Prezentarea generala a curentuluiIn perioada interbelica, in poezia romaneasca au existat doua curente: modernismul (Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu) si traditionalismul (Vasile Voiculescu, Ion Pillat).Modernismul are la baza Teoria Sincronismului, lansata de Eugen Lovinescu, si porneste de la necesitatea aducerii poeziei romanesti la nivelul celei europene. Acest curent aduce o serie de inovatii precum aria tematica filozofica (conditia umana, creatia, trecerea timpului si cunoasterea), ambiguitatea limbajului, prezenta metaforei-cheie, iar versificatia traditionala este abandonata in favoarea ingambamentului, versului alb sau versului liber, organizare astrofica si masura variabila.Introducere operaIon Barbu este in literatura romanareprezentantul ermetismului, ovarianta extrema a modernismului interbeliccare are la baza ideea incifrarii mesajului poetic prin utilizarea unor neologisme, constructii sintactice neobisnuite sau crearea unor metafore complexe.Poezia [Din ceas dedus]deschide volumul Joc secund din 1930si este oarta poeticadeoarece autorul incearca sa dea o definitie artistica poeziei.Tipul de lirismIntrucat textul este o arta poetica,lirismul este subiectiv, desinu apare nici o marca lexico-gramaticala a eului liric.Explicarea titluluiTitlul poeziei a fost ales de catre editor intrucatautorul decisese publicarea fara acesta. Asadar,se imprumuta titlul volumului, avand in vedere caJoc secund este si metafora centrala care permite descifrarea poeziei. Eul liric defineste poezia ca fiind un joc abstractivizat.Conform viziunii lui Barbu,poezia reprezinta o copie a realitatii, o varianta abstractivizata si filtrata prin imaginatia poetului. Astfel, daca realitatea este o copie de gradul I a lumii ideilor, un joc prim, decipoezia este o copie de gradul II al acesteia, un joc secund.

Comentarea secventelor liriceDin punct de vedere structural, poezia aredoua secvente lirice, corespunzatoare celordoua strofe.Secventa initialaarecaracter descriptiv, marcat de faptul ca in aceasta strofanu exista predicat.Incipitulreda ideea capoezia si arta, in general, sunt atemporale, metaforadin ceas, dedussugeranduniversalitatea lirismului. In poezie,realitatea trece printr-un proces de transfigurare artisticaastfel incatconcretul devine abstract, imaterial, ca si reflectarea intr-o apa sau oglinda. Cea mai clasica reprezentare a acestei strofe ii apartine lui George Calinescu: poezia (adancul acestei calme creste) este o iesire din contingent (din ceas dedus) in pura gratuitate, e un joc secund, ca inecarea imaginii cirezii in apa.Cea de-a doua strofadebuteaza printr-ostructura exclamativacare cuprinde termenul stiintificnadir; in astronomie, termenul nadir desemneazapozitia inferioara a Soarelui, inainte de apus. Eul liric sugereaza faptul caorice poet trebuie sa caute diverse surse de inspiratie in realitatea concreta, banala, nu in lumea superioara a zenitului. Rolul poetului este, asadar de a gasiharfele rasfirate, adicasursele de inspiratie ascunse in lumea obisnuita. Structura metaforicace-n sbor invers le pierzise refera lagreseala unor poeti de a cauta inspiratia in alta sfera decat cea a concretului. Comparatia extinsa din final, introdusa prin cum, ilustreaza faptul caun poet nu reda in operele sale realitatea asa cum e, ci o supune propriei imaginatii, modificand-o, dandu-i alte valente.Caracteristici ale limbajului poeticSubstantivul ceas de la inceputul poeziei apartine campului semantic al timpului, dar este timpul neclintit, fara curgere. Timpul barbian este, dupa aprecierea lui Alexandru Paleologu, dedus, sustras oricarei prize a temporalitatii curente.

Elemente de prozodie (versificatie)Din punct de vedere prozodic se remarca utilizarea unei versificatii aproape traditionale: rima este incrucisata, textul este organizat in doua catrene, ritmul este iambic si masura este variabila (12-14 silabe).

Lanivel lexicalse remarca utilizarea unor cuvinte din domeniul stiintific (dedus, nadir), acestea avand rolul de a incifra mesajul. In acelasi scop, la nivelul sintactic s-au folosit enunturi ample, lipsite de predicatDin punct de vederestilisticabundenta metaforelor justifica oarecum incifrarea textului:ceas dedus, calma creasta, mantuit azur, nadir latent, harfe rasfirate,sau a inversiunilor:calma creasta, mantuit azur, dar si a epitetelor:ceas dedus, cantec ascuns, nadir latent, harfe rasfirate, clopotele verzi. Este de ramrcat caaceleasi sintagme constituie simultan figuri de stil diferite, ceea ce sustine concizia si incifrarea limbajului poetic.ConcluzieIn concluzie, poezia Joc secund este reprezentativa pentru curentul modernist interbelic prin prezenta metaforei cheie, incifrarea mesajului, tema filozofica si utilizarea vocabularului neobisnuit.