DEZVOLTAREA URBANĂ LA NIVEL REGIONAL · La aceste diferenţieri şi aspecte contrastante, mai...

STUDIU PRIVIND

DEZVOLTAREA URBANĂ LA NIVEL REGIONAL

Beneficiar: ADR Sud-Vest Oltenia

www.inforegio.ro/www.adroltenia.ro

2

STUDIU

PRIVIND

DEZVOLTAREA URBANĂ

LA NIVEL REGIONAL

Contract de servicii

Nr. 14287/27.09.2011 încheiat între Agenția Pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia

și S.c. Beladi SRL Craiova

Revizie și control științific:

Prof.univ.dr. Dumitru OTOVESCU

3

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia

Adresa: str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, Dolj

Tel/Fax: 0251 414 904; 0251 412 780

E-mail:[email protected]

Web page: www.adroltenia.ro

S.C. Beladi SRL Craiova

Str. Nufărului, nr. 23, Craiova, jud. Dolj

Web page: www.beladi.ro

Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

“Implementarea Programului Operational Regional 2007 -2013 in regiunea Sud-Vest Oltenia

in perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2012”

Agentia pentru Dezvoltare Regionala sud-Vest Oltenia

Martie 2012

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.

http://www.adroltenia.ro/

http://www.beladi.ro/

4

Cuprins

CAPITOLUL I: DEZVOLTAREA URBANĂ CA VECTOR AL PROGRESULUI

ÎN PLAN REGIONAL

1. REPERE CONCEPTUALE ŞI DIRECŢII TEORETICO-METODOLOGICE DE STUDIU ............................................... .10

2. CLASIFICAREA REGIUNILOR ŞI PERSPECTIVELE STUDIERII ORAŞELOR ......................................................... 13

3. PRINCIPALELE DIMENSIUNI ALE ORASELOR SI INDICATORII DE EVALUARE A NIVELULUI DE DEZVOLTARE A ACESTORA19

CAPITOLUL II: ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ ACTUALĂ LA NIVELUL ORAŞELOR

REGIUNII SUD-VEST OLTENIA

1. PRECIZARI INTRODUCTIVE ............................................................................................................. 24

2. DESCRIERE GENERALĂ .................................................................................................................. 26

2.1. Caracteristici ale mediului urban din Oltenia ........................................................................................... 29

2.1.1. Observaţii cu privire la mediul urban din judeţele Olteniei ................................................................................. 30 2.1.2. Caracteristici ale orașelor din regiune ................................................................................................................. 34

2.2. Clasificarea orașelor ................................................................................................................................. 37 2.2.1. Criteriul demografic ............................................................................................................................................. 37 2.2.2. Infrastructura ....................................................................................................................................................... 39 2.2.3. Economia județeană ............................................................................................................................................ 40 2.2.4. Populația ocupată activă civilă ............................................................................................................................. 43 2.2.5. Numărul mediu de salariați.................................................................................................................................. 44

3. STRUCTURA REGIUNII PE MEDII DEMOGRAFICE, ZONE SI DENSITĂTI ALE POPULATIEI....................................... 46

4. INFUENTA ORASELOR, INCLUSIV A CELOR SUB 10 000 DE LOCUITORI ASUPRA LOCALITĂȚILOR RURALE ÎNVECINATE . 49

5. SITUAȚIA ELABORĂRII DOCUMENTELOR DE URBANISM ........................................................................... 52

6. SITUATIA ACTUALĂ ÎN REGIUNE DIN PUNCT DE VEDERE AL DEZVOLTĂRII MEDIULUI URBAN ............................... 53

6.1. Străzi orășenești ....................................................................................................................................... 54 6.1.1. Lungimea străzilor orășenești din județul Dolj ............................................................................. 54 6.1.2. Lungimea străzilor orășenești din județul Gorj ............................................................................. 55 6.1.3. Lungimea străzilor orășenești din județul Olt ............................................................................... 56 6.1.4. Lungimea străzilor orășenești din județul Mehedinți ................................................................... 57 6.1.5. Lungimea străzilor orășenești din județul Vâlcea ......................................................................... 58

6.2. Utilități...................................................................................................................................................... 59 6.2.1. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Dolj ........................................................................ 59 6.2.2. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Gorj ....................................................................... 60 6.2.3. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Mehedinți ............................................................. 61 6.2.4. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Olt ......................................................................... 62 6.2.5. Lungimea rețelei de canalizare din județul Vâlcea ...................................................................... 63 6.2.6. Lungimea simplă a rețelei de apă potabilă din județul Dolj ......................................................... 64 6.2.7. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Gorj ....................................................................... 65 6.2.8. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Mehedinți ............................................................. 66

5

6.2.9. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Olt ......................................................................... 67 6.2.10. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Vâlcea ................................................................. 68 6.2.11.Capacitatea de producere a apei în județul Dolj ......................................................................... 69 6.2.12. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din județul Gorj .................................... 70 6.2.13. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din județul Mehedinți ........................... 71 6.2.14. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din județul Olt....................................... 72 6.2.15. Capacitatea de producere a apei potabile din județul Vâlcea .................................................... 73 6.2.16. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Dolj ....................................... 74 6.2.17. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Gorj ...................................... 75 6.2.18. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Mehedinți............................. 76 6.2.19. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Olt ........................................ 77 6.2.20. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Vâlcea ................................... 78

6.3. Distributia infrastructurii urbane .............................................................................................................. 79 6.3.1. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚUL DOLJ .......................................................................................... 80

6.3.1.1. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului CRAIOVA ................................. 84 6.3.1.2. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului BĂILEȘTI .................................. 85 6.3.1.3. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului CALAFAT .................................. 86 6.3.1.4. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BECHET ........................................... 87 6.3.1.5. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului DĂBULENI ....................................... 89 6.3.1.6. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului FILIAȘI ............................................. 90 6.3.1.7. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului SEGARCEA ..................................... 91

6.3.2. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚUL GORJ .................................................................................................. 92 6.3.2.1. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului TÂRGU JIU ............................... 94 6.3.2.2. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului MOTRU .................................... 95 6.3.2.3. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BUMBEȘTI JIU ................................. 97 6.3.2.4. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului NOVACI ........................................... 98 6.3.2.5. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului ROVINARI ....................................... 99 6.3.2.6. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului TÂRGU CĂRBUNEȘTI ..................... 100 6.3.2.7. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului ȚICLENI ......................................... 101 6.3.2.8. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului TISMANA ...................................... 101 6.3.2.9. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului TURCENI ....................................... 102

6.3.3. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚUL MEHEDINȚI...................................................................................... 103 6.3.3.1. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului DROBETA TURNU SEVERIN.... 104 6.3.3.2. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului ORȘOVA................................. 105 6.3.3.3. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BAIA DE ARAMĂ ........................... 106 6.3.3.4. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului STREHAIA...................................... 106 6.3.3.5. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului VÂNJU MARE ............................... 107

6.3.4. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚUL OLT .................................................................................................. 108 6.3.4.1. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului SLATINA ................................. 110 6. 3.4.2. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului CARACAL .............................. 111 6.3.4.3. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BALȘ ............................................. 112 6.3.4.4. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului CORABIA ....................................... 113 6.3.4.5. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului DRĂGĂNEȘTI-OLT ......................... 114 6.3.4.6. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului PIATRA-OLT .................................. 115 6.3.4.7. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului POTCOAVA ................................... 115 6.3.4.8. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului SCORNICEȘTI ................................ 116

6.3.5. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚULUI VÂLCEA ........................................................................................ 116

6

6.3.5.1. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului RÂMNICU VÂLCEA ................. 120 6.3.5.2. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului DRĂGĂȘANI ........................... 121 6.3.5.3. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BĂBENI ......................................... 121 6.3.5.4. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BĂILE GOVORA ............................. 122 6.3.5.5. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BĂILE OLĂNEȘTI ............................ 123 6.3.5.6. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BĂLCEȘTI ...................................... 123 6.3.5.7. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BERBEȘTI ...................................... 124 6.3.5.8. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BREZOI .......................................... 124 6.3.5.9. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului CĂLIMĂNEȘTI ............................... 124 6.3.5.10. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului HOREZU ...................................... 124 6.3.5.11. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului OCNELE MARI ............................. 125

6.4. INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ .................................................................................... 125 6.4.1. Structura educațională din județul Dolj ............................................................................................... 125

6.4.1.1. Unități școlare ................................................................................................................................................. 125 6.4.1.2. Populația școlară ............................................................................................................................................. 127 6.4.1.3. Numărul cadrelor didactice ............................................................................................................................ 131 6.4.1.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Dolj ............................................................................ 133

6.4.2. Structura educațională din județul Gorj .............................................................................................. 135 6.4.2.1. Unități școlare ................................................................................................................................................. 135 6.4.2.2. Populația școlară ............................................................................................................................................. 137 6.4.2.3. Numărul cadrelor didactice ............................................................................................................................ 140 6.4.2.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Gorj ........................................................................... 142

6. 4.3. Structura educațională din județul Mehedinți .................................................................................... 144 6.4.3.1. Unități școlare ................................................................................................................................................. 144 6.4.3.2. Populația școlară ............................................................................................................................................. 145 6.4.3.3. Numărul cadrelor didactice ............................................................................................................................ 147 6.4.3.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Mehedinți ................................................................. 148

6.4.4. Structura educațională din județul Olt ................................................................................................ 150 6.4.4.1. Unități școlare ................................................................................................................................................. 150 6.4.4.2. Populația școlară ............................................................................................................................................. 151 6.4.4.3. Numărul cadrelor didactice ............................................................................................................................ 153 6.4.4.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Olt ............................................................................. 155

6.4.5. Structura educațională din județul Vâlcea .......................................................................................... 157 6.4.5.1. Unități școlare ................................................................................................................................................. 157 6.4.5.3. Numărul cadrelor didactice ............................................................................................................................ 158

6.5. INFRASTRUCTURA SANITARA .................................................................................................... 160 6.5.1. Infrastructura sanitară din județul Dolj ............................................................................................... 160

6.5.2. Infrastructura sanitară din județul Gorj .............................................................................................. 161 6.5.3. Infrastructura sanitară din județul Mehedinți ..................................................................................... 162 6.5.4. Infrastructura sanitară din județul Olt ................................................................................................ 162 6.5.5.Infrastructura sanitară din județul Vâlcea ........................................................................................... 163

7. INFRASTRUCTURA DE COMUNICAȚII………………………..….………………..…………………….…………………………………166

7.1. Utilizarea serviciilor de telefonie…………………………………………………………….…………………………………………..166

7.2. Utilizarea serviciilor de internet…………………………………………………………………………………………………………..168

7.3. Piața serviciilor de transmisie a programelor TV………………………………………………………………………………….170

7.4.Concluzii………………………………………..…………………………………………………………………………………………………….170

8. PROFILUL ECONOMIC AL REGIUNII OLTENIA ..................................................................................... .169

Factori și repere caracteristice spațiului regional....................................................................................170

7

Structura sectoarelor de activitate în regiunea Oltenia, în funcție de populația ocupată civilă .......... 174 Structura sectoarelor de activitate în regiunea Oltenia, în funcție de agenții economici .................... 178

9. INDUSTRIA SI COMERTUL INTERNATIONAL ........................................................................................ 179

10. TURISMUL ............................................................................................................................. 183

11. SERVIICII ............................................................................................................................... 185

12. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ........................................................................................................... 185

13. ALTE CARACTERISTICI ALE ECONOMIEI NATIONALE ............................................................................ 198

14. RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII ............................................................................................... 203

Câștigurile salariale ale populației în diferite domenii de activitate .................................................... 206 Șomajul ................................................................................................................................................. 210

CAPITOLUL III: CAPACITATEA DE ACCESARE A PROIECTELOR DE INVESTIȚII. OBIECTIVE ȘI

PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ALE ORAȘELOR, PE TERMEN SCURT ȘI MEDIU (PÂNĂ ÎN 2020)

1. STADIUL ELABORĂRII STRATEGIILOR EXISTENTE LA NIVEL DE ORAŞ, SITUAŢIA CADASTRALĂ ŞI A PROPRIETĂŢII PUBLIC.213

2. JUDEŢUL DOLJ ...................................................................................................................... 218

2.1. Primăria municipiului Craiova ................................................................................................................ 218 2.2. Primăria Municipiului Băileşti ................................................................................................................. 225 2.3. Primăria Municipiului Calafat ................................................................................................................. 226 2.4. Primăria orașului Bechet ........................................................................................................................ 228 2.5. Primăria orașului Dăbuleni ..................................................................................................................... 229 2.6. Primăria orașului Filiași .......................................................................................................................... 231 2.7. Primăria orașului Segarcea..................................................................................................................... 233

3. JUDETUL GORJ ...................................................................................................................... 234

3.1. Primăria Municipiul Târgu Jiu ................................................................................................................. 234 3.2. Primăria Municipiului Motru .................................................................................................................. 236 3.3. Primăria orașului Rovinari ...................................................................................................................... 237 3.3. Primăria orașului Țicleni ......................................................................................................................... 239

4. JUDETUL MEHEDINTI ............................................................................................................. 241

4.1. Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin ........................................................................................ 241 4.2. Primăria Municipiului Orșova ................................................................................................................. 243 4.3. Primăria orașului Baia de Aramă............................................................................................................ 244

5. JUDETUL OLT ........................................................................................................................ 246

5.1. Primăria Municipiului Caracal ................................................................................................................ 246 5.1. Primăria orașului Balș ............................................................................................................................. 247

6. JUDETUL VALCEA .................................................................................................................. 249

6.1. Primăria orașului Brezoi ......................................................................................................................... 249 6.2. Primăria orașului Băile Govora ............................................................................................................... 250 6.3. Primăria orașului Ocnele Mari ................................................................................................................ 252 6.4. Primăria orașului Horezu ........................................................................................................................ 253

7. CONCLUZII GENERALE ................................................................................................................. 255

8

CAPITOLUL IV: DEMARAREA ELABORĂRII PORTOFOLIULUI DE PROIECTE PENTRU

URMĂTOAREA PERIOADĂ DE PROGRAMARE. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

1. PROBLEMELE SEMNALATE ÎN JUDETUL DOLJ ..................................................................................... 257

1.1. Infrastructura ................................................................................................................................. 257

1.2. Competitivitate economica, Turism, cercetare- dezvoltare-inovare ............................................ 260

1.3. Resurse umane, piata muncii, servicii sociale................................................................................ 263

1.4. Agricultura si dezvoltarea rurală.................................................................................................... 265

1.5. Mediu si dezvoltarea durabilă ....................................................................................................... 267

2. PROBLEMELE SEMNALATE ÎN JUDETUL GORJ ..................................................................................... 269

2.1.Infrastructura regională .................................................................................................................. 269

2.2.Competitivitate economica, Turism, Cercetare- dezvoltare-inovare ........................................... 271

2.3.Resurse umane, piata muncii, servicii sociale ................................................................................ 273

2.4.Agricultura si dezvoltarea rurală .................................................................................................... 274

2.5.Mediu si dezvoltarea durabilă ........................................................................................................ 276

3. PROBLEMELE SEMNALATE ÎN JUDETUL MEHEDINTI ............................................................................. 278

3.1.Infrastructura regionala .................................................................................................................. 278

3.2.Competitivitate economica, Turism, Cercetare- dezvoltare-inovare ........................................... 281

3.3 Resurse umane, piata muncii, servicii sociale................................................................................. 283

3.4. Agricultura si dezvoltare rurala ..................................................................................................... 285

3.5.Mediu si dezvoltare durabila .......................................................................................................... 286

4. PROBLEMELE SEMNALATE ÎN JUDETUL OLT ....................................................................................... 287

4.1. Infrastructura regională ................................................................................................................. 287

4.2. Competitivitate economica, Turism, Cercetare- dezvoltare-inovare........................................... 289


4.4. Agricultura si dezvoltarea rurală.................................................................................................... 291 4.5. Mediu si dezvoltarea durabilă ....................................................................................................... 292

5. PROBLEMELE SEMNALATE ÎN JUDETUL VÂLCEA .................................................................................. 293

5.1. Infrastructura regională ................................................................................................................. 293

5.2. Competitivitate economica, Turism, Cercetare- dezvoltare-inovare........................................... 294


5.4. Mediu si dezvoltarea durabilă ....................................................................................................... 296

CAPITOLUL V: CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 1. DIMENSIUNEA SOCIALĂ ........................................................................................................................ 298

1.1. Criteriul demografic. ............................................................................................................................... 298 1.2. Infrastructura urbană. ............................................................................................................................ 300 1.3. Infrastructura educațională.................................................................................................................... 303

1.3.1. JUDEȚUL DOLJ ............................................................................................................................. 304 1.3.2. JUDEȚUL GORJ ............................................................................................................................ 305 1.3.3. JUDEȚUL MEHEDINȚI .................................................................................................................. 306 1.3.4. JUDEȚUL OLT............................................................................................................................... 307

......... 1.3.5. JUDEȚUL VÂLCEA............................................................................................................................308

9

1.4. Infrastructura sistemului medical. .......................................................................................................... 309 1.5. Economia. ............................................................................................................................................... 309

1.5.1. Propuneri pentru dezvoltarea economico-socială a Regiunii Oltenia..........................................310

1.5.2. Județul Dolj ................................................................................................................................. 313 1.5.3 Județul Gorj ................................................................................................................................. 314 1.5.4. Județul Mehedinți ....................................................................................................................... 314 1.5.5. Județul Olt .................................................................................................................................. 315 1.5.6. Județul Vâlcea ............................................................................................................................. 315

ANEXE .......................................................................................................................................... 317

ANEXA 1 – RETEAUA ORASELOR DIN OLTENIA ............................................................................................... 318

ANEXA 2 – DISTRIBUTIA DEMOGRAFICA ....................................................................................................... 319

ANEXA 3 – INFLUENTA ORASELOR ASUPRA ZONELOR INVECINATE IN RAPORT CU RESEDINTELE DE JUDET ................ 320

ANEXA 4 – INFRASTRUCTURA URBANA ........................................................................................................ 321

ANEXA 5 – SALARIATI ................................................................................................................................ 322

ANEXA 6 – JUDETUL DOLJ .......................................................................................................................... 323

ANEXA 7 – JUDEȚUL GORJ………………………..……………………………………………………..……………………………………………..359

ANEXA 8 – JUDETUL MEHEDINTI ................................................................................................................. 397

ANEXA 9 – JUDETUL OLT ........................................................................................................................... 441

ANEXA 10 – JUDETUL VÂLCEA .................................................................................................................... 474

ANEXA 11 - LISTA PORTOFOLIULUI DE PROIECTE IDENTIFICATE………………………………………..…………...……….......463

ANEXA 12 - HĂRȚI……………………………………………………………………………………….………………………………………………….536

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ…………………………………………………………………………………..……………………………………..…539

10

CAPITOLUL I DEZVOLTAREA URBANĂ CA VECTOR AL PROGRESULUI ÎN PLAN

REGIONAL

Procesul complex de dezvoltarea a societăţii româneşti impune clarificarea unor

concepte, pe baza cărora devine operaţională acţiunea socială propriu-zisă. Orice

program de intervenţie la nivelul comunităţilor teritoriale presupune, mai întâi, să

definim obiectivele urmărite, să stabilim mijloacele cele mai potrivite pentru atingerea

acestora, să determinăm rolul agenţilor umani implicaţi, şi să delimităm semnificaţiile

principalelor concepte utilizate în demersul cercetării. În felul acesta, considerăm că

studiul de teren şi datele recoltate pot mai bine să fie corelate şi interpretate în

consonanţă cu scopul general asumat în cadrul investigaţiei ştiinţifice.

Premisa esenţială de la care pornim în studiul nostru este că orice societate

naţională este alcătuită din anumite unităţi teritoriale, cum ar fi satele şi oraşele, iar

acestea, la rândul lor, pot fi grupate în diverse zone sau regiuni – care se justifică din

punct de vedere istoric, administrativ, cultural, economic, al reţelei de transporturi şi

comunicaţii.

1. Repere conceptuale şi direcţii

teoretico-metodologice de studiu

Conceptul de comunitate are multiple semnificaţii, dintre care reţinem faptul că

acesta reflectă un ansamblu unitar de bunuri, valori, activităţi, simboluri, moduri de

organizare, instituţii, profesii ş.a. care aparţin unor grupuri de oameni şi conferă

acestora sentimentul de apartenenţă la respectiva comunitate. Din punct de vedere al

criteriului teritorial, comunitatea poate fi analizată la nivel local, la nivel regional sau

zonal şi la nivel naţional. De asemenea, tipologia conceptului integrează şi un nivel mai

extins, astfel încât întâlnim şi sintagma de comunitate continentală (europeană,

americană, africană etc.)

11

Analiza societăţii omeneşti prin prisma organizării comunitare a dat naştere unor

domenii specifice de cunoaştere ştiinţifică, aşa cum este sociologia comunităţilor.

Aceasta are ca obiect de studiu tocmai comunităţile teritoriale şi a fost promovată de

autori din mediul universitar în diferite lucrări de specialitate publicate în ultimele două

decenii.1 Întrucât pe teritoriul unei ţări se întâlnesc, deopotrivă, aşezări rurale şi aşezări

urbane, precum şi relaţii mai strânse între acestea într-un anumit areal geografic,

înseamnă că sociologia comunităţilor se dezvoltă, în viziunea unor cercetători, pe trei

direcţii de studiu: 1) Sociologia comunităţilor rurale (intitulată anterior sociologie

rurală); 2) Sociologia comunităţilor urbane (sociologia urbană) şi 3) Sociologia regională2,

sau, mai precis, o putem denumi Sociologia comunităţilor regionale.

Desigur, sociologia comunităţilor rurale se ocupă de examinarea universului sătesc

din punct de vedere al activităţilor economice specifice, al rolului pe care îl au

gospodăriile familiale în întreaga viaţă social-economică şi culturală din mediul rural, al

structurii şi evoluţiei populaţiei, al instituţiilor şi relaţiilor interumane, precum şi al

contribuţiei cadrului rural la dezvoltarea de ansamblu a unei societăţi naţionale. Aşadar,

atunci când dorim să descifrăm viaţa socială a satelor, este important să avem în vedere:

1) Dimensiunea economică a acestora sau activităţile organizate pentru producerea

bunurilor materiale (economia agricolă);

2) Dimensiunea demografică sau populaţia şi problemele sociale ale acesteia;

3) Structura şi eficienţa activităţilor proprii comunităţilor rurale;

4) Dimensiunea culturală sau întreg sistemul de educaţie şi tradiţii,

obiceiuri şi manifestări spirituale;

5) Dimensiunea ecologică sau raporturile oamenilor cu cadrul natural şi geografic

înconjurător.

1 Ion Aluaş, Sociologia comunităţilor, în rev. Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Sociologie, XXV, nr. 22, 1998; Mihai Pascaru, Sociologia comunităţilor, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2005; Idem, Sociologia comunităţilor teritoriale, în Tratat de sociologie generală, (coord. Dumitru Otovescu), Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 761-778. 2 M. Pascaru, Sociologia comunităţilor teritoriale, în vol. Tratat de sociologie generală, p. 765.

