PARLAMENTUL EUROPEAN 2016 - 2017

EXTRAS

DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”

DIN PERIOADA DE SESIUNE

11 - 14 aprilie 2016

(Partea II)

RO Unită în diversitate RO

3

CUPRINS

P8_TA-PROV(2016)0101 ........................................................................................................ 5 ANIMALE DE REPRODUCȚIE ȘI MATERIAL GERMINATIV PROVENIT DE LA ACESTEA ***I

P8_TA-PROV(2016)0102 .................................................................................................... 265 SITUAȚIA DIN MEDITERANA ȘI NECESITATEA UNEI ABORDĂRI GLOBALE A MIGRAȚIEI DE CĂTRE

UE

P8_TA-PROV(2016)0104 .................................................................................................... 295 PROGRAMUL PRIVIND O REGLEMENTARE ADECVATĂ ȘI FUNCȚIONALĂ (REFIT)

P8_TA-PROV(2016)0105 .................................................................................................... 307 ÎMBUNĂTĂȚIREA LEGIFERĂRII ÎN DOMENIUL PIEȚEI UNICE

P8_TA-PROV(2016)0106 .................................................................................................... 317 CUNOAȘTEREA UE ÎN ȘCOALĂ

P8_TA-PROV(2016)0113 .................................................................................................... 327 PROIECTUL DE BUGET RECTIFICATIV NR. 1/2016: UN NOU INSTRUMENT PENTRU FURNIZAREA DE

SPRIJIN DE URGENȚĂ PE TERITORIUL UNIUNII

P8_TA-PROV(2016)0119 .................................................................................................... 331 REÎNNOIREA APROBĂRII SUBSTANȚEI ACTIVE GLIFOSAT

5

Parlamentul European 2014-2019

TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie

P8_TA-PROV(2016)0101

Animale de reproducție și material germinativ provenit de la acestea ***I

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la

propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind

condițiile zootehnice și genealogice aplicabile comerțului în cadrul Uniunii și

importurilor în Uniune de animale de reproducție și de material germinativ provenit de

la acestea (COM(2014)0005 – C7-0032/2014 – 2014/0032(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului

(COM(2014)0005 - 2014/0032(COD)),

– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului

(COM(2014)0004 – 2014/0033(COD)),

– având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 42 și articolul 43 alineatul (2) din

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost

prezentată de către Comisie (C7-0032/2014),

– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 25 martie 20141,

– după consultarea Comitetului Regiunilor,

– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din

18 decembrie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu

articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul

Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0288/2015),

1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2. consideră că, în urma includerii conținutului propunerii Comisiei COM(2014)0004 în

prezenta poziție, procedura legislativă 2014/0033(COD) s-a încheiat;

1 JO C 226, 16.7.2014, p. 70.

6

3. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în

mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

4. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și

parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

7

P8_TC1-COD(2014)0032

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 aprilie 2016 în vederea

adoptării Regulamentului (UE) 2016/... al Parlamentului European și al Consiliului

privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de

reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ

provenit de la acestea, comerțului cu acestea și introducerii lor în Uniune și de modificare

a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 și a Directivelor 89/608/CEE și 90/425/CEE ale

Consiliului, precum și de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor

(„Regulamentul privind ameliorarea animalelor”)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42 și

articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 2,

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară 3,

2 JO C 226, 16.7.2014, p. 70.

3 Poziția Parlamentului European din 12 aprilie 2016.

8

întrucât:

(1) Creșterea animalelor ▌din speciile bovină, porcină, ovină, caprină și ecvină ▌ocupă

un loc strategic din punct de vedere economic și social în agricultura Uniunii și face

parte din patrimoniul cultural al Uniunii. Această activitate agricolă, care

contribuie la securitatea alimentară a Uniunii, reprezintă o sursă de venit pentru

populația agricolă. Cea mai bună metodă de a promova creșterea animalelor din aceste

specii este de a încuraja utilizarea animalelor de reproducție de rasă pură sau porci de

reproducție hibrizi cu o calitate genetică înaltă și înregistrată.

(2) Prin urmare, statele membre, în cadrul politicilor lor agricole, au depus eforturi

consecvente pentru a promova, uneori prin investiții publice, producția de animale cu

caracteristici genetice specifice, prin stabilirea unor standarde ▌. Diferențele dintre

standardele respective ar putea crea bariere tehnice în calea comerțului cu animale de

reproducție și cu material germinativ provenit de la acestea și a introducerii acestora

în Uniune.

9

(3) Cadrul juridic de drept al Uniunii privind ameliorarea animalelor de reproducție de

rasă pură din speciile bovină, porcină, ovină, caprină și ecvină și a porcilor de

reproducție hibrizi este prevăzut în Directivele 88/661/EEC4, 89/361/EEC

5,

90/427/EEC6, 91/174/EEC

7, 94/28/CE

8 și 2009/157/CE

9 ale Consiliului. Directivele

menționate au urmărit dezvoltarea sectorului creșterii animalelor în Uniune și au

reglementat, în același timp, comerțul cu animale de reproducție și cu material

germinativ provenit de la acestea și introducerea acestora în Uniune, contribuind

astfel la menținerea competitivității sectorului animalelor de reproducție din Uniune.

4 Directiva 88/661/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1988 privind normele zootehnice care

se aplică animalelor reproducătoare din specia porcină (JO L 382, 31.12.1988, p. 36). 5 Directiva 89/361/EEC a Consiliului din 30 mai 1989 privind animalele din speciile ovină și

caprină reproducătoare de rasă pură (JO L 153, 6.6.1989, p. 30). 6 Directiva 90/427/EEC a Consiliului din 26 iunie 1990 privind condițiile zootehnice și

genealogice care reglementează schimburile intracomunitare cu ecvidee (JO L 224,

18.8.1990, p. 55). 7 Directiva 91/174/EEC a Consiliului din 25 martie 1991 privind condițiile zootehnice și

genealogice care reglementează comercializarea animalelor de rasă și care modifică

directivele 77/504/CEE și 90/425/CEE (JO L 85, 5.4.1991, p. 37). 8 Directiva 94/28/CE a Consiliului din 23 iunie 1994 de stabilire a principiilor referitoare la

condițiile zootehnice și genealogice care se aplică importului de animale, material seminal,

ovule și embrioni provenind din țări terțe și de modificare a Directivei 77/504/CEE privind

animalele pentru reproducție de rasă pură din specia bovină (JO L 178, 12.7.1994, p. 66). 9 Directiva 2009/157/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind animalele de

reproducție de rasă pură din specia bovine (JO L 323, 10.12.2009, p. 1).

10

(4) Directivele 87/328/CEE10

, 90/118/CEE11

și 90/119/CEE12

ale Consiliului au fost

adoptate pentru a evita menținerea sau adoptarea de către statele membre a unor

norme de drept intern referitoare la acceptarea în scopul reproducției a animalelor de

reproducție din speciile bovină și porcină, precum și privind producția și utilizarea de

material seminal, ovule și embrioni provenind de la acestea care ar putea atrage după

sine interdicții sau restricții asupra comerțului sau obstacole în calea acestuia,

indiferent dacă este vorba de montă naturală, însămânțare artificială sau colectarea de

material seminal, ovule și embrioni.

(5) Pe baza Directivelor 88/661/CEE, 89/361/CEE, 90/427/CEE, 91/174/CEE, 94/28/CE

și 2009/157/CE, Comisia, după consultarea statelor membre în cadrul Comitetului

zootehnic permanent instituit în conformitate cu Decizia 77/505/CEE a Consiliului 13

,

a adoptat o serie de decizii care stabilesc criterii specifice în funcție de specii privind

autorizarea sau recunoașterea organizațiilor de ameliorare și a asociațiilor de

crescători, privind înscrierea animalelor de reproducție în registrele genealogice,

acceptarea animalelor de reproducție de rasă pură din speciile ovină și caprină pentru

reproducție și pentru însămânțare artificială, privind testarea performanțelor și

evaluarea genetică a animalelor de reproducție din speciile bovină, porcină, ovină și

caprină, precum și privind instituirea certificatelor de pedigree sau zootehnice pentru

comerțul cu animale de reproducție și cu material germinativ provenit de la acestea.

10

Directiva 87/328/CEE a Consiliului din 18 iunie 1987 privind acceptarea la reproducere a

bovinelor reproducătoare de rasă pură (JO L 167, 26.6.1987, p. 54). 11

Directiva 90/118/CEE a Consiliului din 5 martie 1990 privind acceptarea în scopul

reproducției a porcilor reproducători de rasă pură (JO L 71, 17.3.1990, p. 34). 12

Directiva 90/119/CEE a Consiliului din 5 martie 1990 privind acceptarea în scopul

reproducției a porcilor reproducători hibrizi (JO L 71, 17.3.1990, p. 36). 13

Decizia 77/505/CEE a Consiliului din 25 iulie 1977 de instituire a unui comitet zootehnic

permanent (JO L 206, 12.8.1977, p. 11).

11

(6) De asemenea, Comisia a stabilit o listă cu organismele de ameliorare din țările terțe și

modelele de certificate de pedigree sau de certificate zootehnice pentru introducerea

în Uniune de animale de reproducție și de material seminal, ovule și embrioni

provenind de la acestea.

▌

(7) Directivele 88/661/CEE, 89/361/CEE, 90/427/CEE, 91/174/CEE, 94/28/CE și

2009/157/CE sunt, în mare măsură, similare ca structură și conținut. Mai multe dintre

aceste directive au fost modificate de-a lungul timpului. Pentru a simplifica și a

asigura coerența dreptului Uniunii, este oportună raționalizarea normelor Uniunii

prevăzute în directivele în cauză.

(8) În ultimii douăzeci de ani, Comisia a trebuit să răspundă unui număr important de

plângeri formulate de crescători și de operatorii care desfășoară programe de

ameliorare, în ceea ce privește transpunerea în legislațiile naționale și interpretarea

actelor juridice ale Uniunii privind ameliorarea animalelor în diferite state membre.

Pentru a asigura o aplicare uniformă a normelor Uniunii privind animalele de

reproducție și pentru a evita obstacolele în calea comerțului cu animale de reproducție

și cu material germinativ provenit de la acestea ca urmare a transpunerii divergente în

legislația națională a directivelor în cauză, condițiile zootehnice și genealogice

aplicabile comerțului cu animale de reproducție și cu material germinativ provenit de

la acestea și introducerii acestora în Uniune ar trebui să fie prevăzute într-un

regulament.

12

(9) În plus, experiența a arătat că, pentru a facilita aplicarea normelor prevăzute în

directivele respective, o serie de dispoziții necesită o formulare mai precisă și o

terminologie coerentă și uniformă la nivelul tuturor statelor membre. De asemenea,

din motive de claritate și de coerență a dreptului Uniunii, este necesar să se prevadă

mai multe definiții, inclusiv o definiție a termenului „rasă”.

(10) Eforturile depuse pentru ca sectorul ameliorării animalelor să fie competitiv nu ar

trebui să ducă la dispariția unor rase ale căror caracteristici sunt adaptate la

contexte biofizice specifice. Dacă efectivele sunt reduse, rasele locale ar putea fi

amenințate, ceea ce ar duce la o pierdere de biodiversitate genetică. Resursele

genetice animale reprezintă o parte importantă a biodiversității agricole și sunt

elemente esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului creșterii animalelor,

oferind oportunități pentru adaptarea animalelor la medii, condiții de producție și

cerințe ale pieței și consumatorilor variabile. Prin urmare, legislația Uniunii privind

ameliorarea animalelor ar trebui să contribuie la conservarea resurselor genetice

animale, la protecția biodiversității ▌ și la producția de produse regionale tipice de

calitate care se bazează pe caracteristicile ereditare specifice ale raselor locale de

animale domestice. Actele juridice ale Uniunii ar trebui să promoveze programe de

ameliorare viabile pentru ameliorarea raselor, în special a raselor pe cale de

dispariție sau a raselor autohtone care nu sunt întâlnite frecvent în Uniune, pentru

conservarea raselor și a diversității genetice la nivelul aceleiași rase sau al mai

multor rase.

13

(11) Prin selecție și ameliorare, s-au realizat progrese semnificative în ceea ce privește

dezvoltarea caracteristicilor legate de productivitatea animalelor de fermă, ceea ce a

însemnat reducerea costurilor de producție ale fermelor. Cu toate acestea, în

anumite cazuri, au existat efecte secundare nedorite care au suscitat preocupări la

nivelul societății privind bunăstarea animalelor și diferite aspecte legate de mediu.

Aplicarea genomicii și utilizarea de tehnologii informatice avansate cum ar fi

„zootehnia de precizie”, care face posibilă înregistrarea de seturi mari de date

privind caracteristicile alternative legate direct sau indirect de bunăstarea

animalelor și de alte chestiuni referitoare la sustenabilitate, oferă un potențial

semnificativ de a răspunde preocupărilor societății și de a realiza obiectivele de

creștere durabilă a animalelor în ceea ce privește creșterea eficienței resurselor și a

rezilienței și robusteții animalelor. Colectarea de date privind aceste caracteristici

alternative ar trebui să devină din ce în ce mai importantă în cadrul programelor de

ameliorare și la definirea obiectivelor de selecție. În acest context, resursele

genetice ale raselor aflate pe cale de dispariție ar trebui considerate ca fiind un

rezervor de gene care ar putea contribui la realizarea obiectivelor legate de

bunăstarea animalelor și de sustenabilitate.

14

(12) Prezentul regulament ar trebui să vizeze animalele de reproducție din speciile

bovină, porcină, ovină, caprină și ecvină și materialul germinativ provenit de la

acestea, în cazul în care se intenționează ca animalele respective sau descendenții

care rezultă din materialele germinative ale acestora să fie înregistrate ca animale

de reproducție de rasă pură într-un registru genealogic sau înscrise ca porci de

reproducție hibrizi într-un registru zootehnic, în special în scopul comercializării în

cadrul Uniunii, inclusiv în cadrul unui stat membru, a animalelor de reproducție în

cauză și a materialului germinativ provenit de la acestea, sau în scopul introducerii

lor în Uniune.

(13) Termenul „animal de reproducție” sau „animal de reproducție de rasă pură” nu ar

trebui să fie înțeles ca referindu-se doar la animalele care încă au funcția de

reproducere. Într-adevăr, animale castrate ar putea contribui grație registrelor lor

genealogice și zootehnice la evaluarea calității genetice a populației de reproducție

și, astfel, la caracterul fiabil al clasificării animalelor de reproducție pe baza

acestor rezultate. În funcție de obiectivele programului de ameliorare, lipsa sau

pierderea unor date ca urmare a excluderii explicite a animalelor castrate de la

înscrierea în registrul genealogic sau zootehnic ar putea altera rezultatele evaluării

calității genetice a animalelor de reproducție înrudite din punct de vedere genetic

cu animalele castrate.

15

(14) ▌Normele privind animalele de reproducție de rasă pură prevăzute în prezentul

regulament ar trebui să aibă ca obiectiv acordarea accesului la comerț pe baza unor

principii comune aplicabile recunoașterii societăților de ameliorare care gestionează

rase și aprobării programelor lor de ameliorare. De asemenea, prezentul regulament ar

trebui să stabilească norme referitoare la înscrierea animalelor de reproducție de rasă

pură în ▌secțiunea principală a registrelor genealogice și, în cazul în care există, în

diferitele clase de merit ale secțiunii principale. De asemenea, prezentul regulament

ar trebui să stabilească norme pentru testarea performanțelor și evaluarea genetică și

criteriile de acceptare a animalelor de reproducție în scopul reproducției, precum și

conținutul certificatelor zootehnice.

(15) În mod similar, normele privind porcii de reproducție hibrizi prevăzute în prezentul

regulament ar trebui să aibă ca obiectiv acordarea accesului la comerț pe baza unor

principii comune aplicabile recunoașterii exploatațiilor de ameliorare care gestionează

diferite rase, linii sau hibride din specia porcină și aprobării programelor lor de

ameliorare. De asemenea, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme

referitoare la înscrierea porcilor de reproducție hibrizi în registrele zootehnice. De

asemenea, prezentul regulament ar trebui să stabilească normele pentru testarea

performanțelor și evaluarea genetică și criteriile de acceptare a porcilor de reproducție

hibrizi în scopul reproducției, precum și conținutul certificatelor zootehnice.

16

(16) Prezentul regulament nu ar trebui să reglementeze aspectele referitoare la clonare.

(17) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume acela de a asigura o abordare

armonizată a comerțului cu animale de reproducție și cu material germinativ provenit

de la acestea și a introducerii acestora în Uniune, precum și a controalelor oficiale

care trebuie efectuate asupra programelor de ameliorare ale societăților de ameliorare

și ale exploatațiilor de ameliorare, nu poate fi îndeplinit în mod satisfăcător de către

statele membre ci, având în vedere efectele sale, complexitatea sa, natura sa

transfrontalieră și internațională, poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii,

Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la

articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul

proporționalității, prevăzut la același articol, dispozițiile prezentului regulament se

limitează la măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor menționate.

(18) Calitatea serviciilor furnizate de societățile de ameliorare și exploatațiile de

ameliorare și modul de evaluare și de clasificare a animalelor de reproducție

afectează calitatea și acuratețea informațiilor zootehnice și genealogice colectate

sau stabilite în cazul animalelor în cauză și valoarea pe piață a animalelor

respective. În consecință, este necesar să se stabilească norme pentru recunoașterea

societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare și pentru aprobarea

programelor lor de ameliorare pe baza unor criterii armonizate ale Uniunii. Normele

respective ar trebui să privească și supravegherea acestora de către autoritățile

competente din statele membre, pentru a se asigura că normele stabilite de societățile

de ameliorare și exploatațiile de ameliorare nu creează disparități între programele

de ameliorare ▌și nu introduc astfel obstacole tehnice în calea comerțului în cadrul

Uniunii.

17

(19) Prezentul regulament ar trebui să prevadă proceduri similare celor prevăzute de

Directivele 88/661/CEE, 89/361/CEE, 90/427/CEE, 91/174/CEE, 94/28/CE și

2009/157/CE pentru înscrierea pe liste a societăților de ameliorare și a exploatațiilor

de ameliorare recunoscute, inclusiv pentru actualizarea, transmiterea și publicarea

listelor.

(20) Obiectivul general al programelor de ameliorare a animalelor de reproducție de

rasă pură este de a îmbunătăți în mod sustenabil caracteristicile legate de producție

sau de altceva decât producția ale animalelor de o anumită rasă sau de a conserva o

rasă. Aceste programe de ameliorare ar trebui să acopere un număr suficient de

mare de animale de reproducție de rasă pură ținute de crescători care, prin

reproducere și selecție, promovează și dezvoltă caracteristici dezirabile la aceste

animale sau garantează conservarea rasei, în conformitate cu obiectivele acceptate

de comun acord de către crescătorii participanți. De asemenea, programele de

ameliorare a porcilor de reproducție hibrizi urmăresc să dezvolte caracteristici

dezirabile prin încrucișarea deliberată a mai multor rase, linii sau hibrizi de porci.

Animalele de reproducție (de rasă pură sau hibride) care participă la un program

de ameliorare sunt înscrise într-un registru genealogic sau zootehnic ce conține

informații genealogice și, în funcție de obiectivele programului de ameliorare, fac

obiectul testării performanțelor sau al oricăror alte evaluări, prin înregistrarea

datelor privind caracteristicile în raport cu obiectivele programului de ameliorare în

cauză. În cazul în care acest lucru este prevăzut în programul de ameliorare, se

efectuează o evaluare genetică pentru a estima valoarea de ameliorare a

animalelor, care pot fi clasificate în consecință. Aceste valori de ameliorare și

rezultatele testării performanțelor, precum și informațiile genealogice stau la baza

ameliorării și selecției.

18

(21) Dreptul unei societăți de ameliorare sau al unei exploatații de ameliorare care

îndeplinește criteriile stabilite de a fi recunoscută ca atare ar trebui să reprezinte un

principiu fundamental al dreptului ▌Uniunii în domeniul ameliorării animalelor și al

pieței interne. Protecția activității economice a unei societăți de ameliorare

recunoscute existente nu ar trebui să ▌justifice refuzul autorității competente de a

recunoaște o societate de ameliorare suplimentară pentru aceeași rasă sau încălcarea

principiilor care reglementează piața internă. În mod similar, aceasta nu ar trebui să

justifice refuzul aprobării unui nou program de ameliorare sau al extinderii

geografice a unui program de ameliorare existent pentru aceeași rasă sau pentru

animale de reproducție din rasa respectivă care pot fi selecționate din populația de

reproducție a societății de ameliorare care desfășoară deja un program de ameliorare

al rasei în cauză. Cu toate acestea, în cazul în care, într-un stat membru, una sau

mai multe societăți recunoscute de ameliorare desfășoară deja un program aprobat

de ameliorare al unei rase, autoritatea competentă a statului membru în cauză ar

trebui, în anumite cazuri specifice, să poată refuza sau aproba un program de

ameliorare suplimentar pentru aceeași rasă, chiar dacă programul de ameliorare în

cauză respectă toate cerințele necesare pentru a fi aprobat. Unul din motivele

refuzului ar putea fi faptul că aprobarea unui nou program de ameliorare pentru

aceeași rasă ar compromite în statul membru respectiv conservarea rasei în cauză

sau diversitatea genetică a acesteia. Conservarea rasei respective ar putea fi

compromisă în special ca urmare a fragmentării populației de reproducție, ceea ce

ar putea duce la creșterea numărului de cazuri de cosangvinizare și de anomalii

genetice constatate, la pierderea potențialului de selecție sau la un acces redus al

crescătorilor de animale la animale de reproducție de rasă pură sau la materialul

germinativ provenit de la acestea. Un alt motiv de refuz ar fi legat de inconsecvențe

în ceea ce privește caracteristicile definite ale rasei sau obiectivele principale ale

programelor de ameliorare în cauză. Într-adevăr, indiferent de scopul programului

de ameliorare și anume conservarea rasei sau ameliorarea rasei, autoritatea

competentă ar trebui să aibă posibilitatea de a refuza aprobarea unui nou program

de ameliorare pentru aceeași rasă în cazul în care diferențele în ceea ce privește

obiectivele principale ale celor două programe de ameliorare sau caracteristicile

esențiale ale rasei definite în programele de ameliorare ar determina o pierdere a

eficacității în ceea ce privește progresul genetic pentru realizarea obiectivelor sau

obținerea caracteristicilor dorite sau a caracteristicilor corelate sau în cazul în care

19

un schimb de animale între cele două populații de reproducție ar însemna un risc

de excludere de la selecție sau ameliorare a acelor caracteristici esențiale ale

populației de reproducție inițială. În sfârșit, în cazul unei rase pe cale de dispariție

sau al unei rase autohtone care nu este întâlnită frecvent într-una sau mai multe

regiuni ale Uniunii, o autoritate competentă ar trebui, de asemenea, să poată refuza

aprobarea unui nou program de ameliorare pentru aceeași rasă pe motiv că

programul de ameliorare în cauză ar împiedica punerea în aplicare efectivă a

programului de ameliorare existent, în special din cauza necoordonării

informațiilor genealogice și zootehnice sau a lipsei unor schimburi de astfel de

informații ce ar împiedica să se profite de evaluarea comună a datelor colectate

privind rasa respectivă. În caz de refuz al aprobării unui program de ameliorare,

autoritatea competentă ar trebui să le ofere solicitanților în toate cazurile o

explicație motivată și să dreptul de a contesta decizia de refuz.

20

(22) Crescătorii ar trebui să aibă dreptul de a concepe și de a implementa un program de

ameliorare a animalelor pentru uz propriu, fără ca acest program de ameliorare să

fie necesar a fi aprobat de autoritățile competente. Cu toate acestea, fiecare stat

membru sau autoritățile sale competente ar trebui să își păstreze posibilitatea de a

reglementa activitățile respective, de îndată ce un astfel de program de ameliorare

implică tranzacții comerciale cu animale de reproducție sau material germinativ

provenit de la acestea sau pune în pericol un program de ameliorare deja existent și

aprobat pentru aceeași rasă.

(23) În cazul în care programul de ameliorare urmărește conservarea rasei, cerințele

programului de ameliorare ar putea fi completate de măsuri de conservare ex situ și

in situ sau de orice alte instrumente de monitorizare a situației rasei care ar asigura

conservarea sustenabilă pe termen lung a rasei în cauză. Ar trebui să fie posibil ca

măsurile în cauză să fie prevăzute în programul de ameliorare.

(24) Asociațiile de crescători, organizațiile de crescători, care pot fi și întreprinderi

private, sau organismele publice ar trebui să fie recunoscute ca societăți de

ameliorare doar în cazul în care la programele lor de ameliorare participă

crescători și în cazul în care se asigură că crescătorii în cauză au libertatea de

alegere în ceea ce privește selecția și ameliorarea animalelor lor de reproducție de

rasă pură, au dreptul de a înscrie în registrele genealogice descendenții proveniți

din animalele respective și au posibilitatea de a fi proprietarii animalelor în cauză.

21

(25) Înainte de efectuarea unor modificări legate de programul de ameliorare aprobat, o

societate de ameliorare sau o exploatație de ameliorare ar trebui să prezinte

modificările în cauză autorității competente care a recunoscut societatea de

ameliorare sau exploatația de ameliorare. Pentru ca autoritatea competentă și

societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare să nu se confrunte cu o

sarcină administrativă inutilă, societatea de ameliorare sau exploatația de

ameliorare ar trebui să comunice autorității competente numai acele modificări

care sunt susceptibile să afecteze în mod substanțial programul de ameliorare.

Modificările ar trebui să vizeze, în special, extinderea teritoriului geografic,

schimbări legate de scopul sau obiectivele de selecție și ameliorare ale programului

de ameliorare, de descrierea caracteristicilor rasei sau de delegarea de sarcini unor

părți terțe, schimbări majore în ceea ce privește sistemul de înregistrare a pedigree-

ului sau metodele utilizate pentru testarea performanțelor și evaluarea genetică,

precum și orice alte modificări pe care autoritatea competentă le-ar considera ca

fiind o modificare substanțială a programului de ameliorare. Pe lângă transmiterea

obligatorie a modificărilor semnificative autorității competente, societatea de

ameliorare sau exploatația de ameliorare ar trebui să furnizeze la cererea acesteia o

versiune actualizată a programului de ameliorare.

22

(26) În cazul în care există o nevoie recunoscută de a menține sau de a promova

dezvoltarea unei rase pe un anumit teritoriu sau în cazul unei rase pe cale de

dispariție, autoritatea competentă ar trebui să aibă posibilitatea de a desfășura

temporar ea însăși un program de ameliorare pentru rasa în cauză, cu condiția să

nu existe niciun program de ameliorare în curs pentru rasa respectivă. O autoritate

competentă care desfășoară un astfel de program de ameliorare ar trebui totuși să

nu mai aibă această posibilitate dacă programul de ameliorare poate fi preluat de

un operator care îndeplinește cerințele necesare pentru a pune în aplicare în mod

corespunzător programul de ameliorare în cauză.

(27) Întrucât conservarea raselor pe cale de dispariție necesită înființarea și recunoașterea

unor societăți de ameliorare cu un număr limitat de animale de reproducție care

participă la programele lor de ameliorare, mărimea populației de reproducție nu ar

trebui, în general, considerată a fi o condiție esențială pentru recunoașterea

societăților de ameliorare care gestionează specii pe cale de dispariție sau pentru

aprobarea programelor lor de ameliorare, cu atât mai mult cu cât recunoașterea se

realizează la nivel național ▌.

23

(28) Prezentul regulament ar trebui să prevadă norme specifice, în special privind

trecerea de la secțiunea suplimentară la secțiunea principală și derogări pentru

testarea performanțelor și evaluarea genetică, pentru a se ține seama de situația

specifică a raselor aflate pe cale de dispariție.

(29) Uniunea este parte contractantă la Convenția privind diversitatea biologică,

aprobată prin Decizia 93/626/CEE a Consiliului14

și care are drept obiective, în

special, conservarea diversității biologice, utilizarea sustenabilă a elementelor

acesteia și distribuirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea

resurselor genetice. Această convenție prevede că părțile contractante au drepturi

suverane asupra resurselor lor biologice și sunt responsabile de conservarea

diversității lor biologice și de utilizarea sustenabilă a resurselor lor biologice.

Uniunea este, de asemenea, parte la Protocolul de la Nagoya referitor la accesul la

resursele genetice și distribuirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din

utilizarea acestora la Convenția privind diversitatea biologică și aprobat prin

Decizia 2014/283/UE a Consiliului15

. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui

să țină seama, după caz, de Convenția privind diversitatea biologică, precum și de

Protocolul de la Nagoya și ar trebui să le aplice fără a aduce atingere

Regulamentului (UE) nr. 511/2014 al Parlamentului European și al Consiliului16

.

14

Decizia 93/626/CEE a Consiliului din 25 octombrie 1993 privind încheierea Convenției

privind diversitatea biologică (JO L 309, 13.12.1993, p. 1). 15

Decizia 2014/283/UE a Consiliului din 14 aprilie 2014 privind încheierea, în numele

Uniunii Europene, a Protocolului de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și

împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora la Convenția

privind diversitatea biologică(JO L 150, 20.5.2014, p. 231). 16

Regulamentul (UE) nr. 511/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie

2014 privind măsurile de conformitate destinate utilizatorilor prevăzute în Protocolul de la

Nagoya privind accesul la resursele genetice și împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor

care rezultă din utilizarea acestora în Uniune (JO L 150, 20.5.2014, p. 59).

24

(30) Societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare recunoscute într-un stat

membru ar trebui să aibă posibilitatea de a-și desfășura programul de ameliorare

aprobat într-un alt stat membru sau în mai multe alte state membre cu scopul de a

asigura cea mai bună utilizare, în cadrul Uniunii, a animalelor de reproducție cu

valoare genetică ridicată. ▌În acest scop, o procedură de notificare simplificată ar

trebui să asigure faptul că autoritatea competentă din celălalt stat membru a luat la

cunoștință faptul că se preconizează desfășurarea unor activități transfrontaliere.

Cu toate acestea, deplasările sezoniere ale animalelor de reproducție care au loc în

interiorul granițelor unui stat membru sau pe teritoriul mai multor state membre nu

ar trebui să presupună însă în mod obligatoriu extinderea teritoriului geografic.

(31) Cooperarea transfrontalieră ar trebui să fie facilitată între societățile de ameliorare

și între exploatațiile de ameliorare care doresc să coopereze, asigurându-se totodată

libertatea antreprenorială și înlăturarea obstacolelor în calea liberei circulații a

animalelor de reproducție și a materialului germinativ provenit de la acestea.

25

(32) Deoarece este posibil ca o autoritate competentă să trebuiască să aprobe mai multe

programe de ameliorare desfășurate de o anumită societate de ameliorare sau

exploatație de ameliorare pe care a recunoscut-o și întrucât este posibil ca o

autoritate competentă să trebuiască să aprobe extinderea pe teritoriile sale a

programelor de ameliorare desfășurate de o societate de ameliorare sau o

exploatație de ameliorare recunoscută într-un alt stat membru, recunoașterea

societății de ameliorare sau a exploatației de ameliorare ar trebui separată de

aprobarea programelor lor de ameliorare. Cu toate acestea, atunci când evaluează o

cerere pentru recunoașterea unei societăți de ameliorare sau a unei exploatații de

ameliorare, autoritatea competentă ar trebui să primească o cerere de aprobare a

cel puțin unui program de ameliorare.

(33) Din numeroasele plângeri primite de Comisie în ultimii ani reiese faptul că prezentul

regulament ar trebui să prevadă norme clare care să reglementeze relația dintre

societatea de ameliorare care înființează un registru genealogic filial pentru o anumită

rasă de animale de reproducție de rasă pură din specia ecvină și societatea de

ameliorare care afirmă că a înființat registrul genealogic de origine al rasei respective.

▌

26

(34) Este necesar să se clarifice relațiile dintre crescători ▌și societățile de ameliorare ▌, în

special pentru a asigura ▌dreptul acestora de a participa la programul de ameliorare

pe teritoriul geografic pentru care este aprobat programul și, în cazul în care este

prevăzut un sistem de afiliere, pentru a asigura dreptul de afiliere a crescătorilor.

Societățile de ameliorare ar trebui să dispună de norme pentru soluționarea litigiilor

cu crescătorii care participă la programele lor de ameliorare și pentru asigurarea

egalității de tratament a crescătorilor în cauză. De asemenea, acestea ar trebui să își

stabilească propriile drepturi și obligații, precum și pe cele ale crescătorilor care

participă la programele lor de ameliorare.

(35) Crescătorii ale căror animale de reproducție se deplasează sezonier în interiorul

frontierelor unui stat membru sau într-o regiune transfrontalieră ar trebui să aibă

dreptul de a continua să participe la programul de ameliorare atât timp cât sediul

societății lor se situează pe teritoriul geografic al programului de ameliorare în

cauză.

(36) Prezentul regulament ar trebui să țină seama de situația specifică din sectorul

porcilor de reproducție hibrizi. Majoritatea întreprinderilor private din sectorul

porcilor de reproducție hibrizi au sisteme de producție închise și își gestionează

propriile animale de reproducție. Prin urmare, ar trebui să fie prevăzute anumite

derogări pentru aceste întreprinderi, în special în ceea ce privește participarea

crescătorilor la programul de ameliorare și dreptul de a înregistra porcii de

reproducție hibrizi în registrele zootehnice.

27

(37) Definiția sintagmei „porc de reproducție hibrid” se referă la animale aflate la toate

nivelurile piramidei de ameliorare și de selecție utilizate pentru optimizarea

planurilor de încrucișare prin combinarea caracteristicilor valoroase specifice ale

diferitelor genotipuri și utilizarea efectului heterozis. În funcție de nivelul piramidei

de ameliorare și de selecție, „porc de reproducție hibrid” se referă la rase, linii sau

hibrizi. Astfel, nu toate animalele sunt neapărat „hibride” în sensul tradițional al

cuvântului.

(38) Experiența câștigată, în special prin punerea în aplicare a Directivei 90/427/CEE și,

într-o mai mică măsură, a Directivelor 89/361/CEE și 2009/157/CE, indică faptul că

sunt necesare norme mai precise pentru a soluționa în mod eficace litigiile dintre

crescători, pe de o parte, și societățile de ameliorare, pe de altă parte, pe baza unor

norme de procedură stabilite în mod clar și pe baza descrierii drepturilor și atribuțiilor

crescătorilor. Acest lucru poate fi realizat cel mai bine dacă litigiile sunt soluționate

în cadrul sistemului juridic din statul membru în care au apărut. ▌

(39) Societățile de ameliorare care înființează și conduc registre genealogice pentru

animalele de reproducție de rasă pură din speciile bovină, porcină, ovină, caprină și

ecvină și exploatațiile de ameliorare care înființează și conduc registre zootehnice

pentru porci de reproducție hibrizi, cu excepția întreprinderilor private care își

desfășoară activitatea în sisteme de producție închise, ar trebui să înscrie animalele

de reproducție în registrele lor genealogice sau în registrele zootehnice, fără

discriminare în ceea ce privește statul membru de origine al animalelor sau al

proprietarilor lor și să clasifice aceste animale pe baza calităților lor, atunci când acest

lucru este prevăzut în programul de ameliorare.

28

(40) De asemenea, societățile de ameliorare ar trebui să poată elabora secțiuni suplimentare

pentru a înregistra animalele care nu respectă criteriile de filiație, însă, potrivit

societăților de ameliorare, respectă caracteristicile rasei prevăzute în programul de

ameliorare pentru rasa în cauză, în vederea ameliorării succesive a animalelor

respective cu animale de reproducție de rasă pură din rasa prevăzută de programul de

ameliorare pentru ca descendenții lor să treacă la secțiunea principală a registrului

genealogic. Normele specifice pentru ca descendenții acestor animale să treacă la

secțiunea principală a registrului genealogic ar trebui să fie stabilite la nivelul

Uniunii.

(41) Trecerea descendenților la secțiunea principală a registrului genealogic ar trebui

permisă numai pe linia feminină, cu excepția speciilor ecvine. Cu toate acestea, în

cazul unei rase pe cale de dispariție din speciile bovină, porcină, ovină sau caprină,

precum și al unei „rase rustice de ovine” pentru care nu există suficienți masculi de

reproducție de rasă pură, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a

autoriza societățile de ameliorare să aplice norme mai puțin stricte privind trecerea

descendenților acestor animale înregistrate în secțiunea suplimentară la secțiunea

principală a registrului genealogic, cu scopul de a evita deteriorarea în continuare

a diversității genetice a raselor respective. De asemenea, ar trebui să se prevadă

norme speciale care să facă posibilă reconstituirea raselor dispărute sau care se

află în pericol grav de dispariție. Statele membre care recurg la aceste derogări ar

trebui să evalueze cu atenție riscul prezentat de populațiile de reproducție respective

și să asigure gestionarea în condiții de siguranță a resurselor genetice.

29

(42) În cazul în care este nevoie să se creeze o rasă nouă prin asocierea de caracteristici

ale animalelor de reproducție de rasă pură din rase diferite sau prin împerecherea

unor animale suficient de asemănătoare din punct de vedere fizic sau care dau deja

dovadă de suficientă stabilitate genetică după reproducere pentru a se considera că

au evoluat într-o rasă nouă, societățile de ameliorare ar trebui să aibă posibilitatea

de a înființa registre genealogice și de a desfășura programe de ameliorare pentru

rasele noi în cauză.

(43) Nicio dispoziție din prezentul regulament nu ar trebui să împiedice ca animalele

înregistrate într-o secțiune suplimentară a unui registru genealogic al unei anumite

rase să fie considerate ca făcând obiectul angajamentelor măsurilor de agromediu

și climă menționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al

Parlamentului European și al Consiliului17

și, prin urmare, să fie eligibile pentru

sprijinul acordat de autoritățile naționale sau regionale în cadrul programelor lor

de dezvoltare rurală.

(44) Pentru animalele de reproducție de rasă pură din specia ecvină, societățile de

ameliorare ar trebui să poată stabili norme în programele lor de ameliorare care

interzic sau limitează utilizarea anumitor tehnici de reproducție și a anumitor

animale de reproducție de rasă pură, inclusiv utilizarea materialului germinativ

provenit de la acestea. Societățile de ameliorare pot solicita, de exemplu, ca

descendentul să rezulte exclusiv din monta naturală. Societățile de ameliorare care

recurg la o astfel de interdicție sau limitare ar trebui să prevadă aceste norme în

programul lor de ameliorare în conformitate cu normele stabilite de societatea de

ameliorare care conduce registrul genealogic de origine.

17

Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17

decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european

agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.

1698/2005 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).

30

(45) ▌Animalele de reproducție de rasă pură înscrise în registre genealogice ar trebui să

fie identificate în conformitate cu Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului

European și al Consiliului18*

.

(46) În cazul animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină,

Regulamentul (UE) .../...

prevede că autoritățile competente în domeniul sănătății

animalelor eliberează, pentru animalele din specia ecvină, documentul de

identificare unic pe durata vieții, în legătură cu care Comisia va oferi precizări în

acte delegate. Pentru ca certificatul zootehnic să fie, pe cât posibil, armonizat cu

respectivul document de identificare unic pe durata vieții în ceea ce privește

conținutul și procedura administrativă, competența de a adopta acte în conformitate

cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar

trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește formatul și conținutul

documentului de identificare unic pe durata vieții pentru animalele ▌din specia

ecvină.

18

Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului din … privind bolile

transmisibile ale animalelor și de modificare și abrogare a anumitor acte din domeniul

sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (JO L …). * JO: a se introduce numărul regulamentului și nota de subsol corespunzătoare din

documentul PE-CONS 7/16.

JO: a se introduce numărul regulamentului din documentul PE-CONS 7/16.

31

(47) Eligibilitatea animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină de a concura

la nivel internațional este reglementată de acorduri private internaționale. Având în

vedere dimensiunea internațională a sectorului ecvinelor, atunci când pregătește și

redactează actele delegate și de punere în aplicare relevante, Comisia ar trebui să

țină cont de acordurile în cauză pentru ca respectivele animale de reproducție de

rasă pură din specia ecvină să rămână eligibile să concureze la nivel internațional.

▌

(48) Acceptarea animalelor de reproducție în scopul reproducției, în special prin montă

naturală sau reproducție asistată, ar trebui să fie reglementată la nivelul Uniunii pentru

a preveni obstacolele în calea comerțului, în special dacă aceste animale de

reproducție au fost supuse unor testări ale performanțelor sau unei evaluări genetice

efectuate în conformitate cu normele prevăzute în prezentul regulament și, în special,

în anexa III.

(49) Este de la sine înțeles că statele membre sau autoritățile competente ale acestora nu

ar trebui să recurgă la prezentul regulament pentru a interzice, restricționa sau

împiedica utilizarea animalelor de reproducție de rasă pură sau a materialului

germinativ provenit de la acestea pentru producția de animale care nu urmează să

fie înscrise sau înregistrate ca animale de reproducție într-un registru genealogic

sau într-un registru zootehnic.

32

(50) În timp ce normele privind testarea performanțelor și evaluarea genetică au fost

stabilite la nivelul Uniunii pentru animalele de reproducție din speciile bovină,

porcină, ovină și caprină care sunt testate pentru un anumit număr de caracteristici,

numeroasele cerințe aplicabile animalelor de reproducție de rasă pură din specia

ecvină în funcție de rasă, utilizări sau selecții a împiedicat până în prezent

armonizarea acestora. În schimb, normele specifice în funcție de rasă pentru testarea

performanțelor și evaluarea genetică sunt în prezent stabilite în registrul genealogic de

origine al rasei.

(51) Pentru a ține seama de evoluțiile tehnice și progresele științifice sau de necesitatea

de a conserva resurse genetice prețioase, competența de a adopta acte în conformitate

cu articolul 290 din TFUE, ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa III ▌

la prezentul regulament. De asemenea, în vederea asigurării unor condiții uniforme

pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe

de executare Comisiei, pentru ca aceasta să poată să stabilească norme uniforme

mai detaliate pentru testarea performanțelor și evaluarea genetică a animalelor de

reproducție de rasă pură din specia bovină, ovină și caprină.

33

(52) Ar trebui să fie posibilă testarea performanțelor sau evaluarea genetică de către un

terț desemnat de societatea de ameliorare sau de exploatația de ameliorare sau de un

organism public, inclusiv o autoritate care îndeplinește această sarcină în calitate

de autoritate publică. Terțul respectiv ar putea fi autorizat și evaluat de către

autoritatea competentă în contextul aprobării programului de ameliorare. O

societate de ameliorare sau o exploatație de ameliorare care externalizează testarea

performanțelor sau evaluarea genetică ar trebui, cu excepția cazului în care statul

membru sau autoritățile sale competente decid altceva, să rămână responsabilă

pentru asigurarea conformității cu cerințele aplicabile activităților în cauză și ar

trebui să menționeze terțul desemnat în programul său de ameliorare.

34

(53) În funcție, printre altele, de specie sau de rasă, ar putea fi nevoie ca metodele

utilizate de societățile de ameliorare sau de terții desemnați de acestea pentru

testarea performanțelor și evaluarea genetică a animalelor de reproducție de rasă

pură să fie armonizate sau îmbunătățite. În vederea asigurării unor condiții

uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite

competențe de executare Comisiei pentru ca aceasta să poată să desemneze centrele

de referință ale Uniunii Europene. Acolo unde este cazul, în vederea modificării

sarcinilor respectivelor centre de referință, ar trebui delegată Comisiei competența

de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE. Centrele de referință ale

Uniunii Europene se califică pentru sprijin financiar din partea Uniunii în

conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al

Consiliului19

. ▌În cazul animalelor de reproducție de rasă pură din specia bovină,

sarcinile în cauză sunt realizate de centrul Interbull, o subcomisie permanentă a

Comitetului internațional pentru controlul performanțelor în creșterea

animalelor (ICAR), care este centrul de referință al Uniunii Europene desemnat

prin Decizia 96/463/CE a Consiliului20

.

19

Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai

2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar,

sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de

reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE

ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr.

396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a

Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al

Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE,

76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului (JO L 155, 18.6.2009, p. 30). 20

Decizia 96/463/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 privind desemnarea organismului de

referință însărcinat să contribuie la uniformizarea metodelor de testare și de evaluare a

rezultatelor bovinelor reproducătoare de rasă pură (JO L 192, 2.8.1996, p. 19).

35

(54) În plus, pentru a oferi sprijin societăților de ameliorare care gestionează rase

aflate pe cale de dispariție, în cazul în care există o nevoie recunoscută, ar trebui

conferite competențe de executare Comisiei pentru ca aceasta să poată să

desemneze centre de referință ale Uniunii Europene care să promoveze stabilirea

sau armonizarea metodelor utilizate de societățile de ameliorare. De asemenea,

acolo unde este cazul, în vederea modificării sarcinilor respectivelor centre de

referință, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu

articolul 290 din TFUE. Atunci când desemnează aceste centre și descrie sarcinile

lor, Comisia trebuie să ia în considerare în mod corespunzător activitățile

Punctului focal regional european pentru gestionarea resurselor genetice

animale (ERFP), care a fost instituit în cadrul Planului mondial de acțiune pentru

resursele genetice animale în Europa al Organizației pentru Alimentație și

Agricultură (FAO). Metodele stabilite de aceste centre nu ar trebui să fie

obligatorii.

▌

36

(55) Crescătorii care participă la un program de ameliorare ar trebui să aibă dreptul de

a primi certificate zootehnice pentru animalele lor de reproducție care fac obiectul

programului de ameliorare respectiv și pentru materialul germinativ provenit de la

acestea. Certificatele zootehnice ar trebui să însoțească animalele de reproducție

sau materialul germinativ provenit de la acestea atunci când sunt comercializate

sau introduse în Uniune în vederea înscrierii sau înregistrării lor sau a

descendenților rezultați din materialele germinative respective în alte registre

genealogice sau zootehnice. Certificatele zootehnice ar trebui să ofere crescătorului

informații cu privire la calitatea genetică și pedigree-ul animalelor achiziționate. De

exemplu, acestea ar trebui eliberate, după caz, pentru a putea fi prezentate

împreună cu animalele de reproducție la expoziții sau când sunt plasate în stațiuni

de testare sau în centre de însămânțare artificială.

(56) Ar trebui să fie clar faptul că prezentul regulament nu interzice statelor membre

sau autorităților competente să prevadă cerința ca, atunci când este comercializat,

materialul seminal de la animalele de reproducție de rasă pură din speciile bovină,

porcină, ovină, caprină și ecvină destinate însămânțării artificiale în vederea

producției de animale care nu urmează să devină animalele de reproducție de rasă

pură să fie însoțit de informații cu privire la calitatea și pedigree-ul animalului în

cauză. În general, prin punerea la dispoziție a informațiilor privind materialul

germinativ, în special materialul seminal, al animalelor de reproducție și a

informațiilor aferente în certificatele zootehnice pentru operatorii care reproduc

animale fără intenția de a înscrie descendenții acestora într-un registru genealogic,

se dorește îmbunătățirea competitivității sectorului creșterii animalelor din Uniune.

37

(57) Introducerea în Uniune de animale de reproducție și de material germinativ

provenit de la acestea și exportul lor în țări terțe sunt importante pentru agricultura

din Uniune. Introducerea în Uniune de animale de reproducție și de material

germinativ provenit de la acestea ar trebui, prin urmare, să se desfășoare în condiții

care respectă cu strictețe normele aplicabile comerțului în cadrul Uniunii. Cu toate

acestea, animalele de reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea ar

trebui să poată fi înscrise în secțiunea principală a unui registru genealogic sau

zootehnic în Uniune doar dacă nivelul controalelor ▌efectuate în țara terță

exportatoare asigură același nivel de certitudine privind pedigree-ul și rezultatele

testării performanțelor și ale evaluării genetice ca și cel din Uniune și dacă

organismele de ameliorare care furnizează detaliile și rezultatele respective sunt

incluse pe o listă păstrată de Comisie. Mai mult, organismele de ameliorare din

țările terțe ar trebui să accepte pe bază de reciprocitate animalele de reproducție și

materialul lor germinativ provenind de la societatea de ameliorare sau exploatația de

ameliorare respectivă recunoscută în Uniune.

38

(58) Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului21

prevede stabilirea de către Comisie a

unei nomenclaturi pentru mărfuri, și anume „Nomenclatura Combinată” („NC” în

forma prescurtată), care îndeplinește în același timp cerințele Tarifului vamal comun,

ale statisticilor de comerț exterior ale Comunității și ale altor politici ale Uniunii

privind importul sau exportul de mărfuri. Anexa I la regulamentul respectiv conține o

listă a codurilor NC pentru animalele de reproducție de rasă pură din speciile bovină,

porcină, ovină, caprină și ecvină și pentru materialul seminal bovin și indică faptul că

acestea sunt scutite de ratele taxelor convenționale. În acest caz, animalele respective

și materialul germinativ provenit de la acestea ar trebui să fie însoțite de certificatul

zootehnic corespunzător care să justifice clasificarea lor ca animale de reproducție de

rasă pură sau ca material germinativ provenit de la acestea. Animalele de reproducție

de rasă pură ar trebui să fie însoțite de asemenea de un document care să

menționeze că acestea urmează să fie înscrise într-un registru genealogic păstrat de

o societate de ameliorare sau înregistrate într-un registru zootehnic păstrat de o

exploatație de ameliorare.

21

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura

tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

39

(59) La introducerea lor în Uniune, animalele de reproducție și materialul germinativ

provenit de la acestea sunt supuse controalelor sanitar-veterinare în conformitate cu

Directivele 91/496/CEE 22

și 97/78/CE 23

ale Consiliului. În plus, animalele de

reproducție de rasă pură ar trebui să fie supuse controalelor ▌necesare pentru

aplicarea scutirii de la rata dreptului convențional pentru animale de reproducție de

rasă pură.

(60) ▌Este necesar să se stabilească ▌ norme privind controalele oficiale efectuate pentru

verificarea respectării normelor prevăzute în prezentul regulament și privind alte

activități oficiale desfășurate de autoritățile competente în conformitate cu

prezentul regulament și adaptate la sectorul animalelor de reproducție. Autoritățile

competente ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua controale oficiale care să

vizeze toți operatorii cărora li se aplică prezentul regulament, în special societățile

de ameliorare, exploatațiile de ameliorare, terții care efectuează testarea

performanțelor sau evaluarea genetică, crescătorii și, dacă eliberează certificate

zootehnice, centrele de colectare și de depozitare a materialului seminal, centrele de

depozitare a embrionilor și echipele de colectare sau producere a embrionilor.

22

Directiva 91/496/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 de stabilire a principiilor privind

organizarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor provenite din țări terțe introduse în

Comunitate și de modificare a Directivelor 89/662/CEE, 90/425/CEE și 90/675/CEE (JO L

268, 24.9.1991, p. 56). 23

Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor de bază

ale organizării controalelor veterinare pentru produsele care provin din țări terțe și sunt

introduse în Comunitate (JO L 24, 30.1.1998, p. 9).

40

(61) Autoritățile competente ar trebui să efectueze controale oficiale în vederea

verificării conformității cu normele prevăzute în prezentul regulament și cu

cerințele stabilite în programul de ameliorare aprobat. Printre aceste controale s-ar

putea număra inspecția echipamentelor utilizate pentru testarea performanțelor sau

verificarea procedurilor instituite pentru înregistrarea datelor zootehnice și

genealogice sau examinarea documentelor sau a sistemelor utilizate pentru

stocarea și prelucrarea datelor de acest tip culese cu privire la animalele de

reproducție. Examinarea respectivă ar putea ține cont de controalele de calitate sau

sistemele de control care garantează acuratețea datelor înregistrate, cum ar fi

controlul filiației efectuat pentru a verifica pedigree-ul unui animal. Controalele

oficiale ale autorităților competente ar putea viza și sediile sau birourile și

echipamentele crescătorilor, ale societăților de ameliorare sau ale exploatațiilor de

ameliorare și animalele de reproducție sau materialul germinativ colectat de la

animalele de reproducție care fac obiectul programului de ameliorare.

(62) În cazul în care, în prezentul regulament, se face referire la „alte activități

oficiale”, acestea ar trebui să fie interpretate ca referindu-se la activități cum ar fi

recunoașterea societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare,

aprobarea programelor de ameliorare sau acordarea de asistență altor state

membre și țări terțe.

41

(63) Pentru aplicarea eficace a normelor Uniunii privind animalele de reproducție și

materialul germinativ provenit de la acestea, stabilite în prezentul regulament, este

necesar ca autoritățile competente ale statelor membre să coopereze reciproc și să

ofere asistență administrativă ori de câte ori este necesar. În consecință, prezentul

regulament ar trebui să stabilească, cu adaptările necesare, norme generale privind

asistența administrativă și cooperarea, similare cu cele stabilite în prezent în titlul IV

din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului 24

.

(64) Pentru a asigura condițiile uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului

regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare să adopte, în

cazul în care există dovezi privind existența într-o țară terță a unor neconformități

grave la scară largă cu legislația Uniunii privind animalele de reproducție, măsuri

speciale pentru a limita impactul neconformităților.

(65) Autoritățile competente din statele membre ar trebui, de asemenea, să dispună de

competențele necesare pentru a pune în aplicare normele zootehnice și genealogice

▌privind animalele de reproducție, prevăzute în prezentul regulament, inclusiv

suspendarea aprobării unui program de ameliorare sau retragerea recunoașterii unei

societăți de ameliorare sau a unei exploatații de ameliorare în cazul nerespectării

normelor ▌prevăzute în prezentul regulament.

24

Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie

2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu

legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate

animală și de bunăstare a animalelor (JO L 165, 30.4.2004, p. 1).

42

(66) Comisia ar trebui să efectueze controale în statele membre, după caz, inter alia, ca

urmare a rezultatelor controalelor oficiale efectuate de către statele membre pentru a

asigura aplicarea normelor ▌prevăzute în prezentul regulament în toate statele

membre.

(67) Comisia ar trebui să ▌efectueze controale în țări terțe ▌, după caz, în vederea stabilirii

listei cu organismele de ameliorare din țările terțe din care ar trebui să fie permisă

introducerea în Uniune de animale de reproducție și de material seminal, de ovule și

de embrioni provenind de la acestea, precum și în vederea elaborării condițiilor pentru

introducerea acestora în Uniune și a obținerii informațiilor zootehnice și

genealogice referitoare la funcționarea acordurilor de echivalență. Comisia ar trebui

să efectueze, de asemenea, controale în țări terțe în cazurile justificate de apariția sau

recurența unor probleme legate de animalele de reproducție sau a materialului

germinativ provenit de la acestea.

43

(68) Verificarea conformității cu normele prevăzute în prezentul regulament prin

controale oficiale este de o importanță crucială pentru a garanta că obiectivele

prezentului regulament sunt realizate efectiv în întreaga Uniune. Deficiențele în

cadrul sistemului de control dintr-un stat membru pot, în anumite cazuri, ridica

obstacole majore în calea realizării obiectivelor respective și pot conduce la cazuri

grave de nerespectare la scară largă a normelor în cauză. Prin urmare, Comisia ar

trebui să fie în măsură să reacționeze la deficiențele grave în cadrul sistemului de

control al unui stat membru prin adoptarea de măsuri, în așteptarea întreprinderii

acțiunilor necesare pentru a remedia problema de către statul membru în cauză.

Astfel de măsuri ar putea include interzicerea sau aplicarea unor condiții speciale

privind comerțul cu animale de reproducție sau cu material germinativ provenit de

la acestea sau orice alte măsuri pe care Comisia le-ar considera adecvate pentru a

trata cazurile grave de nerespectare.

(69) Deoarece Directivele 88/661/CEE, 89/361/CEE, 90/427/CEE, 94/28/CE și

2009/157/CE urmează să fie abrogate și înlocuite prin prezentul regulament, este

necesar, de asemenea, ca actele Comisiei adoptate în temeiul acestor directive să fie

abrogate și înlocuite, după caz, fie prin acte delegate, fie prin acte de punere în

aplicare adoptate în temeiul competențelor conferite prin prezentul regulament. În

consecință, respectivele acte ale Comisiei ar trebui să fie abrogate și, dacă este

necesar, să fie înlocuite.

44

(70) Pentru a se asigura punerea în aplicare corespunzătoare a prezentului regulament și

completarea sa sau modificarea anexelor ▌la acesta, competența de a adopta acte în

conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce

privește stabilirea cerințelor privind testarea performanțelor și evaluarea genetică,

sarcinile și cerințele impuse centrelor de referință ale Uniunii Europene și

conținutul și formatul certificatelor zootehnice.

▌

(71) Atunci când pregătește și redactează acte delegate, este deosebit de important ca, pe

durata lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv

la nivel de experți, iar respectivele consultări să se efectueze în conformitate cu

principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare

din … 25*

. În special, pentru a asigura participarea echitabilă la pregătirea actelor

delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp

cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la

reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se referă la pregătirea actelor

delegate.

25

JO C … * JO: a se introduce data și a se completa nota de subsol aferentă documentului din ST

15506/15.

45

(72) În vederea asigurării unor condiții uniforme privind punerea în aplicare a dispozițiilor

din prezentul regulament în ceea ce privește modelele de formulare pentru

informațiile care urmează să fie puse la dispoziția publicului de statele membre cu

privire la lista cu societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare

recunoscute, metodele de verificare a identității animalelor de reproducție de rasă

pură, testarea performanțelor și evaluarea genetică, desemnarea centrelor de

referință ale Uniunii Europene, modelele de formulare pentru documentele de

identificare unice pe durata vieții ale ecvideelor, modelele de certificate zootehnice

care însoțesc animalele de reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea,

recunoașterea măsurilor echivalente aplicate în țări terțe, perturbările grave ale

sistemului de control al unui stat membru și stabilirea unor măsuri speciale privind

introducerea în Uniune de animale de reproducție și de material germinativ

provenit de la acestea, ar trebui să fie conferite Comisiei competențe de executare.

Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu

Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului26

. În

cazul în care Comitetul permanent pentru zootehnie nu emite niciun aviz, Comisia

nu ar trebui să adopte actul de punere în aplicare.

26

Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16

februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de

control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie

(JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

46

(73) Normele prevăzute în Directivele 87/328/CEE, 88/661/CEE, 89/361/CEE,

90/118/CEE, 90/119/CEE, 90/427/CEE, 91/174/CEE, 94/28/CE și 2009/157/CE și în

Decizia 96/463/CE urmează să fie înlocuite cu normele prevăzute în prezentul

regulament și în actele delegate și actele de punere în aplicare ale Comisiei adoptate în

temeiul competențelor conferite prin prezentul regulament. În consecință, actele

juridice respective ar trebui să fie abrogate.

