Dictionar
Click here to load reader
-
Upload
oana-sinziana-stresina -
Category
Documents
-
view
18 -
download
0
description
Transcript of Dictionar
1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA RESPIRATIE
Ventilatia- reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxygen in plamani si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon.Ventilatia are doi timpi:inspiratia si expiratia.
Alterarea vocii- poate fi cauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare-nas,faringe,laringe dar si prezenta alergenilor din mediul inconjurator.
Disfonie- tulburari ale emisiunii vocale, interesand inaltimea, intesitatea si timbrul vocii. Se manifesta sub forma de raguseala, voce stinsa, voce aspra.
Afonie- imposibilitatea de a vorbi.
Ortopnee- pozitie fortata, cu bratele atarnan pe langa corp, bolnavul stand sezand (pozitie care favorizeaza respiratia)
Apnee- oprirea respiratiei.
Bradipnee- reducerea frecventei respiratorii.
Tahipnee- cresterea frecventei respiratiei.
Amplitudine modificata- respiratie superficial sau profunda.
Hiperventilatie- patrunderea unei cantitati mari de aer in plamani.
Hipoventilatie- patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani.
Tuse- expiratie fortata, ce permite degajarea cailor respiratorii superioare de secretii accumulate.
Hemoptizie- hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la nivelul cailor respiratorii-plamani.
Sputa (mucozitati)- amestec de secretii din arborele traheo-bronsic, formate din mucus, puroi, sange, cellule descuamate.
Dispnee de tip Cheyne-Stokes- respiratie din ce in ce mai frecventa ajunsa in grad maxim, dupa care frecventa scade treptat si este urmata de o perioada de apnee. Ciclul se reia.
Dispnee Kusmaul- inspiratie lunga urmata de o expiratie fortata, apnee. Ciclul se reia.
Zgomote respiratorii- sunt de diferite tipuri: crepitante, romflante, sibilante.
Cianoza-tegumente vinete la nivelul extremitatilor: nas, buze, lobul urechii, unghii.
Epistaxis- hemoragie nazala.
Stranut- expirare fortata.
Cornaj- zgomot inspirator cu character de suieratura, auzibil de la distanta.
Tiraj- depresiune inspiratorie a partilor moi ale toracelui suprasternal, epigastru, intercostal.
Ritm- pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic.
Celeritatea- reprezinta viteza de ridicare si coborare a unde pulsatile.
Tahicardie- cresterea frecventei pulsului.
Bradicardie-scaderea frecventei pulsului.
Puls filiform- cu volum foarte redus , abia perceptibil.
Puls asimetric- volum diferit al pulsului la arterele simetrice.
Puls aritmic- pause inegale intre pulsatii
Puls dicrot- se percep doua pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de pauza.
Hipertesiune arteriala- crsterea T.A peste valorile normale
Hipotensiune arteriala- scaderea T.A sub valorile normale
Hipoxemie- scaderea cantitatii de oxigen din sange.
Hipoxie- diminuarea cantitatii de oxigen in tesuturi.
Traheostomia- costa in realizarea unui orificiu la nivelul traheei- prin incizie chirurgicala- si introducerea unei canule prin acest orificiu in scopul asigurarii respiratiei pe aceasta cale.
2. NEVOAIA DE A BEA SI A MANCA
Apetit- pofta de mancare- senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de hrana.
Foame- senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoaia de a manca.
Satietate- senzatie de plenitudine, resimtita de individ atunci cand nevoia de hrana este satisfacuta.
Hidratare- consum de lichide in functie de nevoie.
Anorexie- lipsa poftei de mancare.
Disfagie- greutate la inghitire.
Bulimie- senzatie exagerata de foame: mananca fara control.
Polifagie- nevoia exagerata de a manca si absenta sentimentului de satietate.
3. NEVOAIA DE A ELIMINA
Urina- solutie apoasa, prin care sunt eliminate substantele rezultate din metabolismul intermediar protidic, inutile si toxice pentru organism.
Mictiune- emisune de urina, act fiziologic constient de eliminare
Diureza- cantitatea de urina eliminate din organism timp de 24 ore.
Scaunul-resturile alimentare supuse procesului de digestive, eliminate din organism prin actul defecatiei.
Defecatie- eliminarea materiilor fecale prin anus.
Transpiartia- fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de caldura si functia de excretie , prin intermediul glandelor sudoripare.