12

Sociologia comunităţilor urbane este axată pe cercetarea oraşelor, din mai multe

puncte de vedere:

Al evoluţiei istorice şi al extinderii/involuţiei ca spaţiu construit;

Al structurii şi dinamicii populaţiei locuitoare în respectivul spaţiu construit;

Al activităţilor economice de bază (din care derivă o întreagă structură ocupaţională

şi socioprofesională);

Al instituţiilor administrative proprii, care gestionează dotările edilitare şi asigură

funcţionarea optimă a unor structuri indispensabile (pentru aprovizionarea populaţiei cu

apă, gaz metan, curent electric, derularea transportului de călători, a sistemului de

comunicaţii ş.a.);

1. Al asigurării sistemului de sănătate şi educaţie, permanent solicitat în condiţiile

marilor aglomerări urbane;

2. Al creării unor zone de agrement şi al iniţierii unor activităţi specifice de

petrecere a timpului liber şi de protecţie a naturii;

3. Al depistării şi soluţionării problemelor sociale, care afectează mari colectivităţi

de oameni;

4. Al modului în care este asigurată securitatea individuală şi ordinea publică etc.

Procesul de urbanizare desemnează, pe de o parte, procesul de transformare a unor

localităţi rurale în oraşe, iar, pe de altă parte, procesul de extindere a oraşelor şi de

organizare internă a acestora, la cote optime de funcţionare economică, socială şi

culturală. Dacă satele au o populaţie relativ redusă numeric, în schimb, oraşele sunt

locuite de mii, zeci de mii şi chiar de milioane de locuitori, fapt care evidenţiază

probleme majore de preîntâmpinat şi elucidat, în cazul celor din urmă.

În toate timpurile, oraşele au reprezentat puncte de atracţie pentru oameni,

deoarece în cadrul acestora s-au găsit mai uşor răspunsuri la nevoile individuale de

ocupare, de educaţie şi promovare profesională, de comunicare socială şi, în genere, de

asigurare a unui standard de viaţă mai ridicat. În schimb, locuinţa a constituit o

13

problemă statornică şi dificilă pentru noii veniţi îndeosebi, care s-au aşezat, de regulă, în

zonele periferice. Odată cu creşterea populaţiei s-au ivit şi alte dificultăţi, cum ar fi

protecţia bunurilor individuale şi a vieţii personale. Rata infracţionalităţii este, în toate

societăţile, mai ridicată în mediul urban decât în mediul rural, iar zgomotul cotidian şi

poluarea au transformat metropolele într-un veritabil calvar pentru numeroşi cetăţeni.

Bolile psihice şi inadaptarea la ritmul schimbărilor, izolarea şi însingurarea, frecvenţa

ridicată a relaţiilor conflictuale dintre locuitori ş.a. au determinat pe mulţi locuitori ai

oraşelor să preţuiască mai mult viaţa la ţară, înregistrându-se o tendinţă pronunţată de

migraţie a orăşenilor la sate, fie definitiv, fie temporar.

În pofida disfuncţionalităţilor întâlnite în mediul urban, trebuie să recunoaştem că

acesta continuă să rămână un factor esenţial de progres în societatea contemporană,

atât din punct de vedere al dezvoltării economice, cât şi sub aspectul împlinirii şi al

dezvoltării personalităţii umane.

2. Clasificarea regiunilor şi perspectivele studierii oraşelor

Anumiţi autori s-au ocupat de caracterizarea regiunilor în corelaţie cu ponderea

populaţiei şi de problema dezvoltării acestora în contextul elaborării unor politici oficiale

de valorificare eficientă a resurselor naturale, economice şi umane. Pentru a realiza

progresul de ansamblu al unei societăţi naţionale este necesară o analiză globală a

respectivelor resurse, analiză care se axează, însă, pe cercetarea resurselor existente în

plan regional.

În literatura sociologică actuală se operează cu trei categorii de regiuni:

1) Regiuni predominant rurale – sunt acelea în care peste 50% din populaţie îşi are

domiciliul stabil în sate sau comune;

2) Regiuni semnificativ rurale – sunt cele în care populaţia satelor reprezintă 15-50%

din totalul populaţiei aflată pe teritoriul respectiv;

14

3) Regiuni predominant urbane – sunt acelea în cadrul cărora peste 85% din

populaţie locuieşte în oraşe, iar mai puţin de 15 % se află la sate.3

Situaţia economică şi istorică actuală a regiunilor din România ne indică faptul că,

spre deosebire de alte societăţi avansate din Europa, pe teritoriul ţării noastre nu se află

regiuni care să fie exclusiv urbane. Un factor decisiv al propulsării procesului de

urbanizare l-a reprezentat, în epocile modernă şi contemporană, procesul de

industrializare, proces care în România anilor 1965-1985 a avut un caracter rapid şi

general, dar fără să producă zone sau regiuni cu o componenţă a populaţiei exclusiv

urbană. După anul 1990, industrializarea şi urbanizarea – ca doi vectori decisivi ai

dezvoltării societăţii româneşti – au înregistrat ritmuri stagnante şi chiar de regres

major, unele oraşe muncitoreşti dispărând de pe harta economică a ţării. Odată cu

desfiinţarea a numeroase unităţi economice, în condiţiile privatizării forţate şi ale

creşterii galopante a şomajului, economia industrială a suferit un recul continuu şi,

odată cu ea, procesul de urbanizare.

O imagine de ansamblu asupra ponderii populaţiei rurale şi urbane din România şi

din spaţiul Uniunii Europene, pe regiuni, rezultă şi din tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Tipuri de regiuni Regiuni predominant

rurale

Regiuni semnificativ

rurale

Regiuni predominant

urbane

1. Ponderea celor care locuiesc în aşezări rurale

Peste 50% Între 15%-50%

Sub 15%

2. Populaţia U.E. 9,7% 29,8% 60,50%

3. Suprafaţa U.E. 47,0% 37,4% 15,60%

4. Populaţia României 47,0% 43,6% 9,40%

5. Suprafaţa României 52,5% 46,5% 0,96% Sursa: Maria Vincze, op. cit., p. 11.

3 Maria Vincze, Dezvoltarea regională şi rurală. Idei şi practici. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, p. 9-10.

15

Din datele prezentate reiese importanţa fundamentării ştiinţifice a unor politici

regionale, care să ţină seama de ierarhia regiunilor care compun ţara noastră (pentru a

dirija sursele financiare în zonele întârziate, defavorizate economic şi social), precum şi

de necesitatea coordonării instrumentelor de intervenţie guvernamentală, astfel încât

să fie atenuate diferenţele de dezvoltare dintre cele 8 regiuni ale României.

Realitatea socială urbană este eterogenă şi deosebit de complexă faţă de realitatea

socială rurală. Satul este mai omogen şi unitar, cu o economie precumpănitor agricolă şi

cu o populaţie redusă. Oraşul, în schimb, are nevoie, pentru a fi cunoscut şi înţeles, de o

abordare mulți şi interdisciplinară. Dacă strategiile de dezvoltare rurală sunt relativ uşor

de conceput, cele de dezvoltare urbană implică multiple eforturi conjugate şi

perspective diferite de abordare. Oraşul se extinde şi se schimbă văzând cu ochii, zi de

zi, iar sumele investite în construcţiile civile şi economice sunt exorbitante. Mişcarea

haotică a oraşelor creează probleme grave şi, uneori, insurmontabile pentru organele

administrației publice locale. De aceea, este necesar să existe planuri urbanistice

inteligente şi operaţionale, care să fie realizate de specialişti din cele mai diverse

domenii de activitate: arhitecţi, urbanişti, sociologi, ingineri, medici ş.a. În consecinţă,

este necesară o concepţie unitară de cercetare, menită să ofere, iniţial, o diagnoză

social-urbană riguroasă şi, apoi, să permită o prognoză sau o strategie, pe termen scurt,

mediu şi lung de dezvoltare a unui oraş şi a unei regiuni.

În literatura sociologică sunt evidenţiate şapte perspective de analiză a oraşului:

1. Perspectiva schimbării sociale – se axează pe ideea că procesul de urbanizare

are un ritm rapid şi ireversibil, că acesta generează transformări

„revoluţionare” şi o anumită „discontinuitate (prin care se are în vedere

dislocarea sau mutaţiile provocate de urbanizare mai ales în modurile de

viaţă ale populaţiei – în sensul adoptării de noi modele de gândire şi

acţiune”);

16

2. Perspectiva organizării sociale – care ne oferă „o direcţie de analiză a

relaţiilor sociale din mediul urban (indivizi, grupuri, structuri birocratice,

instituţii sociale). Indivizii sunt descrişi, în acest context, pornind de la

modelele de organizare a personalităţii şi stilurilor de viaţă individuală, în

ideea că oraşul produce tipuri distincte de personalitate şi comportament,

precum şi modele de adaptare urbană sau valori specifice”.4

3. Perspectiva ecologică – este orientată spre „procesele şi formele de adaptare

a populaţiei din comunităţile urbane la mediul în care trăiesc (environment)”.

Ecologia umană are în vedere „structura spaţială, socială şi economică a

comunităţilor”, efectele acestora din urmă „asupra comportamentului uman”

...; „segregarea, şomajul şi lumpenproletariatul urban; suburbanizarea;

dispersia şi conservarea resurselor; creşterea şi declinul regional; politica

industrială şi revitalizarea economică ...”.5;

4. Perspectiva problemelor sociale – „este, se pare, cea mai cuprinzătoare din

punctul de vedere al tipurilor de cercetări pe care le integrează. Se poate

spune că aproape toate problemele sociale contemporane au fost asociate cu

procesul de urbanizare”. Printre problemele sociale, generate de mediul

urban, se numără: criminalitatea, divorţialitatea, criza locuinţelor, şomajul,

sărăcia, poluarea, înmulţirea câinilor fără stăpâni, conflictele interumane şi

interinstituţionale, inadaptarea ş.a., toate acestea figurând şi sub denumirea

de „patologie urbană”;

5. Perspectiva politicii sociale – aceasta se referă la „preocupările sociologilor (şi

ale altor specialişti) de a rezolva problemele urbane. Politica urbană şi

planificarea «intervenţiilor» în dezvoltarea urbană a devenit o parte a

acţiunilor sociale în cadrul comunităţilor urbane ... pentru a îmbunătăţii

4 Dorel Abraham, Sociologia urbană, în vol. Tratat de sociologie generală, Ed. Beladi, Craiova, 2010, p. 783. 5 Idem.

17

amenajarea oraşelor”. Sociologii „ pun accentul pe cunoaşterea opiniilor

populaţiei şi pe antrenarea ei la realizarea acţiunilor de planificare urbană,

care trebuie să ia în considerare schimbările care au loc la nivelul atitudinilor,

structurii familiale, stilului de viaţă, precum şi la nivelul instituţiilor

economice, politice, religioase etc.”6

6. Perspectiva calităţii vieţii – este legată de elaborarea indicatorilor sociali, pe

baza cărora se analizează starea de „bunăstare” şi de „sărăcie” a populaţiei

din oraşe, deci se evaluează nivelul de trai din mediul urban;

7. Perspectiva mondialistă – are în vedere „analiza dezvoltării comunităţii

urbane în cadrul naţional şi al societăţii mondiale. Primul nivel este acela al

analizei relaţiilor dintre local şi societal în cadrul unei naţiuni.”7 Astfel, se pot

descoperi relaţiile de dependenţă intercomunitară, raporturile de ordin

economic şi social, cultural etc. între diferite oraşe şi regiuni, nivelul de

dezvoltare al unor oraşe comparativ cu altele din aceeaşi ţară sau din alte

societăţi contemporane, problemele comune şi specifice ş.a.m.d.

O cunoaştere riguroasă a comunităţilor urbane reclamă utilizarea mai multor

perspective de analiză, dacă nu chiar a tuturor celor menționate mai sus.

Un indicator important de examinare a fenomenului urban îl constituie numărul

minim al populaţiei, la care se adaugă, evident, şi densitatea acesteia. „Aşa, de exemplu,

în funcţie de numărul minim de locuitori, sunt considerate localităţi urbane aşezările cu

200 de locuitori (Danemarca, Suedia), cu 400 de locuitori (Albania), cu 1000 de locuitori

(Australia, Canada etc.), cu 2500 de locuitori (Mexic, S.U.A. etc.), cu 5000 de locuitori

(Japonia, Liban etc.), cu 10 000 de locuitori (Grecia, Italia, Senegal, Spania), cu 20 000 de

locuitori (Olanda, Nigeria). În unele cazuri, condiţiei de număr minim de locuitori i se

adaugă şi alte criterii, cum ar fi densitatea locuitorilor etc. Un astfel de criteriu are o

6 Idem. 7 Ibidem, p. 784.

18

capacitate redusă de a oglindi nivelul de civilizaţie şi condiţiile de viaţă din colectivităţile

umane respective. Astfel, se pot întâlni situaţii în care satele unor ţări oferă un nivel de

urbanizare superior al oraşelor altora. Presupunerea că oraşul constituie o aglomerare

de oameni cu o densitate care face imposibilă agricultura nu s-a adeverit nici ea decât

parţial. Unele oraşe din India, spre exemplu, au peste 60% din populaţie ocupată în

agricultură. În Japonia există localităţi de mărime medie (100 000 – 500 000 locuitori),

care au peste jumătate din teren folosit în scopuri agricole. Mai multe oraşe din Sicilia

(uneori cu peste 30000 locuitori) sunt locuite aproape în totalitate de muncitori

agricoli”.8

La aceste diferenţieri şi aspecte contrastante, mai poate fi adăugat şi faptul că unele

oraşe sunt recunoscute ca atare prin decizii de ordin administrativ, luate de factori

politici cu rol conducător la un moment dat.

În esenţă şi în general, oraşul este acea comunitate umană teritorială care se

caracterizează printr-o aglomerare de populaţie, prin activităţi economico-sociale

specifice (industriale, comerciale, de servicii, de educaţie şi protejare a sănătăţii

locuitorilor, prin instituţii cu rol administrativ conducător), prin dotări edilitare complexe

(reţea stradală, de aprovizionare cu apă, gaz metan, de canalizare, de alimentare cu

curent electric etc.), printr-un mediu comunicaţional şi cultural complex (bazat pe valori

ştiinţifice şi dotări tehnice de vârf), printr-un nivel ridicat de educaţie al tineretului şi

prin locuri special amenajate pentru petrecerea timpului liber.

Beneficiile social-culturale şi economice ale oraşului sunt evident superioare faţă de

sat, iar perpetuarea şi extinderea acestora constituie o direcţie prolifică de revigorare a

spaţiilor regionale.

În continuare, vom prezenta datele cercetărilor socio-economice efectuate asupra

celor 40 de oraşe din Regiunea Sud-Vest Olt, ţinând cont de trei paliere sau coordonate:

palierul descriptiv, palierul explicativ şi palierul predictiv.

8 Ibidem, p. 787.

19

3. Principalele dimensiuni ale orașelor și indicatorii de

evaluare a nivelului de dezvoltare a acestora

I. Dimensiunea socială

1. Demografie

2. Educație

3. Sănătate

4. Infracționalitate

5. Condiții de locuire

6. Infrastructura urbană

7. Transport local

8. Pensionări

II. Dimensiunea de mediu

1. Spații verzi

2. Cheltuieli pentru protecția mediului

3. Regenerări păduri

III. Dimensiunea economică

1. Populația civilă activă

2. Număr de salariați

3. Câștiguri salariale active

4. Unități locale active

5. Efectivul de personal din principalele ramuri economice

6. Cifra de afaceri

7. Investiții

8. Locuri de muncă vacante

20

IV. Dimensiunea instituțională

1. Accesări proiecte de dezvoltare cu finanțare internă sau externă

2. Situația elaborării documentelor de urbanism

3. Infrastructura pentru afaceri

4. Strategia de dezvoltare durabilă

5. Personal calificat în proiectarea dezvoltării durabile

PRINCIPIUL DE INTERPRETARE A NIVELULUI DE DEZVOLTARE

Se fundamentează pe procesul dezvoltării durabile și constă în interacțiunea

permanentă dintre cele patru dimensiuni: socială, economică, instituțională și de mediu

Dimensiunea Dimensiunea

Socială de mediu


Economică Instituțională


Economică Instituțională

Dezvoltare

comunitară

21

Prin realizarea valorilor pozitive ale indicatorilor și trendurilor acestora se tinde

spre realizarea dezvoltării durabile.

Estimăm că există cel puțin trei nivele de stratificare a comunităților urbane din

Oltenia:

Nivelul 1. Orașe dezvoltate, caracterizate prin:

1. Creștere demografică;

2. Creștere economică;

3. Sectoare economice diverse;

4. O pondere ridicată a sectoarelor economice din sectorul serviciilor;

5. Un nivel educațional cât mai ridicat al populației;

6. O rețea dezvoltată a unităților de învățământ;

7. O rețea medicală adaptată nevoilor populației;

8. Infrastructură suficientă pentru nevoile populației;

9. PIB în creștere;

10. Dezvoltarea orașului se realizează în baza unei strategii coerente, planificate, în

care nevoile viitoare sunt estimate, iar investițiile sunt realizate prin calcularea

impactului pozitiv pe care îl are asupra comunității;

11. Sunt implementate sisteme moderne de management al calității în instituțiile

publice;

12. Există departamente specializate în accesarea fondurilor destinate dezvoltării;

Codificare: ND1-12 (nivel de dezvoltare 1, cu toți indicatorii atinși). Acesta este

indicatorul maxim. În funcție de indicatorii pozitivi notarea se poate face prin

menționarea numărului de indicatori: ND1-11, ND1-10 etc.

22

Nivelul 2. Orașe cu un nivel mediu de dezvoltare, caracterizate prin:

1. Stagnare demografică;

2. Stagnare economică sau evoluție constantă;

3. Un număr redus de sectoare economice;

4. O pondere ridicată a sectorului secundar și nesemnificativă în sectorul terțiar;

5. Un nivel educațional mediu al populației;

6. O rețea insuficientă a unităților de învățământ;

7. O rețea insuficientă a unităților medicale;

8. Infrastructură urbană care acoperă parțial suprafața orașului;

9. PIB constant sau fluctuant;

10. Dezvoltarea orașului se realizează în salturi, fluctuant. Există o strategie de

dezvoltare a orașului, dar nu există posibilitatea cuantificării impactului

proiectelor de dezvoltare și modernizare asupra comunității;

11. Sistemele moderne de management al calității se află în curs de implementare;

12. Există persoane calificate în accesarea fondurilor destinate dezvoltării orașului.




Nivelul 3. Orașe slab dezvoltate, caracterizate prin:

1. Scădere demografică;

2. Scădere economică. Toți indicatorii economici au valori negative;

3. Caracter monoindustrial al sectoarelor de activitate;

4. Preponderența sectorului primar (agricultură sau industria prelucrătoare);

5. Un nivel educațional scăzut al populației;

23

6. O densitate ridicată a populației școlare la numărul de cadre didactice. Unități

școlare insuficiente raportate la numărul de locuitori;

7. Insuficiența unităților medicale față de nevoile populației. Un număr ridicat de

pacienți pentru un medic;

8. Infrastructură urbană inexistentă sau nesemnificativă;

9. PIB în scădere;

10. Nu există măsuri de dezvoltare a orașului. Nu există o strategie de dezvoltare a

orașului;

11. Nu există sisteme de management a calității implementate sau în curs de

implementare;

12. Nu există departamente sau persoane calificate în accesarea fondurilor destinate

dezvoltării orașului.




Pentru comunitățile care nu au astfel de indicatori sau au în total mai puțin de 6

indicatori atinși pentru nivelul 3 se poate asocia notarea suplimentară ND0-1, ND0-

2….ND0-5.

Pentru a clasifica o comunitate la grupa ND1 sunt necesare atingerea a cel puțin 6

indicatori în condițiile prevăzute la această grupă.

Prin compararea datelor statistice și a celor colectate de la instituțiile publice orice

comunitate se află pe o anumită poziție. Obiectivele strategice de dezvoltare devin cele

care nu îndeplinesc condițiile de trecere la nivelul ND1.

24

CAPITOLUL II ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ ACTUALĂ LA

NIVELUL ORAŞELOR REGIUNII SUD-VEST OLTENIA

1. Precizări introductive

Numeroasele studii destinate analizei mediului urban pot fi clasificate în funcție de

câteva criterii, în raport de care se caută explicația unor fenomene sociale și economice

deja constatate sau care devin elemente importante în analiza evoluției viitoare a

comunităților sau a regiunilor în care se realizează aceasta.

Rezultatele unor astfel de cercetări au evidențiat că formarea și dezvoltarea

comunităților umane este strict relaționată cu funcțiile pe care fiecare grupare de

indivizi umani le îndeplineau împreună. Sociabilitatea și activitatea comună reprezintă

principala capacitate a oamenilor de a lucra și conviețui în comun pentru îndeplinirea

diverselor interese: activitate economică, exploatarea resurselor naturale sau

satisfacerea celor de natură personală precum educația, familia etc.

Specificul general al mediului urban românesc este ușor atipic prin comparație cu cel

al țărilor avansate. Modul în care comunitățile urbane au apărut și s-au dezvoltat este

diferit față de cele occidentale. Majoritatea orașelor românești sunt rezultatul

dezvoltării funcțiilor comerciale ale fostelor comunități rurale. Întregul mediu urban

românesc este relativ nou prin raportare la o scală mondială, iar structura internă a

multor orașe, în special a celor cu un număr mai mic de populație este încă dependentă

de activitățile specifice unor comunități rurale mai extinse (gradul de ocupare în

agricultură). Astfel, aspectul majorității orașelor este diferit de cel al țărilor occidentale

datorită caracterului monoindustrial al multor orașe românești.

În cadrul acestui studiu intenționăm să realizăm o descriere a specificului orașelor

din Oltenia în funcție de mai mulți indicatori, cu scopul identificării necesității de

dezvoltare a acestora. Prima dificultate apărută într-un astfel de demers a fost cea a

25

indicatorilor relevanți pentru descriere, dar cu utilitate în ceea ce privește

fundamentarea acțiunilor viitoare. Perspectiva elaborării, alegerii și selectării

indicatorilor relevanți este cea a experienței de până acum. Îndicatorii care vizează

dezvoltarea societății românești ne plasează în partea de jos a ierarhiilor europene. Deși

există un decalaj real între nivelurile de dezvoltare ale diferitelor societăți, trendurile

negative sunt un argument real al disfuncționalităților existente. Reluarea trendurilor

necesare de creștere devine un obiectiv al oricărei strategii de dezvoltare, politici

publice sau planificare a acțiunilor viitoare. Fără o estimare reală a rezultatelor vizate

există un risc major de eșec al tuturor acțiunilor realizate.

În acest sens, fixarea obiectivelor cu mare impact, sau cel puțin cu impact

semnificativ, asupra dezvoltării urbane devine o activitate de prim rang. Importanța unei

dezvoltări continue a mediului urban sub toate aspectele este esențială pentru

creșterea întregii zone sau regiuni datorită influenței pe care orașele o exercită asupra

zonelor periurbane sau asupra mediului înconjurător. Dezvoltarea unei regiuni este

dependentă, în acest caz, de capacitatea orașelor de a se transforma în veritabili vectori

de dezvoltare.

Proiectarea structurată a acestui studiu este asigurată de ordonarea răspunsurilor la

câteva întrebări de bază care jalonează întregul parcurs al cercetării: Ce facem? De ce

facem? Cum facem?

Răspunsurile la prima întrebare se vor concretiza în identificarea obiectivelor de

dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020. De asemenea, portofoliul de proiecte

necesar regiunii Oltenia este un răspuns la această întrebare.

A doua întrebare necesită răspunsuri rezultate din mai multe planuri de analiză.

Astfel, sunt necesare o serie de motivații și argumentații referitoare la scopul acțiunilor

inițiate. Aceste motivații presupun argumentare naturii obiectivelor asumate: nivelul de

trai, dezvoltarea economică, protecția mediului, creșterea atractivității, creșterea

26

gradului de educație a populației etc. La acestea se adaugă finalitățile măsurabile

necesare autoevaluării de la sfârșitul anului 2020.