47

(74) Pentru a defini criteriile specifice în funcție de specie pentru autorizarea sau

recunoașterea societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare, înscrierea

animalelor de reproducție în registre genealogice, acceptarea pentru reproducție și

însămânțare artificială, precum și pentru testarea performanțelor și evaluarea genetică,

în temeiul Directivelor 88/661/CEE, 89/361/CEE, 90/427/CEE, 94/28/CE

și 2009/157/CE au fost adoptate Deciziile 84/247/CEE27

, 84/419/CEE28

,

89/501/CEE29

, 89/502/CEE30

, 89/504/CEE31

, 89/505/CEE32

, 89/507/CEE33

,

90/254/CEE34

, 90/255/CEE35

, 90/256/CEE36

, 90/257/CEE37

, 92/353/CEE38

,

27

Decizia 84/247/CEE a Comisiei din 27 aprilie 1984 de stabilire a criteriilor de recunoaștere

a organizațiilor și asociațiilor de crescători care țin sau creează registre genealogice pentru

bovinele reproducătoare de rasă pură (JO L 125, 12.5.1984, p. 58). 28

Decizia 84/419/CEE a Comisiei din 19 iulie 1984 de stabilire a criteriilor de înscriere a

bovinelor în registrele genealogice (JO L 237, 5.9.1984, p. 11). 29

Decizia 89/501/CEE a Comisiei din 18 iulie 1989 privind stabilirea criteriilor de autorizare

și supraveghere a asociațiilor de crescători și a organizațiilor pentru creșterea animalelor

care țin sau creează registre genealogice pentru reproducătorii porcini de rasă pură (JO L

247, 23.8.1989, p. 19). 30

Decizia 89/502/CEE a Comisiei din 18 iulie 1989 privind stabilirea criteriilor de înregistrare

în registrele genealogice ale reproducătorilor porcini de rasă pură (JO L 247, 23.8.1989, p.

21). 31

Decizia 89/504/CEE a Comisiei din 18 iulie 1989 privind stabilirea criteriilor de autorizare

și de supraveghere a asociațiilor de crescători, a organizațiilor pentru creșterea animalelor și

a întreprinderilor private care țin sau creează registre pentru reproducătorii porcini hibrizi

(JO L 247, 23.8.1989, p. 31). 32

Decizia 89/505/CEE a Comisiei din 18 iulie 1989 de stabilire a criteriilor de înregistrare a

reproducătorilor porcini hibrizi (JO L 247, 23.8.1989, p. 33). 33

Decizia 89/507/CEE a Comisiei din 18 iulie 1989 privind stabilirea metodelor de control al

performanțelor și de apreciere a valorii genetice a animalelor din rasa porcină, reproducători

de rasă pură și reproducători hibrizi (JO L 247, 23.8.1989, p. 43). 34

Decizia 90/254/CEE a Comisiei din 10 mai 1990 de stabilire a criteriilor de recunoaștere a

organizațiilor și a asociațiilor de crescători care țin sau creează registre genealogice pentru

ovine și caprine reproducătoare de rasă pură (JO L 145, 8.6.1990, p. 30). 35

Decizia 90/255/CEE a Comisiei din 10 mai 1990 privind stabilirea criteriilor de înscriere în

registrele genealogice a animalelor din specia ovină și caprină, reproducători de rasă pură

(JO L 145, 8.6.1990, p. 32). 36

Decizia 90/256/CEE a Comisiei din 10 mai 1990 privind stabilirea metodelor de control al

performanțelor și de apreciere a valorii genetice a ovinelor și caprinelor reproducătoare de

rasă pură (JO L 145, 8.6.1990, p. 35). 37

Decizia 90/257/CEE a Comisiei din 10 mai 1990 de stabilire a criteriilor de acceptare în

scopul reproducției a ovinelor și caprinelor de reproducție de rasă pură și de utilizare a

spermei, ovulelor sau embrionilor acestora (JO L 145, 8.6.1990, p. 38). 38

Decizia 92/353/CEE a Comisiei din 11 iunie 1992 privind criteriile de autorizare și de

recunoaștere a organizațiilor sau asociațiilor care țin sau creează registre genealogice pentru

ecvideele înregistrate (JO L 192, 11.7.1992, p. 63).

48

96/78/CE39

și 2006/427/CE40

ale Comisiei. Prezentul regulament ar trebui să prevadă

norme care să le înlocuiască pe cele prevăzute în respectivele decizii ale Comisiei.

(75) Prezentul regulament ar trebui să stabilească norme similare celor prevăzute în

Decizia 92/354/CEE a Comisiei41

.

39

Decizia 96/78/CE a Comisiei din 10 ianuarie 1996 de stabilire a criteriilor privind înscrierea

și înregistrarea ecvideelor în registrele genealogice în scopul reproducției (JO L 19,

25.1.1996, p. 39). 40

Decizia 2006/427/CE a Comisiei din 20 iunie 2006 de stabilire a metodelor de control al

performanțelor și de evaluare a valorii genetice a reproducătoarelor de rasă pură din specia

bovină (JO L 169, 22.6.2006, p. 56). 41

Decizia 92/354/CEE a Comisiei din 11 iunie 1992 privind stabilirea regulilor de asigurare a

coordonării între organizațiile sau asociațiile care țin sau creează registre genealogice pentru

ecvideele înregistrate (JO L 192, 11.7.1992, p. 66).

49

(76) În temeiul Directivelor 88/661/CEE, 89/361/CEE, 90/427/CEE, 94/28/CE și

2009/157/CE au fost adoptate următoarele acte juridice ale Comisiei: Deciziile

89/503/CEE42

, 89/506/CEE43

, 90/258/CEE44

, 96/79/CE45

, 96/509/CE46

, 96/510/CE47

,

2005/379/CE48

ale Comisiei și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 al

Comisiei49

. Prezentul regulament ar trebui să prevadă norme care să le înlocuiască

pe cele prevăzute în actele juridice ale Comisiei menționate.

42

Decizia 89/503/CEE a Comisiei din 18 iulie 1989 privind stabilirea certificatului pentru

reproducătorii porcini de rasă pură, pentru sperma, ovulele și embrionii acestora (JO L 247,

23.8.1989, p. 22). 43

Decizia 89/506/CEE a Comisiei din 18 iulie 1989 privind certificatul pentru reproducătorii

porcini hibrizi, materialul seminal, ovulele și embrionii acestora (JO L 247, 23.8.1989, p.

34). 44

Decizia 90/258/CEE a Comisiei din 10 mai 1990 de stabilire a certificatelor zootehnice

pentru ovine și caprine de reproducție de rasă pură și pentru materialul seminal, ovulele și

embrionii acestora (JO L 145, 8.6.1990, p. 39). 45

Decizia 96/79/CE a Comisiei din 12 ianuarie 1996 de stabilire a certificatelor zootehnice

pentru materialul seminal, ovulele și embrionii de ecvidee înregistrate (JO L 19, 25.1.1996,

p. 41). 46

Decizia 96/509/CE a Comisiei din 18 iulie 1996 de stabilire a cerințelor genealogice și

zootehnice necesare pentru importurile de material seminal provenit de la anumite animale

(JO L 210, 20.8.1996, p. 47). 47

Decizia 96/510/CE a Comisiei din 18 iulie 1996 de stabilire a certificatelor genealogice și

zootehnice referitoare la importul animalelor pentru reproducție, materialului seminal,

ovulelor și embrionilor acestora (JO L 210, 20.8.1996, p. 53). 48

Decizia 2005/379/CE a Comisiei din 17 mai 2005 privind certificatele genealogice și

indicațiile obligatorii ale acestora referitoare la animalele reproducătoare de rasă pură din

specia bovină, precum și la materialul seminal, ovulele și embrionii care provin de la aceste

animale (JO L 125, 18.5.2005, p. 15). 49

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 al Comisiei din 17 februarie 2015 de

stabilire, în temeiul Directivelor 90/427/CEE și 2009/156/CE ale Consiliului, a unor norme

privind metodele de identificare a ecvideelor (Regulamentul privind pașapoartele

ecvideelor) (JO L 59, 3.3.2015, p. 1).

50

(77) Pentru a se asigura claritatea juridică și pentru a se evita duplicările, actele juridice

ale Comisiei menționate la considerentele 74, 75 și 76 ar trebui să fie abrogate la

data aplicării prezentului regulament. În plus, cu cel puțin 18 luni înainte de data

aplicării prezentului regulament, Comisia ar trebui să adopte actele de punere în

aplicare privind modelele de formulare pentru prezentarea informațiilor care

urmează să fie puse la dispoziția publicului de statele membre cu privire la lista cu

societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare recunoscute și privind

modelele de formulare pentru certificatele zootehnice pentru animalele de

reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea. ▌ Respectivele acte de

punere în aplicare ar trebui să se aplice de la data aplicării prezentului regulament.

51

(78) Cu scopul de a asigura o tranziție fără probleme pentru organizațiile de crescători,

organizațiile de ameliorare, asociațiile de crescători, întreprinderile private sau alte

organizații sau asociații care au fost aprobate sau recunoscute cu sau fără o

limitare în timp în temeiul actelor abrogate prin prezentul regulament și pentru

programele de ameliorare desfășurate de operatorii în cauză, operatorii în cauză și

programele lor de ameliorare ar trebui considerate ca fiind recunoscute sau

aprobate în conformitate cu prezentul regulament. Prin urmare, operatorilor în

cauză și programelor lor de ameliorare nu ar trebui să li se aplice procedurile de

recunoaștere, aprobare și de notificare către celelalte state membre a extinderii

teritoriului geografic prevăzute de prezentul regulament, deși celelalte dispoziții ale

regulamentului ar trebui să li se aplice. Statele membre ar trebui să se asigure că

operatorii în cauză respectă toate normele prevăzute în prezentul regulament, în

special supunându-i la controale oficiale bazate pe riscuri. În caz de

neconformitate, autoritățile competente ar trebui să se asigure că operatorii în

cauză iau măsurile necesare pentru a remedia neconformitatea respectivă și, dacă

este necesar, suspendă sau retrag recunoașterea acestora sau aprobarea

programelor lor de ameliorare.

52

(79) Comisia a adoptat recent o propunere pentru un nou regulament privind

controalele oficiale și alte activități oficiale. Noul regulament urmărește să abroge

Regulamentul (CE) nr. 882/2004 și Directivele 89/608/CEE50

, 90/425/CEE51

,

91/496/CEE și 97/78/CE ale Consiliului. De asemenea, noul regulament urmărește

să includă, cu adaptările necesare, anumite norme prevăzute în Regulamentul (CE)

nr. 882/2004 și în directivele menționate. Cu toate acestea, ameliorarea animalelor

nu va intra în domeniul de aplicare al acestui nou regulament. Pentru claritate și

securitate juridică și până la abrogarea Directivelor 89/608/CEE, 90/425/CEE,

91/496/CEE și 97/78/CE prin noul regulament, este necesar să se elimine referirile

la termenul „zootehnic” din Directivele 89/608/CEE și 90/425/CEE, în timp ce

Directivele 91/496/CEE și 97/78/CE nu necesită o astfel de modificare. Prin

urmare, Directivele 89/608/CEE și 90/425/CEE ar trebui modificate în mod

corespunzător.

50

Directiva 89/608/CEE a Consiliului din 21 noiembrie 1989 privind asistența reciprocă pe

care autoritățile administrative ale statelor membre și-o acordă și colaborarea dintre acestea

și Comisie pentru a asigura punerea în aplicare a legislației în sectorul veterinar și zootehnic

(JO L 351, 2.12.1989, p. 34). 51

Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și

zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în

vederea realizării pieței interne (JO L 224, 18.8.1990, p. 29).

53

(80) Până la data aplicării articolului 110 din Regulamentul (UE) …/… *, societățile de

ameliorare care desfășoară programe de ameliorare aprobate pentru animalele de

reproducție de rasă pură din specia ecvină ar trebui să poată continua să elibereze

documente de identificare pentru animalele de reproducție de rasă pură respective

în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Directiva 90/427/CEE.

(81) Prezentul regulament ar trebui să se aplice începând cu prima zi a celei de-a 28-a

luni de la data la care a intrat în vigoare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

* JO: a se introduce numărul regulamentului din documentul PE-CONS 7/16.

54

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament stabilește:

(a) norme zootehnice și genealogice privind comerțul cu animale de reproducție și

cu materialul germinativ provenit de la acestea și privind introducerea lor în

Uniune;

(b) norme privind recunoașterea societăților de ameliorare și a exploatațiilor de

ameliorare și privind aprobarea programelor lor de ameliorare;

(c) drepturile și obligațiile crescătorilor, ale societăților de ameliorare și ale

exploatațiilor de ameliorare;

(d) norme privind înscrierea animalelor de reproducție în registrele genealogice

și registrele zootehnice și privind acceptarea pentru reproducție a animalelor

de reproducție și a materialului germinativ provenit de la acestea;

(e) norme privind testarea performanțelor și evaluarea genetică a animalelor de

reproducție;

(f) norme privind eliberarea de certificate zootehnice pentru animalele de

reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea;

55

(g) norme ▌privind efectuarea de controale oficiale, și în special cele asupra

societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare, și norme privind

desfășurarea altor activități oficiale;

(h) norme privind asistența administrativă și cooperarea și privind asigurarea

respectării legislației de către statele membre;

(i) norme ▌pentru controalele desfășurate de către Comisie în statele membre și

țările terțe.

(2) Prezentul regulament ▌se aplică animalelor de reproducție și materialului

germinativ provenit de la acestea în cazul în care se intenționează ca animalele

respective sau descendenții care rezultă din materialele germinative provenite de

la acestea să fie înscrise ca animale de reproducție de rasă pură într-un registru

genealogic sau înregistrate ca în registrul zootehnic ca porci de reproducție

hibrizi.

56

(3) Prezentul regulament nu se aplică animalelor de reproducție și materialului

germinativ provenit de la acestea în cazul în care animalele de reproducție și

materialul germinativ provenit de la acestea sunt destinate unor experimente

tehnice sau științifice efectuate sub supravegherea autorităților competente.

(4) Articolul 9 alineatul (4), articolul 13, articolul 14 alineatele (3) și (4), articolele 23

și 24, articolul 28 alineatul (2) și articolul 36 alineatul (1) nu se aplică

întreprinderilor private recunoscute ca exploatații de ameliorare care își

desfășoară activitatea în sisteme de producție închise.

(5) Prezentul regulament nu aduce atingere dreptului statelor membre de a adopta

măsuri naționale pentru a reglementa desfășurarea programelor de ameliorare

care nu au fost aprobate în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz,

cu articolul 12.

57

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1. „animal” înseamnă un animal domestic din:

(a) specia bovină (Bos taurus, Bos indicus și Bubalus bubalis);

(b) specia porcină (Sus scrofa);

(c) specia ovină (Ovis aries);

(d) specia caprină (Capra hircus); sau

(e) specia ecvină (Equus caballus și Equus asinus);

▌

2. „rasă” înseamnă o populație de animale suficient de omogenă pentru a fi

considerată a fi diferită de celelalte animale din aceeași specie de către unul sau

mai multe grupuri de crescători care au convenit să înscrie animalele în cauză în

registre genealogice, cu detalierea ascendenților lor cunoscuți, în scopul

reproducerii caracteristicilor moștenite ale acestora prin reproducție, schimb și

selecție în cadrul unui program de ameliorare;

3. „animal de reproducție” înseamnă animal de reproducție de rasă pură sau porc de

reproducție hibrid;

58

4. „material germinativ” înseamnă material seminal, ovule și embrioni colectați sau

produși de la animale de reproducție în scopul reproducției asistate;

5. „societate de ameliorare” înseamnă orice asociație de crescători, organizație de

ameliorare sau organism public, altul decât autoritățile competente, care este

recunoscut de către autoritatea competentă a unui stat membru în conformitate cu

articolul 4 alineatul (3) în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu animale

de reproducție de rasă pură înscrise în registrul genealogic (registrele genealogice)

condus(e) sau înființat(e) de aceasta;

6. „exploatație de ameliorare” înseamnă orice asociație de crescători, organizație de

ameliorare, ▌ exploatație privată care desfășoară activități într-un sistem de

producție închis sau organism public, altul decât autoritățile competente,

recunoscut de către autoritatea competentă a unui stat membru în conformitate cu

articolul 4 alineatul (3) în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu porci

de reproducție hibrizi înregistrați în registrul zootehnic (registrele zootehnice)

conduse(e) sau înființate(e) de aceasta;

7. „organism de ameliorare” înseamnă orice ▌asociație de crescători, organizație de

ameliorare, exploatație privată, organizație de creștere a animalelor sau serviciu

oficial dintr-o țară terță care, în ceea ce privește animalele de reproducție de rasă

pură din speciile bovină, porcină, ovină, caprină sau ecvină sau porcii de reproducție

hibrizi, a fost acceptat de către țara terță în cauză în legătură cu introducerea în

Uniune de animale de reproducție pentru reproducție;

59

8. „autorități competente” înseamnă autoritățile unui stat membru cărora, în

conformitate cu prezentul regulament, le revine răspunderea în ceea ce privește:

(a) recunoașterea societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare și

aprobarea programelor de ameliorare desfășurate de acestea cu animale de

reproducție;

(b) ▌controale oficiale asupra operatorilor;

(c) furnizarea de asistență către alte state membre și țări terțe în cazul constatării

unor cazuri de neconformitate ▌;

(d) alte activități oficiale decât cele menționate la punctele (a) și (c);

▌

9. „animal de reproducție de rasă pură” înseamnă un animal ▌care este înscris sau

înregistrat și eligibil pentru a fi înscris în secțiunea principală a unui ▌registru

genealogic ▌;

60

10. „porc de reproducție hibrid” înseamnă un animal din specia porcină înregistrat într-

un registru zootehnic, obținut prin încrucișare intenționată sau utilizat pentru

încrucișare intenționată între:

(a) porci de reproducție de rasă pură aparținând unor rase sau linii diferite;

(b) porci de reproducție care sunt la rândul lor rezultatul unei încrucișări (hibride)

între rase sau linii diferite;

(c) porci de reproducție care aparțin uneia dintre categoriile menționate la literele

(a) sau (b);

11. „linie” înseamnă o subpopulație stabilă și omogenă din punct de vedere genetic de

animale de reproducție rasă pură dintr-o anumită rasă;

12. „registru genealogic” înseamnă:

(a) orice registru genealogic pentru animale din speciile bovină, ovină, caprină sau

ecvină, orice arhivă sau suport de date, care este condus de o societate de

ameliorare și este alcătuit dintr-o secțiune principală și, dacă societatea de

ameliorare decide acest lucru, dintr-una sau mai multe secțiuni

suplimentare pentru animale din aceeași specie care nu sunt eligibile pentru

a fi înscrise în secțiunea principală;

(b) după caz, orice registru de acest fel ținut de un organism de ameliorare;

▌

61

13. „secțiunea principală” înseamnă secțiunea din registrul genealogic în care animalele

de reproducție de rasă pură sunt înscrise sau sunt înregistrate și eligibile pentru a fi

înscrise, cu indicarea detaliilor privind ascendenții și, după caz, privind calitățile

lor;

14. „clasă” înseamnă o diviziune orizontală a secțiunii principale în care animalele de

reproducție de rasă pură sunt înscrise în funcție de calitățile lor;

15. „calitate” înseamnă o caracteristică ereditară cuantificabilă sau o particularitate

genetică a unui animal de reproducție;

16. „valoare de ameliorare” înseamnă o estimare a efectului preconizat al genotipului

unui animal de reproducție asupra unei caracteristici date a descendenților săi;

17. „registru zootehnic” înseamnă:

(a) orice arhivă sau suport de date care este condus de o exploatație de ameliorare,

în care sunt înregistrați porci de reproducție hibrizi ▌, cu indicarea detaliilor

privind ascendenții lor;

(b) după caz, orice registru de acest fel ținut de un organism de ameliorare;

62

18. „control oficial” înseamnă orice tip de control efectuat de autoritățile competente

pentru verificarea conformității cu normele ▌prevăzute în prezentul regulament;

19. „alte activități oficiale” înseamnă orice activitate, alta decât un control oficial, care

este efectuată de autoritățile competente în conformitate cu prezentul regulament

pentru a asigura aplicarea normelor ▌prevăzute în prezentul regulament;

20. „certificat zootehnic” înseamnă certificate ▌de reproducție, atestate ▌sau

documentații comerciale eliberate pe hârtie sau în format electronic pentru

animalele de reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea care oferă

informații privind pedigree-ul, identificarea și, dacă sunt disponibile, rezultatele

testării performanței sau ale evaluării genetice ▌;

▌

21. „introducerea în Uniune” înseamnă acțiunea de a introduce animale de reproducție

și material germinativ provenind de la acestea într-unul dintre teritoriile enumerate

în anexa VI din afara teritoriilor respective cu excepția tranzitului;

▌

63

22. „comerț” înseamnă acțiunea de cumpărare, vânzare, schimb sau dobândire în alt

mod sau punere pe piață a animalelor sau a materialului germinativ provenit de la

acestea în cadrul Uniunii, inclusiv în cadrul unui stat membru;

▌

23. „operator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică căreia i se aplică normele

▌prevăzute în prezentul regulament, de exemplu, societățile de ameliorare,

exploatațiile de ameliorare, părțile terțe desemnate de societățile de ameliorare sau

exploatațiile de ameliorare prevăzute la articolul 27 alineatul (1) litera (b),

centrele de colectare și de depozitare a materialului seminal, centrele de depozitare

a embrionilor, echipele de colectare sau producție a embrionilor și crescătorii;

24. „rasă pe cale de dispariție” înseamnă o rasă locală recunoscută de un stat

membru ca fiind pe cale de dispariție, adaptată genetic la unul sau mai multe

sisteme sau medii de producție tradiționale în respectivul stat membru și în cazul

căreia statutul de rasă pe cale de dispariție este stabilit din punct de vedere

științific de un organism care deține competențele și cunoștințele necesare în

domeniul raselor aflate pe cale de dispariție;

64

25. „întreprindere privată care își desfășoară activitatea într-un sistem de producție

închis” înseamnă o întreprindere privată care desfășoară un program de

ameliorare la care fie nu participă crescători, fie numărul lor este limitat și au

obligații față de întreprinderea privată, de a accepta să se aprovizioneze cu porci

de reproducție hibrizi de la aceasta sau să furnizeze porci de reproducție hibrizi

acesteia;

26. „program de ameliorare” înseamnă un set de acțiuni sistematice, inclusiv

înregistrarea, selecția, ameliorarea animalelor de reproducție și de material

germinativ provenit de la acestea și schimburile de animale de reproducție și de

material germinativ provenit de la acestea, concepute și puse în aplicare cu scopul

de a menține sau îmbunătăți caracteristicile fenotipice și/sau genotipice dorite ale

populației de reproducție țintă.

65

Articolul 3

Norme zootehnice și genealogice generale aplicabile comerțului cu animale de reproducție și

de material germinativ provenit de la acestea și introducerii acestora în Uniune

(1) Comerțul cu animale de reproducție și cu material germinativ provenit de la acestea

și introducerea în Uniune de animale de reproducție și de material germinativ

provenit de la acestea nu se interzic, nu se restricționează și nu se împiedică din alte

motive genealogice sau zootehnice decât acele motive care decurg din normele

prevăzute în prezentul regulament.

(2) ▌Crescătorii de animale de reproducție, societățile de ameliorare, exploatațiile de

ameliorare sau organismele de ameliorare nu sunt discriminați în funcție de țara de

origine și nici în funcție de țara de origine a animalelor lor de reproducție sau a

materialului germinativ provenit de la acestea.

66

CAPITOLUL II

Recunoașterea societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare în statele membre și

aprobarea programelor de ameliorare

SECȚIUNEA 1

RECUNOAȘTEREA SOCIETĂȚILOR DE AMELIORARE ȘI A EXPLOATAȚIILOR DE

AMELIORARE

Articolul 4

Recunoașterea societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare

(1) În cazul animalelor de reproducție de rasă pură, asociațiile de crescători,

organizațiile de ameliorare sau organismele publice pot solicita autorităților

competente să fie recunoscute ca societate de ameliorare.

În cazul porcilor de reproducție hibrizi, asociațiile de crescători, organizațiile de

ameliorare sau întreprinderile private care își desfășoară activitatea într-un sistem

de producție închis ori organismele publice pot solicita autorităților competente să

fie recunoscute ca exploatație de ameliorare.

(2) Cererile menționate la alineatul (1) se depune în scris, pe hârtie sau în format

electronic.

67

(3) Autoritățile competente evaluează cererile menționate la alineatul (1). Acestea

recunosc drept societate de ameliorare oricare candidat menționat la primul

paragraf de la alineatul (1) și drept exploatație de ameliorare oricare candidat

menționat la al doilea paragraf de la alineatul (1) care îndeplinește următoarele

cerințe:

(a) își are sediul pe teritoriul statului membru în care este situată autoritatea

competentă;

(b) demonstrează în cererea sa că este în conformitate cu cerințele stabilite în

partea 1 din anexa I în ceea ce privește programele sale de ameliorare pentru

care intenționează să solicite aprobare în conformitate cu articolul 8

alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12;

(c) ▌cererea sa conține, în ceea ce privește fiecare program de ameliorare pe care

intenționează să îl desfășoare, un proiect de program de ameliorare care include

informațiile menționate în partea 2 din anexa I și, în plus, în cazul ecvideelor de

rasă pură, în partea 3 din anexa I.

(d) atunci când depune cererea menționată la alineatul (1) din prezentul articol,

transmite o cerere de aprobare a cel puțin unuia dintre programele de ameliorare

pe care intenționează să le desfășoare,în conformitate cu articolul 8 alineatul (2).

▌

68

Articolul 5

Refuzul recunoașterii societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare

(1) În sensul articolului 4 alineatul (1), dacă autoritatea competentă intenționează să

refuze recunoașterea unui solicitant ca fiind societate de ameliorare sau exploatare

de ameliorare, autoritatea furnizează solicitantului respectiv o explicație motivată a

refuzului său. Solicitantul are dreptul de a solicita autorității competente

reexaminarea intenției de refuz în termen de 60 de zile de la data primirii explicației

motivate, sau mai devreme, în cazul în care normele naționale prevăd termene mai

scurte.

(2) În cazul în care, în urma reexaminării menționate la alineatul (1), autoritatea

competentă își confirmă decizia de refuz, aceasta oferă solicitantului o explicație

motivată a deciziei sale de a refuza recunoașterea în termen de 90 de zile de la data

primirii cererii de reexaminare din partea solicitantului, sau mai devreme în cazul

în care normele naționale prevăd termene mai scurte. Concomitent, autoritatea

competentă informează Comisia cu privire la decizia sa de a refuza recunoașterea și

motivele pentru care a procedat astfel.

69

Articolul 6

Prezentarea unor programe de ameliorare modificate în caz de refuz și de retragere a

recunoașterii societăților de ameliorare sau a exploatațiilor de ameliorare în absența

programelor de ameliorare autorizate

(1) În cazul în care autoritatea competentă care a recunoscut o societate de ameliorare sau o

exploatație de ameliorare în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) refuză să aprobe un

program de ameliorare prezentat de societatea de ameliorare sau exploatația de

ameliorare respectivă în conformitate cu articolul 8, respectiva societate de ameliorare

sau exploatație de ameliorare are posibilitatea de a depune o versiune modificată a

programului de ameliorare în cauză în termen de șase luni de la decizia de refuz.

(2) Autoritatea competentă retrage recunoașterea societății de ameliorare sau a exploatației

de ameliorare respective în cazul în care, la sfârșitul perioadei menționate la

alineatul (1) din prezentul articol, nu a fost depusă o versiune modificată a programului

de ameliorare și în cazul în care societății de ameliorare sau exploatației de ameliorare

nu i s-a aprobat niciun alt program de ameliorare în conformitate cu articolul 8

alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.

70

Articolul 7

Listele cu societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare recunoscute

(1) Statele membre întocmesc și actualizează o listă cu societățile de ameliorare și

exploatațiile de ameliorare recunoscute de autoritățile lor competente în

conformitate cu articolul 4 alineatul (3) și care au cel puțin un program de

ameliorare aprobat în temeiul articolului 8 alineatul (3). Statele membre pun

această listă la dispoziția publicului.

(2) Lista prevăzută la alineatul (1) conține următoarele informații:

(a) numele, datele de contact și, dacă este disponibil, site-ul internet al societății

de ameliorare sau al exploatației de ameliorare;

(b) pentru fiecare societate de ameliorare sau exploatație de ameliorare de pe

această listă:

(i) în cazul animalelor de reproducție de rasă pură, numele rasei, sau, în

cazul porcilor de reproducție hibrizi, numele rasei, liniei sau

hibridului, vizați de programele sale de ameliorare aprobate în temeiul

articolului 8 alineatul (3) și, dacă societatea de ameliorare face uz de

derogările menționate la articolul 19 sau în anexa II partea I

capitolul III punctul 2, o referință la aceste derogări;

(ii) teritoriul geografic în care urmează să se desfășoare programele de

ameliorare;

71

▌(iii) în cazul animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină, atunci

când este cazul, numele și datele de contact ale societății de ameliorare

care conduce registrul genealogic de origine al rasei;

(iv) pentru fiecare din programele sale de ameliorare, dacă este disponibil,

o referință a site-ului internet unde informații despre aceste programe

de ameliorare pot fi accesate.

(3) Statele membre includ, de asemenea, în lista prevăzută la alineatul (2) din prezentul

articol orice autoritate competentă care desfășoară un program de ameliorare ▌în

conformitate cu articolul 38.

▌

(4) Atunci când recunoașterea unei societăți de ameliorare sau a unei exploatații de

ameliorare este retrasă în conformitate cu articolul 47 alineatul (1) al treilea

paragraf litera (e) sau aprobarea unui program de ameliorare este suspendată sau

retrasă în conformitate cu articolul 47 alineatul (1) al treilea paragraf litera (d),

statele membre indică fără întârzieri nejustificate respectiva suspendare sau

retragere în lista prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol.

Dacă recunoașterea respectivei societăți de ameliorare, exploatații de ameliorare

sau programului de ameliorare respectiv continuă să fie retrasă sau aprobarea

continuă să fie suspendată timp de 24 de luni, statele membre elimină definitiv

societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare respectivă sau programul

de ameliorare respectiv de pe lista prevăzută la alineatul (1).

72

(5) Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc modele de formulare

pentru informațiile care urmează să fie incluse în lista cu societățile de ameliorare

sau exploatațiile de ameliorare recunoscute, prevăzută la alineatul (1). Actele de

punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 62 alineatul (2).

73

SECȚIUNEA 2

APROBAREA PROGRAMELOR DE AMELIORARE

Articolul 8

Aprobarea programelor de ameliorare desfășurate de societățile de ameliorare și exploatațiile

de ameliorare

(1) O societate de ameliorare sau o exploatație de ameliorare depune cererea de

aprobare a programului său de ameliorare la autoritatea competentă care a

recunoscut ▌societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare în conformitate

cu articolul 4 alineatul (3).

(2) Cererile menționate la alineatul (1) se depun în scris, pe hârtie sau în format

electronic.

74

(3) Autoritatea competentă menționată la alineatul (1) evaluează aceste programe de

ameliorare și le aprobă dacă:

(a) acestea urmăresc unul sau mai multe din următoarele obiective:

(i) în cazul animalelor de reproducție de rasă pură:

ameliorarea rasei;

conservarea rasei;

crearea unei noi rase;

reconstituirea unei rase;

(ii) în cazul porcilor de reproducție hibrizi:

– ameliorarea rasei, liniei sau a hibridului;

– crearea unei noi rase, linii sau a unui nou hibrid;

(b) descriu în detaliu obiectivele selecției și ameliorării;

(c) respectă cerințele prevăzute ▌în partea 2 din anexa I și în plus, în cazul

animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină, în partea 3 din

anexa I.

75

(4) ▌Societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare pot încredința unei părți

terțe specifice activitățile legate de gestionarea programelor lor de ameliorare,

inclusiv testarea performanțelor și evaluarea genetică, cu condiția ca:

(a) societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare să rămână responsabile

în fața autorității competente pentru asigurarea conformității cu cerințele

prevăzute în anexa I părțile 2 și 3;

(b) să nu existe conflicte de interese între partea terță respectivă și activitățile

economice ale crescătorilor care participă la programul de ameliorare.

▌

(c) partea terță să îndeplinească toate cerințele necesare desfășurării acestor

activități;

(d) societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare în cauză să fi

specificat care sunt activitățile pe care intenționează să le încredințeze unei

părți terțe și numele și datele de contact ale părților terțe respective în

cererea menționată la alineatul (2).

▌

76

(5) Dacă timp de cel puțin 24 de luni nu există crescători care participă la un

program de ameliorare aprobat în conformitate cu alineatul (3)și care își

păstrează animalele de reproducție în exploatații amplasate într-o anumită parte a

teritoriului geografic, autoritatea competentă menționată la alineatul (1) poate

solicita societății de ameliorare sau exploatației de ameliorare în cauză să

modifice teritoriul geografic al programului său de ameliorare astfel încât să nu

includă partea respectivă.

Articolul 9

Modificări aduse unui program de ameliorare aprobat

(1) Înaintea punerii în aplicare a oricăror modificări semnificative legate de cerințele

menționate la articolul 8 alineatul (3) în programul său de ameliorare aprobat în

conformitate cu dispoziția respectivă, o societate de ameliorare sau o exploatație

de ameliorare notifică aceste modificări autorității competente care a recunoscut

respectiva societate de ameliorare sau exploatație de ameliorare în conformitate

cu articolul 4 alineatul (3).

(2) Notificarea se trimite în scris, pe hârtie sau în format electronic.

77

(3) Cu excepția cazului în care există indicații contrare din partea autorității

competente emise în termen de 90 de zile de la data notificării, aceste modificări se

consideră a fi aprobate.

(4) Societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare informează în mod

transparent și în timp util crescătorii care participă la programul de ameliorare cu

privire la modificările aduse programului lor de ameliorare aprobat în

conformitate cu alineatul (3).

Articolul 10

Derogări de la articolul 8 alineatul (3) privind aprobarea programelor de ameliorare

(1) Prin derogare de la articolul 8 alineatul (3), autoritatea competentă care a

recunoscut o societate de ameliorare în conformitate cu articolul 4 alineatul (3)

poate refuza aprobarea unui program de ameliorare al respectivei societăți de

ameliorare care este în conformitate cu cerințele prevăzute în partea 2 din anexa I

și în plus, în cazul animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină, în

partea 3 din anexa I, dacă programul de ameliorare al societății de ameliorare în

cauză riscă să compromită un program de ameliorare desfășurat de o altă

societate de ameliorare pentru aceeași rasă care a fost deja aprobat în statul

membru respectiv în ceea ce privește cel puțin unul din următoarele:

78

(a) caracteristicile esențiale ale rasei sau principalele obiective ale programului

de ameliorare;

(b) conservarea rasei respective sau a diversității genetice din cadrul acelei rase;

sau

(c) în cazul în care programul de ameliorare urmărește conservarea rasei

respective, implementarea efectivă a programului de ameliorare în cauză:

(i) în cazul unei rase pe cale de dispariție; sau

(ii) în cazul unei rase autohtone care nu este întâlnită frecvent într-una

sau mai multe regiuni ale Uniunii.

(2) În sensul alineatului (1), autoritatea competentă ia în considerare în mod

corespunzător următoarele:

(a) numărul programelor de ameliorare aprobate deja pentru rasa respectivă în

statul membru în cauză;

(b) mărimea populațiilor de reproducție cuprinse de aceste programe de

ameliorare;

(c) aportul genetic potențial al altor programe de ameliorare desfășurate de alte

societăți de ameliorare pentru aceeași rasă în alte state membre sau de

organisme de ameliorare în țări terțe.

79

Articolul 11

Refuzul aprobării programelor de ameliorare

Atunci când autoritatea competentă care a recunoscut o societate de ameliorare sau

exploatație de ameliorare în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) refuză aprobarea

unui program de ameliorare prezentat de o societate de ameliorare sau o exploatație de

ameliorare în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) sau modificările aduse unui

program de ameliorare notificate în conformitate cu articolul 9 alineatul (1), aceasta oferă

societății de ameliorare sau exploatației de ameliorare o explicație motivată a refuzului

său.

Articolul 12

Notificarea și aprobarea programelor de ameliorare desfășurate în alte state membre decât

statul membru în care este recunoscută societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare

(1) Dacă ▌o societate de ameliorare sau o exploatație de ameliorare intenționează să

includă într-un program de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8

alineatul (3) și animale de reproducție aflate în alt stat membru decât statul membru

în care societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare respectivă este

recunoscută în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) (denumit în continuare în

prezentul articol „celălalt stat membru”), societatea de ameliorare sau exploatația

de ameliorare respectivă notifică extinderea prevăzută a teritoriului său geografic

autorității competente care a recunoscut o societate de ameliorare sau exploatație

de ameliorare în conformitate cu articolul 4 alineatul (3).

▌

80

(2) Autoritatea competentă care a recunoscut respectiva societate de ameliorare sau

exploatație de ameliorare în conformitate cu articolul 4 alineatul (3):

(a) notifică programul autorității competente din celălalt stat membru, cu cel puțin

90 de zile calendaristice înainte de data prevăzută pentru începerea

programului de ameliorare în celălalt stat membru și, la cererea autorității

notificate, furnizează traducerea notificării respective într-una din limbile

oficiale ale celuilalt stat membru;

(b) la cererea autorității notificate, furnizează cu cel puțin 60 de zile înainte de

data prevăzută pentru începerea programului de ameliorare în celălalt stat

membru o copie a programului de ameliorare aprobat în conformitate cu

articolul 8 alineatul (3) însoțită, la solicitarea autorității, de traducerea sa

într-una din limbile oficiale ale celuilalt stat membru furnizată de societatea

de ameliorare sau exploatația de ameliorare care a depus cererea.

81

(3) Autoritatea competentă din celălalt stat membru poate, în termen de 90 de zile de la

data primirii notificării menționate la alineatul (2) litera (a), să refuze aprobarea

privind desfășurarea pe teritoriul său a programului de ameliorare, în cazul în care:

(a) un program de ameliorare aprobat este deja în curs de desfășurare în celălalt

stat membru cu privire la animale de reproducție de rasă pură din aceeași

rasă; și

(b) aprobarea unui nou program de ameliorare ar ▌compromite programul de

ameliorare desfășurat de o altă societate de ameliorare pentru aceeași rasă

care a fost deja aprobat de celălalt stat membru în ceea ce privește cel puțin

unul din următoarele aspecte:

(i) caracteristicile esențiale ale rasei sau principalele obiective ale

programului de ameliorare;

(ii) conservarea rasei respective sau a diversității genetice din cadrul

acelei rase;

(iii) în cazul în care programul de ameliorare urmărește conservarea rasei

respective, implementarea efectivă a programului de ameliorare în

cauză:

– în cazul unei rase pe cale de dispariție; sau

– în cazul unei rase autohtone care nu este întâlnită frecvent într-una

sau mai multe regiuni ale Uniunii.

82

▌

(4) Autoritatea competentă din celălalt stat membru informează autoritatea

competentă care a recunoscut o societate de ameliorare sau exploatație de

ameliorare în conformitate cu în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) cu

privire la rezultatul notificării prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol și,

atunci când refuză aprobarea desfășurării pe teritoriul său a programului de

ameliorare, furnizează o explicație motivată a refuzului său.

(5) Absența unui răspuns din partea autorității competente din celălalt stat membru la

notificarea menționată la alineatul (2) litera (a) în termen de 90 de zile de la primirea

respectivei notificări constituie aprobarea din partea acesteia.

(6) Autoritatea competentă care a recunoscut o societate de ameliorare sau exploatație

de ameliorare în conformitate cu în conformitate cu articolul 4 alineatul (3)▌

informează societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare cu privire la

rezultatul notificării prevăzute la alineatul (2) litera (a) ▌din prezentul articol, fără

întârzieri nejustificate și, în cazul unui refuz, oferă societății de ameliorare sau

exploatației de ameliorare respective o explicație motivată a refuzului menționat la

alineatul (4) din prezentul articol.

(7) Dacă autoritatea competentă din celălalt stat membru refuză aprobarea în

conformitate cu alineatul (3), aceasta informează Comisia cu privire la refuzul său și

oferă o explicație motivată.

83

(8) În cazul în care autoritatea competentă din celălalt stat membru refuză aprobarea

în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol și în cazul în care societatea

de ameliorare sau exploatația de ameliorare care intenționează să desfășoare

respectivul program de ameliorare în celălalt stat membru solicită reexaminarea

refuzului respectiv, autoritatea competentă din celălalt stat membru și autoritatea

competentă care a recunoscut o societate de ameliorare sau exploatație de

ameliorare în conformitate cu în conformitate cu articolul 4 alineatul (3)

cooperează în ceea ce privește cererea respectivă de reexaminare.

(9) Autoritatea competentă care a recunoscut o societate de ameliorare sau

exploatație de ameliorare în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) informează

autoritatea competentă din celălalt stat membru cu privire la modificările aduse

programelor de ameliorare aprobate în conformitate cu articolul 9 alineatul (3).

84

(10) La cererea autorității competente din celălalt stat membru, societatea de

ameliorare sau exploatația de ameliorare care funcționează în conformitate cu

prezentul articol pe teritoriul celuilalt stat membru furnizează informații

actualizate autorității competente în cauză, în special în ceea ce privește numărul

de crescători și de animale de reproducție pentru care programul de ameliorare se

desfășoară pe teritoriul respectiv. Orice astfel de cerere se depune în același fel ca

cererile către societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare recunoscute

în celălalt stat membru.

(11) Autoritatea competentă din celălalt stat membru poate retrage aprobarea

programului de ameliorare prevăzut la prezentul articol, în cazul în care niciun

crescător de pe teritoriul celuilalt stat membru nu participă la programul de

ameliorare respectiv timp de cel puțin 12 luni.

85

CAPITOLUL III

Drepturi și obligații ale crescătorilor, ale societăților de ameliorare și ale

exploatațiilor de ameliorare

Articolul 13

Drepturile crescătorilor care participă la programele de ameliorare aprobate în conformitate

cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12

▌

(1) Crescătorii au dreptul de a participa la un program de ameliorare aprobat în

conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, cu condiția

ca:

(a) animalele lor de reproducție să se afle în exploatații amplasate pe teritoriul

geografic al programului de ameliorare respectiv;

(b) animalele lor de reproducție să aparțină rasei, în cazul animalelor de

reproducție de rasă pură, sau, în cazul porcilor de reproducție hibrizi, rasei,

liniei sau hibridului, care face obiectul programului de ameliorare respectiv.

86

(2) ▌Crescătorii care participă la programele de ameliorare aprobate în conformitate cu

articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, au dreptul:

(a) de înscriere a animalelor lor de reproducție de rasă pură în secțiunea principală

a registrului genealogic stabilit pentru rasa respectivă de societatea de

ameliorare în conformitate cu articolele 18 și 20;

(b) de înregistrare a animalelor lor într-o secțiune suplimentară a registrului

genealogic stabilit pentru rasa respectivă de societatea de ameliorare în

conformitate cu articolul 20;

(c) de înregistrare a porcilor lor de reproducție hibrizi în registrul zootehnic

stabilit pentru rasa, linia sau hibridul respectiv de o exploatație de ameliorare

în conformitate cu articolul 23;

(d) de participare la testarea performanțelor și la evaluarea genetică în

conformitate cu articolul 25;

(e) de eliberare a unui certificat zootehnic în conformitate cu articolul 30

alineatele (1) și (4);

87

▌

(f) de a li se furniza, la cerere, rezultate actualizate ale testării performanțelor și

ale evaluării genetice pentru animalele lor de reproducție, atunci când aceste

rezultate sunt disponibile;

(g) de a avea acces la toate celelalte servicii legate de programul de ameliorare

respectiv pe care societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare care

desfășoară programul de ameliorare respectiv le furnizează crescătorilor

participanți.

(3) Pe lângă drepturile prevăzute la alineatele (1) și (2), atunci când normele

societății de ameliorare sau exploatației de ameliorare prevăd afilierea, crescătorii

menționați la alineatul (1) au, de asemenea, dreptul:

(a) de a deveni membri ai respectivei societăți de ameliorare sau exploatații de

ameliorare;

(b) de a participa la definirea și dezvoltarea programului de ameliorare în

conformitate cu normele de procedură menționate în anexa I partea 1

secțiunea B punctul 1 litera (b).

88

▌

Articolul 14

Drepturile și obligațiile societăților de ameliorare și ale exploatațiilor de ameliorare

(1) În ceea ce privește programele lor de ameliorare aprobate în conformitate cu

articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, ▌societățile de ameliorare și

exploatațiile de ameliorare au dreptul de a dispune de autonomie în definirea și

desfășurarea programelor de ameliorare respective, respectând totodată dispozițiile

prezentului regulament și programele de ameliorare respective astfel cum au fost

aprobate;

(2) Societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare au dreptul de a exclude

crescătorii de la participarea la un program de ameliorare dacă aceștia nu

respectă normele stabilite de programul de ameliorare sau obligațiile stabilite în

regulamentul de procedură menționat în anexa I partea 1 secțiunea B punctul 1

litera (b).

89

(3) Pe lângă dreptul menționat la alineatul (2), societățile de ameliorare și exploatațiile

de ameliorare care prevăd un sistem de afiliere au dreptul ▌să retragă crescătorilor

calitatea de membru în cazul în care aceștia nu își îndeplinesc obligațiile stabilite în

regulamentul de procedură menționate în anexa I partea 1 secțiunea B punctul 1

litera (b).

▌

(4) Fără a aduce atingere rolului instanțelor, societățile de ameliorare și exploatațiile

de ameliorare dețin responsabilitatea ▌pentru soluționarea oricăror litigii care pot

apărea între crescători și între crescători și societățile de ameliorare sau exploatațiile

de ameliorare în cursul desfășurării programelor de ameliorare aprobate în

conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, în conformitate

cu normele procedurii menționate la ▌anexa I partea 1 secțiunea B punctul 1 litera

(b).

90

CAPITOLUL IV

Înscrierea animalelor de reproducție în registre genealogice și zootehnice și acceptarea pentru

reproducție ▌

SECȚIUNEA 1

ÎNSCRIEREA ANIMALELOR DE REPRODUCȚIE DE RASĂ PURĂ ÎN REGISTRELE

GENEALOGICE ▌ȘI ACCEPTAREA PENTRU REPRODUCȚIE ▌

Articolul 15

Structura registrelor genealogice

▌Registrele genealogice trebuie să conțină o secțiune principală și, atunci când se precizează

în programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după

caz, cu articolul 12, una sau mai multe secțiuni suplimentare.

91

Articolul 16

Secțiunea principală a registrelor genealogice

(1) În cazul în care societățile de ameliorare stabilesc criterii sau proceduri diferite

pentru înscrierea animalelor de reproducție de rasă pură în diferite clase, aceste

societăți de ameliorare pot subdiviza secțiunea principală a registrelor genealogice

în clase:

(a) pe baza calităților animalelor respective și subdivizează aceste clase în funcție

de vârsta sau sexul lor; sau

(b) în funcție de vârsta sau sexul animalelor respective, cu condiția ca aceste

clase să fie, de asemenea, divizate în funcție de calitățile lor.

Aceste criterii și proceduri pot să prevadă cerința ca animalele de reproducție de rasă

pură supuse testării performanțelor sau evaluării genetice, astfel cum se prevede la

articolul 25 ▌,sau oricărei alte evaluări descrise în programul de ameliorare aprobat

în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, înainte de a

fi înscrise într-o anumită clasă specifică din secțiunea principală.

92

(2) În cazul în care programul de ameliorare stabilește condiții suplimentare de

înscriere în secțiunea principală a registrului genealogic , în afara celor stabilite

în anexa II partea 1 capitolul I, societatea de ameliorare care desfășoară

programul de ameliorare stabilește în secțiunea principală cel puțin o clasă în

care se înscriu, la cererea crescătorului, animalele de reproducție de rasă pură

care îndeplinesc numai condițiile din anexa II partea 1 capitolul I și de la articolul

21.

Articolul 17

Secțiunile suplimentare ale registrelor genealogice

▌Societățile de ameliorare pot ▌să stabilească una sau mai multe secțiuni suplimentare ale

registrului genealogic pentru animale din aceeași specie care nu sunt eligibile pentru a fi

înscrise în secțiunea principală, cu condiția ca cerințele stabilite în programul de ameliorare

să permită înscrierea descendenților acestor animale în secțiunea principală în conformitate

cu normele stabilite în:

(a) anexa II partea 1 capitolul III punctul 1 litera (a), în cazul femelelor din speciile

bovină, porcină, ovină și caprină;

(b) anexa II partea 1 capitolul III punctul 2, în cazul animalelor care aparțin raselor

pe cale de dispariție din speciile bovină, porcină, ovină și caprină sau din rasele

ovine rustice; sau

(c) anexa II partea 1 capitolul III punctul 1 litera (b), în cazul masculilor și femelelor

din specia ecvină.

93

▌

Articolul 18

Înscrierea animalelor de reproducție de rasă pură în secțiunea principală a registrului

genealogic

(1) La cererea crescătorilor, societățile de ameliorare înscriu sau înregistrează pentru

înscriere în secțiunea principală a registrului lor genealogic orice animale de

reproducție de rasă pură din rasa care face obiectul programului lor de ameliorare cu

condiția ca aceste animale să îndeplinească cerințele stabilite în anexa II partea 1

capitolul I și, dacă este cazul, ca aceste animale să fie descendenți ai unor animale de

reproducție sau să provină din materialul germinativ al acestora, în conformitate cu

normele prevăzute la articolul 21.

(2) Societățile de ameliorare nu refuză înscrierea în secțiunea principală a registrelor lor

genealogice a unui animal de reproducție de rasă pură pe motiv că acesta este deja

înscris în secțiunea principală a unui alt registru genealogic pentru aceeași rasă sau, în

cazul unui program de încrucișare desfășurat pe animale de reproducție de rasă pură

din specia ecvină, pentru o rasă diferită, stabilit de o altă societate de ameliorare

recunoscută în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) ▌sau de un organism de

ameliorare ▌ într-o țară terță inclusă pe lista prevăzută la articolul 34.

94

(3) Dacă secțiunea principală a registrului genealogic este împărțită în clase, societatea de

ameliorare înscrie animalele de reproducție de rasă pură care îndeplinesc criteriile de

înscriere în secțiunea principală în clasa care corespunde calităților animalelor de

reproducție de rasă pură în cauză.

▌

Articolul 19

Derogări de la cerințele pentru înscrierea animalelor în secțiunea principală a registrelor

genealogice în cazul creării unei rase noi sau a reconstituirii unei rase

(1) Prin derogare de la articolul 18 alineatul (1), atunci când o societate de

ameliorare desfășoară un program de ameliorare aprobat în conformitate cu

articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, pentru o rasă pentru care nu

există un registru genealogic într-un stat membru sau o țară terță inclusă pe lista

prevăzută la articolul 34, societatea de ameliorare respectivă poate înscrie în

secțiunea principală a respectivului registru genealogic nou-înființat animalele de

reproducție de rasă pură sau descendenții din animale de reproducție de rasă pură

din rase diferite sau orice animal care, potrivit societății de ameliorare, respectă

caracteristicile noii rase în cauză și, după caz, îndeplinește cerințele minime de

performanță prevăzute în programul de ameliorare.

95

Societățile de ameliorare care aplică această derogare:

(a) stabilesc în programul lor de ameliorare o perioadă adecvată de înființare a

noului registru genealogic care să țină cont de intervalul dintre generații

pentru specia în cauză;

(b) menționează orice registru genealogic existent în care au fost înscrise pentru

prima oară după naștere animalele de reproducție de rasă pură sau părinții

lor, precum și numărul de înregistrare inițial din registrul genealogic

respectiv;

(c) identifică în sistemul lor de înregistrare a pedigree-ului animalele pe care le

consideră sursa pentru asigurarea materialelor de reproducere a rasei.

96

(2) Atunci când o societate de ameliorare intenționează să reconstituie o rasă

dispărută sau care prezintă un risc mare să dispară, un stat membru, sau, dacă

acesta decide astfel, autoritatea competentă poate autoriza societatea de

ameliorare să înscrie în secțiunea principală a registrului genealogic descendenții

din animalele de reproducție de rasă pură din rasa care urmează a fi reconstituită

sau animalele de reproducție de rasă pură sau descendenții din animale de

reproducție de rasă pură din alte rase care intervin în reconstituirea rasei

respective sau orice animal care, potrivit societății de ameliorare, respectă

caracteristicile rasei care urmează a fi reconstituită și, după caz, îndeplinește

cerințele minime de performanță prevăzute în programul de ameliorare cu

condiția ca:

(a) o perioadă adecvată de înființare sau reînființare a registrului genealogic

respectiv care să țină cont de rasa în cauză să fie stabilită în programul de

ameliorare;

(b) dacă este cazul, să se menționeze orice registru genealogic existent în care

au fost înscrise animalele de reproducție de rasă pură sau părinții lor,

precum și numărul de înregistrare inițial din registrul genealogic respectiv;

(c) animalele considerate de respectiva societate de ameliorare a fi sursa pentru

asigurarea materialelor de reproducere a rasei să fie identificate în sistemul

de înregistrare al pedigree-urilor.

97

(3) O societate de ameliorare care vizează să se prevaleze de derogarea de la alineatul

(1) sau de cea de la alineatul (2) din prezentul articol stabilește un plan detaliat

pentru crearea sau reconstituirea rasei în programul său de ameliorare menționat

la articolul 8 alineatul (1).

(4) Până la sfârșitul perioadelor menționate la alineatul (1) litera (a) și, respectiv, la

alineatul (2) litera (a) din prezentul articol, autoritatea competentă efectuează un

control oficial, astfel cum se prevede la articolul 43.

(5) În cazul creării sau al reconstituirii unei rase în conformitate cu prezentul articol,

Statele membre fac publică această informație prin includerea în acest scop a unei

mențiuni în lista prevăzută la articolul 7.

98

Articolul 20

Înregistrarea animalelor în secțiunile suplimentare și înregistrarea descendenților lor în

secțiunea principală

(1) Atunci când se înființează secțiuni suplimentare de către o societate de ameliorare

în conformitate cu articolul 17, la cererea crescătorilor, societatea de ameliorare

respectivă înregistrează în secțiunea suplimentară corespunzătoare prevăzută la

articolul 17 animalele din specia care face obiectul programului lor de ameliorare

care nu sunt eligibile pentru a fi înscrise în secțiunea principală, cu condiția ca

animalele respective să îndeplinească condițiile stabilite în anexa II partea 1

capitolul II ▌.

(2) La cererea crescătorilor, societățile de ameliorare înregistrează în secțiunea

corespunzătoare prevăzută ▌la articolul 16 descendenții animalelor menționate la

alineatul (1) din prezentul articol și consideră descendenții respectivi animale de

reproducție de rasă pură cu condiția ca aceștia să îndeplinească condițiile

prevăzute în anexa II partea 1 capitolul III.

99

Articolul 21

Acceptarea animalelor de reproducție de rasă pură și a materialului germinativ provenit de

la acestea pentru reproducție

(1) O societate de ameliorare care desfășoară un program de ameliorare aprobat în

conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, pentru o rasă

acceptă următoarele:

(a) pentru montă naturală, orice animale de reproducție de rasă pură din rasa

respectivă;

(b) pentru însămânțare artificială, materialul seminal colectat de la animalele

de reproducție de rasă pură din specia bovină care au fost supuse ▌evaluării

genetice în conformitate cu articolul 25 ▌;

(c) pentru însămânțare artificială ▌, materialul seminal ▌colectat de la animalele

de reproducție de rasă pură din speciile porcină, ovină sau caprină care au

fost supuse evaluării genetice în conformitate cu articolul 25 ▌;

▌

(d) pentru însămânțare artificială, materialul seminal colectat de la animalele

de reproducție de rasă pură din specia ecvină care au fost supuse, dacă acest

lucru este impus de programul de ameliorare aprobat în conformitate cu

articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, unor teste de

performanță sau unei evaluări genetice în conformitate cu articolul 25;

100

(e) pentru transferul de embrioni, ovulele colectate și utilizate pentru

producerea in vitro de embrioni și de embrioni obținuți in vivo concepuți cu

ajutorul unui material seminal menționat la literele (b) sau (c) de la

prezentul alineat, cu condiția ca aceste ovule și acești embrioni să fie

colectați de la animalele de reproducție de rasă pură din speciile bovină,

porcină, ovină sau caprină care au fost supuse unor teste de performanță

sau unei evaluări genetice în conformitate cu articolul 25;

(f) pentru transferul de embrioni, ovulele colectate și utilizate pentru

producerea in vitro de embrioni și de embrioni obținuți in vivo concepuți cu

ajutorul unui material seminal menționat la litera (d) de la prezentul alineat,

cu condiția ca aceste ovule și acești embrioni să fie colectați de la animalele

de reproducție de rasă pură din specia ecvină care au fost supuse, dacă acest

lucru este impus de programul de ameliorare aprobat în conformitate cu

articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, unor teste de

performanță sau unei evaluări genetice în conformitate cu articolul 25;

(g) pentru testarea masculilor de reproducție de rasă pură din specia bovină,

porcină, ovină și caprină, materialul seminal colectat de la animale de

reproducție de rasă pură care nu au fost supuse unor teste de performanță

sau unei evaluări genetice cu condiția ca materialul seminal respectiv să fie

folosit exclusiv în scopul testării respectivilor masculi de reproducție de rasă

pură în limitele cantitative necesare pentru a permite societății de ameliorare

respective să desfășoare astfel de teste în conformitate cu articolul 25.

101

(2) În cazul animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină, prin derogare

de la alineatul (1) din prezentul articol, o societate de ameliorare poate interzice

sau limita utilizarea uneia sau mai multor tehnici de reproducție menționate la

alineatul respectiv sau utilizarea de animale de reproducție de rasă pură pentru

una sau mai multe dintre aceste tehnici de reproducție, inclusiv utilizarea

materialului lor germinativ, cu condiția ca această interdicție sau limitare să fie

specificată în programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8

alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.

Orice astfel de interdicție sau limitare menționată în programul de ameliorare al

societății de ameliorare care a elaborat registrul genealogic de origine al rasei în

conformitate anexa I partea 3 punctul 3 litera (a) este obligatorie pentru

programele de ameliorare ale societăților de ameliorare care elaborează registrele

genealogice filiale pentru aceeași rasă în conformitate cu anexa I partea 3 punctul

3 litera (b).

102

(3) În cazul unei rase pe cale de dispariție, o societate de ameliorare poate interzice

sau restricționa utilizarea unui animal de reproducție de rasă pură din rasa

respectivă, inclusiv a materialului germinativ provenit de la acesta, dacă această

utilizare ar compromite conservarea sau diversitatea genetică a rasei respective.

