Dialoguri europene 05 2015

Buletin Informativ al Rețelei de Eurocluburi din Republica Moldova

1Unitate în diversitate

DIALOGURI EUROPENE

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Mai 2015

UE-Moldova, în dialogEuropa pentru tinerii MoldoveiCuriozități…europene Interviu actualGlosar european

Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Natalia Gherman, a avut în data de 16 aprilie 2015 o întrevedere cu ambasadorii state-lor UE acreditați la Chișinău, în cadrul căreia au fost prezentate primele rezultate ale implementării Acor-dului de Asociere RM-UE.

UE – Moldova, în dialogAcordul de Asociere discutat la întâlnirea cu

ambasadorii UE

CUPRINS

În deschiderea reuniunii, ministrul Natalia Gherman a declarat că Republica Moldova a înregistrat progrese considerabile în primele 5 luni de la începutul imple-mentării Acordului de Asociere RM-UE, în pofida peri-oadei electorale și în lipsa unui Parlament funcțional.Printre reușitele autorităților de la Chișinău au fost menționate armonizarea legislației naționale cu cea a UE în proporție de peste 10%, creșterea exporturilor în UE cu 10%, conectarea R. Moldova la rețeaua ener-getică a UE, prin punerea în funcțiune a gazoductului

Iași-Ungheni, asigurarea accesului sectorului privat la diverse instrumente de finanțare, un exemplu elocvent în acest sens fiind participarea R. Moldova la progra-mul COSME, care oferă asistență pentru a dezvolta și spori competitivitatea sectorului ÎMM-urilor etc.

„Primele rezultate ale implementării Acordului de Aso-ciere demonstrează începutul schimbărilor reale în R. Moldova, fiind şi un impuls pentru a continua progra-mul de reforme, în special lupta împotriva corupției, reforma justiției și a sectorului financiar-bancar”, a pre-cizat șefa diplomației de la Chișinău.La rândul lor, ambasadorii au îndemnat autorităţile să intensifice acţiunile care aduc beneficii concrete pentru cetăţeni şi au reconfirmat sprijinul pentru continuarea procesului de modernizare a R. Moldova.http://www.mfa.gov.md/


2 Unitate în diversitate


Ministrul de externe al Ungariei vorbește despre reușitele Republicii Moldova

Eforturile de la Chișinău și Bruxelles se vor axa pe comunicarea cu societatea

Ministrul maghiar de externe a prezentat Republica Moldova ca pe un exemplu în cadrul Parteneriatului Estic. Summitul UE de la Riga şi Parteneriatul Estic din luna mai vor fi cruciale în privinţa continuării acestui proces de apropiere între fostele republici sovietice şi Uniune, a declarat ministrul maghiar de Externe Peter Szijjarto, la reuniunea omologilor săi de la Luxemburg.

Succesul Parteneriatului Estic este în interesul funda-mental al Ungariei, a spus Szijjarto, adăugând că este important ca integrarea europeană să rămână un obiec-tiv atractiv pentru toţi participanţii.

Citând Republica Moldova ca pe un exemplu, ministrul a subliniat nevoia accelerării liberalizării regimului de vize pentru Georgia şi Ucraina, dar şi a recunoaşterii rolului strategic al Azerbaidjanului în cadrul securităţii energetice a Europei şi a meritelor Belarusului în pri- vinţa înţelegerii de la Minsk menite să promoveze o soluţionare politică a războiului civil din estul Ucrainei.

Parteneriatul Estic, lansat la summitul european de la Praga, în mai 2009, este un program conceput de că-tre UE pentru şase state din Europa de Est şi Caucaz, şi anume Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Programul nu prevede aderarea acestora la UE, ci o apropiere politică şi eco-nomică.Sursa: unimedia.md

Parlamentul de la Chișinău va fi prins într-un pro-gram mai amplu al Parlamentului European de creștere a capacității administrative și dezvoltarea democratică a instituției. Declarațiile au fost făcute de eurodeputatul Andi Cristea, în cadrul unei con-ferințe de presă susținute la Chișinău.