Sudoarea- solutie apoasa, constituita din apa 990g/‰ si 10 ‰Reziduu uscat (uree, urati, acizi grasi, acizi organic volatile, saruri minerale)
Menstra-pierdere temporara sau periodica de sange prin organelle genital. Apare la pubertate si dispare la menopauza si in timpul sarcinii.
Poliurie- eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500/24 h . Poliuria poate fi : trecatoare sau durabila.
Oligurie- excretia urinei sub 500 ml/24 ore. Oligaturia poate fi determinate din cause renale si extrarenale.
Anuria-lipsa urinii in vezica.
Polakiuria- senzatie de mictiune foarte frecventa, cantitatea de urina emisa foarte mica.
Nicturia- inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei fata de cea emisa in cursul noptii.
Disuria-eliminarea urinii se face cu durere si cu mare greutate.
Hematuria- prezenta sangelui in urina- rosu deschis, rosu-inhis sau rosu-brun. Uneori, in caz de hematurie, urina este tulbure asemanatoare cu spalatura de carne.
Albuminuria- prezenta proteinelor in urina.
Glicozuria-prezenta glucozei in urina.
Hiperstenuria-urina foarte concentrate (densitate crescuta)
Hipostenuria- urina foarte diluata (densitate mica) = in bolile rinichiului cand aceasta isi pierde capacitatea de concentrare.
Izostenuria- urina cu densitate mica se mentine in permanenta la acelasi valori indifferent de regim.
Edeme- acumulare de lichid seros in tesuturi, manifestat prin cresterea in volum a regiunii edematiate, stergerea cutelor natural, pierderea elasticitatii tesutului edematiat, cu pastrarea urmelor presiunii digitale (semnul “godeului”); pielea este palida, lucioasa si stravezie.
Ischiurie(retentia urinara)- reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
Enurezis-emisie de urina , noaptea, involuntara si inconstienta, care se manifesta mai frecvent la copiii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani .
Crampe- contractii dureroase , involuntare si pasagere ale muschilor abdominali.
Colica-durere cauzata de miscarile peristaltice exaggerate.
Constipatia- este caracterizata prin scaune rare unul la 2-4 zile , sau mai rare, uneori chiar cu un ritm regulat; dar la interval mai mari decat cele fiziologice.
Meteorism- acumulare de gaze in intestine , datoria absorbtiei lor insuficiente, pruducerii in cantitati exaggerate, in urma unei alimentatii bogate in celuloza sau in urma aerofagiei.
Flatulenta- eliminarea frecventa a gazelor din intestin.
Tenesme- senzateie dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale.
Fecalom-acumulare de materii fecale in rect.
Varsaturile- evacuarea pe gura a constinutului stomacului.
Amenoree-absenta menstruatiei, lipsa complete a menstrelor.
Dismenoree-menstruatie dureroasa, aparitia durerilor in timpul menstrei.
Metroragii- hemoragii mentrstruale prelungite.
Oligomenoree-intervale lungi intre menstre.
Polimenoree-intervale scurte intre menstre.
Hipomenoree-cantitate redusa.
Hipermenoree-cantitate crescuta.
Leucoree patologica-de la cativa ml, candpateaza lenjeria, pana la 200-400 ml.
Hidroree- secretie vaginala abundenta:200-400 ml
Diaforeza-sudoarea in cantitate abundenta.
Hiperhidroza- cantitate plantar crescuta, ce stagneaza interdigital si determina aparitia de micoze si infectii.
Expectoratia-eliminarea sputei din caile respiratorii.
Aspiratia gastric- golirea stomacului de continut prin intermediul unui tub introdus in stomax si mentinerea stomacului gol, prin efectuarea unor manevre de aspiratie.
Tubajul intestinal-introducerea prin gura sau prin nas a unei sonde de plastic sau de cauciuc in intestine , dicolo de limitele duodenului.
Stoma- vine de la cuvantul grecesc “stoma: care inseamna gura sau gaura.
Stomie- crearea printr-o inteventie chirugicala a unei deschizaturi (stome) prin care se realizeaza o comunicare intre
un organ cavitar si tegumentul sau realizarea unei noi deschizaturi intre doua formatiuni.Anus artificial- orificiu intestinal artificial creat printr-o interventie chirurgicala in vederea eliminarii continutului intestinal.