(4) Materialul seminal menționat la alineatul (1) litera (g) colectat de la masculii de

reproducție de rasă pură înscriși în secțiunea principală a unui registru

genealogic stabilit de o societate de ameliorare care desfășoară un program de

ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu

articolul 12, este acceptat de către o societate de ameliorare care desfășoară un

program de ameliorare aprobat privind aceeași rasă în același stat membru sau în

alt stat membru pentru testarea performanțelor și, dacă este cazul, pentru

evaluarea genetică în aceleași condiții și limite cantitative ca cele aplicate

propriilor masculi de reproducție de rasă pură.

(5) În sensul alineatelor (1) și (4), materialul germinativ provenit de la animalele de

reproducție de rasă pură menționate la alineatele respective se colectează, se

produce, se prelucrează și se depozitează într-un centru de colectare sau de

depozitare a materialului seminal, sau de către o echipă de colectare sau

producere de embrioni aprobată pentru comerțul în cadrul Uniunii cu aceste

produse în conformitate cu legislația Uniunii în domeniul sănătății animalelor.

103

(6) Prin derogare de la alineatul (5), un stat membru poate autoriza colectarea,

producerea, prelucrarea și depozitarea în scopul utilizării pe teritoriul statului

membru respectiv a materialului germinativ provenit de la animale de reproducție

de rasă pură de către un centru de colectare sau de depozitare, un centru de

depozitare de embrioni, o echipă de colectare sau producere de embrioni sau de

către personalul cu calificări specifice autorizat în conformitate cu legislația

statului membru respectiv.

(7) Prin derogare de la alineatul (1) literele (b), (c) și (e), atunci când un program de

ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu

articolul 12 urmărește conservarea rasei sau conservarea diversității genetice

existente în cadrul rasei, testarea performanțelor sau evaluarea genetică se

efectuează numai dacă programul de ameliorare respectiv impune obligația de a

efectua o astfel de testare a performanțelor sau de evaluare genetică.

104

Articolul 22

Metode de verificare a identității

(1) Societățile de ameliorare prevăd cerința ca animalele de reproducție de rasă pură din

specia bovină, ▌ovină, ▌caprină și ecvină să fie identificate prin analiza grupei

sanguine sau prin orice altă metodă adecvată care oferă cel puțin același grad de

certitudine ca analiza ADN-ului, atunci când animalele de reproducție de rasă pură

respective sunt utilizate pentru ▌colectarea de material seminal pentru însămânțare

artificială.

(2) Atunci când pentru animalele de reproducție din specia bovină, porcină, ovină,

caprină sau ecvină sunt utilizate pentru colectarea de ovule și embrioni și atunci

când animalele de reproducție din specia porcină sunt utilizate pentru colectarea

de material seminal pentru însămânțare artificială, societățile de ameliorare și

exploatațiile de ameliorare pot solicita ca respectivele animale de reproducție să

fie identificate prin una din metodele menționate la alineatul (1).

105

(3) La cererea unui stat membru sau a unei asociații europene ▌de ameliorare a

animalelor ▌din speciile în cauză, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare,

pentru aprobarea de metode de verificare a identității animalelor de reproducție

▌dacă acestea oferă cel puțin același grad de certitudine ca cel oferit de analiza

grupei sanguine a acestor animale de reproducție ▌, luând în considerare progresele

tehnice și recomandările centrelor de referință ale Uniunii Europene menționate la

articolul 29, ale ICAR sau ale Societății internaționale de genetică animală

(ISAG). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu

procedura de examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).

106

▌

SECȚIUNEA 2

ÎNREGISTRAREA PORCILOR DE REPRODUCȚIE HIBRIZI ÎN REGISTRELE

ZOOTEHNICE ▌ȘI ACCEPTAREA PENTRU REPRODUCȚIE ▌

Articolul 23

Înregistrarea porcilor de reproducție hibrizi în registrele zootehnice

(1) Exploatațiile de ameliorare înregistrează în registrul lor zootehnic, ▌la cererea

crescătorilor lor, orice porci de reproducție hibrizi din aceeași rasă, linie sau hibrid

care îndeplinesc cerințele stabilite în anexa II partea 2.

▌

(2) Exploatațiile de ameliorare nu refuză înregistrarea în registrele lor zootehnice ▌a

porcilor de reproducție hibrizi ▌înregistrați în conformitate cu ▌anexa II partea 2

într-un registru zootehnic înființat pentru aceeași rasă, linie sau hibrid de o

exploatație de ameliorare recunoscută în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) în

același stat membru sau în alt stat membru ▌.

107

Articolul 24

Acceptarea porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ provenit de la aceștia

pentru reproducție;

(1) O exploatație de ameliorare care desfășoară un program de ameliorare aprobat în

conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, pe porci de

reproducție hibrizi pentru o rasă, linie sau încrucișare acceptă următoarele:

(a) pentru montă naturală, orice porc de reproducție hibrid de aceeași rasă, linie

sau hibrid astfel cum este definit în programul de ameliorare respectiv;

▌

(b) pentru însămânțare artificială ▌, materialul seminal provenit de la porci de

reproducție hibrizi care au fost supuși, dacă acest lucru este impus de

programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și,

după caz, cu articolul 12 ▌, testării performanțelor și evaluării genetice ▌în

conformitate cu articolul 25;

108

(c) pentru transferul de embrioni, ovulele colectate și utilizate pentru

producerea in vitro de embrioni și de embrioni obținuți in vivo concepuți cu

ajutorul materialului seminal menționat la litera (b), cu condiția ca ovulele

și embrionii în cauză să fie colectați de la porci de reproducție hibrizi care

au fost supuși, dacă acest lucru este impus de programul de ameliorare

aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul

12 ▌, testării performanțelor sau evaluării genetice în conformitate cu

articolul 25;

(d) pentru testarea unor porci masculi de reproducție hibrizi, materialul seminal

colectat de la acești porci de reproducție hibrizi care nu au fost supuși unor

teste de performanță sau unei evaluări genetice cu condiția ca materialul

seminal respectiv să fie folosit exclusiv în scopul testării respectivilor porci

de reproducție hibrizi în limitele cantităților necesare pentru ca exploatația

de ameliorare respectivă să desfășoare astfel de teste în conformitate cu

articolul 25.

109

▌

(2) Porcii masculi de reproducție hibrizi ▌, înregistrați într-un registru zootehnic

înființat de o exploatație de ameliorare care desfășoară un program de ameliorare

aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12 și

materialul seminal provenit de la aceștia, sunt acceptați de o altă exploatație de

ameliorare care desfășoară un program de ameliorare privind aceeași rasă, linie sau

același hibrid în același stat membru sau în alt stat membru pentru testarea

performanțelor și, dacă este cazul, evaluarea genetică în aceleași condiții și

restricții cantitative ca cele aplicate propriilor porci de reproducție hibrizi. ▌

(3) În sensul alineatelor (1) și (2), materialul germinativ provenit de la porcii de

reproducție hibrizi menționați la alineatele respective se colectează, se produce, se

prelucrează și se depozitează la un centru de colectare sau de depozitare a

materialului seminal, ▌sau de către o echipă de colectare sau producere de

embrioni aprobată pentru comerțul în cadrul Uniunii cu aceste produse în

conformitate cu legislația Uniunii în domeniul sănătății animalelor.

110

(4) Prin derogare de la alineatul (3), un stat membru poate autoriza colectarea,

producerea, prelucrarea și depozitarea în scopul utilizării pe teritoriul statului

membru respectiv a materialului germinativ provenit de la porci de reproducție

hibrizi de către un centru de colectare sau de depozitare la un centru de depozitare

de embrioni, o echipă de colectare sau producere de embrioni sau de către

personal cu calificări specifice autorizat în conformitate cu legislația statului

membru respectiv.

▌

111

CAPITOLUL V

Testarea performanțelor și evaluarea genetică ▌

Articolul 25

Metode pentru testarea performanțelor și evaluarea genetică

▌Dacă o societate de ameliorare sau o exploatație de ameliorare sau o parte terță

desemnată în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b), efectuează testări ale

performanțelor sau evaluări genetice ale ▌animalelor de reproducție ▌, respectiva societate

de ameliorare, exploatație de ameliorare sau parte terță se asigură că aceste testări ale

performanțelor și evaluări genetice se efectuează în conformitate cu ▌normele prevăzute în:

(a) anexa III, în cazul animalelor de reproducție de rasă pură din speciile bovină,

porcină, ovină și caprină și în cazul porcilor de reproducție hibrizi;

▌

(b) programul de ameliorare desfășurat de societatea de ameliorare respectivă astfel

cum a fost aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu

articolul 12, în cazul animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină.

▌

112

Articolul 26

Competențe delegate și competențe de executare referitoare la cerințele privind testarea

performanțelor și evaluarea genetică

(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 61

privind modificările necesare la anexa III în ceea ce privește testarea

performanțelor și evaluarea genetică a animalelor de reproducție de rasă pură din

speciile bovină, ovină și caprină astfel încât să țină seama de:

(a) progresele științifice;

(b) progresele tehnice; sau

▌

(c) de necesitatea de a conserva resurse genetice prețioase.

113

(2) ▌Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să stabilească norme

uniforme pentru testarea performanțelor și evaluarea genetică a animalelor de

reproducție de rasă pură din specia bovină, ovină și caprină menționate în

prezentul articol, inclusiv interpretarea rezultatelor acestora. În acest sens, Comisia

ia în considerare progresele științifice și tehnice sau recomandările centrelor de

referință relevante ale Uniunii Europene prevăzute la articolul 29 alineatul (1)

sau, în absența acestora, principiile convenite de ICAR. Actele de punere în

aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată

la articolul 62 alineatul (2).

114

Articolul 27

Efectuarea testării performanțelor și evaluării genetice

(1) Atunci când testarea performanțelor și evaluarea genetică trebuie să se desfășoare în

conformitate cu programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8

alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, societățile de ameliorare și exploatațiile de

ameliorare:

(a) efectuează ele însele respectiva testare a performanțelor sau evaluare

genetică; sau

(b) desemnează părțile terțe cărora le externalizează testarea performanțelor sau

evaluarea genetică respectivă.

115

(2) Un stat membru sau autoritățile sale competente, dacă statul membru decide

astfel, pot decide, pentru ca părțile terțe să fie desemnate în conformitate cu

alineatul (1) litera (b), că părțile terțe respective, cu excepția cazului în care au

fost desemnate în mod specific organisme publice supuse controlului statului

membru sau al autorităților lui competente, trebuie să fie autorizate pentru a

efectua testarea performanțelor sau evaluarea genetică a animalelor de reproducție

de către statul membru în cauză sau, dacă acesta decide astfel, de către autoritățile

sale competente.

(3) Un stat membru sau, dacă statul membru decide astfel, autoritățile sale

competente care aplică dispoziția menționată la alineatul (2) se asigură că o

autorizație este acordată părților terțe menționate la alineatul respectiv care dețin:

(a) facilitățile și echipamentele necesare pentru efectuarea testării

performanțelor sau a evaluării genetice respective;

(b) personal calificat corespunzător;

(c) capacitatea de a efectua testarea performanțelor sau evaluarea genetică în

conformitate cu articolul 25.

116

(4) Prin derogare de la articolul 8 alineatul (4) litera (a), un stat membru sau

autoritatea sa competentă pot decide că o parte terță care este autorizată în

conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol sau organismul public desemnat

supuse controlului statului membru sau al autorităților lor competente menționate

la alineatul (2) din prezentul articol au responsabilitatea, față de autoritatea

competentă respectivă, de a asigura respectarea cerințelor prevăzute în prezentul

regulament aplicabile testării performanțelor sau evaluării genetice externalizate.

(5) Societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare care efectuează ele însele

testarea performanțelor sau evaluarea genetică sau părțile terțe desemnate de o

societate de ameliorare sau de o exploatație de ameliorare în conformitate cu

alineatul (1) litera (b) din prezentul articol sau autorizate de un stat membru sau

de autoritățile sale competente astfel cum se menționează la alineatul (2) din

prezentul articol se pot angaja să respecte normele și standardele stabilite de ICAR

sau pot să participe la activitățile desfășurate de centrele de referință ale Uniunii

Europene menționate la articolul 29.

117

Rezultatele acestor angajamente sau participarea la astfel de activități pot fi luate

în considerare de autoritățile competente la recunoașterea respectivelor societăți

de ameliorare sau exploatații de ameliorare, la aprobarea programelor lor de

ameliorare, la autorizarea părților terțe respective sau la efectuarea controalelor

oficiale ale acestor operatori.

(6) Societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare ▌pun la dispoziția publicului

informații detaliate cu privire la cine efectuează testarea performanțelor sau

evaluarea genetică.

118

Articolul 28

Obligațiile societăților de ameliorare, ale exploatațiilor de ameliorare și ale părților

terțe care efectuează testarea performanțelor sau evaluarea genetică

(1) Când o societate de ameliorare sau o exploatație de ameliorare efectuează testarea

performanțelor sau evaluarea genetică a animalelor de reproducție sau

externalizează aceste activități unei părți terțe în conformitate cu articolul 27

alineatul (1) litera (b), societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare

respectivă furnizează, la cererea autorității competente menționate la articolul 8

alineatul (3) sau, după caz, la articolul 12 alineatul (5), următoarele informații:

(a) evidențe ale tuturor datelor rezultate din testările performanțelor ▌și evaluările

genetice referitoare la animalele de reproducție din exploatații amplasate pe

teritoriul unde funcționează autoritatea competentă;

▌

(b) detalii privind metodele de înregistrare a caracterelor;

(c) detalii privind modelul de descriere a performanțelor utilizat pentru analiza

rezultatelor testării performanțelor;

119

(d) detalii privind metoda statistică utilizată pentru analiza rezultatelor testării

performanțelor pentru fiecare caracter evaluat;

(e) detalii privind parametrii genetici utilizați pentru fiecare caracter evaluat,

inclusiv, dacă este cazul, detalii privind evaluarea genomică.

(2) Societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare sau, la cererea respectivei

societăți de ameliorare sau exploatații de ameliorare, partea terță desemnată de

societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare în cauză în conformitate cu

articolul 27 alineatul (1) litera (b) pun la dispoziția publicului și mențin actualizate

rezultatele evaluării genetice a animalelor de reproducție al căror material seminal

este utilizat pentru însămânțare artificială în conformitate cu articolul 21 alineatul

(1) literele (b), (c) și (d) și cu articolul 24 alineatul (1) litera (b).

120

CAPITOLUL VI

Centrele de referință ale Uniunii Europene

▌

Articolul 29

Centrele de referință ale Uniunii Europene

(1) Atunci când există o nevoie recunoscută de a promova armonizarea sau

îmbunătățirea metodelor de testare a performanțelor sau de evaluare genetică a

animalelor de reproducție de rasă pură utilizate de societăți de ameliorare sau de

părți terțe desemnate de societăți de ameliorare în conformitate cu articolul 27

alineatul (1) litera (b), Comisia poate adopta acte de punere în aplicare, pentru

desemnarea centrelor de referință ale Uniunii Europene responsabile pentru

contribuția științifică și tehnică la armonizarea sau îmbunătățirea metodelor

respective.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de

examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).

121

(2) Atunci când există o nevoie recunoscută de a promova stabilirea sau armonizarea

metodelor utilizate de societățile de ameliorare, părțile terțe desemnate de

societățile de armonizare în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b),

autoritățile competente sau alte autorități ale statelor membre pentru conservarea

raselor pe cale de dispariție sau conservarea diversității genetice existente în

aceste rase, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru desemnarea

centrelor de referință ale Uniunii Europene responsabile pentru contribuția

științifică și tehnică la stabilirea sau armonizarea metodelor respective. Actele de

punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare

menționată la articolul 62 alineatul (2).

(3) Desemnările prevăzute la alineatele (1) și (2) urmează o procedură de selecție

publică și sunt limitate în timp sau revizuite în mod regulat.

122

(4) Centrele de referință ale Uniunii Europene desemnate în conformitate cu alineatul

(1) sau (2) din prezentul articol:

(a) îndeplinesc cerințele stabilite la punctul 1 din anexa IV; și

(b) sunt responsabile pentru sarcinile stabilite la:

(i) punctul 2 din anexa IV, în cazul centrelor de referință ale Uniunii

Europene desemnate în conformitate cu alineatul (1) din prezentul

articol;

(ii) punctul 3 din anexa IV, în cazul centrelor de referință ale Uniunii

Europene desemnate în conformitate cu alineatul (2) din prezentul

articol;

în măsura în care acestea sunt incluse în programele de lucru anuale sau

multianuale ale centrelor de referință stabilite în conformitate cu obiectivele

și prioritățile programelor de lucru adoptate de Comisie în conformitate cu

articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 652/2014.

123

(5) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 61 cu

privire la modificarea:

(a) cerințelor pentru centrele de referință ale Uniunii Europene prevăzute la

punctul 1 din anexa IV;

(b) sarcinilor centrelor de referință ale Uniunii Europene prevăzute la punctele 2

și 3 din anexa IV.

Actele delegate prevăzute la prezentul alineat ▌ iau în considerare în mod

corespunzător:

(a) speciile de animale de reproducție de rasă pură pentru care metodele de testare

a performanțelor și de evaluare genetică vor fi armonizate sau îmbunătățite,

precum și progresele științifice și tehnice din domeniul testării performanțelor

sau evaluării genetice; sau

(b) rasele pe cale de dispariție pentru care trebuie stabilite metode de conservare

a raselor respective sau a diversității genetice din cadrul acestor rase,

precum și progresele științifice și tehnice din aceste domenii.

124

(6) Centrele de referință ale Uniunii Europene desemnate în conformitate cu alineatul

(1) sau (2), fac obiectul controalelor efectuate de Comisie pentru a verifica dacă

acestea:

(a) îndeplinesc cerințele stabilite la punctul 1 din anexa IV;

(b) își îndeplinesc sarcinile stabilite la:

(i) punctul 2 din anexa IV, în cazul centrelor de referință ale Uniunii

Europene desemnate în conformitate cu alineatul (1);

(ii) punctul 3 din anexa IV, în cazul centrelor de referință ale Uniunii

Europene desemnate în conformitate cu alineatul (2).

Dacă rezultatele unui astfel de control revelă faptul că un centru de referință al

Uniunii Europene nu îndeplinește cerințele prevăzute la punctul 1 din anexa IV sau

nu își îndeplinește sarcinile stabilite la punctul 2 sau 3 din anexa IV, Comisia

poate adopta acte de punere în aplicare pentru a reduce contribuția financiară din

partea Uniunii acordată în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (UE) nr.

652/2014 sau pentru a retrage desemnarea drept centru de referință al Uniunii

Europene. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura

de examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).

125

CAPITOLUL VII

Certificate zootehnice

Articolul 30

Eliberarea, conținutul și formatul certificatelor zootehnice care însoțesc animalele de

reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea

(1) Când crescătorii care participă la un program de ameliorare aprobat în

conformitate cu articolul 8 și, după caz, cu articolul 12, solicită certificate

zootehnice pentru animalele lor de reproducție sau materialul germinativ provenit

de la acestea, societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare care

desfășoară programul de ameliorare respectiv emite certificatele zootehnice

respective.

(2) Certificatele zootehnice care însoțesc animalele de reproducție sau materialul

germinativ provenit de la acestea se eliberează numai de:

(a) societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare care desfășoară

programe de ameliorare pe animalele de reproducție respective aprobate în

conformitate cu articolul 8 și, după caz, cu articolul 12;

(b) autoritățile competente menționate la articolul 8 alineatul (3) sau, după caz,

la articolul 12 alineatul (2) litera (a) dacă aceste autorități decid astfel; sau

(c) organismele de ameliorare incluse pe lista prevăzută la articolul 34 care

desfășoară programe de ameliorare pe animalele de reproducție respective.

126

(3) Societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare asigură transmiterea în

timp util a certificatelor zootehnice.

(4) Când animalele de reproducție înscrise într-un registru genealogic al unei

societăți de ameliorare sau înregistrate într-un registru zootehnic al unei

exploatații de ameliorare sau materialul germinativ provenind de la acestea sunt

comercializate și când se intenționează înscrierea sau înregistrarea animalelor de

reproducție respective sau a descendenților produși din materialul germinativ

respectiv într-un alt registru genealogic sau zootehnic, animalele de reproducție

sau materialul germinativ în cauză sunt însoțite de un certificat zootehnic.

Societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare care trimite animalele de

reproducție sau materialul germinativ provenind de la acestea și care menține

registrul genealogic sau registrul zootehnic în care respectivele animale de

reproducție sunt înscrise sau înregistrate eliberează certificatul zootehnic

respectiv.

127

(5) Atunci când animalele de reproducție înscrise într-un registru genealogic sau

înregistrate într-un registru zootehnic al unui organism de ameliorare inclus în

lista întocmită în conformitate cu articolul 34 sau materialul germinativ provenit

de la acestea sunt introduse în Uniune și când respectivele animale de reproducție

sau descendenții produși din materialul germinativ respectiv urmează să fie

incluși într-un registru genealogic al unei societăți de ameliorare sau înregistrați

într-un registru zootehnic al unei exploatații de ameliorare, respectivele animale

de reproducție sau materialul germinativ provenit de la acestea sunt însoțite de un

certificat zootehnic.

Certificatul zootehnic respectiv este emis de organismul de ameliorare care

figurează pe listă în conformitate cu articolul 34 ca menținând registrul

genealogic sau registrul zootehnic în care animalele de reproducție respective sunt

înscrise sau înregistrate sau de către serviciul oficial al țării terțe de trimitere.

(6) Certificatele zootehnice menționate la alineatele (4) și (5):

(a) conțin informațiile prevăzute în părțile și capitolele relevante din anexa V;

(b) respectă modelele de certificate zootehnice corespunzătoare prevăzute în

actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu alineatul (10).

128

(7) O societate de ameliorare sau un organism de ameliorare care efectuează testarea

performanțelor sau evaluarea genetică sau ambele conform programului său de

ameliorare sau externalizează aceste activități către părți terțe, în cazul unei

societăți de ameliorare, în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b)

precizează în certificatul zootehnic eliberat pentru un animal de reproducție de rasă

pură sau pentru materialul germinativ provenit de la acesta:

(a) ▌rezultatele respectivei testări a performanțelor;

(b) rezultatele actualizate ale respectivei evaluări genetice;

(c) ▌particularități și defecte genetice în legătură cu programul de ameliorare

respectiv ale animalului de reproducție sau ale donatorilor de material

germinativ respectiv.

(8) O exploatație de ameliorare sau un organism de ameliorare care efectuează

testarea performanțelor sau evaluarea genetică sau ambele în conformitate cu

programul său de ameliorare sau care externalizează activitățile respective unor

părți terțe, în cazul unei exploatații de ameliorare, în conformitate cu articolul 27

alineatul (1) litera (b), în cazul în care se prevede în programul de ameliorare,

indică în certificatul zootehnic emis pentru un porc hibrid de reproducție sau

materialul germinativ provenit de la acesta:

(a) rezultatele respectivei testări a performanțelor;

(b) rezultatele actualizate ale evaluării genetice;

(c) defectele și particularitățile genetice legate de programul de ameliorare

respectiv cale animalului de reproducție respectiv sau ale donatorilor

materialului germinativ respectiv.

129

(9) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 61

▌privind modificarea conținutului certificatelor zootehnice prevăzute în anexa V

pentru a le actualiza luând în considerare:

(a) progresele științifice;

(b) progresele tehnice;

(c) funcționarea pieței interne; sau

(d) necesitatea de a conserva resurse genetice prețioase.

(10) Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru stabilirea modelelor de certificate

zootehnice pentru animalele de reproducție și materialul germinativ provenind de la

acestea. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu

procedura de examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).

130

Articolul 31

Derogări de la cerințele privind eliberarea, conținutul și formatul certificatelor zootehnice

pentru comerțul ▌cu animale de reproducție și cu material germinativ provenit de la acestea

(1) Prin derogare de la articolul 30 alineatul (2) litera (a), autoritatea competentă poate

autoriza ca materialul germinativ să fie însoțit de un certificat zootehnic emis pe

baza informațiilor primite de la societatea de ameliorare sau exploatația de

ameliorare, de către un centru de colectare sau un centru de depozitare a

materialului seminal, sau de o echipă de colectare sau de producere de embrioni

autorizată pentru comerțul în cadrul Uniunii cu aceste materiale germinative în

conformitate cu legislația Uniunii în domeniul sănătății animalelor.

(2) Prin derogare de la articolul 30 alineatul (6) litera (b), autoritatea competentă

poate autoriza ca modelele de formulare menționate la articolul 30 alineatul (6)

litera (b) să nu fie utilizate cu condiția ca:

(a) în cazul animalelor de reproducție din speciile bovină, porcină, ovină sau

caprină, informațiile prevăzute în anexa V partea 2 capitolul I sau în anexa

V partea 3 capitolul I să fie conținute în alte documente care însoțesc

animalele de reproducție de rasă pură respective emise de societatea de

ameliorare sau exploatația de ameliorare;

131

(b) în cazul materialului germinativ provenit de la speciile bovină, porcină,

ovină, caprină și ecvină:

(i) informațiile legate de donatorii materialului germinativ respectiv sunt

cuprinse în alte documente sau în copiile certificatului zootehnic

original care însoțește materialul germinativ respectiv sau, înaintea

sau după trimiterea materialului germinativ respectiv, sunt puse la

dispoziție la cerere de către societatea de ameliorare sau de exploatația

de ameliorare sau de alți operatori menționați la alineatul (1);

(ii) informațiile legate de materialul seminal, ovule sau embrioni sunt

cuprinse în alte documente care însoțesc materialul seminal, ovulele

sau embrionii în cauză emise de societatea de ameliorare sau de

exploatația de ameliorare sau de alți operatori menționați la alineatul

(1).

(3) Prin derogare de la articolul 30 alineatul (7) literele (a) și (b) și de la articolul 30

alineatul (8) literele (a) și (b), în cazul în care rezultatele testării performanțelor

sau ale evaluării genetice sunt puse la dispoziția publicului pe site-ul internet,

societățile de ameliorare, exploatațiile de ameliorare sau alți operatori menționați la

alineatul (1) din prezentul articol pot să facă trimitere, în certificatul zootehnic sau

în documentele menționate la alineatul (2) litera (a) din prezentul articol, la site-ul

internet unde pot fi accesate aceste rezultate.

132

Articolul 32

Derogări de la cerințele privind formatul certificatelor zootehnice emise pentru animale de

reproducție de rasă pură din specia ecvideelor

(1) Prin derogare de la articolul 30 alineatul (6), în cazul animalelor de reproducție

de rasă pură din specia ecvideelor, informațiile prevăzute în anexa V partea 2

capitolul I sunt incluse într-un document de identificare unic valabil pe durata

vieții ecvideelor. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 61

privind conținutul și formatul acestor documente de identificare.

(2) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru stabilirea modelelor de

formulare pentru documentele de identificare unice valabile pe durata vieții

ecvideelor. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu

procedura de examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).

(3) Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care rezultatele actualizate ale testării

performanțelor sau ale evaluării genetice sunt puse la dispoziția publicului pe un

site internet, autoritățile competente pot autoriza ca informațiile prevăzute în

anexa V partea 2 capitolul I punctul 1 litera (m) să nu fie incluse în documentul

menționat la alineatul (1), cu condiția ca societatea de ameliorare să facă trimitere

la site-ul internet respectiv în documentul în cauză.

133

(4) Prin derogare de la alineatul (1), autoritățile competente pot autoriza ca

informațiile prevăzute în anexa V partea 2 capitolul I literele (m) și (n) să fie

incluse în alte documente emise de societatea de ameliorare pentru animalele de

reproducție de rasă pură înscrise într-un registru genealogic ținut de societatea de

ameliorare respectivă.

Articolul 33

Derogări de la cerințele privind eliberarea, conținutul și formatul certificatelor zootehnice

pentru introducerea în Uniune a animalelor de reproducție și a materialului germinativ

provenit de la acestea

(1) Prin derogare de la articolul 30 alineatul (2) litera (c) și de la articolul 30

alineatul (5), materialul germinativ poate fi însoțit de un certificat zootehnic

eliberat în numele organismului de ameliorare, pe baza informațiilor primite de la

acesta, de către un centru de colectare sau de depozitare a materialului seminal,

sau de către o echipă de colectare sau de producere de embrioni autorizată pentru

introducerea în Uniune a materialelor germinative respective în conformitate cu

legislația Uniunii în domeniul sănătății animalelor.

(2) Prin derogare de la articolul 30 alineatul (6) litera (b), folosirea modelelor de

formulare menționate la articolul 30 alineatul (6) litera (b) nu este obligatorie

dacă:

(a) informațiile prevăzute în părțile și capitolele relevante din anexa V sunt

incluse în alte documente care însoțesc animalul de reproducție sau

materialul germinativ provenit de la acesta;

134

(b) organismul de ameliorare care desfășoară programul de ameliorare sau un

alt operator dintre cei menționați la alineatul (1) furnizează o listă

exhaustivă a acestor documente, declară că informațiile prevăzute în părțile

și capitolele relevante din anexa V sunt incluse în aceste documente și

certifică conținutul acestor documente.

(3) Prin derogare de la articolul 30 alineatul (7) literele (a) și (b) și de la articolul 30

alineatul (8) literele (a) și (b), în cazul în care rezultatele testării performanțelor

sau ale evaluării genetice sunt puse la dispoziția publicului pe un site internet,

organismele de ameliorare sau ceilalți operatori menționați la alineatul (1) din

prezentul articol pot să facă trimitere, în certificatul zootehnic, la site-ul internet

unde pot fi accesate aceste rezultate sau în celelalte documente menționate la

alineatul (2) litera (a) din prezentul articol.

135

CAPITOLUL VIII

Introducerea în Uniune a animalelor de reproducție și a materialului germinativ provenit

de la acestea

▌

Articolul 34

▌Înscrierea pe liste a organismelor de ameliorare

(1) Comisia menține, actualizează și publică o listă cu organismele de ameliorare.

(2) Comisia include în lista prevăzută la alineatul (1) numai un organism de ameliorare

pentru care a primit din partea unui serviciu oficial al țării terțe documentația care

atestă că organismul de ameliorare întrunește următoarele cerințe:

(a) desfășoară un program de ameliorare echivalent cu cele aprobate în

conformitate cu articolul 8 alineatul (3) desfășurate de către societățile de

ameliorare pentru aceeași rasă sau ▌de către ▌exploatațiile de ameliorare

pentru aceeași rasă, linie sau același hibrid în ceea ce privește:

(i) înscrierea animalelor de reproducție ▌în registrele genealogice sau

înregistrarea acestora în registre zootehnice;

136

(ii) acceptarea animalelor de reproducție pentru reproducție;

(iii) utilizarea materialului germinativ provenit de la animalele de

reproducție pentru testare și ameliorare;

(iv) metodele utilizate pentru testarea performanțelor și evaluarea genetică;

(b) este supravegheat sau controlat de un serviciu oficial din țara terță respectivă;

(c) a adoptat norme de procedură pentru a asigura că ▌animalele de reproducție

▌înscrise în registre genealogice de societățile de ameliorare sau înregistrate

în registre genealogice de către exploatațiile de ameliorare, precum și

descendenții obținuți din material germinativ provenit de la aceste animale

de reproducție sunt înscriși sau eligibili pentru a fi înscriși fără discriminare

pe baza țării de origine în registrele genealogice sau în registrele zootehnice

pentru aceeași rasă, în cazul animalelor de reproducție de rasă pură, sau

pentru aceeași rasă, linie sau hibrid, în cazul porcilor de reproducție hibrizi

ai organismului de ameliorare respectiv.

(3) Comisia include, de asemenea, în lista prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol

trimiterea la aceste țări terțe care aplică măsuri care sunt considerate echivalente în

conformitate cu articolul 35, inclusiv o trimitere la toate organismele de ameliorare

din țările terțe respective.

137

(4) Comisia elimină fără întârziere de pe listă organismele de ameliorare care nu mai

îndeplinesc oricare dintre cerințele menționate la alineatul (2).

Articolul 35

Echivalența măsurilor aplicate ameliorării animalelor în țările terțe

(1) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a recunoaște că măsurile

aplicate într-o țară terță sunt echivalente cu cele cerute de prezentul regulament în

legătură cu următoarele aspecte:

(a) recunoașterea ▌societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare,

astfel cum se prevede la articolul 4▌;

(b) aprobarea programelor de ameliorare ale societăților de ameliorare și ale

exploatațiilor de ameliorare, astfel cum se prevede la articolul 8 ▌;

(c) înscrierea animalelor de reproducție de rasă pură în registre genealogice și

înregistrarea porcilor de reproducție hibrizi în registre zootehnice, astfel cum

se prevede la articolele 18, 20 și 23 ▌;

(d) acceptarea animalelor de reproducție pentru reproducție, astfel cum se prevede

la articolele 21, 22 și 24 ▌;

138

(e) utilizarea materialului germinativ provenit de la animale de reproducție

pentru testare și reproducție, astfel cum se prevede la articolele 21 și 24 ▌;

▌

(f) testarea performanțelor și evaluarea genetică, astfel cum se prevede la articolul

25 ▌;

(g) controalele oficiale ale operatorilor, astfel cum se prevede la articolul 43.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de

examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).

(2) Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) se adoptă:

(a) pe baza examinării minuțioase a informațiilor și a datelor furnizate de către

țara terță î care urmărește recunoașterea măsurilor sale ca măsuri

echivalente cu cele impuse de prezentul regulament;

(b) după caz, pe baza rezultatelor satisfăcătoare ale controlului efectuat de

Comisie în conformitate cu articolul 57.

139

(3) Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) pot stabili modalitățile

detaliate de reglementare a intrării în Uniune, din țara terță în cauză, a animalelor de

reproducție și a materialului germinativ provenit de la acestea și pot include:

(a) formatul și conținutul certificatelor ▌zootehnice ▌care însoțesc respectivele

animale de reproducție sau materialul germinativ provenit de la acestea;

(b) cerințe specifice privind intrarea în Uniune a animalelor de reproducție și a

materialului germinativ provenit de la acestea și privind controalele oficiale

ale animalelor de reproducție sau ale materialului germinativ provenit de la

acestea care trebuie să fie efectuate la intrarea în Uniune;

(c) după caz, procedurile de elaborare și modificare a listelor cu organismele de

ameliorare din țara terță în cauză din care este autorizată intrarea în Uniune a

animalelor de reproducție și a materialului germinativ provenit de la acestea.

(4) Comisia adoptă, fără întârzieri nejustificate, acte de punere în aplicare de abrogare a

actelor de punere în aplicare menționate la alineatul (1), în cazul în care nu mai sunt

îndeplinite oricare dintre condițiile pentru recunoașterea echivalenței măsurilor

stabilite la momentul adoptării actelor respective. Actele de punere în aplicare

respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la

articolul 62 alineatul (2).

140

Articolul 36

Înscrierea în registre genealogice sau înregistrarea în registre zootehnice a animalelor de

reproducție și a descendenților obținuți din material germinativ care au fost introduși în

Uniune

(1) La cererea unui crescător, o societate de ameliorare sau o exploatație de

ameliorare înscrie în secțiunea principală a registrului său genealogic sau

înregistrează în registrul zootehnic orice animale de reproducție introduse în

Uniune și descendenții obținuți din material germinativ care au fost introduși în

Uniune, în cazul în care:

(a) animalul de reproducție respectiv sau animalele donatoare de material

germinativ sunt înscrise într-un registru genealogic sau înregistrate într-un

registru zootehnic al unui organism de ameliorare din țara terță de

expediere;

(b) materialul germinativ respectiv îndeplinește condițiile prevăzute la articolul

21 alineatul (1) sau (2), în cazul în care programul de ameliorare desfășurat

de respectiva societate de ameliorare sau exploatație de ameliorare impune

acest lucru;

141

(c) animalul de reproducție respectiv îndeplinește caracteristicile rasei sau, în

cazul unui porc de reproducție hibrid, caracteristicile rasei, liniei sau

hibridului stabilite în programul de ameliorare desfășurat de societatea de

ameliorare sau de exploatația de ameliorare;

(d) organismul de ameliorare menționat la litera (a) este inclus pe lista

organismelor de ameliorare prevăzute la articolul 34.

(2) Statele membre sau autoritățile competente nu interzic, nu restricționează și nu

împiedică din motive zootehnice sau genealogice introducerea în Uniune a

animalelor de reproducție sau a materialului germinativ provenit de la acestea și

utilizarea ulterioară a acestor animale sau a materialului germinativ provenit de

la acestea, în cazul în care aceste animale de reproducție sau donatorii

respectivului material germinativ sunt înscriși într-un registru genealogic sau

înregistrați într-un registru zootehnic ținut de un organism de ameliorare inclus

în lista organismelor de ameliorare stabilită în conformitate cu articolul 34.

142

▌

Articolul 37

Controale cu privire la dreptul de a aplica ratele convenționale ale drepturilor pentru

animalele de reproducție de rasă pură introduse în Uniune ▌

(1) În cazul în care operatorul responsabil pentru un transport de animale de

reproducție de rasă pură solicită aplicarea ratelor convenționale ale drepturilor

prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 pentru animalele de reproducție de

rasă pură din transportul respectiv:

(a) animalele în cauză sunt însoțite de:

(i) certificatul zootehnic, menționat la articolul 30 alineatul (5) sau cu

articolul 32;

▌

(ii) un document care să ateste că acestea urmează să fie înscrise într-un

registru genealogic ținut de o societate de ameliorare sau înregistrate

într-un registru zootehnic ținut de o exploatație de ameliorare;

▌

143

(b) se realizează controale ale transportului respectiv la punctul de control la

frontieră în care au loc controalele documentare, de identitate și fizice

menționate la articolul 4 din Directiva 91/496/CEE.

▌

(2) Scopul controalelor prevăzute la alineatul (1) litera (b) este de a verifica dacă:

(a) transportul este însoțit de documentele menționate la alineatul (1) litera (a);

(b) conținutul și etichetarea transportului corespund cu informațiile furnizate în

documentele menționate la alineatul (1) litera (a).

144

▌

CAPITOLUL IX

Autorități competente care desfășoară un program de ameliorare cu animale de

reproducție de rasă pură ▌

Articolul 38

Autorități competente care desfășoară un program de ameliorare cu animale de

reproducție de rasă pură

(1) Dacă într-un stat membru sau pe un teritoriu în care acționează o autoritate

competentă nu există nicio organizație sau asociație de crescători sau niciun

organism public care desfășoară un program de ameliorare cu animalele de

reproducție de rasă pură din speciile bovină, porcină, ovină, caprină sau ecvină,

respectiva autoritate competentă poate decide să efectueze un program de

ameliorare pentru rasa în cauză, dacă se întrunesc următoarele condiții:

(a) este nevoie ca rasa respectivă să fie menținută sau stabilită în statul membru

sau pe teritoriul în care acționează autoritatea competentă respectivă; sau

(b) rasa respectivă este pe cale de dispariție.

145

(2) O autoritate competentă care desfășoară un program de ameliorare în

conformitate cu prezentul articol ia măsurile necesare pentru a se asigura că acest

lucru nu are un efect negativ asupra posibilității ca:

(a) organizațiile sau asociațiile de crescători sau organismele publice să fie

recunoscute ca societăți de ameliorare în conformitate cu articolul 4

alineatul (3);

(b) societăților de ameliorare să li se aprobe programele de ameliorare în

conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.

(3) În cazul în care o autoritate competentă desfășoară un program de ameliorare cu

animale de reproducție de rasă pură, respectiva autoritate competentă:

(a) dispune de personal calificat și suficient și de spații și echipamente adecvate

pentru a-și pune în aplicare în mod eficient programul de ameliorare;

(b) este capabilă să efectueze controalele necesare pentru înregistrarea

pedigree-urilor animalelor de reproducție de rasă pură care fac obiectul

programului de ameliorare respectiv;

(c) are un efectiv suficient de mare de animale de reproducție de rasă pură și un

număr suficient de crescători pe teritoriul geografic care face obiectul

programului de ameliorare respectiv;

146

(d) poate genera, a generat și poate utiliza datele culese privind animalele de

reproducție de rasă pură necesare pentru desfășurarea programului de

ameliorare respectiv;

(e) a adoptat norme de procedură pentru:

(i) a reglementa soluționarea litigiilor cu crescătorii care participă la

programul de ameliorare respectiv;

(ii) a asigura egalitatea de tratament pentru crescătorii care participă la

programul de ameliorare respectiv;

(iii) a stabili drepturile și obligațiile crescătorilor care participă la

programul de ameliorare respectiv.

(4) Programul de ameliorare menționat la alineatul (1) conține:

(a) informații privind obiectivul său, care constă în conservarea rasei,

ameliorarea rasei, crearea unei noi rase, reconstituirea unei rase sau orice

combinație a acestora;

(b) denumirea rasei care face obiectul programului de ameliorare respectiv,

pentru a împiedica confuzia cu animale de reproducție de rasă pură similare

de altă rasă înscrise sau înregistrate în alte registre genealogice existente;

147

(c) caracteristicile detaliate ale rasei care face obiectul programului de

ameliorare, inclusiv indicarea trăsăturilor esențiale;

(d) informațiile privind teritoriul geografic unde se desfășoară programul;

(e) informațiile privind sistemul de identificare animalelor de reproducție de

rasă pură care garantează faptul că animalele de reproducție de rasă pură

sunt înscrise în registrul genealogic numai după ce sunt identificate

individual și în conformitate cu legislația Uniunii în domeniul sănătății

animalelor privind identificarea și înregistrarea animalelor din speciile în

cauză;

(f) informațiile privind sistemul de înregistrare a pedigree-ului animalelor de

reproducție de rasă pură care sunt fie înscrise, fie înregistrate și eligibile

pentru înscriere în registrele genealogice;

(g) obiectivele de selecție și ameliorare ale programului de ameliorare, inclusiv

indicarea obiectivelor sale principale, și, după caz, criteriile detaliate de

evaluare a respectivelor obiective,privind selecția animalelor de reproducție

de rasă pură;

148

(h) în cazul în care programul de ameliorare prevede testarea performanțelor

sau evaluarea genetică:

(i) informațiile privind sistemele utilizate pentru producerea,

înregistrarea, comunicarea și utilizarea rezultatelor testelor de

performanță;

(ii) informațiile privind sistemul de evaluare genetică și, după caz, de

evaluare genomică a animalelor de reproducție de rasă pură;

(i) în cazul în care se creează secțiuni suplimentare în conformitate cu articolul

17 sau în cazul în care secțiunile principale sunt împărțite în clase în

conformitate cu articolul 16, normele referitoare la împărțirea registrului

genealogic și la criteriile sau procedurile aplicate pentru înregistrarea

animalelor în secțiunile respective sau pentru clasificarea lor în clasele

respective;

(j) dacă, în cazul animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină,

programul de ameliorare interzice sau limitează utilizarea uneia sau mai

multor tehnici de reproducție sau utilizarea animalelor de reproducție de

rasă pură pentru una sau mai multe tehnici de reproducție, astfel cum se

prevede articolul 21 alineatul (2), informații privind aceaste interdicții sau

limitări;

149

(k) în cazul în care autoritatea competentă externalizează activități tehnice

specifice legate de gestionarea programului său de ameliorare către terți,

informații privind aceste activități și numele și datele de contact ale terților

desemnați.

(5) În cazul în care o autoritate competentă desfășoară un program de ameliorare cu

animale de reproducție de rasă pură din specia ecvină, pe lângă cerințele

prevăzute la alineatele (3) și (4) se aplică și cerințele prevăzute în anexa I partea 3

punctele 1, 2, 3 și punctul 4 literele (a) și (c).

(6) În cazul în care o autoritate competentă desfășoară un program de ameliorare cu

animale de reproducție de rasă pură, respectiva autoritate competentă informează

în mod transparent și în timp util crescătorii care participă la program cu privire

la orice modificări ale acestuia.

(7) În cazul în care o autoritate competentă desfășoară un program de ameliorare cu

animale de reproducție de rasă pură, articolul 3, articolele 13-22, articolele 25 și

27, articolul 28 alineatul (2), articolele 30, 31 și 32 și articolul 36 alineatul (1) se

aplică mutatis mutandis.

150

CAPITOLUL X

Controale oficiale și alte activități oficiale, asistență administrativă, cooperare și asigurarea

respectării legislației de către statele membre

Articolul 39

Desemnarea autorităților competente

(1) Statele membre desemnează autoritățile competente responsabile cu efectuarea

controalelor oficiale pentru verificarea conformității operatorilor cu normele

prevăzute în prezentul regulament, precum și cu efectuarea altor activități oficiale

menite să asigure aplicarea acestor norme.

(2) Fiecare stat membru:

(a) elaborează o listă a autorităților competente pe care le-a desemnat în

conformitate cu alineatul (1) și a datelor lor de contact și o actualizează;

(b) specifică în lista prevăzută la litera (a) adresa la care se trimit:

(i) notificările prevăzute la articolul 12; sau

(ii) informațiile, cererile sau notificările prevăzute la articolele 48 și 49;

151

(c) publică pe un site internet lista prevăzută la litera (a) și informează Comisia

cu privire la acesta.

(3) Comisia întocmește și actualizează o listă a site-urilor de internet menționate la

alineatul (2) litera (c) și pune această listă la dispoziția publicului.

Articolul 40

Respectarea normelor de către autoritățile competente care desfășoară programe de

ameliorare

Prin derogare de la dispozițiile prezentului capitol, statele membre iau măsurile necesare

pentru a se asigura că autoritățile competente care desfășoară programe de ameliorare în

conformitate cu articolul 38 respectă normele prevăzute la articolul menționat.

Articolul 41

Obligațiile generale ale autorităților competente

Autoritățile competente:

(a) au în vigoare proceduri și/sau dispoziții pentru asigurarea și verificarea eficienței,

caracterului adecvat, imparțialității, calității și coerenței controalelor oficiale și a

altor activități oficiale pe care le desfășoară;

152

(b) au în vigoare proceduri și/sau dispoziții pentru a se asigura că personalul lor care

desfășoară controale oficiale și alte activități oficiale nu se află în niciun conflict

de interese în ceea ce privește operatorii la care desfășoară aceste controale

oficiale și alte activități oficiale;

(c) au personal suficient calificat și format corespunzător și cu experiență în domeniu

sau au acces la un astfel de personal, în așa fel încât controalele oficiale și alte

activități oficiale să se poată desfășura în mod eficient și eficace;

(d) dispun de dotări și echipamente adecvate și întreținute corespunzător pentru a se

asigura că personalul lor poate desfășura controale oficiale și alte activități

oficiale în mod eficient și eficace;

(e) dețin competențele juridice necesare în vederea desfășurării controalelor oficiale

și a altor activități oficiale, precum și a adoptării măsurilor prevăzute în prezentul

regulament;

(f) au în vigoare proceduri juridice în vederea asigurării accesului personalului lor la

sediile operatorilor și la documentele și sistemele computerizate de gestionare a

informațiilor ale operatorilor, astfel încât să fie în măsură să își îndeplinească

sarcinile în mod corespunzător.

153

Articolul 42

Obligațiile de confidențialitate ale autorităților competente

(1) Fără a aduce atingere situațiilor în care divulgarea este impusă de actele juridice

ale Uniunii sau de dreptul intern, autoritățile competente solicită membrilor

personalului lor să se angajeze să nu divulge terților informațiile obținute în urma

îndeplinirii atribuțiilor care le revin în cadrul controalelor oficiale și al altor

activități oficiale care, prin natura lor, intră sub incidența secretului profesional,

cu excepția cazului în care există un interes public superior care justifică

divulgarea acestora.

(2) Informațiile care intră sub incidența secretului profesional includ informațiile a

căror divulgare ar aduce atingere:

(a) scopului controalelor sau investigațiilor oficiale;

(b) protecției intereselor comerciale ale unui operator sau ale oricărei alte

persoane fizice sau juridice;

(c) protecției procedurilor judiciare și a consultanței juridice.

154

Articolul 43

Norme ▌privind controalele oficiale

(1) Autoritățile competente efectuează ▌controale oficiale asupra operatorilor cu o

frecvență corespunzătoare, luând în considerare:

(a) riscul nerespectării normelor prevăzute în prezentul regulament;

▌

(b) antecedentele operatorilor privind rezultatele controalelor oficiale la care au

fost supuse și conformitatea lor cu normele ▌prevăzute în prezentul

regulament;

(c) fiabilitatea și rezultatele verificărilor pe cont propriu efectuate de către

operatori sau de către terțe părți la solicitarea lor, în vederea verificării

conformității cu normele ▌prevăzute în prezentul regulament;

(d) orice informații care ar putea indica neconformitatea cu normele prevăzute în

prezentul regulament.

▌

155

(2) Autoritățile competente efectuează controale oficiale în conformitate cu proceduri

documentate, care conțin instrucțiuni pentru personalul care realizează

controalele oficiale.

(3) Controalele oficiale se efectuează după notificarea prealabilă a operatorului, cu

excepția cazului în care există motive ▌pentru a efectua controale oficiale fără

notificare prealabilă.

(4) Controalele oficiale se efectuează, pe cât posibil, într-o manieră care să reducă la

minimum constrângerile asupra operatorilor, fără ca acest lucru să aibă un impact

negativ asupra calității respectivelor controale oficiale.

(5) Autoritățile competente efectuează controalele oficiale în aceeași manieră,

indiferent dacă animalele de reproducție sau materialul germinativ provenit de la

acestea:

(a) sunt ▌originare ▌din statul membru în care se efectuează controalele oficiale

sau dintr-un alt stat membru; sau

(b) intră în Uniune ▌.

156

Articolul 44

Transparența controalelor oficiale

Autoritatea competentă efectuează controale oficiale cu un nivel înalt de transparență și pune

la dispoziția publicului informații relevante cu privire la organizarea și efectuarea

controalelor oficiale.

▌

Articolul 45

Înregistrările scrise ale controalelor oficiale

(1) Autoritățile competente întocmesc înregistrări scrise pentru fiecare control oficial

pe care îl efectuează.

Aceste înregistrări scrise conțin:

(a) o descriere a scopului controlului oficial;

(b) metodele de control aplicate;

(c) rezultatele controlului oficial;

(d) după caz, măsurile pe care autoritățile competente le impun operatorilor, ca

urmare a controlului oficial.

157

(2) Cu excepția cazului în care scopurile anchetelor judiciare sau protecția

procedurilor judiciare prevăd altfel, autoritățile competente furnizează operatorilor

care au fost supuși unui control oficial o copie a înregistrării scrise prevăzute la

alineatul (1).

▌

Articolul 46

Obligațiile operatorilor care fac obiectul unui control oficial sau al altor activități oficiale

(1) În măsura în care acest lucru este necesar pentru efectuarea controalelor oficiale sau a

altor activități oficiale, în cazul în care autoritățile competente solicită acest lucru,

operatorii acordă personalului autorităților competente accesul necesar la ▌:

(a) echipamentele și spațiile proprii, precum și la alte spații aflate sub controlul

acestora;

(b) sistemele lor computerizate de gestionare a informațiilor;

(c) animalele lor de reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea aflat

sub controlul lor;

(d) documentele lor și orice alte informații relevante.

(2) În cursul controalelor oficiale și al altor activități oficiale, operatorii acordă asistență

personalului autorităților competente și cooperează cu acesta în îndeplinirea sarcinilor

acestora.

158

▌

Articolul 47

Acțiuni în cazuri constatate de neconformitate

(1) În cazul în care se constată o neconformitate, autoritățile competente:

(a) iau toate măsurile necesare în vederea stabilirii originii și amplorii

neconformității, precum și a responsabilităților operatorilor în cauză;

(b) iau măsuri adecvate pentru a se asigura că operatorii în cauză remediază

cazurile de neconformitate și previn repetarea acesteia.

Atunci când decid asupra măsurilor care trebuie luate, autoritățile competente iau

în considerare natura neconformității și antecedentele operatorilor în cauză în

ceea ce privește conformitatea.

Autoritățile competente iau în special următoarele măsuri, după caz:

(a) dispun ca societatea de ameliorare să amâne înscrierea în registrele

genealogice a animalelor de reproducție de rasă pură sau ca exploatația de

ameliorare să amâne înregistrarea în registrele zootehnice a porcilor de

reproducție hibrizi;

159

(b) dispun ca animalele de reproducție sau materialele germinative provenite de

la acestea să nu fie utilizate pentru reproducție în conformitate cu prezentul

regulament;

(c) suspendă eliberarea de certificate zootehnice de către societatea de

ameliorare sau de către exploatația de ameliorare;

(d) suspendă sau retrag aprobarea unui program de ameliorare desfășurat de o

societate de ameliorare sau de o exploatație de ameliorare, în cazul în care

activitățile respectivei societăți de ameliorare sau exploatații de ameliorare

nu respectă în mod repetat, continuu sau general cerințele programului de

ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) sau, după caz,

cu articolul 12;

(e) retrag recunoașterea societății de ameliorare sau a exploatației de

ameliorare acordată în conformitate cu articolul 4 alineatul (3), în cazul în

care respectiva societate de ameliorare sau exploatație de ameliorare nu

respectă în mod repetat, continuu sau general cerințele prevăzute la articolul

4 alineatul (3);

(f) iau orice altă măsură pe care o consideră adecvată în vederea asigurării

conformității cu normele prevăzute în prezentul regulament.

160

(2) Autoritățile competente furnizează operatorilor în cauză sau reprezentanților lor:

(a) o notificare scrisă privind decizia lor referitoare la acțiunea sau măsura care

trebuie întreprinsă în conformitate cu alineatul (1), împreună cu motivele

care au stat la baza acestei decizii;

(b) informații referitoare la căile de atac împotriva unor astfel de decizii și la

procedura și termenele aplicabile.

(3) Autoritățile competente monitorizează situația și modifică, suspendă sau revocă

măsurile pe care le-au luat în conformitate cu prezentul articol, în funcție de

gravitatea cazului de neconformitate și a unor dovezi clare care atestă respectarea

din nou a cerințelor.

▌

(4) Statele membre pot prevedea ca totalitatea cheltuielilor efectuate de autoritățile în

cauză rezultate în urma aplicării prezentului articol sau o parte din acestea să fie

suportate de către operatorii răspunzători.

161

Articolul 48

Cooperarea și asistența administrativă ▌

(1) În cazurile de neconformitate care își au originea, se extind sau au efecte în mai

multe state membre autoritățile competente din statele membre respective

cooperează între ele și își acordă reciproc asistență administrativă în vederea

asigurării unei aplicări corecte a normelor ▌prevăzute în prezentul regulament▌.

(2) Cooperarea și asistența administrativă prevăzute la alineatul (1) pot include:

(a) adresarea de către o autoritate competentă dintr-un stat membru (denumită

în continuare „autoritatea competentă solicitantă”) unei autorități

competente dintr-un alt stat membru (denumită în continuare „autoritatea

competentă căreia i-a fost adresată solicitarea”) a unei cereri motivate în

vederea furnizării informațiilor necesare pentru efectuarea controalelor

oficiale sau pentru adoptarea de măsuri în urma acestora;

(b) într-un caz de neconformitate care poate avea implicații pentru alte state

membre, notificarea autorităților competente din respectivele state membre

de către autoritatea competentă care este la curent cu neconformitatea în

cauză;

162

(c) furnizarea de către autoritatea competentă căreia i-a fost adresată

solicitarea a informațiilor și documentelor necesare către autoritatea

competentă solicitantă, fără întârzieri nejustificate, de îndată ce informațiile

și documentele pertinente sunt disponibile;

(d) investigații sau controale oficiale efectuate de autoritatea competentă căreia

i-a fost adresată solicitarea necesare pentru:

(i) a furniza autorității competente solicitante toate informațiile și

documentele necesare, inclusiv informații referitoare la rezultatele

acestor investigații sau controale oficiale și, după caz, măsurile luate

în acest sens;

(ii) a verifica, dacă este necesar, la fața locului, respectarea normelor

prevăzute în prezentul regulament, în limita competențelor sale;

(e) prin acord între autoritățile competente în cauză, participarea unei autorități

competente dintr-un stat membru la controalele oficiale la fața locului

efectuate de către autoritățile competente dintr-un alt stat membru.

163

(3) În cazul în care controalele oficiale efectuate asupra animalelor de reproducție

sau a materialului germinativ provenit de la acestea, originare dintr-un alt stat

membru, stabilesc cazuri repetate de nerespectare a normelor prevăzute în

prezentul regulament, autoritatea competentă a statului membru care a efectuat

controalele oficiale respective informează fără întârziere Comisia și autoritățile

competente ale celorlalte state membre.

(4) Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere normelor de drept intern:

(a) aplicabile în cazul eliberării documentelor care fac obiectul unor proceduri

judiciare sau au legătură cu acestea;

(b) menite să protejeze interesele comerciale ale unei persoane fizice sau juridice.

(5) Comunicarea între autoritățile competente în conformitate cu prezentul articol se

realizează în scris, în format tipărit sau electronic.

164

▌

Articolul 49

Notificarea Comisiei și a statelor membre pe baza informațiilor furnizate de țările terțe

(1) În cazul în care autoritățile competente primesc informații din partea unei țări terțe

care indică un caz de neconformitate cu normele ▌prevăzute în prezentul

regulament, acestea, fără întârziere:

(a) notifică aceste informații autorităților competente din celelalte state membre

cunoscute ca fiind interesate de respectivul caz de neconformitate;

(b) comunică aceste informații Comisiei, în cazul în care informațiile sunt sau

pot fi relevante la nivelul Uniunii.

(2) Informațiile obținute în urma controalelor oficiale sau a investigațiilor efectuate în

conformitate cu prezentul regulament pot fi transmise țării terțe menționate la

alineatul (1), cu condiția ca:

165

(a) autoritățile competente care au furnizat informațiile să fie de acord cu

transmiterea acestora;

▌

(b) să se respecte normele relevante, aplicate la nivel național și la nivelul Uniunii,

privind transmiterea către țările terțe a unor date cu caracter personal.

Articolul 50

Asistența coordonată și acțiunile subsecvente întreprinse de Comisie

(1) Comisia coordonează fără întârziere măsurile și acțiunile întreprinse de autoritățile

competente în conformitate cu prezentul capitol în cazul în care:

(a) informațiile de care dispune Comisia indică existența unor activități care

constituie sau par să constituie un caz de neconformitate cu normele prevăzute

de prezentul regulament și care vizează mai multe state membre;

▌

166

(b) autoritățile competente din statele membre implicate nu reușesc să convină

asupra unor acțiuni adecvate de eliminare a neconformității cu normele

prevăzute în prezentul regulament.

(2) În situațiile menționate la alineatul (1), Comisia poate:

(a) să le solicite autorităților competente din statele membre vizate de activitățile

care constituie sau par să constituie un caz de neconformitate cu normele

prevăzute de prezentul regulament să o informeze cu privire la măsurile

adoptate;

(b) în colaborare cu statele membre vizate de activitățile care constituie sau par

să constituie un caz de neconformitate cu normele prevăzute de prezentul

regulament, să trimită o echipă de inspecție care să efectueze un control al

Comisiei la fața locului; ▌

(c) să solicite autorităților competente din statul membru de expediere și, dacă

este cazul, autorităților din alte state membre implicate, să-și intensifice în

mod corespunzător controalele oficiale și să raporteze Comisiei măsurile

adoptate;

167

(d) să ofere informații cu privire la astfel de cazuri comitetului menționat la

articolul 62 alineatul (1), împreună cu o propunere de măsuri pentru a remedia

cazurile de neconformitate menționate la alineatul (1) litera (a) din prezentul

articol.