Potrivit domnului Cristea, discuțiile pe care le-a avut cu oficialii moldoveni s-au concentrat pe relația parla-mentară dintre Chișinău și Bruxelles, importanța im-plementării reformelor și a Acordului de Asociere cu UE. “Reformele sunt necesare nu pentru Uniunea Eu-ropeană, dar pentru bunăstarea și sporirea nivelului de trai a cetățenilor R.Moldova.

Obiectivul final al țării ar trebui să fie aderarea la UE”, a menționat eurodeputatul Andi Cristea.Iar eurodeputatul Michal Boni a declarat, că pe lângă procesul de aderare politic și economic la UE, este foarte importantă și aderarea socială.

“Guvernul și Parlamentul de aici trebuie să comunice mai eficient cu societatea pentru a explica mai bine ce este Uniunea Europeană. Pe viitor eforturile de aici și de la Bruxelles se vor axa anume pe comunicarea cu societatea”.Sursa:unimedia.md




Centrul de Informare şi Susţinere a Tinerilor Economiş-ti „CERTITUDINE” din Bălţi îi ajută pe studenţii din nordul ţării să cunoască programul european Erasmus şi să beneficieze de oportunităţile oferite de acesta.

„De obicei formăm grupuri de circa 20 de studenţi din instituţiile de învăţământ din Bălţi. Am lansat aceste in-struiri cu o asociaţie obştească din Căuşeni, am invitat un formator care deja a implementat proiecte în cadrul programului Erasmus şi am făcut o instruire a form-atorilor şi voluntarilor asociaţiei”, a comunicat Eugen Graur, directorul centrului „Certitudine”.

„Certitudine” are câţiva formatori proprii care merg la studenţi şi le prezintă informaţiile despre programul european. „Le explicăm cum să se înregistreze pe site, ce resurse sunt pe portalul salto-youth.net, cum să se aboneze la revistele de acolo şi ce informaţii se oferă. Le arătăm calendarul evenimentelor şi le sugerăm la ce anume să atragă atenţia atunci când caută oportunităţi”, a spus Eugen Graur.

„Erasmus este un program al UE lansat din 2014. Aces-ta va dura până în 2020 şi are câteva acţiuni cheie, iar

Europa pentru tinerii Moldovei

Centrul „Certitudine” îi informează pe tineri despre oportunităţile pentru persoanele fizice din acţiunea cheie nr.1 – mobilitatea persoanelor. Oportunităţi mai oferă şi Serviciul european de volun-tariat, în cadrul acestuia tinerii pot pleca în ţările UE să facă voluntariat pe un termen de la o lună până la un an.

Ana Postoronca, una dintre primele beneficiare ale instruirilor, a menţionat că, în mod cert, tinerii din Moldova vor reuşi să studieze îndeaproape experienţa ţărilor din UE şi să aducă multe lucruri bune de făcut în Moldova, datorită schimburilor de tineret finanţate prin intermediul Erasmus, Serviciului European de Voluntariat şi altor oportunităţi finanţate de Uniunea Europeană

Sesiunile de informare vor dura până în luna octombrie a anului curent .Acţiunile Centrului Certitudine se des-făşoară în cadrul proiectului „Solidaritate pentru Uni-unea Europeană”, care face parte din campania apolitică de informare „EUROPA PENTRU TINE”. Sursa: ipn.md

Tinerii din Moldova sunt instruiţi despre oportunităţile programului Erasmus




Europa pentru tinerii Moldovei

Burse de studii peste hotare pentru tinerii din Republica Moldova

Ghidul pentru pedagogi şi lucrători de tineret privind promovarea Uniunii Europene în şcoli

Circa şase mii de burse de studii peste hotare vor fi oferite în anul de studii 2015-2016, în baza celor pes-te 50 de tratate internaţionale încheiate între Guvernul Republicii Moldova şi guvernele altor state.Potrivit Ministerului Educației, cele mai multe burse, 5500 la număr sunt oferite în baza tratatului în dome-niul educației încheiat cu România. Totodată, doritorii de a studia peste hotarele țării vor putea opta și pentru alte țări, Federația Rusă, Bulgaria, Turcia, Slovacia, Ce-hia, Letonia, China, Qatar.

