METODE DIDACTICE ACTIV-PARTICIPATIVE

ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

PROFESOR :Aurora Stefan Romania

- partener al elevului într-o relaţie educaţională interactivă;

profesorul este considerat:

- pedagog care nu impune informaţiile ştiinţifice, ci construieşte dispozitive de învăţare, practicând o pedagogie diferenţiată şi individualizată;

- proiectant, tutore, manager, moderator, organizator şi gestionar al conţinuturilor, activităţilor şi experienţelor de formare;

- mediator al învăţării elevului într-un cadru euristic;

- facilitator al învăţării şi autoformării;

- consilierul elevului care are nevoie de sprijin în învăţare;

… profesorul este considerat:

Modul în care interacţionează profesorul cu elevii săi are o influenţă hotărâtoare asupra actului de predare-învăţare-evaluare.!!!

- coordonator al muncii elevilor;

- animator, activizant şi catalizator al activităţii de formare, al comunicării, al interacţiunilor şi al schimburilor interindividuale;

- scenograf, pregătind decorul desfăşurării învăţării eficiente;

- actor al demersurilor instructiv-educative;

- strateg-gânditor pentru a ajuta elevul în construirea cunoaşterii prin restructurări continue;

- reflexiv în timpul, înaintea şi după acţiunea educaţională, promovând gândirea reflexivă şi predarea reflexivă;

- co-evaluator, alături de elev al procesului şi produsului învăţării

METODA DIDACTICĂ

Reprezintă ansamblul organizat al procedeelor (modurilor) de realizare practică a operaţiilor

care stau la baza acţiunilor parcurse în comun de profesori şi elevi.

Aceste procedee conduc, în mod planificat şi eficace, la realizarea scopurilor propuse.

SISTEM DE INSTRUIRE

Obiective

Evaluare

Mijloace

Metode Organizarea activităţii de instruire

Conţinutul învăţământului

Factori implicaţi în

sistem: profesor - elev

RELAŢIA

Obiective-Competenţe-Conţinut-Metodă

METODE TRADIŢIONALE

• Algoritmizarea

• Analiza gramaticală

• Exerciţiul

• Problematizarea

• Conversaţia

• Jocul de rol

• Compunerea gramaticală

• Demonstraţia

• Descoperirea

• Studiul cu manualul

ALGORITMIZAREA

poate fi concretizată prin următoarele concepte operaţionale: - reducerea la o schemă, sau model; - anticiparea unor rezultate; - reprezentarea datelor; - rezolvarea de probleme prin modelare şi algoritmizare;

ANALIZA GRAMATICALĂ

• metoda specifică studierii faptelor lingvistice; elevii sunt conduşi să observe direct fenomenele gramaticale şi să tragă concluzii din exemplele date, ajungând la definiţii şi reguli;

• metodă ce se poate utiliza în orice moment al lecţiei;

• un foarte bun mijloc de verificare a cunoştinţelor;

Tipuri de analiză gramaticală:

- fonetică

- lexicală

- morfologică

- sintactică

EXERCIŢIUL

• metodă pentru fixarea cunoştinţelor, formarea priceperilor şi deprinderilor, recunoaşterea şi analiza noţiunilor gramaticale;

TIPURI DE EXERCIŢII:

• după modul de efectuare:

- orale şi scrise

• după natura faptelor de limbă:

-fonetice, de vocabular, morfologice, sintactice

• după natura priceperilor sau deprinderilor:

- ortoepice, ortografice, de punctuaţie, lexicale, gramaticale şi stilistice;

• după gradul de independenţă:

- de recunoaştere şi cu caracter creator;

PROBLEMATIZAREA

• metodă în care se creează o situaţie-problemă, printr-o intrebare-problemă, al cărei răspuns reprezintă soluţia căutată;

• metodă ce nu poate fi folosită exclusiv, ci îmbinată cu: conversaţia, descoperirea, activitatea pe grupe, etc;

Paşii învăţării prin problematizare sunt:

- debutul – cunoaşterea problemei, a cerinţelor;

- investigaţia, explorarea – parcurgerea informaţiilor necesare pentru rezolvarea problemei;

- sinteza – notarea constatărilor;

- rezoluţia şi evaluarea – obţinerea rezultatului final, prin confruntarea şi evaluarea rezultatului obţinut de grupe / elevi.