(c) să adopte orice alte măsuri adecvate.

Articolul 51

Principiul general de finanțare a controalelor oficiale

Statele membre se asigură că sunt disponibile resurse financiare adecvate pentru a asigura

personalul și celelalte resurse necesare pentru ca autoritățile competente să efectueze

controale oficiale și alte activități oficiale.

168

▌

Articolul 52

Sancțiuni

Statele membre stabilesc sancțiunile care se aplică în cazul încălcării prezentului regulament

și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Aceste sancțiuni trebuie să

fie eficace, proporționale și disuasive.

Statele membre notifică respectivele dispoziții Comisiei până la ... [data de aplicare a

prezentului regulament] și informează fără întârziere Comisia cu privire la orice modificare

ulterioară a acestora.

169

CAPITOLUL XI

Controale efectuate de Comisie

SECȚIUNEA 1

CONTROALELE EFECTUATE DE COMISIE ÎN STATELE MEMBRE

Articolul 53

Controalele efectuate de Comisie în statele membre

(1) Experții Comisiei pot efectua controale în ceea ce privește aspectele care intră sub

incidența prezentului în statele membre pentru, după caz:

(a) a verifica aplicarea generală a normelor ▌prevăzute în prezentul regulament;

(b) a verifica practicile de punere în aplicare și modul de funcționare a

sistemelor ▌de control oficial și a autorităților competente care le operează;

(c) a efectua investigații și a colecta informații:

▌

(i) privind problemele importante sau recurente în ceea ce privește aplicarea

sau asigurarea aplicării normelor ▌prevăzute în prezentul regulament;

170

(ii) privind problemele emergente sau ▌noile evoluții legate de anumite

practici ale operatorilor.

(2) Controalele ▌prevăzute la alineatul (1) sunt organizate în cooperare cu autoritățile

competente ale statelor membre.

(3) Controalele prevăzute la alineatul (1) pot include verificări la fața locului efectuate

în cooperare cu autoritățile competente care efectuează controalele oficiale.

(4) Experți din statele membre pot asista experții Comisiei. Experții din statele membre

care însoțesc experții Comisiei beneficiază de aceleași drepturi de acces ca și

experții Comisiei.

Articolul 54

Rapoartele Comisiei privind controalele efectuate de experții săi în statele membre

(1) Comisia:

(a) pregătește un proiect de raport privind constatările și recomandările pentru

remedierea deficiențelor identificate de experții săi în cursul controalelor

prevăzute la articolul 53 alineatul (1); ▌

171

(b) trimite pentru observații statului membru în care au fost efectuate controalele

respective o copie a proiectului de raport menționat la litera (a);

(c) ține seama de observațiile statului membru menționat la litera (b) de la

prezentul alineat în pregătirea raportului final privind constatările

controalelor ▌prevăzute la articolul 53 alineatul (1) efectuate de experții săi

în respectivul stat membru;

(d) pune la dispoziția publicului raportul final menționat la litera (c) și

observațiile statului membru menționate la litera (b).

(2) După caz, Comisia poate recomanda în raportul său final menționat la alineatul (1)

litera (c) din prezentul articol măsuri corective sau preventive prin care statele

membre să remedieze deficiențele specifice sau sistemice identificate în cursul

controalelor efectuate de Comisie în conformitate cu articolul 53 alineatul (1).

172

Articolul 55

Obligațiile statelor membre în ceea ce privește controalele efectuate de Comisie

(1) ▌Statele membre:

(a) la solicitarea experților Comisiei furnizează asistența tehnică necesară și

documentația și sprijinul tehnic pentru ca respectivii experți să poată desfășura

▌în mod eficient și eficace controalele menționate la articolul 53 alineatul

(1);

(b) furnizează asistența necesară pentru a asigura experților Comisiei accesul la

toate spațiile, inclusiv la anumite părți ale acestora și la alte locații, la

echipamentele și la informațiile, inclusiv la sistemele computerizate de

gestionare a informațiilor, și, după caz, la animalele de reproducție și la

materialul germinativ provenit de la acestea necesare pentru efectuarea

controalelor menționate la articolul 53 alineatul (1).

(2) Statele membre iau măsurile adecvate, având în vedere recomandările formulate în

raportul final menționat la articolul 54 alineatul (1) litera (c), în vederea garantării

respectării normelor ▌prevăzute în prezentul regulament.

173

Articolul 56

Perturbări grave ale sistemului de control al unui stat membru

(1) În cazul în care Comisia dispune de dovezi privind existența unei perturbări grave a

sistemului de control al unui stat membru și această perturbare poate genera o

încălcare de amploare a normelor ▌prevăzute în prezentul regulament, Comisia

adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a uneia sau mai multor dintre

următoarele măsuri:

(a) condiții speciale pentru comerțul cu animale de reproducție sau cu material

germinativ provenit de la acestea, care sunt afectate de perturbarea sistemului

de control oficial, sau interzicerea comerțului cu astfel de animale sau de

material germinativ;

▌

(b) orice alte măsuri temporare adecvate.

▌Actele de punere în aplicare respective încetează să se aplice din momentul în

care perturbarea respectivă a fost eliminată.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de

examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).

174

(2) Măsurile prevăzute la alineatul (1) se adoptă numai dacă Comisia a solicitat statului

membru în cauză să remedieze situația într-un termen adecvat iar acesta nu nu s-a

conformat respectivei solicitări.

(3) Comisia monitorizează situația menționată la alineatul (1) și, în funcție de

evoluția acesteia, adoptă acte de punere în aplicare de modificare sau abrogare,

prin a măsurilor adoptate. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în

conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).

175

SECȚIUNEA 2

CONTROALELE EFECTUATE DE COMISIE ÎN ȚĂRI TERȚE

Articolul 57

Controalele efectuate de Comisie în țări terțe

(1) Experții Comisiei pot efectua controale într-o țară terță pentru, după caz:

(a) a verifica dacă ▌legislația și sistemele țării terțe sunt conforme sau

echivalente cu cerințele prevăzute de prezentul regulament;

(b) a verifica dacă sistemul de control al țării terțe are capacitatea de a

▌asigura faptul că transporturile de animale de reproducție și de material

germinativ provenit de la acestea, introduse în Uniune, respectă cerințele

relevante prevăzute în capitolul VIII din prezentul regulament;

(c) a colecta informații și date pentru a elucida cauzele problemelor recurente sau

emergente legate de animalele de reproducție și de materialul germinativ

provenit de la acestea, care sunt originare din țara terță și sunt introduse în

Uniune ▌.

176

(2) Controalele Comisiei menționate la alineatul (1) țin seama în special de:

(a) legislația zootehnică și genealogică din țara terță privind animalele de

reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea;

(b) organizarea autorităților competente din țara terță, independența și

competențele lor, supravegherea la care sunt supuse și autoritatea de care

dispun pentru a asigura respectarea efectivă a legislației aplicabile;

(c) instruirea personalului din țara terță responsabil pentru efectuarea

controalelor asupra organismelor de ameliorare sau pentru supravegherea

acestora;

(d) resursele de care dispun autoritățile competente din țara terță;

(e) existența și aplicarea unor proceduri de control documentate și a unor sisteme

de control bazate pe priorități;

177

(f) amploarea și aplicarea controalelor ▌efectuate de către autoritățile

competente ale țării terțe asupra animalelor de reproducție și a materialului

germinativ provenit de la acestea, care sunt originare din alte țări terțe;

(g) asigurările pe care le poate oferi țara terță cu privire la conformitatea sau

echivalența cu cerințele stabilite în ▌prezentul regulament.

Articolul 58

Frecvența și organizarea controalelor efectuate de Comisie în țări terțe

(1) Frecvența într-o țară terță a controalelor menționate la articolul 57 alineatul (1) se

stabilește în funcție de:

(a) principiile și obiectivele normelor prevăzute în prezentul regulament;

(b) volumul și natura transporturilor de animale de reproducție și de material

germinativ provenind de la acestea care intră în Uniune din țara terță în cauză;

(c) rezultatele controalelor menționate la articolul 57 alineatul (1) deja efectuate;

178

(d) rezultatele controalelor oficiale efectuate asupra animalelor de reproducție și a

materialului germinativ provenind de la acestea, care intră în Uniune din țara

terță respectivă și ale oricăror alte controale oficiale efectuate de către

autoritățile competente ale statelor membre;

(e) orice alte informații pe care Comisia le consideră adecvate.

(2) În vederea creșterii eficienței și eficacității controalelor ▌prevăzute la articolul 57

alineatul (1), Comisia poate solicita țării terțe în cauză, înainte de efectuarea acestor

controale, să furnizeze:

(a) informațiile menționate la articolul 34 alineatul (2); sau la articolul 35

alineatul (2) litera (a);

(b) după caz și dacă este necesar, înregistrări scrise cu privire la controalele

▌efectuate de autoritățile competente din țara terță respectivă.

(3) Comisia poate numi experți din statele membre care să asiste experții săi proprii în

cursul controalelor menționate la articolul 57 alineatul (1).

179

Articolul 59

Rapoartele Comisiei privind controalele efectuate de experții ei în țări terțe

▌Comisia prezintă un raport privind constatările în urma fiecărui control efectuat în

conformitate cu articolele 57 și 58.

▌

După caz, aceste rapoarte conțin recomandări. Comisia pune aceste rapoarte la dispoziția

publicului.

▌

180

Articolul 60

Stabilirea unor măsuri speciale privind introducerea în Uniune a animalelor de reproducție și

a materialului germinativ provenit de la acestea

(1) În cazul în care există dovezi privind existența într-o țară terță a unei

neconformități grave, la scară largă, cu normele ▌prevăzute în prezentul regulament,

Comisia adoptă acte de punere în aplicare referitoare la una sau mai multe dintre

următoarele: ▌

(a) interzicerea introducerii în Uniune, ca animale de reproducție sau material

germinativ provenit de la acestea, a animalelor, a materialului seminal, a

ovulelor sau a embrionilor acestora originare din țara terță respectivă;

(b) interzicerea înscrierii în registrele genealogice ale societăților de ameliorare

sau înregistrarea în registrele zootehnice ale exploatațiilor de ameliorare a

animalelor de reproducție și a descendenților obținuți din material

germinativ provenit de la acestea originare din țara terță respectivă.

181

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de

examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).

Suplimentar față de respectivele acte de punere în aplicare sau în locul acestora,

Comisia poate lua una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

(a) eliminarea țării terțe respective sau a organismelor de ameliorare din țara

terță respectivă de pe lista prevăzută la articolul 34 alineatul (1);

(b) adoptarea oricărei alte măsuri adecvate.

(2) Actele de punere în aplicare și celelalte măsuri ▌menționate la alineatul (1)

identifică animalele de reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea,

prin codurile din Nomenclatura combinată.▌

(3) Atunci când se adoptă actele de punere în aplicare și celelalte măsuri menționate la

alineatul (1), Comisia ține seama:

(a) de informațiile colectate în conformitate cu articolul 58 alineatul (2);

(b) de orice alte informații pe care le-a oferit țara terță afectată de

neconformitatea menționată la alineatul (1);

(c) după caz, de rezultatele controalelor menționate la articolul 57 alineatul (1).

(4) Comisia monitorizează cazurile de neconformitate menționată la alineatul (1) și, în

funcție de evoluția acesteia, modifică sau abrogă măsurile adoptate, în conformitate

cu aceeași procedură utilizată pentru adoptarea lor.

182

CAPITOLUL XII

Delegare și punere în aplicare

Articolul 61

Exercitarea delegării

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute

în prezentul articol.

(2) Competența de a adopta actele delegate menționată la articolul ▌26 alineatul (1), la

articolul 29 alineatul (5), la articolul 30 alineatul (9) ▌și la articolul 32 alineatul (1)

este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la ... [data intrării în

vigoare a prezentului regulament]. Comisia întocmește un raport privind delegarea

de competențe cu cel târziu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani.

Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu

excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii

respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

183

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul ▌26 alineatul (1), la articolul 29

alineatul (5), la articolul 30 alineatul (9) și la articolul 32 alineatul (1) poate fi

revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune

capăt delegării de competențe menționate în respectiva decizie. Aceasta intră în

vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o

dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor

delegate aflate deja în vigoare.

(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de

fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul

interinstituțional privind o mai bună legiferare din … *.

(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului

European și Consiliului.

(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului ▌26 alineatul (1), articolului 29

alineatul (5), articolului 30 alineatul (9) ▌și articolului 32 alineatul (1) intră în

vigoare numai în cazul în care nu a fost exprimată nicio obiecție nici de Parlamentul

European, nici de Consiliu în termen de două luni de la notificarea actului respectiv

Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea termenului

respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor

formula obiecții. Respectivul termen poate fi prelungit cu două luni la inițiativa

Parlamentului European sau a Consiliului.

* JO: a se introduce data aferentă documentului ST 15506/15.

184

Articolul 62

Procedura comitetelor

(1) Comisia este asistată de Comitetul zootehnic permanent, înființat prin

Decizia 77/505/CEE. Acesta reprezintă un comitet în sensul Regulamentului (UE)

nr. 182/2011.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din

Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care comitetul nu emite niciun aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act

de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din

Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din

Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din același regulament.

185

Articolul 63

Măsuri tranzitorii privind data adoptării anumitor acte de punere în aplicare

Comisia adoptă actele de punere în aplicare menționate la articolul 7 alineatul (5) și la

articolul 30 alineatul (10) până la ... [18 luni înainte de data aplicării prezentului

regulament]. În conformitate cu articolul 69, actele de punere în aplicare respective se

aplică de la data ...[ data aplicării prezentului regulament].

186

CAPITOLUL XIII

Dispoziții finale

Articolul 64

Abrogări și măsuri tranzitorii

(1) Directivele 87/328/CEE, 88/661/CEE, 89/361/CEE, 90/118/CEE, 90/119/CEE,

90/427/CEE, 91/174/CEE, 94/28/CE și 2009/157/CE și Decizia 96/463/CE se

abrogă.

(2) Trimiterile la directivele abrogate și la decizia abrogată se interpretează ca trimiteri

la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din

anexa VII la prezentul regulament.

187

(3) Articolul 8 alineatul (1) din Directiva 90/427/CEE continuă să se aplice până

la … [data aplicării articolului 110 din Regulamentul (UE) …/… *].

(4) Organizațiile de crescători, organizațiile de ameliorare, asociațiile de crescători,

întreprinderile private și alte organizații sau asociații care au fost aprobate sau

recunoscute în temeiul actelor abrogate menționate la alineatul (1) se consideră a

fi recunoscute în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, în toate

celelalte privințe, li se aplică normele prevăzute în prezentul regulament.

(5) Programele de reproducere desfășurate de operatorii menționați la alineatul (4) se

consideră a fi aprobate în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament; în

toate celelalte privințe, li se aplică normele prevăzute în prezentul regulament.

(6) În cazul în care operatorii menționați la alineatul (4) desfășoară deja programe de

ameliorare într-un alt stat membru decât cel în care le-a fost acordată aprobarea

sau recunoașterea în temeiul actelor abrogate menționate la alineatul (1),

operatorii respectivi informează autoritatea competentă care a acordat aprobarea

sau recunoașterea activităților respective.

* JO: a se introduce numărul regulamentului din documentul PE-CONS 7/16.

188

Autoritatea competentă menționată la primul paragraf informează autoritatea

competentă din celălalt stat membru cu privire la desfășurarea acestor activități.

(7) În cazul în care, înainte de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament],

un operator menționat la alineatul (4) ține, în conformitate cu actele abrogate

menționate la alineatul (1), un registru genealogic cu o secțiune specifică în care

sunt înscrise animale de reproducție de rasă pură aparținând unei rase din specia

porcină dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță având caracteristici

specifice care le diferențiază de populația rasei respective care face obiectul

programului de ameliorare desfășurat de către operatorul respectiv, acesta poate

continua să mențină această secțiune specifică.

189

Articolul 65

Modificări la Regulamentul (UE) nr. 652/2014

Articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 652/2014 se modifică după cum urmează:

(a) titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Laboratoarele și centrele de referință ale Uniunii Europene”;

(b) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Granturile pot fi acordate laboratoarelor de referință ale Uniunii Europene

menționate la articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 și centrelor

de referință ale Uniunii Europene menționate la articolul 29 din

Regulamentul (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliului *+

pentru costurile pe care le suportă pentru punerea în aplicare a programelor

de lucru aprobate de către Comisie.

__________________________

* Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului din …

privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor

de reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a

materialului germinativ provenit de la acestea, comerțului cu aceste animale

și introducerii lor în Uniune și de modificare a Regulamentului (UE)

nr. 652/2014 și a Directivelor 89/608/CEE și 90/425/CEE ale Consiliului,

precum și de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor

(„Regulamentul privind ameliorarea animalelor”) (JO L …)”;

+ JO: a se introduce numărul și a se completa nota de subsol aferentă.

190

(c) la alineatul (2), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) costurile de personal, indiferent de statutul său, direct implicat în activitățile

laboratoarelor sau centrelor, desfășurate în calitatea lor de laboratoare sau

centre de referință ale Uniunii Europene;”.

191

Articolul 66

Modificarea Directivei 89/608/CEE

Directiva 89/608/CEE se modifică după cum urmează:

1. Titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Directiva 89/608/CEE a Consiliului din 21 noiembrie 1989 privind asistența

reciprocă pe care autoritățile administrative ale statelor membre și-o acordă și

colaborarea dintre acestea și Comisie pentru a asigura punerea în aplicare a

legislației în sectorul veterinar”.

2. Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„ Articolul 1

Prezenta directivă stabilește condițiile în care autoritățile competente ale statelor

membre responsabile cu controlul legislației în sectorul veterinar colaborează

între ele și cu serviciile competente ale Comisiei pentru a asigura respectarea

acestei legislații.”

3. La articolul 2 alineatul (1), a doua liniuță se elimină.

4. La articolul 4 alineatul (1), prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„- comunică autorității solicitante toate informațiile, dovezile, documentele sau

copiile atestate ale acestora care se află în posesia sa sau pe care le poate

obține în modul prevăzut la alineatul (2) și care să îi permită să verifice dacă

dispozițiile legislative în sectorul veterinar au fost respectate;”.

192

5. Articolul 5 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată notifică autoritatea

solicitantă, respectând reglementările în vigoare ale statului membru în care

este situată aceasta, sau asigură notificarea autorității solicitante cu privire

la toate instrumentele sau deciziile care provin de la autoritățile competente

și care se referă la aplicarea legislației în sectorul veterinar.”.

6. Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7

La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată îi furnizează acesteia orice

informație relevantă de care dispune sau pe care o obține în conformitate cu

articolul 4 alineatul (2), în special sub formă de rapoarte și alte documente sau

copii autentificate, ori extrase ale acestor rapoarte sau documente, privind

operațiuni reale care, în opinia autorității solicitante, par a contraveni legislației

în sectorul veterinar.”.

7. Articolul 8 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Acolo unde consideră necesar, în vederea respectării legislației în sectorul

veterinar, autoritățile competente ale statelor membre:

(a) desfășoară sau determină desfășurarea activității de supraveghere

prevăzută la articolul 6;

(b) comunică autorităților competente ale altor state membre interesate

toate informațiile disponibile, cât mai curând posibil, în special sub

formă de rapoarte și alte documente sau copii autentificate ori extrase

din astfel de rapoarte sau documente privind operațiunile care

contravin sau par să contravină legislației în sectorul veterinar, în

special mijloacele și metodele folosite la îndeplinirea acestor

operațiuni.”.

193

8. Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 9

(1) Autoritățile competente ale fiecărui stat membru comunică Comisiei, cât mai

curând posibil:

(a) orice informație pe care o consideră utilă, cu privire la:

- mărfurile despre care s-a presupus sau se presupune că au făcut

obiectul unor operațiuni care contravin legislației în sectorul

veterinar;

- metodele sau procedeele folosite sau despre care se presupune că

au fost folosite pentru a contraveni legislației menționate

anterior;

(b) orice informație privind existența unor deficiențe sau lacune ale

legislației menționate, pe care aplicarea acesteia le-a pus în evidență

sau sugerat.

(2) Comisia comunică autorităților competente ale fiecărui stat membru, din

momentul în care sunt disponibile, orice informație de natură să asigure

respectarea legislației în sectorul veterinar.”.

194

9. Articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (1) teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Dacă autoritățile competente ale unui stat membru iau cunoștință de

existența unor operațiuni care contravin sau par să contravină

reglementărilor în sectorul veterinar și care prezintă un interes

deosebit la nivelul Uniunii, în special:”;

(b) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Informațiile privind persoanele fizice sau juridice se comunică în

condițiile prevăzute la alineatul (1) doar în măsura în care acest lucru

este necesar pentru a se permite consemnarea operațiunilor ce

contravin legislației în sectorul veterinar.”.

195

10. La articolul 11 teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„La întrunirea Comisiei și a statelor membre în cadrul Comitetului veterinar

permanent, acestea:”.

11. La articolul 15 alineatul (2) primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Alineatul (1) nu împiedică folosirea informațiilor obținute prin aplicarea

prezentei directive în cadrul acțiunilor sau procedurilor legale inițiate

ulterior, datorate nerespectării legislației în sectorul veterinar, sau pentru

prevenirea ori descoperirea neregulilor ce aduc prejudicii fondurilor

Uniunii.”.

Articolul 67

Modificarea Directivei 90/425/CEE

Directiva 90/425/CEE se modifică după cum urmează:

1. Titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele

veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile din cadrul Uniunii cu anumite

animale vii și produse în vederea realizării pieței interne”.

2. La articolul 1, al doilea paragraf se elimină.

196

3. Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a) punctul 2 se elimină;

(b) punctul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„(6) „autoritate competentă”: autoritatea centrală a unui stat membru, cu

competențe în efectuarea de controale sanitar veterinare sau orice

autoritate căreia i s-au delegat astfel de competențe;”.

4. La articolul 3 alineatul 1 litera (d), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul

text:

„Certificatele sau documentele respective, eliberate de medicul veterinar oficial

responsabil cu exploatația, centrul sau organismul de origine trebuie să

însoțească animalele și produsele până la destinatar.”.

5. Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) deținătorii de animale și de produse prevăzute la articolul 1 respectă

cerințele sanitare naționale sau la nivelul Uniunii, prevăzute de

prezenta directivă în toate stadiile producției și comercializării;”;

(b) alineatul (3)se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Statele membre de expediție iau măsurile corespunzătoare pentru a

sancționa orice încălcare de către o persoană fizică sau juridică a

legislației sanitar-veterinare, în cazul în care se constată că au fost

încălcate normele Uniunii, în special în cazul în care se constată că

certificatele, documentele sau mărcile de identificare nu corespund

statutului animalelor sau celui al exploatațiilor de origine sau

caracteristicilor reale ale produselor.”.

6. Articolul 19 se elimină.

7. Capitolul II din anexa A se elimină.

197

Articolul 68

Transpunerea

Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor

administrative necesare pentru a se conforma articolelor 66 și 67 până la ... [data de

aplicare a prezentului regulament]. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul

acestor acte.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezentul

regulament sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Acestea

includ, de asemenea, o mențiune potrivit căreia trimiterile din cadrul actelor cu putere de

lege și al actelor administrative în vigoare la directivele abrogate prin prezentul

regulament trebuie interpretate ca trimiteri la prezentul regulament. Statele membre

stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

198

Articolul 69

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la … [prima zi a celei de-a douăzeci și opta luni care urmează datei intrării în

vigoare a prezentului regulament].

Articolul 65 se aplică de la … [data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate

statele membre.

Adoptat la …,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

199

ANEXA I

RECUNOAȘTEREA SOCIETĂȚILOR DE AMELIORARE ȘI A EXPLOATAȚIILOR DE

AMELIOARARE ȘI APROBAREA PROGRAMELOR DE AMELIORARE

MENȚIONATE ÎN CAPITOLUL II

Partea 1

Cerințe ▌privind recunoașterea societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare

menționate la articolul 4 alineatul (3) litera (b)

A. Asociațiile de crescători, organizațiile de ameliorare, exploatațiile private care își

desfășoară activitatea în sisteme de producție închise și organismele publice

îndeplinesc următoarele condiții:

1. au personalitate juridică conform legislației în vigoare în statul membru în

care este depusă cererea de recunoaștere;

2. dispun de personal calificat și suficient și de spații și echipamente adecvate

pentru a pune în aplicare în mod eficient programele de ameliorare pentru

care intenționează să solicite aprobare în conformitate cu articolul 8

alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12;

3. pot efectua ▌controalele necesare pentru înregistrarea pedigree-urilor

animalelor de reproducție care urmează să facă obiectul programelor de

ameliorare respective;

200

4. au, pentru fiecare program de ameliorare un efectiv suficient de mare de

animale de reproducție ▌în teritoriile geografice care urmează să fie vizate de

programele de ameliorare respective;

5. pot genera sau au generat și pot utiliza datele culese privind animalele de

reproducție necesare pentru desfășurarea programelor de ameliorare

respective;

B. În plus față de cerințele menționate la secțiunea A:

1. asociațiile de crescători, organizațiile de ameliorare și organismele publice

îndeplinesc următoarele condiții:

(a) dispun de un număr suficient de crescători care participă la fiecare dintre

programele lor de ameliorare;

201

(b) au adoptat norme de procedură pentru:

(i) a reglementa soluționarea litigiilor cu crescătorii care participă la

programele lor de ameliorare;

(ii) a asigura egalitatea de tratament pentru crescătorii care participă la

programele lor de ameliorare;

(iii) a stabili drepturile și obligațiile crescătorilor care participă la

programele lor de ameliorare, precum și ale societății de ameliorare

sau ale exploatației de ameliorare;

(iv) a stabili drepturile și obligațiile crescătorilor care sunt membri

atunci când se prevede un sistem de afiliere a crescătorilor.

2. Normele de procedură menționate la punctul 1 litera (b) nu se opun ca acești

crescători:

(a) să aibă libertatea de a alege selecția și reproducția animalelor lor de

ameliorare;

(b) să dețină dreptul de a înscrie în registrele genealogice sau de a înregistra în

registrele zootehnice descendenții proveniți din animalele de ameliorare

respective în conformitate cu normele prevăzute în capitolul IV din prezentul

regulament;

(c) să dețină dreptul de proprietate asupra animalelor lor de ameliorare;

Partea 2

Cerințe ▌privind aprobarea programelor de ameliorare desfășurate de societățile de

ameliorare și de exploatațiile de ameliorare menționate la articolul 8 alineatul (3) și, după

caz, la articolul 12;

1. Programul de ameliorare menționat la articolul 8 alineatul (3) și, după caz, la

articolul 12, conține:

(a) informații privind obiectivul său, care constă în conservarea rasei,

ameliorarea rasei sau a hibridului, crearea unei noi rase sau a unui nou

hibrid, reconstituirea unei rase sau o combinație între mai multe dintre

aceste obiective;

202

(b) denumirea ▌rasei, în cazul animalelor de reproducție de rasă pură, sau a

rasei, liniei sau hibridului, în cazul porcilor de reproducție hibrizi care fac

obiectul programului de ameliorare, pentru a împiedica confuzia cu animale

de reproducție similare de altă rasă sau linie sau hibride înscrise sau

înregistrate în alte registre genealogice sau zootehnice existente;

(c) caracteristicile detaliate ale rasei, inclusiv indicarea trăsăturilor esențiale în

cazul animalelor de reproducție de rasă pură care fac obiectul programului

de ameliorare;

(d) caracteristicile detaliate ale rasei, liniei sau hibridului, în cazul porcilor de

reproducție hibrizi care fac obiectul programului de ameliorare;

(e) informațiile privind teritoriul geografic unde se desfășoară sau unde se

prevede că se va desfășura;

(f) informațiile privind sistemul de identificare ▌a animalelor de reproducție care

trebuie să garanteze faptul că aceste animale sunt înscrise într-un registru

genealogic sau înregistrate într-un registru zootehnic numai atunci când sunt

identificate individual și în conformitate cu legislația Uniunii în domeniul

sănătății animalelor privind identificarea și înregistrarea animalelor din

speciile în cauză;

(g) informațiile privind sistemul de înregistrare a pedigree-ului animalelor de

reproducție de rasă pură care sunt fie înscrise, fie înregistrate și eligibile pentru

înscriere în registrele genealogice sau a pedigree-ului porcilor de reproducție

hibrizi înregistrați în registrele zootehnice;

203

(h) obiectivele privind selecția și ameliorarea ale programului de ameliorare,

inclusiv indicarea obiectivelor lui principale, și, după caz, criteriile detaliate

de evaluare în cea ce privește obiectivele respective privind selecția animalelor

de reproducție;

(i) ▌în cazul înființării unei noi rase sau în cazul reconstituirii unei rase astfel

cum se menționează la articolul 19, informațiile privind circumstanțele

detaliate care justifică crearea acestei rase noi sau reconstituirea acestei rase;

(j) în cazul în care programul de ameliorare prevede testarea performanțelor

sau evaluarea genetică:

(i) informații privind sistemul utilizat pentru producerea, înregistrarea,

comunicarea și utilizarea rezultatelor testelor de performanță;

(ii) informații privind sistemul de evaluare genetică și, după caz, de

evaluare genomică a animalelor de reproducție ▌;

204

(k) în cazul în care se creează secțiuni suplimentare sau secțiunile principale

sunt împărțite în clase, normele referitoare la împărțirea ▌registrului

genealogic și la criteriile sau procedurile aplicate pentru înregistrarea

animalelor în secțiunile respective sau pentru clasificarea lor în clasele

respective;

(l) în cazul în care societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare

externalizează activități tehnice specifice legate de gestionarea programului

său de ameliorare către părți terțe astfel cum se menționează la articolul 8

alineatul (4), informații privind aceste activități și numele și datele de

contact ale părților terțe desemnate;

(m) în cazul în care societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare

intenționează să recurgă la derogarea prevăzută la articolul 31 alineatul (1),

informații privind centrul de colectare sau de depozitare a materialului

seminal sau echipa de colectare sau producere de embrioni care emite

certificatele zootehnice și informații privind modalitățile de emitere a acestor

certificate zootehnice;

(n) în cazul în care exploatația de ameliorare decide să includă informații

privind rezultatele testării performanțelor sau ale evaluării genetice și

privind defectele genetice și particularitățile genetice pe certificatele

zootehnice emise pentru porcii săi de reproducție hibrizi și pentru materialul

germinativ al acestora, astfel cum se menționează la articolul 30

alineatul (8), informații privind această decizie.

205

2. Programul de ameliorare vizează un efectiv suficient de mare de animale de

reproducție și un număr suficient de crescători pe teritoriul geografic pe care se

desfășoară sau se prevede că se va desfășura.

Partea 3

Cerințe suplimentare pentru societățile de ameliorare care înființează și conduc registre

genealogice pentru animale de reproducție de rasă pură din specia ecvină

1. În plus față de cerințele de identificare stabilite în partea 2 punctul 1 litera (f),

animalele de reproducție de rasă pură din specia ecvină sunt înscrise într-un

registru genealogic numai atunci când acestea sunt identificate într-o adeverință

de montă și atunci când programul de ameliorare impune aceasta, ca mânz sub

iapa-mamă.

Prin derogare de la dispozițiile primului paragraf, un stat membru sau, dacă

acesta decide astfel, autoritatea sa competentă poate autoriza o societate de

ameliorare să înscrie animale de reproducție de rasă pură din specia ecvină în

registrul genealogic ținut de respectiva societate de ameliorare în cazul în care

aceste animale sunt identificate prin orice altă metodă adecvată care oferă cel

puțin același grad de certitudine ca o adeverință de montă, cum ar fi controlul

filiației pe baza analizei ADN-ului sau a analizei grupelor sanguine, cu condiția

ca autorizația respectivă să respecte principiile stabilite de societatea de

ameliorare care ține registrul genealogic de origine al rasei în cauză.

206

2. Pe lângă cerințele stabilite în partea 2, programele de ameliorare aprobate în

conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12 desfășurate pe

animale de reproducție de rasă pură aparținând unei rase din specia ecvină,

conțin:

(a) după caz, condițiile pentru înscrierea în secțiunea principală a registrului

genealogic a animalelor de reproducție de rasă pură dintr-o altă rasă sau

dintr-o linie specifică de armăsari sau familie de iepe aparținând acestei alte

rase;

(b) în cazul în care programul de ameliorare interzice sau limitează utilizarea

uneia sau mai multor tehnici de reproducție sau utilizarea animalelor de

reproducție de rasă pură pentru una sau mai multe tehnici de reproducție,

astfel cum se menționează la articolul 21 alineatul (2), informații privind

această interdicție sau limitare;

(c) norme referitoare la emiterea de adeverințe de montă sau la utilizarea altor

metode adecvate astfel cum sunt menționate la punctul 1 și, dacă programul

de ameliorare impune acest lucru, identificarea ca mânz sub iapa-mamă.

207

3. Pentru animalele de reproducție de rasă pură din specia ecvină se aplică următoarele

cerințe specifice, în plus față de cele prevăzute în partea 1 și partea 2:

(a) În cazul în care o societate de ameliorare declară autorității competente că

registrul genealogic pe care l-a înființat este registrul genealogic de origine al

rasei vizate de programul său de ameliorare, ▌societatea de ameliorare

respectivă îndeplinește următoarele condiții:

(i) a stabilit în trecut registrul genealogic respectiv pe care îl deține și a pus

la dispoziția publicului principiile programului de ameliorare în cauză;

(ii) demonstrează că nu există, la momentul depunerii cererii menționate la

articolul 4 alineatul (1), o altă societate de ameliorare sau organism de

ameliorare cunoscut recunoscut în același stat membru sau în alt stat

membru sau într-o țară terță, care a înființat un registru genealogic

pentru aceeași rasă și desfășoară un program de ameliorare pentru rasa

respectivă pe baza principiilor menționate la subpunctul (i);

(iii) cooperează îndeaproape cu societățile de ameliorare menționate la

litera (b), în special informează în mod transparent și în timp util

societățile de ameliorare respective cu privire la orice modificări aduse

principiilor menționate la subpunctul (i) ;

208

(iv) a stabilit, dacă este necesar, norme nediscriminatorii privind activitățile

sale în ceea ce privește registrele genealogice stabilite pentru aceeași

rasă de organismele de ameliorare care nu sunt incluse în lista prevăzută

la articolul 34 ▌.

(b) În cazul în care o societate de ameliorare declară autorității competente că

registrul genealogic pe care l-a creat este un registru genealogic filial pentru

rasa vizată de programul său de ameliorare, ▌societatea respectivă de

ameliorare îndeplinește următoarele condiții:

(i) include în programul său propriu de ameliorare principiile stabilite de

societatea de ameliorare menționată la litera (a) care conduce registrul

genealogic de origine pentru aceeași rasă;

(ii) pune la dispoziția publicului informațiile privind utilizarea principiilor

menționate la subpunctul (i) și sursa lor;

(iii) ▌instituie mecanisme pentru a asigura adaptările necesare ale

normelor stabilite în programul său de ameliorare menționat la

articolul 8 alineatul (3) și, după caz, la articolul 12 la modificările aduse

respectivelor principii de societatea menționată la litera (a) din prezentul

alineat care conduce registrul genealogic de origine al rasei.

209

4. Pentru cerințele de recunoaștere a societăților de ameliorare a animalelor de

reproducție de rasă pură din specia ecvină, se aplică următoarele derogări:

(a) Prin derogare de la partea 1 secțiunea B punctul 1 litera (b), în cazul în care

există mai multe societăți de ameliorare care conduc registre genealogice

pentru aceeași rasă pe teritoriile enumerate în anexa VI, iar programele lor de

ameliorare menționate la articolul 8 alineatul (3) acoperă împreună în

întregime teritoriile enumerate în anexa VI, normele de procedură menționate

în partea 1 secțiunea B punctul 1 litera (b) stabilite de societățile de ameliorare

respective:

(i) pot prevedea că animalele de reproducție de rasă pură din specia ecvină

din rasa respectivă trebuie să fie născute pe un anumit teritoriu

enumerat în anexa VI pentru a putea fi înscrise în registrul genealogic

pentru rasa respectivă, în scopul declarării nașterii;

(ii) garantează că restricția prevăzută la subpunctul (i) nu se aplică în cazul

înscrierii într-un registru genealogic pentru rasa respectivă în scopul

reproducției.

210

(b) Prin derogare de la punctul 3 litera (a) din prezenta parte, în cazul în care

principiile programului de ameliorare sunt stabilite în mod exclusiv de o

organizație internațională care operează la nivel mondial și în cazul în care nu

există nici o societate de ameliorare într-un stat membru, nici un organism de

ameliorare într-o țară terță care conduce registrul genealogic de origine pentru

rasa menționată anterior, autoritatea competentă dintr-un stat membru poate

recunoaște societățile de ameliorare care conduc registre genealogice filiale

pentru rasa respectivă, cu condiția să stabilească obiectivele și criteriile

menționate la punctul 1 litera (h) din partea 2 în conformitate cu principiile

stabilite de respectiva organizație internațională și cu condiția ca aceste

principii:

(i) să fie transmise de societatea de ameliorare respectivă autorității

competente menționate la articolul 4 alineatul (3) în scopul verificării;

(ii) să fie încorporate în programul de ameliorare al societății de ameliorare.

(c) Prin derogare de la punctul 3 litera (b) din prezenta parte, o societate de

ameliorare care conduce un registru genealogic filial poate stabili clase

suplimentare în funcție de calități, cu condiția ca animalele de reproducție de

rasă pură din specia ecvină înscrise în clasele din secțiunea principală a

registrului genealogic de origine al rasei sau a altor registre genealogice

filiale ale rasei să poată fi înscrise în clasele corespunzătoare din secțiunea

principală a registrului genealogic filial respectiv.

211

ANEXA II

ÎNSCRIEREA ÎN REGISTRE GENEALOGICE ȘI ÎNREGISTRAREA ÎN REGISTRE

ZOOTEHNICE, MENȚIONATE ÎN CAPITOLUL IV

Partea 1

Înscrierea animalelor de reproducție de rasă pură în registre genealogice și înregistrarea

animalelor în secțiunile suplimentare

Capitolul I

Înscrierea animalelor de reproducție de rasă pură în secțiunea principală

1. Cerințele menționate la articolul 18 alineatul (1) sunt următoarele:

(a) animalul îndeplinește următoarele criterii de filiație ▌:

(i) ▌în cazul speciilor bovină ▌, ▌porcină ▌, ▌ovină ▌ și ▌caprină ▌,

animalul este descendent din părinți și bunici înscriși în secțiunea

principală a unui registru genealogic al aceleiași rase;

(ii) ▌în cazul speciei ecvină, animalul este descendent din părinți înscriși

în secțiunea principală a unui registru genealogic al aceleiași rase;

212

(b) i se stabilește pedigree-ul animalului în conformitate cu normele prevăzute în

▌programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3)

și, după caz, cu articolul 12;

(c) animalul este identificat ▌în conformitate cu legislația Uniunii în domeniul

sănătății animalelor privind identificarea și înregistrarea animalelor din

speciile în cauză și cu normele stabilite în programul de ameliorare aprobat în

conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12 ▌;

(d) în cazul comercializării sau al introducerii în Uniune a unui animal și în

cazul în care se intenționează ca acest animal să fie înscris sau înregistrat în

registrul genealogic, animalul respectiv este însoțit ▌de un certificat

zootehnic eliberat în conformitate cu articolul 30 ▌;

(e) în cazul în care un animal este obținut din material germinativ comercializat

sau introdus în Uniune și în cazul în care se intenționează ca acest animal

să fie înscris sau înregistrat într-un registru genealogic, materialul

germinativ respectiv este însoțit de un certificat zootehnic eliberat în

conformitate cu articolul 30.

213

2. Prin derogare de la punctul 1 litera (a) subpunctul (ii) din prezentul capitol, o

societate de ameliorare care efectuează un program de ameliorare asupra unor

animale de reproducție de rasă pură din specia ecvină poate înscrie în secțiunea

principală a registrului său genealogic un animal de reproducție de rasă pură din

specia ecvină:

(a) care, în cazul încrucișării, este înscris în secțiunea principală a unui registru

genealogic al unei alte rase, cu condiția ca cealaltă rasă și criteriile de

înscriere a acestui animal de reproducție de rasă pură să fie stabilite în

programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și,

după caz, cu articolul 12; sau

(b) care, în cazul filiației, aparține unei linii specifice de armăsari sau unei

familii specifice de iepe dintr-o rasă diferită, cu condiția ca aceste linii și

familii și criteriile de înscriere a acestui animal de reproducție de rasă pură

să fie stabilite în programul de ameliorare aprobat în conformitate cu

articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.

214

3. Pe lângă normele stabilite la punctul 1 litera (c) din prezentul capitol, o societate

de ameliorare care înscrie în registrul său genealogic un animal de reproducție de

rasă pură din specia ecvină care a fost deja înscris într-un registru genealogic

înființat de o altă societate de ameliorare care desfășoară un program de

ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu

articolul 12 înscrie acest animal de reproducție de rasă pură folosind numărul său

de identificare în conformitate cu Regulamentul (UE) …/… *, care asigură

caracterul unic și continuu al identificării animalului în cauză, precum și aceeași

denumire (cu excepția unei derogări stabilite de comun acord de cele două societăți

de ameliorare în cauză), menționând codul țării nașterii, în conformitate cu

acordurile internaționale pentru rasa în cauză.

* JO: a se introduce numărul regulamentului din documentul PE-CONS 7/16.

215

▌

Capitolul II

Înregistrarea animalelor în secțiuni suplimentare

1. Condițiile menționate la articolul 20 alineatul (1) sunt următoarele:

(a) animalul este identificat în conformitate cu legislația Uniunii în domeniul

sănătății animalelor privind identificarea și înregistrarea animalelor din

speciile în cauză și cu normele stabilite în programul de ameliorare aprobat

în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12;

(b) societatea de ameliorare consideră că animalul îndeplinește caracteristicile

rasei menționate în anexa I partea 2 punctul 1 ▌litera (c);

(c) animalul îndeplinește, după caz, cel puțin cerințele minime de performanță,

stabilite în programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8

alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, în ceea ce privește acele

caracteristici pentru care sunt testate animalele de reproducție de rasă pură

înscrise în secțiunea principală, în conformitate cu anexa III.

216

2. Societatea de ameliorare poate aplica cerințe diferite în ceea ce privește

conformitatea cu caracteristicile rasei prevăzute la punctul 1 litera (b) din prezentul

capitol sau cerințele de performanță menționate la punctul 1 litera (c) din prezentul

capitol, în funcție de următoarele aspecte:

(a) animalul aparține rasei, deși originile sale nu sunt cunoscute; sau

(b) animalul a fost obținut printr-un program de încrucișare menționat în

programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3)

și, după caz, cu articolul 12.

217

Capitolul III

Trecerea la secțiunea principală a descendenților animalelor înregistrate în

secțiuni suplimentare

1. Condițiile menționate la articolul 20 alineatul (2) sunt următoarele:

(a) pentru speciile bovină, porcină, ovină și caprină, femela este descendentă

din:

(i) mamă și bunică ▌maternă care sunt înregistrate într-o secțiune

suplimentară a unui registru genealogic pentru aceeași rasă, astfel cum se

prevede la articolul 20 alineatul (1);

(ii) tată și ▌doi bunici care sunt înscriși în secțiunea principală a unui

registru genealogic pentru aceeași rasă.

Descendenții din prima generație proveniți din femela menționată în teza

introductivă a primului paragraf și dintr-un mascul de reproducție de rasă

pură înscris în secțiunea principală a registrului genealogic al aceleiași rase

vor fi, de asemenea, considerați animale de rasă pură și vor fi înscriși sau

înregistrați și eligibili pentru a fi înscriși în secțiunea principală a registrului

genealogic respectiv.

218

(b) în ceea ce privește specia ecvină, animalul îndeplinește condițiile de înscriere

în secțiunea principală pentru masculi și femele descendenți din animale

înregistrate în secțiunea principală, astfel cum se stabilește în programul ▌de

ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu

articolul 12.

2. Prin derogare de la punctul 1 din prezentul capitol și de la punctul 1 litera (a)

subpunctul (i) din capitolul I, un stat membru sau, dacă acesta decide astfel,

autoritatea sa competentă menționată la articolul 4 alineatul (3) poate autoriza

înscrierea de către o societate de ameliorare care desfășoară un program de

ameliorare a animalelor de rasă pură dintr-o rasă pe cale de dispariție din speciile

bovină, porcină, ovină sau caprină sau dintr-o rasă rustică de ovine în secțiunea

principală a registrului său genealogic a unui animal descendent din părinți și

bunici înscriși sau înregistrați în secțiunile principale sau suplimentare ale unui

registru genealogic al rasei respective.

Un stat membru sau, dacă acesta decide astfel, autoritatea sa competentă care

autorizează o societate de ameliorare să recurgă la această derogare se asigură că:

(a) societatea de ameliorare în cauză a oferit justificări pentru recurgerea la

această derogare, în special demonstrând faptul că nu sunt disponibili

pentru reproducere masculi de reproducție de rasă pură din rasa respectivă;

219

(b) societatea de ameliorare a creat una sau mai multe secțiuni suplimentare în

registrul său genealogic;

(c) normele în temeiul cărora societatea de ameliorare înscrie sau înregistrează

animalele în secțiunile principale sau suplimentare ale registrului de

ameliorare respectiv sunt stabilite în programul de ameliorare aprobat în

conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.

Statele membre care recurg la această derogare publică în lista menționată la

articolul 7 rasele care beneficiază de o astfel de derogare.

220

Partea 2

Înregistrarea porcilor de reproducție hibrizi în registrele zootehnice

Cerințele menționate la articolul 23 sunt următoarele:

(a) porcul de reproducție hibrid este descendent din părinți și bunici înscriși în registre

genealogice sau înregistrați în registre zootehnice;

(b) porcul de reproducție hibrid este identificat după naștere în conformitate cu

legislația Uniunii în domeniul sănătății animalelor privind identificarea și

înregistrarea animalelor din specia porcină și cu normele stabilite în programul de

ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu

articolul 12;

(c) porcului de reproducție hibrid i se stabilește genealogia în conformitate cu normele

stabilite în programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8

alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12;

(d) porcul de reproducție hibrid este însoțit, dacă este necesar, de un certificat

zootehnic eliberat în conformitate cu articolul 30 ▌.

221

ANEXA III

TESTAREA PERFORMANȚELOR ȘI EVALUAREA GENETICĂ, ASTFEL CUM SE

PREVEDE LA ARTICOLUL 25

Partea 1

Cerințe generale

▌

Atunci când societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare sau părți terțe

desemnate de societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare în cauză, în

conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b), efectuează testarea performanțelor sau

evaluarea genetică, ele stabilesc și folosesc pentru testarea performanțelor sau evaluarea

genetică metode acceptabile din punct de vedere științific în conformitate cu principiile

zootehnice consacrate și țin seama, atunci când acestea există, de:

(a) normele și standardele stabilite de centrele de referință relevante ale Uniunii

Europene prevăzute la articolul 29 alineatul (1); sau

(b) în absența acestor norme și standarde, de principiile convenite de ICAR.

222

Partea 2

Cerințe pentru testarea performanțelor

1. Testarea performanțelor se realizează pe baza unuia sau mai multora dintre

următoarele sisteme de testare a performanței stabilite în conformitate cu

metodele menționate în partea 1:

(a) testarea performanțelor individuale proprii ale animalelor de reproducție sau

testarea performanțelor animalelor de reproducție pe baza descendenților,

fraților/surorilor sau colateralilor acestora în stațiuni de testare;

(b) testarea performanțelor individuale proprii ale animalelor de reproducție

sau testarea performanțelor animalelor de reproducție pe baza

descendenților, fraților/surorilor sau colateralilor acestora sau a altor

animale înrudite, la ferme;

(c) testarea performanțelor prin intermediul datelor culese de către ferme,

puncte de vânzare, abatoare sau alți operatori;

(d) testarea performanțelor grupurilor contemporane de animale de reproducție

(comparație cu grupurile contemporane);

(e) orice alt sistem de testare a performanței aplicat în conformitate cu metodele

menționate în partea 1.

223

Sistemele de testare a performanței sunt stabilite astfel încât să permită realizarea

unei comparații valabile între animalele de reproducție. Descendenții,

frații/surorile sau colateralii care urmează să fie testați în stațiunile de testare sau

la ferme sunt selectați în mod imparțial și nu sunt tratați în mod selectiv. În cazul

testării la ferme, aceștia sunt repartizați între ferme astfel încât să se permită

realizarea unei comparații valabile între animalele de reproducție testate.

Societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare care aplică aceste sisteme

de testare a performanțelor în stațiunile de testare stabilesc, în conformitate cu

metodele menționate în partea 1, în cadrul unui protocol de testare, condițiile de

admitere a animalelor de reproducție, informațiile privind identitatea și rezultatele

anterioare relevante ale testărilor în cazul animalelor participante, caracteristicile

care trebuie înregistrate, metodele de testare folosite și orice alte informații

relevante.

2. Societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare definesc în cadrul

programelor lor de testare aprobate în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și,

după caz, cu articolul 12, caracteristicile care trebuie înregistrate în legătură cu

obiectivele de selecție stabilite în programele de ameliorare respective.

224

3. Atunci când trebuie înregistrate caracteristicile legate de producția de lapte, se

înregistrează date referitoare la producția de lapte, caracteristicile compoziției

laptelui și alte caracteristici relevante stabilite de metodele menționate în partea 1.

Pot fi înregistrate date suplimentare referitoare la alte caracteristici legate de lapte

sau de calitatea laptelui.

4. Atunci când trebuie înregistrate caracteristicile legate de producția de carne, se

înregistrează date referitoare la caracteristicile legate de producția de carne și alte

caracteristici relevante stabilite de metodele menționate în partea 1. Pot fi

înregistrate date suplimentare referitoare la alte caracteristici legate de carne sau

de calitatea cărnii.

5. Atunci când trebuie înregistrate alte caracteristici decât cele menționate la

punctele 3 și 4 din prezenta parte, aceste caracteristici sunt înregistrate în

conformitate cu metodele menționate în partea 1. Aceste caracteristici pot include

caracteristici specifice rasei și speciei, precum conformația corpului, fertilitatea,

ușurința la parturiție, caracteristici legate de sănătate, viabilitatea descendenților,

longevitatea, calitatea fibrei, eficiența la hrănire, docilitatea, sustenabilitatea și

orice alte caracteristici relevante legate de obiectivele de selecție ale programului

de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu

articolul 12.

225

6. Datele culese referitoare la caracteristicile menționate la punctele 3 - 5 sunt

incluse în evaluarea genetică numai atunci când sunt produse pe baza unui sistem

de înregistrare specificat în programul de ameliorare aprobat în conformitate cu

articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.

7. Pentru fiecare dintre caracteristicile înregistrate menționate la punctele 3, 4 și 5,

se specifică în programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8

alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12 informații privind sistemele de testare a

performanței aplicate, protocolul de testare aplicat și, dacă este relevant, metoda

aplicată pentru validarea rezultatelor testării.

8. Atunci când se realizează o evaluare genetică privind caracteristicile menționate

la punctele 3, 4 și 5, înregistrarea caracteristicilor respective se face asigurându-se

faptul că, la sfârșitul testării, pot fi estimate valori de ameliorare fiabile pentru

aceste caracteristici.

9. Datele culese menționate la punctul 1 litera (c) din prezenta parte pot fi

înregistrate și incluse în evaluarea genetică numai atunci când aceste date sunt

validate în conformitate cu metodele menționate în partea 1.

226

Partea 3

Cerințe pentru evaluarea genetică

1. Evaluarea genetică a animalelor de reproducție include caracterele relevante legate

de producție și care nu sunt legate de producție menționate în partea 2, care au

legătură cu obiectivele de selecție stabilite de programele de ameliorare aprobate în

conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.

2. Evaluarea genetică include numai caracteristicile menționate în partea 2 în cazul

cărora înregistrarea are loc astfel cum se specifică în programul de ameliorare

aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.

3. Valorile de ameliorare ale animalelor de reproducție se estimează în conformitate

cu metodele menționate în partea 1 pe baza:

(a) datelor referitoare la animalele de reproducție culese prin intermediul

testării performanțelor menționate în partea 2;

(b) informațiilor genomice culese privind animalele de reproducție;

227

(c) datelor produse prin orice altă metodă în conformitate cu metodele

menționate în partea 1; sau

(d) a unei combinații de informații și date menționate la literele (a), (b) și (c).

4. Metodele statistice utilizate pentru evaluarea genetică respectă metodele menționate

în partea 1. Aceste metode statistice garantează faptul că evaluarea genetică nu este

influențată de principalele efecte de mediu sau de structura datelor și iau în calcul

toate informațiile disponibile cu privire la animalul de reproducție, descendenții,

frații/surorile și colateralii acestuia, precum și alte animale înrudite cu acesta, în

funcție de sistemul de testare a performanței.

5. Fiabilitatea tuturor valorilor de ameliorare estimate se calculează în conformitate

cu metodele menționate în partea 1. Atunci când se publică valorile de ameliorare

estimate pentru animalele de reproducție, se indică fiabilitatea acestor valori de

ameliorare publicate și data evaluării.

228

6. Masculii de reproducție de rasă pură din specia bovină destinați să fie utilizați

pentru însămânțare artificială sunt supuși evaluării genetice. Evaluarea genetică

respectivă se realizează pentru principalele caracteristici de producție legate de

programul de ameliorare, astfel cum se stabilește în metodele menționate în

partea 1, și se poate realiza și pentru alte caracteristici relevante legate sau nu de

producție stabilite în metodele menționate în partea 1. Atunci când, pentru aceste

caracteristici, are loc o evaluare genetică a masculilor de reproducție de rasă pură

din specia bovină destinați să fie utilizați pentru însămânțare artificială, valorile

de ameliorare legate de aceste caracteristici se publică, cu excepția celor

referitoare la animalele menționate la articolul 21 alineatul (1) litera (g) (tauri

netestați).

7. În cazul masculilor de reproducție de rasă pură din specia bovină destinați să fie

utilizați pentru însămânțare artificială, fiabilitatea minimă a valorilor de

ameliorare este de cel puțin:

(a) în cazul taurilor care aparțin raselor de lapte (inclusiv raselor mixte), 0,5

pentru principalele caracteristici legate de producția de lapte sau pentru

principalii indici compuși care combină valorile de ameliorare estimate

pentru mai multe caracteristici individuale;

(b) în cazul taurilor care aparțin raselor de carne (inclusiv raselor mixte), 0,3

pentru principalele caracteristici legate de producția de carne sau pentru

principalii indici compuși care combină valorile de ameliorare estimate

pentru mai multe caracteristici individuale.

229

8. Cerințele privind valorile minime de fiabilitate menționate la punctul 7 nu se

aplică masculilor de reproducție de rasă pură din specia bovină care:

(a) sunt folosiți în scopul testării în limitele cantităților necesare pentru ca o

societate de ameliorare să desfășoare astfel de teste după cum se

menționează la articolul 21 alineatul (1) litera (g) (tauri netestați);

(b) participă la un program de ameliorare care prevede testarea performanțelor

sau evaluarea genetică și care urmărește conservarea rasei sau conservarea

diversității genetice în cadrul rasei.

9. Masculii de reproducție de rasă pură din specia bovină evaluați genomic ▌sunt

considerați corespunzători pentru însămânțare artificială dacă evaluarea lor

genomică este:

(a) validată în conformitate cu metodele menționate în partea 1 pentru fiecare

caracteristică evaluată genomic;

(b) revalidată pentru fiecare dintre aceste caracteristici la intervale regulate sau

în cazul în care intervin modificări majore ale evaluării genomice sau genetice

sau în populația de referință.

▌

230

10. Societatea de ameliorare, exploatația de ameliorare sau, la cererea respectivei

societăți de ameliorare sau exploatații de ameliorare, partea terță desemnată de

societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare în cauză, în conformitate cu

articolul 27 alineatul (1) litera (b) face publice informațiile privind defectele

genetice și particularitățile animalelor de reproducție care au legătură cu

programul de ameliorare. ▌

231

ANEXA IV

CENTRELE DE REFERINȚĂ ALE UNIUNII EUROPENE MENȚIONATE LA

ARTICOLUL 29

1. Cerințele menționate la articolul 29 alineatul (4) litera (a)

Centrele de referință ale Uniunii Europene desemnate în conformitate cu articolul

29:

(a) dispun de personal calificat corespunzător:

(i) cu formare profesională adecvată:

- în domeniul testării performanțelor și al evaluării genetice a

animalelor de reproducție de rasă pură, atunci când aceste centre

sunt desemnate în conformitate cu articolul 29 alineatul (1);

- în domeniul conservării raselor pe cale de dispariție, atunci când

aceste centre sunt desemnate în conformitate cu articolul 29

alineatul (2);

(ii) ▌instruit să respecte caracterul confidențial al anumitor subiecte,

rezultate sau comunicări;

(iii) ▌cu cunoștințe suficiente privind activitățile de cercetare la nivel

național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional;

232

(b) dețin sau au acces la infrastructura, echipamentul și produsele necesare

pentru a îndeplini sarcinile ▌menționate la :

(i) punctul 2, atunci când aceste centre sunt desemnate în conformitate cu

articolul 29 alineatul (1);

(ii) punctul 3, atunci când aceste centre sunt desemnate în conformitate cu

articolul 29 alineatul (2);

2. Sarcinile menționate la articolul 29 alineatul (4) litera (b) subpunctul (i) pentru

centrele de referință ale Uniunii Europene desemnate în conformitate cu articolul 29

alineatul (1)

Centrele de referință ale Uniunii Europene desemnate în conformitate cu

articolul 29 alineatul (1):

(a) colaborează cu societățile de ameliorare și cu terții desemnați de societățile

de ameliorare în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b) pentru a

facilita aplicarea uniformă a metodelor de testare a performanțelor și de

evaluare genetică pentru animalele de reproducție de rasă pură astfel cum se

prevede la articolul 25;

(b) informează societățile de ameliorare, terții desemnați de aceste societăți de

ameliorare astfel cum se prevede la articolul 27 alineatul (1) litera (b) sau

autoritățile competente cu privire la metodele de testare a performanțelor și de

evaluare genetică a animalelor de reproducție de rasă pură;

233

(c) analizează în mod regulat rezultatele testării performanțelor și ale evaluărilor

genetice efectuate de către societățile de ameliorare sau de către terți

desemnați de aceste societăți de ameliorare în conformitate cu articolul 27

alineatul (1) litera (b) și datele pe care se bazează;

(d) compară metode de testare a performanțelor și de evaluare genetică a

animalelor de reproducție de rasă pură;

(e) ▌la cererea Comisiei sau a unui stat membru:

(i) acordă asistență pentru armonizarea metodelor de testare a

performanțelor și de evaluare genetică a animalelor de reproducție de

rasă pură;

(ii) recomandă metodele de calcul care trebuie să fie utilizate pentru

testarea performanțelor și evaluarea genetică a animalelor de

reproducție de rasă pură;

234

(iii) creează o platformă permițând compararea rezultatelor metodelor de

testare a performanțelor și de evaluare genetică a animalelor de

reproducție de rasă pură utilizate în statele membre, în special prin:

– elaborarea unor protocoale de control pentru testarea

performanțelor și evaluarea genetică a animalelor de reproducție

de rasă pură efectuate în statele membre, pentru a îmbunătăți

comparabilitatea rezultatelor și eficiența programelor de

ameliorare;

– realizarea unei evaluări internaționale a animalelor pe baza

rezultatelor combinate ale testării performanțelor și ale evaluării

genetice a animalelor de reproducție de rasă pură efectuate în

statele membre și în țări terțe;

– difuzarea rezultatelor acestor evaluări internaționale;

– publicarea formulelor de conversie și a informațiilor aferente pe

baza cărora au fost stabilite formulele;

235

(f) furnizează date privind evaluarea genetică a animalelor de reproducție de rasă

pură și formare profesională pentru a sprijini societățile de ameliorare sau

părțile terțe desemnate de aceste societăți de ameliorare în conformitate cu

articolul 27 alineatul (1) litera (b), care participă la comparațiile internaționale

ale rezultatelor evaluărilor genetice;

(g) facilitează soluționarea problemelor care apar în statele membre legate de

evaluarea genetică a animalelor de reproducție de rasă pură;

(h) cooperează în limita sarcinilor lor cu organizații recunoscute la nivel

internațional;

(i) furnizează, la cererea Comisiei, expertiză tehnică Comitetului zootehnic

permanent.