O altă oportunitate de studii peste hotare sunt Pro-gramele educaționale ale Guvernului Republicii Franța (Alianța Franceză); Guvernul Statelor Unite ale Ame-ricii (Programele Flex, Fulbright, Muski etc), Guvernul Germaniei (DAAD).Studenții din țările Parteneriatului Estic vor avea posi-bilitatea de a primi subvenții pentru a participa la pro-

gramele comunitare de masterat. Totodată, programul UE oferă posibilitatea unor studii doctorale.

În același timp, tinerii pot alege și programele de mobilitate academică oferite de către organizaţii internaţion-ale şi regionale, precum Consiliul Europei, UNESCO, Inițiativa Central Europeană, Programul (CEEPUS) și altele.Sursa: trm.md

Prezentul Ghid reprezintă un suport informațional și metodologic pentru lucrători de tineret, profesori și formatori în vederea organizării unui șir de ctivități so-cio-educative și de divertisment în școli și centre de ti-neret, care au ca subiect valorile, spațiul comunitar UE și programele europene pentru tineri.Ghidul cuprinde 15 activități repartizate în 3 capi-tole-săptămîni:Săptămîna 1, „Valori europene”, prezintă în mod inter-activ copiilor și tinerilor spațiul european, valorile UE, literatura și aspirațile cetățenilor.Săptămîna 2, „Spațiul comunitar European”, cuprinde o călătorie imaginară prin statele- membre ale UE, punînd accent pe creativitatea tinerilor.Săptămîna 3, „Europa cetățenilor”, oferă posibilitate tinerilor să analizeze beneficiile integrării Republicii Moldova în UE, să pună în discuție miturile existente și să cunoască mai multe despre programele europene de mobilitate academică.Sursa: infoeuropa.md




Curiozități europene

Cum au loc alegerile pentru Parlamentul European?

Parlamentul European este singura instituție a Uniu-nii Europene aleasă în mod direct și unicul parlament multinațional ales prin sufragiu universal, la fiecare cinci ani.

Primele alegeri europene directe au avut loc în 1979, iar în perioada 1958-1979 membrii Parlamentului Eu-ropean erau desemnați de guvernele naționale și deți-neau un mandat dublu. Fiecare stat membru hotărăște cu privire la modul de desfășurare a alegerilor, aplicând însă aceleași reguli democratice: egalitatea între sexe și votul secret. Cu toate acestea, alegerile europene re-spectă deja o serie de reguli comune: votul universal di-rect, reprezentarea proporțională și un mandat de cinci ani care se poate reînnoi. Statele din UE pot decide asu-pra utilizări listelor de partid închise sau deschise.

În rândul statelor membre există diferențe în ceea ce privește vârsta minimă pentru exercitarea dreptului de vot, în majoritatea cazurilor, dreptul la vot și dreptul de a candida la alegeri se pot exercita începând cu vârsta de 18 ani.Cetățenii UE care trăiesc într-un alt stat membru decât cel de origine au dreptul de a vota și de a candida la alegeri în statul de reședință în conformitate cu preved-erile legislației naționale.În caz de aceştea doresc să participe la alegerile din țara

de origine au dreptul să meargă la vot, dacă legislația națională o permite. Unele state membre oferă posi-bilitatea votului prin corespondență și/sau organizează secții de votare în cadrul misiunilor diplomatice sau consulare.

Depunerea candidaturilor pentru Parlamentul Euro-pean, se face cu cel puțin 60 de zile înainte de data de referință (data alegerilor). Partidele politice au nevoie de 200.000 de semnături de susținere a candidaturii, iar candidații independenți de 100.000, aceste praguri fiind cele mai mari din întreaga Uniune Europeană și criticate.