CONVERSAŢIA

• metodă frecvent folosită în studierea limbii, antrenându-i pe elevi în cercetarea faptelor de limbă, în descoperirea regulilor gramaticale.

Tipuri de conversaţie:

- Conversaţia euristică: folosită la predarea-învăţarea unor noi cunoştinţe şi la lecţiile de formare a unor priceperi şi deprinderi. Elevul, aflat într-un dialog deschis cu profesorul, poate pune întrebări, poate răspunde la întrebări, îşi lămureşte neclarităţile.

- Conversaţia catihetică: se poate folosi cu precădere la începutul orei, la reactualizarea cunoştinţelor, sau în momentul retenţiei cunoştinţelor, adică după ce s-au însuşit anumite cunoştinţe noi. Elevii sunt puşi în situaţia de a reproduce informaţii obţinute anterior.

JOCUL DE ROL

• metodă care contribuie la dezvoltarea capacităţii elevilor de a utiliza creator noţiunile gramaticale învăţate, asumarea şi jucarea unui rol demonstrează, în acest caz, o înţelegere a raporturilor dintre cuvinte, a relaţiilor care se pot constitui la nivelul enunţului.

Folosirea jocului de rol este recomandată în clasele gimnaziale, putându-le propune elevilor:

- jocuri de rol pe grupe

- jocuri de rol în perechi

- jocuri de rol individuale

COMPUNEREA GRAMATICALĂ

● metodă frecvent folosită în orele de limbă şi literatură română, în etapa evaluării performanţelor, a asigurării retenţiei şi transferului de cunoştinţe.

Elevii îndrăgesc această metodă, pentru că le oferă posibilitatea utilizării în mod creator a noţiunilor de limbă învăţate, iar profesorului îi indică nivelul de înţelegere a noţiunilor studiate de elevi, capacitatea acestora de a opera, în contexte variate, cu noţiunile nou învăţate.

DEMONSTRAŢIA

• metodă tradiţională pe care o utilizăm frecvent şi în didactica modernă; ea constă în folosirea unor raţionamente logice care sunt însoţite de mijloace intuitive de la care se pleacă şi se construiesc reprezentări, constatări, interpretări.

Demonstraţia poate fi:

- directă – „ pe viu” – a unor fenomene, acţiuni, obiecte în starea lor naturală de existenţă şi de manifestare;

- figurativă – cu ajutorul reprezentărilor grafice;

- cu ajutorul imaginilor audio-vizuale;

- cu ajutorul softurilor educaţionale;

DESCOPERIREA

• metodă euristică, de fapt este învăţare prin redescoperire, deoarece elevul descoperă, prin activitate independentă sau semiindependentă, adevăruri deja cunoscute.

Tipuri de (re)descoperire:

- (re)descoperire pe cale inductivă;

- (re)descoperire pe cale deductivă;

- (re)descoperire prin analogie;

STUDIUL CU MANUALUL

• metodă care pune în prim plan munca independentă, studiul individual. Lectura şi studiul pe baza lecturii constituie un exerciţiu util, cu multiple valenţe formativ-informative.

Profesorului îi revine sarcina de a-l iniţia pe elev în utilizarea manualului, în valorificarea resurselor variate ale acestuia; manualul poate oferi profesorului şi elevului, deopotrivă, multiple perspective de înţelegere a diferitelor noţiuni.

METODE MODERNE

• Învăţarea cu ajutorul calculatorului

• Metoda ciorchinelui

• Metoda cadranelor

• Metoda cubului

• Metoda Stiu-Vreau să stiu-Am învăţat

• Brainstormingul

• Metoda Focus grup

ÎNVĂŢAREA CU AJUTORUL CALCULATORULUI

• metodă modernă de educaţie care poate fi folosită în toate etapele procesului didactic: în proiectare, în predare-învăţare şi în evaluare.