Ileostomie- deschiderea si ficarea operatorie a intestinului subtie la nivelu pielii peretelui abdominal. In ileostomie, anusul artificial (stoma) este la nivelul ileonului.
Colostomie-deschiderea si fixare colonului la suprafata peretelui abdominal, printr-o interventie chirurgicala. Colonostomia poate fi temporara sau definitive. Anusul artificial creat (stoma) poate fi la nivelul colonului ascendant, transversal sau descendent.
Urostomie-nefrostomie=crearea operatorie a unei comunicari intre rinichi si piele printr-o sonda, in vederea derivarii urinei in exterior. -ureterostomie (directa)= aducerea ureterului la piele printr-o stoma. -cistostomie=aducerea vezicii urinare la piele printr-o stoma (cistostomie de derivatie temporara sau definitive) -uretrostomie (perineala)= aducerea uretrei la pielea perineului tot printr-o stoma . Precizare:- urostomiile interne nu le definim , deoarece nu constituie o problema de practica pentru asistentele medicale.
Gastrostomie- crearea unei comunicari intre stomax si peretele abdominal printr-o stoma efectuata chirurgical. Scopul- nutritia pacientului.
4. NEVOAIA DEA SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA
Abductie-miscari de indepartare fata de axul median al corpului.
Adductie-miscari de apropiere fata de axul median al corpului
Flexie/extensie-miscari de apropiere sau de indepartare a doua segmente apropiate (brat-antebrat, gamba-coapsa)
Rotatie-miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care se deplaseaza.
Pronatie/supinatie- pronatia este miscarea de rotatie a maanii, prin care palma priveste in jos iar supinatia este miscarea inversa’ la picior, lapma priveste lateral cu marginea externa ridicata-pronatie, invers fiind supinatia.
Circumductie-miscarea complexa, care totalizeaza flexia , extensia, abductia si le asociaza cu rotatia.
Imobilitatea- reprezinta o diminuare sau o restrictive a miscarii, fiind recomandata adesea , ca metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale.
Atonie musculara-scaderea tonusului muscular.
Atrofie musculara-diminuarea volumului muschiului, a contractibilitatii sale
Hipertrofie musculara-marirea volumului unui muschi
Contractura musculara- contractia involuntara si permanenta a unui sau mai multor muschi care determina o pozitie inadecvata.
Ras sardonic(tetanus)- contractia muschilor masticatori determina trismus si “rasul sardonic”
Anchiloza-diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii.
Crampa- contractia spasmodic involuntara si dureroasa a unuia sau a mai multor muschi (molet, picior) cauzata de o pozitie incomoda, de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu.
Hiperactivitatea-Aceasta problema de dependent consta in cresterea ritmului miscarilor si activitatilor individului, determinate de instabilitatea emotional si de pierderea ideilor.
Spasme- contractie involuntara a unuia sau mai multor muschi.
Ticuri- miscari convulsive, involuntare ale ochilor, ale gurii , ale unui brat sau ale unui picior.
Manie-psihoza caracterizata printr-o stare de excitatie, in special , in sfera activitatii cunoasterii si activitatii; bolnavul este nelinistit, tulburent; datorita ritmului rapid de desfasurare a activitatii sale, nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuieste.
Euforie- buna dispozitie , de obicei , nemotivata.
Akinezie-lipsa sau diminuarea miscarilor normale.
Ataxie- tulburari de coordonare a miscarilor active involuntare.
Convulsii- contractii repetate, involuntare, ale unui muschi sau grupe de muschi, urmate de relaxare; contractia este instantanee
Tremuraturi-secuse repetate, involuntare, ale unei parti a corpului (maini,cap) sau ale integului corp.
Torticolis-inclinarea capului intr- parte datorita contracturii musculaturii gatului.
Batatura-hiperkeratoza usor reliefata, neteda.
5. NEVOAIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Insomie-dificultatea de a dormi sau de ate odihni dormind
Cosmaruri-vis penibil, dominant;pacientul se trezeste brusc din somn, nelinistit, agitat, adoarme din nou cu greutate.
Somnambulism-tulburare paraxistica de somn; pacientul se da jos din pat si incepe sa umble prin camera, strazi, locuri periculoase; are privirea ratacita, miscari dezordonate, nu vorbeste, nu raspunde la intrebari; dupa un timp se intoarce, se culca, adoarme.
Apatie-lipsa de interes fata de ambianta si propria persoana.Ramane in pat timp indelungat in cautarea somnului.