Sistemele electorale din UE sunt variate, deși există an-umite elemente comune, cel mai important fiind uti-lizarea unei forme de reprezentare proporțională. Acest lucru le dă și partidelor mai mari și celor mai mici oportunitatea de a-și trimite reprezentanții în Parla-mentul European, în funcție de numărul voturilor pe care le primesc. De asemenea, data exactă a alegerilor este aleasă de fiecare țară în funcție de tradițiile sale în domeniu. Alegerile europene se desfășoară de obicei pe o perioadă de patru zile, alegătorii din Regatul Unit și Țările de Jos votând joia, în timp ce rezidenții major-ității celorlalte țări votează duminica.




898 de conducători într-o țară de 3 milioanede locuitori. E o cifră dramatică.

Interviu actual

Pirkka Tapiola, șeful delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a oferit un interviu pentru porta-lul molodova.org în cadrul căruia s-a discutat despre situația actuală din țară.

Găgăuzia face parte, de anul acesta, din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Credeți ca va profita regiunea de acest avantaj si va implementa proiecte europene, ținând cont de orientările pro-ruse ale nou-lui bașcan - Irina Vlah

Nu văd careva probleme, de ce nu ar putea sau dori beneficia de fonduri europene. Am fost prezent la inau-gurarea noului bașcan în funcție, am avut și o discuție cu Irina Vlah, abia aștept să am discuții ulterioare. Discuția pe care am avut-o a fost constructivă, am simțit dorința și pregătirea de a colabora pentru a ben-eficia de asistența europeană în favoarea Găgăuziei.

Noi căutăm să găsim noi modalități pentru a mări asistența financiară pentru Găgăuzia. Inaugurarea Irinei Vlah în funcție a fost un eveniment încurajator. În primul rând, e foarte important că la acest eveni-ment au fost doi dintre liderii republicii - președintele Parlamentului și prim-ministrul.

Și, dacă urmărim discursurile ambilor demnitari de stat, dar și discursul doamnei bașcan, observăm că au același mesaj: angajamentul foarte ferm al Republicii Moldova ca și stat, dar și angajamentul legii privind statutul juridic special al Găgăuziei din 1994.

Republica Moldova este o țară diversă, ceea ce este, de fapt, un punct forte a țării. Sloganul Uniunii Europene este Unitate prin Diversitate, iar din această perspec-tivă, Republica Moldova este deja o țară foarte euro-peană.

În iunie vor fi organizate alegerile locale. În acest con-text, credeți că e nevoie de reforma teritorial admin-istrativă, despre care s-a discutat atât de mult până acum?

În primul rând, trebuie să notez că aceste două aspecte, din punctul meu de vedere, au fost legate prea simplu. Sunt bucuros să văd că acestea două au fost separate. Primul aspect ține de aplicarea regulilor democratice de joc și este important ca alegerile locale să aibă loc atunci când au fost planificate.

În același timp, trebuie să spun că reforma teritori-al-administrativă, care s-a aflat pe agendă destul de mult timp, este una deja întârziată în această țară. Dacă ne gândim acum că avem 898 de conducători într-o țară de trei milioane de locuitori, acest număr este unul mult prea mare.

Au fost petrecute mai multe studii de către mai multe organizații internaționale, inclusiv PNUD, care au dez-văluit că până la 86% din fondurile administrației locale sunt cheltuite anumite pe materii administrative. Nu există surse suficiente pentru a presta servicii, pentru a răspunde la necesitățile cetățenilor. Aceleași studii arată că 70% din municipii/raioane ar fi cheltuit mai puțin de




100 de lei pentru nevoile fiecărui cetățean. Este o cifră dramatică.