Utilizarea calculatorului, a softurilor educaţionale, măreştecalitatea învăţării, contribuie la formarea unei gândiri sistematice, selective, rapide, eficiente.

• metodă modernă folosită frecvent în procesul didactic actual

METODA CIORCHINELUI

• metodă ce se poate utiliza mai ales în etapa de reactualizare a structurilor învăţate anterior, sau în etapa de evocare(conform proiectărilor care au la bază tehnici ale gândirii critice),elevii fiind puşi în situaţia de a stabili conexiuni între elementelestudiate, de a realiza câmpuri semantice, de a stabili familii decuvinte etc.

•• tehnică de predare - învăţare menită să încurajeze elevii să tehnică de predare - învăţare menită să încurajeze elevii să gândească liber şi să stimuleze conexiunile de ideigândească liber şi să stimuleze conexiunile de idei;;

• modalitate de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi sensuri modalitate de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor însuşite anterior.ideilor însuşite anterior.

Modalitatea de realizare

- pe mijlocul tablei se scrie un cuv- pe mijlocul tablei se scrie un cuvâânt sau o propoziţie-nucleunt sau o propoziţie-nucleu;;

- elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte (sau sintagme) care le vin în elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte (sau sintagme) care le vin în minte în legătură cu tema propusminte în legătură cu tema propusăă;;

- cuvintele (ideile) vor fi legate prin linii de nocuvintele (ideile) vor fi legate prin linii de noţţiunea centrală sau, dacă iunea centrală sau, dacă este cazul, este cazul, dede una din cele propuse de elevi; una din cele propuse de elevi;

- elevii vor fi grupaţi în semicerc la mesele de lucru;- elevii vor fi grupaţi în semicerc la mesele de lucru;

- la finalul exerciţiului se va comenta întreaga structură cu - la finalul exerciţiului se va comenta întreaga structură cu explicaţiile de rigoare;explicaţiile de rigoare;

- fiecare va avea o foaie pe care va construi propriul “ciorchine”;- fiecare va avea o foaie pe care va construi propriul “ciorchine”;

CONCEPTUL PROPUS

Fişa de lucru (ciorchinele)

Schema ce rezultă va fi comentată de elevi

După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi legăturile create pentru a dezvolta idei concrete despre legăturile create pentru a dezvolta idei concrete despre CONCEPTUL CONCEPTUL

PROPUSPROPUS. .

Prin acest exerciţiu se încurajează participarea întregii clase.Prin acest exerciţiu se încurajează participarea întregii clase.

Poate fi folositPoate fi folosităă cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut,, dar dar şi pe parcursul predării, făcându-se apel la cunoştinţele dobândite şi pe parcursul predării, făcându-se apel la cunoştinţele dobândite

de elevi.de elevi.

Caracterul stimulativ al metodei ciorchinului

Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este lansată ca o provocare şi determină o întrecere de a descoperi lansată ca o provocare şi determină o întrecere de a descoperi

noi conexiuni legate de termenul propus.noi conexiuni legate de termenul propus.

Iată, de exemplu, cum poate fi reprezentată,

folosind metoda ciorchinelui, familia lexicală a cuvântului a citi:

METODA CADRANELOR

• • EEste o modalitate de rezumare şi sistematizare a unui conţinut ste o modalitate de rezumare şi sistematizare a unui conţinut informaţional solicitând participarea şi implicarea elevilor în informaţional solicitând participarea şi implicarea elevilor în

înţelegerea lui adecvatăînţelegerea lui adecvată..

• • Conştientizează elevul asupra propriului nivel al Conştientizează elevul asupra propriului nivel al cunoştinţelorcunoştinţelor

•• Stimulează atenţia şi gândirea;Stimulează atenţia şi gândirea;

•• Caută căi de acces spre propriile cunoştinţe, credinţe şi Caută căi de acces spre propriile cunoştinţe, credinţe şi convingericonvingeri;

Pornind de la acestea, elevii sunt solicitaţi să găsească un titluPornind de la acestea, elevii sunt solicitaţi să găsească un titlul l potrivit potrivit pentru ceea ce au audiat sau au citit.pentru ceea ce au audiat sau au citit.