Ultima întrebare are rolul de identificare a resurselor necesare pentru a susține

răspunsurilor la primele două întrebări. Reprezintă o totalizare a resurselor umane,

financiare și materiale care vor susține atingerea obiectivelor. O altă categorie de

răspunsuri la această întrebare este cea a totalizării costurilor presupuse de acțiunea

coordonată a întregului ansamblu instituțional.

Prin repetarea acestor întrebări de-a lungul tuturor etapelor studiului putem păstra

coerența cercetării și menținerea fără deviații a obiectivelor în centrul preocupărilor.

2. Descriere generală

Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia este formată din 5 județe: Dolj, Gorj,

Mehedinți, Olt, Vâlcea. Din punct de vedere al numărului de județe se află pe penultimul

loc, fiind una dintre regiunile mici ale țării. Reorganizarea statistică a inclus Oltenia

alături de regiunea Vest (regiunea cu cele mai puține județe-4) în Macroregiunea 4.

Populația regiunii este corelată cu numărul de județe fiind una dintre cele mai puțin

numeroase, devansând din acest punct de vedere regiunea Vest.

REGIUNEA DE DEZVOLTARE

POPULAŢE TOTALĂ

POPULAŢE URBANĂ

POPULAȚIE RURALĂ

PONDERE POPULAȚIE

URBANĂ

2010

Nord Vest 2 719 719 1 449 855 1 269 864 53,3

Centru 2 524 418 1 499 280 1 025 138 59,4

Nord- Est 3 712 396 1 601 968 2 110 428 43,2

Sud-Est 2 811 218 1 548 320 1 262 898 55,1

București-Ilfov 2 261 698 2 080 013 181 685 92,0

27

Sud-Muntenia 3 267 270 1 354 092 1 913 178 41,4

Sud-Vest Oltenia 2 246 033 1 075 897 1 170 136 47,9

Vest 1 919 434 1 209 245 710 189 63,0

România 21 462 186 11 818 670 9 643 516 55,1

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, prelucrare date

Tabelul anterior evidențiază densitatea demografică a fiecărei regiuni, la care este

adăugată structura populației în funcție de cele două medii de rezidență.

Ponderea populației urbane din totalul regional evidențiază două categorii de

regiuni distribuite în jurul mediei naționale. Regiunea Sud-Vest Oltenia are o pondere de

47,9% fiind plasată sub media națională. Regiunile de dezvoltare cu o pondere a

populației urbane mai redusă decât Oltenia sunt: Nord-Est (43,2%) și Sud-Muntenia

(41,4%).

Din punct de vedere al cifrelor absolute se constată că Oltenia are cel mai mic număr

de locuitori ai mediului urban.

Pentru a ne încadra în tematica acestui studiu încercăm să asociem această structură

cu PIB-ul regional:

REGIUNEA DE DEZVOLTARE

PONDERE

POPULAȚIE

URBANĂ

PIB 2008

PIB 2009 CONTRIBUŢIE

PIB 2009

% Prețuri curente RON

Nord Vest 53,3 21542.1 21297.4 10,8%

Centru 59,4 22707.7 22618.8 11,5 %

Nord- Est 43,2 14794.5 14649.3 7,5%

Sud-Est 55,1 19098.9 18738.2 9,6%

București-Ilfov 92,0 59680.2 55079.3 28,2%

Sud-Muntenia 41,4 19648.1 19913.7 10,2%

Sud-Vest Oltenia 47,9 17831.8 17752.8 9,1%

Vest 63,0 26173.2 25602.4 13,1%

România 55,1 23934.6 23341.4

Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo-on line, prelucrare date

28

Prin comparație, observăm că PIB-ul regional pe locuitor este mai mare în regiunile

cu o pondere mai ridicată a populației din mediul urban. Cel mai ridicat PIB aparține

regiunii București-Ilfov, urmat de regiunea Vest. Acestea sunt singurele regiuni care au

un PIB peste media națională, în timp ce restul regiunilor au un PIB situat sub media

regională. Oltenia are penultimul PIB din România, devansând doar regiunea Nord-Est.

Contribuția la formarea PIB-ului regional dezvăluie o ierarhie a productivității regionale

dar și disparitățile existente în România în ceea ce privește productivitatea economică.

Se observă că regiunea cu cel mai mare grad de urbanizare (București-Ilfov), cu cea mai

redusă suprafață geografică, dar cu o populație comparabilă cu a celorlalte regiuni, are o

contribuție semnificativă la formarea PIB-ului regional, de 28,2%.

Considerăm că argumentul asocierii dintre mediul urban și valoarea PIB-ului este

susținut de productivitatea muncii industriale, a diversității sectoarelor de activitate și a

unui nivel mai ridicat de educație a populației.

În cazul regiunii Sud - Muntenia, se observă că în raport cu Oltenia există un PIB mai

ridicat în condițiile unei ponderi mai reduse a mediului urban. Aceasta este singura

excepție de la regularitatea afirmată anterior asupra asocierii dintre productivitate și

ponderea mediului urban. Pentru explicație considerăm că asupra productivității muncii

(evidențiată prin PIB) acționează și alți factori, exogeni regiunii respective. Regiunea

Sud-Muntenia este plasată geografic în jurul capitalei țării București, a cărei

productivitate ridicată are efecte pozitive asupra arealului geografic înconjurător.

Această apropiere face ca Bucureștiul să fie principalul beneficiar al bunurilor și

serviciilor din această regiune asigurând o intensificare a schimburilor comerciale.

Acest aspect oferă o temă de reflecție asupra relațiilor dintre marile orașe și

regiunile adiacente, ce poate fi o cale de acțiune în impulsionarea dezvoltării regionale

prin creșterea economică și extinderea mediului urban, capabil de a concentra forțele

economice și sociale productive.

29

2.1. Caracteristici ale mediului urban din Oltenia

Mediul urban al regiunii Oltenia este format din 40 de orașe, distribuite astfel:

JUDEŢUL MUNICIPII ORAŞE TOTAL UNITĂŢI

URBANE

2011

Dolj 3 4 7

Gorj 2 7 9

Mehedinți 2 3 5

Olt 2 6 8

Vâlcea 2 9 11

Total 11 29 40


La sfârșitul anului 2011 în România existau 320 de orașe. Prin raportare constatăm

că la nivel administrativ mediul urban din Oltenia deține 12,5% din numărul total al

orașelor. O parte dintre aceste orașe sunt relativ noi pe harta mediului urban regional,

astfel că trebuie examinate cu atenție direcțiile de dezvoltare necesare diversificării

sectoarelor economice, de creștere a capacității industriale și a sectorului terțiar,

sectoare de activitate care generează cele mai ridicate venituri.

JUDEŢUL MUNICIPII ORAŞE TOTAL UNITĂŢI

URBANE

Entități urbane înființate după anul 1989

Dolj 1. Băilești 2. Calafat

1. Bechet 2. Dăbuleni

7

Gorj 1. Motru 1. Tismana 2. Turceni

9

Mehedinți 1. Orșova 5

Olt 1. Caracal 1. Potcoava 8

Vâlcea 1. Drăgășani 1. Băbeni 2. Bălcești 3. Berbești

11

Total 6 8 40


30

Prin analiza celor două tabele se observă că mediul urban din Oltenia este relativ

tânăr, cu opt localități din 29 devenite orașe după anul 1989 și 6 devenite municipii

după aceeași dată. Această transformare recentă a unor comunități rurale datorită

numărului ridicat de populație, evidențiază nevoia unei analize atente a infrastructurii

urbane și a potențialului de evoluție datorită modificării statutului rezidențial.

Caracterul general al comunităților rurale este determinat de predominanța activităților

agricole de gospodării de subzistență, de un grad mare de ocupare în agricultură și de o

structură ocupațională limitată. Prin modificarea statutului rezidențial sunt necesare

investiții în infrastructura urbană, a conectării noilor orașe la rețeaua urbană a regiunii și

creșterea influenței economice a acestora asupra arealului rural învecinat.

2.1.1. Observaţii cu privire la mediul urban din judeţele Olteniei

Distribuția orașelor în regiune și în județele componente oferă informații relevante

cu privire la oportunitățile oferite populației din punct de vedere și social. Concentrarea

anumitor activități umane în anumite regiuni indică existența resurselor economice,

naturale și umane care au contribuit la creșterea avansului economic și diversificarea

ariilor ocupaționale. De asemenea, distanțele dintre orașe indică și arealul înconjurător

influențat de acestea. O distanță mai mare între orașe indică o influență mai ridicată, în

timp ce o densitate mai mare a orașelor indică o influență scăzută asupra regiunilor

periurbane.

Este dificil de estimat cu exactitate modul în care orașul influențează zonele

învecinate, dar odată ce un oraș se înscrie pe un trend ascendent de dezvoltare

probabilitatea de apariție a unor noi orașe în apropiere devine din ce în ce mai redusă.

Analiza distribuției teritoriale a orașelor din Oltenia evidențiază următoarele

aspecte:

Județul Dolj. Se observă o distribuție în formă de stea a rețelei urbane. În centru se

află reședința județului, Craiova, care este și cel mai important centru economic și social

din regiune. Restul orașelor sunt destul de depărtate de reședința județului, grupate în

31

special în partea de sud a județului, de-a lungul Dunării, iar cele mai apropiate orașe

sunt reduse ca dimensiuni și au un profil predominant agricol.

Județul Gorj. Este caracterizat printr-o grupare a orașelor spre partea de nord a

județului, în centrul căreia se află reședința județului Municipiul Tg. Jiu. Al doilea

municipiu al județului dar și încă trei orașe au un caracter monoindustrial, rezultat din

predominanța sectoarelor minier și petrolier.

Județul Mehedinți. Nu este caracterizat de o grupare a orașelor într-un anume

areal, acestea fiind răspândite pe întreaga suprafață a județului. Municipiul Dr. Tr.

Severin, reședința de județ, nu se află în centrul sistemului de rețelei de drumuri și are o

conectare slabă cu celelalte centre urbane. În plus, acestea se află la confluența cu

celelalte județe fiind influențate de conexiunile economice și culturale cu acestea:

32

Strehaia se află în apropierea județelor Dolj și Gorj, în apropierea unui puternicului

centru industrial de la Turceni, Baia de Aramă este apropiată de județul Gorj, existând o

influență și interdependență cu localitățile urbane apropiate, precum Tismana, Motru,

Tg. Jiu, iar Orșova se află la confluența cu județul Caraș Severin, aproape de Băile

Herculane, influențată de regiunea de dezvoltare Vest (care cuprinde județele din

Banat).

Județul Vâlcea. Are o structură asemănătoare cu cea a județului Gorj, având o

densitate mai mare a centrelor urbane în nordul județului, fiind bine conexate prin căi

de comunicație între ele. Se observă o grupare a acestora în interiorul județului,

existând o distanță destul de mare față de localitățile urbane din celelalte județe.

Județul Olt. Are o distribuție liniară a centrelor urbane plasate în paralel de-a lungul

a două căi de comunicație care fac legătura între vestul și estul țării. Cele mai multe

33

dintre acestea (Balș, Slatina, Potcoava și Piatra Olt în apropierea acestei linii) se află

plasate de-a lungul drumului european E 70 ce face legătura între Timișoara și București,

cu trecere prin alte două reședințe de județ din Oltenia, Dr. Tr. Severin și Craiova.

La nivelul întregii regiuni se observă influența majoră a Municipiului Craiova,

ilustrată de arealul înconjurător destul de extins în care nu se află orașe relativ mari sau

bine dezvoltate. Orașele din județele Gorj și Vâlcea sunt grupate spre nord, cele din

Mehedinți spre se găsesc spre est și nord. Singura excepție se observă în județul Olt,

unde mediul urban se află aliniat de-a lungul căilor de comunicație ce leagă Craiova de

București.

Privitor la influența municipiului Craiova observăm că orașele care se află la distanțe

mai mici de 100 km se află conectate economic cu acesta. Acesta este principalul

element care trebuie luat în considerare și care necesită o analiză la nivelul întregii

regiuni în funcție de influența orașelor mari asupra mediului urban înconjurător.

34

2.1.2. Caracteristici ale orașelor din regiune

Pentru înțelegerea rețelei de comunități urbane din Oltenia este necesară o analiză

de ansamblu a caracteristicilor acestora și un demers de identificare a asemănărilor și

diferențelor dintre acestea.

Pentru a ilustrarea acestor caracteristici prezentăm un tabel cu principalii indicatori

ai orașelor:

JUDEŢUL DOLJ POPULAŢIE TOTALĂ PONDERE POPULAŢIE

URABNĂ

PONDEREA POPULAŢIEI

URBANE DIN POPULAŢIA

TOTALĂ

2010

Total 379320 100,0% 54,0%

Craiova 298740 78,8%

Băilești 19536 5,2%

Calafat 17707 4,7%

Bechet 3873 1,0%

Dăbuleni 12692 3,3%

Filiași 18650 4,9%

Segarcea 8122 2,1%


Mediul urban din județul Dolj este influențat de reședința județului Municipiul

Craiova. Aici trăiesc 78,8% dintre locuitorii mediului urban. Următoarele orașe, ca

pondere demografică sunt Băilești (5,2%), Filiași (4,9%) și Calafat (4,7%).

JUDEŢUL GORJ POPULAŢIE TOTALĂ PONDERE POPULAŢIE

URBANĂ



TOTALĂ

Total 178401 100,0% 47,3%

Tg. Jiu 96396 54,0%

Motru 22170 12,5%

Bumbești Jiu 10423 5,8%

Novaci 5986 3,4%

Rovinari 13375 7,5%

Tg. Cărbunești 8947 5,0%

Țicleni 5200 2,9%

Tismana 7724 4,3%

Turceni 8180 4,6%

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date

35

Mediul urban din județul Gorj deține mai puțin de jumătate din populația județului.

Dacă adăugăm la această structură și faptul că orașele Tismana și Turceni au devenit

orașe în anii 2000 constatăm că urbanizarea acestui județ este relativ la început de

drum, iar dezvoltarea acestuia presupune o analiză exactă a nevoilor pentru a se elabora

o strategie unitară care să vizeze suplimentarea impactului orașelor asupra arealului

geografic.

JUDEŢUL MEHEDINȚI POPULAŢIE TOTALĂ PONDERE POPULAŢIE

URBANĂ



TOTALĂ

Total 141839 100,0% 48,7%

Dr. Tr. Severin 105739 74,5%

Orșova 12616 8,9%

Baia de Aramă 5763 4,1%

Strehaia 11496 8,1%

Vânju Mare 6225 4,4%


Ponderile demografice deținute de orașele județului Mehedinți evidențiază

diferențe majore între reședința de județ și celelalte orașe. structura economică și

distribuția geografică a orașelor relevă rolul important pe care municipiul Dr. Tr. Severin

îl deține în dezvoltarea județului.

Pentru un impact sporit asupra arealului rural este necesară elaborarea unei

strategii având în vedere ponderea redusă a celorlalte județe și influența exercitată

asupra celorlalte orașe de către specificul orașelor din județele învecinate. De

asemenea, este necesară impulsionarea rapidă a dezvoltării mediului urban care deține

mai puțin de jumătate din totalul populației.

JUDEŢUL OLT POPULAŢIE TOTALĂ PONDERE POPULAŢIE

URBANĂ



TOTALĂ

Total 188367 100,0% 40,7%

Slatina 77108 40,9%

Caracal 34730 18,4%

Balș 20845 11,1%

36

Corabia 19189 10,2%

Drăgănești Olt 12153 6,5%

Piatra Olt 6121 3,2%

Potcoava 5863 3,1%

Scornicești 12358 6,6%


Ponderea cea mai ridicată a populației rezidente în urban aparține municipiului

Slatina, ce deține 40,9% din total. Alături de reședința județului există trei localități

urbane cu peste 10,0% pondere a populației urbane. Această structură indică un mediu

urban relativ echilibrat cu posibilitatea creării mai multor poli de creștere urbană. În

prezent, județul Olt are cea mai redusă pondere a populației urbane dintre județele

Olteniei și, probabil, una dintre cele mai scăzute din țară. Acest specific se poate datora

poziționării geografice între două județe cu un mediu urban mai dezvoltat, Dolj și Argeș,

ale căror reședințe de județ, Craiova și Pitești, influențează puternic zonele învecinate.

Principalele direcții de dezvoltare pot fi înțelese din distribuția majorității orașelor

de-a lungul principalelor drumuri de legătură dintre estul și vestul țării.

JUDEŢUL VÂLCEA POPULAŢIE TOTALĂ PONDERE POPULAŢIE

URBANĂ



TOTALĂ

Total 185219 100,0% 45,6%

Rm. Vâlcea 110731 59,8%

Drăgășani 20245 10,9%

Băbeni 9752 5,3%

Băile Govora 2885 1,6%

Băile Olănești 4551 2,5%

Bălcești 5539 3,0%

Berbești 5580 3,0%

Brezoi 6945 3,7%

Călimănești 8769 4,7%

Horezu 6701 3,6%

Ocnele Mari 3521 1,9%


În județul Vâlcea există cele mai numeroase comunități urbane din Oltenia.

Ponderea cea mai ridicată este deținută de reședința județului, municipiul Râmnicu

37

Vâlcea. Aceasta este urmată de municipiul Drăgășani cu 10,9%. Dezvoltarea viitoare a

mediului urban este dependentă de conexarea eficientă a economiilor locale

concentrate în jumătatea de nord a județului și datorită zonelor de influență reduse ale

orașelor mici asupra mediului înconjurător datorită influenței mai ridicate a reședinței

județului. Populația urbană este concentrată în reședința județului Rm. Vâlcea care

deține 59,8%, urmat de municipiul Drăgășani cu 10,9%. Celelalte orașe au ponderi

reduse având o populație mai mică de 10 000 locuitori.

2.2. Clasificarea orașelor

Pentru o analiză de ansamblu a unei structuri teritoriale sunt necesare o serie de

criterii relevante pentru tema de cercetare stabilită. În cazul acestui studiu căutăm

criterii pentru a stabili o serie de ierarhii utile pentru stabilirea nivelului actual de

dezvoltare cât și pentru a putea identifica necesitățile de dezvoltare ale fiecăruia.

2.2.1. Criteriul demografic

În funcție de acest criteriu considerăm că orașele din regiunea de dezvoltare Sud-

Vest Oltenia au o ierarhie care indică concentrarea ponderii populației urbane în

reședințele de județ (Craiova, Rm. Vâlcea, Dr. Tr. Severin, Tg. Jiu, Slatina). Dintre acestea

doar două concentrează mai mult de 10 procente din totalul populației urbane

regionale: Craiova și Rm. Vâlcea.

Această structură indică o rețea urbană dezechilibrată în teritoriu și o arie scăzută de

influență a celor mai multe dintre orașe. Prin raportarea structurii urbane la

productivitatea economică și compararea cu celelalte regiuni ale țării constatăm că

ponderea scăzută a populației urbane și concentrarea acesteia doar în anumite regiuni

este un factor care contribuie la nivelul scăzut al PIB-ului regional actual, care plasează

Oltenia pe a șaptea poziție. Diversificarea activităților economice și dezvoltarea celor cu

un impact major asupra PIB-ului (sectoarele terțiar și cuaternar) este specifică mediului

urban. Infrastructura necesară acestor activități este posibilă în orașele dezvoltate, iar

38

formarea unor specialiști capabili să activeze și să susțină astfel de activități este, de

asemenea, posibilă doar într-un mediu urban cu o infrastructură suficientă.

NR.

CRT ORAŞUL

POPULAŢIE

TOTALĂ JUDEŢUL

PONDERE

JUDEŢEANĂ

PONDERE

REGIONALĂ CATEGORIE

1. Craiova 298740 Dolj 78,8% 27,8% I

2. Rm. Vâlcea 110731 Vâlcea 59,8% 10,3% II

3. Dr. Tr. Severin 105739 Mehedinți 74,5% 9,9% III

4. Tg. Jiu 96396 Gorj 54,0% 9,0% IV

5. Slatina 77108 Olt 40,9% 7,2% V

6. Caracal 34730 Olt 18,4% 3,2% VI

7. Motru 22170 Gorj 12,5% 2,1% VII

8. Balș 20845 Olt 11,1% 1,9%

9. Drăgășani 20245 Vâlcea 10,9% 1,9% VIII

10. Băilești 19536 Dolj 5,2% 1,8%

11. Corabia 19189 Olt 10,2% 1,8%

12. Filiași 18650 Dolj 4,9% 1,7%

13. Calafat 17707 Dolj 4,7% 1,7%

14. Rovinari 13375 Gorj 7,5% 1,2% IX

15. Dăbuleni 12692 Dolj 3,3% 1,2%

16. Orșova 12616 Mehedinți 8,9% 1,2%

17. Scornicești 12358 Olt 6,6% 1,2%

18. Drăgănești Olt 12153 Olt 6,5% 1,1%

19. Strehaia 11496 Mehedinți 8,1% 1,1%

20. Bumbești Jiu 10423 Gorj 5,8% 1,0%

21. Băbeni 9752 Vâlcea 5,3% 0,9% X

22. Tg. Cărbunești 8947 Gorj 5,0% 0,8%

23. Călimănești 8769 Vâlcea 4,7% 0,8%

24. Turceni 8180 Gorj 4,6% 0,8%

25. Segarcea 8122 Dolj 2,1% 0,8%

26. Tismana 7724 Gorj 4,3% 0,7%

27. Brezoi 6945 Vâlcea 3,7% 0,6% XI

28. Horezu 6701 Vâlcea 3,6% 0,6%

29. Vânju Mare 6225 Mehedinți 4,4% 0,6%

30. Piatra Olt 6121 Olt 3,2% 0,6%

31. Novaci 5986 Gorj 3,4% 0,6%

32. Potcoava 5863 Olt 3,1% 0,5%

33. Baia de Aramă 5763 Mehedinți 4,1% 0,5%

34. Berbești 5580 Vâlcea 3,0% 0,5%

35. Bălcești 5539 Vâlcea 3,0% 0,5%

36. Țicleni 5200 Gorj 2,9% 0,5%

37. Băile Olănești 4551 Vâlcea 2,5% 0,4%

38. Bechet 3873 Dolj 1,0% 0,4%

39. Ocnele Mari 3521 Vâlcea 1,9% 0,3% XII

40. Băile Govora 2885 Vâlcea 1,6% 0,3%


39

Din punct de vedere al ponderii populației urbane, orașele regiunii au fost împărțite

în 12 grupe, scalate la un interval de 0,2%. În funcție de grupa în care sunt încadrate

orașele, estimăm că politicele demografice și de asigurare a unei infrastructuri urbane

suficiente au efecte asemănătoare, iar exemplele de bune practici pot fi transferate fără

adaptări suplimentare în interiorul aceleiași grupe. De asemenea, strategia de

dezvoltare urbană poate viza obiective în funcție de aceste grupe și monitorizarea

acestora, întrucât în condițiile conexiunilor economice, educaționale, sociale,

comerciale, strategiile individuale neconectate la o strategie regională nu pot favoriza

dezvoltarea fiecărui oraș în parte.

2.2.2. Infrastructura

NR.