Dacă ne uităm la modelul european, pentru noi gu-vernele locale sunt cheia democrației. Sunt cele mai aproape de cetățeni, sunt primii care determină cetățe-nii să simtă că autoritățile lucrează în favoarea lor. Se simte necesitatea unei reforme, mai ales că Republica Moldova este o țară mică, iar distanțele între raioane și orașe sunt foarte mici. Cetățenii ar putea să beneficieze de servicii mai calitative într-o localitate din vecinătate. Autoritățile trebuie să-și unească eforturile ca să prest-eze cetățenilor serviciile de care au nevoie aceștia în do-meniul sănătății, educației.Este foarte important ca în implementarea acestor re-forme toate persoanele cheie să-și unească eforturile - comunitățile, ONG-urilor, autoritățile locale. Aseme-nea reforme trebuie implementate de jos în sus, dar inițiate de sus în jos.

La 1 ianuarie 2016 expiră preferinţele comerciale acordate întreprinderilor din R. Moldova, de care beneficiază şi agenţii economici din regiunea transn-istreană. Ce se va întâmpla mai departe, în condiţiile în care întreprinderile din stânga Nistrului refuză să implementeze prevederile Acordului de liber schimb?

Cred că sunt două aspecte aici. Nu pot să fiu de acord cu cuvântul “refuză”. Cred că este o stradă în două sensuri. Un aspect ține de munca pe care trebuie să o facă Re-publica Moldova pentru a deveni cu adevărat deschisă și să ofere oportunități egale tuturor agenților econom-ici, așa încât ei să beneficieze cu adevărat de prevederile Acordului de Liber Schimb. Trebuie să avem un dialog foarte bun între Chișinău și Tiraspol.

În cazul în care o soluție nu va fi identificată, deși eu sunt optimist și consider că ea va fi identificată, expor-tatorii din Transnistria vor rămâne fără aceste preferințe.

Cred că trebuie să găsim modalități pentru identificar-ea soluțiilor și știu că se poartă discuții pe această temă, oficiali europeni au avut vizite în regiune pentru a-i in-forma despre toate aceste aspecte.

UE a făcut un gest demn de respect şi a majorat cotele de export pentru merele şi prunele noastre, în condiţiile în care Rusia a stabilit interdicţie pentru fructele din R. Moldova. Totuşi, la final de an, date-le statistice arată că fermierii noştri nu au valorificat pe deplin aceste cote. Care, în opinia, Dvs., au fost cauzele? Fermierii noştri nu au avut abilitatea de a ex-porta pe piaţa europeană sau fructele noastre nu pot face concurenţei de pe piaţa UE?

Pătrunderea pe o piață nouă totdeauna este compli-cată. Au existat restricții comerciale, motivate politic și impuse de Federația Rusă, în circumstanțele în care o mare parte din exportatorii moldoveni nu aveau pla-nuri pentru a se extinde pe piața din Vest.

Noi am avut o reacție - am dublat cotele de export și am urmărit o anumită creștere a exporturilor. Într-o anu-mită măsură piața rusească era una ușoară pentru că cerea o infrastructură limitată, în special pentru peri-oada post-recoltare. Am fost impresionat că atâția pro-ducători au reacționat atât de rapid și au început să-și schimbe practicile existente. Acest lucru demonstrează că nu a fost nici o problemă cu calitatea fructelor moldovenești, acestea sunt excelente.




Nu toate cotele au fost valorificate, în unele cote nu am înregistrat deloc exporturi, dar am mai zis că acest lucru se datorează infrastructurii slabe post-recoltare. Avem nevoie de această infrastructură pentru a stoca și ambala produsele pentru viitoarele exporturi pe piața UE. Urmărim un proces pozitiv și multă asistență din par-tea Uniunii Europene care ajută ca acest lucru să se întâmple. Am semnat recent un program menit exact pentru oferirea asistenței sectorului agricol din Repub-lica Moldova.

