă autoritățile competente să trateze cu

seriozitate violența domestică și, în consecință, să înființeze servicii de protecție, să

îmbunătățească coordonarea dintre instituțiile publice și să aplice efectiv Convenția

privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice;

îndeamnă autoritățile competente să formeze angajații din instituțiile de stat (asistenții

sociali, ofițerii de poliție etc.) pentru a lucra cu victimele; subliniază importanța

creșterii reprezentării femeilor în politică în cadrul următoarelor alegeri, precum și a

accesului femeilor la piața muncii;

26. solicită guvernului să consolideze în continuare instituțiile pentru drepturile omului,

cum ar fi instituția Avocatului Poporului și Ministerul Drepturilor Omului și al

Minorităților, precum și să aloce resurse adecvate aplicării drepturilor omului;

27. salută stabilitatea macroeconomică și evoluțiile favorabile din economie; constată, de

asemenea, că, potrivit raportului „Doing Business” al Băncii Mondiale pe anul 2016,

care măsoară ușurința cu care pot fi desfășurate activități economice într-o țară,

Muntenegrul ocupă locul 46 în lume, situându-se pe locul al doilea în Balcanii de Vest;

remarcă însă că Muntenegrul se situează pe locul 136 din 188 de țări în ceea ce privește

respectarea contractelor, ceea ce conduce la insecuritate juridică; ia act de eforturile

depuse pentru a crește competitivitatea a produselor industriale și agricole; îndeamnă

guvernul să lanseze noi reforme structurale, să asigure un cadru de reglementare

favorabil afacerilor, protejând, în același timp, drepturile sociale și ale consumatorilor,

să își continue eforturile de reducere a corupției în economie, să pună în aplicare

reforme economice care să conducă la crearea de locuri de muncă și la creștere, să ia

măsuri în ceea ce privește deficitul mare al balanței de plăți a țării, deficitul bugetar și

sustenabilitatea finanțelor publice și să pună în aplicare politici care vor contribui la

diversificarea economiei;

28. subliniază importanța consolidării sectorului IMM-urilor și a acordării de sprijin printr-

o mai bună legiferare, finanțare, punere în aplicare a politicii industriale, prin reducerea

economiei subterane, precum și prin accelerarea înregistrării electronice a societăților la

nivel național;

29. constată cu îngrijorare că Muntenegrul nu respectă cel de al treilea pachet privind

energia și că nu înregistrează progrese în ceea ce privește dezvoltarea pieței gazelor;

subliniază că trebuie alocate resurse suficiente pentru realizarea obiectivelor și că

trebuie creată o agenție specializată privind eficiența energetică;

30. remarcă faptul că ajutoarele de stat constituie în continuare un motiv de îngrijorare, în

special în ceea ce privește independența Comisiei pentru controlul ajutoarelor de stat și

a Unității pentru controlul ajutoarelor de stat, notificarea și compatibilitatea noilor legi,

precum și ajutoarele pentru marile proiecte de investiții și uzina de aluminiu KAP; este

în continuare preocupat de amânarea soluționării procedurii de faliment al KAP,

deoarece aceasta încalcă obligațiile țării stabilite în acordul de stabilizare și de asociere;

își reiterează apelul către guvern și părțile implicate să ajungă la o soluție negociată și

viabilă în ceea ce privește procedura falimentului uzinei KAP, respectând normele

privind ajutoarele de stat și prevederile acordului de stabilizare și de asociere și

garantând transparența și statul de drept; încurajează efectuarea unui audit complet și

independent al situației financiare a uzinei KAP, de la achiziționarea sa de către CEAC

311

în 2005 până în prezent; solicită să se acorde o atenție specială planurilor de construire

a unei noi autostrăzi, care va deveni cel mai mare proiect public și va presupune cele

mai mari cheltuieli din istoria Muntenegrului; invită autoritățile să asigure utilizarea

corespunzătoare a fondurilor publice și respectarea legilor relevante;

31. își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că, în unele părți ale țării, există multe

persoane care trăiesc într-o relativă sărăcie, iar șomajul în rândul tinerilor și pe termen

lung se menține constant la un nivel ridicat; subliniază importanța implicării

organizațiilor societății civile și a Consiliului social în elaborarea politicilor în

domeniul muncii; solicită îmbunătățirea dialogului social; observă că sistemul de

învățământ nu răspunde necesităților în ceea ce privește competențele adecvate pe piața

muncii și constată că decalajul socioeconomic între nordul și sudul țării este tot mai

mare; solicită măsuri mai active pe piața muncii pentru creșterea ocupării forței de

muncă, în special în rândul tinerilor; ia act de necesitatea de a combate în mod mai

eficace frauda fiscală și de a stabili o impozitare mai echitabilă din punct de vedere

social; încurajează guvernul să își accelereze eforturile în vederea soluționării

principalelor probleme cu care se confruntă Muntenegrul în ceea ce privește

incluziunea socială, reducerea sărăciei și combaterea economiei subterane; salută

adoptarea planului de acțiune pe 2016 privind incluziunea socială; salută

memorandumul de înțelegere încheiat cu Organizația Internațională a Muncii;