Modalitatea de realizare

- - Pe mijlocul tablei se trasează două axe principale perpendiculare (una Pe mijlocul tablei se trasează două axe principale perpendiculare (una ororiizontală şi alta vertizontală şi alta verticcală) în urma căreia apar “patru ală) în urma căreia apar “patru ccadrane”;adrane”;

- Elevii audiază o prelegere, o povestire, sau citesc un text;- Elevii audiază o prelegere, o povestire, sau citesc un text;

- Sunt invitaţi să noteze informaţiile în fiecare cadran, după exemplul:- Sunt invitaţi să noteze informaţiile în fiecare cadran, după exemplul:

CADRANUL ICADRANUL I: sunetele auzite în prezentare sau desprinse din ideile : sunetele auzite în prezentare sau desprinse din ideile textului;textului;

CADRANUL AL II-LEACADRANUL AL II-LEA: sentimentele pe care le-a trezit conţinutul textului;: sentimentele pe care le-a trezit conţinutul textului;

CADRANUL AL III-LEACADRANUL AL III-LEA: stabilirea unor legături între conţinutul : stabilirea unor legături între conţinutul textului, pe de o parte, şi cunoştinţele şi experienţa lor de viaţă, pe textului, pe de o parte, şi cunoştinţele şi experienţa lor de viaţă, pe

de altă parte;de altă parte;

CADRANUL AL IV-LEACADRANUL AL IV-LEA: “: “moralamorala”sau ”învăţătura” ce se desprinde din ”sau ”învăţătura” ce se desprinde din conţinutul de idei prezentat;conţinutul de idei prezentat;

I II

III IV

Fişa de lucru (cadranele)

La finalul exerciţiului se va comenta şi se va completa La finalul exerciţiului se va comenta şi se va completa întreaga structură cu explicaţiile de rigoare.întreaga structură cu explicaţiile de rigoare.

Elevii vor fi grupaţi în patru echipe la mesele de Elevii vor fi grupaţi în patru echipe la mesele de lucrulucru..

Activitatea se poate desfăşura pe grupe sau ca activitate Activitatea se poate desfăşura pe grupe sau ca activitate independentă;independentă;

Fiecare grup va avea o foaie pe care va construi propriul Fiecare grup va avea o foaie pe care va construi propriul “cadran”.“cadran”.

Participarea la completarea foii comune va fi dirijată de profesor, Participarea la completarea foii comune va fi dirijată de profesor, care trebuie să încurajeze activizarea tuturor elevilor din care trebuie să încurajeze activizarea tuturor elevilor din

grupurile constituite.grupurile constituite.

Adecvarea managementului de grupla activităţile de formare

Caracterul stimulativ al metodei cadranelor

Lucrul individual, în echipe sau participarea întregii clase la realizarea Lucrul individual, în echipe sau participarea întregii clase la realizarea “cadranului” este o provocare şi determină o întrecere în a demonstra “cadranului” este o provocare şi determină o întrecere în a demonstra asimilarea corectă şi completă a cunoştinţelor noiasimilarea corectă şi completă a cunoştinţelor noi,, conexiuni legate de conexiuni legate de

termenul propus.termenul propus.

Metoda poate fi folositMetoda poate fi folosităă cu succes la evaluarea unei unităţi de cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut, dar şi în vederea consolidării, făcându-se apel la cunoştinţele conţinut, dar şi în vederea consolidării, făcându-se apel la cunoştinţele

dobândite de elevi.dobândite de elevi.

METODA CUBULUI

•• EEste o strategie de predare utilizată pentru ste o strategie de predare utilizată pentru studierea unei teme, a unui subiect, a unei situaţii, studierea unei teme, a unui subiect, a unei situaţii,

din mai multe perspectivedin mai multe perspective..

