8/17/2019 Dialectica fantasticului

1/7

Dialectica fantasticului Sorin Alexandrescu

O bună parte din nuvelele scrise după 1945 ( Un om mare, Douăsprezece miide capete de vite, Fata căpitanului, Ghicitor in pietre, La tiganci, O

fotografie veche de 14 ani ), desi in unele privinte continua tipurile de fantasticcultivate inainte de razboi, vadesc si o innoire fundamentala. In DomnisoaraChristina (193 ) si opti la !erampore (194!), fantasticul, ca bre"ă ad#nca insistemul lo$ic cauzal al lumii, este provocat de interventia activă, pre$nantă aunor for%e e&perioare lumii' stri$oiul ori uren ose. In !arpele (193*), ca siin !ecretul doctorului "onig#erger (194!), +ndronic ori erlendi apartin

lumii -de aici , dar actioneaza in numele -altei lumi, careia ii apartin e$almente si care se sidizolva in finalurile apoteotice ale nuvelelor respective. In toate aceste cazuri, naratorul ori eroul

povestirii are de /nfruntat for%ele e&tramundane, infruntarea insasi devenind o e&perientaspirituala ma0ora, definitorie.

In nuvelele postbelice, fantasticul nu mai este provocat de nicio forta e&terioaraidentificabila. icio -cauza concreta nu poate fi $asita pentru aventurile lui 2ore, ucoanes ori

randus, ba c iar actiunea lui u$a6 este ne$ata in cursul discutiilor din momentul naratiunii.7erspectiva autorului asupra 8ealului si a Irealului se modifica in sensul ca acestea nu mai suntconsiderate opuse, sau in orice caz separate, aflate in tensiune ori intr un -ec ilibru al terorii , cidimpotriva, ele acum fuzioneaza, se afla intr o perfecta osmoza. u mai e&ista doua lumidiferite, ci un sin$ur continuum, prin care se trece liber, nestan0enit, in ambele directii. 2ranitadintre 8eal si Ireal este desfiintata atat material, ca diferenta calitativa, palpabila, intre douamoduri e&istentiale diferite, cat si din punct de vedere al trecerii. :$or stia, c iar in vis, ca selupta cu stri$oiul, pe cand 2ore sau, cel mai evident, 2avrilescu, din ;a ti$anci, nu intele$ nimicdin ce li se intampla. Irealul nu mai irupe acum violent in 8eal, perturband mecanismele luilo$ice, o data cu buna constiinta a oamenilor, ci se de$ izeaza in 8eal, lasand aparent neatinseatat mecanismul,cat si constiinta 8ealului. 2ore trece din prezent in trecut si inapoi in prezentfara ca niciun semnificant sa se modifice alarmant, fara nicio pedica si nicio an&ietate. ;a fel2avrilescu si c iar ucoanes, care, e&primand disperarea de a nu mai trai omeneste cu ;enora,trece apoi foarte firesc la noua conditie,mar$inindu se sa e&clame' : bine< fara nicio

preocupare pentru -definirea acesteia, asa cum i o cere naratorul. =antasticul nu mai estedeclansat de un comportament insolit,ci actioneaza difuz, subteran, subreptice, intr un processmeandric, dar nu de intele$ere a Irealului, ci de recunoastere a acestuia. =antastic nu mai estedialo$ul intre doua lumi,ori suspendarea eroului intre ele,ci prezenta nestiuta a uneia in cealalta.

entimentul cititorului ca se afla intr o lume fantastica nu mai provine din caracterulstraniu(cu functie de semnal nu in sensul ca acesta este eronat ori anulat, ci pur si simplu, insensul ca acesta este dublat de un altul, nestiut in momentul evenimentului,dar aflat maitarziu,sau niciodata, dar , oricum, ecisive in destinul celui care il traieste> fantastica este deciaceasta ordine secunda a 8ealului, adica ordinea Irealului, care o dubleaza pe cea aparenta silo$ica a 8ealului. u alte cuvinte, pentru a intra in terminolo$ia lui ?ircea :liade insusi,fantasticul este prezenta nestiuta a acrului, camuflata in 7rofan, fantastică pentru ca ratiuneanoastra, apartinand ea insasi 7rofanului, n o mai poate inte$ra firesc unui osmos @otal, ci o

8/17/2019 Dialectica fantasticului

2/7

refuza, adica proiecteaza in lumea de dincolo. ialecticii literare a 8ealului si Irealului i ar coresponde atunci,in $andirea filosofului,dialectica acrului si a 7rofanului, asa cum vomincerca sa e&plicam si mai 0os.