CRT ORAŞUL JUDEŢUL

SUPRAFAŢA ACOPERITĂ KM2 / KM UTILITATE

CATEGORIE Străzi Rețeaua de

apă

Canalizare Media*

1. Motru Gorj 8,52 0,37 16,83 8,57 I

2. Novaci Gorj 5,81 0,16 22,73 9,56

3. Rm. Vâlcea Vâlcea 9,43 8,81 13,12 10,45 II

4. Rovinari Gorj 15,38 0,29 21,19 12,29

5. Balș Olt 12,24 8,68 17,21 12,71

6. Tg. Cărbunești Gorj 19,50 0,20 19,02 12,90

7. Caracal Olt 14,92 10,72 14,56 13,4

8. Orșova Mehedinți 11,59 15,40 14,21 13,73

9. Scornicești Olt 22,86 8,65 14,81 15,44

10. Calafat Dolj 16,51 12,77 17,61 15,63

11. Dr. Tr. Severin Mehedinți 16,11 11,91 18,94 15,6

12. Craiova Dolj 18,39 13,15 16,23 15,92

13. Drăgășani Vâlcea 13,70 16,79 24,36 18,28 III

14. Corabia Olt 8,22 19,21 29,46 18,96

15. Slatina Olt 18,11 20,28 20,25 19,54

16. Băilești Dolj 14,60 16,53 30,08 20,40

17. Băile Olănești Vâlcea 5,23 19,21 36,82 20,42

18. Baia de Aramă Mehedinți 20,10 11,29 31,90 21,09 IV

19. Filiași Dolj 13,98 22,36 32,88 23,07

20. Tg. Jiu Gorj 27,06 2,56 47,22 25,61

21. Băile Govora Vâlcea 9,13 10,00 9,55 28,68 V

22. Brezoi Vâlcea 17,07 23,37 51,20 30,54

23. Vânju Mare Mehedinți 16,70 16,47 72,37 35,18 VI

24. Strehaia Mehedinți 11,03 37,55 71,67 40,08

25. Călimănești Vâlcea 15,88 21,96 89,65 42,49 VII

26. Drăgănești Olt Olt 8,63 49,16 73,33 43,70

40

27. Segarcea Dolj 12,87 15,94 104,58 44,46

28. Băbeni Vâlcea 17,98 30,23 86,92 45,04

29. Piatra Olt Olt 10,38 14,62 144,17 56,39 VIII

30. Turceni Gorj 19,57 0,36 156,57 58,83

31. Horezu Vâlcea 23,94 29,31 141,67 64,97 IX

32. Berbești Vâlcea 12,78 19,41 187,14 73,11

33. Bumbești Jiu Gorj 98,08 0,84 141,67 80,19

34. Ocnele Mari Vâlcea 9,52 20,15 262,86 97,51

35. Bechet Dolj 6,64 86,33 215,83 102,93

36. Tismana Gorj 92,64 0,85 259,40 117,63

37. Țicleni Gorj 11,43 0,28 423,0 144,9

38. Potcoava Olt 14,16 133,24 503,33 216,91

39. Bălcești Vâlcea 41,90 62,85 2095,00 733,25

40. Dăbuleni Dolj 14,84 14,71 0 -

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date *Media suprafețelor acoperite de toate utilitățile. O medie mai mică indică o acoperire mai apropiată de

necesar

Din punct de vedere al suprafețelor acoperite de infrastructura urbană orașele

Olteniei pot fi împărțite în 9 grupe, la un interval de cinci hectare acoperit de

infrastructură. Acest indicator este relativ și poate fi asociat aspectului urban al fiecărui

oraș. De asemenea, există un necesar de investiții în reducerea acestor suprafețe, iar

obiectivele locale sau zonale pot fi stabilite și în ceea ce privește echilibrarea

suprafețelor acoperite de cele trei componente ale infrastructurii.

Programul investițional la nivel județean poate fi implementat simultan în

comunitățile apropiate pentru reducerea costurilor mai ales în ceea ce privește

investițiile în instalațiile de protecție a mediului, de reciclare a apelor uzate etc.

2.2.3. Economia județeană

JUDEŢUL

SECTORUL DE ACTIVITATE

Agricultură Ind. extractivă Industria

prelucrătoare Industrie Comerț și servicii

Dolj 432 25 25 1359 12678

Gorj 161 53 18 574 5836

Mehedinți 96 16 11 350 3695

Olt 318 19 24 710 5667

Vâlcea 199 24 11 821 7044

Total 1206 137 89 3814 35010


41

Structura agenților economici permite clasificarea județelor în funcție de

predominanța anumitor domenii de activitate. În acest sens vom grupa județele în

funcție de domeniile de activitate:

NR.

CRT. JUDEŢUL Agricultură Grupa

1 Dolj 432 I

2 Olt 318 II

3 Vâlcea 199 III

4 Gorj 161

5 Mehedinți 96 IV

Total 1206


Județele Olteniei pot fi împărțite în patru grupe în funcție de acest domeniu de

activitate. Cele două județe din sudul regiunii, Dolj și Olt au un număr ridicat de agenți

economici, în raport cu celelalte trei. Județele din nordul regiunii, Vâlcea și Gorj au un

număr apropiat de agenți economici în acest domeniu, ceea ce face ca profilul acestora

să fie asemănător.

NR.

CRT. JUDEŢUL Industrie extractivă Grupa

1 Gorj 53 I

2 Dolj 25 II

3 Vâlcea 24

4 Olt 19 III

5 Mehedinți 16

Total 137


Industria extractivă este bine reprezentată în județul Gorj, care deține 53 din cei

137 de agenți economici. Județele Dolj și Vâlcea au un număr apropiat de agenți

economici, formând o grupă, în timp ce județele Olt și Mehedinți alcătuiesc a treia

categorie, fiind apropiate ca număr de agenți economici.

42

JUDEŢUL INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE GRUPA

Dolj 25 I

Olt 24

Gorj 18 II

Mehedinți 11 III

Vâlcea 11

Total 89


Industria prelucrătoare este concentrată în județele Dolj și Olt, urmate de județul

Gorj și de județele Mehedinți și Vâlcea, cu același număr de agenți economici.

NR.

CRT. JUDEŢUL Industrie

1 Dolj 1359

2 Vâlcea 821

3 Olt 710

4 Gorj 574

5 Mehedinți 350

Total 3814


Structura industriei este specifică fiecărui județ, sugerând existența unor factori

particulari care contribuie la numărul de agenți economici.

NR.

CRT. JUDEŢUL Comerț și servicii Grupa

1 Dolj 12678 I

2 Vâlcea 7044 II

3 Gorj 5836 III

4 Olt 5667

5 Mehedinți 3695 IV

Total 3814


Structura acestui sector de activitate este concentrată în județul Dolj, urmat la o

distanță destul de mare de județul Vâlcea cu 7044 agenți economici. Județele Gorj și Olt

au un profil asemănător, iar județul Mehedinți se află în grupa a IV-a cu 3695 agenți

economici.

43

Structurile de mai sus confirmă ipoteza unei corelații între numărul de agenți

economici și arealul urban. Cel mai sugestiv argument este cel al județului Mehedinți,

care are cele mai puține orașe și, implicit, cel mai mic număr de agenți economici.

Creșterea spațiului urban contribuie la dezvoltarea mediului economic.

În ceea ce privește corelația cu numărul de orașe menționăm că și mărimea acestora

este un alt factor care contribuie la creșterea numărului de agenți economici.

Având în vedere circulația forței de muncă și a impactului pe care economia

orașelor mari o au asupra zonelor adiacente, considerăm că orașele Olteniei pot fi

clasificate în cel puțin trei categorii: orașe cu o economie diversificată, cu un mediu

industrial bine reprezentat și un grad scăzut al ocupării populației în sectorul agricol,

urmate de orașe cu un singur profil industrial preponderent (extractiv sau industrie),

orașe cu un profil predominant agricol.

2.2.4. Populația ocupată activă civilă

Structura ocupațională a populației la nivel județean oferă o imagine de ansamblu a

ofertei de locuri de muncă și calificărilor deținute de populație.

JUDEȚUL

SECTORUL DE ACTIVITATE (MII PERSOANE)

Agricultură Ind.

extractivă

Industria

prelucrătoare Industrie

Comerț și

servicii Total

2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010

Dolj 107,3 107,6 1,1 1,1 34,2 33,5 42,1 40,7 121,5 119,5 306,2 302,4

Gorj 38,5 37,6 15,1 13,1 15,1 14,2 36,6 33,6 68,8 69,8 174,1 168,3

Mehedinți 49,0 48,4 0,8 1,1 12,4 11,8 17,2 16,7 44,9 43,3 124,3 121,3

Olt 76,3 76,6 1,0 1 26,7 25,6 30,4 29,0 57,7 56,4 192,1 188,6

Vâlcea 56,6 56,9 2,3 2,2 28,4 28,3 36,4 35,8 79,1 79 202,8 202,2

Total 327,7 327,1 20,3 18,5 113,4 113,4 162,7 155,8 372,0 468,0 999,5 982,8


44

Structura ocupațională a populației active oferă un anumit profil la nivel județean a

ocupațiilor populației:

Județul Dolj. Sectoarele de activitate în care activează cele mai multe persoane sunt

agricultura și comerț-servicii. Menționăm că în raport cu celelalte județe există un

număr mai ridicat de persoane ocupate în industrie și industria prelucrătoare.

Județul Gorj. Sectoarele de activitate predominante sunt agricultura și comerț-

serviciile, dar ponderea populației ocupată în industrie este apropiată de ponderea

deținută de persoanele ocupate în agricultură.

Județul Mehedinți. Agricultura și comerț-servicii sunt predominante în structura

ocupațională a populației. În acest județ se observă o diferență foarte mare între aceste

domenii de activitate și celelalte (industrie extractivă, industrie prelucrătoare, industrie).

De asemenea, acest județ are cel mai mare grad de ocupare în agricultură.

Județul Olt. Cei mai numeroși locuitori sunt ocupați în agricultură, sector urmat de

comerț-servicii. În raport cu județul Mehedinți, celălalt județ în care majoritatea

populației este ocupată predominant în agricultură, există un număr mai ridicat de

persoane ocupate în industrie, în proporții apropiate de celelalte județe.

Județul Vâlcea. Cea mai numeroasă populație este ocupată în sectorul comerț

/servicii, urmat de agricultură. Sectoarele industrie-extractivă și industrie sunt bine

reprezentate în structura ocupațională a populației.

2.2.5. Numărul mediu de salariați

Oraşele Olteniei pot fi clasificate în şase grupe, prima fiind formată din municipiul

Craiova, cu peste 100000 salariaţi, urmată de un grup de trei oraşe cu un număr cuprins

între 30 000-50 000 salariaţi, de grupa oraşelor cu un număr de salariaţi cuprins între 10

000-29 999, grupa a patra formată din oraşe cu un număr de salariaţi cuprins între 5000-

9 999, grupa a cincea formată din oraşe care au între 1000-4999 salariaţi şi grupa a

şasea cu un număr mai mic de 1 000 salariaţi.

45

Cuantificarea numărului de salariaţi este un indicator al funcţionalităţii pieţei muncii,

un semn al continuităţii activităţii economice în fiecare localitate. Încadrarea unei

ponderi ridicate de populaţie în rândul salariaţilor oferă o imagine a plătitorilor de taxe

pentru sistemul de asistenţă socială, bugetele locale etc., care la vârsta a treia vor

beneficia de o pensie necesară supravieţuirii. Scăderea muncii salariate evidenţiază

dificultăți funcționale și tendința menținerii unei ponderi ridicate a lucrătorilor

nesalariați ocupați în agricultură. Comparația dintre regiunile de dezvoltare ale

României indică o diferență semnificativă între regiunile în care sectorul terțiar (servicii-

comerț) sau secundar (industrie prelucrătoare și industrie) ocupă o pondere ridicată, iar

agricultura deține o pondere mai mică decât acestea.

NR.

CRT ORAŞUL JUDEŢUL SALARIAŢI GRUPA

1. Craiova Dolj 100683 I

2. Rm. Vâlcea Vâlcea 40082 II

3. Slatina Olt 33930

4. Tg. Jiu Gorj 32945

5. Dr. Tr. Severin Mehedinți 29770 III

6. Caracal Olt 10015

7. Rovinari Gorj 8005 IV

8. Motru Gorj 6702

9. Drăgășani Vâlcea 4638 V

10. Balș Olt 4221

11. Turceni Gorj 4069

12. Calafat Dolj 3727

13. Băbeni Vâlcea 3274

14. Călimănești Vâlcea 3266

15. Corabia Olt 3023

16. Berbești Vâlcea 2640

17. Orșova Mehedinți 2629

18. Bumbești Jiu Gorj 2428

19. Scornicești Olt 2301

20. Băilești Dolj 2247

21. Tg. Cărbunești Gorj 1850

22. Filiași Dolj 1775

23. Horezu Vâlcea 1584

24. Țicleni Gorj 1560

46

NR.

CRT ORAŞUL JUDEŢUL SALARIAŢI GRUPA

25. Piatra Olt Olt 1456

26. Strehaia Mehedinți 1260

27. Novaci Gorj 1220

28. Băile Olănești Vâlcea 1109

29. Drăgănești Olt Olt 1101

30. Vânju Mare Mehedinți 1081

31. Baia de Aramă Mehedinți 839 VI

32. Dăbuleni Dolj 765

33. Bălcești Vâlcea 750

34. Brezoi Vâlcea 750

35. Segarcea Dolj 735

36. Tismana Gorj 667

37. Băile Govora Vâlcea 570

38. Potcoava Olt 457

39. Bechet Dolj 437

40. Ocnele Mari Vâlcea 258


3. Structura regiunii pe medii demografice,

zone și densități ale populației

Densitatea populaţiei, reprezentată de numărul mediu de persoane ce revin la un

hectar este prezentată în raport cu media județeană pentru fiecare județ. Prin această

raportare se poate observa tendința orașelor de a concentra populația județeană sau

regională.

JUDEŢUL DOLJ DENSITATE POP/HA

Total 60,99

Craiova 42,42

Filiași 33,36

Calafat 23,83

Băilești 16,32

Segarcea 16,18

Dăbuleni 13,36

Bechet 7,48


47

În județul Dolj toate orașele au o medie a populației la hectar mai redusă decât

media județeană. Deși este singurul județ cu o pondere mai mare a populației din urban

în raport cu mediul rural, comunitățile din acest areal concentrează încă o parte

importantă de populație. De asemenea, la această densitate contribuie extinderea

teritorială a orașelor pe fondul declinului demografic, în timp ce comunitățile rurale

rămân stabile din punct de vedere al suprafeței intravilane.

JUDEŢUL GORJ DENSITATE POP/HA

Total 41,76

Motru 39,45

Rovinari 29,99

Tg. Cărbunești 28,68

Tg. Jiu 24,74

Novaci 23,94

Turceni 14,93

Țicleni 12,29

Bumbești Jiu 8,17

Tismana 5,96


În județul Gorj majoritatea orașelor au o densitate medie a populației apropiată,

cu excepția orașului Motru care are o suprafață apropiată de media județului. Structura

densității populației este influențată de creșterea suprafețelor orașelor, dar în cazul

județului Gorj și de extinderea suprafeței acestuia pe fondul declinului demografic.

JUDEŢUL MEHEDINȚI DENSITATE POP/HA

Total 68,43

Dr. Tr. Severin 44,35

Baia de Aramă 28,67

Orșova 23,67

Vânju Mare 22,64

Strehaia 13,37


În județul Mehedinți densitatea medie a populației la hectar este cu mult sub

media județeană. Acesta este județul cu cele mai puține orașe, iar mediul rural are o

48

contribuție majoră la media densității județene. Creșterea suprafețelor urbane este

moderată, iar mediile din tabelul de mai sus sunt aproximativ constante pentru întreaga

perioadă cuprinsă între 2000-2010.

JUDEŢUL OLT DENSITATE POP/HA

Total 65,47

Scornicești 77,24

Caracal 31,46

Balș 30,97

Slatina 29,98

Corabia 27,14

Drăgănești Olt 13,81

Potcoava 12,94

Piatra Olt 11,79


În județul Olt orașul Scornicești are o densitate peste media județeană. În cazul

acestui oraș, suprafața intravilană a rămas nemodificată în perioada 2000-2010. Deși

media este în scădere datorită declinului demografic aceasta se menține încă la un nivel

peste media județeană, deținând în același timp cea mai mare densitate a populației ce

revine la un hectar din întreaga regiune.

JUDEŢUL VÂLCEA DENSITATE POP/HA

Total 40,69

Rm. Vâlcea 55,37

Drăgășani 21,42

Băile Govora 13,74

Brezoi 13,56

Călimănești 11,51

Berbești 10,65

Băile Olănești 9,36

Băbeni 9,35

Ocnele Mari 6,38

Bălcești 4,41

Horezu 3,94


49

Reședința județului are o medie a densității populației peste cea regională, fiind

cu mult peste următoarele orașe din județ. În decursul celor 10 ani analizați suprafața

municipiului a rămas constantă ceea ce explică această densitate ridicată.

4. Influența orașelor, inclusiv a celor sub 10 000 de locuitori

asupra localităților rurale învecinate

Influența orașelor asupra zonelor înconjurătoare este dependentă de mai mulți

factori precum: structura internă, structura educațională, unitățile medicale, rețeaua de

transport, infrastructura urbană, diversificarea ocupațiilor, oportunitățile economice

oferite populației, dinamica dezvoltării etc. Comunitățile urbane din Oltenia au

dimensiuni reduse și sunt plasate pe orbita orașelor reședință de județ care au o

influență destul de ridicată asupra localităților învecinate fie ele urbane și rurale.

Considerăm că influența orașelor asupra zonelor rurale învecinate este dependentă

de numărul factorilor existenți. De asemenea, poate exista o influență segmentată

asupra comunelor și satelor, datorată predominanței unuia sau altuia dintre acești

factori. De exemplu, poate exista o influență economică, fără a exista și o influență

educațională sau a sistemului de sănătate, asigurate de alt oraș. Din acest punct de

vedere se constată o complexitate sporită a conexiunilor dintre orașe și a influențelor

exercitate de acestea, o zonă formată din mai multe comunități rurale aflându-se sub

influența mai multor centre urbane. Funcțiile urbane sunt destinate nu doar satisfacerii

necesităților fiecărui oraș dar și a nevoilor din zonele rurale învecinate. Amplitudinea

acestora este un factor determinant al distanței până la care un oraș își manifestă

influența.

În literatura destinată analizei și măsurării acestei influențe sunt luate în calcul

populația fiecărui oraș și distanța dintre acestea. Relația teoretică utilizată pentru

măsurarea relativă a zonelor de influență este cea a lui Reilly-Converse: DB=

DAB/1+PA/PB. Rezultatele obținute prin această metodă pot fi modificate în funcție de

50

anumite caracteristici: relief, ocupațiile preponderente ale populației din zonele rurale

adiacente orașelor, a căilor de comunicație degradate etc.

Influența orașelor din fiecare județ are următoarea structură:

JUDEŢUL DOLJ POPULAŢIA TOTALĂ DISTANŢA INFLUENŢA

Craiova 298740

Băilești 19536 60,069 Km 4 km

Calafat 17707 90,683km 5 km

Bechet 3873 79,102 km 1 km

Dăbuleni 12692 78,851 km 3 km

Filiași 18650 36,708 km 2 km

Segarcea 8122 30,474 km 0,8 km


JUDEŢUL GORJ POPULAŢIA TOTALĂ DISTANŢA INFLUENŢA

Tg. Jiu 96396

Motru 22170 48,819 km 9 km

Bumbești Jiu 10423 19,53 km 2 km

Novaci 5986 45.016 km 3 km

Rovinari 13375 24,516 km 3 km

Tg. Cărbunești 8947 25,851 km 2 km

Țicleni 5200 23,692 km 1 km

Tismana 7724 32.609 km 2 km

Turceni 8180 61,543 km 5 km


JUDEŢUL MEHEDINȚI POPULAŢIA TOTALĂ DISTANŢA INFLUENŢA

Dr. Tr. Severin 105739

Orșova 12616 30,521 km 3 km

Baia de Aramă 5763 65,729 km 3 km

Strehaia 11496 48,237 km 5 km

Vânju Mare 6225 34,694 km 2 km


JUDEȚUL OLT POPULAȚIA TOTALĂ DISTANȚA INFLUENȚA

Slatina 77108

Caracal 34730 42,458 km 13 km

Balș 20845 26,95 km 5 km

Corabia 19189 83,815 km 17 km

Drăgănești Olt 12153 36,788 km 5 km

51

Piatra Olt 6121 15,337 km 1 km

Potcoava 5863 31,235 km 2 km

Scornicești 12358 25,277 km 4 km


JUDEŢUL VÂLCEA POPULAŢIA TOTALĂ DISTANŢA INFLUENŢA

Rm. Vâlcea 110731

Drăgășani 20245 54,101 km 8 km

Băbeni 9752 20,277 km 2 km

Băile Govora 2885 21,662 km 0 km

Băile Olănești 4551 19,765 km 0 km

Bălcești 5539 81,298 km 4 km

Berbești 5580 66,352 km 3 km

Brezoi 6945 38,718 km 2 km

Călimănești 8769 18,202 km 1 km

Horezu 6701 45,135 km 3 km

Ocnele Mari 3521 8,46 km 0 km


Influența dintre orașele reședință de județ:

JUDEŢUL POPULAŢIA TOTALĂ DISTANŢA INFLUENŢA

Craiova 298740

Tg. Jiu 96396 113,634 km 27,7 km

Dr. Tr. Severin 105739 111,863 km 29,4 km

Slatina 77108 51,874 km 10,8 km

Rm. Vâlcea 110731 120,787 km 32,6 km



Rm. Vâlcea 110731

Dr. Tr. Severin 105739 196,324 km 98,162 km

Tg. Jiu 96396 114,009 km 57,004 km

Slatina 77108 88,258 km 44,119 km



Dr. Tr. Severin 105739

Tg. Jiu 96396 83,118 km 41,559 km

Slatina 77108 163,176 km 81,588 km


52


Tg. Jiu 96396

Slatina 77108 165,054 km 82,527 km


Cea mai puternică zonă de influență aparține municipiului Craiova, a cărei influență

se extinde în fiecare județ. În raport cu acest oraș, cea mai extinsă zonă de influență

aparține municipiului Rm. Vâlcea cu 32,6 km, iar cea mai mică zonă de influență

aparține municipiului Slatina cu 10,8 km. Menționăm că spre estul țării influența

municipiului Craiova se suprapune cu cea a capitalei țării, municipiul București. Zona de

influență a Craiovei în raport cu Bucureștiul este de aproximativ 32 km.

În funcție de zonele de influență orașele Olteniei se împart în trei categorii: cele cu

influență majoră asupra zonelor învecinate, categorie în care intră reședințele de județ,

cele cu influență medie care sunt municipii sau orașe îndepărtate de reședințele de

județ și au mai mult de 15 000 de locuitori, urmate de cele cu o influență redusă.

Deși calculul efectuat este teoretic se observă că asupra orașelor cu influențe medii

și reduse se exercită influența reședințelor de județ dar și a orașelor mari învecinate din

celelalte județe, ceea ce le plasează pe orbita acestora. Suprapunerea influențelor

orașelor mari asupra orașelor medii și mici face ca dezvoltarea funcțiilor specifice

orașelor moderne să aibă de suferit. Sectoarele de activitate economică, ce extind

influența orașelor asupra localităților adiacente, sunt inhibate de orașele mari din

vecinătate, iar serviciile urbane vor fi dimensionate doar la necesitățile proprii.

Dezvoltarea prin creștere internă este afectată din acest punct de vedere crescând

importanța economică a reședințelor de județ.


Această situație este cuprinsă în descrierea primăriilor localităților urbane de la

Capitolul III- Capacitatea de accesare a proiectelor de investiții. Obiective și

53

perspective de dezvoltare ale orașelor, pe termen scurt și mediu, în care asocierea

acestor informații cu celelalte permite o prezentare unitară a situației din fiecare

primărie. Informația se regăsește cu începere de la pagina 214 din prezentul studiu.