236

3. Sarcinile menționate la articolul 29 alineatul (4) litera (b) subpunctul (ii) pentru

centrele de referință ale Uniunii Europene desemnate în conformitate cu articolul 29

alineatul (2).

Centrele de referință ale Uniunii Europene desemnate în conformitate cu articolul 29

alineatul (2):

(a) colaborează cu societățile de ameliorare, părțile terțe desemnate de

societățile de ameliorare în conformitate cu articolul 27 alineatul (1)

litera (b), autoritățile competente și alte autorități ale statelor membre pentru

a facilita conservarea raselor pe cale de dispariție sau conservarea

diversității genetice existente în cadrul acestor rase;

(b) informează societățile de ameliorare, părțile terțe desemnate de societățile de

ameliorare în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b), autoritățile

competente și alte autorități cu privire la metodele utilizate pentru

conservarea raselor pe cale de dispariție și conservarea diversității genetice

din cadrul acestor rase;

(c) la cererea Comisiei:

(i) dezvoltă sau armonizează metode utilizate pentru conservarea in situ și

ex situ a raselor pe cale de dispariție sau conservarea diversității

genetice din cadrul acestor rase sau acordă asistență pentru aceste

procese de dezvoltare sau armonizare;

237

(ii) dezvoltă metode utilizate pentru caracterizarea situației raselor aflate

pe cale de dispariție în ceea ce privește diversitatea lor genetică sau

pericolul de a fi pierdute pentru agricultură sau acordă asistență

pentru astfel de procese de dezvoltare;

(iii) încurajează schimbul de informații între statele membre cu privire la

conservarea raselor aflate pe cale de dispariție sau conservarea

diversității genetice din cadrul acestor rase;

(iv) oferă formare în vederea sprijinirii societăților de ameliorare sau

părților terțe desemnate de societățile de ameliorare în conformitate cu

articolul 27 alineatul (1) litera (b), autorităților competente și altor

autorități în ceea ce privește conservarea raselor pe cale de dispariție și

conservarea diversității genetice din cadrul acestor rase;

(v) cooperează, în limita sarcinilor lor, cu organizații europene și

organizații recunoscute la nivel internațional;

(vi) furnizează, în limita sarcinilor lor, expertiză tehnică Comitetului

zootehnic permanent.

238

ANEXA V

INFORMAȚIILE CARE TREBUIE FURNIZATE ÎN CERTIFICATELE ZOOTEHNICE,

MENȚIONATE ÎN CAPITOLUL VII ▌

Partea 1

Cerințe generale

▌

Titlul certificatului zootehnic:

(a) menționează dacă animalul este un animal de reproducție de rasă pură sau un

porc de reproducție hibrid sau dacă materialul germinativ provine de la animale

de reproducție de rasă pură sau de la porci de reproducție hibrizi;

(b) include o referire la specia taxonomică;

(c) indică dacă transportul este destinat comerțului ▌sau introducerii în Uniune;

(d) include o trimitere la prezentul regulament.

239

Partea 2

Certificate zootehnice pentru animalele de reproducție de rasă pură și pentru materialul

germinativ provenind de la acestea

Capitolul I

Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru animalele de reproducție de rasă

pură

1. Certificatele zootehnice pentru animalele de reproducție de rasă pură, menționate la

articolul 30, conțin următoarele informații:

(a) numele societății de ameliorare emitente sau, în cazul introducerii în Uniune a

animalului de reproducție de rasă pură, numele organismului de ameliorare

emitent și, dacă este cazul, o trimitere la site-ul de internet al societății de

ameliorare sau al organismului de ameliorare în cauză;

(b) numele registrului genealogic;

(c) clasa din secțiunea principală în care este înscris animalul de reproducției

de rasă pură, după caz;

(d) numele rasei animalului de reproducție de rasă pură;

(e) sexul animalului de reproducție de rasă pură;

240

(f) numărul de înscriere în registrul genealogic („nr. din registrul genealogic”) al

animalului de reproducție de rasă pură;;

(g) sistemul de identificare și numărul individual de identificare acordat

animalului de reproducție de rasă pură ▌în conformitate cu:

(i) legislația Uniunii în domeniul sănătății animalelor referitoare la

identificarea și înregistrarea animalelor din speciile în cauză;

(ii) în absența legislației Uniunii în domeniul sănătății animalelor

referitoare la identificarea și înregistrarea animalelor care necesită un

număr individual de identificare, cu normele stabilite în programul de

ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după

caz, cu articolul 12; sau

(iii) în cazul introducerii în Uniune a animalului de reproducție de rasă

pură, în conformitate cu legislația țării terțe;

(h) în cazul în care acest lucru este necesar în conformitate cu articolul 22

alineatele (1) și (2), metoda utilizată pentru verificarea identității animalelor

de rasă pură utilizate pentru colectarea de material seminal, ovule și

embrioni și rezultatele verificării identității respective;

241

(i) data și țara nașterii animalului de reproducție de rasă pură;

(j) numele, adresa și, dacă este cazul, adresa de e-mail a crescătorului (locul

nașterii animalului de reproducție de rasă pură);

(k) numele și adresa și, dacă este cazul, adresa de e-mail a proprietarului;

(l) pedigree-ul:

Tatăl

Nr. și secțiunea din registrul

genealogic

Bunicul patern

Nr. și secțiunea din registrul

genealogic

▌

▌ Bunica paternă

Nr. și secțiunea din registrul

genealogic

▌

Mama

Nr. și secțiunea din registrul

genealogic

Bunicul matern

Nr. și secțiunea din registrul

genealogic

▌

▌ Bunica maternă

Nr. și secțiunea din registrul

genealogic

▌

242

(m) dacă sunt disponibile, rezultatele ▌testării performanțelor și rezultatele

actualizate ale evaluării genetice, menționându-se data efectuării evaluării și

defectele genetice și particularitățile genetice legate de programul de

ameliorare, care afectează însuși animalul de reproducție de rasă pură ▌;

(n) în cazul femelelor gestante, data însămânțării sau a montei și identificarea

masculului folosit pentru fertilizare, care poate fi menționat într-un document

separat;

(o) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura

persoanei fizice autorizate de societatea de ameliorare emitentă să semneze

certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a animalului de

reproducție de rasă pură, de organismul de ameliorare; persoana respectivă

este un reprezentant al societății de ameliorare sau al organismului de

ameliorare în cauză sau un reprezentant al unei autorități competente

menționate la articolul 30 alineatul (2) litera (b).

2. În cazul în care sunt emise certificate zootehnice pentru un grup de animale de

reproducție de rasă pură din specia porcină, informațiile menționate la punctul 1

din prezentul capitol pot fi cuprinse într-un certificat zootehnic unic, cu condiția ca

animalele de reproducție de rasă pură în cauză să aibă aceeași vârstă și aceiași

părinți genetici.

243

Capitolul II

Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru materialul seminal provenit de la

animalele de reproducție de rasă pură

Certificatele zootehnice pentru materialul seminal al animalelor de reproducție de rasă pură,

menționate la articolul 30, conțin următoarele informații:

(a) toate informațiile menționate în capitolul I din prezenta parte privind animalul de

reproducție de rasă pură care a furnizat materialul seminal ▌;

(b) informații care permit identificarea materialului seminal, numărul dozelor care

urmează să fie trimise, locul și data colectării, numele, adresa și numărul de

autorizare al centrului de colectare sau de depozitare a materialului seminal ▌și

numele și adresa destinatarului;

(c) pentru materialul seminal destinat testării ▌animalelor de reproducție de rasă pură

care nu au fost supuse testării performanțelor sau evaluării genetice, numărul

dozelor de material seminal, care este în conformitate cu cantitățile menționate la

articolul 21 alineatul (1) litera (g), numele și adresa societății de ameliorare sau ale

părții terțe desemnate de societatea de ameliorare în conformitate cu articolul 27

alineatul (1) litera (b), responsabilă cu efectuarea testelor de performanță respective

în conformitate cu articolul 25;

244

(d) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura

persoanei fizice autorizate de societatea de ameliorare emitentă să semneze

certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a materialului seminal, de

către organismul de ameliorare; persoana respectivă este un reprezentant al

societății de ameliorare sau al organismului de ameliorare în cauză sau al unui

operator, astfel cum se menționează la articolul 31 alineatul (1) sau la articolul 33

alineatul (1), sau reprezentantul unei autorități competente menționate la

articolul 30 alineatul (2) litera (b).

245

Capitolul III

Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru ovule provenite de la animale de

reproducție de rasă pură

Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru ovule provenind de la animale de

reproducție de rasă pură conțin următoarele informații:

(a) toate informațiile menționate în capitolul I din prezenta parte privind femela

donatoare care a furnizat ovulele ▌;

(b) informații care permit identificarea ovulelor, numărul paietelor, locul și data

colectării lor, numele, adresa și numărul de autorizare al echipei de colectare sau

producere a embrionilor și numele și adresa destinatarului;

(c) în cazul în care există mai multe ovule într-o paietă, o indicație clară a numărului de

ovule ▌colectate ▌de la același animal de reproducție de rasă pură;

(d) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura

persoanei fizice autorizate de societatea de ameliorare emitentă să semneze

certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a ovulelor, de organismul

de ameliorare emitent; persoana respectivă este un reprezentant al societății de

ameliorare sau al organismului de ameliorare în cauză sau al unui operator,

astfel cum se menționează la articolul 31 alineatul (1) sau la articolul 33

alineatul (1), sau reprezentantul unei autorități competente menționate la

articolul 30 alineatul (2) litera (b).

246

Capitolul IV

Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru embrioni proveniți de la animale

de reproducție de rasă pură

Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru embrioni proveniți de la animale

de reproducție de rasă pură conțin următoarele informații:

(a) toate informațiile menționate în capitolul I din prezenta parte privind femela

donatoare și masculul fertilizator ▌;

(b) informații care permit identificarea embrionilor, numărul paietelor, locul și data

colectării sau producerii lor, numele, adresa și numărul de autorizare al echipei de

colectare sau de producere a embrionilor și numele și adresa destinatarului;

(c) în cazul în care există mai mulți embrioni într-o paietă, o indicație clară a numărului

de embrioni care au aceeași ascendență;

(d) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura

persoanei fizice autorizate de societatea de ameliorare emitentă să semneze

certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a embrionilor, de

organismul de ameliorare; persoana respectivă este un reprezentant al societății de

ameliorare sau al organismului de ameliorare în cauză sau al unui operator,

astfel cum se menționează la articolul 31 alineatul (1) sau la articolul 33

alineatul (1), sau reprezentantul unei autorități competente menționate la

articolul 30 alineatul (2) litera (b).

247

Partea 3

Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru porcii de reproducție hibrizi și

pentru materialul germinativ provenind de la aceștia

Capitolul I

Certificate zootehnice pentru porcii de reproducție hibrizi

1. Certificatele zootehnice pentru porcii de reproducție hibrizi, menționate la articolul

30, conțin următoarele informații:

(a) numele exploatației de ameliorare emitente sau, în cazul introducerii în

Uniune a porcului de reproducție hibrid, numele organismului de ameliorare

și, dacă este cazul, o trimitere la site-ul de internet al societății de ameliorare

sau al organismului de ameliorare în cauză;

(b) numele registrului zootehnic;

(c) numele rasei, liniei sau încrucișării porcului de reproducție hibrid și părinții

și bunicii acestuia;

(d) sexul porcului de reproducție hibrid;

(e) numărul de înregistrare în registrul zootehnic („nr. din registrul zootehnic”)

al porcului de reproducție hibrid;

248

(f) sistemul de identificare și numărul individual de identificare acordat porcului

de reproducție hibrid, ▌în conformitate cu:

(i) legislația Uniunii în domeniul sănătății animalelor referitoare la

identificarea și înregistrarea animalelor din specia porcină;

(ii) în absența legislației Uniunii în domeniul sănătății animalelor

referitoare la identificarea și înregistrarea animalelor care necesită un

număr individual de identificare, cu normele stabilite în programul de

ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după

caz, cu articolul 12; sau

(iii) în cazul introducerii în Uniune a porcului de reproducție hibrid, în

conformitate cu legislația țării terțe;

(g) în cazul în care acest lucru este necesar în conformitate cu articolul 22

alineatul (2), metoda utilizată pentru verificarea identității porcului de

reproducție hibrid și rezultatele verificării identității respective;

(h) data și țara nașterii porcului de reproducție hibrid;

249

(i) numele și adresa și, dacă este cazul, adresa de e-mail a crescătorului (locul

nașterii porcului de reproducție hibrid);

(j) numele și adresa și, dacă este cazul, adresa de e-mail a proprietarului;

(k) pedigree-ul:

Tatăl

Nr. din registrul zootehnic

Rasa, linia sau hibridul

Bunicul patern

Nr. din registrul zootehnic

Rasa, linia sau hibridul

Bunica paternă

Nr. din registrul zootehnic

Rasa, linia sau hibridul

Mama

Nr. din registrul zootehnic

Rasa, linia sau hibridul

Bunicul matern

Nr. din registrul zootehnic

Rasa, linia sau hibridul

Bunica maternă

Nr. din registrul zootehnic

Rasa, linia sau hibridul

250

(l) în cazul în care programul de ameliorare impune acest lucru, rezultatele

testării performanțelor sau rezultatele actualizate ale evaluării genetice sau

ambele tipuri de rezultate, menționându-se data efectuării evaluării și

defectele genetice și particularitățile genetice legate de programul de

ameliorare, care afectează însuși porcul de reproducție hibrid sau, în

măsura în care se cunoaște acest lucru, descendenții săi;

(m) în cazul femelelor gestante, informațiile privind data însămânțării sau a

montei și identificarea masculului folosit pentru fertilizare, care poate fi

menționat într-un document separat;

(n) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura

persoanei fizice autorizate de exploatația de ameliorare emitentă să semneze

certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a porcului de

reproducție hibrid, de organismul de ameliorare; persoana respectivă este un

reprezentant al exploatației de ameliorare sau al organismului de ameliorare

în cauză sau reprezentantul unei autorități competente menționate la

articolul 30 alineatul (2) litera (b).

2. În cazul în care sunt emise certificate zootehnice pentru un grup de porci de

reproducție hibrizi, informațiile menționate la punctul 1 din prezentul capitol pot

fi cuprinse într-un certificat zootehnic unic, cu condiția ca porcii de reproducție

hibrizi în cauză să aibă aceeași vârstă și aceiași părinți genetici.

251

Capitolul II

Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru materialul seminal provenit de la

porci de reproducție hibrizi

Certificatele zootehnice pentru materialul seminal provenit de la porci de reproducție hibrizi,

menționate la articolul 30, conțin următoarele informații:

(a) toate informațiile menționate în capitolul I din prezenta parte cu privire la porcul de

reproducție hibrid care a furnizat materialul seminal;

(b) informații care permit identificarea materialului seminal, numărul dozelor, data

colectării sale, numele, adresa și numărul de autorizare al centrului de colectare sau

de depozitare a materialului seminal și numele și adresa destinatarului;

(c) pentru materialul seminal destinat testării performanțelor sau evaluării genetice a

porcilor de reproducție hibrizi care nu au fost supuși unei astfel de testări sau

evaluări, numărul dozelor de material seminal, care este în conformitate cu

cantitățile menționate la articolul 24 alineatul (1) litera (d), numele și adresa

exploatației de ameliorare sau ale părții terțe desemnate de exploatația de

ameliorare în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b), responsabilă cu

efectuarea testărilor performanțelor în conformitate cu articolul 25;

252

(d) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura

persoanei fizice autorizate de exploatația de ameliorare emitentă să semneze

certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a materialului seminal, de

organismul de ameliorare; persoana respectivă este un reprezentant al exploatației

de ameliorare sau al organismului de ameliorare în cauză sau al unui operator,

astfel cum se menționează la articolul 31 alineatul (1) sau la articolul 33

alineatul (1), sau reprezentantul unei autorități competente menționate la

articolul 30 alineatul (2) litera (b).

253

Capitolul III

Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru ovule provenite de la scroafele de

reproducție hibride

Certificatele zootehnice pentru ovule provenite de la scroafele de reproducție hibride,

menționate la articolul 30, conțin următoarele informații:

(a) toate informațiile menționate în capitolul I din prezenta parte cu privire la femela

donatoare care a furnizat ovulele;

(b) informații care permit identificarea ovulelor, numărul paietelor, data colectării lor,

numele, adresa și numărul de autorizare al echipei de colectare sau producere a

embrionilor și numele și adresa destinatarului;

(c) în cazul în care există mai multe ovule într-o paietă, o indicație clară a numărului

de ovule colectate de la aceeași scroafă de reproducție hibridă;

(d) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura

persoanei fizice autorizate de exploatația de ameliorare emitentă să semneze

certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a ovulelor, de organismul

de ameliorare; persoana respectivă este un reprezentant al exploatației de

ameliorare sau al organismului de ameliorare în cauză sau al unui operator,

astfel cum se menționează la articolul 31 alineatul (1) sau la articolul 33

alineatul (1), sau reprezentantul unei autorități competente menționate la

articolul 30 alineatul (2) litera (b).

254

Capitolul IV

Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru embrioni proveniți de la porci de

reproducție hibrizi

Certificatele zootehnice pentru embrioni colectați sau produși de la porci de reproducție

hibrizi, menționate la articolul 30, conțin următoarele informații:

(a) toate informațiile menționate în capitolul I din prezenta parte cu privire la femela

donatoare și la masculul fertilizator;

(b) informații care permit identificarea embrionilor, numărul paietelor, locul și data

colectării sau producerii lor, numele, adresa și numărul de autorizare al echipei de

colectare sau de producere a embrionilor și numele și adresa destinatarului;

(c) în cazul în care există mai mulți embrioni într-o paietă, o indicație clară a numărului

de embrioni care au aceeași ascendență;

(d) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura

persoanei fizice autorizate de exploatația de ameliorare emitentă să semneze

certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a embrionilor, de

organismul de ameliorare; persoana respectivă este reprezentantul exploatației de

ameliorare sau al organismului de ameliorare în cauză sau al unui operator,

astfel cum se menționează la articolul 31 alineatul (1) sau la articolul 33

alineatul (1), sau reprezentantul unei autorități competente menționate la

articolul 30 alineatul (2) litera (b).

255

ANEXA VI

TERITORII MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2 PUNCTUL 21

1. Teritoriul Regatului Belgiei

2. Teritoriul Republicii Bulgaria

3. Teritoriul Republicii Cehe

4. Teritoriul Regatului Danemarcei cu excepția insulelor Feroe și a Groenlandei

5. Teritoriul Republicii Federale Germania

6. Teritoriul Republicii Estonia

7. Teritoriul Irlandei

8. Teritoriul Republicii Elene

9. Teritoriul Regatului Spaniei, exceptând Ceuta și Melilla

10. Teritoriul Republicii Franceze

11. Teritoriul Republicii Croația

12. Teritoriul Republicii Italiene

256

13. Teritoriul Republicii Cipru

14. Teritoriul Republicii Letonia

15. Teritoriul Republicii Lituania

16. Teritoriul Marelui Ducat al Luxemburgului

17. Teritoriul Ungariei

18. Teritoriul Republicii Malta

19. Teritoriul Regatului Țărilor de Jos din Europa

20. Teritoriul Republicii Austria

21. Teritoriul Republicii Polone

22. Teritoriul Republicii Portugheze

23. Teritoriul României

24. Teritoriul Republicii Slovenia

25. Teritoriul Republicii Slovace

26. Teritoriul Republicii Finlanda

27. Teritoriul Regatului Suediei

28. Teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

257

ANEXA VII

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Directiva 2009/157/CE a Consiliului Prezentul regulament

Articolul 1 Articolul 2, punctele 9 și 12

Articolul 2 literele (a),(b), (e) Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 2 litera (c) Articolul 8 alineatul (3)

Articolul 2 litera (d) Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 3 Articolul 18 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (1) Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (2) Articolul 7 alineatul (5)

Articolul 5 Articolul 30 alineatul (1), articolul 30

alineatul (4) primul paragraf, articolul 30

alineatul (6) și anexa II partea 1 capitolul I

punctul 1 litera (d)

Articolul 6 litera (a) Articolul 26 alineatul (1) și anexa III

Articolul 6 litera (b) Partea 1 din anexa I

Articolul 6 litera (c) Partea 2 din anexa I

Articolul 6 litera (d) Partea 1 din anexa II

Articolul 6 litera (e) Articolul 30 alineatele (9) și (10) și anexa V

Articolul 7(1) Articolul 62 alineatul (1)

Articolul 7(2) Articolul 62 alineatul (2)

Articolul 8 –

Articolul 9 –

Articolul 10 –

Articolul 11 –

258

Directiva 87/328/CEE a Consiliului Prezentul regulament

Articolul 1 Articolul 21 alineatul (1)

Articolul 2 alineatul (1) Articolul 21 alineatul (4)

Articolul 2 alineatul (2) Articolele 12 și 13

Articolul 2 alineatul (3) –

Articolul 3 Articolul 22 alineatele (1) și (3)

Articolul 4 Articolul 21 alineatul (5)

Articolul 5 Articolul 29 alineatul (1)

Articolul 6 –

Articolul 7 –

Decizia 96/463/CE a Consiliului Prezentul regulament

Articolul 1 alineatul (1) Articolul 29 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (2) Articolul 29 alineatul (4) litera (a) și litera (b)

punctul (i)

Articolul 2 –

Anexa II Punctele 1 și 2 din anexa IV

259

Directiva 88/661/CEE a Consiliului Prezentul regulament

Articolul 1 Articolul 2, punctele 9, 10, 12 și 17

Articolul 2 alineatul (1) Articolul 3 alineatul (1), articolul 4

alineatul (3) și articolul 8 alineatul (3)

Articolul 2 alineatul (2) –

Articolul 3 Articolul 21 alineatul (2)

Articolul 4 alineatul (1) Articolul 18 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (2) Articolul 64 alineatul (7)

Articolul 4a primul paragraf Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 4a al doilea paragraf Articolul 7 alineatul (5)

Articolul 5 Articolul 30 alineatul (1), articolul 30

alineatul (4) primul paragraf, articolul 30

alineatul (6) și anexa II partea 1 capitolul I

punctul 1 litera (d)

Articolul 6 alineatul (1) Articolul 30 alineatele (9) și (10), părțile 1 și

2 din anexa I, partea 1 din anexa II, anexa III

și anexa V

Articolul 6 alineatul (2) n.a.

Articolul 7 alineatul (1) Articolul 3 alineatul (1), articolul 8

alineatul (3) și articolul 4 alineatul (3)

Articolul 7 alineatul (2) Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 7a Articolul 7 alineatele (1) și (5)

Articolul 8 Articolul 25 alineatul (2)

Articolul 9 Articolul 30 alineatul (1), articolul 30

alineatul (4) primul paragraf, articolul 30

alineatul (6) și anexa II partea 2 punctul 1

litera (d)

Articolul 10 alineatul (1) Articolul 30 alineatele (9) și (10), părțile 1 și

2 din anexa I, partea 2 din anexa II, anexa III

și anexa V

260

Articolul 10 alineatul (2) –

Articolul 11 alineatul (1) Articolul 62 alineatul (1)

Articolul 11 alineatul (2) Articolul 62 alineatul (2)

Articolul 11 alineatul (3) Articolul 62 alineatul (2)

Articolul 12 Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 13 –

Articolul 14 –

Directiva 90/118/CEE a Consiliului Prezentul regulament

Articolul 1 Articolul 21 alineatul (1)

Articolul 2 alineatul (1) Articolul 21 alineatul (4)

Articolul 2 alineatul (2) Articolele 12 și 13 și articolul 28 alineatul (2)

Articolul 2 alineatul (3) Articolul 14 și articolul 28 alineatul (2)

Articolul 3 Articolul 21 alineatul (5)

Articolul 4 Articolul 62 alineatul (1)

Articolul 5 –

Articolul 6 –

Directiva 90/119/CEE a Consiliului Prezentul regulament

Articolul 1 Articolul 24 alineatul (1) și articolul 25

Articolul 2 Articolul 24 alineatul (3)

Articolul 3 –

Articolul 4 –

261

Directiva 89/361/CEE a Consiliului Prezentul regulament

Articolul 1 alineatul (1) Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (2) Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 2 Articolul 2 punctele 9 și 12

Articolul 3 alineatul (1) Articolul 3 alineatul (1), articolul 4

alineatul (3) și articolul 8 alineatul (3)

Articolul 3 alineatul (2) Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 4 Părțile 1 și 2 din anexa I, partea 1 din anexa

II, anexa III

Articolul 5 Articolul 7 alineatele (1) și (5)

Articolul 6 Articolul 30 alineatul (1), articolul 30

alineatul (4) primul paragraf, articolul 30

alineatul (6) și anexa II partea 1 capitolul I

punctul 1 litera (d)

Articolul 7 Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 8 Articolul 62 alineatul (1)

Articolul 9 –

Articolul 10 –

262

Directiva 90/427/CEE a Consiliului Prezentul regulament

Articolul 1 Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 2 Articolul 2 punctele 9 și 12

Articolul 3 primul paragraf Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 3 al doilea paragraf Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 4 alineatul (1) litera (a) Părțile 1 și 3 din anexa I

Articolul 4 alineatul (1) litera (b) Anexa II partea 1 capitolul I punctul 1

litera (c)

Articolul 4 alineatul (2) Articolul 4 alineatul (3), articolul 19 alineatul

(4), articolul 30 alineatele (9) și (10),

articolul 32, articolul 33, articolul 34

alineatul (1) litera(c), anexa I, partea 1 din

anexa II, și anexa V

Articolul 5 Articolul 7 alineatele (1) și (5)

Articolul 6 Anexa II partea 1 capitolul I punctul 3

Articolul 7 Partea 1 din anexa II și partea 1 din anexa III

Articolul 8 alineatul (1) Anexa II partea 1 capitolul I punctul 1 litera

(c)

Articolul 8 alineatul (2) Articolul 30 alineatul (1), articolul 30

alineatul (4) primul paragraf, articolul 30

alineatul (6), articolul 32 și anexa II partea 1

capitolul I punctul 1 litera (d)

Articolul 9 Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 10 Articolul 62 alineatul (1)

Articolul 11 –

Articolul 12 –

Anexă –

263

Directiva 91/174/CEE a Consiliului Prezentul regulament

Articolul 1 Articolul 2

Articolul 2 Articolul 3, articolul 35 alineatul (1) și

articolul 45 alineatul (1)

Articolul 3 –

Articolul 4 –

Articolul 5 –

Articolul 6 –

Articolul 7 –

Articolul 8 –

Directiva 94/28/CE a Consiliului Prezentul regulament

Articolul 1 alineatul (1) Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (2) –

Articolul 1 alineatul (3) –

Articolul 1 alineatul (4) Articolul 3 alineatul (1) și articolul 36

alineatul (2)

Articolul 2 Articolul 2

Articolul 3 Articolul 34

Articolul 4 Articolul 36 alineatul (1) literele (a), (c) și (d)

și articolul 37 alineatul (1) litera (a)

Articolul 5 Articolul 36 alineatul (1) literele (b) și (d)

Articolul 6 Articolul 36 alineatul (1) literele (b) și (d)

Articolul 7 Articolul 36 alineatul (1) literele (b) și (d)

264

Articolul 8 Articolul 39 alineatul (2)

Articolul 9 alineatele (1) și (2) Articolul 37 alineatul (1) litera (b) și

articolul 37 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (3) –

Articolul 10 Articolele 57 și 60

Articolul 11 –

Articolul 12 Articolul 62 alineatul (1)

Articolul 13 –

Articolul 14 –

Articolul 15 –

265

Parlamentul European 2014-2019

TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie

P8_TA-PROV(2016)0102

Situația din Mediterana și necesitatea unei abordări globale a migrației de

către UE

Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la situația din

Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE

(2015/2095(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Convenția de la Geneva din 1951 și protocolul adițional la aceasta și,

în special, dreptul la nereturnare,

– având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale,

– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

– având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și Rezoluția

Parlamentului European din 27 noiembrie 2014 referitoare la cea de a 25-a aniversare a

Convenției ONU privind drepturile copilului52

,

– având în vedere Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 1982, Convenția

internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare din 1974 și Convenția

internațională privind căutarea și salvarea pe mare din 1979, astfel cum a fost

modificată,

– având în vedere Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor

lucrătorilor migranți și ale membrilor familiilor acestora din 1990,

– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune privind minorii

neînsoțiți (2010-2014)” (COM(2010)0213) și Rezoluția Parlamentului European din 12

septembrie 2013 referitoare la situația minorilor neînsoțiți în UE53

,

– având în vedere Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la cele mai recente tragedii

52

Texte adoptate, P8_TA(2014)0070. 53

JO C 93, 9.3.2016, p. 165.

266

din Mediterana și politicile UE în materie de migrație și azil54

,

– având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2015 referitoare la migrație și refugiați

în Europa55

,

– având în vedere dezbaterile care au avut loc în cadrul Comisiei pentru libertăți civile,

justiție și afaceri interne a Parlamentului European în 2015: la 14 aprilie, în prezența

comisarului Avramopoulos; la 6 mai, privind solidaritatea și distribuirea echitabilă a

responsabilităților, inclusiv a obligaților de căutare și salvare; la 26 mai, privind

strategia de cooperare cu țările terțe; la 4 iunie, privind crearea unor rute sigure și legale

pentru accesul solicitanților de azil și al refugiaților în UE și privind implementarea

sistemului european comun de azil; la 25 iunie, privind combaterea introducerii ilegale

de migranți, a traficului de persoane și a exploatării prin muncă a migranților în situație

neregulamentară, crearea unor canalele de migrație legale adecvate, managementul

frontierelor și politica vizelor; la 2 iulie, cu privire la modul în care fondurile pentru

afaceri interne sunt cheltuite în contextul migrației și dezvoltării; la 6 iulie, privind

primul pachet de propuneri ale Comisiei în urma Agendei privind migrația, precum și

solidaritatea și distribuția echitabilă a responsabilităților, inclusiv a obligațiilor de

căutare și salvare și crearea unor rute sigure și legale către UE pentru solicitanții de azil

și refugiați; la 16 iulie, în prezența experților în domeniul fondurilor UE pentru

politicile în materie de migrație, cu privire la politicile, practicile și datele privind

minorii neînsoțiți din statele membre ale UE și din Norvegia, la cooperarea UE cu țările

terțe în domeniul migrației, precum și la explorarea unor noi posibilități legislative

pentru migrația economică; la 22 septembrie, privind al doilea pachet de propuneri ale

Comisiei legate de Agenda privind migrația; la 23 septembrie, cu parlamentele

naționale, privind abordarea de tip „puncte de acces (hotspots)” și abordarea problemei

migrației la nivel național și local; la 19 octombrie, privind combaterea introducerii

ilegale de migranți, traficului și exploatării prin muncă a migranților în situație

neregulamentară; la 10 noiembrie, privind Comunicarea Comisiei intitulată

„Gestionarea crizei refugiaților: stadiul de realizare a acțiunilor prioritare din cadrul

Agendei europene privind migrația” (COM(2015)0510); la 19 noiembrie, privind

finanțarea UE internă și externă legată de politica sa în materie de migrație și azil; la 10

decembrie, privind cooperarea UE cu țările terțe în domeniul migrației; la 21

decembrie, privind managementul frontierelor și politica vizelor, implementarea

eficientă a SECA și crearea unor canalele legale adecvate pentru migrația economică,

– având în vedere dezbaterile care au avut loc în cadrul reuniunii comune a Comisiei

pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru dezvoltare, la 1

aprilie 2015, privind legătura dintre dezvoltare și migrație, precum și cele din cadrul

reuniunii comune a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei

pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru drepturile omului, la 15 septembrie 2015,

cu privire la respectarea drepturilor omului în contextul fluxurilor migratorii din

Mediterana;

– având în vedere rapoartele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

referitoare la vizitele efectuate de delegațiile sale în Lampedusa, în septembrie 2015, în

legătură cu operațiunile de căutare și salvare, precum și în Tunisia, în octombrie 2015,

referitor la cooperarea cu țările terțe în domeniul migrației, azilului și controlului

54

Texte adoptate, P8_TA(2015)0176. 55

Texte adoptate, P8_TA(2015)0317.

267

frontierelor; având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și al Comisiei pentru

libertăți civile, justiție și afaceri interne, din iulie 2015, privind vizita delegației lor

comune în Sicilia, referitoare la modul de abordare a presiunilor migratorii din regiune,

inclusiv, în special, dintr-o perspectivă bugetară,

– având în vedere Planul de acțiune în zece puncte al Comisiei privind migrația, prezentat

la Consiliul Comun Afaceri Externe și Afaceri Interne, care a avut loc la Luxemburg, la

20 aprilie 2015,

– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O Agendă europeană privind

migrația” (COM(2015)0240),

– având în vedere Decizia Consiliului (PESC) 2015/778 din 18 mai 2015 privind o

operațiune militară a Uniunii Europene în zona central-sudică a Mediteranei,

– având în vedere decizia de a iniția a doua etapă de funcționare a EUNAVFOR MED,

redenumit operațiunea Sophia, adoptată de ambasadorii UE în cadrul Comitetului

Politic și de Securitate56

și având în vedere operațiunile conduse de NATO în Marea

Egee,

– având în vedere Rezoluția 2240 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU din 9

octombrie 2015,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 mai 2015 intitulată „Planul de acțiune al

UE împotriva introducerii ilegale de migranți (2015-2020)” (COM(2015)0285),

– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind punerea în aplicare

a Regulamentului Eurodac în ceea ce privește obligația de a preleva amprente digitale

(SWD(2015)0150),

– având în vedere recomandarea Comisiei privind un sistem european de relocare

(C(2015)3560), precum și Concluziile reprezentanților guvernelor statelor membre,

reuniți în cadrul Consiliului, privind relocarea prin sisteme multilaterale și naționale a

20 000 de persoane care au în mod clar nevoie de protecție internațională, prezentate în

cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 20 iulie 2015,

– având în vedere nota explicativă a Comisiei cu privire la abordarea de tip „hotspot”,

rapoartele referitoare la situația din Grecia și Italia din 10 februarie 2016, precum și

raportul intermediar privind Grecia din 4 martie 2016,

– având în vedere Decizia (UE) 2015/1523 a Consiliului din 14 septembrie 2015 de

instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul

Italiei și al Greciei;

– având în vedere Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului din 22 septembrie 2015 de

instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul

Italiei și al Greciei;

– având în vedere propunerea Comisiei de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în caz de criză și de modificare a

56

http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2015/09/28-eunavfor/.

268

Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26

iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru

responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul

dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid

(COM(2015)0450);

– având în vedere propunerea Comisiei de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului de constituire a unei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure în

sensul Directivei 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind

procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale, precum și de

modificare a Directivei 2013/32/UE (COM(2015)0452);

– având în vedere Comunicarea Comisiei, intitulată „Planul de acțiune al UE privind

returnarea” (COM(2015)0453),

– având în vedere recomandarea Comisiei privind instituirea unui „manual privind

returnarea” care să fie utilizat de autoritățile competente ale statelor membre atunci

când desfășoară activități legate de returnare (C(2015)6250), precum și anexa la acesta,

– având în vedere comunicarea Comisiei privind normele referitoare la achizițiile publice

în legătură cu actuala criză în materie de azil (COM(2015)0454),

– având în vedere Comunicarea comună din partea Comisiei şi a Înaltului Reprezentant,

intitulată „Identificarea unor soluții la criza refugiaților din Europa: rolul acțiunii

externe a UE” (JOIN(2015)0040),

– având în vedere Decizia Comisiei de instituire a unui Fond fiduciar de urgență al UE

pentru stabilitate și pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației nereglementare și

ale strămutărilor de persoane în Africa (C(2015)7293),

– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Gestionarea crizei refugiaților:

măsuri operaționale, bugetare și juridice imediate în cadrul Agendei europene privind

migrația (COM(2015)0490), precum și anexele la aceasta,

– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Gestionarea crizei refugiaților:

stadiul de realizare a acțiunilor prioritare din cadrul Agendei europene privind

migrația” (COM(2015)0510), precum și anexele la aceasta,

– având în vedere Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Paza europeană de

frontieră și de coastă și gestionarea eficace a frontierelor externe ale Europei”

(COM(2015)0673) și propunerea de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului privind Paza europeană de frontieră și de coastă și de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 2007/2004, a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 și a Deciziei

2005/267/CE a Consiliului (COM(2015)0671), propunerea de Regulament al

Parlamentului European și al Consiliului privind un document european de călătorie

pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală

(COM(2015)0668), propunerea de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 în ceea ce privește

consolidarea controalelor prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele

externe (COM(2015)0670), și propunerea Comisiei de decizie a Consiliului de instituire

a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Suediei în

269

conformitate cu articolul 9 din Decizia (UE) 2015/1523 a Consiliului și cu articolul 9

din Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului de instituire a unor măsuri provizorii în

domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei (COM(2015)0677)

și Recomandarea Comisiei privind un sistem de admisie umanitară pe bază de

voluntariat gestionat împreună cu Turcia (C(2015)9490),

– având în vedere Comunicarea Comisiei înaintată Parlamentului European și Consiliului

privind stadiul de realizare a acțiunilor prioritare din cadrul Agendei europene privind

migrația (COM(2016)0085),

– având în vedere Recomandarea Comisiei adresată Republicii Elene privind măsurile

urgente pe care trebuie să le ia Grecia în vederea reluării transferurilor în temeiul

Regulamentului (UE) nr. 604/2013 (C(2016)0871),

– având în vedere propunere decizie de punere în aplicare a Consiliului privind

suspendarea temporară a transferului a 30 % din numărul de solicitanți care i-a fost

alocat Austriei în temeiul Deciziei (UE) 2015/1601 a Consiliului de instituire a unor

măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei

(COM(2016)0080),

– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu European

și Consiliu, intitulată „Înapoi la Schengen - o foaie de parcurs” (COM(2016)0120),

– având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulat Al

doilea raport privind progresele realizate de Turcia în îndeplinirea cerințelor din foaia

sa de parcurs privind liberalizarea vizelor (COM(2016)0140) şi documentul de lucru

aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0097),

– având în vedere propunerea de regulament al Consiliului privind furnizarea sprijinului

de urgență pe teritoriul Uniunii (COM(2016)0115), și bugetul rectificativ nr. 1 pe 2016

în vederea creării liniei bugetare privind acest instrument,

– având în vedere concluziile adoptate de Consiliul European la reuniunea sa specială din

23 aprilie 2015, la reuniunea sa din 25 și 26 iunie 2015, la reuniunea informală a șefilor

de stat și de guvern ai UE din 23 septembrie 2015 privind migrația, la reuniunea sa din

15 octombrie 2015, la reuniunea sa din 17 și 18 decembrie 2015 și la reuniunea sa din

18 și 19 februarie 2016,

– având în vedere concluziile adoptate de Consiliu cu privire la țările de origine sigure, la

reuniunea sa din 20 iulie 2015, cu privire la migrație, la reuniunea sa din 20 iulie 2015,

cu privire la viitorul politicii de returnare, la reuniunea sa din 8 octombrie 2015, cu

privire la migrație, la reuniunea sa din 12 octombrie 2015, cu privire la măsurile de

gestionare a crizei refugiaților și migranților, la reuniunea sa din 9 noiembrie 2015, cu

privire la statutul de apatrid, la reuniunea sa din 4 decembrie 2015 și cu privire la

introducerea ilegală de migranți, la reuniunea sa din 10 martie 2016,

– având în vedere concluziile Președinției adoptate la 14 septembrie 2015,

– având în vedere concluziile adoptate la 20 iulie 2015 de reprezentanții guvernelor

statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind relocarea prin sisteme

multilaterale și naționale a 20 000 de persoane strămutate care au în mod clar nevoie de

270

protecție internațională,

– având în vedere planul comun de acțiune UE-Turcia din 15 octombrie 2015 și

rapoartele privind punerea acestuia în aplicare din 10 februarie și 4 martie 2016,

– având în vedere declarația șefilor de stat și de guvern din 7 martie 2016,

– având în vedere Declarația Conferinței la nivel înalt privind ruta Mediterana de Est -

Balcanii de Vest, adoptată la 8 octombrie 2015, precum și declarația liderilor privind

sosirile masive de refugiați pe ruta Balcanilor de Vest, adoptată reuniunea din 25

octombrie 2015 și raportul intermediar privind această declarație din 10 februarie 2016,

– având în vedere Planul de acțiune și declarația politică adoptate în cadrul Summitului

Uniunea Europeană - Africa privind migrația, desfășurat la Valetta la 11-12 noiembrie

2015,

– având în vedere activitatea și rapoartele Biroului European de Sprijin pentru Azil

(EASO), în special raportul anual privind Situația azilului în Uniunea Europeană - 2014

și evoluțiile lunare în materie de azil,

– având în vedere activitatea și rapoartele Frontex, în special Analiza anuală a riscurilor

2015 și rapoartele trimestriale ale Rețelei de analiză a riscurilor,

– având în vedere activitatea și rapoartele Europol, în special ale echipei operaționale

mixte „Mare”, precum și înființarea Centrului european privind introducerea ilegală de

migranți (EMSC) în cadrul Europol,

– având în vedere activitatea și rapoartele Eurojust, în special rapoartele sale privind

traficul de ființe umane,

– având în vedere activitatea, rapoartele anuale și studiile Agenției pentru Drepturile

Fundamentale (FRA), în special studiile referitoare la formele grave de exploatare prin

muncă și la criminalizarea migranților în situație neregulamentară și a persoanelor care

îi ajută,

– având în vedere studiile Departamentului tematic C privind punerea în aplicare a

articolul 80 din TFUE, privind noile abordări, modalitățile alternative și mijloacele de

acces la procedurile de azil pentru persoanele care solicită protecție internațională,

privind explorarea unor noi căi legislative pentru migrația forței de muncă către UE,

privind consolidarea Sistemului european comun de azil și alternativele la

Regulamentul Dublin, privind cooperarea cu țările terțe în domeniul migrației, privind

primirea femeilor refugiate și solicitante de azil în UE; având în vedere studiul

Departamentului tematic D privind fondurile UE pentru politicile în domeniul

migrației: Analiza eficienței și a bunelor practici în viitor, precum și studiul

Departamentului EXPO privind migranții în Mediterana: protecția drepturilor omului,

– având în vedere studiile Rețelei Europene a Migrației (REM), în special la studiul

referitor la politicile, practicile și datele privind minorii neînsoțiți,

– având în vedere activitatea și rapoartele Înaltului Comisar al ONU pentru refugiați,

– având în vedere activitatea și rapoartele Raportorului Special al ONU privind drepturile

271

omului în cazul migranților,

– având în vedere activitatea, rapoartele și rezoluțiile Consiliului Europei,

– având în vedere activitatea și rapoartele Înaltului Comisar al ONU pentru migrație,

– având în vedere activitatea și rapoartele Biroului ONU pentru droguri și criminalitate,

– având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor - Agenda europeană privind

migrația, adoptat la cea de-a 115-a sesiune plenară din 3-4 decembrie 2015,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European referitor la Agenda

europeană privind migrația și Planul de acțiune al UE împotriva introducerii ilegale de

migranți,

– având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la situația din

Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE57

,

– având în vedere documentul de lucru privind articolul 80 - solidaritatea și distribuția

echitabilă a răspunderii, inclusiv a obligaților de căutare și salvare,

– având în vedere documentul de lucru referitor la combaterea introducerii ilegale de

migranți, a traficului și a exploatării prin muncă a migranților în situație

neregulamentară,

– având în vedere documentul de lucru referitor la gestionarea frontierelor și politica

vizelor, inclusiv rolul Frontex și al altor agenții din domeniu,

– având în vedere documentul de lucru privind crearea unor rute sigure și legale pentru

accesul solicitanților de azil și al refugiaților în UE, inclusiv politica Uniunii privind

relocarea și politicile de integrare conexe;

– având în vedere documentul de lucru privind crearea unor canale legale adecvate de

migrație economică,

– având în vedere documentul de lucru privind finanțarea UE internă și externă legată de

politica sa în materie de migrație și azil,

– având în vedere documentul de lucru privind implementarea eficace a Sistemului

european comun de azil (SECA), inclusiv rolul EASO,

– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și

avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru

bugete, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, al Comisiei pentru

transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru drepturile

femeii și egalitatea de gen și Comisiei pentru petiții (A8-0066/2016),

A. întrucât, în rezoluția sa din 17 decembrie 2014, a solicitat Comisiei pentru libertăți

57

Texte adoptate, P8_TA(2014)0105.

272

civile, justiție și afaceri interne să evalueze diferitele politici în joc, să elaboreze un set

de recomandări și să prezinte în plen un raport strategic din proprie inițiativă în acest

sens;

B. întrucât, conform datelor Frontex58

, în 2015, 1,83 de milioane de persoane au fost

descoperite în timp ce încercau să treacă ilegal frontierele externe ale UE, un nivel fără

precedent în comparație cu cei 282 500 de migranți care au intrat în Uniune în cursul

întregului an 2014; întrucât, conform datelor OIM/UNICEF, aproximativ 20 % din

totalul migranților care sosesc pe mare sunt copii59

;

C. întrucât, potrivit datelor EASO60

, în 2015, au fost depuse în UE+61

peste 1,4 milioane

de cereri de protecție internațională, numărul acestora fiind în creștere constantă din

aprilie, în timp ce ponderea cererilor repetate a fost în scădere; întrucât aproximativ 6 %

dintre solicitanții au pretins că sunt minori neînsoțiți; întrucât, în februarie 2016, 22 %

dintre migranții ajunși pe mare în Grecia erau femei, iar 40 %, copii62

;

D. întrucât, în sensul Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, copil înseamnă

orice ființă umană sub optsprezece ani;

E. întrucât, în 2015, peste 3 771 de persoane și-au pierdut viața sau au dispărut în

Mediterana, în conformitate cu datele Organizației Internaționale pentru Migrație63

;

întrucât, până la 8 martie 2016, potrivit informațiilor disponibile, 444 de persoane s-au

înecat în Marea Mediterană; întrucât, în primele nouă săptămâni din 2016, 77 de copii

au murit, o medie care depășește un copil pe zi; întrucât, potrivit datelor recente ale

Europol, cel puțin 10 000 de copii neînsoțiți au dispărut după sosirea în Europa;

F. întrucât ziua de 3 octombrie ar trebui recunoscută ca „Ziua comemorării” pentru toți

bărbații, toate femeile și toți copiii care și-au pierdut viața încercând să fugă din țările

lor din cauza persecuțiilor, conflictelor și războaielor, precum și toți bărbații și toate

femeile care își riscă viața în fiecare zi pentru a-i salva;

G. întrucât unele părți ale lumii sunt afectate de război și violență și suferă de pe urma

efectelor combinate ale sărăciei extreme, degradării mediului și lipsei oportunităților

pentru tineri, ceea ce ar putea alimenta violențele și insecuritatea și ar putea conduce la

noi deplasări de populații;

Articolul 80 din TFUE - solidaritatea și distribuirea echitabilă a răspunderii, inclusiv a

obligaților de căutare și salvare

H. întrucât articolul 80 din TFUE plasează principiul solidarității și al distribuirii echitabile

a răspunderii în centrul întregului sistem al Uniunii, oferind un temei juridic pentru

58

Actualitățile Frontex: http://frontex.europa.eu/news/number-of-migrants-arriving-in-greece-dropped-by-half-in-november-cITv3V.

59 OIM și UNICEF, Sinteză a datelor: migrația copiilor în Europa,

http://www.iom.int/sites/default/files/press_release/file/IOM-UNICEF-Data-Brief-Refugee-and-Migrant-Crisis-in-Europe-30.11.15.pdf.

60 Buletinul informativ al EASO, noiembrie-decembrie 2015, https://easo.europa.eu/wp-

content/uploads/EASO-Newsletter-NOV-DEC_-20151.pdf. 61

UE+ este formată din UE-28 plus Norvegia și Elveția. 62

UNHCR - Greece data snapshot - 7 martie 2016. 63

OIM, Missing Migrants Project, http://missingmigrants.iom.int/.

273

aplicarea acestor principii în politicile Uniunii din domeniul azilului, migrației și

controlului frontierelor;

I. întrucât solidaritatea poate lua forma solidarității interne sau a celei externe; întrucât

transferul, recunoașterea reciprocă a deciziilor de azil, măsurile de sprijin operațional, o

interpretare proactivă a actualului Regulament Dublin și Directiva privind protecția

temporară reprezintă instrumente de solidaritate internă, în timp ce relocarea, admisia

umanitară și căutarea și salvarea pe mare promovează solidaritatea externă, iar

mecanismul de protecție civilă poate fi declanșat în baza ambelor tipuri de solidaritate;

J. întrucât, la 3 martie 2016, dintre cei 39 600 de solicitanți de azil găzduiți în structurile

de primire din Italia și care urmau a fi repartizați în celelalte state membre, numai 338

au fost transferați, în timp ce în Grecia s-au efectuat 322 de transferuri din cele 66 400

prevăzute;

Combaterea introducerii ilegale de migranți, traficului și exploatării prin muncă a

migranților în situație neregulamentară

K. întrucât introducerea ilegală de migranți, traficul și exploatarea prin muncă a acestora

reprezintă fenomene juridice distincte, abordate prin cadre juridice distincte la nivelul

Uniunii și la nivel internațional, care necesită reacții direcționate corespunzător, deși în

practică se suprapun adesea; întrucât rețelele infracționale de introducere ilegală de

migranți și rețelele de trafic își pot schimba foarte rapid modul de operare, fapt care

impune reacții rapid adaptate, bazate pe date cât mai recente și mai exacte; întrucât

eforturile de combatere a introducerii ilegale de migranți nu ar trebui să îi afecteze pe

cei care furnizează asistență umanitară migranților în situație neregulamentară;

L. întrucât pentru combaterea introducerii ilegale de migranți, traficului și exploatării prin

muncă a migranților sunt necesare deopotrivă soluții pe termen scurt, mediu și lung,

inclusiv măsuri pentru destrămarea rețelelor infracționale și aducerea vinovaților în fața

justiției, pentru culegerea și analiza datelor, pentru protecția victimelor și returnarea

migranților în situație neregulamentară, precum și cooperarea cu țările terțe și strategii

pe termen mai lung care să combată cererea de persoane introduse ilegal și victime ale

traficului și să abordeze cauzele profunde ale migrației, care aruncă aceste persoane în

mâinile persoanelor care introduc ilegal migranți;

Gestionarea frontierelor și politica vizelor, inclusiv rolul Agenției pentru Frontierele

Externe și al altor agenții relevante

M. întrucât procedura legislativă ordinară este în curs de desfășurare pentru numeroase

propuneri ale Comisiei în domeniul frontierelor externe și al politicii vizelor, în special

în ceea ce privește propunerea de regulament privind Codul de vize al Uniunii

(reformare) (2014/0094(COD)), propunerea de regulament de instituire a vizei de

circuit (2014/0095(COD)) și propunerea de regulament de instituire a unui model

uniform de viză: elementele de securitate (2015/0134(COD)); întrucât Comisia a lansat

recent noi propuneri în acest domeniu, care vor fi tratate în conformitate cu procedura

legislativă ordinară;

N. întrucât desființarea controalelor la frontierele interne trebuie efectuată în paralel cu un

management eficace al frontierelor externe, cu standarde comune înalte, un schimb

eficient de informații între statele membre, precum și cu respectarea deplină a

274

drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor;

O. întrucât Parlamentul European a solicitat consolidarea capacității Agenției pentru

Frontierele Externe ale Uniunii pentru a gestiona eventualele încălcări ale drepturilor

fundamentale, inclusiv în cadrul acordurilor de lucru încheiate cu autoritățile

competente din țările terțe; întrucât propunerea Comisiei privind o nouă agenție pentru

frontierele externe ale Uniunii conține un mecanism de depunere a plângerilor;

P. întrucât actualul Cod al vizelor permite statelor membre să deroge de la criteriile de

admisibilitate normală a unei cereri de viză „din motive umanitare” (articolele 19 și

25);

Crearea unor rute sigure și legale pentru accesul solicitanților de azil și al refugiaților în

UE, inclusiv politica Uniunii privind relocarea și politicile de integrare conexe

Q. întrucât 86 % din populația mondială de refugiați se află în țări neindustrializate;

întrucât rețelele infracționale și traficanții exploatează disperarea persoanelor care

încearcă să intre pe teritoriul Uniunii, fugind de persecuții sau război;

R. întrucât rutele legale sigure pentru accesul în Uniune al refugiaților sunt limitate, mulți

dintre aceștia continuând să își asume riscul de a se angaja pe rute periculoase; întrucât

crearea unor noi rute legale și sigure pentru solicitanții de azil și pentru refugiații care

intră în Uniunii, pe baza legislației și a practicilor existente, ar permite Uniunii și

statelor membre să aibă o imagine de ansamblu mai clară asupra nevoii de protecție și a

intrărilor în Uniune, precum și să submineze modelul de afaceri al traficanților;

Strategia de cooperare cu țările terțe, în special în ceea ce privește programele regionale de

protecție, relocarea, returnările și abordarea cauzelor profunde ale migrației

S. întrucât cooperarea UE cu țările terțe este dezvoltată prin instrumente politice, cum ar fi

dialogurile regionale și bilaterale, agendele comune privind migrația și mobilitatea și

parteneriatele pentru mobilitate, prin intermediul unor instrumente juridice cum ar fi

clauzele privind migrația din „acordurile globale”, acordurile de readmisie, acordurile

privind facilitarea eliberării vizelor și acordurile de exonerare de obligația de a deține

viză, precum și prin instrumente operaționale cum ar fi programele de protecție

regionale (PPR), programe regionale de dezvoltare și protecție (PRDP), acordurile

operaționale Frontex și cooperarea EASO cu țările terțe;

T. întrucât, la nivel individual, unele state membre continuă să dezvolte acțiuni externe

intensive în materie de migrație la nivel bilateral;

U. întrucât Uniunea și-a intensificat cooperarea externă cu țările terțe în materie de

migrație și azil, pentru a reacționa în mod adecvat la actuala criză a refugiaților și a

lansat noi inițiative de cooperare, cum ar fi Planul de acțiune comun UE-Turcia,

angajamentele privind rutele din Balcanii de Vest, precum și Planul de acțiune adoptat

la reuniunea la nivel înalt de la Valetta;

Crearea unor canale adecvate de migrație economică legală

V. întrucât se preconizează că populația cu vârstă activă din Uniune va scădea cu 7,5

milioane de persoane până în 2020; întrucât previziunile privind evoluția necesităților

pieței forței de muncă în Uniune evidențiază deficiențe emergente și viitoare în anumite

275

domenii; întrucât resortisanții din țările terțe se confruntă cu numeroase dificultăți în

obținerea recunoașterii calificărilor obținute în afara UE și, prin urmare, tind să fie

supracalificați pentru locurile de muncă ocupate;

W. întrucât actuala abordare a Uniunii în ceea ce privește migrația forței de muncă este

fragmentată, cu numeroase directive care se concentrează pe categorii specifice de

lucrători și de resortisanți ai țărilor terțe, care au, în anumite condiții, drept de muncă;

întrucât această abordare poate servi doar pentru a răspunde pe termen scurt unor

necesități specifice;

Evaluarea modului în care sunt cheltuite fondurile pentru afaceri interne în contextul

migrației și al dezvoltării, inclusiv fondurile de urgență

X. întrucât există mai multe instrumente financiare ale Uniunii pentru finanțarea acțiunilor

statelor membre și ale țărilor terțe în domeniul migrației, azilului și gestionării

frontierelor; întrucât, în special, sunt alocate fonduri pentru statele membre în principal

prin intermediul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Fondului pentru

securitate internă (FSI), însă pot fi utilizate și numeroase alte programe și fonduri

pentru activități legate de migrație; întrucât finanțarea acordată țărilor terțe, deși în

principal alocată prin intermediul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare, este

administrată de numeroase direcții generale ale Comisiei și de Serviciul European de

Acțiune Externă;

Y. întrucât fragmentarea actuală a liniilor bugetare și a responsabilităților poate îngreuna

oferirea unei imagini de ansamblu a modului în care sunt utilizate fondurile și chiar

cuantificarea exactă a sumelor cheltuite de UE pentru migrație;

Punerea eficientă în aplicare a sistemului european comun de azil, inclusiv a rolului

Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO)

Z. întrucât sistemul european comun de azil (SECA) include un set de norme comune

pentru o politică comună în materie de azil, un statut unitar al azilului și o procedură

comună în materie de azil, valabilă în întreaga Uniune; întrucât, cu toate acestea,

numeroase elemente, inclusiv deciziile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

adoptate de Comisie, arată că SECA nu a fost pus în aplicare în întregime în multe state

membre; întrucât aplicarea acestuia este esențială pentru armonizarea legislațiilor

naționale și promovarea solidarității între statele membre și întrucât statele membre pot

solicita asistență din partea EASO pentru a îndeplini standardele impuse de SECA;

întrucât armonizarea condițiilor de primire și a procedurilor de azil pot evita presiunea

asupra țărilor care oferă condiții mai bune și sunt esențiale pentru distribuția

responsabilităților;

AA. întrucât mecanismele actuale ale sistemului Dublin nu au reușit să fie obiective, să

stabilească criterii echitabile de alocare a responsabilităților pentru cererile de protecție

internațională și să asigure un acces rapid la protecție; întrucât acest sistem nu este

aplicat în practică și au fost adoptate derogări explicite de la două decizii ale

Consiliului privind transferul temporar; întrucât Comisia anunțase o propunere de

revizuire corespunzătoare a Regulamentului Dublin III până în martie 2016;

AB. întrucât, în conformitate cu articolul 3 din Convenția de la Geneva din 1951, statele

membre nu discriminează refugiații pe motive de rasă, religie sau țară de origine,

276

Solidaritatea

1. subliniază că solidaritatea trebuie să fie principiul pe care să se întemeieze acțiunea

Uniunii în domeniul migrației; ia act de faptul că principiul solidarității, stabilit la

articolul 80 din TFUE, se referă la politicile de azil, imigrație și control la frontiere;

consideră că articolul 80 oferă un temei juridic, „în comun” cu articolele 77-79 TFUE,

pentru a pune în practică principiul solidarității în aceste domenii;

Căutarea și salvarea

2. pornește de la premisa că salvarea vieților omenești trebuie să fie prima prioritate și că

o finanțare adecvată, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, a

operațiunilor de căutare și salvare este esențială; observă că numărul sosirilor

clandestine pe mare a crescut și că s-a înregistrat o multiplicare alarmantă a deceselor

pe mare, iar reacția adecvată a Europei se lasă în continuare așteptată;

3. reamintește că salvarea de vieți este un act de solidaritate cu cei expuși riscurilor, dar

este și o obligație juridică în temeiul dreptului internațional, dat fiind că articolul 98 din

Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării - ratificată de toate statele membre și

de Uniunea Europeană - impune acordarea de asistență oricărei persoane aflate în

pericol pe mare;

4. consideră că o reacție permanentă, fermă și eficientă a UE în operațiunile de căutare și

salvare pe mare este esențială pentru a împiedica creșterea numărului de migranți care

plătesc cu viața încercarea de a traversa Mediterana;

5. sugerează, în această privință, că trebuie consolidate capacitățile de căutare și salvare și

că guvernele statelor membre trebuie să aloce mai multe resurse - în materie de

asistență financiară și active - în contextul unei operațiuni umanitare la nivelul întregii

Uniuni dedicate căutării, salvării și ajutorării migranților aflați în pericol, aducându-i în

cel mai apropiat loc sigur;

6. subliniază că comandanții navelor private sau organizațiile neguvernamentale (ONG)

care acordă efectiv asistență persoanelor aflate în dificultate pe mare nu ar trebui să se

confrunte cu riscul de a fi pedepsite pentru aceasta; consideră că marina comercială nu

ar trebui să constituie o opțiune care să scutească statele membre și Uniunea de

îndeplinirea obligațiilor care le revin în materie de căutare și salvare;

Combaterea traficului de ființe umane și a introducerii ilegale de migranți

7. solicită o distincție clară între persoanele care sunt introduse ilegal pe teritoriul Uniunii

și cele care sunt victime ale traficului de ființe umane, întrucât, deși trebuie adecvat

integrată, reacția în materie de politică trebuie și să identifice corespunzător

destinatarii; consideră că, în termeni generali, introducerea ilegală de migranți implică

facilitarea intrării ilegale a persoanelor într-un stat membru, în timp ce traficul de

persoane implică recrutarea, transportul sau recepționarea unei persoane utilizând

mijloace violente, frauduloase sau abuzive, în vederea exploatării;

8. consideră că o abordare holistică a migrației trebuie în mod necesar să cuprindă măsuri

de stopare a activităților rețelelor infracționale implicate în traficul de persoane și

introducerea ilegală de migranți;

277

9. salută rolul pozitiv, până în prezent, al navelor militare în salvarea de vieți omenești pe

mare și contracararea rețelelor infracționale; se declară în favoarea obiectivelor

operațiunilor navale precum Sophia și subliniază necesitatea protejării vieții umane,

insistând asupra faptului că, în toate aspectele operațiunii, ar trebui să se garanteze

protecția vieții migranților;

10. subliniază că operațiunile militare nu ar trebui să reprezinte aspectul predominant al

unei abordări holistice a migrației și subliniază încă o dată că operațiunea Sophia nu

trebuie să împiedice utilizarea activelor deja desfășurate în Mediterana pentru a salva

vieți pe mare;

Rolul agențiilor UE în lupta împotriva introducerii ilegale de migranți

11. subliniază că, deoarece infractorii își pot schimba și își schimbă foarte rapid modul de

operare, reacțiile de politică trebuie să se adapteze în funcție de datele cele mai recente

și mai exacte; consideră că este un aspect pozitiv că, la 27 mai 2015, Comisia a adoptat

un plan de acțiune al Uniunii împotriva introducerii ilegale de migranți („Planul de

acțiune privind introducerea ilegală de migranți”), în care prevede înființarea unui grup

de contact al agențiilor Uniunii pentru introducerea ilegală de migranți, pentru a-și

consolida cooperarea operațională și schimbul de informații;

12. subliniază că ar trebui utilizate la maximum instrumentele existente, cum ar fi analizele

riscurilor realizate de agenții; constată că agențiile UE ar trebui să coopereze pe deplin,

dar și să-și intensifice cooperarea cu statele membre; constată că o mai bună coordonare

a acțiunilor ar trebui să permită colectarea datelor la nivel național și comunicarea

continuă cu agențiile;

Transferul

13. reamintește că transferul - înțeles ca transferul unui solicitant sau al unui beneficiar de

protecție internațională dintr-un stat membru într-un alt stat membru - este un exemplu

practic de solidaritate în interiorul Uniunii; reamintește, de asemenea, că, din 2009,

Parlamentul European solicită stabilirea unui mecanism obligatoriu pentru repartizarea

solicitanților de azil între toate statele membre;

14. ia act de faptul că, în cursul anului trecut, Consiliul a adoptat două decizii privind

măsurile de transfer temporar în Uniune („Deciziile de transfer”)64

și că acestea implică

transferul solicitanților de protecție internațională din Grecia și Italia în alte state

membre; observă că, deși nu înlătură actualele dispoziții ale Regulamentului Dublin

privind atribuirea responsabilităților, Deciziile de transfer constituie o „derogare

temporară” de la regulamentul respectiv;

15. consideră că instituirea unor măsuri urgente de transfer reprezintă un pas în direcția cea

bună și invită statele membre să își îndeplinească obligațiile cu privire la aceste măsuri

cât mai curând;

16. reamintește că transferul, în conformitate cu Deciziile de transfer, se va aplica doar

naționalităților pentru care ponderea deciziilor pozitive de acordare a protecției

internaționale în Uniune a fost de cel puțin 75 % în ultimele trei luni, pe baza datelor

64

Decizia (UE) 2015/1523 a Consiliului și Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului.

