Dictionar Explicativ Si Practic Al Limbii Romane

A I A I prep. 1) (exprimă raport de identificare sau de asemănare) Miroase a trandafir.2) (exprimă raport prezumtiv) Nu-i a bine. Vremea e a ploaie. /<lat. ad A II A II interj. (se foloseşte pentru a exprima: a) bucurie, plăcere, admiraţie; b) surprindere, mirare; c) durere, întristare, regret, supărare; d) reamintire bruscă). /Onomat. ABACĂ ABÁ//CĂ ~ce f. arhit. Placă de piatră aşezată de partea superioară a capitelului unei coloane, care susţine arhitrava. /<fr. abaque ABACTERIAN ABACTERI//ÁN ~ánă (~éni, ~éne) Care este lipsit de bacterii. /<fr. abactérian ABAJUR ABAJÚR ~uri n. Dispozitiv (decorativ) care se pune la o lampă, pentru a dirija razele în direcţia dorită. /<fr. abat-jour ABANDON ABANDÓN ~uri n. 1) v. A ABANDONA.2) Renunţare a unui concurent de a continua o probă în care este angajat. • ~ de familie părăsirea familiei, a copiilor de către persoana care are obligaţia legală de a-i întreţine. /<fr. abandon A ABANDONA A ABANDON//Á ~éz tranz. 1) (părinţi, copii etc.) A lăsa la voia întâmplării; a părăsi, lăsând fără nici un sprijin. ~ familia.2) (locuri sau persoane) A lăsa, plecând în altă parte; a părăsi.3) (probe sportive) A lăsa renunţând la participarea în continuare. /<fr. abandonner ABANOS ABANÓ//S ~şi m. 1) Arbore exotic cu lemnul dur de culoare neagră, din care se face mobilă de lux.2) Lemn al acestui arbore. /<turc. abanoz ABATAJ ABATÁJ ~e f. 1) Extragere a unui minereu sau a unei roci dintr-un zăcământ. Lucrări de ~.2) Loc într-o mină unde se execută această operaţie.3) Tăiere şi doborâre a copacilor în exploatările forestiere.4) Sacrificare a animalelor la abator.5) Aplecare a unei nave pe o parte pentru a fi reparată; carenaj. /<fr. abattage ABATE ABÁ//TE ~ţi m. 1) Stareţ al unei abaţii.2) Preot catolic. /<it. abbate A ABATE A ABÁTE abát 1. tranz. 1) A îndepărta de la o direcţie iniţială sau de la o anumită normă morală.2) (persoane) A face să se abată.2. intranz. (despre intenţii, gânduri etc.) A-i trece prin minte; a-i veni pe neaşteptate. /<fr. abattre, lat. abbattere A SE ABATE A SE ABÁTE mă abát intranz. 1) A-şi schimba direcţia iniţială. ~ din drum.2) (despre persoane) A se opri (pentru o vizită scurtă), renunţând la traseul iniţial; a trece.3) (despre fenomene ale naturii) A veni pe neaşteptate (şi cu putere). /<fr. abattre, lat. abbattere ABATERE ABÁTER//E ~i f. 1) jur. Încălcare a unor dispoziţii legale.2) tehn. Diferenţă între valoarea măsurată a unei mărimi şi valoarea ei reală. [G.-D. abaterii] /v. a abate Dicţionar explicativ şi practic al limbii române

Dictionar Explicativ Si Practic Al Limbii Romane

Documents

Transcript of Dictionar Explicativ Si Practic Al Limbii Romane