•• MMetoda poate fi folosită în orice moment al lecţieietoda poate fi folosită în orice moment al lecţiei..

•• OOferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta feră elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexecompetenţele necesare unor abordări complexe..

Modalitatea de realizare

Se realizează în cub ale cărui feţe pot fi acoperite cu hârtie Se realizează în cub ale cărui feţe pot fi acoperite cu hârtie de culori diferite;de culori diferite;

Pe fiecare faţă a cubului se scrie câte una dintre următoarele Pe fiecare faţă a cubului se scrie câte una dintre următoarele

instrucţiuni: instrucţiuni: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASASOOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ..

Este recomandabil ca feţele cubului să fie parcurse în ordinea Este recomandabil ca feţele cubului să fie parcurse în ordinea prezentatăprezentată,, urmând paşii de la simplu la complex. urmând paşii de la simplu la complex.

2. COMPARĂ

4. ANALIZEAZĂ

3. ASOCIAZĂ

5. A P L I C Ă

1. DESCRIE

6. A R G U M E N T E A Z Ă

Fişa de lucru (cubul)

Realizaţi Realizaţi descriereadescrierea din puncte diferite de din puncte diferite de vedere;vedere;

CComparaţiomparaţi cu alte noţiuni asemănătoare sau cu alte noţiuni asemănătoare sau diferite;diferite;

AsociaţiAsociaţi noţiunile: La ce vă îndeamnă să vă noţiunile: La ce vă îndeamnă să vă gândiţi?gândiţi?

AnalizaţiAnalizaţi conceptul: Din ce este făcut, din ce se conceptul: Din ce este făcut, din ce se compune el?compune el?

AplicaţiAplicaţi:: Ce puteţi face cu el? Cum poate fi Ce puteţi face cu el? Cum poate fi folosit?folosit?

ArgumentaţiArgumentaţi pro sau contra. Luaţi atitudine şi pro sau contra. Luaţi atitudine şi notaţi o serie de motive care vin în sprijinul notaţi o serie de motive care vin în sprijinul

afirmaţiilor voastre.afirmaţiilor voastre.

Exemplu de cerinţe:

Elevii vor fi grupaţi în şase echipe (câte una pentru fiecare Elevii vor fi grupaţi în şase echipe (câte una pentru fiecare faţă a cubului) la mesele de lucru;faţă a cubului) la mesele de lucru;

Participarea la completarea fişei comune va fi dirijată de profesor, Participarea la completarea fişei comune va fi dirijată de profesor, care trebuie să încurajeze participarea tuturor elevilor din grupurile care trebuie să încurajeze participarea tuturor elevilor din grupurile

constituite;constituite;

La finalul exerciţiului se va comenta şi se va completa întreaga La finalul exerciţiului se va comenta şi se va completa întreaga structură cu explicaţiile de rigoare.structură cu explicaţiile de rigoare.

Forma finală a conţinuturilor realizate de fiecare grupă este Forma finală a conţinuturilor realizate de fiecare grupă este împărtăşită întregii clase (6 minute – câte un minut pentru fiecare împărtăşită întregii clase (6 minute – câte un minut pentru fiecare

faţă a cubului).faţă a cubului).

Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă.Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă.

Adecvarea managementului de grupla activităţile de formare

Caracterul stimulativ al metodei cubului

Lucrul individual, în echipeLucrul individual, în echipe,, sau participarea sau participarea întregii clase la realizarea cerinţelor întregii clase la realizarea cerinţelor

“cubului” este o provocare“cubului” este o provocare ce ce determină o determină o întrecere în a demonstra asimilarea corectă întrecere în a demonstra asimilarea corectă

şi completă a cunoştinţelor.şi completă a cunoştinţelor.