278

Eurostat; ia act de faptul că Deciziile de transfer vor afecta un număr relativ redus de

persoane și vor lăsa deoparte numeroși solicitanți provenind din alte țări terțe, care nu

pot fi transferați în temeiul deciziilor respective;

17. este preocupat că, în temeiul actualelor Decizii de transfer, statele membre în care

migranții ajung inițial tot trebuie să trateze solicitările mai complicate pentru protecție

internațională (și căile de atac), să facă față unor perioade mai lungi de primire și să

coordoneze returnarea celor care, în cele din urmă, nu au dreptul la protecție

internațională; reiterează că orice nou sistem de gestionare a SECA trebuie să se bazeze

pe solidaritate și pe o partajare echitabilă a responsabilității;

18. consideră că, pe lângă criteriile Deciziilor de transfer, și anume PIB-ul, populația, rata

șomajului și numărul anterior al solicitanților de azil din statul membru respectiv, ar

trebui să se ia în considerare încă două criterii, și anume mărimea teritoriului și

densitatea populației statului membru;

19. consideră că preferințele solicitantului ar trebui, în măsura posibilului, să fie luate în

considerare atunci când se efectuează transferul; recunoaște că aceasta reprezintă o

modalitate de descurajare a deplasărilor secundare și de încurajare a solicitanților să

accepte deciziile de transfer, însă nu ar trebui să oprească procesul de transfer;

Relocarea

20. consideră că relocarea este una dintre opțiunile preferabile pentru acordarea accesului

în Uniune în condiții de siguranță și de legalitate pentru refugiații și persoanele care au

nevoie de protecție internațională, în cazul în care refugiații nu se pot întoarce în țara de

origine, nu pot beneficia de o protecție efectivă sau nu pot fi integrați în țara gazdă;

21. observă, în plus, că relocarea prin intermediul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite

pentru Refugiați este un program umanitar bine definit și constituie un instrument util

pentru a administra în mod ordonat sosirea persoanelor care au nevoie de protecție

internațională pe teritoriul statelor membre;

22. subliniază că, având în vedere fluxurile fără precedent de migranți care au ajuns și

continuă să ajungă la frontierele externe ale Uniunii, precum și creșterea constantă a

numărului de persoane care solicită protecție internațională, Uniunea are nevoie de un

dispozitiv legislativ cu caracter obligatoriu cu privire la relocare, conform celor stabilite

în Agenda privind migrația a Comisiei; recomandă ca, pentru a avea un impact, prin

această abordare să se asigure relocarea unui număr semnificativ de refugiați în raport

cu numărul total de refugiați care solicită protecție internațională în Uniune și ținând

seama de nevoile globale de relocare publicate anual de UNHCR;

23. subliniază că este necesar un program de relocare permanent la nivelul UE, cu

participarea obligatorie a tuturor statelor membre, oferind această posibilitate unui

număr semnificativ de refugiați, în raport cu numărul total al refugiaților care caută

protecție în Uniune;

Admisia umanitară

24. subliniază că admisia umanitară a refugiaților poate fi utilizată în completarea relocării

pentru a oferi de urgență, atunci când este necesar, protecție, adesea în mod temporar,

279

persoanelor cele mai vulnerabile, cum ar fi minorii neînsoțiți sau refugiații cu

dizabilități sau care trebuie să fie urgent evacuați medical;

25. subliniază că, în măsura în care nu este posibilă relocarea unor resortisanți ai țărilor

terțe, toate statele membre ar trebui încurajate să instituie și să pună în aplicare

programe de admisie umanitară;

Vizele umanitare

26. subliniază că vizele umanitare oferă persoanelor care au nevoie de protecție

internațională o modalitate de a ajunge în țări terțe pentru a solicita azil; invită statele

membre să valorifice toate posibilitățile existente pentru a acorda vize umanitare,

îndeosebi persoanelor vulnerabile, la ambasadele și birourile consulare ale UE din țările

de origine sau de tranzit;

27. consideră că persoanele care solicită protecție internațională ar trebui să poată solicita o

viză umanitară europeană direct la orice consulat sau ambasadă a statelor membre și că,

în urma acordării sale pe baza unei evaluări, viza umanitară i-ar permite titularului său

să intre pe teritoriul statului membru care eliberează viza pentru unicul scop de a

depune acolo o cerere de protecție internațională; prin urmare, consideră că este

necesară modificarea Codului de vize al Uniunii pentru a include dispoziții mai

specifice privind vizele umanitare;

Sistemul european comun de azil (SECA)

28. subliniază faptul că sunt necesare măsuri suplimentare pentru ca SECA să devină cu

adevărat uniform;

29. reamintește că o evaluare cuprinzătoare (sub forma unor rapoarte de evaluare elaborate

de Comisie) a aplicării acestui pachet, urmată de măsuri rapide în cazul în care

implementarea este nesatisfăcătoare în anumite state membre, este absolut necesară în

vederea creșterii gradului de armonizare;

30. constată, de exemplu, că cererile inadmisibile, cererile ulterioare, procedurile accelerate

și procedurile la frontieră sunt toate cazuri speciale, în care, prin reformarea Directivei

privind procedurile de azil, s-a încercat să se găsească un echilibru delicat între

eficiența sistemului și drepturile solicitanților, îndeosebi ale persoanelor vulnerabile, și

subliniază că un astfel de echilibru nu se poate atinge decât dacă legislația este pusă în

aplicare pe deplin și în mod adecvat;

31. subliniază importanța controlului judiciar asupra tuturor formelor de detenție în temeiul

legislației în materie de imigrație și azil; reamintește că atât dreptul internațional, cât și

Carta drepturilor fundamentale a UE impun statelor membre să analizeze alternative la

detenție; invită statele membre să aplice corect Directiva privind procedurile de azil și

Directiva privind condițiile de primire în ceea ce privește accesul în centrele de

detenție;

32. reamintește importanța reducerii numărului de apatrizi și încurajează statele membre să

introducă proceduri pentru stabilirea apatridiei și să împărtășească între ele bune

practici privind colectarea unor date fiabile despre apatrizi și despre procedurile de

stabilire a apatridiei;

280

Revizuirea Regulamentului Dublin III

33. constată că funcționarea Regulamentului Dublin III65

a suscitat numeroase întrebări

legate de echitatea și solidaritatea cu care se stabilește statul membru responsabil de

examinarea unei cereri de protecție internațională; remarcă faptul că actualul sistem nu

ia suficient în considerare presiunea migratorie deosebită cu care se confruntă statele

membre situate la frontierele externe ale Uniunii; consideră că statele membre trebuie

să țină seama de dificultățile actuale generate de logica sistemului Dublin și că Uniunea

ar trebui să dezvolte o serie de opțiuni în favoarea solidarității atât între statele membre,

cât și față de migranții implicați;

34. subliniază faptul că presiunea exercitată asupra sistemului instituit prin Regulamentul

Dublin, prin numărul tot mai mare de migranți care sosesc în Uniune, a evidențiat

faptul că, în modul în care este implementat, sistemul nu a reușit să-și atingă

principalele două obiective: stabilirea unor criterii obiective și juste pentru distribuția

responsabilităților și oferirea unui acces rapid la protecție internațională; își reiterează

rezervele cu privire la criteriul prin care, în prezent, statul membru în care migranții

ajung inițial trebuie să fie responsabil de examinarea cererilor de protecție

internațională și consideră că acest criteriu ar trebui revizuit;

35. subliniază, în același timp, că incidența deplasărilor secundare pe teritoriul Uniunii

rămâne ridicată; consideră că este de la sine înțeles că, de la crearea sa, sistemul Dublin

nu a fost conceput pentru distribuirea responsabilităților între statele membre, ci

principalul său scop era stabilirea rapidă a răspunderii pentru tratarea unei cereri de azil

de către un singur stat membru;

36. recomandă ca criteriile pe care se bazează Deciziile de transfer să fie integrate direct în

normele fundamentale ale Uniunii pentru atribuirea responsabilității pentru gestionarea

cererilor de protecție internațională; subliniază că, în cadrul revizuirii Regulamentului

de la Dublin, trebuie revizuit conceptul de „solicitanți care au în mod clar nevoie de

protecție internațională”, deoarece cazurile migranților și refugiaților care nu se

încadrează în această categorie vor trebui totuși să fie gestionate de statul membru în

aceștia care ajung inițial;

37. consideră că Uniunea Europeană ar trebui să sprijine statele membre care primesc

numărul cel mai mare de cereri de azil atât financiar, cât și tehnic, în mod proporțional

și adecvat; consideră că motivul pentru recurgerea la măsurile de solidaritate și de

asumare în comun a responsabilității este de a îmbunătăți calitatea și funcționarea

SECA;

38. evidențiază faptul că o opțiune pentru revizuirea fundamentală a sistemului de la

Dublin ar fi colectarea centralizată a cererilor la nivelul Uniunii – considerând fiecare

solicitant de azil ca o persoană care solicită azil în Uniune, în ansamblul său, și nu într-

un anumit stat membru – și crearea unui sistem centralizat pentru atribuirea

responsabilității pentru toate persoanele care solicită azil în Uniune; sugerează că un

astfel de sistem ar putea prevedea anumite praguri pentru fiecare stat membru, în raport

65

Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013

de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de

examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de

către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO L 180, 29.6.2013, p. 31).

281

cu numărul de sosiri, ceea ce ar putea contribui eventual la descurajarea deplasărilor

secundare, deoarece toate statele membre ar fi implicate pe deplin în sistemul

centralizat și nu ar trebui să își mai asume în mod individual responsabilitatea pentru

repartizarea solicitanților în alte state membre; consideră că un astfel de sistem ar putea

funcționa pe baza unei serii de „puncte de acces” europene („hotspots”), de unde să se

facă distribuția în Uniune; subliniază că orice nou sistem de atribuire a responsabilității

trebuie să țină seama de conceptele-cheie de unitate a familiei și de interes superior al

copilului;

Recunoașterea reciprocă

39. ia act de faptul că, în prezent, statele membre recunosc deciziile în materie de azil ale

altor state membre numai când acestea sunt negative; reamintește că recunoașterea

reciprocă de către statele membre a deciziilor pozitive în materie de azil este un pas

logic în vederea punerii în aplicare corespunzătoare a articolului 78 alineatul (2) litera

(a) din TFUE, care prevede „un regim unitar de azil [...] valabil în toată Uniunea”.

Directiva privind protecția temporară

40. evidențiază faptul că, în cazul unui aflux masiv, Comisia, acționând din proprie

inițiativă sau după examinarea unei cereri din partea unui stat membru, poate propune

activarea punerii în aplicare a Directivei 2001/55/CE a Consiliului privind protecția

temporară („Directiva privind protecția temporară”)66

; observă că activarea propriu-zisă

necesită o decizie a Consiliului, adoptată cu majoritate calificată; ia act de faptul că

punerea în aplicare a directivei ar trebui activată atunci când există riscul ca sistemul de

azil al Uniunii să nu poată face față unui aflux masiv sau iminenței unui aflux masiv de

persoane strămutate; evidențiază totuși faptul că, de la adoptarea Directivei privind

protecția temporară în 2001, punerea în aplicare a acesteia nu a fost activată niciodată;

41. ia act de faptul că Directiva privind protecția temporară prevede și posibilitatea

evacuării persoanelor strămutate din țările terțe și că această evacuare ar permite

utilizarea coridoarelor umanitare, în cooperare cu UNHCR, statele membre fiind

obligate, dacă este cazul, să ofere toate facilitățile pentru obținerea vizelor;

42. consideră că sistemele de azil din unele state membre aflate în prima linie sunt deja în

mod clar saturate și că punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară ar fi

trebuit, conform logicii sale, să fi fost activată; solicită, în orice caz, definirea clară a

conceptului de „aflux masiv” în cadrul revizuirii acestei directive; înțelege că această

revizuire a Directivei privind protecția temporară poate fi inclusă în revizuirea

sistemului de la Dublin;

Integrarea

43. constată că participarea tuturor actorilor din societate este esențială și, prin urmare,

sugerează să se consolideze schimbul de bune practici în ceea ce privește măsurile de

integrare, respectându-se totodată competențele statelor membre în acest domeniu;

66

Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 prevede standarde minime pentru

acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsuri de

promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și

suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12).

282

subliniază că măsurile de integrare pentru toți resortisanții din țări terțe aflați în situație

de ședere legală ar trebui să promoveze incluziunea, mai degrabă decât izolarea;

constată că autoritățile locale și regionale, printre care orașele, au un rol esențial în

procesele de integrare;

44. subliniază că statele membre gazdă trebuie să le ofere refugiaților sprijin și oportunități

pentru a se integra și a-și construi o viață în noua lor societate; constată că, în acest

sens, refugiaților ar trebui să li se asigure neapărat accesul la cazare, alfabetizare,

cursuri de limbă, dialog intercultural, educație și formare profesională, precum și acces

efectiv la structurile democratice ale societății, conform dispozițiilor Directivei privind

condițiile pentru protecția internațională67

; constată că, la fel ca și cetățenii Uniunii,

refugiații au atât drepturi, cât și obligații în statele membre gazdă; subliniază, prin

urmare, că integrarea este un proces bidirecțional și că respectarea valorilor pe care

Uniunea este întemeiată trebuie să facă parte din procesul de integrare, în egală măsură

cu respectarea drepturilor fundamentale ale refugiaților;

45. reamintește că, în conformitate cu articolul 15 din Directiva privind condițiile de

primire, statele membre decid în ce condiții se acordă solicitanților de protecție

internațională accesul la piața muncii, cu condiția ca acest acces să fie efectiv și să

corespundă calendarului prevăzut la alineatul (1) de la articolul respectiv; înțelege că, în

conformitate cu articolul 15 alineatul (2), din motive legate de politicile privind piața

forței de muncă, statele membre pot acorda prioritate cetățenilor Uniunii și

resortisanților statelor părți la Acordul privind Spațiul Economic European, precum și

resortisanților din țările terțe care au reședință legală;

46. consideră că, în cazul în care persoanele care beneficiază de protecție internațională în

cadrul Uniunii, primesc o ofertă de muncă într-un stat membru, altul decât cel în care li

s-a acordat protecție internațională, aceștia ar trebui să poată accepta această ofertă;

47. reafirmă faptul că o mai bună recunoaștere a calificărilor obținute în străinătate

reprezintă o modalitate practică de a se asigura că resortisanții țărilor terțe care se află

deja în Uniune se integrează mai bine și invită Comisia să prezinte propuneri adecvate

în acest sens;

48. încurajează programele de integrare private și comunitare destinate persoanelor care au

fost acceptate pentru relocare, în cooperare cu statele membre și comunitățile locale și

valorificând bunele practici puse în aplicare de acestea;

Unitatea familiei

49. încurajează statele membre să încerce să mențină familiile împreună, ceea ce va sprijini

perspectivele de integrare pe termen lung, având în vedere că persoanele se pot orienta

spre construirea unei noi vieți, în loc să își facă griji pentru membrii familiei rămași în

situații nesigure;

67

Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind

standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe

sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru

refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul

protecției acordate (JO L 337, 20.12.2011, p. 9).

283

50. subliniază că statele membre ar trebui să depășească toate obstacolele juridice și

practice pentru a adopta mai rapid decizii privind reîntregirea familiei;

51. consideră că, până la revizuirea fundamentală a Regulamentului de la Dublin, este

important ca statele membre să utilizeze mai bine clauzele discreționare pentru a

respecta principiul unității familiei;

Copiii

52. subliniază poziția vulnerabilă a copiilor care ajung în Uniune și reiterează dreptul

fiecărui copil de a fi tratat ca un copil înainte de toate; solicită statelor membre să aplice

în totalitate dispozițiile specifice ale SECA privind minorii neînsoțiți, inclusiv în ceea

ce privește accesul la asistență juridică, tutelă, accesul la asistență medicală, cazare și

educație, dreptul de a li se vorbi într-o limbă pe care o înțeleg și de a fi intervievați de

ofițeri instruiți în mod adecvat; reiterează că statele membre nu ar trebui să țină în

detenție copii pe motiv că sunt migranți;

53. reamintește că minorii neînsoțiți și cei despărțiți de familie ar trebui să primească

sprijin și protecție și să fie informați, în conformitate cu interesul superior al copilului,

și că solicitările de reîntregire a familiei depuse de minorii neînsoțiți și cei despărțiți de

familie ar trebui urgentate;

54. ia act de faptul că un sistem eficient de tutelă și protecție a copiilor este fundamental

pentru a preveni abuzul, neglijarea și exploatarea copiilor lipsiți de îngrijire părintească;

subliniază importanța definirii unor orientări ale Uniunii pentru un sistem de tutelă, care

să vizeze furnizarea de sprijin și protecție corespunzătoare și să asigure tratamentul egal

al copiilor resortisanți ai UE și al copiilor străini;

55. consideră că procedura de determinare a vârstei ar trebui aplicată într-un mod mai puțin

invaziv, ar trebui să fie multidisciplinară și sigură, ar trebui să respecte integritatea

fizică a copiilor și demnitatea umană, acordând o atenție specială fetelor, și ar trebui

realizată de profesioniști și de experți independenți și calificați;

56. solicită statelor membre să colecteze date defalcate privind situația minorilor refugiați

și a celor migranți, în vederea îmbunătățirii capacității sistemelor de a-i integra;

Returnarea

57. înțelege că returnarea în condiții de siguranță a persoanelor care, în urma unei evaluări

individuale a cererii lor de azil, sunt considerate ca fiind neeligibile pentru acordarea

protecției în Uniune, este o acțiune care trebuie realizată ca parte a implementării

corespunzătoare a SECA;

58. recunoaște că, ținând seama de faptul că, în 2014, 36 % dintre resortisanții țărilor terțe

cărora li s-a ordonat să părăsească Uniunea au fost returnați efectiv, este necesară

îmbunătățirea eficacității sistemului de returnare al Uniunii;

59. consideră că, pentru creșterea eficienței readmisiilor și pentru garantarea coerenței

returnărilor la nivel european, va trebui să se adopte noi acorduri de readmisie ale UE,

care ar trebui să aibă prioritate în fața acordurilor bilaterale dintre statele membre și țări

terțe;

284

60. consideră că returnarea migranților ar trebui să fie realizată numai în condiții de

siguranță, respectând pe deplin drepturile procedurale și drepturile fundamentale ale

migranților în cauză și numai în cazul în care țara în care sunt returnați este sigură

pentru aceștia; reiterează, în acest sens, faptul că ar trebui privilegiate returnările

voluntare în locul celor forțate;

61. sugerează că orice încercare din partea statelor membre de a-i „împinge înapoi” pe

migranții care nu au avut posibilitatea să depună o cerere de azil contravine dreptului

Uniunii și dreptului internațional și sugerează Comisiei să ia măsurile corespunzătoare

împotriva tuturor statelor membre care încearcă să facă acest lucru;

O listă a țărilor de origine sigure

62. ia act de propunerea recentă a Comisiei de a întocmi, la nivelul Uniunii, o listă a țărilor

de origine sigure, modificând astfel Directiva privind procedurile de azil68

; observă că,

în cazul în care o astfel de listă adoptată la nivelul Uniunii devine obligatorie pentru

statele membre, ea ar putea fi, în principiu, un instrument important pentru facilitarea

procesului de azil, inclusiv a returnării;

63. regretă situația actuală în care statele membre aplică liste diferite, care conțin țări sigure

diferite, împiedicând astfel aplicarea uniformă și încurajând deplasările secundare;

64. subliniază, în orice caz, că o listă cu țări de origine sigure nu ar trebui să implice

ignorarea principiului conform căruia orice persoană trebuie să beneficieze de o

examinare individuală corespunzătoare a cererii sale de protecție internațională;

Procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

65. ia act de faptul că, în septembrie 2015, Comisia a fost obligată să adopte 40 de decizii

de constatare a neîndeplinirii obligațiilor legate de punerea în aplicare a SECA

împotriva a 19 state membre, care se adaugă celor 34 de cazuri pendinte; reiterează

faptul că Parlamentul ar trebui informat pe deplin cu privire la procedurile lansate de

Comisie împotriva statelor membre care nu au pus în aplicare sau nu au pus în aplicare

în mod corespunzător legislația Uniunii în acest domeniu;

66. subliniază din nou cât de esențial este ca, după ce legislația Uniunii a fost aprobată și

adoptată, statele membre să își respecte angajamentele și să pună în aplicare această

legislație;

67. ia act, de asemenea, de faptul că este imposibil să se evalueze în mod corespunzător

avantajele și dezavantajele anumitor elemente din SECA, din cauza faptului că

numeroase state membre încă nu au pus în aplicare pe deplin legislația;

Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO)

68. recomandă ca EASO să fie dezvoltat, pe termen lung, pentru a deveni principalul

coordonator al SECA, în vederea garantării aplicării comune a normelor acestui sistem;

reiterează faptul că, având în vedere că SECA devine un organism cu adevărat

68

Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind

procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (JO L 180, 29.6.2013,

p. 60).

285

european, EASO trebuie să devină, dintr-un grup de experți din statele membre, o

veritabilă agenție a Uniunii care să ofere sprijin operațional statelor membre și la

frontierele externe; evidențiază, în acest sens, că acestuia trebuie să i se pună la

dispoziție finanțarea și resursele umane necesare pe termen scurt, mediu și lung;

69. observă că, în 2015, bugetul EASO pentru transfer, relocare și dimensiunea externă a

fost doar de 30 000 EUR; reiterează faptul că acest buget foarte limitat nu poate fi luat

în serios în contextul evenimentelor actuale din Mediterana și în contextul multiplelor

referiri făcute la EASO în deciziile de transfer; reamintește că vor fi necesare majorări

semnificative ale bugetului EASO, ale resurselor sale umane și ale sumelor pe care

acesta le alocă pentru transfer și relocare pe termen scurt, mediu și lung;

Frontex și propunerea de creare a unui nou sistem de pază europeană de frontieră și de

coastă

70. ia act de rolul recent al Frontex în acordarea de asistență tuturor navelor sau

persoanelor aflate în pericol pe mare și recunoaște contribuția sa, prin intermediul

operațiunilor comune Triton și Poseidon, la salvarea a numeroase vieți în Mediterana;

71. înțelege că sistemul de pază europeană de frontieră și de coastă nou propus este menit

să înlocuiască Frontex și să asigure o gestionare europeană integrată a frontierelor

externe în vederea gestionării eficace a migrației și a garantării unui nivel înalt de

securitate în Uniune, protejând în același timp libera circulație a persoanelor în cadrul

acesteia; în conformitate cu tratatele și protocoalele la acestea, ia act de faptul că statele

membre parte la acordurile Schengen, dar care nu fac încă parte din zona Schengen fără

controale la frontierele interne pot participa la toate acțiunile în temeiul noii propuneri

și/sau beneficia de pe urma acestora;

72. așteaptă cu interes negocierile privind propunerea din cadrul Parlamentului și al

Consiliului și între cei doi colegislatori în contextul procedurii legislative ordinare, în

conformitate cu articolul 294 din TFUE;

Schengen și gestionarea și securitatea frontierelor externe

73. reamintește că, de la crearea spațiului Schengen, Uniunea este un spațiu fără frontiere

interne, că statele membre ale spațiului Schengen au dezvoltat o politică comună în

etape privind frontierele externe ale spațiului Schengen și că logica inerentă a unui

astfel de sistem a fost întotdeauna aceea că abolirea controalelor la frontierele interne

trebuie să fie însoțită de măsuri compensatorii de consolidare a frontierelor externe ale

spațiului Schengen și de schimbul de informații prin intermediul Sistemului de

Informații Schengen („SIS”);

74. recunoaște că integritatea spațiului Schengen și abolirea controalelor la frontierele

interne depind de gestionarea eficace frontierelor externe, toate statele membre aplicând

standarde comune înalte la frontierele externe și realizând un schimb eficace de

informații între ele;

75. admite că Uniunea trebuie să își protejeze în mai mare măsură frontierele externe și să

dezvolte în continuare SECA și că sunt necesare măsuri pentru a spori capacitatea

spațiului Schengen de a aborda noile provocări cu care se confruntă Europa și a proteja

principiile fundamentale ale securității și liberei circulații a persoanelor;

286

76. evidențiază faptul că accesul pe teritoriul spațiului Schengen este în general controlat la

frontierele externe în temeiul Codului frontierelor Schengen și că, în plus, cetățenii din

numeroase țări terțe au nevoie de viză pentru a intra în spațiul Schengen;

77. reiterează declarația făcută de UNHCR, potrivit căreia respectarea drepturilor

fundamentale și a obligațiilor internaționale nu poate fi garantată decât dacă procedurile

și planurile de operare reflectă aceste obligații prin orientări practice și clare pentru

personalul care își desfășoară activitatea la frontiere, fie acestea terestre, maritime sau

aeriene; subliniază necesitatea consolidării în continuare a mecanismului de protecție

civilă al Uniunii, pentru a răspunde evenimentelor cu efecte ample care afectează un

număr semnificativ de state membre;

78. subliniază din nou că, la fel ca în cazul legislației din domeniul azilului și migrației,

pentru ca legislația privind frontierele interne și externe să fie eficace, este esențial ca

măsurile convenite la nivelul Uniunii să fie puse în aplicare în mod corespunzător de

statele membre; subliniază că o mai bună punere în aplicare a măsurilor de către statele

membre la frontierele externe, în urma presiunilor crescute, este esențială și că acest

lucru va contribui în parte la calmarea temerilor legate de securitate are cetățenilor;

79. ia act de faptul că, la 15 decembrie 2015, Comisia a prezentat o propunere de revizuire

specifică a Codului frontierelor Schengen, propunând introducerea controalelor

sistematice ale tuturor resortisanților Uniunii (nu doar ale resortisanților țărilor terțe)

prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele externe ale spațiului Schengen;

80. consideră că spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai importante realizări

pentru integrarea europeană; ia act de faptul că conflictul din Siria și alte conflicte din

regiune au dus la sosirea în Uniune a unui număr record de refugiați și migranți, fapt

care, la rândul său, a arătat că există deficiențe în unele zone ale frontierelor externe ale

Uniunii; este îngrijorat de faptul că, pentru a răspunde acestei situații, unele state

membre au simțit nevoia de a-și închide frontierele interne sau de a introduce temporar

controale la frontieră, punând astfel sub semnul întrebării buna funcționare a spațiului

Schengen;

Punctele de acces (hotspots)

81. reamintește că, potrivit abordării de tip „puncte de acces (hotspots)” prevăzute de

Comisie în Agenda sa europeană privind migrația, Agenția pentru frontiere, EASO,

Europol și Eurojust trebuie să ofere asistență operațională statelor membre în

conformitate cu mandatele lor respective;

82. evidențiază, în acest sens, că agențiile Uniunii au nevoie de resursele necesare pentru a-

și putea îndeplini sarcinile care le-au fost atribuite; insistă ca agențiile Uniunii și statele

membre să informeze pe deplin Parlamentul cu privire la activitatea desfășurată la

punctele de acces;

83. ia act de faptul că ambele decizii de transfer prevăd oferirea de sprijin operațional

Italiei și Greciei în punctele de acces, pentru a tria migranții încă de la sosirea lor,

pentru a înregistra cererile lor de protecție internațională, a oferi informații solicitanților

privind transferul, a organiza operațiunile de returnare pentru cei care nu au solicitat

protecție internațională și care altfel nu au dreptul de a rămâne sau pentru cei cărora li

s-a refuzat cererea, precum și pentru a facilita toate demersurile legate de procedura de

287

transfer;

84. solicită ca punctele de acces să fie înființate cât mai curând, pentru a oferi o asistență

operațională concretă acestor state membre; solicită acordarea de sprijin și resurse

tehnice și financiare statelor membre în care migranții ajung inițial, cum ar fi Italia ți

Grecia, pentru a asigura înregistrarea și trimiterea către autoritățile competente în mod

rapid și eficient a tuturor migranților care ajung în Uniune, respectându-li-se pe deplin

drepturile fundamentale; consideră că un sprijin rapid și eficient din partea Uniunii

pentru statele membre și acceptarea acestui sprijin sunt importante pentru încrederea

reciprocă;

85. recunoaște că unul dintre principalele obiective ale acestor puncte de acces este acela de

a permite Uniunii să acorde rapid protecție și asistență umanitară celor care au nevoie;

evidențiază că trebuie acordată o atenție deosebită pentru a se asigura că procesul de

împărțire a migranților în diferite categorii în aceste puncte de acces se desfășoară cu

respectarea deplină a drepturilor tuturor migranților; recunoaște totuși că identificarea

corespunzătoare a solicitanților de protecție internațională în punctul de intrare în

Uniune ar trebui să faciliteze funcționarea globală a unui SECA reformat;

Dreptul penal în materie de migrație

86. ia act de faptul că, în Planul său de acțiune împotriva introducerii ilegale de migranți,

Comisia declară că are în vedere o revizuire a Directivei 2004/81/CE a Consiliului

privind permisul de ședere eliberat resortisanților țărilor terțe care sunt victime ale

traficului de persoane sau care au fost obiectul unei facilitări a imigrației ilegale și care

cooperează cu autoritățile competente;

87. consideră că o astfel de revizuire este necesară și ar trebui să se ia în considerare

introducerea unui sistem care să permită victimelor traficului de persoane și introducerii

ilegale de migranți să se exprime și să ajute în urmărirea penală efectivă a traficanților

și a celor care introduc în mod ilegal migranți, fără teama de a fi urmăriți penal ei înșiși;

88. ia act de faptul că Comisia are în vedere o revizuire a Directivei 2002/90/CE a

Consiliului de definire a facilitării intrării, tranzitului și șederii neautorizate; consideră

că nicio persoană care oferă diferite forme de asistență umanitară celor care au nevoie

de aceasta nu ar trebui incriminată și că dreptul UE ar trebui să reflecte acest principiu;

89. subliniază că un alt pas crucial în vederea dezmembrării rețelelor infracționale de

introducere ilegală a migranților și de trafic este acordarea de prioritate investigațiilor

financiare, deoarece identificarea și confiscarea profiturilor acestor rețele infracționale

sunt esențiale dacă se dorește slăbirea și, în cele din urmă, dezmembrarea lor; solicită,

în aceste sens, statelor membre să transpună imediat și în mod eficace cea de-a patra

Directivă în domeniul combaterii spălării banilor;

90. reamintește că, pentru a garanta că anchetele penale se desfășoară în mod eficace,

formarea personalului este esențială, astfel încât cei implicați să înțeleagă pe deplin

fenomenul pe care încearcă să îl contracareze și să fie capabili să îl recunoască dintr-un

stadiu incipient;

Cooperarea cu țările terțe

288

91. evidențiază că pilonul privind azilul și protecția internațională din cadrul abordării

globale în materie de migrație și mobilitate (AGMM) ar trebui dezvoltat în continuare,

implicând în mai mare măsură țările terțe; ia act de faptul că acțiunile actuale din acest

domeniu, desfășurate în cadrul programelor de protecție regionale (PPR) sau al

programelor regionale de dezvoltare și protecție (PRDP), se axează pe consolidarea

capacității în vederea combaterii rețelelor infracționale de introducere ilegală a

migranților și de trafic de persoane din țările terțe de origine și de tranzit; ia act, în

același timp, de faptul că componenta de relocare a acestor programe este în continuare

slabă; consideră că eforturile de consolidare a capacității și activitățile de relocare ar

trebui intensificate și desfășurate împreună cu țările terțe care adăpostesc populații de

refugiați importante;

92. recunoaște că instrumentul de bază care stabilește obiectivele politicilor externe ale

Uniunii în materie de migrație, azil și frontiere este AGMM; ia act de diferitele

instrumente pe care acest dispozitiv le include, printre care dialogurile regionale și

bilaterale, parteneriatele pentru mobilitate, agendele comune pentru migrație și

mobilitate, acordurile de readmisie, acordurile de facilitare a eliberării vizelor,

acordurile de exonerare de obligația de a deține viză, PPR și PRDP;

93. înțelege că dimensiunea externă ar trebui să se axeze pe cooperarea cu țările terțe în

vederea combaterii cauzelor profunde ale fluxurilor neregulamentare către Europa și a

abordării lor; înțelege că parteneriatele și cooperarea cu țările-cheie de origine, de

tranzit și de destinație ar trebui fie în continuare un element esențial, de exemplu prin

procesele de la Khartoum și Rabat, dialogul Africa-UE în materie de migrație și

mobilitate, procesul de la Budapesta și procesul de la Praga;

94. evidențiază faptul că Uniunea și statele sale membre trebuie să fie selective în sprijinul

acordat agențiilor de aplicare a legii din țările terțe, ținând seama de faptul că s-au

înregistrat cazuri în care aceste agenții au încălcat drepturile omului în cazul

migranților;

95. recomandă ca cooperarea cu țările terțe să implice evaluarea sistemelor de azil ale

acestor țări, sprijinul acordat refugiaților și capacitatea și voința lor de a combate

traficul de persoane și introducerea ilegală de migranți în și prin aceste țări;

96. invită Uniunea să ajute țările terțe să își dezvolte sistemele de azil și strategiile de

integrare pentru a le permite resortisanților țărilor terțe care au nevoie de protecție

internațională să solicite această protecție în țările respective; consideră că Uniunea

trebuie să adopte o abordare avantajoasă pentru toate părțile implicate în ceea ce

privește cooperarea cu țările terțe, și anume o abordare care să aducă rezultate pozitive

pentru Uniune, pentru țara terță implicată și pentru refugiații și migranții din țara terță

respectivă;

97. reamintește că Uniunea și-a intensificat cooperarea externă cu țările terțe în materie de

migrație și azil, pentru a răspunde în mod adecvat la actuala criză a refugiaților și a

lansat noi inițiative de cooperare, cum ar fi Planul comun de acțiune UE-Turcia;

subliniază, în acest sens, necesitatea ca toate părțile să își îndeplinească angajamentele

care decurg din planul comun de acțiune, inclusiv să abordeze cauzele profunde care au

determinat afluxul masiv de resortisanți sirieni și să intensifice cooperarea pentru

sprijinirea sirienilor aflați sub protecție temporară și a comunităților-gazdă din Turcia,

precum și necesitatea ca Turcia să își îndeplinească angajamentele de a împiedica

289

fluxurile de migrație neregulamentară de pe teritoriul său către Uniune;

Campaniile de sensibilizare

98. evidențiază faptul că numeroase persoane introduse ilegal sunt conștiente într-o

anumită măsură de riscurile cu care se vor confrunta dacă întreprind o călătorie

potențial periculoasă către Europa, dar decid totuși să facă acest lucru, întrucât

consideră că aceste riscuri sunt mai scăzute decât cele cu care s-ar confrunta dacă nu ar

migra;

99. salută faptul că Planul de acțiune împotriva introducerii ilegale de migranți leagă

lansarea unor noi campanii de sensibilizare de evaluarea celor existente; recomandă ca

orice astfel de campanii să includă informații cu privire la criteriile utilizate pentru

stabilirea statutului de protecție în Uniune, deoarece aceste informații i-ar putea

convinge pe unii migranți, care riscă să pornească într-o călătorie periculoasă doar

pentru a fi returnați dacă nu li se acordă protecție, să nu întreprindă călătoria;

Abordarea cauzelor profunde

100. reafirmă că Uniunea trebuie să adopte o strategie pe termen lung pentru a contribui la

contracararea factorilor care incită la migrație în țările terțe (conflictele, persecuția,

purificarea etnică, violența generalizată sau alți factori, cum ar fi sărăcia extremă,

schimbările climatice sau catastrofele naturale), care îi determină pe oameni să apeleze

la rețelele infracționale de introducere ilegală a migranților, întrucât ei văd în acestea

singura lor șansă de a ajunge în Uniune;

101. reamintește că Raportorul special al ONU pentru drepturile omului în cazul migranților

a solicitat, de asemenea, Uniunii să deschidă canale legale de migrație, care să le

permită migranților să utilizeze canale oficiale de intrare și de ieșire, în loc să fie

nevoiți să recurgă la rețele infracționale de introducere ilegală a migranților;

102. evidențiază faptul că creșterea recentă a afluxului de refugiați în Uniune a demonstrat

că recurgerea doar la măsuri preventive nu este suficientă pentru a gestiona fenomenul

migratoriu actual;

103. înțelege că, pe termen lung, este necesar un impuls mai puternic pentru a soluționa

aspectele geopolitice care afectează cauzele profunde ale migrației, deoarece

războaiele, sărăcia, corupția, foametea și lipsa oportunităților îi vor sili în continuare pe

oameni să fugă în Europa, dacă Uniunea nu va analiza modul în care poate contribui la

reconstrucția acestor țări; evidențiază că acest lucru înseamnă că Comisia și statele

membre trebuie să ofere banii necesari pentru a contribui la consolidarea capacității în

țările terțe, de exemplu prin facilitarea investițiilor și a educației, consolidarea și

punerea în practică a sistemelor de azil, ajutorul pentru o mai bună gestionare a

frontierelor și consolidarea sistemelor juridice și judiciare din aceste țări;

Finanțarea destinată țărilor terțe

104. ia act de faptul că principalul instrument de finanțare destinat finanțării țărilor terțe este

Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), care include singura finanțare

tematică globală a Uniunii pentru migrație din cadrul Programului privind bunurile

publice și provocările globale, care este administrat de Direcția Generală (DG)

290

Cooperare Internațională și Dezvoltare (DEVCO); ia act, de asemenea, de faptul că, așa

cum se întâmplă cu fondurile alocate direct statelor membre, în administrarea ICD sunt

implicate și alte DG-uri ale Comisiei și organe ale Uniunii, astfel încât asistența Uniunii

pentru țările învecinate este acordată de DG Vecinătate și Negocieri privind Extinderea

prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare, ajutorul umanitar este

acordat de DG Ajutor Umanitar și Protecție Civilă („ECHO”), iar Serviciul European

de Acțiune Externă („SEAE”) administrează instrumentul care contribuie la stabilitate

și pace; reamintește că, întrucât cele două fonduri gestionate de DG Migrație și Afaceri

Interne (HOME) – FAMI și FSI – au și o dimensiune externă, acest lucru înseamnă că

pe scena finanțării externe intervine o nouă parte interesată;

105. salută înființarea recentă a Fondului fiduciar de urgență pentru Africa și acordarea unui

buget de 1,8 miliarde EUR acestuia, fiind adăugat astfel un element suplimentar la

finanțarea țărilor terțe; invită statele membre să contribuie în continuare la acest fond;

106. recomandă ca, în conformitate cu AGMM, cei patru piloni tematici care abordează (i)

migrația și mobilitatea legale, (ii) migrația neregulamentară și traficul de ființe umane,

(iii) protecția internațională și (iv) impactul migrației asupra dezvoltării ar trebui să aibă

aceeași importanță în cadrul politicii externe și al finanțării Uniunii;

Transparența finanțării

107. ia act de faptul că politica UE în materie de migrație este implementată prin diferite

instrumente de politică, fiecare dintre acestea având obiective proprii, care nu sunt în

mod necesar corelate, iar coordonarea finanțării la nivelul numeroșilor actori implicați

este insuficientă; evidențiază faptul că fragmentarea liniilor bugetare și a

responsabilităților creează o structură managerială care ar putea îngreuna oferirea unei

priviri de ansamblu cuprinzătoare asupra modului în care sunt alocate și, în final,

utilizate diferitele fonduri disponibile; evidențiază, de asemenea, faptul că o astfel de

fragmentare îngreunează cuantificarea sumei totale cheltuite de Uniune pentru politica

în domeniul migrației;

108. consideră că trebuie oferită o astfel de privire de ansamblu cuprinzătoare asupra

finanțării Uniunii în materie de migrație, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii,

deoarece lipsa unei astfel de priviri de ansamblu reprezintă un obstacol clar în calea

transparenței și a unui proces solid de elaborare a politicilor; ia act, în acest sens, de

faptul că o opțiune posibilă ar putea fi crearea unui site de internet care să includă o

bază de date cu toate proiectele finanțate de Uniune în domeniul politicii migratorii;

subliniază că nevoia de transparență se aplică și în cazul liniilor bugetare, pentru a

asigura finanțarea corespunzătoare a tuturor obiectivelor politicii migratorii a Uniunii;

109. reamintește că impactul pozitiv al fondurilor UE în materie de migrație se bazează pe

procese la nivel național și la nivelul Uniunii pentru a asigura transparența,

monitorizarea eficientă și asumarea răspunderii și consideră că ar trebui să se acorde

atenție modului în care monitorizarea și evaluarea pot deveni procese permanente și nu

doar procese ex-post și că rolul Curții de Conturi ar trebui consolidat în acest sens; ia

act de faptul că ar trebui stabiliți indicatori calitativi și cantitativi comparabili pentru a

măsura impactul fondurilor UE și a contribui la evaluarea gradului în care aceste

fonduri și-au atins obiectivele;

Finanțarea suplimentară pentru migrație

291

110. salută punerea la dispoziție a unei finanțări suplimentare în cadrul bugetului Uniunii

pentru 2016, pentru a începe abordarea fenomenului migratoriu actual; evidențiază

faptul că cea mai mare parte a acestei noi finanțări reprezintă finanțare care face parte

din cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 și care a fost devansată, ceea ce

înseamnă că Uniunea cheltuie astăzi ceea ce ar fi trebuit să cheltuie mâine;

111. este de acord că, deși propunerile bugetare făcute recent și finanțarea suplimentară

prevăzută în bugetul Uniunii pentru 2016, inclusiv utilizarea instrumentului de

flexibilitate, ar trebui salutate, finanțarea pe termen mediu și lung rămâne un motiv de

preocupare; este preocupat de faptul că majorarea sumelor propuse pentru liniile

bugetare în cadrul FAMI pe 2016 nu a fost însoțită de o propunere de revizuire a

resurselor globale disponibile pentru acest fond pentru perioada de finanțare 2014-

2020; înțelege că, dacă nu se schimbă nimic, rezultatul va fi acela că finanțarea în

cadrul FAMI se va epuiza cu mult înainte de 2020;

112. încurajează statele membre să fructifice pe deplin posibilitățile oferite de fonduri care

nu sunt legate direct de politica în materie de migrație, dar care pot fi utilizate pentru

finanțarea unor acțiuni în acest domeniu (de exemplu, acțiuni de integrare), cum ar fi

cele disponibile în cadrul Fondului social european, al Fondului de ajutor european

destinat celor mai defavorizate persoane, al programului Orizont 2020, al Fondului

european de dezvoltare regională și al programului „Drepturi și cetățenie”;

113. recomandă ca, în cadrul revizuirii CFM programate pentru sfârșitul anului 2016, să fie

puse la dispoziție resurse suplimentare substanțiale în cadrul bugetului Uniunii, la

rubrica 3, Cetățenie, libertate, securitate și justiție, astfel încât să fie disponibilă o

finanțare adecvată în raport cu tendințele migratorii și cu necesitățile financiare aferente

pentru politicile UE și ale statelor membre în materie de azil, migrație și integrare;

Implicarea societății civile

114. evidențiază că asigurarea finanțării operaționale constituie o provocare esențială pentru

ONG-uri, deoarece, în cea mai mare parte, finanțarea este legată de proiecte; afirmă că

inițiativele voluntarilor și cele ale societății civile care vizează acordarea de asistență

migranților ar trebui să fie promovate și, atunci când este cazul, finanțate de Comisie și

statele membre; invită statele membre și Comisia să încerce, atunci când este cazul și

este posibil, să finanțeze proiecte gestionate de organizațiile societății civile care

activează în domeniile migrației, integrării și azilului;

115. reiterează faptul că trebuie asigurată implicarea societății civile în elaborarea acțiunilor

Uniunii și a programelor naționale, în conformitate cu principiul parteneriatului, așa

cum este prevăzut în FAMI; propune să fie luată în considerare, la nivelul Uniunii,

consultarea regulată între Comisie și organizațiile relevante ale societății civile care își

desfășoară activitatea în domeniul migrației, azilului și integrării;

Tendințele demografice

116. ia act de faptul că, înainte de afluxul crescut de migranți în Uniune din 2015, potrivit

unui studiu al OCDE și al Comisiei din 2014, populația de vârstă activă (15-64 de ani)

din Uniune va scădea cu 7,5 milioane între 2013 și 2020 și, dacă migrația netă ar fi

exclusă din proiecții, scăderea ar fi chiar și mai accentuată, deoarece ar însemna o

reducere a populației de vârstă activă cu 11,7 milioane;

292

117. evidențiază totuși că, în noiembrie 2015, rata șomajului în rândul tinerilor în toate

statele membre era de 20 %;

118. ia act, de asemenea, de faptul că, conform proiecțiilor recente ale Eurostat, ponderea

persoanelor cu vârsta de 65 de ani sau mai mare, în comparație cu cea a persoanelor cu

vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, va crește de la 27,5 % la începutul lui 2013, la

aproape 50 % până în 2050; ia act de faptul că acest lucru ar însemna o modificare a

raportului actual de la patru persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană cu vârsta

de 65 de ani sau mai mult la doar două persoane de vârstă activă pentru fiecare

persoană cu vârsta de 65 de ani sau mai mult;

Migrația legală a forței de muncă

119. menționează că temeiul juridic pentru gestionarea migrației legale la nivelul Uniunii

este stabilit la articolul 79 din TFUE;

120. înțelege că articolul 79 alineatul (5) rezervă în mod specific statelor membre dreptul de

a stabili volumul admiterii pe teritoriul acestora a resortisanților unor țări terțe,

provenind din țări terțe, în căutarea unui loc de muncă;

121. evidențiază faptul că Strategia Europa 2020 a identificat necesitatea unei politici

cuprinzătoare în materie de migrație a forței de muncă și a unei mai bune integrări a

migranților, pentru a se îndeplini obiectivele Uniunii în materie de creștere inteligentă,

sustenabilă și favorabilă incluziunii;

122. ia act de faptul că actualul cadru legislativ al Uniunii care reglementează accesul

resortisanților din țările terțe pe piața muncii din Uniune este destul de fragmentat,

deoarece se axează pe categorii specifice de lucrători mai degrabă decât pe

reglementarea, în general, a tuturor lucrătorilor migranți;

123. consideră că, pe termen lung, Uniunea va trebui să stabilească norme mai generale

pentru a reglementa intrarea și șederea resortisanților din țările terțe care caută un loc

de muncă în UE, pentru a umple lacunele identificate pe piața muncii din Uniune;

Necesitatea de a îmbunătăți datele

124. solicită o viziune cuprinzătoare asupra pieței muncii din Uniune, ca o condiție

preliminară esențială pentru dezvoltarea politicilor în domeniul pieței muncii;

evidențiază că este necesar să se dezvolte instrumente pentru o mai bună identificarea și

anticipare a nevoilor prezente și viitoare ale pieței muncii din Uniune; sugerează, în

acest sens, că instrumentele existente, cum ar fi cele dezvoltate de Centrul European

pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) sau OCDE, ar putea fi

îmbunătățite și chiar fuzionate cu statisticile internaționale privind oferta potențială de

forță de muncă din țările terțe, pentru a oferi o imagine mai exactă asupra situației;

125. consideră că îmbunătățirea datelor și a instrumentelor de analiză a acestor date nu poate

decât să îi ajute pe factorii de decizie politică să stabilească viitoarele politici în materie

de migrație și că Uniunea și statele membre ar trebui să identifice lacunele de pe

propriile piețe ale muncii, ceea ce ar contribui la ocuparea unor locuri de muncă care,

altfel, ar rămâne vacante;

Exploatarea prin muncă

293

126. ia act de faptul că exploatarea prin muncă poate avea loc ca o consecință a traficului de

persoane sau a introducerii ilegale de migranți, sau chiar în absența acestora, astfel

încât, în unele state membre în care exploatarea nu este încadrată penal, cei care

exploatează migranții în situație neregulamentară nu sunt trași la răspundere;

127. regretă faptul că riscul scăzut de identificare și/sau urmărire penală a angajatorilor care

exploatează munca migranților în situație neregulamentară constituie un factor

important al exploatării prin muncă, în special în sectoarele cele mai expuse acestui risc

(agricultura, construcțiile, hotelurile și restaurantele, muncile casnice și serviciile de

îngrijire); recomandă, pentru a rezolva această situație de impunitate, în primul rând, să

se asigure incriminarea și pedepsirea corespunzătoare în temeiul dreptului național a

tuturor cazurilor grave de exploatare prin muncă și, în al doilea rând, să se intensifice

inspecțiile la locul de muncă în sectoarele vulnerabile;

128. ia act de faptul că, în prezent, multe state membre incriminează exploatarea prin muncă

doar atunci când aceasta are loc ca o formă de trafic, ceea ce lasă o lacună importantă în

toate cazurile în care exploatatorii nu au fost implicați în traficul de persoane sau

implicarea lor nu poate fi dovedită;

129. reiterează faptul că procedurile speciale care facilitează depunerea plângerilor,

prevăzute de Directiva 2009/52/CE de stabilire a standardelor minime privind

sancțiunile și măsurile la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe aflați în

situație de ședere ilegală („Directiva privind sancțiunile împotriva angajatorilor”), ar

trebui puse în aplicare pe deplin și aplicate corect; consideră că este necesară o

protecție sporită a victimelor traficului și a migranților introduși ilegal în Uniune care

cooperează și facilitează urmărirea penală a traficanților și/sau a persoanelor care

introduc ilegal migranți; sugerează că, în plus, ar trebui sprijinită înființarea unei

coaliții europene a întreprinderilor împotriva traficului de persoane, așa cum s-a propus

în Strategia împotriva traficului de persoane din 2014, cu scopul de a dezvolta lanțuri

de aprovizionare care nu implică traficul de persoane;

130. consideră că, în cele din urmă, toate eforturile de eradicare a exploatării prin muncă

trebuie depuse dintr-o dublă perspectivă: o urmărire penală eficace a angajatorilor

abuzivi, alături de protecția victimelor acestui tip de exploatare;

294

Revizuirea cărții albastre

131. reamintește că, în Agenda privind migrația, Comisia și-a anunțat intenția de a revizui

Directiva privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților din țările terțe pentru

ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate („Directiva privind cartea albastră”),

concentrându-se în special pe domeniul de aplicare (posibila includere a

întreprinzătorilor care doresc să investească în Europa) și îmbunătățind normele privind

mobilitatea în cadrul UE;

132. reiterează faptul că raportul Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei actuale

privind cartea albastră subliniază lacunele acesteia, inclusiv nivelul foarte limitat de

armonizare determinat de competențele discreționare ample pe care aceasta le acordă

statelor membre, în special dreptul statelor membre de a menține sisteme naționale

paralele;

133. consideră, de asemenea, că este clar că directiva ar trebui să vizeze nu doar persoanele

înalt calificate, ci și anumite ocupații care necesită calificări înalte, pentru care s-a

dovedit că există un deficit al forței de muncă; consideră, în plus, că revizuirea cărții

albastre ar trebui să fie ambițioasă și cu obiective specifice și că ar trebui să încerce să

elimine inconsecvențele din actuala directivă, în special în ceea ce privește sistemele

naționale paralele; recomandă să se aibă în vedere revizuirea domeniului de aplicare

pentru a-i include pe resortisanții din țările terțe care ar putea contribui la acoperirea

lacunelor identificate pe piețele muncii din Uniune;

134. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și

Comisiei, parlamentelor și guvernelor statelor membre și EASO, Frontex, Europol,

Eurojust, FRA, eu-LISA, Consiliului Europei, Comitetului Regiunilor și Comitetului

Economic și Social European.