6. Situația actuală în regiune din punct de vedere al

dezvoltării mediului urban

Infrastructura urbană

Mediul urban este caracterizat de o infrastructură suficientă satisfacerii nevoilor

populației din diferite zone ale orașului. O zonă urbană acoperită de principalele

elemente de infrastructurii reprezintă o atracție pentru investitori dar și pentru

dezvoltarea unor proiecte de investiții imobiliare. De asemenea, este favorizat fluxul de

capital către zonele cu potențial investițional în creștere și pentru apariția unor noi

centre metropolitane în fiecare oraș. Valorile proprietăților cresc și se dezvoltă inițiativa

privată în zonele acoperite corespunzător de infrastructura urbană. Tendința normală

de extindere către periferii a orașelor are o influență pozitivă asupra zonelor rurale

învecinate datorită creșterii gradului de urbanizare a acestora și conectarea intensă a

structurii economice a localităților rurale la cele urbane. Este, de asemenea, facilitată

deplasarea forței de muncă spre zonele industriale, iar mobilitatea educațională este

facilitată de un sistem superior de învățământ aflat în mediul urban. Apropierea de oraș

reprezintă un avantaj major pentru comunele și satele respective. Deplasarea în interes

educațional sau profesional către oraș este compensată de migrația pentru locuire în

suburbii sau mediul rural învecinat a unei părți semnificative a populației urbane.

Motivațiile acestei migrații sunt diverse: cadrul natural mai puțin lipsit de poluare, prețul

mai mic al terenurilor și locuințelor, posibilitatea unor noi investiții în afara orașului, cu

costuri mai mici din punct de vedere al investițiilor și a forței de muncă.

54

6.1. Străzi orășenești

6.1.1. Lungimea străzilor orășenești din județul Dolj

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Do

lj

TOTAL 577 577 577 577 700 707 707 707 721 730 731

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 21.32 1.00 0.00 0.00 1.98 1.25 0.14 26.69

CRAIOVA 378 378 378 378 378 378 378 378 378 383 383

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.32 0.00 1.32

BAILESTI 82 82 82 82 82 82 82 82 82 82 82

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

CALAFAT 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

BECHET 0.00 0.00 0.00 71 78 78 78 78 78 78

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 9.86 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 9.89

DABULENI 0.00 0.00 0.00 50 50 50 50 60 64 64

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 20.00 6.67 0.00 28.00

FILIASI 35 35 35 35 37 37 37 37 39 39 40

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 5.71 0.00 0.00 0.00 5.41 0.00 2.56 14.29

SEGARCEA 37 37 37 37 37 37 37 37 39 39 39

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 5.41 0.00 0.00 5.41


În județul Dolj infrastructura urbană a crescut în perioada de timp analizată cu

26,69%. Această creștere este influențată de investițiile realizate în orașele Dăbuleni

(28,00%), Filiași (14,29%), Bechet (9,89%), Segarcea (5,41%) și Craiova (1,32%). Între anii

2000-2010 s-au construit în județul Dolj 154 km de străzi orășenești.

Alături de orașele mai sus menționate se află și câteva orașe unde nu s-a extins

rețeaua de străzi orășenești: Băilești și Calafat.

55

6.1.2. Lungimea străzilor orășenești din județul Gorj

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-

20

00

UM: Km

Go

rj

TOTAL 317 322 325 326 370 371 371 371 384 386 390

Evoluție (%) 1.58 0.93 0.31 13.50 0.27 0.00 0.00 3.50 0.52 1.04 23.03

TARGU JIU 124 124 124 125 125 125 125 125 138 140 144

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.81 0.00 0.00 0.00 0.00 10.40 1.45 2.86 16.13

MOTRU 58 63 63 63 65 66 66 66 66 66 66

Evoluție (%) 8.62 0.00 0.00 3.17 1.54 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 13.79

BUMBESTI-JIU 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

NOVACI 43 43 43 43 43 43 43 43 43 43 43

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

ROVINARI 26 26 29 29 29 29 29 29 29 29 29

Evoluție (%) 0.00 11.54 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 11.54

TARGU CARBUNESTI

16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

ORAS TICLENI 37 37 37 37 37 37 37 37 37 37 37

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

ORAS TISMANA 0.00 0.00 0.00 14 14 14 14 14 14 14

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

ORAS TURCENI 0.00 0.00 0.00 28 28 28 28 28 28 28

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


În județul Gorj au fost construiți 73 km între anii 2000-2010. Cele mai multe

investiții în acest domeniu au fost realizate în municipiul Târgu Jiu (16,13%), Motru

(13,79%) și Rovinari (11,59%). În celelalte orașe nu s-au realizat investiții. Din acest

punct de vedere se constată o diferență între orașele importante din județul Gorj și

celelalte orașe de mici dimensiuni care nu au proiectat dezvoltarea urbană prin

extinderea infrastructurii.

56

Astfel, se pune problema suficienței aceste infrastructuri pentru orașele județului

Gorj ceea ce ar justifica lipsa investițiilor în extinderea rețelei de străzi.

6.1.3. Lungimea străzilor orășenești din județul Olt

ANI 2

00

0

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Olt

- - -

TOTAL 505 505 505 505 537 541 541 543 543 543 548

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 6.34 0.74 0.00 0.37 0.00 0.00 0.92 8.51

SLATINA 140 140 140 140 140 140 140 142 142 142 142

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.43 0.00 0.00 0.00 1.43

CARACAL 69 69 69 69 69 69 69 69 69 69 74

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7.25 7.25

BALS 51 51 51 51 51 55 55 55 55 55 55

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 7.84 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7.84

CORABIA 86 86 86 86 86 86 86 86 86 86 86

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

DRAGANESTI-OLT

102 102 102 102 102 102 102 102 102 102 102

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

PIATRA-OLT 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

POTCOAVA 0.00 0.00 0.00 32 32 32 32 32 32 32

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

SCORNICESTI 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


57

Rețeaua de străzi orășenești din județul Olt a crescut cu 43 km. Această creștere

se datorează investițiilor din Balș (7,84%), Caracal (7,25%) și Slatina (1,43%). În restul

orașelor nu s-au realizat investiții în extinderea lungimii străzilor orășenești.

6.1.4. Lungimea străzilor orășenești din județul Mehedinți

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Me

he

din

ti

TOTAL 316 316 316 316 316 316 316 317 317 317 317

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.32 0.00 0.00 0.00 0.32

DROBETA-TURNU SEVERIN

148 148 148 148 148 148 148 148 148 148 148

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

ORSOVA 46 46 46 46 46 46 46 46 46 46 46

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

BAIA DE ARAMA 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

STREHAIA 77 77 77 77 77 77 77 78 78 78 78

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.30 0.00 0.00 0.00 1.30

VANJU MARE 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


Investițiile în extinderea infrastructurii urbane din județul Mehedinți este foarte

redusă, de doar un km în 10 ani, datorat orașului Strehaia. În restul orașelor lungimea

străzilor orășenești a rămas constantă.

58

6.1.5. Lungimea străzilor orășenești din județul Vâlcea

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

UM: Km

Val

cea

TOTAL 487 487 528 616 616 616 646 646 651 681 733

Evoluție (%) 0.00 8.42 16.67 0.00 0.00 4.87 0.00 0.77 4.61 7.64 50.51

RAMNICU VALCEA

175 175 175 198 198 198 198 198 203 203 212

Evoluție (%) 0.00 0.00 13.14 0.00 0.00 0.00 0.00 2.53 0.00 4.43 21.14

DRAGASANI 66 66 69 69 69 69 69 69 69 69 69

Evoluție (%) 0.00 4.55 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 4.55

BABENI 0.00 17 27 27 27 57 57 57 57 58

Evoluție (%) 0 0 58.82 0.00 0.00 111.11

0.00 0.00 0.00 1.75 114.81

BAILE GOVORA 23 23 23 23 23 23 23 23 23 23 23

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0

BAILE OLANESTI 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0

BALCESTI 0.00 21 28 28 28 28 28 28 30 30

Evoluție (%) 0 0 33.33 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7.14 0.00 42.86

BERBESTI 0.00 0.00 48 48 48 48 48 48 41 41

Evoluție (%) 0 0 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -14.58

0.00 -14.58

BREZOI 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0

CALIMANESTI 48 48 48 48 48 48 48 48 48 48 48

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0

HOREZU 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 71

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 144.83

OCNELE MARI 23 23 23 23 23 23 23 23 23 58 58

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 152.17

0.00


59

În județul Vâlcea s-au realizat cele mai ridicate investiții în extinderea rețelei de

străzi orășenești. În acest județ se regăsește orașul Berbești a cărui rețea de străzi

orășenești s-a redus în cei 10 ani, scăzând cu 14,58 km.

6.2. Utilități

6.2.1. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Dolj

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Do

lj

TOTAL 514.0 517.2 528.4

528.4

539.0

539.2

539.2

550.4

550.4

550.4

565.4

Evoluție (%) 0.6 2.2 0.0 2.0 0.0 0.0 2.1 0.0 0.0 2.7 10.0

CRAIOVA 418.0 418.0 428.0

428.0

434.0

434.0

434.0

434.0

434.0

434.0

434.0

Evoluție (%) 0.0 2.4 0.0 1.4 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 3.8

BAILESTI 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8

Evoluție (%) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

CALAFAT 22.0 25.2 26.4 26.4 31.0 31.0 31.0 42.2 42.2 42.2 42.2

Evoluție (%) 14.5 4.8 0.0 17.4 0.0 0.0 36.1 0.0 0.0 0.0 91.8

BECHET 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4

Evoluție (%) 0.0 0.0 0.0 0.0 9.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 9.1

FILIASI 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0

Evoluție (%) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

SEGARCEA 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8

Evoluție (%) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0


60

Lungimea rețelelor de canalizare din județul Dolj a crescut cu 51,4 km. Această

creștere se datorează investițiilor realizare în Craiova (3,8%), Calafat (91,8%) și Bechet

(9,1%).

6.2.2. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Gorj

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Go

rj

TOTAL 175.7 176.7 182.4 183.8 191.2 181.1 184.2 194.2 185.1 190.1 199.4

Evoluție (%) 0.57 3.23 0.77 4.03 -5.28 1.71 5.43 -4.69 2.70 4.89 13.49

TARGU JIU 68.5 68.5 68.5 68.5 68.7 68.8 69 79 79 82.5 82.5

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.29 0.15 0.29 14.49 0.00 4.43 0.00 20.44

MOTRU 31.7 31.7 31.7 31.7 31.7 32.5 32.5 32.5 32.5 33.4 33.4

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 2.52 0.00 0.00 0.00 2.77 0.00 5.36

BUMBESTI-JIU 7.2 7.2 7.2 7.2 7.2 7.2 9 9 9 9 9

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 25.00 0.00 0.00 0.00 0.00 25.00

NOVACI 5.5 5.5 5.5 5.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 11

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 18.18 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 69.23 100.00

ROVINARI 10.5 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 14.4 14.3

Evoluție (%) 31.43 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 4.35 -0.69 36.19

TARGU CARBUNESTI

25.4 25.4 25.4 26.4 26.4 16.4 16.4 16.4 16.4 16.4 16.4

Evoluție (%) 0.00 0.00 3.94 0.00 -37.88

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -35.43

TICLENI 5.1 5.1 8.1 8.1 8.1 8.1 8.1 8.1 4.5 4.5 1

Evoluție (%) 0.00 58.82 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -44.44

0.00 -77.78

-80.39

TISMANA 2.8 2.8 2.8 2.8 7 7 7 7 5 5 5

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 150.00

0.00 0.00 0.00 -28.57

0.00 0.00 78.57

TURCENI 5.2 2.9 4.8 5.2 5.2 4.2 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5

Evoluție (%) -44.23

65.52 8.33 0.00 -19.23

-16.67

0.00 0.00 0.00 0.00 -32.69


Lungimea rețelei de canalizare din județul Gorj a crescut cu 23,7 km în 10 ani. În

trei localități urbane există scăderi ale lungimii rețelei de canalizare: Târgu Cărbunești,

61

Țicleni și Turceni. În acest caz se pune problema suficienței acestei utilități urbane în

orașele județului și a nevoilor existente în fiecare oraș. Considerăm că regresul

infrastructurii urbane este un indicator al declinului economic și social care contribuie la

scăderea atractivității acestor orașe pentru investiții.

6.2.3. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Mehedinți

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Me

he

din

ti

TOTAL 175.6

177.3

177.8

177.8 180.5 181.1 185.5 189 200.4 201.1 216

Evoluție (%) 0.97 0.28 0.00 1.52 0.33 2.43 1.89 6.03 0.35 7.41 23.01


120 120 120 120 120 120 124.4 125.2 125.2 125.9 125.9

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 3.67 0.64 0.00 0.56 0.00 4.92

ORSOVA 23.5 28 28 28 28 28 28 28 37.5 37.5 37.5

Evoluție (%) 19.15

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 33.93 0.00 0.00 59.57

BAIA DE ARAMA

3 3 3 3 3 3.6 3.6 6.3 6.3 6.3 6.3

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 20.00 0.00 75.00 0.00 0.00 0.00 110.00

STREHAIA 10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 12 12 12

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 18.81 0.00 0.00 18.81

VANJU MARE 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


62

Lungimea rețelelor de canalizare din județul Mehedinți a crescut cu 40,4 km în cei

10 ani analizați. Această creștere se datorează investițiilor realizate în patru din cele

cinci orașe ale județului.

Singura excepție este constituită din orașul Vânju Mare, unde nu s-au realizat

astfel de investiții în cei 10 ani analizați.

6.2.4. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Olt

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Olt

TOTAL 221.2

235.8 240.5 242.1 247 247.5 257.7 259.7 272.6 279.9 302.5

Evoluție (%) 6.60 1.99 0.67 2.02 0.20 4.12 0.78 4.97 2.68 8.07 36.75

SLATINA 84.1 85 86 86 90.6 91.1 100.3 100.3 105 105.2 127

Evoluție (%) 1.07 1.18 0.00 5.35 0.55 10.10 0.00 4.69 0.19 20.72 51.01

CARACAL 67.4 67.6 67.6 67.6 67.9 67.9 67.9 67.9 67.9 75 75.8

Evoluție (%) 0.30 0.00 0.00 0.44 0.00 0.00 0.00 0.00 10.46 1.07 12.46

BALS 13 13 38.6 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1

Evoluție (%) 0.00 196.92

1.30 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 200.77

CORABIA 30 30 23 23 23 23 24 24 24 24 24

Evoluție (%) 0.00 -23.33 0.00 0.00 0.00 4.35 0.00 0.00 0.00 0.00 -20.00

DRAGANESTI-OLT 10 10 10 10 10 10 10 12 12 12 12

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 20.00 0.00 0.00 0.00 20.00

PIATRA-OLT 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

POTCOAVA 1.5 15 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9

Evoluție (%) 900.00

-94.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -40.00

SCORNICESTI 11.5 11.5 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8

Evoluție (%) 0.00 -6.09 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -6.09


63

În județul Olt investițiile în rețeaua de canalizare au dus la o extindere 81,3 km.

Investițiile care au contribuit la extinderea acestei utilități sunt cele realizate în Slatina,

Caracal, Balș și Drăgănești-Olt. În orașul Piatra-Olt această utilitate este constantă, iar în

orașele Corabia, Potcoava și Scornicești această utilitate s-a redus.

6.2.5. Lungimea rețelei de canalizare din județul Vâlcea

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Val

cea

TOTAL 255.4 245.5 248.6 251.6 308.2 309.5 314.1 325 338.8 417.1 488.5

Evoluție (%) -3.88 1.26 1.21 22.50 0.42 1.49 3.47 4.25 23.11 17.12 91.27

RÂMNICU VÂLCEA 143.7 143.7 143.7 143.7 144 145 145 145.7 145.7 146.4 152.4

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.21 0.69 0.00 0.48 0.00 0.48 4.10 6.05

DRĂGĂȘANI 37 37 37 37 38 38 38 38 38.8 38.8 38.8

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 2.70 0.00 0.00 0.00 2.11 0.00 0.00 4.86

BĂBENI 12.5 12.5 12.5 12.5 12 12.5 12 12 12 12 12

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 -4.00 4.17 -4.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -4.00

BĂILE GOVORA 11.5 10.3 10.3 12.5 38 38 22 32 22 22 22


0.00 21.36 204.00 0.00 -42.11

45.45 -31.25

0.00 0.00 91.30

BĂILE OLANESTI 9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 13.2 13.2 13.2

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 43.48 0.00 0.00 43.48

BĂLCEȘTI 2.7 2.7 2.7 2.7 3 3 2.8 3 3 3 0.6

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 11.11 0.00 -6.67 7.14 0.00 0.00 -80.00

-77.78

BERBEȘTI 2.5 2.5 2.5 2.8 5.6 5.6 2.8 2.8 2.8 4.3 2.8

Evoluție (%) 0.00 0.00 12.00 100.00 0.00 -50.00

0.00 0.00 53.57 -34.88

12.00

BREZOI 6.4 4.3 6.4 6.4 12.4 6.6 6.6 6.6 6.6 7.8 10


48.84 0.00 93.75 -46.77

0.00 0.00 0.00 18.18 28.21 56.25

CĂLIMĂNEȘTI 8.6 8.6 8.6 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 8.5 8.5 8.5

Evoluție (%) 0.00 0.00 10.47 0.00 0.00 0.00 0.00 -10.53

0.00 0.00 -1.16

HOREZU 12.4 12.4 12.4 12 12 12 12 12 12 12 12

Evoluție (%) 0.00 0.00 -3.23 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -3.23

OCNELE MARI 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 3.5 2.1

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 150.00 -40.00

50.00


64

Investițiile din județul Vâlcea au generat o extindere a rețelei de canalizare cu

233,1 km, cea mai amplă din întreaga regiune. Din analiza evoluției investițiilor în

această utilitate se observă două categorii de comunități urbane, în funcție de creșterea

sau scăderea lungimii acestora. Balanța dintre cele două categorii de orașe înclină în

favoarea celor în care s-a investit pentru extinderea rețelei de canalizare. Orașele în care

rețeaua de canalizare și-a redus dimensiunile sunt: Băbeni, Bălcești, Călimănești și

Horezu.

6.2.6. Lungimea simplă a rețelei de apă potabilă din județul Dolj

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Do

lj

TOTAL 707.6 709.1 713.1 713.1 803.6 824.8 927.6 948.1 1035.7 1239.7 1646.8

Evoluție (%) 0.21 0.56 0.00 12.69 2.64 12.46 2.21 9.24 19.70 32.84 132.73

CRAIOVA 526 526 530 530 530 530 530 530 530 530 535.5

Evoluție (%) 0.00 0.76 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.04 1.81

BAILESTI 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

CALAFAT 42 42 42 42 53 53 53 58.2 58.2 58.2 58.2

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 26.19 0.00 0.00 9.81 0.00 0.00 0.00 38.57

BECHET 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 4 4 4 4.3 4.3 6

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 66.67 0.00 0.00 7.50 0.00 39.53 150.00

DABULENI 0 0 0 0 36.1 36.1 36.1 36.1 64.6 64.6 64.6

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 78.95 0.00 0.00 0.00

FILIASI 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 25.0

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 5.49 5.49

SEGARCEA 19 19 19 19 19 19 19 19 31.5 31.5 31.5

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 65.79 0.00 0.00 65.79


65

Rețeaua de apă potabilă din mediul urban s-a extins în județul Dolj cu 939,2 km.

Extinderea acestei utilități se datorează investițiilor din majoritatea orașelor județului,

cu excepția orașelor Băilești și Dăbuleni care nu au beneficiat de astfel de investiții.

6.2.7. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Gorj

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Go

rj

TOTAL 693.8 709.3 725.9 792.6 922.4 1044.8 1141.2 1212.7 1254.2 1375.1 1524.2

Evoluție (%) 2.23 2.34 9.19 16.38 13.27 9.23 6.27 3.42 9.64 10.84 119.69

TARGU JIU 160 160 160 163.9 165 166.4 175 195 195 217.8 220.1

Evoluție (%) 0.00 0.00 2.44 0.67 0.85 5.17 11.43 0.00 11.69 1.06 37.56

MOTRU 91 91 91 90.5 91 65 65 65 90 90 90

Evoluție (%) 0.00 0.00 -0.55 0.55 -28.57 0.00 0.00 38.46 0.00 0.00 -1.10

BUMBESTI-JIU 22 26 26 26 26 27 27 28 28 28 28

Evoluție (%) 18.18 0.00 0.00 0.00 3.85 0.00 3.70 0.00 0.00 0.00 27.27

NOVACI 10.5 25.5 25.5 25.5 42 47 47 48.5 45.5 45.5 46.7

Evoluție (%) 142.86 0.00 0.00 64.71 11.90 0.00 3.19 -6.19 0.00 2.64 344.76

ROVINARI 11.5 12.5 12.5 22 22 22 22 22 22 22 23.7

Evoluție (%) 8.70 0.00 76.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7.73 106.09

TARGU CARBUNESTI

25.2 25.2 25.2 25.2 25.2 25.4 25.4 25.4 25.4 25.4 27.2

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.79 0.00 0.00 0.00 0.00 7.09 7.94

TICLENI 21 6 6 6 6 6 6 6 6 6 15

Evoluție (%) -71.43 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 150.00 -28.57

TISMANA 15.7 15.7 12 12 30 30 73.7 95.2 95.6 95.6 95.6

Evoluție (%) 0.00 -23.57

0.00 150.00 0.00 145.67 29.17 0.42 0.00 0.00 508.92

TURCENI 9 2.8 2.8 5.4 5.4 4.7 4.7 4.7 4.7 4.7 4.7

Evoluție (%) -68.89 0.00 92.86 0.00 -12.96 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -47.78


66

Investițiile în aducțiunile de apă din județul Gorj s-au finalizat cu o creștere de

830,4 km. În orașele Motru, Țicleni și Turceni se observă o scădere a lungimii acestei

utilități urbane.

6.2.8. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Mehedinți

ANI 2

00

0

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Me

he

din

ti


195 195 195 195 195 195 196.5 198.5 198.5 200.2 200.2

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.77 1.02 0.00 0.86 0.00 2.67

ORSOVA 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

BAIA DE ARAMA 9.5 11.3 13.3 13.3 13.3 17.8 17.8 17.8 17.8 17.8 17.8

Evoluție (%) 18.95 17.70 0.00 0.00 33.83 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 87.37

STREHAIA 15.7 15.7 15.7 15.7 15.7 15.7 15.7 17 22.5 22.5 22.9

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 8.28 32.35 0.00 1.78 45.86

VANJU MARE 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 16.7

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 22.79 22.79


Lungimea aducțiunii de apă a crescut în cei 10 ani analizați cu 5,2 km. În localitatea

Orșova nu s-au realizat investiții în acest domeniu.

67

6.2.9. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Olt

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Olt

TOTAL 594.4 632 672.1 677.4 804.9 845 873.4 954.7 989.8 1073.9

1130.4

Evoluție (%) 6.33 6.34 0.79 18.82 4.98 3.36 9.31 3.68 8.50 5.26 90.17

SLATINA 104.7 106 107 107 118.4 120.2 124.7 124.7 125.8 126.8 126.8

Evoluție (%) 1.24 0.94 0.00 10.65 1.52 3.74 0.00 0.88 0.79 0.00 21.11

CARACAL 98.1 98.4 98.4 98.4 99.1 99.1 99.1 99.1 99.1 100.5 103

Evoluție (%) 0.31 0.00 0.00 0.71 0.00 0.00 0.00 0.00 1.41 2.49 4.99

BALS 35 35 57 57 57 62.2 64.2 74.5 77.2 77.5 77.5

Evoluție (%) 0.00 62.86 0.00 0.00 9.12 3.22 16.04 3.62 0.39 0.00 121.43

CORABIA 26 26 26 26 31 34 36.8 36.8 36.8 36.8 36.8

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 19.23 9.68 8.24 0.00 0.00 0.00 0.00 41.54

DRAGANESTI-OLT 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

PIATRA-OLT 8.5 8.5 8.5 8.5 8.5 8.5 8.5 35.5 35.5 35.5 35.5

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 317.65

0.00 0.00 0.00 317.65

POTCOAVA 4.3 4.3 3.8 3.8 3.3 3.3 3.3 3.3 3.4 3.4 3.4

Evoluție (%) 0.00 -11.63 0.00 -13.16 0.00 0.00 0.00 3.03 0.00 0.00 -20.93

SCORNICESTI 18.5 18.5 12.6 12.6 12.6 18.5 18.5 18.5 18.5 18.5 18.5

Evoluție (%) 0.00 -31.89 0.00 0.00 46.83 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


68

În județul Olt s-au realizat investiții însemnate pentru dezvoltarea alimentării cu

apă a localităților urbane. Astfel, această facilitate urbană a crescut cu 535,6 km. Există,

însă și un oraș în care aducțiunea cu apă s-a redus: Potcoava, unde de la 4,3 km s-a ajuns

la 3,4 km.