De asemenea, Banca Europeană de Investiții are un program care se numește “Grădina de fructe a Repub-licii Moldova” care va oferi credite avantajoase pentru a realiza exact acest gen de activitate. Văd un viitor lumi-nos pentru produsele moldovenești pe piața europeană. Și, de asemenea, sper ca restricțiile politice vor fi elim-inate pentru că nu există nimic în Acordul de Asociere și nici în Acordul de Liber Schimb care ar împiedica acest lucru. Noi am dori să vedem comerțul din Repub-lica Moldova dezvoltându-se în toate direcțiile.

Tot mai mulţi experţi declară că R. Moldova nu va pu-tea face față problemelor economice, dar şi să acceseze fonduri europene, fără un nou acord semnat cu FMI. Ce opinie aveţi?

Cred că toate lumea este la curent că avem în Republica Moldova o problemă foarte serioasă în sistemul bancar care trebuie să fie rezolvată. Dacă ne uităm la condițiile de finanțare din fonduri europene, aceste condiții sunt, în primul rând, stabilitate macroeconomică. În al doi-lea rând, o stabilitate a cadrului bugetar.

FMI este un jucător internațional principal care poate să acorde ajutor Guvernului pentru a întreprinde niște pași concreți pentru a redresa această situație.

Pentru noi, țările care au programe FMI (nu mă refer neapărat la finanțarea care este oferită de FMI, dar de un program care să conțină condiții foarte clare, re-forme care urmează să fie implementate pentru a asig-ura stabilitatea macroeconomică, cadrul bugetar) sunt țările în care în care economia este monitorizată.

Au existat îngrijorări legate de situația macro-econo-mică, cauzată de criza din sistemul bancar. Imple-mentarea programelor FMI ne oferă garanția pentru soluțio- narea unei situații de acest gen.

Una dintre condițiile pentru noi pentru a acorda asistență macroeconomică Republicii Moldova, pe lângă suportul bugetar, este existența programului FMI.

La momentul în care programul FMI va fi convenit, iar toată lumea va cădea de acord și va fi inițiată imple-mentarea acestui program, vom fi și noi în capacitatea de a iniția negocierile pentru acordarea asistenței finan-ciare macroeconomice pentru Republica Moldova.

Credeți că e nevoie ca raportul Kroll privind cele trei bănci trebuie sa fie făcut public, la această etapă?

Nu am văzut raportul, nu am un răspuns pentru această întrebare. Dacă ne uităm la scopul raportului, vorbim acum despre stabilirea parametrilor pentru ancheta care va avea loc. Considerăm importantă și cea de a doua faza a anchetei să fie petrecută.

Scopul raportului este și fixarea acțiunilor de redresare a situației, de exemplu: recuperarea banilor furați, asigurarea pedepsei pentru persoanele vinovate. Tre-buie să ne întrebăm în ce măsură publicarea acestui raport va servi scopului și în ce măsură păstrarea confi-dențialității va servi scopului.

Cat de reală este posibilitatea ca UE să suspende fi-nanțarea pentru Republica Moldova, daca reformele, cum ați menționat și dvs. cu alte ocazii, întârzie să apară?

Noi nu stopăm finanțarea, noi ne concentrăm cu pre-cădere pe asistența tehnică, pe sfaturi, consultanță - pentru a ajuta Republica Moldova să facă față acestor reforme.

Am vorbit mai sus de asistența pentru fondul bugetar și trebuie să fac referire la premierul Gaburici care a solicitat inițierea dialogului cu FMI pentru un nou pro-gram.

Acum este foarte important ca această țintă să fie atinsă și să fie negociat un program cu FMI cu niște condiții clare. Am avut multe discuții cu premierul la acest su-biect, am observat un nivel înalt de angajament în acest sens. Un program FMI implementat va aduce nivelul necesar pentru colaborarea noastră ulterioară cu Re-publica Moldova.

Ce presupune un Parlament European?