295

Parlamentul European 2014-2019

TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie

P8_TA-PROV(2016)0104

Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT)

Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la Programul privind

o reglementare adecvată și funcțională (REFIT): situația actuală și perspective

(2014/2150(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Acordurile interinstituționale privind o mai bună legiferare69

,

– având în vedere modalitățile practice convenite la 22 iulie 2011 între serviciile

competente ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru punerea în aplicare a

articolului 294 alineatul (4) din TFUE în cazul acordurilor în prima lectură,

– având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la adecvarea

reglementărilor UE și la subsidiaritate și proporționalitate – al 19-lea raport privind o

mai bună legiferare pe anul 201170

,

– având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la revizuirea orientărilor

Comisiei privind evaluările de impact și rolul testului privind IMM-urile71

,

– având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la măsurile luate în urma

delegării competențelor legislative și a controlului de către statele membre al exercitării

competențelor de executare de către Comisie72

,

– având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2012 privind cel de al 18-lea raport cu

tema „O mai bună legiferare” – Aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității

(2010)73

,

– având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2011 referitoare la o mai bună

legiferare, subsidiaritate și proporționalitate și o reglementare inteligentă74

,

69

JO C 321, 31.12.2003, p. 1, Texte adoptate la 9 martie 2016, P8_TA(2016)0081. 70

Texte adoptate, P7_TA(2014)0061. 71

Texte adoptate, P8_TA(2014)0069. 72

Texte adoptate, P7_TA(2014)0127. 73

JO C 353 E, 3.12.2013, p. 117. 74

JO C 51 E, 22.2.2013, p. 87.

296

– având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la garantarea unor evaluări de

impact independente75

,

– având în vedere concluziile Consiliului din 4 decembrie 2014 referitoare la

reglementarea inteligentă,

– având în vedere Raportul Comisiei referitor la Programul privind o reglementare

adecvată și funcțională (REFIT): situația actuală și perspective(COM(2014)0368),

– având în vedere comunicările anterioare ale Comisiei privind reglementarea adecvată și

funcțională a UE (COM(2012)0746 și COM(2013)0685),

– având în vedere Raportul Comisiei referitor la subsidiaritate și proporționalitate (al 19-

lea raport privind o mai bună legiferare pe anul 2011) (COM(2012)0373),

– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Reglementarea inteligentă – luarea în

considerare a nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii” (COM(2013)0122),

– având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind monitorizarea și

consultarea cu privire la reglementarea inteligentă pentru IMM-uri (SWD(2013)0060),

– având în vedere Comunicarea Comisiei privind reglementarea inteligentă în Uniunea

Europeană (COM(2010)0543),

– având în vedere Orientările Comisiei privind consultarea părților interesate pe anul

2014,

– având în vedere Raportul final din 24 iulie 2014 al Grupului la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă, intitulat „Reducerea birocrației în Europa – moștenire și perspective” și, în special, opinia contrară exprimată în anexa 12 de patru membrii ai Grupului la nivel înalt pe fondul unei pledoarii în favoarea lucrătorilor, a sănătății publice, a mediului și a consumatorilor,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie

201476

,

– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,

Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O mai bună

legiferare pentru rezultate mai bune - o agendă a UE” (COM(2015)0215),

– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu

intitulată „Propunere de acord interinstituțional privind o mai bună legiferare”

(COM(2015)0216),

– având în vedere Decizia Comisiei privind crearea platformei REFIT C(2015)3261 și

Comunicarea Comisiei intitulată „Platforma REFIT - structură și mod de lucru”

(C(2015)3260),

75

JO C 380 E, 11.12.2012, p. 31. 76

documentul CESE INT/750.

297

– având în vedere hotărârea Președintelui Comisiei Europene privind instituirea unui

Comitet independent de control normativ, C(2015)3263, Comunicarea Comisiei

intitulată „Comitetul de control normativ - misiune, sarcini și personal” (C(2015)3262)

și Comunicarea Comisiei privind expunerea de motive standard (C(2015)3264/2),

– având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Orientări pentru

o mai bună legiferare” (SWD(2015)0111),

– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizele Comisiei pentru

ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și

siguranță alimentară și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-

0208/2015),

A. întrucât programul REFIT reprezintă o componentă centrală a noii strategii a Comisiei

pentru o mai bună legiferare;

B. întrucât programul REFIT vizează consolidarea procedurilor pentru o mai bună

legiferare, simplificarea dreptului UE și reducerea poverilor administrative și

normative, precum și angajarea pe calea către buna guvernanță având la bază politici

elaborate pornind de la date concrete, în care evaluările de impact și evaluările ex post

joacă un rol esențial, fără să înlocuiască deciziile politice;

C. întrucât Comisia a instituit o nouă platformă REFIT, menită să sprijine activitatea

Comisiei în cadrul programului REFIT, care este alcătuită din două grupuri: „grupul

reprezentanților guvernelor”, format din experți la nivel înalt din administrația publică a

fiecărui stat membru, și „grupul părților interesate”, compus din maximum 20 de

experți, doi dintre aceștia reprezentând Comitetul Economic și Social European și

Comitetul Regiunilor, ceilalți fiind reprezentanți ai sectorului economic, inclusiv ai

IMM-urilor, ai partenerilor sociali și ai organizațiilor societății civile;

D. întrucât tabloul de bord anual REFIT permite evaluarea progreselor înregistrate în toate

domeniile de politică și a fiecărei inițiative identificate de Comisie, inclusiv acțiunile

întreprinse de Parlamentul European și de Consiliu;

E. întrucât Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 2003 a devenit

caduc din perspectiva mediului legislativ actual, creat prin Tratatul de la Lisabona;

F. întrucât, în ultimii ani, agenda privind o mai bună legiferare a contribuit totuși la

îmbunătățirea practicilor legislative; întrucât numărul mare de denumiri și programe

diferite introduse de Comisie în acest domeniu, cum ar fi „mai buna reglementare”,

„mai buna legiferare”, „reglementarea inteligentă”, „reglementarea adecvată”, „a gândi

mai întâi la scară mică”, „verificarea adecvării”, „ABR+” nu asigură claritatea și

transparența necesare cu privire la obiectivele măsurilor, în special pentru cetățeni și,

prin urmare, ar trebui combinate mai bine;

G. întrucât prin Comunicarea sa din 19 mai 2015, intitulată „O mai bună legiferare pentru

rezultate mai bune - o agendă a UE”, Comisia a propus o abordare coerentă și holistică

pentru o mai bună legiferare, care ia în considerare întregul ciclu politic al procesului

de legiferare și implică interacțiunea orientată a tuturor instituțiilor și întrucât, din acest

298

motiv, comunicarea va fi atent analizată de Parlament cu scopul de a obține cele mai

bune rezultate cu putință în interesul cetățenilor Uniunii;

H. întrucât scopurile și obiectivele Uniunii, stipulate la articolul 3 din TUE, prezintă, toate,

aceeași importanță; întrucât Comisia subliniază faptul că Programul REFIT nu pune sub

semnul îndoielii obiectivele politicilor existente și nici nu ar trebui să afecteze negativ

sănătatea și siguranța cetățenilor, consumatorii, lucrătorii sau mediul;

I. întrucât, în cea de a doua jumătate a anului 2014, Comisia a desfășurat consultări

publice referitoare la revizuirea orientărilor sale privind evaluările de impact și

consultarea părților interesate;

J. întrucât Comisia a aplicat, pentru prima dată, atunci când și-a stabilit programul de

lucru pe 2015, așa-numitul principiu al discontinuității politice ca justificare pentru

retragerea unui număr uriaș de propuneri legislative pendinte;

K. întrucât, în programul său de lucru pe 2015, Comisia a preconizat să își concentreze

activitatea asupra provocărilor economice și sociale majore, iar noua sa structură

urmărește să garanteze o abordare politică mai coerentă, mărind prin aceasta

transparența în UE și, astfel gradul de acceptare în rândul cetățenilor;

Mai buna reglementare

1. ia act de decizia Președintelui Comisiei, Juncker, de a încredința portofoliul mai bunei

reglementări primului vicepreședinte al Comisiei, ceea ce constituie un răspuns la

solicitările în acest sens ale Parlamentului și scoate în evidență marea importanță

politică a acestei chestiuni; se așteaptă ca această numire să aibă ca rezultat o legislație

europeană de cea mai bună calitate cu putință, care să satisfacă așteptările cetățenilor și

ale părților interesate și să garanteze că obiectivele politicilor publice, inclusiv cele

legate de consumatori, de mediul ambiant și cele legate de standardele sociale și de

siguranță nu sunt periclitate;

2. relevă faptul că o mai bună reglementare acoperă „cultura” administrației publice la

toate nivelurile Uniunii Europene, ținând seama de birocratizarea excesivă la nivelul

Uniunii, precum și de nevoia unei simplificări a acestei legislații, și include

implementarea și aplicarea actelor Uniunii la nivel european, precum și național,

regional și local, în scopul asigurării bunei administrări și a „conduitei favorabile

Europei” la toate nivelurile;

3. subliniază că Comisia ar trebui să acorde prioritate elaborării anumitor măsuri și să se

concentreze asupra calității legislației și a mai bunei puneri în executare a legislației

existente și nu asupra numărului de acte legislative; subliniază, în acest sens, că nu

costurile, ci calitatea legislației singurul reper adecvat și că programul REFIT nu

trebuie utilizat pentru a submina sustenabilitatea niciunor standarde sociale, de muncă,

de mediu sau legate de consumatori;

4. sugerează ca Comisia să analizeze introducerea unor „clauze de caducitate” în cuprinsul

inițiativelor legislative limitate în timp, cu condiția ca aceasta să nu conducă la

nesiguranță juridică, și să includă, dacă este cazul, în măsurile legislative „clauze de

revizuire” pentru evaluarea regulată a relevanței permanente a acestora la nivel

european;

299

5. relevă faptul că, de obicei, un standard european înlocuiește 28 de standarde naționale,

ceea ce consolidează piața internă și conduce la mai puțină birocrație;

6. salută pachetul de măsuri din 19 mai 2015 urmărind mai buna reglementare; sprijină

angajamentul permanent manifestat de Comisie față de agenda pentru o mai bună

legiferare; subliniază faptul că activitatea prevăzută în comunicarea REFIT ar trebui să

fie privită ca un proces continuu, care să asigure că legislația în vigoare la nivel

european este adecvată scopului, să contribuie la atingerea obiectivului comun al

legiuitorilor și să răspundă așteptărilor cetățenilor, în particular ale angajaților, ale

întreprinderilor și ale altor părți interesate;

7. ia act de angajamentul Comisiei referitor la un nou acord interinstituțional privind mai

buna legiferare care să țină seama de modificările introduse de Tratatul de la Lisabona

și de Acordul-cadru dintre Parlament și Comisie, să consolideze cele mai bune practici

din domenii ca planificarea legislativă, evaluările impactului, controalele sistematice

ex-post ale legislației UE și implementarea și utilizarea actelor delegate și a celor de

punere în aplicare, și ia act de încheierea negocierilor;

8. salută asigurările date de Comisie că strategia sa privind o mai bună legiferare nu

vizează dereglementarea anumitor domenii de politică sau punerea sub semnul

întrebării a valorilor esențiale, precum protecția socială, protecția mediului și drepturile

fundamentale, inclusiv dreptul la sănătate;

9. recunoaște activitatea intensă, pe termen lung, a Grupului la nivel înalt al părților

interesate independente, care a prezentat propuneri vizând reducerea poverilor

administrative ale Comisiei Europene și a identificat bune practici transpunere în

practică a legislației UE în statele membre într-un mod cât mai puțin birocratic cu

putință; ia act de faptul că patru membri ai Grupului la nivel înalt al părților interesate

independente s-au pronunțat împotriva mai multora dintre concluziile prezentate în

raportul final al grupului cu privire la poverile administrative și au formulat o opinie

contrară; se așteaptă ca Comisia să țină seama de preocupările tuturor părților interesate

implicate în proces;

10. subliniază importanța dialogului social și a respectării autonomiei partenerilor sociali;

subliniază, în particular cu referire la articolul 9 din TFUE, că, în conformitate cu

articolul 155 din TFUE, partenerii sociali pot încheia acorduri care pot fi constitui baza

pentru o legislație europeană la cererea comună a părților semnatare; se așteaptă ca

Comisia să respecte autonomia părților și acordurile negociate ale acestora și să ia în

serios preocupările lor, și subliniază că agenda privind o mai bună reglementare nu ar

trebui să servească drept pretext pentru a trece cu vederea sau a ocoli acordurile

încheiate între partenerii sociali și, în consecință, ar respinge orice evaluări de impact

având ca obiect acordurile partenerilor sociali;

11. relevă că, în cursul legislaturii parlamentare anterioare, alegerea între actele de punere

în aplicare și actele delegate a generat numeroase dispute interinstituționale; consideră

că, din această cauză, este important să se elaboreze orientări specifice, așa cum a

solicitat Parlamentul European în rezoluţia sa adoptată la 25 februarie 2014;

12. salută anunțul Comisiei privind simplificarea gestionării fondurilor disponibile în

cadrul politicii agricole comune (PAC), al fondurilor structurale și de investiții

europene și al programului Orizont 2020;

300

Transparența și consultarea părților interesate

13. salută recunoașterea de către Comisie a rolului important jucat de procesul de

consultare în cadrul Programului REFIT; relevă faptul că, în conformitate cu articolul

11 alineatul (2) din TUE, tuturor instituțiilor UE li se cere să mențină un dialog deschis,

transparent și regulat cu reprezentanții asociațiilor societății civile; le solicită

instituțiilor să acorde o atenție specială dialogului obligatoriu și regulat cu asociațiile

reprezentative și cu societatea civilă;

14. observă că, prin creșterea transparenței, UE poate funcționa mai eficient, iar încrederea

societății civile în UE poate fi consolidată;

15. salută, în acest sens, afirmația Comisiei potrivit căreia dialogul cu cetățenii, partenerii

sociali și alte părți interesate din mediul economic sau societatea civilă să contribuie la

elaborarea unei legislații a UE transparente, eficace și coerente și sprijină intenția

Comisiei de a indica cu mai multă exactitate în ce fel ajunge la propunerile pe care le

prezintă, de exemplu sub forma unor texte legislative sau comunicări ale Comisiei;

16. constată că, în cadrul strategiei sale privind mai buna legiferare, Comisia acordă un rol

semnificativ mai mare consultărilor publice; ia act de faptul că în viitor Comisia va

desfășura perioade de consultări publice de 12 săptămâni a) înainte de elaborarea de noi

propuneri legislative și b) atunci când legislația existentă este evaluată și face obiectul

verificării adecvării și c) cu privire la foile de parcurs și evaluările de impact ex-ante;

observă, de asemenea, că și ulterior adoptării unei propuneri, Comisia va da

posibilitatea cetățenilor și părților interesate de a-și exprima punctul de vedere cu

privire la o propunere în interval de opt săptămâni și va comunica pozițiile exprimate

Consiliului și Parlamentului;

17. în acest context, îi solicită Comisiei să asigure o evaluare echilibrată și transparentă a

pozițiilor și reacțiilor formulate de toți participanții la procesul de consultări și în

special să garanteze că consultările publice nu pot fi utilizate abuziv în interesul unor

organizații ale părților interesate bine finanțate și organizate; invită Comisia să publice

concluziile consultărilor;

18. observă că evaluările de impact ar trebui publicate doar din momentul în care Comisia a

adoptat inițiativa politică în cauză; din perspectiva transparenței deciziilor Comisiei,

consideră că este necesar ca evaluările de impact să fie publicate și în cazul în care

Comisia decide să nu inițieze o propunere legislativă;

19. remarcă faptul că, cu statutul consultativ de care beneficiază, Comitetul Economic și

Social European joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea societății civile;

constată că și Comitetul Regiunilor, care se bucură, de asemenea, de un statut

consultativ, joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea autorităților regionale și

locale din UE și evaluarea modului în care este implementată legislația UE; observă că

ambele organisme consultative, conform legislației actuale, pot fi consultate în prealabil

de Parlament, Consiliu și Comisie, de fiecare dată când Parlamentul și Consiliul

consideră că ar fi nimerit; opinează că, dacă sunt consultate cu privire la chestiuni

specifice și cu suficient de mult timp înainte, valorificându-li-se cunoștințele specifice,

ele pot contribui la atingerea obiectivelor legate de mai buna legiferare;

301

20. consideră că ar trebui să existe o implicare mai mare din partea autorităților regionale și

locale în elaborarea politicilor UE, în special prin luarea în considerare a cunoștințelor

de specialitate și a experienței acumulate de statele membre la nivelurile regional și

local într-un stadiu timpuriu al pregătirii legislației; remarcă faptul că toate instituțiile

trebuie să respecte principiile subsidiarității și al proporționalității în activitățile lor

legislative;

21. salută intenția Comisiei să sporească transparența procesului legislativ și să implice mai

mult cetățenii și părțile interesate în întregul proces;

22. salută decizia Comisiei ca în viitor să desfășoare consultări publice de patru săptămâni

și în cazul propunerilor de acte delegate sau acte importante de punere în aplicare

înainte ca statele membre să voteze cu privire la poziția lor în comisia competentă;

23. invită Comisia să revizuiască orientările privind evaluarea, prin intensificarea

participării și consultării părților interesate și prin folosirea celei mai directe metode cu

scopul de a permite cetățenilor UE să participe la luarea deciziilor;

24. ia act de noua rubrică de pe site-urile Comisiei „Reducerea poverilor - Spune-ți

părerea” (Lighten the Load – Have your Say) vizând mai buna legiferare și solicită o

analiză echilibrată și transparentă a comentariilor introduse, efectuată de Comisie și

noua platformă REFIT; consideră că procesele și deliberările din cadrul grupului

REFIT nu ar trebui să fie greoaie și că grupul ar trebui să fie un organism capabil să

formuleze răspunsuri rapide și să lucreze cu mai multă minuțiozitate în cadrul

procesului dedicat legislației europene; consideră că consultările găzduite de site-ul

Comisiei nu pot înlocui consultările publice cu părțile interesate;

Evaluările de impact și valoarea adăugată europeană

25. observă că evaluările de impact constituie un instrument important de sprijinire a

procesului decizional din toate instituțiile UE și joacă un rol semnificativ în ceea ce

privește mai buna reglementare; în această privință, le solicită Comisiei și statelor

membre să-și onoreze cu mai multă rigurozitate angajamentele și să evalueze cu aceeași

rigurozitate impactul legislației viitoare și a celei existente; subliniază, însă, că aceste

evaluări nu sunt un înlocuitor al evaluărilor și deciziilor politice și că libertatea

membrilor Parlamentului European de a-și desfășura activitatea politică nu trebuie să

fie limitată în niciun fel;

26. consideră că o evaluare a competitivității ar trebui să constituie o parte importantă a

procesului de evaluare a impactului; consideră că orientările revizuite propuse în

proiect ar trebui să includă îndrumări cu privire la modul în care ar trebui evaluat

impactul asupra competitivității și ponderea care ar trebui să i se dea în analiza finală;

sprijină prezumția actuală că propunerile care au un impact negativ asupra

competitivității nu ar trebui să fie adoptate de Comisie, cu excepția cazului în care sunt

prezentate dovezi privind beneficii necuantificabile semnificative;

27. consideră că principiile unei mai bune reglementări ar trebui să se aplice în egală

măsură deciziilor privind legislația secundară și celor privind legislația primară; îi

solicită Comisiei ca, acolo unde este cazul, actele delegate și actele de punere în

aplicare să fie însoțite de o evaluare a impactului, inclusiv de consultarea părților

interesate;

302

28. consideră că evaluările de impact trebuie să fie cuprinzătoare, că se impune în special o

evaluare echilibrată a consecințelor economice, sociale și ambientale și că trebuie să se

evalueze impactul asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor și a egalității dintre

femei și bărbați; subliniază că analiza costuri/beneficii nu constituie decât unul dintr-un

număr mai mare de criterii;

29. menționează că în numeroase state membre, ca Suedia, Republica Cehă, Regatul

Țărilor de Jos, Regatul Unit și Germania există organisme independente care sprijină în

mod constructiv guvernele în legătură cu procesele legislative, cu scopul de a reduce

birocrația pentru întreprinderi și cetățeni și de a diminua, în mod cuantificabil și

verificabil, costurile legate de obligațiile de informare; remarcă faptul că ar putea fi

luate în considerare cele mai bune practici și cunoștințele de specialitate ale

organismelor de resort existente; ia act de transformarea Comitetului de evaluare a

impactului din cadrul Comisiei (IAB) într-un „Comitet de control normativ”

independent (RSB) și se așteaptă ca includerea unor experți independenți să aibă efecte

benefice asupra procesului de evaluare a impactului în cadrul Comisiei; insistă asupra

faptului că acest Comitet de control normativ are exclusiv un rol consultativ și nu

trebuie să emită avize cu caracter obligatoriu; insistă asupra faptului că evaluările de

impact trebuie să fie consecvente și să țină cont, printre altele, de orice modificare

introdusă în faza de consultare între servicii și să se bazeze, inter alia, pe o estimare a

costurilor suplimentare pe care le-ar suporta statele membre în cazul în care nu ar exista

o soluție la nivel european; consideră că avizul RSB ar trebui să însoțească propunerea

legislativă finală; propune ca, în cadrul viitoarelor negocieri privind acordul

interinstituțional, să se analizeze dacă un Comitet de control normativ ar putea servi

interesului comun al instituțiilor ca organism pur consultativ;

30. salută faptul că, actualmente, grupurile de lucru ale Consiliului analizează evaluările de

impact ale Comisiei pe baza unei liste de verificare orientative într-un stadiu timpuriu al

dezbaterii pe marginea propunerilor legislative; regretă, însă, faptul că Secretariatul

Consiliului nu are încă o unitate proprie de evaluare a impactului și consideră că soluția

menționată mai sus ar putea ajuta Consiliul să se achite de obligația care îi revine de a

evalua modificările de fond ale propunerilor Comisiei;

31. subliniază că Parlamentul European a instituit o Direcție proprie de evaluare a

impactului și valoare adăugată europeană, care oferă o gamă largă de servicii în materie

de evaluări de impact ex-ante și ex-post pentru comisiile parlamentare și evaluează

valoarea adăugată a politicii actuale sau viitoare a UE, precum și opțiunile politice în

domeniul științei și tehnologiei; constată că, potrivit informațiilor furnizate de Comisie,

în legătură cu modificările aduse propunerilor Comisiei au fost realizate aproximativ 20

de evaluări de impact interne ale Parlamentului; le reamintește comisiilor de specialitate

ale Parlamentului să utilizeze în mai mare măsură propriile instrumente de evaluare a

impactului, îndeosebi atunci când se preconizează modificarea substanțială a propunerii

inițiale a Comisiei; relevă, însă, faptul că, în felul acesta, nu trebuie să fie limitată marja

de manevră de care dispun membrii Parlamentului European;

32. reamintește că trebuie să se țină seama de fiecare dintre principiile pe care se

întemeiază Uniunea, inclusiv de principiile subsidiarității și al proporționalității; invită

toate instituțiile UE să analizeze întotdeauna efectele pe termen scurt și lung ale

legislației;

303

33. remarcă faptul că, pentru finalizarea evaluărilor de impact și a analizei subsidiarității, s-

ar putea recurge în continuare la o perioadă de reflecție, după încheierea negocierilor

dar înainte de votul final, cum este aceea utilizată în prezent pentru reviziile juriștilor

lingviști;

34. consideră că toate instituțiile UE ar trebui să elaboreze o abordare metodologică

comună în ceea ce privește evaluările de impact; subliniază faptul că prerogativele

Parlamentului și ale Consiliului în legătură cu modificarea propunerilor Comisiei nu

trebuie să fie diminuate;

35. îndeamnă Comisia să intensifice procedura de consultare publică și privată cu toate

părțile interesate, inclusiv cu consumatorii, atunci când elaborează acte delegate și de

punere în aplicare, cu scopul de a examina în ce fel ar putea fi conștientizate mai bine

propunerile aflate în stadiu de provizorat;

IMM-urile și principiul „gândește mai întâi la scară mică”

36. ia act de angajamentul Comisiei de a ameliora în continuare testul IMM, în special în

contextul în care cele peste 20 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii reprezintă

99 % din totalul întreprinderilor din UE, IMM-urile constituind astfel piatra unghiulară

a activității economice, a creșterii și a ocupării forței de muncă; susține recurgerea de

probă la acorduri personalizate și la reglementări mai puțin stricte pentru IMM-uri în

cadrul evaluărilor de impact, în cazurile în care se poate demonstra că, în acest fel, nu

se periclitează eficacitatea legislației și că derogările și reglementările mai puțin stricte

nu îngreunează accesul acestora pe piața internă și nu favorizează fragmentarea ei;

salută, prin urmare, angajamentul Comisiei de a lua în calcul relaxarea normelor pentru

IMM-uri, inclusiv o exonerare completă pentru microîntreprinderi, cu condiția aceasta

să fie oportună și fezabilă și să nu afecteze realizarea obiectivelor sociale, ecologice și

economice ale actului legislativ propus;

37. îi solicită Comisiei să persevereze în eforturile sale de a constitui, prin reducerea

poverilor administrative impuse IMM-urilor, bazele creării unor locuri de muncă de

calitate și insistă ca interesele de ordin public, printre care standardele favorabile

consumatorilor, standardele ambientale, sociale, cele legate de sănătate și de siguranță,

precum și standardele ținând de egalitatea dintre bărbați și femei să nu fie periclitate;

subliniază că reducerea poverii administrative nu trebuie să conducă la o coborâre a

standardelor ocupaționale sau la o creștere a contractelor de muncă precare și că

lucrătorii din IMM-uri și microîntreprinderi trebuie să se bucure de același tratament și

standard ridicat de protecție ca și lucrătorii societățile mai mari;

38. subliniază că evaluarea impactului reglementărilor noi asupra IMM-urilor nu trebuie să

afecteze negativ drepturile lucrătorilor;

39. subliniază că este nevoie de reglementări formulate mai clar, care să poată fi

implementate mai ușor și să ajute toți actorii să să-și desfășoare activitatea în limitele

legii; subliniază că o reglementare mai simplă și mai inteligentă poate facilita o

transpunere consecventă și o punere în executare mai eficace și mai uniformă de către

statele membre;

Evaluările ex-post

304

40. salută faptul că Comisia procedează la analize ex-post ca parte integrantă a mai bunei

reglementări; subliniază că, în interesul siguranței juridice de care beneficiază cetățenii

și întreprinderile, astfel de analize ar trebui efectuate conform unui calendar adecvat, de

preferat după mai mulți de la termenul stipulat pentru transpunerea în legislația

națională; reamintește însă că evaluările ex-post nu ar trebui să înlocuiască niciodată

datoria Comisiei, în calitatea de gardian al tratatelor, de a monitoriza efectiv și în timp

util aplicarea legislației Uniunii de către statele membre și de a lua toate măsurile

necesare pentru a asigura o bună aplicare a acesteia;

41. subliniază că evaluarea ex-post și cea a rezultatelor politicilor este importantă pentru

analiza punerii în aplicare și a eficienței legislației UE și politicilor UE din perspectiva

rezultatelor preconizate de legiuitor;

42. consideră că parlamentele naționale ar trebui implicate în evaluarea ex-post a legislației

noi, deoarece în felul acesta ar avea de câștigat și rapoartele Comisiei și s-ar permite o

analiză a diferitelor provocări naționale generate de legislațiile și reglementările

individuale;

Punerea în aplicare a legislației UE de către statele membre

43. ia act de faptul că, potrivit Comisiei, o treime din povara normativă și administrativă a

legislației UE decurge din măsurile de transpunere luate de statele membre;

44. recunoaște că, în cazul directivelor, statele membre dispun de prerogativa de a hotărî

dacă să adopte, sau nu, la nivel național, standarde sociale și ambientale mai stricte

decât standardele de protecție minimale convenite la nivelul UE și salută orice decizie

de a proceda în acest fel; reafirmă că astfel de standarde nu pot fi privite ca o

suprareglementare; invită însă autoritățile naționale competente să aibă în vedere

consecințele posibile ale practicării așa-numitei suprareglementări, prin care legislației

UE îi sunt adăugate poveri birocratice inutile, deoarece acestea ar putea conduce la

concepții greșite cu privire la activitatea legislativă a UE ceea ce, la rândul său, ar putea

favoriza euroscepticismul; le solicită statelor membre ca, pentru a veni în întâmpinarea

utilizatorilor, să elimine normele administrative locale inutile din procesul de

implementare a directivelor și regulamentelor;

45. încurajează Comisia și statele membre să intensifice schimbul de bune practici în

contextul implementării și aplicării directivelor UE; consideră că, în felul acesta, părțile

interesate și autoritățile locale și regionale ar putea fi încurajate să participe la stabilirea

dificultăților întâmpinate în ceea ce privește implementarea politicii UE la nivel local,

regional și național;

46. subliniază interesul pe care îl are Parlamentul European, în calitate de colegiuitor, în a

înțelege impactul efectiv al legislației UE după punerea în aplicare; invită, prin urmare,

Comisia să-i acorde Parlamentului acces total la orice evaluare în acest domeniu,

inclusiv la datele sursă culese și la documentele pregătitoare;

47. invită Comisia, în contextul problemelor serioase și persistente care se ridică în

domeniul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile

nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare, inclusiv probleme de

denaturare a concurenței, să revizuiască baza științifică a acestui regulament și cât de

folositor și de realist este, și, dacă este cazul, să elimine conceptul profilurilor

305

nutriționale; consideră că obiectivele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, cum ar fi

asigurarea veridicității informațiilor privind alimentele și indicarea specifică a

conținutului de grăsime, zahăr și sare, au fost atinse de Regulamentul (UE) nr.

1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare;

48. amintește Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a

Comisiei privind documentele explicative, precum și Declarația politică comună din 27

octombrie 2011 a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind documentele

explicative și invită Comisia să asigure accesul Parlamentului la aceste documente;

Retragerea propunerilor legislative pendinte de către Comisie

49. ia act de faptul că, pentru prima oară, în programul ei de lucru pe 2015, Comisia nou

aleasă procedează la o verificare a tuturor inițiativelor legislative pendinte, invocând

principiul discontinuității politice;

50. scoate în evidență faptul că, în hotărârea sau din 14 aprilie 201577

, Curtea de Justiție a

afirmat că Comisia poate, în orice moment, pe durata adoptării unui act al Uniunii prin

procedura legislativă ordinară, să retragă o propunere, atâta timp cât Consiliul nu a

intrat în acțiune; îi solicită, în consecință, Comisiei ca, în cazul unei retrageri, pentru a

păstra echilibrul interinstituțional, să consulte mai întâi Parlamentul, în special după

prima lectură, și să țină seama după cum se cuvine de pozițiile acestuia; face trimitere,

în acest context, în special la rezoluțiile Parlamentului din 15 ianuarie 2015;

51. relevă, de asemenea că, în aceeași hotărâre, Curtea de Justiție a preluat argumentele

Consiliului, cu scopul ca Comisia, în cazul retragerii unei propuneri legislative, să fie

obligată să respecte principiul atribuirii competențelor, principiul echilibrului

instituțional și principiul cooperării loiale, stipulate la articolul 13 alineatul (2) din

TUE, precum și principiul democrației consacrat la articolul 10 alineatele (1) și (2) din

TUE;

52. subliniază importanța evitării suprapunerii legislative;

o

o o

53. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,

Comisiei și parlamentelor naționale.

77 Hotărârea Curții de Justiție din 14 aprilie 2015, pronunțată în cauza C-409/13, Consiliu / Comisie [ECLI:EU:C:2015:217].

307

Parlamentul European 2014-2019

TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie

P8_TA-PROV(2016)0105

Îmbunătățirea legiferării în domeniul pieței unice

Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la îmbunătățirea

legiferării în domeniul pieței unice (2015/2089(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014, intitulată „Analiza

anuală a creșterii pentru 2015” (COM(2014)0902),

– având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 conținând recomandări adresate

Comisiei privind guvernanța pieței unice78

și răspunsul ulterior al Comisiei, adoptat la 8

mai 2013,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 iunie 2012, intitulată „O guvernanță mai

bună pentru piața unică” (COM(2012)0259),

– având în vedere comunicarea Comisiei din 18 iunie 2014, intitulată „Programul privind

o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) - Situația actuală și perspective”

(COM(2014)0368),

– având în vedere comunicarea Comisiei din 7 martie 2013, intitulată „Reglementarea

inteligentă – luarea în considerare a nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii”

(COM(2013)0122),

– având în vedere concluziile Consiliului European din 26-27 iunie 2014,

– având în vedere concluziile Consiliului Competitivitate privind reglementarea

inteligentă din 4 decembrie 2014,

– având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la guvernarea pieței unice

în cadrul semestrului european din 201579

,

– având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la SOLVIT80

și

documentul ulterior al Comisiei, adoptat la 28 mai 2014,

– având în vedere studiul de cercetare comandat de Comisia pentru piața internă și

protecția consumatorilor privind „o mai bună legiferare în domeniul pieței unice”,

– având în vedere ediția din aprilie 2015 a Tabloului de bord online al pieței unice,

78

JO C 24, 22.1.2016, p. 75. 79

Texte adoptate, P8_TA(2015)0069. 80

Texte adoptate, P7_TA(2014)0164.

308

– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-

0278/2015),

A. întrucât piața unică este un instrument-cheie pentru relansarea creșterii economice și

crearea de locuri de muncă în Uniune;

B. întrucât, deși au trecut mai mult de 20 de ani de la instituirea sa oficială, cadrul referitor

la piața unică este încă fragmentat, în primul rând din cauza faptului că statele membre

nu au transpus integral sau nu au pus corect în aplicare legislația UE;

C. întrucât este necesar să se consolideze guvernanța pieței unice prin abordarea întregului

ciclu de elaborare a politicilor;

D. întrucât viitoarea strategie privind piața internă ar trebui să urmărească o mai bună

reglementare a pieței unice, trăgând învățăminte din experiențele trecutului în

domeniile liberei circulații a bunurilor și serviciilor, pieței unice digitale, calificărilor

profesionale și achizițiilor publice;

E. întrucât strategia utilizată de Uniune pentru a îmbunătăți legiferarea în domeniul pieței

interne ar trebui să aibă la bază noțiunea de responsabilitate comună;

F. întrucât nu doar Comisia, Consiliul și Parlamentul au responsabilitatea de a asigura

respectarea principiului subsidiarității, ci și parlamentele naționale și, după caz,

regionale au un rol în acest sens; întrucât principiul subsidiarității presupune că

politicile ar trebui hotărâte la cel mai potrivit nivel instituțional, fie acesta local,

regional, național sau european;

G. întrucât avem o piață unică pentru bunuri, dar nu și o piață unică pentru servicii;

H. întrucât instrumentele specifice ar trebui consolidate, revizuite sau mai bine promovate

pentru a aduce o contribuție pozitivă la crearea unui mediu de reglementare competitiv

pentru întreprinderile noastre, sprijinind creșterea economică și crearea de locuri de

muncă și crescând încrederea consumatorilor în legislația europeană;

I. întrucât există un grad scăzut de informare și de sensibilizare atât în rândul cetățenilor,

cât și în cel al întreprinderilor cu privire la diferitele servicii de asistență, precum Your

Europe și SOLVIT;

J. întrucât nu există indicatori și date suficiente pentru a măsura punerea eficientă în

aplicare a legislației în diversele sectoare ale pieței unice;

K. întrucât asemenea indicatori și date ar putea clarifica scopul și obiectivele legislației

respective;

L. întrucât ritmul inovațiilor digitale este mai rapid decât cel al măsurilor politice, agenda

digitală fiind dictată de către antreprenori; întrucât este de o importanță vitală să se

adopte norme care să reziste testului trecerii timpului și care să fie adaptate mediului

digital de la bun început;

M. întrucât transpunerea, implementarea și asigurarea respectării corespunzătoare a

drepturilor consumatorilor și a legislației în acest domeniu sunt esențiale pentru a

obține un nivel înalt de protecție a consumatorilor în Uniune;

N. întrucât una dintre principalele priorități ale Summitului european din 2015 dedicat

consumatorilor, un forum anual care reunește factori de decizie și părți interesate de

prin rang la nivel european și internațional, a fost îmbunătățirea aplicării și a asigurării

respectării legii,

309

I. Introducere și principii generale

1. solicită Comisiei să țină cont de recomandările cuprinse în prezenta rezoluție la

implementarea strategiei sale recente pentru piața internă;

2. consideră că îmbunătățirea legiferării în domeniul pieței unice ar trebui să fie o

prioritate pentru instituțiile UE și, în același timp, o responsabilitate comună a acestora;

consideră că buna legiferare este în interesul cetățenilor și ar trebui să contribuie la

stimularea competitivității, la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică și la

dezvoltarea IMM-urilor¸ asigurând, totodată, un nivel ridicat de protecție a

consumatorilor, și trebuie să realizeze toate acestea într-un mod care să stimuleze

economia europeană, și nu să împiedice dezvoltarea acesteia;

3. consideră că pentru „o mai bună legiferare” trebuie avut în vedere întregul ciclu de

elaborare a politicilor, acest lucru însemnând că toate elementele ciclului respectiv

contribuie la asigurarea eficienței și a eficacității legislației; consideră, prin urmare, că

ar trebui introduși indicatori specifici pentru a măsura succesul legislației încă din faza

evaluării de impact inițiale, aceștia urmând a fi folosiți pe tot parcursul ciclului de

elaborare a politicilor, inclusiv în faza de punere în aplicare a legislației, după ce intră

în vigoare;

4. reamintește, în acest context, importanța transparenței și accesibilității informațiilor;

consideră regretabil faptul că, spre deosebire de documentele Parlamentului, care sunt

accesibile publicului larg, documentele Consiliului sunt în continuare restricționate;

5. consideră că elaborarea politicilor trebuie să plece de la principiul subsidiarității, pentru

a sublinia „valoarea adăugată europeană” în guvernanța pieței unice;

6. remarcă faptul că parlamentele nu reușesc întotdeauna să analizeze în detaliu aspectele

legate de punerea în aplicare, coerența cu legislația actuală sau alte aspecte practice în

termenele aferente mecanismului de subsidiaritate; consideră, prin urmare, că

parlamentele ar trebui să joace un rol mai activ, în special în procesele de consultare;

7. consideră că instituțiile ar trebui să coopereze pentru a asigura faptul că principiul

proporționalității se reflectă în procesul de elaborare a legislației relevante; consideră,

de asemenea, că acest proces ar trebui să urmărească simplitatea, transparența, coerența

și respectarea drepturilor fundamentale;

8. invită Comisia și Consiliul să reflecteze, împreună cu Parlamentul, asupra modalităților

optime de a asigura continuitatea eforturilor de simplificare, întrucât eforturile în aceste

domenii sunt benefice pentru consumatori și IMM-uri;

9. consideră că legiferarea pieței unice ar trebui să țină cont de noile oportunități oferite de

revoluția digitală și să fie compatibilă întru totul cu e-guvernarea;

10. invită Comisia să consolideze rolul pieței unice ca pilon separat al procesului

semestrului european, care ar trebui susținut printr-un raport anual privind integrarea

pieței unice care să fie inclus în Analiza anuală a creșterii;

II. Instrumente pentru îmbunătățirea legiferării în domeniul pieței unice

Evaluarea de impact

11. consideră că legislația privind piața unică ar trebui să aibă ca obiectiv mai buna

funcționare a pieței unice, să fie dezvoltată în conformitate cu articolul 3 alineatul (3)

din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și să contribuie la promovarea

competitivității, a inovării, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă;

310

consideră că evaluările de impact sunt un instrument important de informare a factorilor

de decizie cu privire la modalitățile optime de concepere a legislației, astfel încât aceste

obiective și obiectivele lor legate de piața unică să fie îndeplinite și cu privire la

efectele posibile ale interacțiunii acesteia cu legislația actuală;

12. consideră regretabil faptul că circa 40 % dintre proiectele de evaluări de impact

examinate de Comitetul de evaluare a impactului în perioada 2010-2014 au fost

considerate ca fiind de o calitate insuficientă și au fost trimise înapoi pentru corecturi;

13. consideră că, pentru a putea fi utilizate în mod eficace, evaluările de impact ar trebui să

fie realizate pe baza unor informații și a unor dovezi cuprinzătoare, obiective și

complete și să includă toate opțiunile care au efecte semnificative sau sunt importante

din punct de vedere politic; consideră că evaluările de impact trebuie să fie efectuate

luând în calcul și evaluările ex post ale legislației actuale din același sector și să

analizeze concordanța unei noi inițiative legislative cu celelalte politici și obiective

generale ale Uniunii Europene;

14. consideră regretabil faptul că evaluările de impact transmise Parlamentului cu rolul de a

însoți proiecte de propuneri sunt în continuare considerate a fi deficitare, astfel cum

subliniază, de exemplu, Unitatea de evaluare a impactului ex ante din cadrul

Parlamentului în analiza sa privind evaluarea de impact ce însoțește propunerea

referitoare la introducerea pe piață a echipamentelor radio;

15. consideră că o analiză riguroasă a recomandărilor științifice ar trebui să facă parte din

procesul de evaluare a impactului și, în special, această analiză ar trebui să fie integrată

în raționamentul pe baza căruia sunt alese anumite opțiuni politice în etapele

pregătitoare, sprijinind astfel procesul politic; consideră, de asemenea, că evaluările de

impact trebuie să țină seama de ritmul inovațiilor și evoluțiilor digitale și de faptul că

legislația trebuie să aibă un caracter neutru din punct de vedere tehnologic și să fie cât

se poate de rezistentă la evoluțiile viitoare;

16. subliniază faptul că nu se oferă nicio indicație clară în legătură cu necesitatea

cuantificării potențialelor efecte ale propunerilor REFIT; subliniază necesitatea ca

propunerile REFIT să aibă un caracter mai specific, prin cuantificarea potențialelor

beneficii și reduceri de costuri ale fiecărei propuneri;

17. subliniază că evaluarea de impact care însoțește o propunere ar trebui să fie completată

de evaluări ale impactului modificărilor substanțiale adoptate de colegislatori;

subliniază faptul că ar trebui stabilite norme clare și transparente, care să precizeze

condițiile în care ar trebui efectuate astfel de evaluări de impact suplimentare;

reamintește că Parlamentul a evaluat temeinic impactul potențial asupra IMM-urilor al

unora dintre amendamentele la cele două directive privind achizițiile publice;

îndeamnă, prin urmare, Consiliul – care nu a mai făcut nicio evaluare a impactului

propriilor amendamente din 2007 – să se implice mai mult;

18. consideră că responsabilitatea de a asigura respectarea principiului subsidiarității nu

revine doar Comisiei, Consiliului și Parlamentului, parlamentele naționale având și ele

un rol de jucat în acest sens;

19. constată că studiul intitulat „Reglementarea inteligentă a pieței unice” comandat de

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor sugerează că Parlamentul și

Consiliul pot avea observații valoroase cu care să contribuie la evaluările de impact ale

Comisiei; solicită Comisiei să examineze modalități prin care să coopteze Parlamentul

și Consiliul în procesul de elaborare a evaluărilor de impact;

311

Procesul de consultare

20. reamintește că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din TUE, tuturor instituțiilor

UE li se cere să mențină un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile

reprezentative, societatea civilă și partenerii sociali;

21. consideră că etapa de consultare ar trebui să cuprindă întotdeauna o secțiune „Digital

prin concepție”, prin care Comisia să încerce să înțeleagă în profunzime necesitățile

utilizatorilor și ce înseamnă „digital prin concepție” pentru conceperea serviciului

respectiv;

22. își reiterează poziția, potrivit căreia procesele de consultare ar trebui să fie deschise,

transparente și favorabile incluziunii și ar trebui extinse pentru a include propunerile

referitoare la proiectele de evaluări ale impactului prezentate de toate părțile interesate;

consideră că un astfel de demers prezintă aceeași importanță și pentru legislația

secundară, care are o influență semnificativă asupra punerii în aplicare a

reglementărilor referitoare la piața unică și care, prin urmare, necesită o transparență

sporită și un control mai atent; consideră că unul dintre domeniile în care consultarea

regulată a părților interesate ar putea îmbunătăți punerea în aplicare a legislației

secundare este Codul vamal al Uniunii;

23. ia act de propunerile vizând consolidarea etapei de programare strategică din cadrul

„Pachetului referitor la o mai bună legiferare”, de exemplu prin includerea evaluărilor

de impact inițiale; consideră totuși că încă nu există o imagine de ansamblu cu privire la

procesul de lucru al Comisiei; invită Comisia să elaboreze foi de parcurs care să

evidențieze inițiativele politice din diverse sectoare și să faciliteze utilizarea acestora;

24. consideră că aspectele semnalate de cetățeni și întreprinderi cu privire la diferitele

servicii de asistență, precum Your Europe și SOLVIT, sunt extrem de importante

pentru procesul legislativ, motiv pentru care solicită Comisiei să evalueze datele

provenite de la serviciile respective și să le ia în considerare cu ocazia revizuirii

legislației vizate;

25. consideră că o consultare largă, temeinică și echilibrată este o componentă esențială a

procesului legislativ; consideră că publicarea documentelor și a dovezilor utilizate și

încurajarea participării efective a tuturor părților interesate la dezvoltarea politicii din

acest domeniu reprezintă modalități importante de promovare a inovării și de

consolidare a pieței unice, în special în ceea ce privește agenda privind piața unică

digitală;

26. subliniază faptul că întreprinderile mici de multe ori nu au timpul sau resursele necesare

pentru a participa la consultări periodice; consideră că Comisia ar trebui să găsească

modalități accesibile și inovatoare de a se adresa IMM-urilor și noilor întreprinderi;

27. consideră că ar trebui să se adopte o abordare holistică în ceea ce privește consultarea

părților implicate, care ar trebui să constituie mai degrabă un proces continuu în cadrul

întregului ciclu legislativ, și nu un exercițiu ocazional; își reiterează, în acest sens,

solicitarea adresată Comisiei de a analiza posibilitatea instituirii unui Forum european

al părților interesate pentru îmbunătățirea reglementării și reducerea birocrației;

28. subliniază faptul că aceste consultări ale părților interesate ar trebui să fie cât se poate

de favorabile incluziunii, implicând, îndeosebi, IMM-urile, micro-întreprinderile și

organizațiile societății civile;

29. consideră că, prin asigurarea posibilității de a realiza consultări publice în toate limbile

oficiale, precum și prin îmbunătățirea accesibilității și a inteligibilității acestora, se

312

poate asigura cea mai mare participare corespunzătoare și un acces mai transparent la

procesul de consultare;

Punerea în aplicare

30. consideră că punerea în aplicare integrală și corectă a legislației privind piața unică este

esențială și că indicatorii clari, cuprinzători și multidimensionali au o contribuție

importantă pentru ca avantajele oferite de piața unică să fie valorificate pe deplin; își

exprimă preocuparea cu privire la faptul că obiectivele stabilite în ceea ce privește

punerea în aplicare a reglementărilor nu sunt întotdeauna îndeplinite; solicită în special

ca directiva privind serviciile să fie pusă în aplicare pe deplin și în mod corect;

reamintește gradul mare de eterogenitate existent în continuare între diferite state

membre și sectoare;

31. consideră că, dat fiind că Comisia urmărește să își reducă producția legislativă, acest

lucru va permite să se pună un accent mai mare pe inițiativele de politică, timpul

suplimentar putând fi dedicat unei analize mai aprofundate, ceea ce poate fi util pentru

creșterea implicării părților interesate;

32. subliniază că tabelele de corespondență sunt importante pentru a monitoriza punerea în

aplicare corectă; invită statele membre să elaboreze și să publice propriile lor tabele de

corespondență;

33. regretă că, în ciuda obiectivului de 0,5 % propus de Comisie în Actul privind piața

unică, unele state membre se află în continuare în urmă; subliniază că nu numai

obiectivele oficiale privind transpunerea și punerea în aplicare au un rol important, ci și

calitatea transpunerii, modul concret de punere în aplicare a legislației pe plan local și

problemele sau provocările pe care acestea le pot reprezenta în plan real pentru părțile

interesate implicate;

34. consideră că, pentru a putea profita de avantajele oferite de o piață unică pe deplin

funcțională, Comisia și parlamentele ar trebui să colaboreze pentru a valorifica cele mai

bune practici și experiențele câștigate în urma punerii în aplicare a legislației UE,

pentru a asigura faptul că scopurile și obiectivele unei legislații specifice nu sunt

pierdute ca urmare a unei puneri în aplicare deficitare sau inconsecvente la nivelul

statelor membre;

35. subliniază că ar trebui să existe mai multă claritate cu privire la suprareglementare și că

este nevoie de măsuri mai puternice pentru a identifica situațiile în care aceasta apare și

care implică provocări și costuri suplimentare pentru cetățenii și întreprinderile care

doresc să înțeleagă și să aplice legile care sunt adoptate la nivelul UE; invită statele

membre să clarifice și să identifice în documentele de punere în aplicare părțile care

reprezintă rezultatul legislației UE și cele care reprezintă rezultatul cerințelor naționale;

amintește că statele membre au posibilitatea de a aplica standarde mai stricte în cazurile

în care legislația UE prevede numai o armonizare minimă;

Monitorizarea și soluționarea problemelor

36. invită Comisia să își continue eforturile și să actualizeze periodic orientările privind

reglementările; solicită, îndeosebi, actualizarea rapidă, în strânsă colaborare cu

Parlamentul, a Normelor din 2009 de punere în aplicare a Directivei 2005/29/CE

privind practicile comerciale neloiale pentru a se asigura faptul că aceasta este adaptată

erei digitale; regretă faptul că calitatea serviciilor diferă foarte mult în rândul statelor

membre atât din cauză că nu i se acordă prioritate, cât și din cauza lipsei de resurse;

solicită, prin urmare, crearea unui cadru de guvernanță consolidat la nivelul UE pentru

313

a îmbunătăți funcționarea acestor instrumente și servicii;

37. consideră că soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) și soluționarea online a litigiilor

(SOL) sunt instrumente esențiale pentru îmbunătățirea pieței unice pentru bunuri și

servicii; subliniază faptul că acestea vor permite consumatorilor și comercianților să-și

soluționeze litigiile în mod simplu și rentabil, fără a apela la instanță; încurajează

Comisia și statele membre să sensibilizeze părțile cu privire la aceste instrumente

importante;

38. subliniază că ghișeele unice de asistență în rezolvarea conflictelor, de tipul SOLVIT,

ECC-Net sau FIN-Net, sunt servicii care permit o mai bună funcționare a pieței interne;

solicită Comisiei să aloce resurse pentru a promova aceste instrumente și a obține o

complementaritate între ele;

39. salută proiectele SOLVIT și EU Pilot, care sunt concepute astfel încât Comisia să nu

trebuiască să inițieze împotriva statelor membre o acțiune în constatarea neîndeplinirii

obligațiilor; consideră, cu toate acestea, că serviciile oferite de EU Pilot ar trebui

îmbunătățite în ceea ce privește timpul de reacție după primirea alertelor;

40. consideră că sistemul de informare al pieței interne (IMI) ar trebui extins în continuare

prin adăugarea altor instrumente aferente pieței unice pentru ca acesta să poată deveni

un nod informațional central; subliniază faptul că acest lucru ar fi conform cu principiul

„doar o singură dată”, în concordanță cu inițiativele recente ale Comisiei;

41. consideră că platformele digitale, cum ar fi ghișeele unice, IMI și ISA 2, sunt

importante pentru a îmbunătăți funcționarea pieței unice prin facilitarea schimbului

transfrontalier de informații între autoritățile din statele membre;

42. este preocupat de nivelul scăzut de informare a cetățenilor europeni în legătură cu

serviciile disponibile, precum Your Europe, Your Europe Advice, European

Employment Service, rețeaua CPC, ghișeele unice, SOLVIT, SAL și SOL;

43. consideră că servicii precum Your Europe, Europa ta - Consiliere, serviciile europene

pentru ocuparea forței de muncă, rețeaua CPC, ghișeele unice, SOLVIT, SOLVIT plus,

SAL și SOL reprezintă o alternativă utilă și accesibilă din punctul de vedere al

costurilor; remarcă faptul că numai 4 % dintre consumatori și societăți știu că există

aceste instrumente și că, în prezent, gradul de utilizare a acestor servicii este foarte

redus; invită Comisia și statele membre, pentru a soluționa această problemă, să susțină

o mai bună sensibilizare a publicului în legătură cu aceste instrumente, analizând,

totodată, în ce măsură rezultatele și soluțiile furnizate de aceste instrumente sunt

adecvate pentru utilizatori; invită, de asemenea, Comisia să ia măsuri pentru a

îmbunătăți cooperarea dintre diferitele servicii de asistență, precum Your Europe și

SOLVIT, pentru a crește gradul de satisfacție a utilizatorilor;

44. solicită Comisiei să efectueze o analiză aprofundată a interacțiunii acestor servicii și să

examineze posibilitate de a le înlocui cu un punct unic de contact pentru consumatori

care ar urma să-i ghideze, după caz, către alte instrumente;

45. consideră că această analiză ar trebui să asigure o mai bună definiție a acestor servicii

pentru a obține o mai bună separare a activităților și a evita astfel suprapunerile;

46. invită Comisia să elaboreze o strategie de comunicare și formare pentru a asigura o mai

bună cunoaștere a serviciilor de asistență de către cetățeni și întreprinderile de toate

dimensiunile; recomandă, în acest context, crearea unui portal unic pentru accesarea

tuturor serviciilor de asistență;

314

47. consideră că viitoarea revizuire a Regulamentului privind cooperarea în materie de

protecție a consumatorilor (CPC) ar trebui să ia în calcul pe deplin necesitatea de a

îmbunătăți fluxul de informații dintre diferitele instrumente aferente pieței unice;

48. subliniază rolul important al instrumentului de monitorizare „EU sweeps” al Comisiei,

în special în contextul intenției de a beneficia de o piață unică digitală funcțională;

49. recunoaște rolul pozitiv al acțiunilor „EU sweeps”, lansate de Comisie pentru a

consolida aplicarea normelor în cadrul tuturor acțiunilor de control coordonate în

mediul online; consideră că „EU sweeps” s-ar putea extinde, de asemenea, la sectorul

offline;

50. ia act cu preocupare de faptul că, potrivit rapoartelor Your Europe, există domenii în

legătură cu care se primesc constant solicitări de la cetățenii care încearcă să își exercite

drepturile, cum ar fi comerțul electronic și recunoașterea calificărilor; consideră că

Comisia ar trebui să adopte o poziție adecvată în această privință, în cooperare cu

autoritățile regionale și locale, pentru a promova o mai bună înțelegere a acestor

drepturi;

51. consideră că, pe lângă datele seci referitoare la transpunerea sau netranspunerea

formală a directivelor, ar fi util și să se efectueze o evaluare atât calitativă, cât și

cantitativă a punerii în aplicare, pentru a putea înțelege pe deplin modalitatea în care

legislația din domeniul pieței unice funcționează în plan real pentru consumatori și

întreprinderi;

52. invită Comisia să analizeze dacă s-ar putea institui un „sistem de avertizare rapidă”,

care să semnaleze situațiile în care există probleme în ceea ce privește punerea în

aplicare sau implementarea legislației UE;

53. consideră că o analiză sistematică a piețelor de consum la nivelul UE ar identifica cu

mai multă promptitudine tendințele și amenințările emergente la adresa consumatorilor

și a întreprinderilor; subliniază, în acest context, rolul pozitiv al tuturor părților

implicate, inclusiv al asociațiilor de consumatori;

54. invită Comisia să evalueze performanțele Punctelor de contact privind produsele

prevăzute în Regulamentul din 2009 privind recunoașterea reciprocă și în Regulamentul

din 2010 privind produsele pentru construcții;

Asigurarea respectării legislației și supravegherea pieței

55. subliniază necesitatea unei colaborări mai strânse între instrumentele de guvernare a

pieței unice care primesc reclamații privind încălcarea legislației UE de către un

comerciant și organismele naționale responsabile cu aplicarea legii prin intermediul

unor proceduri formale și al îmbunătățirii schimbului de date;

56. invită Comisia să evalueze cu seriozitate consecvența și eficacitatea punerii în aplicare

și, în cele din urmă, a acțiunilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în special a

celor care vizează legislația privind piața unică;

57. regretă faptul că accesul Parlamentului la informațiile relevante referitoare la

procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și la procedurile ce le preced este

limitat și solicită mai multă transparență în acest domeniu, cu respectarea deplină a

normelor în materie de confidențialitate;

58. îndeamnă Comisia să declanșeze mai rapid și în timp util proceduri de constatare a

neîndeplinirii obligațiilor în cazurile în care există dovezi că legislația nu a fost pusă în

aplicare și atunci când eforturile rezonabile de a rezolva problemele cu ajutorul unor

315

instrumente precum medierea, sub forma SAL, SOL, EU Pilot, SOLVIT sau a altor

mecanisme care preced procedurile respective au eșuat; subliniază faptul că statele

membre au o responsabilitate egală de a asigura punerea în aplicare a legislației UE și

că ar trebui să asigure aplicarea efectivă și eficientă a legislației pentru a proteja

interesele consumatorilor și a crea condiții de concurență echitabile pentru

întreprinderile din întreaga Europă;

59. se angajează să-și exercite rolul în privința asigurării punerii în aplicare a legislației

UE, printre altele examinând punerea în aplicare a legislației și monitorizând acțiunile

Comisiei, mai ales prin participarea la întocmirea de către Comisie a unor rapoarte

anuale, sau cel puțin mai detaliate, cu privire la programele sale de lucru vizând în mod

special asigurarea punerii în aplicare a legislației;

60. subliniază faptul că, în rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la punerea în

aplicare a Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale81

, Parlamentul a

solicitat Comisiei să compileze și să analizeze datele privind sancțiunile aplicate de

către statele membre, precum și privind eficiența sistemelor de asigurare a aplicării

legislației, în special în ceea ce privește complexitatea și durata procedurilor de

aplicare; a solicitat în repetate rânduri Comisiei să prezinte Parlamentului rezultatele

acestor analize;

61. consideră că instrumentele de supraveghere a pieței ar trebui utilizate împreună cu

instrumentele aferente pieței unice pentru o mai bună asigurare a aplicării legislației

UE;

62. subliniază, în acest context, faptul că autoritățile naționale nu folosesc întotdeauna

corect Sistemul de informare și comunicare privind supravegherea pieței (ICSMS) sau

nu adoptă la timp măsurile care se impun; subliniază mai ales necesitatea de a

îmbunătăți transmiterea dosarelor de la o autoritate publică la alta;

63. este preocupat de faptul că, potrivit unei analize prin sondaj efectuate de Comisie în

2014, 60 % din investigațiile finalizate privind produsele nu au raportat țara de origine,

32 % dintre investigațiile privind produsele de tip mașini-unelte nu au fost însoțite de o

clasificare a riscului și în 5 % din cazuri nu s-a făcut referire la regulamentul/directiva

UE încălcat(ă); solicită Consiliului și statelor membre să se ocupe serios de această

problemă și să informeze Parlamentul în legătură cu acțiunile corective întreprinse;

Evaluarea ex post și revizuirea

64. salută ideea revizuirii periodice și introducerea analizei sectoriale în cadrul programului

REFIT, al cărui obiectiv suprem ar trebui să fie creșterea calității și simplificarea

legislației UE, făcând-o mai receptivă la nevoile cetățenilor și întreprinderilor și

acordând o atenție specială micro-întreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii;

65. consideră însă că ar trebui să se analizeze mai bine măsura în care acțiunile legislative

întreprinse până în prezent au contribuit efectiv la îndeplinirea acestui obiectiv și în

care acestea sunt în continuare necesare; subliniază, de asemenea, importanța

transparenței în cadrul procesului REFIT; este de părere, în acest context, că un obiectiv

permanent vizând reducerea sarcinii administrative și normative poate contribui în mod

pozitiv la asigurarea îndeplinirii obiectivelor în cel mai eficient mod cu putință și cu

cele mai reduse costuri posibile pentru cetățeni și întreprinderi;

66. observă că costul cumulativ al reglementării se constituie adeseori într-o barieră în

81

Texte adoptate, P7_TA(2014)0063.