6.2.10. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Vâlcea

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Val

cea

TOTAL 563.9 521.8 525.8 704.5 787.5 1014.4 1104.6 1243.2 1383.5 1598.4 1674

Evoluție (%) -7.47 0.77 33.99 11.78 28.81 8.89 12.55 11.29 15.53 4.73 196.86

RAMNICU VALCEA

177.4 177.4 177.4 177.4 177.4 177.4 177.4 215.7 225.3 227 227

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 21.59 4.45 0.75 0.00 27.96

MUNICIPIUL DRAGASANI

53.5 53.5 53.5 56.2 54 54 56.3 56.3 56.3 56.3 56.3

Evoluție (%) 0.00 0.00 5.05 -3.91 0.00 4.26 0.00 0.00 0.00 0.00 5.23

ORAS BABENI 22.5 22.5 22.5 22.5 23 47.5 28 28 30.7 34.2 34.5

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 2.22 106.52 -41.05 0.00 9.64 11.40 0.88 53.33

ORAS BAILE GOVORA

11 11 11 39 53 53 21 33 21 21 21

Evoluție (%) 0.00 0.00 254.55 35.90 0.00 -60.38 57.14 -36.36 0.00 0.00 90.91

ORAS BAILE OLANESTI

21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 25.3 25.3 25.3

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 18.22 0.00 0.00 18.22

ORAS BALCESTI 4.1 3.5 3.5 3.5 3.5 4 4 20 20 20 20


0.00 0.00 0.00 14.29 0.00 400.00 0.00 0.00 0.00 387.80

ORAS BERBESTI 17.5 9.5 9.5 13.3 13.3 24 34 34 34 36 27


0.00 40.00 0.00 80.45 41.67 0.00 0.00 5.88 -25.00

54.29

ORAS BREZOI 12.8 12.8 12.8 12.8 52.5 52.7 54.5 54.5 55.4 55.5 22

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 310.16 0.38 3.42 0.00 1.65 0.18 -60.36

71.88

CALIMANESTI 25.5 25.5 25.5 61.7 34 34 34 34 34.7 34.7 34.7

Evoluție (%) 0.00 0.00 141.96 -44.89 0.00 0.00 0.00 2.06 0.00 0.00 36.08

ORAS HOREZU 14 14 14 52 61 61 58 58 58 58 58

Evoluție (%) 0.00 0.00 271.43 17.31 0.00 -4.92 0.00 0.00 0.00 0.00 314.29

OCNELE MARI 8.5 8.5 8.5 21.6 21.6 21.6 21.6 21.6 21.6 21.6 27.4

Evoluție (%) 0.00 0.00 154.12 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 26.85 222.35


69

Ca și în cazul investițiilor în canalizare județul Vâlcea este caracterizat de cele mai

ample investiții în infrastructura urbană. În cei zece ani analizați s-au construit 1110,1

km de aducțiuni de apă curentă. Menționăm că în cazul acestui județ au existat investiții

în fiecare oraș.

6.2.11.Capacitatea de producere a apei în județul Dolj

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Mc/zi

Do

lj

TOTAL 396236

397286

397286

406416

412013

414215

417887

419079

422026

437358

446131

Evoluție (%) 0.26 0.00 2.30 1.38 0.53 0.89 0.29 0.70 3.63 2.01 12.59

CRAIOVA 290736

290736

290736

299866

299866

299866

299866

299866

299866

299866

299866

Evoluție (%) 0.00 0.00 3.14 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 3.14

BAILESTI 16800

16800

16800

16800

16800

16800

16800

16800

16800

16800

16800

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

CALAFAT 72900

72900

72900

72900

72900

72900

72900

73228

73228

73229

73229

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.45 0.00 0.00 0.00 0.45

BECHET 310 310 310 310 310 648 648 648 648 648 648

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 109.03

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 109.03

DABULENI 0 0 0 0 3323 3323 3323 3323 3323 3323 3323

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

FILIASI 8640

8640 8640 8640 8640 8640 8640 8640 8640 8640 8640

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

SEGARCEA 2000

2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 3024 3600 3600

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 51.20 19.05 0.00 80.00


70

Alături de extinderea rețelei de apă, un alt indicator sugestiv este cel al capacității

de producere a apei curente. Calitatea acestui serviciu este dependentă de un echilibru

suficient între suprafața acoperită de rețeaua de apă potabilă dar și cantitatea de apă pe

care uzinele de profil o pot produce pentru acoperirea nevoilor populației.

În județul Dolj, debitul de apă curentă a crescut cu 12,59%, datorită investițiilor

realizate în Craiova, Calafat, Bechet și Segarcea.

6.2.12. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din județul Gorj

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Mc/zi

Go

rj

TOTAL 80211

85737

82772

81866

88341

94174

95828

99485

91084 93305

93020

Evoluție (%) 6.89 -3.46 -1.09 7.91 6.60 1.76 3.82 -8.44 2.44 -0.31 15.97

TARGU JIU 45400

45400

45400

45400

45400

45400

45400

45400

45400 45400

45400

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

MOTRU 10833

10833

10833

10833

16800

16800

16800

16800

6720 7000 4000

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 55.08 0.00 0.00 0.00 -60.00 4.17 -42.86 -63.08

BUMBESTI-JIU

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 3000 3000 3000

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 100,00

NOVACI 1440 1440 1440 1440 1440 1440 1440 1440 575 575 575

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -60.07 0.00 0.00 -60.07

ROVINARI 6240 5000 5000 2226 2226 2226 2226 2226 2226 2226 2226


0.00 -5.48 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -64.33

TARGU CARBUNESTI

2304 2304 2304 2304 3168 2800 2800 2800 3240 3240 3240

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 37.50 -11.62

0.00 0.00 15.71 0.00 0.00 40.63

TICLENI 0.00 72 0.00 0.00 60 60 60 60 240 240 1756

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 300.00

0.00 631.67

2338.89

71

TISMANA 944 1105 1105 944 875 875 933 933 933 933 933

Evoluție (%) 17.06 0.00 -14.57

-7.31 0.00 6.63 0.00 0.00 0.00 0.00 -1.17

TURCENI 1080 720 800 1554 1554 1028 1028 1028 1028 1028 1028

Evoluție (%) 0.00 -33.33

11.11 94.25 0.00 -33.85

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -4.81


Capacitățile de producere a apei potabile din județul Gorj au sporit cu 15,97%.

Această creștere este influențată de investițiile realizate în Țicleni, Bumbești-Jiu și Târgu

Cărbunești. În celelalte localități s-au produs scăderi ale capacității de producere a apei

curente.

6.2.13. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din județul Mehedinți

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Mc/zi

TOTAL 142533 137535 137889 141240 142509 141808 145995 144341 144435 75260 86954

Evoluție (%) -3.51 0.26 2.43 0.90 -0.49 2.95 -1.13 0.07 -47.89 15.54 -38.99


115776 115776 115776 115776 115776 115776 121296 121296 121296 50000 60000

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 4.77 0.00 0.00 -58.78 20.00 -48.18

ORSOVA 13800 8000 8000 8000 8000 3500 3500 3466 3466 3466 3466

Evoluție (%) -42.03 0.00 0.00 0.00 -56.25 0.00 -0.97 0.00 0.00 0.00 -74.88

BAIA DE ARAMA 760 1310 1310 1310 1310 5040 5040 2620 2620 2620 853

Evoluție (%) 72.37 0.00 0.00 0.00 284.73 0.00 -48.02 0.00 0.00 -67.44

12.24

STREHAIA 2250 2250 2250 2250 2250 2250 2250 2250 2250 2250 2250

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

VANJU MARE 2088 2088 2088 2088 2088 2088 1000 1000 366 1900 1600

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -52.11 0.00 -63.40 419.13 -15.79

-23.37


72

Capacitatea de producere a apei potabile s-a redus în județul Mehedinți. Singurul

oraș în care a crescut capacitatea de producere a apei potabile este Baia de Aramă.

6.2.14. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din județul Olt

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Mc/zi

Olt

TOTAL 117524 118115 115251 115742 122388 123498 124185 125431 126168 127352 128980

Evoluție (%) 0.50 -2.42 0.43 5.74 0.91 0.56 1.00 0.59 0.94 1.28 9.75

SLATINA 60000 60000 60000 60000 60000 60000 60000 60000 60000 60000 60000

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

CARACAL 20000 20000 19850 19850 19850 19850 19850 19850 19850 19850 19850

Evoluție (%) 0.00 -0.75 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.75

BALS 3025 3836 4100 4100 4100 4100 4100 4100 4100 3768 3768

Evoluție (%) 26.81 6.88 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -8.10 0.00 24.56

CORABIA 16000 16000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000

Evoluție (%) 0.00 -25.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -25.00

DRAGANESTI-OLT 3564 3564 3564 3564 3456 3456 3456 3456 3456 3456 3456

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 -3.03 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -3.03

PIATRA-OLT 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

POTCOAVA 700 700 600 600 600 600 600 600 600 600 600

Evoluție (%) 0.00 -14.29 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -14.29

SCORNICESTI 1973 1973 3000 3000 3780 3780 3780 3780 3780 3780 3780

Evoluție (%) 0.00 52.05 0.00 26.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 91.59


73

În cei 10 ani a crescut ușor debitul de producere a apei curente cu 9,75%.

Creșterea mediei județene se datorează orașelor Balș și Scornicești.

6.2.15. Capacitatea de producere a apei potabile din județul Vâlcea

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Mc/zi

Val

cea

TOTAL 111951

108415

107133

108620

146679

223261

232951

236125

244482

253325

246574

Evoluție (%) -3.16 -1.18 1.39 35.04 52.21 4.34 1.36 3.54 3.62 -2.66 120.25

RAMNICU VALCEA

57888 57888 57888 57888 57888 57888 57888 57888 70888 57888 57888

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 22.46 -18.34 0.00 0.00

DRAGASANI 6200 6200 6200 2462 2462 1574 23400 23400 23400 23400 19080

Evoluție (%) 0.00 0.00 -60.29 0.00 -36.07 1386.66

0.00 0.00 0.00 -18.46 207.74

BABENI 2880 3360 3024 3360 700 3420 4147 3200 3200 16200 16200

Evoluție (%) 16.67 -10.00 11.11 -79.17 388.57

21.26 -22.84 0.00 406.25

0.00 462.50

BAILE GOVORA

3280 3280 3280 2880 3910 6336 3456 5656 3456 3456 3456

Evoluție (%) 0.00 0.00 -12.20 35.76 62.05 -45.45 63.66 -38.90 0.00 0.00 5.37

BAILE OLANESTI

4483 4410 4410 3410 974 4380 4310 4310 5801 5875 5875

Evoluție (%) -1.63 0.00 -22.68 -71.44 349.69

-1.60 0.00 34.59 1.28 0.00 31.05

BALCESTI 216 216 190 190 110 24 144 600 690 864 1296

Evoluție (%) 0.00 -12.04 0.00 -42.11 -78.18 500.00 316.67

15.00 25.22 50.00 500.00

BERBESTI 25 0 0 230 332 620 1280 1350 1350 2500 1300

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 44.35 86.75 106.45 5.47 0.00 85.19 -48.00 5100.00

BREZOI 950 1166 1166 900 48756 106704

106704

106704

106704

106704

106704

Evoluție (%) 22.74 0.00 -22.81 5317.33

118.85

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 11132.00

CALIMANESTI

8294 8294 7338 18203 17631 10000 10000 10000 2592 4320 4320

Evoluție (%) 0.00 -11.53 148.06

-3.14 -43.28 0.00 0.00 -74.08 66.67 0.00 -47.91

HOREZU 6480 6480 6480 3200 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3200

Evoluție (%) 0.00 0.00 -50.62 9.38 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -8.57 -50.62

OCNELE MARI

170 170 250 520 520 500 500 500 500 500 500

74

Evoluție (%) 0.00 47.06 108.00

0.00 -3.85 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 194.12


Județul Vâlcea are cea mai mare creștere a capacității de producere a apei

curente, în cei 10 ani cuprinși în statistici dublându-se această capacitate.

6.2.16. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Dolj

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

UM: Mii mc

Do

lj

TOTAL 42995 38212 29144 54752 52058 49593 41957 42923 44685 45339 46093

Evoluție (%) -11.12 -23.73 87.87 -4.92 -4.74 -15.40 2.30 4.11 1.46 1.66

CRAIOVA 37995 33669 24979 51239 48850 45808 38127 38813 39672 39740 39357

Evoluție (%) -11.39 -25.81 105.13 -4.66 -6.23 -16.77 1.80 2.21 0.17 -0.96

BAILESTI 1295 1176 1127 850 740 975 480 490 700 770 770

Evoluție (%) -9.19 -4.17 -24.58 -12.94 31.76 -50.77 2.08 42.86 10.00 0.00

CALAFAT 2194 1655 1367 1131 1064 1424 1408 1470 1494 1470 1505

Evoluție (%) -24.57 -17.40 -17.26 -5.92 33.83 -1.12 4.40 1.63 -1.61 2.38

BECHET 32 32 32 32 34 28 42 45 47 52 44

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 6.25 -17.65 50.00 7.14 4.44 10.64 -15.38

DABULENI : : : : 2 30 89 104 140 146 199

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 1400.00 196.67 16.85 34.62 4.29 36.30

FILIASI 735 502 455 452 366 340 705 524 545 558 514

Evoluție (%) -31.70 -9.36 -0.66 -19.03 -7.10 107.35 -25.67 4.01 2.39 -7.89

SEGARCEA 271 258 239 204 186 164 220 230 240 279 196

Evoluție (%) -4.80 -7.36 -14.64 -8.82 -11.83 34.15 4.55 4.35 16.25 -29.75

75


6.2.17. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Gorj

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

UM: Mii mc

TOTAL 22907 22711 20786 21545 20828 19519 18131 18530 15920 15878 14015

-0.86 -8.48 3.65 -3.33 -6.28 -7.11 2.20 -14.09 -0.26 -11.73

TARGU JIU 13192 11732 11393 10722 10729 10350 9885 9395 9341 7985 6981

-11.07 -2.89 -5.89 0.07 -3.53 -4.49 -4.96 -0.57 -14.52 -12.57

MOTRU 2688 2671 2800 3009 2693 2027 1681 1439 107 1188 1176

-0.63 4.83 7.46 -10.50 -24.73 -17.07 -14.40 -92.56 1010.28 -1.01

BUMBESTI-JIU 693 880 624 658 682 678 660 665 840 795 747

26.98 -29.09 5.45 3.65 -0.59 -2.65 0.76 26.32 -5.36 -6.04

NOVACI 400 150 150 150 245 196 209 120 209 200 86

-62.50 0.00 0.00 63.33 -20.00 6.63 -42.58 74.17 -4.31 -57.00

ROVINARI 1341 936 867 781 386 452 328 439 454 453 476

-30.20 -7.37 -9.92 -50.58 17.10 -27.43 33.84 3.42 -0.22 5.08

TARGU CARBUNESTI 622 438 622 448 348 360 248 248 220 210 192

-29.58 42.01 -27.97 -22.32 3.45 -31.11 0.00 -11.29 -4.55 -8.57

TICLENI 0 26 90 300 10 7 7 7 1 9 118

0 0 246.15 233.33 -96.67 -30.00 0.00 0.00 -85.71 800.00 1211.11

TISMANA 320 339 265 320 315 315 21 152 168 185 166

5.94 -21.83 20.75 -1.56 0.00 -93.33 623.81 10.53 10.12 -10.27

TURCENI 332 131 146 402 419 294 223 241 158 151 138

-60.54 11.45 175.34 4.23 -29.83 -24.15 8.07 -34.44 -4.43 -8.61


76

6.2.18. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Mehedinți

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

UM: Mii mc

TOTAL 18151 17538 16205 14476 13400 15055 14125 12115 11392 10832 9230

Evoluție (%) 0 -3.38 -7.60 -10.67 -7.43 12.35 -6.18 -14.23 -5.97 -4.92 -14.79

DROBETA-TURNU SEVERIN 14202 13867 12242 10301 9261 9156 8729 7703 7070 6291 5771

Evoluție (%) 0 -2.36 -11.72 -15.86 -10.10 -1.13 -4.66 -11.75 -8.22 -11.02 -8.27

ORSOVA 1487 1231 1159 1150 990 990 810 734 611 547 480

Evoluție (%) 0 -17.22 -5.85 -0.78 -13.91 0.00 -18.18 -9.38 -16.76 -10.47 -12.25

BAIA DE ARAMA 148 138 148 135 108 1838 1838 952 952 955 71

Evoluție (%) 0 -6.76 7.25 -8.78 -20.00 1601.85 0.00 -48.20 0.00 0.32 -92.57

STREHAIA 384 441 406 399 335 283 271 270 270 259 260

Evoluție (%) 0 14.84 -7.94 -1.72 -16.04 -15.52 -4.24 -0.37 0.00 -4.07 0.39

VANJU MARE 335 253 226 146 115 115 105 105 100 127 180

Evoluție (%) 0 -24.48 -10.67 -35.40 -21.23 0.00 -8.70 0.00 -4.76 27.00 41.73


77

6.2.19. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Olt

LOCALITATI ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

UM: Mii mc

TOTAL 22864 18341 15134 12416 13074 12166 13428 14696 13953 13101 12778

-19.78 -17.49 -17.96 5.30 -6.95 10.37 9.44 -5.06 -6.11 -2.47

SLATINA 12341 8290 5755 4987 5472 4420 4772 4536 4218 3839 3636

-32.83 -30.58 -13.34 9.73 -19.23 7.96 -4.95 -7.01 -8.99 -5.29

CARACAL 4136 4264 4720 2795 2757 2414 2817 3737 4085 4006 3939

3.09 10.69 -40.78 -1.36 -12.44 16.69 32.66 9.31 -1.93 -1.67

BALS 960 1100 915 849 767 649 630 695 646 652 663

14.58 -16.82 -7.21 -9.66 -15.38 -2.93 10.32 -7.05 0.93 1.69

CORABIA 1620 980 476 479 402 389 538 668 523 456 446

-39.51 -51.43 0.63 -16.08 -3.23 38.30 24.16 -21.71 -12.81 -2.19

DRAGANESTI-OLT 526 407 359 348 363 284 260 262 256 216 207

-22.62 -11.79 -3.06 4.31 -21.76 -8.45 0.77 -2.29 -15.63 -4.17

PIATRA-OLT 203 244 210 167 188 190 201 339 352 241 256

20.20 -13.93 -20.48 12.57 1.06 5.79 68.66 3.83 -31.53 6.22

POTCOAVA 198 205 45 38 40 46 58 79 89 34 34

3.54 -78.05 -15.56 5.26 15.00 26.09 36.21 12.66 -61.80 0.00

SCORNICESTI 561 479 174 214 293 318 370 255 179 178 164

-14.62 -63.67 22.99 36.92 8.53 16.35 -31.08 -29.80 -0.56 -7.87


78

6.2.20. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Vâlcea

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

UM: Mii mc

TOTAL 30023 24378 22379 20759 36157 35835 35573 32174 29470 28788 15440

-18.80 -8.20 -7.24 74.18 -0.89 -0.73 -9.55 -8.40 -2.31 -46.37

RAMNICU VALCEA 20659 18329 14557 12130 11358 12619 12775 11343 12261 13880 10004

-11.28 -20.58 -16.67 -6.36 11.10 1.24 -11.21 8.09 13.20 -27.93

DRAGASANI 1242 917 998 691 611 574 576 605 607 611 585

-26.17 8.83 -30.76 -11.58 -6.06 0.35 5.03 0.33 0.66 -4.26

BABENI 216 198 327 234 234 175 162 187 223 207 193

-8.33 65.15 -28.44 0.00 -25.21 -7.43 15.43 19.25 -7.17 -6.76

BAILE GOVORA 552 510 460 410 317 322 287 738 236 212 188

-7.61 -9.80 -10.87 -22.68 1.58 -10.87 157.14 -68.02 -10.17 -11.32

BAILE OLANESTI 444 403 370 360 355 364 328 333 366 343 308

-9.23 -8.19 -2.70 -1.39 2.54 -9.89 1.52 9.91 -6.28 -10.20

BALCESTI 66 65 49 49 36 3 23 4 3 58 47

-1.52 -24.62 0.00 -26.53 -91.67 666.67 -82.61 -25.00 1833.33 -18.97

BERBESTI 38 310 370 94 116 221 189 165 134 478 416

715.79 19.35 -74.59 23.40 90.52 -14.48 -12.70 -18.79 256.72 -12.97

BREZOI 251 145 346 237 17795 17896 17596 14953 12276 9574 181

-42.23 138.62 -31.50 7408.44 0.57 -1.68 -15.02 -17.90 -22.01 -98.11

CALIMANESTI 1509 1223 1556 3148 2640 846 1420 1433 447 409 390

-18.95 27.23 102.31 -16.14 -67.95 67.85 0.92 -68.81 -8.50 -4.65

HOREZU 578 632 578 516 502 580 411 383 388 368 305

9.34 -8.54 -10.73 -2.71 15.54 -29.14 -6.81 1.31 -5.15 -17.12

OCNELE MARI 12 12 12 160 165 170 170 143 84 156 158

0.00 0.00 1233.33 3.13 3.03 0.00 -15.88 -41.26 85.71 1.28


79

6.3. Distribuția infrastructurii urbane

Examinarea problemei infrastructurii urbane evidențiază diferențieri de la un județ

la altul al Olteniei, precum și de la un oraș la altul, datorită, în primul rând, resurselor

financiare de care a beneficiat fiecare comunitate urbană, dar și istoricului propriu al

dezvoltării economice. Un oraș se legitimează ca atare dacă dispune de o rețea stradală

acoperită de un sfalt și amenajată pentru traficul pietonal, dacă rețeaua de apă potabilă

acoperă nevoile tuturor locuitorilor, dacă este dublată de o rețea adecvată de

canalizare. Desigur, dacă și alte componente ale infrastructurii urbane, care țin de

confortul locuitorilor și cerințele progresului urbanistci, cum ar fi: alimentarea cu gaz

metan, rețeaua de telefonie și alte mijloace de comunicații (radio, televiziune etc.)