32. cere depunerea unor eforturi suplimentare pentru conservarea biodiversității câmpiei de

sare de la Ulcinj, aceasta fiind cel mai important sit de pe coasta de est a Mării

Adriatice pentru înmulțirea și iernarea păsărilor; invită guvernul să continue și să

intensifice eforturile naționale și internaționale pentru protecția durabilă a acestui

ecosistem unic, considerând că funcționarea câmpiei de sare este unul dintre cele mai

bune exemple de sinergii între dezvoltarea economică și protecția mediului, deoarece

numai o câmpie de sare funcțională poate asigura mediul necesar pentru împerecherea

naturală a milioane de păsări în fiecare an; încurajează dezvoltarea durabilă a litoralului

și protejarea mediului natural și a biodiversității, în conformitate cu standardele

europene; reiterează că, alături de necesitatea de a evalua impactul asupra mediului și

de a consolida capacitățile administrative și de coordonare relevante, ar trebui depuse

eforturi suplimentare pentru adoptarea unei noi legi privind mediul; salută adoptarea

strategiei privind schimbările climatice în septembrie 2015; ia act de intenția guvernului

Muntenegrului de a construi noi hidrocentrale; reamintește că este necesar să se

efectueze o evaluare eficace a impactului asupra mediului în conformitate cu acquis-ul

UE și cu standardele internaționale;

33. felicită Muntenegrul pentru participarea sa activă și rolul constructiv jucat în

cooperarea regională și internațională, inclusiv în procesul de reconciliere regională, și

pentru contribuția sa la operațiunile de gestionare a crizelor în cadrul politicii de

securitate și apărare comună (PSAC); subliniază rolul constructiv pe care îl joacă

Muntenegrul în cadrul „Procesului de la Berlin” și al inițiativei celor șase din Balcanii

de Vest; felicită Muntenegrul pentru alinierea sa completă la politica externă și de

securitate comună (PESC) a UE și încurajează guvernul să continue această aliniere,

care, în prezent, este de 100 %; salută adoptarea Legii privind punerea în aplicare a

măsurilor restrictive internaționale, inclusiv în contextul anexării ilegale a Crimeii de

către Rusia și al evenimentelor din estul Ucrainei; încurajează celelalte țări din regiune

să coopereze cu UE privind alinierea politicii externe și să urmeze exemplul

Muntenegrului; invită autoritățile din Muntenegru să pună rapid în aplicare „măsurile

312

fără caracter normativ” convenite în cadrul reuniunii la nivel înalt a Balcanilor de Vest

din 2015 de la Viena (de exemplu, simplificarea/alinierea procedurilor de trecere a

frontierelor, reformele privind căile ferate, sistemele informatice) înainte de următoarea

reuniune la nivel înalt a Balcanilor de Vest, care va avea loc în 2016 în Franța;

34. salută decizia NATO de a invita Muntenegrul să adere la NATO și încurajează

desfășurarea unui proces rapid și eficient de negociere în vederea aderării; încurajează,

în acest context, continuarea reformei sectorului securității; salută participarea

Muntenegrului la misiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC)

desfășurate de UE; amintește că negocierile de aderare la UE sunt independente de

procesul de aderare la NATO;

35. salută acordurile privind frontierele cu Bosnia și Herțegovina și cu Kosovo și

încurajează Muntenegrul să se folosească de acest precedent și să își intensifice

eforturile în vederea soluționării problemelor legate de frontierele cu Croația și Serbia,

iar, în cazul în care nu se poate ajunge la o soluție convenită de comun acord, solicită ca

litigiile să fie soluționate în fața Curții Internaționale de Justiție de la Haga, în

conformitate cu normele și principiile dreptului internațional; reiterează solicitarea

adresată autorităților de a sprijini soluționarea problemelor de succesiune legate de

patrimoniul fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia, inclusiv de patrimoniul

militar și naval; încurajează Muntenegrul să trateze în continuare în mod constructiv și

într-un spirit de bună vecinătate, cât mai devreme posibil în procesul de aderare,

problemele bilaterale nerezolvate cu vecinii săi; invită, de asemenea, autoritățile din

Muntenegru să extindă cooperarea cu țările învecinate prin schimbul de informații

privind desfășurarea negocierilor de preaderare; solicită autorităților din Muntenegru să

respecte pe deplin dispozițiile privind succesiunea fostei Republici Socialiste

Federative Iugoslavia, în special în ceea ce privește patrimoniul militar;


Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernului și parlamentului

Muntenegrului.

DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”...creștere a numărului de cazuri de obezitate infantilă din...

Documents

Transcript of DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”...creștere a numărului de cazuri de obezitate infantilă din...