316

calea participanților pe piața unică, în special pentru IMM-uri; salută, prin urmare,

angajamentul Comisiei de a examina această chestiune; subliniază că orice astfel de

analiză ar trebui să vizeze îndepărtarea barierelor din calea accesului pe piață și

asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toate părțile;

67. invită Comisia să îmbunătățească modul în care înțelege factorii care influențează

atingerea obiectivelor de politică, cum ar fi impactul politicilor complementare sau

contradictorii adoptate la nivelul UE sau la nivel național, dar și impactul și costul

determinate de neluarea de măsuri, pentru a îmbunătăți procesul de elaborare a

politicilor și a contribui, în cele din urmă, la o reglementare îmbunătățită a pieței unice;

68. consideră că la clauzele de caducitate sau de revizuire aprofundată se poate apela în

mod excepțional, în special pentru fenomene cu caracter temporar, instituțiile

asumându-și angajamentul de a actualiza și menține legislația doar dacă este necesar;

consideră că sunt necesare garanții pentru a asigura faptul că legislația esențială nu

expiră;

III. Concluzie

69. subliniază că îmbunătățirea reglementării pieței unice nu înseamnă eliminarea tuturor

normelor sau scăderea nivelului de ambiție al reglementării, de exemplu în domeniul

protecției mediului, al siguranței, al securității, al protecției consumatorilor și al

standardelor sociale, ci, mai degrabă, eliminarea reglementărilor inutile, a birocrației și

a efectelor negative, îndeplinind, totodată, obiectivele de politică și asigurând un mediu

normativ competitiv care să sprijine ocuparea forței de muncă și întreprinderile din

Europa;

70. subliniază că o piață unică care nu încarcă excesiv și nu împiedică producția, inovația și

comerțul este o un instrument care va aduce locurile de muncă și creșterea înapoi în

Europa, în condițiile în care acestea au fost anterior localizate în afara ei;

71. subliniază, prin urmare, că o responsabilitate comună pentru îmbunătățirea legislației

din domeniul pieței unice va duce la obținerea unor beneficii comune: o piață unică

puternică și dinamică, care va contribui la creșterea economică pe termen lung a

Europei și, prin urmare, la prosperitatea cetățenilor acesteia;

°

° °

72. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei,

Consiliului, Consiliului European și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

317

Parlamentul European 2014-2019

TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie

P8_TA-PROV(2016)0106

Cunoașterea UE în școală

Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la cunoașterea UE în

școală (2015/2138(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

– având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

(TFUE),

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al

Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul

Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor

nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE82

,

– având în vedere Decizia nr. 1093/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului

din 21 noiembrie 2012 privind Anul European al Cetățenilor (2013)83

,

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de

instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-202084

,

– având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18

decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții85

,

– având în vedere Declarația privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale

libertății, toleranței și nediscriminării prin educație (Declarația de la Paris), în urma

reuniunii informale a miniștrilor educației din Uniunea Europeană, din 17 martie 2015,

– având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic

pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale

(„ET 2020”)86

,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2015, intitulată „Proiect de raport

comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului

strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale

82

JO L 347, 20.12.2013, p. 50. 83

JO L 325, 23.11.2012, p. 1. 84

JO L 115 17.4.2014, p. 3. 85

JO L 394, 30.12.2006, p. 10. 86

JO C 119, 28.5.2009, p. 2.

318

(ET2020)” (COM(2015)0408),

– având în vedere Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 14 septembrie 2015

privind adoptarea programului de lucru anual pe 2016 pentru punerea în aplicare a

acțiunii Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport

(C(2015)6151),

– având în vedere Concluziile Consiliului din 28 și 29 noiembrie 2011 privind un criteriu

de referință pentru mobilitatea în scop educațional87

,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2015, intitulată „Proiect de

raport comun 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului

reînnoit pentru cooperare europeană în domeniul tineretului (2010-2018)”

(COM(2015)0429),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 aprilie 2009 intitulată „O strategie a UE

pentru tineret: investiție și mobilizare - O metodă deschisă de coordonare reînnoită

pentru abordarea provocărilor și oportunităților tineretului” (COM(2009)0200),

– având în vedere Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit

pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018)88

,

– având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea

învățării non-formale și informale89

,

– având în vedere rezoluția sa din 15 mai 1992 referitoare la politica în domeniul

educației și formării în perspectiva anului 199390

,

– având în vedere rezoluția sa din 26 septembrie 2006 referitoare la inițiativele de

completare a programelor școlare prin intermediul unor măsuri de sprijin adecvate în

vederea includerii dimensiunii europene91

,

– având în vedere rezoluția sa din 23 septembrie 2008 referitoare la îmbunătățirea calității

formării profesorilor92

,

– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0021/2016),

A. întrucât educația este un drept fundamental al omului și un bun public care ar trebui să

fie accesibil tuturor în egală măsură;

B. întrucât rolul principal al educației este de a forma cetățeni perfect conștienți de rolul

lor și, de aceea, aceasta depășește sfera obiectivelor economice ale strategiilor UE și a

celor naționale;

C. întrucât printre obiectivele educației se numără pregătirea persoanelor pentru viață și o

cetățenie activă în societăți din ce în ce mai complexe, exigente, multiculturale și

integrate;

D. întrucât, potrivit unui sondaj de opinie Eurobarometru din 2014, 44 % dintre cetățenii

Uniunii Europene consideră că au cunoștințe limitate cu privire la modul de funcționare

87

JO C 372, 20.12.2011, p. 31. 88

JO C 311, 19.12.2009, p. 1. 89

JO C 398, 22.12.2012, p. 1. 90

JO C 150, 15.6.1992, p. 366. 91

JO C 306 E, 15.12.2006, p. 100. 92

JO C 8 E, 14.1.2010, p. 12.

319

al UE și 52% dintre europeni consideră că părerea lor nu este luată în considerare în

UE93

;

E. întrucât numai 42,61 % dintre cetățenii UE și doar 27,8 % dintre persoanele cu vârsta

cuprinsă între 18 și 24 de ani au votat la ultimele alegeri pentru Parlamentul European,

acesta fiind cel mai scăzut nivel de participare la vot din 197994

;

F. întrucât o cunoaștere insuficientă a UE și o înțelegere deficitară a plus-valorii sale

concrete pot contribui la percepția unui deficit democratic și la un euroscepticism larg

răspândit în statele membre și în țările candidate; întrucât trebuie rezolvată problema

deficitului democratic pentru a reduce distanța tot mai mare dintre vocea cetățenilor

europeni și instituțiile UE;

G. întrucât, potrivit Eurobarometrului special 437 din 2015, o mare majoritate a

europenilor este de acord cu ideea că în lecțiile și materialele școlare ar trebui introduse

informații despre diversitatea religiilor și convingerilor, originilor etnice, orientărilor

sexuale și identităților de gen95

;

H. întrucât creșterea gradului de conștientizare cu privire la avantajele politicilor europene,

precum libera circulație a persoanelor și a serviciilor în cadrul Uniunii și programele de

mobilitate ale UE, pot contribui la crearea unui sentiment de apartenență la UE și a unui

spirit comunitar, precum și la acceptarea societăților multiculturale și multinaționale;

I. întrucât reușita sistemelor educative și a programelor de învățământ, alături de creșterea

influenței și gradului de participare a europenilor la procesele de decizie politică ale UE

ar putea trezi un interes mai mare pentru afacerile Uniunii și un sentiment de înțelegere

și apartenență, contribuind totodată la aplanarea segregării sociale și culturale și a

sentimentului de privațiune;

J. întrucât majoritatea statelor membre au integrat cunoașterea UE în programele lor de

învățământ și în programele de formare a profesorilor; întrucât există încă disparități

între statele membre, dar și în interiorul acestora;

K. întrucât, deși în unele state membre subiectele legate de UE sunt predate la mai multe

niveluri de educație și în diverse materii ale învățământului obligatoriu, de regulă ele

reprezintă o parte redusă a programei pe care profesorii trebuie să o respecte;

L. întrucât cunoștințele și competențele cadrelor didactice și ale personalului din

învățământ legate de temele UE trebuie ameliorate și actualizate printr-o formare

inițială și continuă și întrucât, în această privință, instituțiile de învățământ și profesorii

au nevoie de o asistență eficace, adaptată la nevoile lor specifice și relevantă pentru

acestea;

M. întrucât potrivit studiului „Learning Europe at school” („Cunoașterea Europei în

școală”), efectuat de firma privată de consultanță ICF GHK pentru DG Educație și

93

Eurobarometru standard 81, primăvara 2014: „Public Opinion in the European Union” (http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb81/eb81_publ_en.pdf), p. 117 și 131.

94 http://www.eprs.sso.ep.parl.union.eu/lis/lisrep/13-EPRS-

publications/2015/COMM_STUD_558351_UpdateReview-EN.pdf, p. 43-45. 95

Eurobarometrul special 437/2015: „Discrimination in the EU in 2015” (http://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/PublicOpinion/index.cfm/ResultDoc/download/DocumentKy/68004), p. 100.

320

cultură96

, formarea profesorilor în chestiunile legate de UE este asigurată în primul rând

de instituții și asociații care nu fac parte din sistemul de învățământ superior;

N. întrucât studiul de impact al programului Erasmus prezentat de Comisie în 2014

demonstrează efectele pozitive ale mobilității educaționale și ale internaționalizării

studiilor nu numai asupra CV-ului și șanselor de angajare, ci și în privința cunoașterii

Europei, a creării unui sentiment de cetățenie europeană, a unei atitudini favorabile față

de Europa și a participării la vot la alegerile europene;

O dimensiune europeană în educație

1. subliniază importanța din ce în ce mai mare a unei dimensiuni europene în educație, în

diferitele sale materii, niveluri și forme, accentuând totodată necesitatea unei înțelegeri

mai ample și mai profunde a conceptului, care să țină seama de caracterul său complex,

dinamic și pluristratificat, a cărei componentă esențială este dobândirea cunoștințelor

despre UE în școală;

2. subliniază faptul că introducerea unei dimensiuni UE în învățământ este esențială

pentru a ajuta cetățenii să înțeleagă mai bine Uniunea și să restabilească conexiunea cu

aceasta, precum și pentru a accentua rolul valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și

a maximiza poziția Uniunii într-o lume interdependentă;

3. subliniază necesitatea înțelegerii și a promovării atașamentului față de valorile

fundamentale ale Uniunii Europene; atrage atenția asupra faptului că cunoașterea și

înțelegerea istoriei și valorilor comune ale UE și statelor sale membre reprezintă un

element esențial pentru înțelegerea reciprocă, conviețuirea pașnică, toleranță și

solidaritate, precum și pentru înțelegerea principiilor fundamentale ale Uniunii

Europene;

4. subliniază faptul că UE ar trebui să fie mai vizibilă și mai bine integrată în materialele

didactice și în activitățile extrașcolare, având în vedere impactul său asupra vieții de zi

cu zi a cetățenilor; consideră că un conținut legat explicit de UE poate aduce o

contribuție valoroasă în programele școlare, precum și la dezvoltarea și evoluția

cursanților;

5. subliniază necesitatea utilizării unor metode de predare active și participative adaptate

la vârsta, nivelul, nevoile și interesele cursanților, precum și necesitatea valorificării

depline a posibilităților oferite de tehnologiile informației și comunicațiilor și de media,

inclusiv de media sociale;

6. subliniază faptul că o dimensiune UE în educație ar permite elevilor nu numai să

dobândească cunoștințe și un sentiment al apartenenței și cetățeniei europene, ci și să se

implice într-o reflecție critică asupra UE, printre altele prin învățarea despre valorile

fundamentale ale UE, bazate pe statul de drept și pe respectarea drepturilor omului,

despre guvernanța UE și procesele sale decizionale, precum și despre modul în care

acestea influențează statele membre unde trăiesc și propria lor participare democratică;

încurajează utilizarea jocurilor de rol din cadrul Parlamentului European al Tinerilor,

care îi ajută pe copii și pe studenți să înțeleagă procesele europene și care contribuie la

creșterea nivelului lor de conștientizare cu privire la aspectele europene;

7. atrage atenția asupra faptului că UE a fost modelată de statele sale membre, cu istoriile

96

http://www.eupika.mfdps.si/Files/Learning%20Europe%20at%20School%20final%20report.pd

f.

321

și culturile lor unice, și că dezvoltarea Uniunii rămâne strâns legată de acestea;

subliniază totodată contribuția diferitelor culturi la patrimoniul și la societățile

europene;

8. ia act de faptul că impactul UE asupra statelor membre este semnificativ și că studierea

UE la școală ar trebui să reflecte atât rolul statelor membre în dezvoltarea UE, cât și

influența UE asupra evoluțiilor de la nivel național;

9. subliniază faptul că statele membre și UE trebuie să fie primele care dau un exemplu

tuturor actorilor implicați în predarea și cunoașterea UE în școală, practicând valorile

europene fundamentale ale incluziunii sociale și solidarității europene și internaționale;

10. reamintește necesitatea de a asigura, consolida și extinde oportunitățile de dezvoltare

profesională inițială și continuă a profesorilor și educatorilor și de a le oferi susținerea

și resursele adecvate pentru a le permite să integreze o dimensiune a UE în învățământ,

în special în ceea ce privește educația istorică și civică, precum și să aplice strategii

axate pe elevi și să-și adapteze metodele de predare la nevoile elevilor;

11. subliniază necesitatea de a promova și încuraja competențele multilingve și

interculturale ale cadrelor didactice, oportunitățile de mobilitate, învățarea inter pares și

schimbul de bune practici, de exemplu prin organizarea unor seminarii la nivel

european;

12. subliniază rolul universităților în pregătirea și formarea unor profesori și educatori înalt

calificați și cu o motivație puternică; solicită încurajarea și susținerea măsurilor luate de

statele membre în efortul lor de a oferi posibilități de cursuri de calificare specializate

în cadrul universităților, care să fie deschise și accesibile studenților înscriși, dar și

profesorilor și educatorilor implicați;

13. subliniază importanța și potențialul unei abordări europene în predarea istoriei, ținând

totodată seama de competențele statelor membre în acest domeniu, întrucât anumite

evenimente istorice au avut un rol decisiv în nașterea idealurilor și valorilor europene;

solicită Comisiei și statelor membre să susțină societățile de istorie și centrele de

cercetare istorică, pentru a pune în valoare contribuția lor științifică în domeniul istoriei

europene și rolul lor în actualizarea cunoștințelor profesorilor din școli;

14. recomandă Casei Istoriei Europene să creeze programe, instrumente și activități

specifice pentru cursanții și cadrele didactice de la toate nivelurile de învățământ, care

să prezinte o narațiune convingătoare a integrării europene și a valorilor sale

fundamentale

15. solicită reînnoirea și consolidarea de urgență a cetățeniei UE și a educației civice în

toate statele membre, actuale și viitoare, pentru a oferi elevilor, în funcție de vârstă,

cunoștințele, valorile, abilitățile și competențele relevante, făcându-i capabili să

gândească critic și să-și formeze o opinie echilibrată și în cunoștință de cauză, să-și

exercite drepturile și responsabilitățile democratice, printre care dreptul la vot și

diversitatea valorilor, să încurajeze dialogul intercultural și interreligios și să fie

cetățeni activi și responsabili;

16. subliniază că o mai mare participare a elevilor și părinților la conducerea școlilor poate

contribui la combaterea discriminării și la consolidarea unei democrații și cetățenii

participative și sustenabile, promovând un climat de încredere și de cooperare între

diferiții actori; invită instituțiile de învățământ să introducă guvernarea democratică și

să extindă sfera acesteia, inclusiv prin acordarea unei importanțe mai mari opiniei

reprezentanților elevilor, deoarece democrația trebuie învățată și trăită;

322

17. subliniază necesitatea de a crește motivația și oportunitățile cadrelor didactice și a

cursanților de a învăța mai multe despre UE prin intermediul unor experiențe directe,

cum ar fi vizitele școlare în alte țări, vizitarea instituțiilor europene, contactele cu

funcționarii UE, oportunități de stagii pentru studenți în cadrul instituțiilor UE, precum

și prin intermediul educației media, cum ar fi al Portalului european pentru tineret,

valorificând pe deplin noile tehnologii ale informației și comunicațiilor și resursele

educaționale deschise;

18. solicită valorificarea maximă a posibilităților oferite de tehnologiile digitale pentru

dezvoltarea predării transfrontaliere, prin intermediul cursurilor digitale și al

videoconferințelor, pentru a facilita descoperirea de către cursanți a altor puncte de

vedere și a altor abordări asupra materiilor predate;

19. subliniază că învățarea limbilor străine poate juca un rol esențial în creșterea nivelului

de conștientizare a inteculturalității și poate oferi cetățenilor aptitudinile necesare

pentru a trăi și a munci într-o lume din ce în ce mai complexă și mai globalizată;

20. subliniază rolul învățării neformale și informale, inclusiv al activităților pentru tineret,

al voluntariatului, al învățării intergeneraționale, în familie și la vârsta adultă, în

dezvoltarea abilităților, competențelor și comportamentelor sociale și civice, precum și

în formarea unor cetățeni europeni activi și responsabili; subliniază necesitatea de a

recunoaște și a valida aceste competențe în cadrul învățământului formal și de a crea

legături mai strânse între învățarea formală, neformală și informală;

21. recomandă adoptarea unei abordări interculturale asupra politicilor educative, care să

permită integrarea școlară efectivă a cursanților imigranți, pe baza cunoașterii reciproce

a diverselor culturi și a edificării unor valori comune împărtășite;

Rolul Uniunii

22. încurajează Comisia să-și continue sprijinul pentru eforturile de dezvoltare și

promovare a unei dimensiuni UE în educație și a mobilității actorilor din domeniul

educației, precum și să difuzeze în mod activ informații principalelor părți interesate,

inclusiv informații privind oportunitățile de finanțare relevante și studiile și rapoartele

disponibile; încurajează, în acest sens, o utilizare mai eficientă a noilor tehnologii de

comunicații și media, inclusiv a platformelor online de socializare;

23. solicită Comisiei să ofere un cadru comun și să pregătească un set de orientări, cu

exemple concrete, pentru asimilarea cunoștințelor despre UE, pentru a stimula o

gândire obiectivă și critică cu privire la beneficiile aduse de Uniunea Europeană

cetățenilor, respectând însă compentețele statelor membre în domeniul educației și

formării;

24. solicită Comisiei să încurajeze realizarea mai multor studii care să arate modul în care

se predau cunoștințele despre UE în școlile din Europa, modul în care se regăsește în

programe și la examene, precum și: (a) dacă profesorii și educatorii au un acces

satisfăcător la programele și acțiunile UE din domeniul dezvoltării profesionale, la

educația continuă și la platformele de schimb de bune practici; și (b) dacă acțiunile

finanțate pentru a integra o studiere adecvată a UE în școli au în cele din urmă efecte

reale;

25. invită Comisia să încurajeze, să sprijine și să faciliteze crearea unor rețele care

promovează dobândirea de cunoștințe despre UE la nivel național, regional și local și

care sunt implicate în acest proces, precum și schimbul de bune practici între aceste

rețele la nivelul Uniunii, și să identifice domenii care necesită îmbunătățiri;

323

26. invită Comisia să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre sau

candidate în privința dimensiunii UE în educație, precum și în combaterea discriminării

și a prejudecăților în instituțiile de învățământ, inclusiv prin intermediul evaluării

materialelor didactice, a politicilor împotriva comportamentelor agresive și a celor

împotriva discriminării;

27. subliniază rolul important al programelor Erasmus +, Europa pentru cetățeni și Europa

Creativă în promovarea educației și formării, a competențelor lingvistice, a cetățeniei

active, a sensibilizării culturale, a înțelegerii interculturale și a altor competențe

esențiale sau transversale valoroase; subliniază importanța acestor programe în

consolidarea cetățeniei europene și necesitatea acordării unui sprijin adecvat mai

puternic, a unei concentrări mai mari asupra rezultatelor lor calitative și a unui acces

mai extins la mobilitate, acordând o atenție specială profesorilor și altor categorii de

educatori, tinerilor provenind din diferite medii socio-economice, grupurilor

vulnerabile și defavorizate și persoanelor cu nevoi speciale;

28. reamintește gama largă de acțiuni posibile prin intermediul programului Erasmus+,

precum și popularitatea și recunoașterea acestuia de către publicul larg, în special în

ceea ce privește mobilitatea studenților ca parte integrantă a studiilor lor; invită

Comisia și statele membre să aducă în mai mare măsură la cunoștința publicului

elementele mai puțin cunoscute ale programului Erasmus+, cum ar fi Serviciul

european de voluntariat;

29. salută programul de lucru al Comisiei pentru 2016 pentru implementarea programului

Erasmus+ și angajamentul său în favoarea unor acțiuni concrete în urma Declarației de

la Paris, în special a celor care vizează creșterea impactului programului Erasmus+

asupra promovării cetățeniei active și democratice, a dialogului intercultural, a

incluziunii și solidarității sociale, incluzând un sprijin mai substanțial pentru

organizațiile societății civile în contextul rolului lor esențial pentru educația civică;

30. invită Comisia să consolideze aspectele pedagogice și capacitatea de a răspunde

nevoilor școlilor a proiectelor finanțate prin intermediul acțiunii Jean Monnet, dând

școlilor posibilitatea de a se înscrie direct și acordând finanțări pe perioade mai lungi,

de exemplu de trei ani, în concordanță cu modul de finanțare al modulelor Jean

Monnet; solicită Comisiei să ia măsuri pentru ca modulul Jean Monnet să fie accesibil

instituțiilor de pregătire a profesorilor și pentru a încuraja aceste instituții să-l integreze

în programele lor;

31. ia act de faptul că Uniunea trece în prezent printr-o criză a legitimității democratice, nu

numai din cauza cunoștințelor insuficiente ale europenilor despre mecanismele UE, ci

și din cauza faptului că opiniile lor nu sunt luate în considerare în procesele

decizionale; subliniază că, pentru a-și recâștiga legitimitatea, Uniunea trebuie să

oprească distrugerea structurilor sale democratice și să restabilească legătura cu

cetățenii;

32. solicită Comisiei să implementeze eficient programul „Europa pentru cetățeni”, pentru

a îndeplini obiectivele unei societăți democratice mai incluzive, crescând astfel

participarea cetățenilor la procesele decizionale;

33. invită Comisia să monitorizeze îndeaproape impactul tuturor programelor UE asupra

dezvoltării sentimentului de cetățenie și a participării civice a celor implicați;

34. solicită Comisiei să dezvolte și să promoveze pe scară cât mai largă platformele virtuale

eTwinning, EPALE și School Education Gateway (portalul educației școlare) și să

continue să sprijine și să dezvolte și alte platforme digitale, precum Teachers’ Corner

324

(Spațiul profesorilor), pentru a facilita accesul la materiale didactice de înaltă calitate,

ușor de utilizat și actualizate, relevante pentru cunoașterea UE și disponibile în toate

limbile Uniunii;

35. solicită Comisiei să faciliteze o revizuire critică a materialelor existente disponibile în

prezent pe platforma Teachers’ Corner (Spațiul profesorilor), realizată de cadre

didactice implicate în prezent în predare și de cadre universitare specializate în studii

europene, pentru a le asigura calitatea și caracterul adecvat;

36. subliniază rolul pe care îl au birourile de informare ale instituțiilor europene și salută

angajamentul acestora în ceea ce privește încurajarea relațiilor cu statele membre, cu

instituțiile de învățământ, cu organizațiile de tineret și cu media la nivel național,

regional și local, pentru a le apropia unele de altele și a se asigura că tinerii înțeleg rolul

pe care îl joacă instituțiile în viața lor de zi cu zi;

37 solicită o dezbatere deschisă și participativă între Comisie, orașele mari și autoritățile

locale și regionale privind legătura dintre sistemul de învățământ și modelele urbane, ca

modalitate de înțelegere a efectelor diferitelor abordări ale relațiilor interculturale din

Europa contemporană;

38. încurajează Comisia să promoveze cunoașterea UE în școală, prezentând cât mai

curând o recomandare în acest sens în cadrul proceselor de negociere cu țările candidate

la aderarea la UE;

Rolul statelor membre

39. încurajează statele membre să sprijine, să reanalizeze și să modernizeze sistemele lor de

învățământ - precum și toate formele de conținut referitor la UE din programele școlare,

la toate nivelurile de învățământ, inclusiv în cadrul pregătirii și formării profesionale -

în vederea consolidării dimensiunii UE, în strânsă colaborare cu toți actorii relevanți la

nivelul UE și la nivel național, încurajând totodată regiunile și autoritățile locale să facă

același lucru, în special atunci când au competențe directe în ceea ce privește sistemele

de învățământ;

40. încurajează statele membre să susțină toate posibilitățile de a oferi mai multe informații

despre UE cursanților, profesorilor și altor cadre didactice, prin învățarea formală,

neformală și informală, precum și să exploateze și să completeze instrumentele

financiare, programele și inițiativele UE în această privință;

41. solicită statelor membre să ia măsuri suplimentare pentru a promova valorile educației

și cetățeniei caracterizate de interculturalitate, nediscriminare și incluziune, în cadrul

programelor școlare și universitare;

42. invită statele membre să crească investițiile în calitatea educației, inclusiv prin

intermediul consolidării parteneriatelor cu sectorul privat, să promoveze egalitatea

universală de șanse și să ofere sprijinul necesar tuturor instituțiilor de învățământ și

formare, profesorilor și celorlalți educatori, astfel încât să fie capabili să introducă și să

dezvolte în permanență o dimensiune UE în educație, de la o vârstă fragedă și depășind

cadrul sălilor de clasă;

43. invită statele membre să asigure accesul egal și integrator la o educație formală și

neformală inovatoare și de înaltă calitate pentru toți cursanții, precum și posibilități de

educație permanentă; invită, în acest sens, statele membre să adopte de urgență

propunerea de directivă din 2008 cu privire la punerea în aplicare a principiului

tratamentului egal al persoanelor, indiferent de religie sau convingeri, dizabilități,

vârstă sau orientare sexuală, care ar oferi protecție împotriva discriminării pe aceste

325

criterii în sectorul educației;

44. invită statele membre să implice migranții, refugiații și comunitățile religioase în

procesele de consolidare a cetățeniei bazate pe respect și responsabilizare, asigurând

participarea lor la viața civică și culturală;

45. invită statele membre să încurajeze și să faciliteze o pregătire de înaltă calitate a

profesorilor, a altor cadre didactice, a liderilor și formatorilor tinerilor cu privire la

subiectele legate de UE, inclusiv oferindu-le posibilitatea de a-și desfășura o parte din

cursurile de formare în alt stat membru și asigurând recunoașterea competenței lor de a

preda cunoștințe despre UE, de exemplu prin crearea și promovarea unei diplome de

„euro-profesor”;

46. consideră că statele membre, în dialog și consultare cu actorii din domeniul educației,

ar trebui să caute oportunități pentru schimburile de idei și de exemple de bune practici

în ceea ce privește integrarea unei dimensiuni UE în programele lor educaționale,

printre altele pentru a îmbunătăți cunoașterea și înțelegerea tinerilor cu privire la

procesul creării cetățeniei UE și a instituțiilor UE, permițându-le astfel să perceapă

Uniunea ca pe o parte integrantă a mediului în care trăiesc, pe care pot și trebuie să o

modeleze;

47. îndeamnă statele membre să recunoască și să sprijine partenerii sociali și organizațiile

societății civile, în special cele de tineret, în reducerea distanței dintre UE și cetățenii

săi într-un mod structural și viabil, promovând și consolidând instrumentele

democrației participative directe;

o

o o

48. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,

Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

327

Parlamentul European 2014-2019

TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie

P8_TA-PROV(2016)0113

Proiectul de buget rectificativ nr. 1/2016: un nou instrument pentru

furnizarea de sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii

Rezoluţia Parlamentului European din 13 aprilie 2016 referitoare la poziția Consiliului

privind proiectul de buget rectificativ nr. 1/2016 al Uniunii Europene pentru exercițiul

financiar 2016 – Un nou instrument pentru furnizarea de ajutor de urgență pe teritoriul

Uniunii (07068/2016 – C8-0122/2016 – 2016/2037(BUD))

Parlamentul European,

– având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a

Energiei Atomice,

– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European

și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului

general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al

Consiliului97

, în special articolul 41,

– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016,

adoptat definitiv la 25 noiembrie 201598

,

– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2

decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-

202099

,

– având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul

European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni

bugetare și buna gestiune financiară100

,

– având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind

sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene101

,

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2016/369 al Consiliului din 15 martie 2016

97

JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 98

JO L 48, 24.2.2016. 99

JO L 347, 20.12.2013, p. 884. 100

JO C 373, 20.12.2013, p. 1. 101

JO L 163, 23.6.2007, p. 17.

328

privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii102

,

– având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 1/2016 adoptat de Comisie la 9 martie

2016 (COM(2016)0152),

– având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 1/2016 adoptată de

Consiliu la 16 martie 2016 și transmisă Parlamentului European la 17 martie 2016

(07068/2016 – C8-0122/2016),

– având în vedere scrisoarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

– având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0130/2016),

A. întrucât afluxul masiv de refugiați și de migranți în Europa a creat o situație

excepțională în care un număr mare de persoane au nevoie de asistență umanitară de

urgență în cadrul Uniunii; întrucât această situație de urgență a forțat limitele capacității

de reacție a statelor membre care au fost afectate în cel mai înalt grad de acest fenomen;

întrucât la nivelul Uniunii nu exista niciun instrument adecvat pentru a face față

nevoilor umanitare ale populației afectate de dezastre de pe teritoriul Uniunii;

B. întrucât, la 2 martie 2016, Comisia a prezentat o propunere de regulament al Consiliului

care urmărea să completeze lacunele existente la nivelul instrumentelor disponibile,

pentru a răspunde nevoilor umanitare apărute pe teritoriul Uniunii; întrucât temeiul

juridic al acestui regulament este articolul 122 alineatul (1) din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care nu prevede implicarea Parlamentului

European; întrucât Regulamentul (UE) 2016/369 a fost adoptat de Consiliu la 15 martie

2016;

C. întrucât Comisia a prezentat ulterior un proiect de buget rectificativ, cu scopul de a crea

structura bugetară corespunzătoare pentru instrumentul propus și de a pune la

dispoziție, prin redistribuiri ale creditelor disponibile la rubrica 3 din cadrul financiar

multianual (CFM), suma de 100 de milioane EUR sub formă de credite de angajament

și suma de 80,2 milioane EUR sub formă de credite de plată, necesară pentru a acoperi

nevoile imediate de finanțare;

D. întrucât Comisia estimează că pentru acest nou instrument este necesară suma de 300

de milioane EUR în 2016 (urmând să se pună la dispoziție 200 de milioane EUR în

2017 și 200 de milioane EUR în 2018), însă că ar putea apărea nevoi suplimentare în

cazul în care fluxurile de migranți și de refugiați își vor menține nivelul înregistrat în

prezent;

E. întrucât Comisia propune, de asemenea, suplimentarea efectivului de personal al

Centrului european de combatere a terorismului din cadrul Europol, precum și punerea

la dispoziție a unui nivel corespunzător de credite de angajament și de plată, în valoare

de 2,0 milioane EUR, sumă care urmează să fie redistribuită din cadrul Fondului pentru

securitate internă,

1. salută propunerea prezentată de Comisie, menită să asigure că bugetul Uniunii poate fi

folosit pentru a furniza ajutor de urgență pe teritoriul Uniunii, astfel încât să se poată

face față consecințelor umanitare ale crizei actuale a refugiaților; atrage atenția asupra

deteriorării situației migranților și a solicitanților de azil, în special ca urmare a

reacțiilor necoordonate ale țărilor europene, situație care face tot mai necesară punerea

102

JO L 70, 16.3.2016, p. 1.

329

la dispoziție cât mai promptă a acestui ajutor de urgență; subliniază faptul că este

necesar să se adopte măsuri pentru a demonstra solidaritatea cu statele membre care se

confruntă cu astfel de situații de urgență pe teritoriul lor;

2. ia act de soluția propusă de Comisie, cu titlu de urgență; ia act de faptul că, după

instituirea celor două fonduri fiduciare și a Instrumentului pentru refugiații din Turcia, a

fost creat un nou mecanism ad-hoc, fără să se definească o strategie globală pentru a

aborda criza refugiaților și fără să se asigure respectarea deplină a prerogativelor de

colegiuitor ale Parlamentului; relevă că la baza noului instrument nu se află o propunere

de regulament prezentată de Comisie în cadrul procedurii legislative ordinare, ceea ce

reprezintă un aspect problematic; subliniază că Parlamentul a acționat întotdeauna în

mod constructiv și cu promptitudine, sprijinind toate inițiativele care au fost propuse în

contextul crizei refugiaților, și își menține în continuare aceeași poziție, adoptând rapid

acest buget rectificativ;

3. consideră că, în viitor, ar trebui să se prevadă un cadru juridic și bugetar mai sustenabil,

pentru a permite mobilizarea ajutorului umanitar pe teritoriul Uniunii, atunci când

circumstanțele o impun; evidențiază că, având în vedere caracterul său specific, această

finanțare de urgență, menită să constituie o reacție la crize și situații neprevăzute, ar

trebui să fie pusă la dispoziție prin instrumente speciale și să nu intre sub incidența

plafoanelor stabilite în cadrul CFM;

4. salută angajamentul Comisiei de a nu recurge la redistribuirea creditelor din bugetul

destinat ajutorului umanitar extern; ia act de faptul că Comisia propune să se pună la

dispoziție fondurile necesare pentru prima tranșă de finanțare din cadrul acestui nou

instrument prin redistribuirea creditelor înscrise în bugetul Fondului pentru azil,

migrație și integrare (FAMI), care erau deja prevăzute să asigure repartizarea sarcinilor

între statele membre în contextul gestionării afluxului de refugiați; consideră că această

sumă nu poate fi acoperită în totalitate prin redistribuiri fără a pune în pericol

îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru FAMI, instrument care va fi inevitabil pus sub

presiune în acest an și care ar putea necesita consolidări suplimentare pentru ca

mecanismul de transfer să poată funcționa la capacitate maximă; consideră, prin

urmare, că suma de 100 de milioane EUR a fost pusă la dispoziție printr-o operațiune

de alocare anticipată a creditelor, astfel încât într-o etapă ulterioară va fi necesară

compensarea acestora; ia act de faptul că marja de finanțare disponibilă la rubrica 3 a

fost epuizată, iar fondurile puse la dispoziție de instrumentul de flexibilitate pentru

2016 au fost deja utilizate în totalitate; consideră, prin urmare, că ar trebui să fie

mobilizate în timp util fondurile încă neutilizate din bugetul pentru exercițiul în curs al

marjei pentru situații neprevăzute și invită Comisia să prezinte o propunere în acest

sens; anticipează că o revizuire în sens ascendent a plafonului stabilit în CFM pentru

rubrica 3 se va dovedi inevitabilă pentru a putea răspunde tuturor nevoilor apărute ca

urmare a crizei refugiaților și a migrației;

5. aprobă propunerea de majorare a efectivului de personal al Centrului european de

combatere a terorismului din cadrul Europol, având în vedere situația actuală a

securității din Uniunea Europeană; remarcă faptul că aceste majorări vin în completarea

celor deja convenite în cadrul recentei revizuiri a cadrului juridic al Europol;

6. îndeamnă Comisia să excludă toate agențiile care au responsabilități generale legate de

migrație și de securitate de la îndeplinirea obiectivului de a reduce cu 5 % personalul,

deoarece toate aceste agenții se confruntă cu un deficit de personal ca urmare a creșterii

semnificative a volumului de muncă și a amplorii atribuțiilor lor în ultimii doi ani;

invită Comisia să asigure un echilibru între agențiile din domeniul JAI, respectând

330

volumul de muncă și atribuțiile acestora;

7. afirmă dorința sa de a adopta proiectul de buget rectificativ nr. 1/2016, astfel cum a fost

prezentat de Comisie, dată fiind urgența situației;

8. aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 1/2016;

9. încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului

rectificativ nr. 1/2016 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene;

10. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,

Comisiei, Curții de Conturi și parlamentelor naționale.

331

Parlamentul European 2014-2019

TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie

P8_TA-PROV(2016)0119

Reînnoirea aprobării substanței active glifosat

Rezoluţia Parlamentului European din 13 aprilie 2016 referitoare la proiectul de

Regulament de punere în aplicare al Comisiei de reînnoire a aprobării substanței active

glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului

European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de

modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 (D044281-

01 – 2016/2624(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere proiectul de Regulament de punere în aplicare al Comisiei de reînnoire

a aprobării substanței active glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE)

nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață

a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în

aplicare (UE) nr. 540/2011 (D044281-01),

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al

Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor

fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului103,

în special articolul 20 alineatul (1),

– având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al

Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor

și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al

exercitării competențelor de executare de către Comisie104,

– având în vedere articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului

European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor

generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța

Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor

alimentare105,

– având în vedere concluziile evaluării inter pares a riscului utilizării ca pesticid a

substanței active glifosat ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară

103

JO L 309, 24.11.2009, p. 1. 104

JO L 55, 28.2.2011, p. 13. 105

JO L 031, 1.2.2002, p. 1.

332

(EFSA)106

,

– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și

siguranță alimentară,

– având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, în prezent, dintre toate erbicidele, erbicidul sistemic glifosat înregistrează cel

mai mare volum de producție global; întrucât utilizarea sa la nivel mondial a crescut

dramatic, multiplicându-se cu un factor de 260 în ultimii 40 ani (de la 3 200 de tone în

1974 la 825 000 de tone în 2014)107;

B. întrucât glifosatul este un erbicid neselectiv care distruge toată vegetația; întrucât

acțiunea glifosatului constă în intervenția în așa-numita cale shikimate, care este

prezentă și la alge, bacterii și ciuperci; întrucât s-a dovedit că expunerile subletale ale

Escherichia coli și Salmonella enterica serotipul Typhimurium la preparatele

comerciale de glifosat determină o reacție modificată la antibiotice;

C. întrucât, în lume, glifosatul este utilizat în proporție de 76 % în agricultură; întrucât

această substanță este folosită, de asemenea, pe scară largă, în silvicultură, în zonele

urbane și în grădinărit;

D. întrucât prezența glifosatului și/sau a reziduurilor sale a fost detectată în apă, sol,

alimente și băuturi, în bunurile necomestibile, precum și în corpul uman (de exemplu,

în urină și în laptele matern);

E. întrucât populația, în ansamblul său, este expusă glifosatului în special prin faptul că

locuințele se află în apropierea zonelor tratate, prin utilizarea casnică și prin

alimentație; întrucât expunerea la glifosat este în creștere în paralel cu mărirea

volumului total de glifosat utilizat; întrucât impactul glifosatului și al coformulanților

săi cei mai frecvenți asupra sănătății umane trebuie monitorizate periodic;

F. întrucât, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, o substanță activă poate

fi aprobată numai dacă aceasta nu este sau nu urmează a fi clasificată drept agent

cancerigen din categoria 1A sau 1B, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului

(CE) nr. 1272/2008, cu excepția cazului în care expunerea persoanelor la substanță este

neglijabilă sau în cazul în care sănătatea plantelor este amenințată de un pericol grav,

care nu poate fi combătut prin intermediul altor mijloace disponibile;

G. întrucât, în martie 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul

Cancerului (IARC) a clasificat glifosatul drept „substanță probabil cancerigenă pentru

oameni” (grupa 2A), pe baza unor „dovezi limitate” de cancer la oameni (reieșind din

cazuri reale de expunere survenită), „probe suficiente” de cancer la animalele de

laborator (reieșind din studii cu glifosat „pur”) și „dovezi solide” în urma analizei unor

informații referitoare la carcinogenicitate (genotoxicitate și stres oxidativ), atât pentru

glifosatul „pur”, cât și pentru preparatele de glifosat;

H. întrucât criteriile utilizate de IARC pentru grupa 2A sunt similare celor pentru categoria

1B din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

I. întrucât, cu toate acestea, în noiembrie 2015, Autoritatea Europeană pentru Siguranța

Alimentară (EFSA) a finalizat o evaluare inter pares și a concluzionat că „este puțin

probabil ca glifosatul să prezinte un pericol carcinogen pentru oameni și dovezile nu

106

http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4302 107

http://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/s12302-016-0070-0

333

justifică clasificarea sa printre substanțele cu potențial cancerigen în conformitate cu

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008”;

J. întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE).../... al Comisiei din XXX de

reînnoire a aprobării substanței active glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE)

nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață

a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în

aplicare (UE) nr. 540/2011 (denumit în continuare „proiectul de Regulament de punere

în aplicare”), bazat pe o evaluare științifică efectuată de BfR și de EFSA, propune

autorizarea glifosatului până la 30 iunie 2031, adică pentru o perioadă maximă, pentru

orice utilizare, cu o singură restricție pentru unul din coformulanți și în urma întocmirii

de către statele membre a unei liste cu coformulanții neautorizați în produsele

fitosanitare, fără nicio condiție obligatorie din punct de vedere juridic privind utilizarea

sa și numai cu condiția de informare de confirmare cu privire la proprietățile de

perturbator endocrin;

K. întrucât scopul declarat al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 este „de a asigura un

nivel ridicat de protecție atât a sănătății oamenilor și a animalelor, cât și a mediului și

de a îmbunătăți funcționarea pieței interne prin armonizarea normelor de introducere pe

piață a produselor fitosanitare, îmbunătățind, în același timp, producția agricolă”;

L. întrucât se specifică în textul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 că dispozițiile sale

„se bazează pe principiului precauției pentru a asigura că substanțele active și produsele

introduse pe piață nu au un efect negativ asupra sănătății umane sau animale sau asupra

mediului”; întrucât, de asemenea, în text se declară că „în special, statele membre nu

sunt împiedicate să aplice principiul precauției în cazurile în care există o incertitudine

științifică cu privire la riscurile pentru sănătatea umană și animală sau pentru mediu

prezentate de produse fitosanitare care urmează a fi autorizate pe teritoriile acestora”;

M. întrucât, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE)

nr. 1107/2009, orice decizie cu privire la aprobarea/neaprobarea/aprobarea condiționată

a unei substanțe active trebuie să se facă pe baza raportului de revizuire al Comisiei și a

„altor factori legitimi pentru subiectul în cauză și a principiului precauției atunci când

se aplică condițiile stabilite la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE)

nr. 178/2002”;

N. întrucât articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede că „în

împrejurări specifice în care, în urma unei evaluări a informațiilor disponibile, se

identifică posibilitatea unor efecte dăunătoare asupra sănătății, dar persistă

incertitudinea științifică, pot fi adoptate măsuri provizorii de gestiune a riscului,

necesare pentru asigurarea nivelului ridicat de protecție a sănătății stabilit în

Comunitate, până la apariția unor noi informații științifice pentru o evaluare mai

cuprinzătoare a riscului”;

O. întrucât condițiile pentru a recurge la principiul precauției, astfel cum este prevăzut în

Regulamentul (CE) nr. 178/2002, sunt îndeplinite în mod clar având în vedere

controversa actuală cu privire la efectele cancerigene ale glifosatului;

P. întrucât, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE)

nr. 1107/2009, perioada maximă de reînnoire a aprobării substanțelor active este de 15

ani; întrucât, din motive de siguranță, perioada de aprobare ar trebui să fie proporțională

cu eventualele riscuri inerente utilizării unor astfel de substanțe, deși toate deciziile

privind reînnoirea unei aprobări ar trebui luate ținându-se cont de experiența acumulată

prin utilizarea efectivă a produselor fitosanitare conținând substanțele în cauză, precum

334

și de toate progresele științifice și tehnologice;

Q. întrucât Ombudsmanul European, în decizia sa în cauza 12/2013/MDC din 18 februarie

2016 privind practicile Comisiei Europene cu privire la autorizarea și introducerea pe

piață a produselor fitosanitare (pesticide), a invitat Comisia să revizuiască abordarea cu

privire la definirea și implementarea măsurilor de atenuare (condiții și restricții), astfel

încât să includă și alte cerințe menite să garanteze că nu se va sustrage Comisia de la

responsabilitatea de a asigura protecția eficientă a sănătății umane, a sănătății animale și

a mediului, permițând statelor membre aproape o putere suverană de apreciere în ceea

ce privește definirea unor măsuri de atenuare pentru substanțe potențial periculoase,

având în vedere faptul că formulările standard sunt foarte deschise și ar putea exista

îndoieli dacă, din punct de vedere juridic, acestea obligă să se ia măsuri de atenuare;

R. întrucât proiectul de regulament de punere în aplicare nu conține, cu toate acestea, nicio

măsură de atenuare a riscului obligatorie din punct de vedere juridic, în ciuda faptului

că aproape toate utilizările glifosatului prezintă un risc ridicat pe termen lung pentru

vertebratele terestre nevizate, inclusiv pentru mamifere și păsări; întrucât utilizarea

erbicidului neselectiv glifosat distruge nu numai vegetația nedorită, ci și toate

varietățile de plante, precum algele, bacteriile și ciupercile, având, prin urmare, un

impact inacceptabil asupra biodiversității și ecosistemului; întrucât, prin urmare,

glifosatul nu respectă dispozițiile de la litera (e) punctul (iii) de la articolul 4 alineatul

(3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

S. întrucât mai multe state membre au adoptat deja măsuri de precauție pentru a proteja

sănătatea publică și mediul; întrucât, în cazul autorizării unei substanțe active, pentru a

obține același nivel de protecție în toate statele membre, ar trebui stabilite condiții clare

și obligatorii din punct de vedere juridic pentru utilizarea acesteia la nivelul Uniunii;

T. întrucât EFSA, la cererea Comisiei, a luat în considerare în cadrul evaluării sale

raportul publicat de Agenția Internațională de Cercetare în Domeniul Cancerului

(IARC), care clasifică glifosatul ca fiind probabil cancerigen pentru oameni; întrucât

evaluarea EFSA a avut la bază un volum mare de dovezi, inclusiv o serie de studii care

nu au fost evaluate de IARC, acesta fiind, potrivit EFSA, unul dintre motivele pentru

care s-au obținut concluzii diferite;

U. întrucât șeful Unității Pesticide a EFSA, responsabil cu evaluarea, a afirmat că anumite

studii care nu au fost evaluate de IARC sunt de o importanță „fundamentală” și

„crucială”; întrucât EFSA a refuzat până în prezent să facă publice aceste studii,

deoarece solicitanții susțin că divulgarea lor ar afecta interesele lor comerciale; întrucât

nepublicarea studiilor împiedică efectuarea unui control științific independent; întrucât

EFSA nu a furnizat dovezi verificabile care să justifice că dezvăluirea lor ar aduce

prejudicii industriei, în conformitate cu obligația sa legală în temeiul articolul 63 din

Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

V. întrucât, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE)

nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind

accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale

Comisiei108, instituțiile resping cererile de acces la un document în cazul în care

divulgarea conținutului ar putea aduce atingere protecției intereselor comerciale, cu

excepția cazului în care un interes public superior justifică divulgarea conținutului

documentului în cauză; întrucât, având în vedere controversa actuală dintre IARC și

EFSA cu privire la un aspect de interes public precum cancerul și relevanța globală a

108

JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

335

deciziei privind reaprobarea/reaprobarea condiționată sau neaprobarea glifosatului,

reiese în mod evident că există un interes superior care justifică divulgarea acestor

studii;

W. întrucât există nu numai îngrijorări serioase cu privire la efectul cancerigen al

glifosatului, ci și îndoieli în ceea ce privește un posibil mecanism de acțiune relaționat

cu proprietățile de perturbator endocrin; întrucât preparatele pe bază de glifosat s-au

dovedit a fi perturbatori endocrini în liniile celulare umane, iar în absența unor criterii

orizontale științifice corespunzătoare, nu se poate exclude un mecanism de acțiune

endocrină; întrucât Comisia va prezenta o serie de norme pentru definirea

perturbatorilor endocrini până în august 2016;

X. întrucât EFSA a declarat ca fiind un „risc”, „un mod de acțiune endocrină care nu ar

putea fi exclus”, deoarece evaluarea nu a putut fi finalizată din cauza lipsei de date;

întrucât, cu toate acestea, punctul 2.2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009

prevede că o substanță activă se aprobă numai dacă se depune un dosar complet;

întrucât acest lucru este cu atât mai important având în vedere faptul că Regulamentul

(CE) nr. 1107/2009 prevede că o substanță activă se aprobă numai dacă nu este

considerată ca având proprietăți de perturbator endocrin ce pot provoca efecte adverse

la om, cu excepția cazului în care expunerea oamenilor la acea substanță activă este

neglijabilă sau există un pericol grav pentru sănătatea plantelor care nu poate fi

combătut cu alte mijloace disponibile;

Y. întrucât nu este adecvat ca Comisia să se ocupe de această deficiență semnificativă

utilizând date de confirmare care trebuie prezentate după adoptarea deciziei privind

reautorizarea, deoarece procedura privind datele de confirmare ar trebui să se aplice

numai în anumite cazuri excepționale, astfel cum este prevăzută la punctul 2 din anexa

II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și nu ar trebui să se refere la solicitarea de date

care existau în momentul în care a fost depusă cererea;

Z. întrucât în ultimele două decenii s-au acumulat dovezi suplimentare ale efectelor

nocive, în special faptul că este probabil ca mai multe căi vertebrate să fie ținte ale

acțiunii glifosatului, inclusiv afecțiuni hepatorenale și efecte asupra echilibrului

nutrienților prin acțiunea de chelare a glifosatului109

;

AA. întrucât, în iulie 2015, statul membru raportor a comunicat intenția sa de a prezenta un

dosar privind clasificarea armonizată a glifosatului în conformitate cu Regulamentul

(CE) nr. 1272/2008 Agenției Europene pentru Produse Chimice, care este autoritatea

științifică relevantă în ceea ce privește clasificarea armonizată a substanțelor chimice;

întrucât cererea urma a fi prezentată la sfârșitul lunii martie 2016; întrucât se

preconizează că procesul de luare a deciziilor va dura 18 luni;

AB. întrucât glifosatul se utilizează în mare măsură pentru „uscare” sau ucidere a plantei

cultivate înainte de recoltare pentru a accelera maturarea și facilita recoltarea

(cunoscută, de asemenea, sub denumirea de „green burndown”); întrucât această

practică, pe lângă efectele negative semnificative asupra biodiversității, conduce, de

regulă, la creșterea considerabilă de reziduuri în produsele finale recoltate, mărind

astfel expunerea oamenilor, prin alimentație110

; întrucât această practică contaminează,

de asemenea, paiele din cultura tratată, făcându-le inutilizabile pentru hrana animalelor;

întrucât este inacceptabil, atât pentru protecția sănătății umane, cât și a mediului, să se

recurgă la erbicide neselective în aceste scopuri;

109

http://ehjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12940-016-0117-0 110

http://ehjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12940-016-0117-0

336

AC. întrucât marea majoritate a culturilor modificate genetic sunt rezistente la glifosat111

;

întrucât 56 % din utilizarea globală de glifosat în 2012 a fost destinată culturilor

modificate genetic112

;

AD. întrucât, în 2015 și 2016, Parlamentul European a ridicat obiecții la patru proiecte de

acte de punere în aplicare ale Comisiei cu privire la introducerea pe piață a produselor

care conțin, sunt compuse sau fabricate din culturi modificate genetic113

114

115

116

;

întrucât toate aceste culturi au fost modificate genetic pentru a fi rezistente la glifosat;

întrucât trei dintre aceste culturi au fost, de asemenea, modificate genetic pentru a fi

rezistente la erbicide, combinând astfel rezistențe multiple;

AE. întrucât se știe că utilizarea pe scară largă a glifosatului pe culturi rezistente la glifosat

din ultimii 20 ani a condus la dezvoltarea de buruieni rezistente, așa cum s-a constatat

că utilizarea repetată de glifosat fără o alternanță a erbicidelor și a plivitului este extrem

de favorabilă evoluției de buruieni rezistente; întrucât, ca reacție, companiile de

biotehnologie agricolă adaugă culturilor caracteristici suplimentare de rezistență la

erbicide, așa cum au demonstrat-o trei din cele patru culturi modificate genetic la care

Parlamentul European s-a opus, o spirală care ar putea conduce la creșterea rezistenței

multiple a buruienilor117

; întrucât o astfel de spirală toxică nu este sustenabilă;

AF. întrucât studiile au demonstrat că gestionarea integrată a dăunătorilor bazată pe

diversificarea culturilor, sisteme de cultivare a solului, date de semănat și plivitul

mecanic poate reduce utilizarea de erbicide, menținând, în același timp, productivitatea

culturilor și făcându-le mai durabile și mai ecologice, cu avantaje importante pentru

biodiversitate118

;

AG. întrucât EFSA a constatat în 2015 că, pentru anumite pesticide, inclusiv pentru glifosat,

111

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738 112

http://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/s12302-016-0070-0 113

Rezoluția Parlamentului European din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în

aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață

a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 ×

T25 (MON-ØØ6Ø3-6 × ACS-ZMØØ3-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al

Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2015)0456). 114

Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de

punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin,

constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (MON-

877Ø5-6 × MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului

European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2016)0040). 115

Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de

punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin,

constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2), în temeiul

Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte

adoptate, P8_TA(2016)0038). 116

Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de

punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin,

constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (MON-

877Ø8-9 × MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului

European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2016)0039). 117

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738 118

http://ec.europa.eu/environment/integration/research/newsalert/pdf/herbicide_reduction_can_pres

erve_crop_yields_as_well_as_biodiversity_benefits_of_weeds_445na2_en.pdf

337

numărul raportat de identificări ale limitelor maxime de reziduuri (LMR) a fost mult

mai mic decât numărul necesar pentru a obține concluzii statistice valide; întrucât,

potrivit EFSA, țările care transmit rapoarte ar trebui să extindă domeniul de aplicare al

metodelor de analiză utilizate pentru aplicarea limitelor maxime de reziduuri (LMR)

pentru a garanta că rata de detectare și rata de depășire a LMR nu sunt influențate de

numărul mic de identificări sau de lipsa datelor din anumite țări119

;

AH. întrucât, în martie 2016, a fost amânat votul în cadrul Comitetului permanent pentru

produse fitofarmaceutice referitor la proiectul de Regulament de punere în aplicare de

reînnoire a aprobării substanței active glifosat;

AI. întrucât Organismul de audit al Congresului Statelor Unite (GAO) a prezentat recent

Agenției pentru Alimentație și Medicamente din Statele Unite recomandarea de a

evalua riscurile și de a prezenta informații cu privire la reziduurile de glifosat în raport

cu sănătatea publică;

1. consideră că proiectul de Regulament de punere în aplicare al Comisiei nu reușește să

asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale și a mediului, nu aplică

principiul precauției și depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul

(CE) nr. 1107/2009;

2. solicită Comisiei să prezinte un nou proiect de regulament de punere în aplicare pentru

a aborda mai bine utilizarea durabilă a erbicidelor care conțin glifosat; invită Comisia

să recomande ca statele membre, în special, să limiteze sau să interzică vânzarea de

glifosat utilizatorilor neprofesioniști și solicită Comisiei ca, împreună cu alți experți din

statele membre, să efectueze o evaluare a utilizării produselor fitosanitare de către

utilizatorii neprofesioniști și să formuleze propuneri, să creeze programe de formare și

autorizații de utilizare pentru profesioniști, să ofere informații mai bune privind

utilizarea glifosatului și să impună limite stricte privind utilizarea înainte de recoltare a

produselor care conțin substanța activă glifosat;

3. solicită Comisiei să reînnoiască aprobarea glifosatului pentru o perioadă de 7 ani;

reamintește că, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Comisia poate

retrage aprobarea acordată pentru o substanță activă în perioada sa de autorizare, cu

condiția ca noi dovezi științifice să demonstreze că aceasta nu mai îndeplinește criteriile

de aprobare; invită Comisia și statele membre să își intensifice activitatea de întocmire

a unei liste a coformulanților care nu au fost incluși ca produse fitosanitare; salută

excluderea taloaminei etoxilate din componența produselor fitosanitare care conțin

glifosat;

4. solicită Comisiei, în special, să nu aprobe nicio utilizare neprofesională a glifosatului;

5. solicită Comisiei, în special, să nu aprobe nicio utilizare a glifosatului în parcurile

publice, pe terenurile de joacă și în grădinile publice, sau în apropierea lor;

6. solicită Comisiei, în special, să nu aprobe nicio utilizare a glifosatului în agricultură

dacă sistemele de gestionare integrată a dăunătorilor sunt suficiente pentru combaterea

adecvată a buruienilor;

7. invită Comisia să reevalueze aprobarea acestei substanțe având în vedere că Agenția

Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) urmează să primească un dosar privind

clasificarea armonizată a glifosatului în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.

1272/2008;

119

http://www.efsa.europa.eu/sites/default/files/scientific_output/files/main_documents/4038.pdf.

338

8. invită Comisia să asigure în cel mai scurt timp posibil o revizuire independentă a

toxicității generale și a clasificării glifosatului pe baza tuturor dovezilor științifice

disponibile, inclusiv în ceea ce privește carcinogenicitatea glifosatului, precum și

eventualele proprietăți de perturbator endocrin în conformitate cu criteriile orizontale

științifice pentru perturbatorii endocrini;

9. solicită Comisiei și EFSA să prezinte imediat toate dovezile științifice care au stat la

baza clasificării pozitive a glifosatului și a reautorizării propuse, având în vedere

interesul public superior care justifică divulgarea; invită, de asemenea, Comisia să

depună toate eforturile necesare pentru a facilita divulgarea integrală a probelor

științifice utilizate în contextul procesului de evaluare al UE;

10. invită Comisia să încredințeze Oficiului Alimentar și Veterinar sarcina de a testa și de a

monitoriza reziduurile de glifosat din alimentele și băuturile produse în Uniune, precum

și din produsele importate;

11. invită Comisia și statele membre să finanțeze cercetarea și inovarea pentru a găsi soluții

alternative durabile și rentabile în ceea ce privește produsele de combatere a

dăunătorilor cu scopul de a garanta un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și

animale și a mediului;

12. consideră că, pentru a garanta încrederea în și între instituțiile Uniunii Europene, este

important din partea Comisiei să dea curs în mod adecvat acestei rezoluții;

13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și

Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.