80

6.3.1. Infrastructura Urbană din Județul Dolj

DOLJ ANI 2

00

0

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

TOTAL

Suprafata acoperita de reteaua de strazi

16.71 16.71 16.71 16.71 15.72 16.02 16.14 16.14 15.82 15.77 15.75

Suprafata acoperita de reteaua de apa

13.63 13.60 13.52 13.52 13.70 13.73 12.30 12.03 11.02 9.29 6.99

Suprafata acoperita de reteaua de canalizare

18.76 18.65 18.25 18.25 20.42 21.01 21.16 20.73 20.73 20.92 20.36

MUNICIPIUL CRAIOVA


17.90 17.90 17.90 17.90 17.90 18.63 18.63 18.63 18.63 18.39 18.39


12.86 12.86 12.76 12.76 12.76 13.29 13.29 13.29 13.29 13.29 13.15


16.18 16.18 15.81 15.81 15.59 16.23 16.23 16.23 16.23 16.23 16.23

MUNICIPIUL BAILESTI


13.63 13.63 13.63 13.63 13.63 13.63 13.63 13.63 13.63 14.60 14.60


15.44 15.44 15.44 15.44 15.44 15.44 15.44 15.44 15.44 16.53 16.53


28.09 28.09 28.09 28.09 28.09 28.09 28.09 28.09 28.09 30.08 30.08

MUNICIPIUL CALAFAT


15.56 15.56 15.56 15.56 16.51 16.51 16.51 16.51 16.51 16.51 16.51


16.67 16.67 16.67 16.67 14.02 14.02 14.02 12.77 12.77 12.77 12.77


31.82 27.78 26.52 26.52 23.97 23.97 23.97 17.61 17.61 17.61 17.61

ORAS BECHET


0 0 0 0 5.63 5.68 6.33 6.33 6.33 6.64 6.64


0 0 0 0 166.67

110.75

123.50

123.50

114.88

120.47

86.33


0 0 0 0 181.82

184.58

205.83

205.83

205.83

215.83

215.83

ORAS DABULENI


0 0 0 0 18.40 18.40 19.00 19.00 15.83 14.84 14.84


0 0 0 0 25.48 25.48 26.32 26.32 14.71 14.71 14.71


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ORAS FILIASI


15.97 15.97 15.97 15.97 15.11 15.11 15.11 15.11 14.33 14.33 13.98


23.59 23.59 23.59 23.59 23.59 23.59 23.59 23.59 23.59 23.59 22.36

81


32.88 32.88 32.88 32.88 32.88 32.88 32.88 32.88 32.88 32.88 32.88

ORAS SEGARCEA


13.57 13.57 13.57 13.57 13.57 13.57 13.57 13.57 12.87 12.87 12.87


26.42 26.42 26.42 26.42 26.42 26.42 26.42 26.42 15.94 15.94 15.94


104.58

104.58

104.58

104.58

104.58

104.58

104.58

104.58

104.58

104.58

104.58


În acest capitol, indicatorii utilizați sunt raportați la suprafața urbană a fiecărui oraș.

Menționăm că ritmurile de scădere a suprafeței acoperite de infrastructura urbană

reprezintă indicatorul gradului de urbanitate al unui oraș sau municipiu. Aceasta

semnifică tendința de dezvoltare și de asigurare a unui nivel optim de acoperire a

teritoriilor urbane cu facilități specifice unei infrastructuri moderne.

1. Există tendința de scădere a suprafeței acoperite de rețeaua stradală.

Cauze posibile:

- Investiții în extinderea rețelei stradale concomitent cu extinderea suprafeței urbane;

- Investiții permanente în extinderea rețelei stradale pentru a se acoperi necesitățile

întregului oraș.

2. Există tendința de scădere a suprafeței acoperite de rețeaua de apă potabilă

Cauze posibile:

- Investiții în extinderea rețelei de apă potabilă pentru a se acoperi necesarul

întregii zone;

- Investiții în acoperirea noilor zone urbane cu aducțiunile de apă potabilă.

3. Există tendința de creștere a suprafeței acoperite de rețeaua de canalizare

Cauze posibile:

- Ritmul de dezvoltare a rețelei de canalizare este mai lent decât creșterea

suprafeței urbane;

82

- Investițiile în infrastructură sunt orientate spre extinderea rețelei de străzi și a

aducțiunilor de apă;

- Programul de investiții presupune asigurarea căilor de acces și de aducțiune a

apei în toate orașele fără proiectarea concomitentă a unei rețele de canalizare

necesare.

Concluzii:

1. Cele mai ridicate investiții au fost realizate în ceea ce privește suprafața acoperită

de rețeaua de apă potabilă. Astfel, există o scădere totală a suprafeței acoperite de

rețeaua de apă de -48,71%;

2. Suprafața teritoriului urban regional, acoperit de rețeaua de străzi orășenești este în

scădere cu -5,78%;

3. Rata de acoperire a suprafeței urbane cu rețea de canalizare este mai redusă,

existând o creștere cu 8,52% a suprafețelor acoperite;

4. Prin compararea datelor de mai sus rezultă ierarhia investițiilor în infrastructura

urbană la nivel regional: au avut prioritate investițiile în rețelele de apă curentă,

urmate de extinderea rețelelor stradale (în special asfaltări) și a fost neglijată

extinderea rețelei de canalizare;

5. Aceste diferențe semnifică existența unui dezechilibru în strategiile de investiții în

dezvoltarea infrastructurii mediului urban. Astfel, există zone insuficient dezvoltate,

bănuim că cele aflate la marginea orașelor și a localităților limitrofe;

6. Apreciem că acest aspect al infrastructurii urbane prezintă elemente de

neatractivitate și rețineri în derularea investițiilor imobiliare sau de altă natură,

întrucât potențialii investitori vor evita orientarea fluxurilor de capital spre zonele

neacoperite suficient de infrastructura urbană.

83

Propuneri:

1. Asigurarea unui echilibru între investițiile în rețeaua de apă potabilă și cea de

canalizare asigură o orientare armonioasă a investițiilor și creșterea gradului de

atractivitate în diferite zone ale orașelor. O infrastructură completă are rolul de a

asigura un grad de satisfacție ridicat al cetățenilor care beneficiază de întregul

confort urban;

2. Prin elaborarea unei strategii clare de investiții pentru echilibrarea investițiilor și

asigurarea pe cât posibil simultan a infrastructurii urbane se realizează o delimitare

clară a zonelor. Promovarea publică a strategiilor de investiții are rolul de a atrage

investitori în regiuni planificate pentru investiții în infrastructură, anterior efectuării

acestora, datorită potențialului suplimentar de amortizare rapidă a acestora prin

creșterea prețurilor;

3. Prin echilibrarea investițiilor între aducțiunea de apă potabilă și canalizare se reduc

costurile presupuse de actuala ierarhie: investițiile în rețeaua de apă, urmată de

extinderea străzilor și de construcția canalizărilor, presupune o degradare a străzilor

construite imediat după realizarea aducțiunii de apă, în timpul realizării

canalizărilor. O prioritizare rațională a fluxului de investiții presupune aducțiunea de

apă, realizarea canalizărilor și refacerea străzilor;

84

6.3.1.1. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI CRAIOVA

1. Există tendința de creștere a suprafețelor acoperite de rețeaua de apă potabilă, de

rețeaua de străzi și de rețeaua de canalizare;

2. Limitele orașului s-au extins în anumite perioade de timp, inconstant, ceea ce

produce o fluctuație a trendurilor urmate de indicatorii utilizați pentru mediul

urban;

3. În anul 2005 s-a produs o creștere bruscă a suprafeței orașului, cu 4,11%. La sfârșitul

anului 2010 această creștere a suprafeței orașului neurmată și de creșterea

suprafețelor acoperite de utilități utilităților, se regăsea în fiecare indicator. Acest

fapt relevă o creștere neplanificată a suprafeței orașului. Eforturile următoare

anului 2005 denotă o investiție determinată de ritmurile de creștere naturală și nu

realizate în baza unei planificări urbane.

Concluzii:

1. O primă etapă în elaborarea strategiei de acoperire suficientă a rețelei de

infrastructură urbană este cea a atingerii indicatorilor cei mai reduși, considerați cei

mai buni în perioada 2000-2010 astfel:

85

- Rețeaua de apă potabilă acoperea 12,76 ha între anii 2002-2004

- Rețeaua de străzi orășenești acoperea 17,90 ha între anii 2000-2004

- Rețeaua de canalizare acoperea 15,59 ha în anul 2004

2. O a doua etapă presupune orientarea spre nevoile de dezvoltare ale orașului,

efectuându-se investiții în zonele cele cu cel mai ridicat potențial de creștere economică

și socială.

Propuneri:

1. Realizarea unei strategii de investiții în două etape: revenirea la cea mai bună stare

din trecut;

2. Orientarea programului de investiții spre obiective care să genereze creșterea

atractivității Municipiului Craiova pentru investitorii imobiliari sau din alte domenii

economice;

3. Este necesară evaluarea nevoilor viitoare de infrastructură urbană și impactul

acesteia asupra numărului de locuri de muncă și a investițiilor în domeniu.

6.3.1.2. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI BĂILEȘTI

1. Suprafața Municipiului Băilești a crescut cu 7,07% în anul 2009;

2. În această perioadă nu s-au realizat investiții în extinderea rețelelor de străzi

orășenești, a rețelelor de apă și a canalizărilor.

Concluzii:

Creșterea suprafeței teritoriale nu a fost urmată de investiții în infrastructura urbană.

Propuneri:

1. Evaluarea suficienței infrastructurii urbane în prezent;

86

2. Elaborarea planurilor de investiții pentru asigurarea unui confort urban specific

orașelor moderne.

6.3.1.3. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI CALAFAT

1. Suprafața orașului a crescut cu 6,14% între 2000-2010;

2. Nu s-au realizat investiții în extinderea rețelei de străzi orășenești;

3. Suprafața orașului deservită de rețeaua de apă potabilă a crescut cu 38,57% între

anii 2000-2010;

4. Rețeaua de canalizare a fost extinsă între anii 2000-2010, crescând cu 91,82%.

Concluzii:

1. Datorită investițiilor realizate în infrastructura urbană s-au redus suprafețele

acoperite de rețeaua de apă curentă de la 16,67 ha/km de rețea de apă potabilă la

87

12,77 ha/km de rețea de apă potabilă, iar investițiile în canalizarea orașului au dus

de la 16,67 ha/km canalizare la 12,77 ha/km canalizare;

2. Rețeaua de alimentare cu apă a crescut de la 42 km la 58,20 km, în timp ce

canalizarea orașului are o lungime ce a crescut de la 22 km la 42,20 km. Lungimea

străzilor orășenești a rămas constantă, de 45 km;

3. Modificarea suprafețelor orașului, deservite de diferitele utilități are următoarea

structură: suprafața urbană ce revine unui km de stradă a crescut cu 6,14%,

suprafața acoperită de rețeaua de apă a scăzut cu 23,40%, iar suprafața acoperită

de rețeaua de canalizare a scăzut cu 44,66%;

4. Există investiții în infrastructură care au plasat în plan secund extinderea și

modernizarea străzilor orășenești.

Propuneri:

1. Este necesară evaluarea impactului podului de peste Dunăre asupra economiei și

extinderii orașului pentru a se realiza un plan complet de investiții în infrastructura

urbană;

2. Trebuie estimată investiția în extinderea infrastructurii urbane asupra regiunilor

limitrofe având în vedere potențiala creștere a economiei locale în urma deschiderii

traficului peste Dunăre spre Bulgaria;

3. Elaborarea unui plan de dezvoltare a infrastructurii urbane concomitent cu

dezvoltarea orașului permite atingerea unui grad ridicat de urbanism și de

atractivitate pentru investițiile din afara acestuia.

6.3.1.4. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BECHET

1. Infrastructura orașului este redusă, fiind în curs de apropiere de modelul celorlalte

orașe;

88

2. Suprafața orașului a crescut cu 29,50%;

3. Lungimea străzilor orășenești a crescut cu 9,86%, ceea ce sugerează o acoperire

insuficientă cel puțin a zonei în care orașul s-a extins;

4. Alimentarea cu apă a înregistrat o creștere rapidă, între anii 2004-2010 rețeaua de

apă potabilă înregistrând o creștere de 150%. În consecință, suprafața urbană

acoperită de rețeaua de apă potabilă a scăzut cu 48,20%. Considerăm că în

investițiile în rețeaua de apă s-au acoperit și nevoile anterioare extinderii dar și cele

rezultate în urma extinderii orașului;

5. Rețeaua de canalizare a crescut doar cu 9,09%. Suprafața de teren urban acoperită

de rețeaua de canalizare a crescut cu 18,71%. În condițiile creșterii masive a lungimii

de apă potabilă, investițiile în canalizare au fost reduse, mai mici chiar decât

investițiile în străzile orășenești.

Concluzii:

1. Rețeaua de apă potabilă a beneficiat de o atenție deosebită din partea edililor locali.

2. Rețeaua de canalizare nu a fost extinsă în corelație cu rețeaua de apă;

3. Rețeaua de străzi publice nu este corelată cu celelalte două elemente de

infrastructură urbană;

4. Ierarhia investițiilor în infrastructura urbană (rezultată din ratele de creștere) este

următoarea: apă potabilă, străzi orășenești și canalizare.

Propuneri:

1. Reducerea suprafețelor acoperite de rețelele de apă și canalizare;

2. Menținerea calității străzilor orășenești care acoperă o suprafață mai redusă decât în

municipiile județului (Craiova- 18,39 ha/km stradă, Băilești- 14,60 ha/km stradă,

Calafat- 16,51 ha/km stradă) și direcționarea investițiile spre aducțiunea de apă și

canalizare.

89

6.3.1.5. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI DĂBULENI

1. Este unul dintre cele mai noi orașe ale Olteniei, înființat prin Legea 83/2004;

2. Infrastructura urbană este în curs de constituire;


4. Rețeaua de străzi orășenești a crescut cu 28,00%;

5. Rețeaua de apă a crescut cu 78,95%;

6. Nu este construită rețea de canalizare.

Concluzii

1. Investițiile în infrastructura noului oraș au dus la o scădere a suprafețelor orașului

neacoperite de infrastructură urbană cu 19,33% în ceea ce privește rețeaua străzilor

orășenești și cu 42,30% a suprafeței neacoperite de rețeaua de apă potabilă;

2. Dezvoltarea infrastructurii a fost orientată spre extinderea străzilor și a aducțiunii de

apă fără a se demara și investiții în canalizare.

Propuneri

1. Echilibrarea investițiilor în modernizarea orașului prin construcția și extinderea rețelei

de canalizare.

90

6.3.1.6. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI FILIAȘI

1. Suprafața orașului a rămas stabilă în cei 10 ani analizați;

2. Rețeaua de străzi orășenești s-a extins cu 14,29%;

3. Rețeaua de apă s-a extins cu 5,49%;

4. Rețeaua de canalizare a rămas la aceeași lungime;

5. Este necesară analiza suficienței infrastructurii urbane a orașului;

6. Este necesară echilibrarea investițiilor în toate facilitățile urbane pentru a se asigura

creșterea unitară a gradului de modernizare a orașului

91

6.3.1.7. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI SEGARCEA

1. Suprafața orașului a rămas aceeași între anii 2000-2010;

2. S-au realizat investiții în extinderea rețelelor de străzi orășenești și apă curentă.

3. Nu s-au realizat investiții în canalizare;

4. Lipsa canalizării menține un caracter de semiurbanitate a orașului;

5. Posibilele investiții în domeniu pot fi afectate de lipsa facilităților urbane complete.

92

6.3.2. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚUL GORJ

Infrastructura urbană a județului Gorj este diferită de cea a județului Dolj,

datorită condițiilor economice și istorice diferite. Localitățile urbane din județul Gorj

sunt mai mici și au cunoscut o dezvoltare majoră în perioada dezvoltării industriei

extractive. O mare parte dintre orașe sunt relativ tinere, iar modernizarea acestora este

în curs de realizare.

GORJ ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

Suprafață acoperită de rețeaua stradală (ha/km2)

15.91

16.65 16.50 16.45 16.51 16.45 19.42 20.43 19.74 20.86

23.10

Suprafață acoperită de rețeaua de apă ha/km retea apa

7.27 7.56 7.39 6.77 6.62 5.84 6.31 6.25 6.04 5.86 5.91

Suprafață acoperită de rețeaua de canalizare ha/km canalizare

28.71

30.35 29.40 29.17 31.96 33.69 39.11 39.03 40.96 42.36

45.18

MUNICIPIUL TARGU JIU


28.31

28.31 28.31 28.08 28.08 28.08 28.08 28.08 25.43 25.07 27.06


5.06 4.95 4.84 4.43 3.81 3.36 3.08 2.89 2.80 2.55 2.56


51.24

51.24 51.24 51.24 51.09 51.02 50.87 44.43 44.43 42.55 47.22

MUNICIPIUL MOTRU


4.22 8.94 8.94 8.94 8.66 8.53 8.48 8.48 8.52 8.52 8.52


0.35 0.79 0.78 0.71 0.61 0.54 0.49 0.46 0.45 0.41 0.37


7.73 17.76 17.76 17.76 17.76 17.32 17.23 17.23 17.29 16.83

16.83

ORAS BUMBESTI-JIU


17.92

17.92 17.92 17.92 17.92 17.92 17.92 17.92 17.92 54.15 98.08

Suprafață acoperită de rețeaua de apă

0.34 0.33 0.32 0.29 0.25 0.22 0.20 0.19 0.19 0.51 0.84

93

ha/km retea apa


32.36

32.36 32.36 32.36 32.36 32.36 25.89 25.89 25.89 78.22 141.67

ORAS NOVACI


5.81 5.81 5.81 5.81 5.81 5.81 5.81 5.81 5.81 5.81 5.81


0.36 0.35 0.34 0.32 0.27 0.24 0.22 0.21 0.20 0.18 0.16


45.45 45.45 45.45 45.45 38.46 38.46 38.46 38.46 38.46 38.46 22.73

ORAS ROVINARI


17.15 17.15 15.38 15.38 15.38 15.10 15.38 15.38 15.38 15.38 15.38


0.64 0.63 0.61 0.56 0.48 0.42 0.39 0.37 0.36 0.32 0.29


42.48 32.32 32.32 32.32 32.32 31.74 32.32 32.32 32.32 30.97 31.19

ORAS TARGU CARBUNESTI


17.88 17.88 17.88 17.88 17.88 17.88 17.88 19.50 19.50 19.50 19.50


0.41 0.40 0.39 0.36 0.31 0.27 0.25 0.26 0.25 0.23 0.20


11.26 11.26 11.26 10.83 10.83 17.44 17.44 19.02 19.02 19.02 19.02

ORAS TICLENI

SUPRAFAȚA ACOPERITĂ DE REȚEAUA STRADALĂ (HA/KM2)

2.00 2.00 2.00 2.00 2.00 2.00 2.00 11.43 11.43 11.43 11.43


0.11 0.10 0.10 0.09 0.08 0.07 0.06 0.35 0.34 0.31 0.28


14.51 14.51 9.14 9.14 9.14 9.14 9.14 52.22 94.00 94.00 423.00

ORAS TISMANA


14.29 14.29 92.64 92.64 92.64 92.64 92.64


0.22 0.19 1.14 1.07 1.03 0.94 0.85


28.57 28.57 185.29 185.29 259.40 259.40 259.40

ORAS TURCENI


19.57 19.57 19.57 19.57 19.57 19.57 19.57


0.59 0.52 0.48 0.45 0.44 0.40 0.36

94


105.38 130.48 156.57 156.57 156.57 156.57 156.57


Între anii 2000-2010 suprafața mediului urban din județul Gorj a crescut cu 78,61%.

Această dezvoltare a impune investiții în facilitățile urbane pentru asigurarea facilităților

urbane necesare modernizării și fundamentării infrastructurii de afaceri.

Trendurile urmate de investițiile în facilitățile urbane permit următoarele constatări:

1. Creșterea suprafețelor urbane depășește ritmul investițiilor în infrastructură.

2. Principalele investiții s-au realizat în extinderea rețelelor de apă potabilă.

3. Următoarele investiții s-au realizat în extinderea rețelelor de străzi orășenești.

4. Cele mai reduse investiții s-au realizat în dezvoltarea rețelelor de canalizare.

Dezechilibrarea investițiilor dintre alimentarea cu apă și rețeaua de canalizare

oferă un confort relativ cetățenilor, care sunt nevoiți să se adapteze în funcție de aceste

condiții. De asemenea, necorelarea celor două investiții face ca interesul pentru

aducțiunea cu apă să fie destul de redus în anumite zone urbane datorită posibilității de

asigurare pe cont propriu a necesarului de apă.

6.3.2.1. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI TÂRGU JIU

95

1. Suprafața principalului oraș din județul Gorj a crescut cu 11,00%;

2. Suprafața orașului deservită de rețeaua de apă a scăzut cu 49,41%, reprezentând

cea mai mare investiție. În anul 2000, la un km de rețea de apă reveneau 21,94 ha,

în timp ce în anul 2010 unui singur km îi reveneau 17,70 ha. ;

3. Suprafața urbană acoperită de rețeaua de canalizare a scăzut de la 51,24 ha pentru

fiecare km la 47,22 ha pentru un km, adică o scădere cu 7,85%;

4. Rețeaua de străzi orășenești acoperea, în anul 2000, o suprafață de 28,31 ha la

fiecare km, în timp ce în anul 2010 la fiecare km de stradă îi reveneau 27,06 ha;

5. Având în vedere că la cei trei indicatori adoptați se observă o extindere a facilităților

urbane, apreciem că există un trend pozitiv al acestor investiții. Inițierea unor

proiecte de noi investiții presupune identificarea raportului optim pe care trebuie să

îl dețină fiecare facilitate în raportul cu suprafața urbană;

6. Ritmul de extindere teritorială a orașului este dependent de conexarea localităților

apropiate. Investiția anticipată în extinderea rețelelor de utilități în localitățile

limitrofe va compensa deficitul de utilități urbane din momentul extinderii

teritoriale.

6.3.2.2. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI MOTRU

96

1. Suprafața municipiului Motru a crescut între 2000-2010 cu 129,39%;

2. Investițiile realizate în facilitățile urbane nu au avut ritmicitatea necesară pentru a

urma trendul de creștere teritorială;

3. Extinderea teritorială a dus la o creștere a suprafețelor ce revin fiecărui km de

utilități;

4. Suprafața ce revine unui km de stradă orășenească a crescut cu 101,58% între 2000-

2010, deși investițiile în extinderea rețelei stradale a dus la creșterea acestora cu

13,79%. Pentru menținerea la nivelul anului 2000 erau necesari aproximativ 109 km

străzi orășenești;

5. Suprafața ce revine unui km de țeavă de apă potabilă a crescut cu 131,94%. Mai

mult, în anul 2010 lungimea rețelei de apă potabilă a scăzut cu 1,10%;

6. Suprafața ce revine unui km de canalizare a crescut cu 117,71%. Rețeaua de

canalizare s-a extins cu 5,36%. Pentru a se asigura raportul din anul 2000 erau

necesari aproximativ 68 km de canalizare;

7. Creșterile disproporționate ale suprafețelor urbane ce revin fiecărui km de facilități

presupun evaluarea capacității acestora de a satisface nevoile cetățenilor și de

orientare a investițiilor în raport cu necesarul, pentru a se evita menținerea unui

aspect rural al orașului;

8. Prin aceste investiții se facilitează dezvoltarea unor agenți economici locali și se

creează pentru o perioadă locuri de muncă pentru o parte a populației. După darea

în folosință a instalațiilor se creează locuri de muncă pentru tehnicieni în vederea

întreținerii și exploatării acestora. Având în vedere specificul minier al orașului,

dezvoltarea sistemului de servicii orășenești constituie o alternativă a activităților

miniere;

97

6.3.2.3. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BUMBEȘTI JIU


2. Investițiile în facilitățile urbane nu au urmat imediat ritmul de creștere a suprafeței

teritoriale;

3. Suprafața acoperită de un km de rețea stradală a crescut de la 17,92 ha la 98,08 ha.

4. Suprafața acoperită de un km de rețea de apă potabilă a crescut de la 10,59 ha la

45,54 ha;

5. Suprafața acoperită de un km de canalizare a crescut de la 32,36 ha la 141,67 ha;

6. Creșterea suprafeței orașului cu un procent semnificativ necesită planificarea

sistematizării zonei urbane pentru modernizarea cât mai rapidă localității;

Menținerea unei localități urbane cu un procent redus al suprafeței acoperite de

infrastructură reduce posibilitatea dezvoltării unui mediu de afaceri profitabil;

7. Urbanizarea rapidă a zonelor limitrofe presupune investiții majore în infrastructură

pentru a se asigura o modernizare uniformă a orașului.