Pavor nocturn-stare de spaima intense, care apare in timpul somnului, mai frecvent la copii; pacientul se trezeste brusc din somn , se ridica in sezut, tipa, gesticuleaza, are privirea ratacita, incearca sa fuga, dupa cateva minute , aceasta stare dispare, pacietul adoarme.
Letargia-hipersomnie continua, mai profunda; poate fi trezit pentru scurta vreme prin exercitii violente, pastrand un grad de obnubilare si torpoare intelectuala. Poate dura ore, zile, luni sua chiar ani.Functii vitale sunt diminuate.
Narcolepsia-necesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular. Apare in perioade de inactivitate sau posprandial. Superficial, intretaiat de treziri, vise dzagreabile , reactii vegetative, transpiratii, bufeuri.
Astenie-scaderea fortei
6. NEVOAIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
Vesminte-tot ceea ce acopera corpul uman , il ascunde si-l protejeaza
7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
Hemeotermie-echilibrul dintre termoliza si termogeneza.
Hipertermia-ridicarea temperaturii corporale deasupra limitelor normale
Subfebrilitatea-mentinerea temperaturii corporale intre 37-38 grade Celsius
Febra moderata- mentinerea temperaturii corporale intre 38-39 grade Celsius
Febra ridicata-mentinerea temperaturii corporale intre 39-40 grade Celsius
Hiperpirecie-mentinerea temperaturii corporale peste 40 gradde Celsius
Frisoane-contractii muscular puternice
Piloerectia-piele de gaina, senzatie de frig
Sindrom febril-grup de semen: ce falee, curbatura, tahicardie, tahipnee, inapetenta, sete, oligurie, uirni concentrate, convulsii, halucinatii, dezorientare.
Febra continua-mentinerea temperaturii corporale in periaoa de stare a bolii peste 37 grade Celsius cu diferente sub 1 grad Clesius intre valorile inregistrate dimineata si seara.
Febra intermitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara in perioada de stare a bolii , cele mai mici valori scazant sub 37 grade Celsius
Febra remitenta- diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara in perioada de stare a bolii, dar cele mai mici valori nu scad sub 37 grade Celsius.
Febra recurenta- perioade febrile de 4-6 zile , ce alterneaza cu periaode de afebrilitate de 4-6 zile , trecerile facundu-se brusc.
Febra ondulanta-perioade febrile , ce alteneaza cu perioade de afebrilitate , trecerea facundu-se lent.
Hipotermia-valori ale temperaturii corpului sub limita normal:36 grade Celcius.
8. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
Eritem-roseata fetii, urechilor, mainilor
Edem generalizat- tumefierea intregului corp
Degeraturi- leziuni de necroza la nivelul pielii, determinate de temperature scazuta.
Parestezii- senzatie de amorteli di furnicaturi in regiunea expusa la frig.
Ecoriatii-pierderea de substanta superficial, aparuta in urma unui traumatism (frecvent dupa prurit)
Cruste-leziune elementara secundara, datorita unscarii unei serozitati pline cu lichid clar si de cele mai multe ori insotite de prurit si durere
Pustule- leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si solida la siprafata pielii; ea se datoreste fie unei ingrosari a pielii (hipertrofie), fie unei inflamatii apoase (edem local)
Fisuri- intreruperi liniare ale continuitatii tegumentului
Decuamatie-desprinderea celulelor comoase, superficial, din epiderma (furfuracee, pitiriazica, lamelara sau lambour)
Acnee-pustula determinate de un agent pathogen specific.
Furuncule-infectie specifica foliculului pilosebaceu, produsa de stafilococul auriu.
Intertrigo-micoza cutanata, situate la nivelul plicilor si interdigital, caracterizeaza prin edem pruriginos, apoi, decolorarea epidermica, secretie di deposit albicios, prin macerarea epidermei carnoase cu fisurare fundului pliului.
Vitiligo-leuco-melano-dermie de natura, probabil, neuroendocrina caracterizata prin pete acromice, marginita de o zona hiperpigmentata.
Ulceratii-pierderea de substanta rezultand dintr-un process pathologic ce actioneaza asupra pielii; poate fi superficial (eroziune) sau profunda (exulceratie si ulkceratie propriu-zisa )
Escare-distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritive locala-de obicei, prin leziuni vasculare sau prin compresiune
continua;se pot produce si prin actiunea directa a unor factori infectioso sau prin toxinele lor, sau sub actiunea unor substante chimice caustic.