METODA SINELG

- este o tehnică de predare - învăţare menită să servească drept referinţă convenabilă pentru nivelul cunoştinţelor elevilor la un

moment dat;

- este o modalitate prin care se pot obţine informaţii despre ce ar dori elevii să afle în raport cu o tema anume;

- este o tehnică de monitorizare a înţelegerii;

SINELG este un instrument util, pentru că le permite elevilor să înţeleagă ceea ce citesc

- - urmăreşte dezvoltarea vocabularului şi a capacităţii de urmăreşte dezvoltarea vocabularului şi a capacităţii de exprimare;exprimare;

Modalitatea de realizare

Elevii vor primi fiecare o fişă cu textul propus spre dezbatereElevii vor primi fiecare o fişă cu textul propus spre dezbatere (textul (textul va fi citit va fi citit în clasăîn clasă))..

Li se cere elevilor să marcheze astfel textul: - pasajele care confirmă ceea ce ştiau deja se vor marca cu √; - pasajele care contrazic sau diferă de ceea ce ştiau sau

credeau că ştiu se vor marca cu – ;

- informaţiile noi, neaşteptate se vor nota cu +;

- pasajele în legătură cu care au întrebări se vor nota cu ? ;

Astfel, pe măsură ce elevii citesc, vor pune pe margine patru semne diferite, în funcţie de cunoştinţele şi de înţelegerea lor.

După lectura individuală se revine la lista cu lucrurile cunoscute elevilor – se observă ce cunoştinţe s-au confirmat ; se examinează

apoi care sunt informaţiile ce diferă de cele ştiute, care sunt noutăţile şi lucrurile confuze ;

√ - + ?

Fişa de lucru

• • Participarea la completarea foii comune (care se Participarea la completarea foii comune (care se poate realiza pe tablă sau pe o foaie de poate realiza pe tablă sau pe o foaie de retroproiector) va fi dirijată de profesor, care trebuie retroproiector) va fi dirijată de profesor, care trebuie să încurajeze participarea tuturor elevilor.să încurajeze participarea tuturor elevilor.

• După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii îşi monitorizează propria înţelegere, se implică în introducerea noilor informaţii, în schemele de cunoaştere pe care le posedă deja. Corelează în mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut. Elevii construiesc punţi între cunoscut şi nou pentru a ajunge la o nouă înţelegere. Învăţarea durabilă şi înţelegerea sunt personale.

• • La finalul exerciţiului se va comenta întreaga structură La finalul exerciţiului se va comenta întreaga structură cu explicaţiile de rigoare.cu explicaţiile de rigoare.

Caracterul stimulativ al metodei Sinelg

Participarea întregii clase la realizarea sistemului Participarea întregii clase la realizarea sistemului “SINELG” este lansată ca o provocare.“SINELG” este lansată ca o provocare.

.R.Reprezintă o altă modalitate de integrare a informaţiilor eprezintă o altă modalitate de integrare a informaţiilor noi între cunoştinţele asimilate de elevii noi între cunoştinţele asimilate de elevii

METODA

STIU – VREAU SĂ ŞTIU – AM ÎNVĂŢAT

• • este o strategie de conştientizare de către elevi a ceea ce ştiu, este o strategie de conştientizare de către elevi a ceea ce ştiu, sau cred că ştiu, referitor la un subiect şi totodată a ceea ce nu sau cred că ştiu, referitor la un subiect şi totodată a ceea ce nu ştiu, sau nu sunt siguri că ştiu, si ar dori să ştie sau să înveţe;ştiu, sau nu sunt siguri că ştiu, si ar dori să ştie sau să înveţe;

• • metoda poate fi folosită în prima parte a unei lecţii – actualizarea metoda poate fi folosită în prima parte a unei lecţii – actualizarea vechilor cunoştinţe - evocarea;vechilor cunoştinţe - evocarea;

• • activează elevii şi îi face conştienţi de procesul învăţării;activează elevii şi îi face conştienţi de procesul învăţării;

• • oferă elevilor posibilitatea de a-şi verifica nivelul cunoştinţeloroferă elevilor posibilitatea de a-şi verifica nivelul cunoştinţelor

Modalitatea de realizare

• Se cere elevilor să inventarieze ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul, sau tema investigaţiei ce va urma;

aceste idei vor fi notate într-o rubrică a unui tabel – „STIU”;

• Ei vor nota apoi ideile despre care au îndoieli, sau ceea ce ar dori să ştie in legătura cu tema respectivă; aceste idei sunt

grupate în rubrica „VREAU SA STIU”;

• Profesorul va propune apoi studierea unui text, realizarea unei investigaţii şi fixarea unor cunoştinţe referitoare la acel subiect, selectate de profesor; elevii îşi însuşesc noile cunoştinţe şi îşi

inventariază noile idei asimilate pe care le notează în rubrica „AM INVATAT”;

ŞTIUŞTIU VREAU SĂ ŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢATAM ÎNVĂŢAT

Fişa de lucru

Shema rezultată va fi comentată de elevi

După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile înscrise în fiecare coloană pentru a demonstra nivelul actual înscrise în fiecare coloană pentru a demonstra nivelul actual

al cunoştinţelor.al cunoştinţelor.

Prin brainstorming, participanţii identifică situaţia de Prin brainstorming, participanţii identifică situaţia de plecareplecare,, precum şi ceea ce au dobândit în urma procesului precum şi ceea ce au dobândit în urma procesului

de învăţare. de învăţare.

Prin acest exerciţiu se încurajează participarea fiecărui elevPrin acest exerciţiu se încurajează participarea fiecărui elev,, prin conştientizarea eventualelor lacune şi prin motivarea prin conştientizarea eventualelor lacune şi prin motivarea

acoperirii acestora.acoperirii acestora.

Caracterul stimulativ al metodei

Stiu–Vreau să ştiu–Am învăţat

Lucrul individual, în echipe, sau participarea întregii Lucrul individual, în echipe, sau participarea întregii clase la realizarea cerinţelor este o provocare ce clase la realizarea cerinţelor este o provocare ce

determină o întrecere în a demonstra asimilarea corectă determină o întrecere în a demonstra asimilarea corectă şi completă a cunoştinţelorşi completă a cunoştinţelor

METODA “ASALTULUI DE IDEI” BRAINSTORMINGUL

• metodă ce constă în formularea mai multor întrebări succesive menite să faciliteze gândirea elevilor şi emiterea spontană a

răspunsurilor

• este considerată de unii o variantă a problemetizării

Sesiunea de brainstorming trebuie să respecte câteva reguli: - toate ideile sunt „cunoştinţe“; - nici o sugestie nu se critică; - membrii grupului vor fi încurajaţi să construiască pe căile altora; - ideea-finală e „produsul“ întregului grup;

METODA FOCUS GRUP• presupune o discuţie focalizată ce tinde să ofere cât mai multe

variante, informaţii despre o problemă/temă.

• ideea centrală este de a „colecta“ date şi de a urmări constituirea „opiniei de grup“

- impune climat pozitiv şi induce o manieră pozitivă de focalizare pe o sarcină.

• Este o metodă complexă şi eficientă, pentru că:

- reuneşte/apropie participanţii într-un grup natural (influenţele vor fi puternice);

- dezvoltă plăcerea/interesul pentru discuţii;

EXERCITAREA DE CĂTRE FORMATOR A ROLULUI DE FACILITARE A ÎNVĂŢĂRII

Profesorul pune la dispoziţia elevilor imagini Profesorul pune la dispoziţia elevilor imagini cu domeniul dezbătut sau textul literar în cu domeniul dezbătut sau textul literar în

discuţie;discuţie;

Utilizarea resurselor ;Utilizarea resurselor ;

Imagini, texte, albume;Imagini, texte, albume;

METODE DIDACTICE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

• METODE TRADIŢIONALE:- Algoritmizarea- Analiza gramaticală- Exerciţiul- Problematizarea- Conversaţia

- Jocul de rol- Compunerea gramaticală- Demonstraţia- Descoperirea

- Studiul cu manualul

• METODE MODERNE:- Învăţarea cu ajutorul calculatorului

- Metoda ciorchinelui

- Metoda cadranelor

- Metoda cubului

- Metoda Stiu-Vreau să stiu-Am învăţat- Brainstormingul

- Metoda Focus grup