Glosar european



Echipa redactionala: -Luminița Manea, studenta a.I, Jurnalism si St.ale Comunicarii, USM -Vlada Toma, studenta a.I, Jurnalism si St.ale Comunicarii, USM

Coordonator- Irina Draguțanu, BDR Associates

Parlamentul European este singura instituţie supra-naţională ai cărei membri sunt aleşi în mod democratic, prin vot universal direct. Parlamentul îi reprez-intă pe cei 503 milioane de cetăţeni ai celor 28 de state membre ale Uniunii Europene. Ales o data la cinci ani, Parlamentul European este implicat în adoptarea a nu-meroase legi (directive, regulamente) care influenţează viaţa fiecărui cetăţean, cum ar fi legislaţia privind pro-tecţia mediului, drepturile consumatorilor, egalitatea şanselor, transportul, libera circuluţie a lucrătorilor, capitalurilor, marfurilor si serviciilor. Parlamentul şi Consiliul au competenţe comune şi în ceea ce priveşte bugetul anual al Uniunii Europene.

Structura Parlamentului European

Presedintele este ales pentru o perioada de doi ani şi jumătate, adica jumatate din legislatura parlamenta-ră, mandatul acestuia poate fi reînnoit. Preşedintele reprezintă Parlamentul în relaţiile externe şi cu celelalte instituţii comunitare. El semnează alaturi de Preşe- dintele Consiliului toate actele legislative adoptate prin procedura de codecizie. De asemenea, se pronunţă cu privire la toate problemele internaţionale majore şi face recomandări menite să consolideze Uniunea Europe-ană.

Deputații sunt aleşi prin vot universal direct pentru o perioada de cinci ani. Ei îşi împart timpul de lucru între Bruxelles, Strasbourg şi circumscripţiile lor electorale. La Bruxelles, participă la reuniunile comisiilor parla-mentare şi ale grupurilor politice, precum şi la peri- oadele de sesiune suplimentare, la Strasbourg parti- cipă la douăsprezece perioade de sesiune. În paralel cu aceste activităţi, deputaţii trebuie să aloce timp şi cir-cumscripţiilor lor electorale. Deputaţii în Parlamentul European, ale căror atribuţii sunt din ce în ce mai im-portante, influenţează toate domeniile vieţii cotidiene a cetăţenilor Uniunii: mediul, protecţia consumatorilor, transporturile, precum şi educatia, cultura, sănătatea, etc.

Grupurile politice sunt structurile în care sunt grupați deputaţii în funcţie de afinităţile lor politice. Fiecare grup politic îşi asigură organizarea internă prin de-semnarea unui preşedinte (sau a doi preşedinţi în ca-zul anumitor grupuri) a unui birou şi a unui secreta- riat. Înaintea fiecărui vot din cadrul şedinţelor plenare, grupurile politice examinează rapoartele elaborate de comisiile parlamentare şi depun amendamente iar gru-pul politic adopta o pozitie în urma consultarilor din cadrul său, niciunui membru nu i se poate impune o anumită variantă de vot.

Comisiile parlamentare sunt specializate pe anumite domenii şi au rolul de a pregăti şedinţele plenare ale Par-lamentului. Exista 20 de comisii parlamentare perma-nente, fiecare fiind alcatuită din 28 pînă la 86 de depu-tati. În cadrul comisiilor, deputatii elaboreaza, modifica şi adoptă propuneri legislative şi rapoarte din proprie iniţiativă. Deputaţii examinează propunerile Comisiei şi ale Consiliului şi dacă este cazul întocmesc rapoarte care sunt prezentate în cadrul şedinţelor plenare. PE poate constitui subcomisii şi comisii temporare pentru gestionarea unor probleme specifice precum şi comisii de anchetă în cadrul competenţelor sale de control.

Delegatiile Parlamentului European colaboreaza cu Parlamentele ţărilor care nu fac parte din Uniunea Europeana. Delegatiile joacă un rol important în spri-jinirea extinderii influenţei Europei la nivel mondial. Exista 34 de delegaţii, fiecare fiind alcătuită din aproxi-mativ 15 deputati europeni. Sursa : renateweber.eu

Dialoguri europene 05 2015

Documents

Transcript of Dialoguri europene 05 2015