:volutia interna, cronolo$ica, a nuvelelor este ea insasi caracteristica. aca An Ommare(1945) continua direct arpele(ca modalitate), ouasprezece mii de capete de vite(195B)

este un prim -e&ercitiu al noului tip de fantastic, dezvoltand su$estii din opti la erampore siecretul doctorului Coni$ber$er.+poi =ata capitanului(1955),2 icitor in pietre(martie,1959) si Ofoto$rafie vec e de 14 ani(aprilie,1959)sondeaza drumuri noi,pentru ca ;a ti$anci(iunie,1959) sadevina o cristalizare evidenta a noului tip de fantastic care se va instaura de aici inainte definitivein opera lui ?ircea :liade. e alfel,si din punct de vedere al valorii artistice,nu ezit sa consider aceasta nuvela drept capodopera scriitorului si una dintre cele mai bune din literatureromana.:ste si motivul pentru care ma opresc mai mult asupra ei.

?ai intinsa decat celelalte nuvele, ;a ti$anci este si mai ri$urosconstituita.:pisoadele,despartite $rap ic,in numar de opt,constituie etape dinstincte ale aventuriilui 2avrilescu,perfect simetric or$anizate'I'in tramvai>

II III'la ti$anci>cele trei femei>ID'la ti$anci, visul >D'in tramvai>la Doitinovici>DI'acasa>DII'pe drum,in bir0a>DIII'la ti$anci>plecare finala.+sadar,dupa un episode introductive plasat in lumea cotidiana, normala a lui 2avrilescu,urmeaza trei episoade la ti$anci(acestea tot in numar de trei

8/17/2019 Dialectica fantasticului

3/7

nenumarate speculatii si trimiteri mitolo$ice,la toate nivelele te&tului. ele trei fete suntArsitoarele,7arcele,zane ori -spirite ale unor stravec i civilizatii (ceea ce,atunci,ar desc ide noidileme'civilizatiile ar fi modalitati spirituale pentru -marea trecere ,ori forme ale culturii tentand-artistul din 2avrilescu etc.) aba este un alt aron,prive$ ind trecerea dincolo si

primind,oboluldupa traditie,o secreta ma$iciana stapana peste timp si spatiu,ca si uren ose,ori

un spirit malefic folHloric ca in basmele romanesti.2 icitul insusi nu este cumva o probaspecifica riturilor de initiere,sau,mai mult nu reprezinta un fel de vama luata sufletului celui carea murit,in cursul calatoriei lui +tunci ratacirea lui 2avrilescu prin -labirintul bordelului celor trei fete este tot un moment c aracteristic al riturilor mortii i asa mai departe.

:ste neindoielnic ca un istoric al reli$iilor ar putea $losa indefinit pe mar$inea@i$ancilor< u se afla nici in competenta,nici in intentia mea un asemenea efort.Interesat maimult de structura fantasticului la ?ircea :liade si de arta strict literara,amdorit,radicand,intrebarile de mai sus,sa su$erez numai vastitatea orizontului conotativ alte&tului,la orice nivel al lui.

:videnta construirii nuvelei ca o ale$orie a mortii,mai bine zis,a trecerii spre moarte ,numi se pare ca mai necesita demonstrate mitolo$ice,tocmai pentru ca se spri0ina,din punct de

vedere literar,pe conver$enta conotatiilor te&tului.:&ista,din acest punct de vedere,in nuvela,o strate$ie $enerala a epicului,care tine atat deo atenta mise en scene a evenimentelor,in sens de creare a unui veritabil -spectacol ,cat si de otratare a cuvantului in te nici mai curand lirice,frecvente in poezie.

:venimentul narat capata ambi$uitate prin varierea nesfarsita a decorului,actorilor si a perspectivelor diver$ente ale acestora,deci e&act ca si cum s ar afla pe o scena in care ceea ceeste prezentat nu mai poate fi comentat de autor,pastrandu si o eni$matica autonomie.In mod

paralel,termenul care numeste evenimentul isi pierde -autoritatea lui din proza,putand fi intelesnumai prin raportarea la conte&t,sin u numai la cel imediat,ci si la cel -total (intrea$a nuvela),lafel ca intr un poem care in sensul unui cuvant le -iradiaza pe toate celelalte si isi

primeste iradierea tuturor celorlalte.

+stfel intrea$a nuvela are o perfecta lo$ica literara,intrerupta insa brutal,e&act la mi0loculte&tului,dupa episodul al ID lea,plecarea de la ti$anci,cand tot ceea ce urmeaza nu mai poate ficonsiderat,ca pana atunci,drept o -vizita intr o casa de toleranta,a unuie&centric,ci,devine,eventual,o ba0baiala a unui individ confuz printr un oras toropit de caldura,cuoameni si ei confuzi.+ doua parte a nuvelei,intr o perspective literara,are in fond aceeasi lo$ica aabsurdului ca si aldura mare a lui ara$iale,sc ita deloc fantastica,deloc stranie,cid oar comica,pentru ca intrea$a confuzie care i a lovit pe bucuresteni este -e&plicate prin factori-climaterici . ele doua lo$ici din nuvela lui ?ircea :liade nu sunt deci calitativ diferite,cinumai separate,actionand strict succesiv si c iar 0ustificandu se reciproc,caldura,eup oria sie&citatia subiacenta a vizitei la -ti$anci ,con0u$andu se pentru a e&plica -distractia si-confuzia ulterioara a lui 2avrilescu.

umai ca arta lui :liade consta tocmai in fisurarea sistematica a literalului,in strecurareasubreptice a conotativului prin fisurile denotativului,pan ace acesta incepe sa -scartaie deineficacitate,diri0and semnificatia spre alte interpretari.+stfel,nuvela lui :liade producefantastical,adica ceea ce lipsea nuvelei lui ara$iale<

:picul evouleaza in planuri diferite si paralele de semnificatie. oerentei literalului I seadau$a o -coerenta secunda autonoma si decodabila separate.;a fel ca si in spectacol,ori in

poezie,denotativul si conotativul au e&istente paralele,cel de al doilea $enerand la randu Iinterpretari multiple,fiecare pornind de la o anumita izotopie a te&tului.

8/17/2019 Dialectica fantasticului

4/7

7rimul episode din ;a ti$anci este cel mai evident,poate pentru te nica epicului dublu la ?ircea:liade.;iteral,el este o simpla relatare a unei discutii din tramvai despre ti$anci ca institutie,intreniste barbate,pseudoscandalizati.In planul secund,incep sa apara insa niste motive care in primul

plan nu au nicio pondere. ateva $esture'plata biletului de tramvai de catre 2avrilescu,dupa oindelun$ata cautare prin buzunare a unei bancnote potrivite>$esturile e&cesiv politicoase ale lui

2avrilescu,locvacitatea lui fata de necunoscuti cu o tendinta spre confesiune,la fel dee&cesiva. ateva obsesii'ce este in $radina ti$ancilor intrebare pusade fiecare data cand trece peacolo(de trei ori pe saptamanacolonelul ;aJrence al +rabiei,pe care caldura -l a lovit increstet ca o sabie,amutindu i ,idem,amintirea unei scene din

arlottenbur$,deocamdata,fu$itiva,necomentata interior. ar mai ales cateva $lose si e&clamatiiale lui 2avrilescu insusi' 2avrilescule,sopti,atentie

8/17/2019 Dialectica fantasticului

5/7

Otilia ),mirata de acest inutil simt al timpului.Iata un caz tipic de stin$ere a mecanismelor constiintei,propriu iesirii din lume a sufletelor.

:motionat inainte de a intra in bordei,inauntru 2avrilescu se simti deodata fericit,parcaar fi fost din nou tanar si toata lumea ar fi fost a lui,si Cilde$ard ar fi fost de asemenea alui.Cilde$ardeliberate de $reutatea prezentului,el poatevedea acum nu scopul marunt (sa se reintoarca la madame Doitinovici,sa si ia servieta uitata),civiata lui ca intre$,perspective care marc eaza de0a distantarea de aceasta viata.

and I se cere sa $ iceasca ti$anca,2avrilescu lasa -sa I cada palaria de paie si le priveafi&,impietrit,ca si cum ar fi privit altceva,dincolo de ele,dincolo de paravane .:uforia sa(iar vorbeste despre el ca -marele artist vesti$iu al memoriei individuale apoi despre colonelul;aJrence,mai ales despre Cilde$ard,plan$andu se ca nu mai stie ce s a intamplat atunci)esteinterpretata de fete ca un $est de frica (-ti e frica san e $ icesti ). ialo$ul -surzilor intre

2avrilescu si fete este tipic pentru te nica lui :liade.:i vorbesc si traiesc in planuri desemnificatie diferite.2avrilescu,rob inca al literaturii situatiei,se confeseaza,de buna credintadespre Cilde$ard,fara sa intelea$a ca aluneca inevitabil dincolo de uman>fetele traind detasat in

planul lor,suprauman,poate sacru,stiu ce inseamna aici euforia lui 2avrilescu'i e frica sa le$ iceasca. urprinzator si meritoriu pentru arta lui ?.:liade e&prima intr un mod care este

perfect compatibil cu planul literal,al te&tului,desi in fond,aceste planuri nu mai comunica,dupacum nu mai comunica nici planul e&istential -de dincolo al fetelor cu planul lui 2avrilescuramas -intre .

:secul de a $ ici ti$anca il proiecteaza pe profesorul de muzica in - ora de iele afetelor. In clipa urmatoare se simti prins de maini,si fetele inceputa sa l invarteasca incerc,stri$and si suierand,si parca vocile veneau de foarte departe.LL ai $ icit,n ai $ icit

8/17/2019 Dialectica fantasticului

6/7

ciclului e&istentei lui 2avrilescu.In ambele,el n a putut -$ ici ti$anca 'prima oara substituind o pe :lsa lui Cilde$ard,acum $recoaica si evreica,ti$ancii.2avrilescu si a ratat viata,isi rateaza simoartea'culpa sa,de fapt,a omului,este de a nu mai putea vedea 0ust,de a confunda adevarul cuaparenta lui,esentialul cu superficialul.+tunci,ritul $ icitului ne apare ca o ultima sansa decunoastere,de depasire,adica,a limitelor umanului. e s ar fi intamplat atunci aca ai fi $ icit

o,ari fi fost foarte frumos,sopti $recoaica.@i am fi cantat si ti am fi dantuit sit e am fi plimbat prin toate odaile.+r fi fost foarte frumosK 7aradisul este vazut ca un arem nesfarsit(inacord,decicu literalul situatiei

8/17/2019 Dialectica fantasticului

7/7

-celorlalti ,trece frumos,ritmurile fiind ireconciliabile. anii lui sunt primiti de catre ta&ator la prima cursa cu tramvaiul,darn u si la a doua,unde afla ca banii s au sc imbat -de un an .@ulburatde straniul evenimentelor,2avrilescu face mereu apel la memoria sa,ca si in primulepisode,neintele$and ce s a intamplat intre timp. esi usor diluate,aceste doua episoade(care s ar fi putut rezuma intr unul sin$ur)au rostul de a reinviora perspective literala, profana ,asupra

evenimentelor,dupa e&cesul (de su$estii) al celei sacre,intarind straniul unui epic ce pareae&clusive fantastic,prin polivalenta episoadelor de la ti$anci .=antasticul reapare,aproape ca supranatural,prin e&traordinara fi$ura a bir0arului

dricar, muscal bucurestean din celalalt secol,bonom,visitor incori$ibil si $eneros,perfectverosimil literal,dar evident mesa$er al mortii,in planul secund, aron, traversandu l pe2avrilescu -dincolo . Instrainat in 8eal ,incapabil sa se mai orienteze in le$ileomenesti caudate ,omul se reintoarce in -Ireal ,in acel punct de 0onctiune cu 8ealul, pentru acere suprema naiva neintele$ere< socoteala de cele intamplate.8ezultatul va di insa ca va

pleca,definitive,in Ireal. @oti visam,spuse. +sa incepe. a intr un vis. iar moartea,pentru2avrilescu,ramane un vis,nu o luciditate. Ii e frica ,remarca induiosata Cilde$ard.In acest popasintre viata si moarte,ea l a asteptat pentru a pleca impreuna,poate,pentru ca si ea ratase $ icirea

ti$ancii .8oaba si ea a trecutului,a unei dra$oste neimplinite,femeia realizeaza situatia,darn u o poate transcende>utilizand pluralul solidaritatii,al unui destin in sfarsit comun(-toti visam ),eadevine un -$ id al barbatului ,o noua eatrice.=inalul liric,de cea mai pura poezie pe care arealizat o pana acum proza lui ?ircea :liade.