Varice- dilatari permanente a;e venelor superficial, insotita de insuficienta valvulelor peretelui venos; sensul circulatiei venoase este inverst in ortostatism.
Hemoroizi-afectiuni ale plexurilor venoase anale si din partea terminal a rectului , constand in dilatarea acestor vene, cu aparitia de procese inflamatorii si trombotice
Ulcere varicoase- erodare a tesutului pe teren varicose
Alopecie- lipsa partial sau totala a parului.
Plagile sau ranile- leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea continuitatii tegumentelor sau a mucoaselor (solutie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fara leziuni tisulare de profunzime
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Surmenaj-fatigabilitatea excesiva care influenteaza organismul; apare in urma unui exces de effort fizic , psihic- munca extenuanta.
Dezinfectia- reprezinta distrugerea agentilor patogeni (virusuri, bacteria, protozoare, fungi) sau conditionat patogeni, de pe tegumente si obiecte din mediul extern.
Deratizarea- totatlitatea procedeelor pentru prevenirea si distrugerea rozatoarelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (doareci,sobolani, etc)
Sterilizarea- reprezinta procesul de distrugere a tuturor microorganismelor vii (bacteria, virusuri, inclusive spori) de pe instrumental medical, materialul moale, echipamente chirurgicale si de laborator ce vin in contact direct sau indirect cu pacientul.
10. NEVOIA DE A COMUNICA
Agresivitate-manifestare impulsive de a se certa, bate , ataca pe cei din jur
Alienare mental- incapacitatea individului de a mentine controlul asupra propriilor acte; nu poate sa-si aprecieze nici suferinta si nici nu raspunde de actele sale
Devalorizare-perceptie negative pe care individual o are fata de valoarea pensonala si competent sa
Egocentrism-preocuparea exagerata a individului fata de sine insusi, de sanatate , de imbracaminte, de ocupatie, motiv pentru care se crede persecutat.
Fobie- frica obsedanta , directionata spre ceva de care bolnavul nu poate scapa.-agorafobie-teama de spatiu deschis
-claustrofobie-teama de a sta inchis in camera
-nozofobie-teama de boala
Delir-tulburara de gandire prin prezenta nemotivata, neconforma cu realitatea, dublata de convingerea pacientului in verosimilitatea ei.
11. NEVOIA DE ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERISI VALORI, DE
A PRACTICA RELIGIA
Ritual,rit-ansamblu de ceremonii religioase proprii unei religii
Spiritualitatea-ansamblu de credinte si pactici proprii sufletului
-timp de rugaciune si meditare
-gesturi si atitudini corporale.
Morala-ansamblu de regului de conduit si valori considerate valabile intr-o societate:-participarea la fapte de caritate
-participarea la fapte de umanitate
-angajarea intr-o actiune sociala umanitara sau creativa
Culpabilitatea-sentimentul dureros, resimtit ca urmare a contrazicerii propriilor convingeri si valori, motiv pentru care in dividul se simte vinovat.
Frustrare-conditia individului care se simte refuzat sau isi refuza satisfacerea unei nevoi.
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
Autocritica-tendinta de a lua hotarari pe baza chibzuintei proprii , ca o forma de exprimare a independenteivointei, se conjuga cu adoptarea unei atitudini critice fata de ideile si actiunile proprii si cu receptivitatea fata de opiniile celor din jur
Ambitia-dorinta arzatoare de a realize cat mai mult in activitatea depusa
Motivatia- totalitatea motivelor care-l determina sa efectueze activitati prin care sa se realizeze.
Disperare- stare de deznadejde, dezolare, suferinta deosebita.
Retragere, resemnare-renunta la activitatea sau functia pe care o detine si se complace in aceasta situatie.
Docilitatea-se supune cu usurinta unor decizii care nu-i apartin
Fatilitatea- considera ca mersul lucrurilor in viata au fost influentate in mod prestabilit de o forta suprema; consecintele sunt de neinlaturat, inevitabile.
Agasare-stare de enervare, de iritare pe care pacientul o are in pemanenta sau periodic
13. NEVOIA DE A SE RECREA
Destinderea- starea de relaxare, de incetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari de incordare.
Satisfactia-sentiment de multumire, de placere
14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA