7/22/2019 DIABETUL ZAHARAT TARDIV

1/3

DIABETUL ZAHARAT TARDIV

Este o boala metabolica cronica, care are drept cauza principala deficitul absolut sau relativ de insulina

si se caracterizeaza prin perturbarea predominanta a metabolismului glucidic, cu hiperglicemie, glicemiipe nemancate ce depasesc 120 mg%, prezenta de glucoza in urina, alaturi de afectarea si a celorlalte

metabolisme (lipidic si protidic).

Clinic se deosebesc:

- Diabetul zaharat de tip I (insulinodependent), care se echilibreaza numai prin tratament cu insulina.Se intalneste la 15 - 20% dintre cazuri. Apare la copil (diabetul juvenil), la adolescent, la adultul tanar,

dar, adeseori, si la varstnici peste 60 - 65 ani (diabetul senil).

- Diabetul zaharat de tip II, insulinoindependent, care apare, in genere, dupa 40 de ani, la persoaneleobeze. Din aceasta categorie face parte si diabetul care apare dupa 65 - 70 de ani, care se datoreaza

aterosclerozei vaselor pancreatice. Este cel mai frecvent intalnit.

La varstnici, diabetul zaharat este relativ frecvent (4 - 10% din populatia de peste 65 de ani), apare in

special la femei, este mai rar insulinoindependent si de obicei insulino-independent. Lipseste caracterul ereditar, domina ateroscleroza pancreatica, debutul este insidios, este

descoperit cu prilejul unui episod infectios intercurent, evolutia este lenta si se manifesta prin triada

clasica: poliurie, polifagie, polidipsie. Se intalneste si un asa zis diabet imbatranit, diabetul de maturitate,cu debut in jurul varstei de 40 de ani, care, tratat corect, evolueaza relativ fara complicatii pana la

batranete. Cu inaintarea in varsta, scade toleranta la glucide si se reduc numeric celulele betasecretoare de

insulina. Glicemia are valori de peste 130 mg%. Mai recent se admit limite superioare de 150 mg% penemancate si 200 mg% post-prandial. Cateva caracteristici ale diabetului la varstnic:

1. frecventa mai mare a diabetului latent (40%);

2. hipertiroidismul favorizeaza hiperglicemia si glicozuria;

3. obezitatea este un factor net predispozant;

4. debutul este insidios, iar

5. formele iatrogene (medicamentoase: Nefrix, Cortizon), sunt relativ frecvente;

6. riscul metabolic major este coma hiperosmolara;

7. microangiopatia diabetica, adica interesarea arterelor mici, este rara (glomeruloscleroza,

retinopatia diabetica, unele neuropatii). Predomina macroangiopatia, adica interesarea vaselor mari

1. cerebrale,

2. coronariene,

3. arterele membrelor inferioare

cu accidente:

1. vasculo-cerebrale,

1

7/22/2019 DIABETUL ZAHARAT TARDIV

2/3

2. infarct miocardic,

3. insuficienta cardiaca,

4. arterite periferice;

8. arteriopatia membrelor inferioare, complicatie frecventa, are o simptomatologie mai frusta. Uneori

prezenta arteriopatiei periferice evidentiaza un diabet ignorat.

Dintre complicatiile acute ale diabetului zaharat, cea mai severa este coma hiperosmolara,neacidocetozica. Apare la diabetici insulinoindependenti, tratati insuficient sau ignorati.

Poate fi declansata de

1. lipsa insulinei,

2. diuretice tiazidice,

3. cortizon, hipotermie cu scaderea consumului de glucoza,

4. aport exagerat de glucide,

5. infectii,

6. Deshidratari

Coma este vigila. Se descriu doua tipuri de manifestari: -

1. neurologice

1. hiperreflectivitate,

2. semnul Babinski prezent,

3. tremuraturi, convulsii generalizate,

4. incontinenta de urina) si

2. semne de deshidratare

1. piele uscata,

2. limba prajita,

3. deglutitie dificila,

4. globi oculari hipotonici).

2

7/22/2019 DIABETUL ZAHARAT TARDIV

3/3

La acest tablou se adauga:

1. hipertensiunea arteriala,

2. lipsa mirosului de acetona -prin lipsa corpilor cetonici, si lipsa respiratiei Kiismaul.Hiperglicemia este foarte mare.

Alte complicatii sunt:1. Coma diabetica clasica, hiperglicemica, este mai rara.

2. Coma hipoglicemicaeste frecventa la varstnic. Hipoglicemia este un pericol real pentru batrani, in

conditiile abuzului de sulfamide hipoglicemiante.

3. Complicatii infectioase, mai frecvent urinare (de obicei la femei), cutanate si pulmonare.

Tratamentul diabetului zaharat senilinclude dieta si medicatia hipoglicemianta. Dieta trebuie sa

asigure

1. glucide 30 - 35% din ratia calorica (150 - 200 g/zi),

2. proteine 15 - 20% (1,25 - 1,50 g/kg greutate/zi) si

3. grasimi 30-35% din ratia calorica, (40 - 60 g/zi).

Aportul de lichide trebuie sa fie suficient, mai ales vara, iar sarurile minerale si vitaminele administrate in

cantitate normala, mesele trebuie sa fie mai frecvente si la ore regulate. Dupa I. Mincu, 40% beneficiazanumai de dieta, iar restul de insulina si Tratament oral. Combaterea obezitatii este obligatorie, iar

exercitiul fizic, in sedinte mici, necesar.

3