98

6.3.2.4. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI NOVACI

1. Suprafața orașului a rămas constantă între anii 2000-2010;

2. S-au realizat investiții în rețeaua de apă potabilă și cea de canalizare;

3. Rețeaua de apă s-a extins de la 10,5 km la 46,7;

4. Rețeaua de canalizare s-a extins de la 5,5 km la 11 km ;

5. Menținerea unei suprafețe constante a creat premisele modernizării infrastructurii

urbane și a reducerii discrepanțelor rezultate prin adăugarea unor noi obiective;

6. În prezent este necesară evaluarea raportului optim dintre suprafață și utilități

pentru a se atinge un grad suficient de urbanitate.

99

6.3.2.5. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI ROVINARI

1. Suprafața orașului a rămas aceeași între anii 2000-2010;

2. Ca efect al conservării teritoriului, lungimea străzilor orășenești a crescut de la 26 la

29 km, suprafața ce revine unui km de stradă scăzând de la 17,15 ha la 15,38 ha;

3. Rețeaua de apă și-a dublat lungimea, de la 11,5 la 23,7 km, suprafața deservită

scăzând cu 51,48%;

4. Lungimea rețelei de canalizare a crescut cu 36,19%, de la 10,5 km la 14,3 km,

scăzând suprafața acoperită cu 26,57%;

5. Obiectivele viitoare, referitoare la urbanizare, sunt determinate de raportul optim dintre

utilități și suprafața orașului.

100

6.3.2.6. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI TÂRGU CĂRBUNEȘTI

1. Suprafața orașului a crescut între anii 2000-2010 cu 9,09%;

2. Nu s-au realizat investiții în extinderea rețelei de străzi, ceea ce a dus la creșterea cu

9,09% a suprafeței ce revine fiecărui km;

3. Rețeaua de apă a fost extinsă cu 7,94%, cu puțin sub necesarul pentru a menține

raportul din anul 2000, fapt dovedit de creșterea suprafeței ce revine fiecărui km de

rețea de apă potabilă cu 1,07%;

4. Lungimea rețelei de canalizare s-a redus cu 35,43%, crescând suprafața ce revine

fiecărui km de canalizare cu 68,96%;

5. Discrepanțele dintre acoperirea cu facilități urbane a suprafeței orașului presupun

elaborarea unui program de asigurare a necesarului.

101

6.3.2.7. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI ȚICLENI

1. Orașul a înregistrat o creștere recentă a suprafeței de la 74 ha la 423 ha;

2. Evoluția economică din zonă a contribuit la perturbarea raporturilor deținute de

facilitățile urbane. Astfel, creșterea suprafeței orașului ar fi determinat o creștere

normală a suprafețelor acoperite de infrastructură, proporțional cu teritoriile noi

arondate. În cazul orașului Țicleni asistăm la o reducere a lungimii rețelei de apă

potabilă, de la 21 km la 6 km, și a rețelei de canalizare de la 8,1 km la 1 km;

3. Dezvoltarea urbană a orașului Țicleni presupune evaluarea necesarului de facilități

urbane în noile condiții și reconstruirea sistemului urban în concordanță cu

necesitățile populației și a potențialului economic.

6.3.2.8. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI TISMANA

1. A fost înființat în anul 2004, având o suprafață de 200 ha. Din anul 2006 suprafața

acestuia a ajuns la 1297 ha;

102

2. Nu s-au realizat investiții în extinderea rețelei de străzi, crescând suprafața ce revine

fiecărui km de stradă;

3. S-au realizat investiții masive în dezvoltarea rețelei de apă potabilă, insuficientă însă

pentru menținerea raportului inițial, din anul 2004. Astfel, rețeaua de apă s-a extins

cu 218,67% în timp ce suprafața acoperită a crescut cu 13,57%. Pentru menținerea

constantă a raportului inițial erau nevoie de aproximativ 130,2 km rețea de apă față

de 92,64 câți erau realizați la momentul anului 2010;

4. În cazul canalizării, se constată doi factori care contribuie la ponderea deținută:

lungimea acesteia a scăzut cu 28,57%, iar suprafața orașului a crescut din anul 2007.

5. Echilibrarea investițiilor în infrastructură presupune investiția în canalizare, imediat

după cele realizate în rețeaua de apă și extinderea corespunzătoare a străzilor

orășenești.

6.3.2.9. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI TURCENI

1. A fost înființat în anul 2004. Suprafața acestuia a rămas constantă pe întreaga

perioadă;

2. Facilitățile urbane suferă un regres datorită reducerii lungimii rețelei de apă curentă

cu 12,96% și a canalizării cu 32,69%;

3. Rețeaua de străzi a rămas constantă pe întreaga perioadă;

4. Dezvoltarea infrastructurii urbane este necesară în reconfigurarea economică a

orașului având în vedere declinul economic și dificultățile termocentralei. Atragerea

investitorilor din alte domenii sunt necesare pentru diversificarea activităților

economice.

103

6.3.3. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚUL MEHEDINȚI

MEHEDINŢI ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

TOTAL

Suprafata acoperita de strazi 8.67 8.98 9.00 9.00 9.00 12.19 12.19 12.15 12.50 12.50 13.42

Suprafata acoperita de reteaua de apa 10.21 10.51 10.45 10.45 10.45 13.92 13.85 13.68 13.81 13.73 14.56

Suprafata acoperita de reteaua de canalizare 15.61 16.01 16.00 16.00 15.76 21.27 20.77 20.38 19.78 19.71 19.69

MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN




MUNICIPIUL ORSOVA




ORAS BAIA DE ARAMA




ORAS STREHAIA




ORAS VANJU MARE





104

6.3.3.1. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI DROBETA TURNU SEVERIN

1. Extinderea orașului a determinat o creștere a suprafețelor medii de teren acoperite

de facilități urbane;

2. Străzile orășenești au rămas constante pe întreaga perioadă analizată;

3. Rețeaua de canalizare a crescut cu 4,92%;

4. Rețeaua de apă potabilă a crescut cu 2,67%;

5. Capacitatea instalațiilor de producere a apei curente a scăzut cu 48,18%;

6. Cantitatea de apă potabilă distribuită populației a scăzut cu 59,4%;


Pe fondul unei creșteri a suprafețelor intravilane asistăm la un ușor declin

demografic. Utilitățile urbane au crescut moderat, însă facilitățile urbane au înregistrat

scăderi semnificative. În acest sens, consumul de apă curentă a scăzut cu mai mult de

jumătate pe parcursul a 10 ani, existând în paralel și o scădere a capacității instalațiile

de producere a apei curente.

105

6.3.3.2. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI ORȘOVA

1. Investițiile realizate între anii 2000-2010 au vizat creșterea suprafeței urbane

acoperite de canalizare;

2. Suprafața orașului a rămas constantă de-a lungul celor 10 ani, la fel ca și suprafața

acoperită de străzi asfaltate și de rețeaua de apă;

3. Capacitățile de producere a apei curente au scăzut de la 13800 Mc/zi la 3466 Mc/zi (-

74,88%);

4. Cantitatea de apă distribuită consumatorilor a scăzut cu 12,25%.

Recalibrarea capacităților de producere a apei potabile a fost corelată la

necesitățile actuale ale populației. Extinderea rețelei de canalizare completează

necesarul de dotări cu facilități urbane a municipiului.

Pentru stabilirea priorităților de dezvoltare a infrastructurii sunt necesare

evaluarea necesităților dar și a calității actuale a infrastructurii existente, precum și a

nevoilor de modernizare.

106

6.3.3.3. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BAIA DE ARAMĂ

1. Suprafața orașului Baia de Aramă a crescut cu 125,84%;

2. Lungimea străzilor orășenești a rămas constantă, ceea ce a dus la creșterea

suprafețelor acoperite de rețeaua stradală în același procent cu creșterea suprafeței

orașului;

3. Rețeaua de apă potabilă s-a extins cu 87,37%, concomitent cu sporirea suprafeței

acoperită de această utilitate cu 20,53%;

4. Rețeaua de canalizare a fost extinsă în proporție de 110,0%. Această sporire se află

sub ritmul de extindere a suprafeței intravilane datorită creșterii suprafețelor

acoperite cu 7,54%.

Dezvoltarea orașului Baia de Aramă este ilustrată de creșterea suprafețelor

intravilane și de eforturile de îmbunătățire a infrastructurii, care are un ritm de

extindere sub ritmul de extindere a localității.

În dezvoltarea orașului este necesară corelarea extinderii utilităților concomitent

cu cea a suprafeței orașului.

6.3.3.4.OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI STREHAIA

1. Suprafața orașului Strehaia a rămas constantă între anii 2000-2010;

2. În aceeași perioadă investițiile în infrastructura urbană a determinat extinderea

acestora și scăderea suprafeței de teren ce revine fiecărui km de utilitate: rețeaua de

străzi a crescut cu 1,30%, determinând o scădere a suprafețelor deservite cu 1,28%;

rețeaua de apă s-a extins cu 45,86%, determinând o scădere a suprafețelor deservite

cu 31,44%; rețeaua de canalizare a crescut cu 18,81%, determinând o scădere cu

15,83% a suprafețelor deservite cu 15,83%.

107

Menținerea constantă a suprafeței orașului presupune o analiză a necesarului de

facilități urbane și continuarea investițiilor până la satisfacerea completă a necesităților

orașului.

Este utilă o proiectare a modului în care orașul se va dezvolta și extinde în viitor

pentru a se include în strategia de dezvoltare a unui program de investiții în

infrastructura urbană din arealul aflat sub influența orașului. Prin raportare la reședința

județului, orașul Strehaia are o arie de influență de la centrul orașului în raport cu

granița zonei de influență a municipiului Dr. Tr. Severin de 5 km, iar în raport cu cel mai

important oraș din regiune de 2,4 km. Prin raportare la cele două centre urbane de

mare impact asupra zonei de influență a orașului considerăm că proiectarea extinderii

orașului într-o primă etapă ar trebui să se calculeze pe o rază de aproximativ 3,5 km de

la centrul orașului. Astfel, serviciile specific urbane furnizate comunităților învecinate

(educație, infrastructură, oportunități economice etc.) ar favoriza dezvoltarea orașului și

creșterea indicatorilor de dezvoltare ai arealului învecinat.

6.3.3.5. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI VÂNJU MARE

1. Suprafața orașului a crescut cu 64,67% între anii 2000- 2010;

2. Investițiile realizate au vizat extinderea rețelei de apă, realizându-se o creștere de

22,79%;

3. Lungimea străzilor orășenești și a rețelei de canalizare a rămas aceeași, fapt care pe

fondul extinderii suprafeței intravilane a dus la o creștere a suprafeței deservite de

aceste utilități;

Pentru dezvoltarea viitoare a orașului este necesară evaluarea nevoilor și

stabilirea unor indicatori de performanță care să vizeze îmbunătățirea atractivității

orașului și a influenței asupra comunităților rurale învecinate.

108

6.3.4. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚUL OLT

OLT ANI

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

TOTAL

Suprafata acoperita de strazi

12.03 12.03 12.03 12.03 12.15 12.22 13.02 12.97 12.97 12.97 12.90

Suprafa acoperita de reteaua de apa

10.22 9.62 9.04 8.97 8.11 7.82 8.07 7.38 7.12 6.56 6.25


27.47 25.77 25.25 25.08 26.42 26.72 27.33 27.12 25.84 25.17 23.37

MUNICIPIUL SLATINA


14.93 14.93 14.93 14.93 14.93 15.29 18.37 18.11 18.11 18.11 18.11


19.96 19.72 19.53 19.53 17.65 17.80 20.63 20.63 20.45 20.28 20.28


24.85 24.59 24.30 24.30 23.07 23.49 25.64 25.64 24.50 24.45 20.25

MUNICIPIUL CARACAL


15.71

15.71 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 14.92


11.05

11.02 10.98 10.98 10.90 10.90 10.90 10.90 10.90 10.75 10.72


16.08

16.04 15.98 15.98 15.91 15.91 15.91 15.91 15.91 14.40 14.56

ORAS BALS


12.49 12.49 12.49 12.49 12.49 12.24 12.24 12.24 12.24 12.24 12.24


18.20 18.20 11.18 11.18 11.18 10.82 10.48 9.03 8.72 8.68 8.68


49.00 49.00 16.50 16.29 16.29 17.21 17.21 17.21 17.21 17.21 17.21

109

ORAS CORABIA

Suprafata acoperita

8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22


27.19 27.19 27.19 27.19 22.81 20.79 19.21 19.21 19.21 19.21 19.21


23.57 23.57 30.74 30.74 30.74 30.74 29.46 29.46 29.46 29.46 29.46

ORAS DRAGANESTI-OLT


8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63


49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16

Suprafata acoperita de reteaua de analizare

88.00 88.00 88.00 88.00 88.00 88.00 88.00 73.33 73.33 73.33 73.33

ORAS PIATRA-OLT


10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38


61.06 61.06 61.06 61.06 61.06 61.06 61.06 14.62 14.62 14.62 14.62


144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17

ORAS POTCOAVA


0 0 0 0 14.16 14.16 14.16 14.16 14.16 14.16 14.16


0.00 0.00 0.00 0.00 137.27 137.27 137.27 137.27 133.24 133.24 133.24


0.00 0.00 0.00 0.00 503.33 503.33 503.33 503.33 503.33 503.33 503.33

ORAS SCORNICESTI


22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86

110


8.65 8.65 12.70 12.70 12.70 8.65 8.65 8.65 8.65 8.65 8.65


13.91 13.91 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81


6.3.4.1. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI SLATINA

1. Lungimea străzilor orășenești din municipiul Slatina a crescut cu 1,43%;

2. Lungimea rețelei de canalizare a crescut cu 51,01%;

3. Rețeaua de aducțiune a apei potabile s-a extins cu 21,11%;

4. Capacitatea de producere a apei potabile a rămas constantă pe fondul reducerii unui

consum de apă potabilă cu 5,29%;

5. Suprafața orașului a rămas constantă pentru întreaga perioadă de timp analizată.

Menținerea constantă a suprafeței intravilane permite investiții în creșterea

confortului urban al localității. De asemenea, dezvoltarea suficientă a serviciilor urbane

poate fi o direcție de dezvoltare a orașului având în vedere că prin modernizarea

infrastructurii urbane actuale și a intensificării relațiilor cu zonele învecinate se extinde

111

și pachetul de servicii urbane destinat acestora. Creșterea impactului asupra zonelor

învecinate prin intensificarea ariei de influență este necesară având în vedere distribuția

teritorială a localităților urbane din județul Olt, aflate sub o triplă influență a unor orașe

mai dezvoltate precum Craiova- cel mai dezvoltat oraș din Oltenia, București- capitala

țării și Pitești- important centru economic și comercial din județul Argeș.

Plasarea orașului de-a lungul principalei căi rutiere de legătură a vestului

României cu capitala țării creează un specific aparte al structurii urbane și influențe

multiple greu cuantificabile asupra structurii ocupaționale a populației. Stabilirea unor

obiective clare, în conexiune cu influențele externe ale marilor centre economice,

reprezintă o cale de dezvoltare sustenabilă a reședinței județului Olt.

6.3.4.2. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI CARACAL

1. Rețeaua străzilor orășenești a crescut cu 7,25%;

2. Rețeaua de canalizare s-a extins cu 12,46%;

3. Rețeaua simplă a rețelei de apă s-a extins cu 4,99%;

4. Capacitatea de reducere a apei potabile s-a redus cu 0,75%;

5. Consumul de apă potabilă s-a redus cu 1,67%;

112

6. Suprafața intravilană a crescut cu 2,22%.

Investițiile realizate în infrastructura urbană a municipiului Caracal evidențiază

eforturile de completare a nevoilor orașului și de asigurare a infrastructurii urbane în

zonele de extindere a orașului.

Distanța relativ mică față de principalele centre urbane ale județului și influența

complexă exercitată de principalele orașe mari din sudul țării, precum Craiova și

București, sugerează concentrarea extinderii influenței urbane a orașului asupra regiunii

învecinate și conectarea economiei locale cu cele ale municipiului Craiova și capitala țării

București.

6.3.4.3. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BALȘ

1. Rețeaua de străzi s-a extins cu 7,84%;

2. Canalizarea orașului s-a extins cu 200,7%;


4. Capacitatea de producere a apei potabile a crescut cu 24,56%;

5. Consumul de apă potabilă a crescut cu 1,69%;

6. Suprafața intravilană a rămas constantă.

113

Investițiile realizate în infrastructura urbană a orașului Balș sugerează eforturile

de modernizare a comunității și de a compensa investițiile inexistente sau

nesemnificative din perioada anterioară perioadei de timp analizate prin acest studiu.

Prin creșterea gradului de modernizare a orașului se va intensifica influența pe

care orașul o are asupra localităților rurale învecinate. Apropierea față de cel mai

important oraș al regiunii aduce o serie de beneficii, în principal de ordin economic și

educațional.

În ceea ce privește oportunitățile de dezvoltare a infrastructurii urbane sunt

necesare evaluări ale influenței municipiului Craiova asupra infrastructurii educaționale

și a structurii demografice a orașului.

Distanța dintre limita zonei de influență a municipiului Craiova și centrul orașului

Balș este de aproximativ 1,7 km. Având în vedere suprafața intravilană a orașului Balș

considerăm că acest oraș intră sub influența semnificativă a orașului Craiova. Pentru

comparație menționăm că distanța de influență a orașului în raport cu limita de

influență a municipiului Slatina este de 5 km.

6.3.4.4. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI CORABIA

1. Suprafața intravilană a orașului a rămas constantă în cei 10 ani analizați;

2. Lungimea străzilor orășenești a rămas, de asemenea, constantă pentru întreaga

perioadă;

3. Rețeaua de canalizare s-a redus cu 20,0%;


5. Capacitatea de producere a apei potabile s-a micșorat cu 25,0%;

6. Consumul de apă curentă s-a redus cu 2,19%.

Structura investițiilor în facilitățile urbane indică o stagnare a dezvoltării orașului

din acest punct de vedere. Prin comparație cu alte orașe a suprafețelor acoperite cu

aceste utilități constatăm că rețeaua de străzi acoperă cea mai mică suprafață de teren,

114

ceea ce semnifică o posibilă corespondență între necesități și lungimea acestora. În

schimb, rețeaua de apă, în care s-a și investit de altfel, necesită extindere având în

vedere media județeană de 6,25 ha pentru 1 km de rețea de apă față de media localității

de 19,21 ha pentru un kilometru de rețea.

Rețeaua de canalizare are un raport de 29,46 ha pentru un km în raport cu media

județeană de 23,37 ha pentru un km.

Echilibrarea investițiilor în infrastructura urbană în funcție de necesitățile orașului

este un obiectiv pentru creșterea atractivității acestuia. Un punct important în

elaborarea unei strategii eficiente de dezvoltare a orașului este cea a unui areal

înconjurător destul de extins. În raport cu reședința județului, Slatina, zona de influență

măsurată din centrul orașului până la limita de influență este de aproximativ 17 km, în

timp ce în raport cu cel mai mare oraș din Oltenia, Craiova, este de aproximativ 6 km.

Evaluarea nevoilor de servicii urbane necesare pentru nevoile proprii ale orașului dar și

a localităților învecinate permite identificarea priorităților de dezvoltare a orașului.

Potențialul natural oferit de apropierea de fluviul Dunărea și existența unui port

oferă posibilități suplimentare de dezvoltare economică a orașului.

6.3.4.5. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI DRĂGĂNEȘTI-OLT

1. Suprafața intravilană a orașului a rămas constantă;

2. Lungimea străzilor orășenești sunt constante;


4. Rețeaua de apă potabilă a rămas constantă;

5. Capacitatea de producere a apei potabile s-a redus cu 3,03%;

6. Consumul de apă potabilă s-a redus cu 4,17%.

Raportarea lungimii utilităților urbane la suprafața orașului indică o rețea de

străzi orășenești suficientă dar o suprafață ridicată de teren ce revine unui kilometru de

115

apă curentă sau unui kilometru de canalizare. Concentrarea eforturilor pentru realizarea

acestor investiții și aducerea acestora la media județeană oferă o direcție de acțiune

care ar putea să impulsioneze dezvoltarea orașului.

6.3.4.6. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI PIATRA-OLT

1. Suprafața intravilană a rămas constantă;

2. Lungimea străzilor orășenești a rămas constantă;

3. Rețeaua de canalizare a rămas constantă;


5. Capacitatea de producere a apei curente a rămas constantă;

6. Consumul de apă a crescut cu 6,22%.

Structura investițiilor în infrastructura urbană a orașului Piatra-Olt îl plasează în

rândul comunităților aflate în etapa de construire infrastructurii urbane și de dobândire

a unui aspect urban. Investițiile principale s-au concentrat pe asigurarea necesităților de

apă curentă a comunității. Acestea vor trebuie completate cu investiții în celelalte

utilități pentru a se asigura întregul necesar de utilități publice.

6.3.4.7. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI POTCOAVA

1. Suprafața orașului este nemodificată de la înființare (2004) până în anul 2010;

2. Lungimea străzilor orășenești a rămas constantă;


4. Rețeaua de apă s-a redus cu 20,93%;

5. Capacitatea de producere a apei potabile s-a redus cu 14,29%.

Orașul Potcoava beneficiază de o infrastructură insuficientă nevoilor unei

comunități urbane moderne. Pentru asigurarea unei dezvoltări suficiente sunt necesare

116

investiții în infrastructura urbană și aducerea acesteia cât mai aproape de media

județeană.

6.3.4.8. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI SCORNICEȘTI


2. Rețeaua de străzi a rămas constantă;


4. Rețeaua de apă a rămas constantă.

Singura utilitate publică în care orașul Scornicești este cu mult sub media

județeană este cea a străzilor orășenești. În ceea ce privește rețeaua de apă aceasta

acoperă o suprafață apropiată de media județeană, în timp ce canalizarea orașului este

mult mai bine dimensionată în raport cu media județeană.

6.3.5. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚULUI VÂLCEA

ANI

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

TOTAL 5596 5596 6315 7385 8420 8551 8551 8551 8551 8823 9991


11.49 11.49 11.96 11.99 13.67 13.88 13.24 13.24 13.14 12.96 13.63

Suprafata acoperita de reteaua de distributie a apei

9.92 10.72 12.01 10.48 10.69 8.43 7.74 6.88 6.18 5.52 5.97


21.91 22.79 25.40 29.35 27.32 27.63 27.22 26.31 25.24 21.15 20.45

MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA


11.43 11.43 11.43 10.10 10.10 10.10 10.10 10.10 9.85 9.85 9.43

117


11.27 11.27 11.27 11.27 11.27 11.27 11.27 9.27 8.88 8.81 8.81


13.92 13.92 13.92 13.92 13.89 13.79 13.79 13.73 13.73 13.66 13.12

MUNICIPIUL DRAGASANI


13.91 13.91 13.30 13.30 13.30 13.30 13.30 13.30 13.30 13.71 13.70


17.16 17.16 17.16 16.33 17.00 17.00 16.31 16.31 16.31 16.80 16.79


24.81 24.81 24.81 24.81 24.16 24.16 24.16 24.16 23.66 24.38 24.36

ORAS BABENI


15.00 38.63 38.63 38.63 18.30 18.30 18.30 18.30 17.98


11.33 46.36 45.35 21.96 37.25 37.25 33.97 30.50 30.23


20.40 83.44 86.92 83.44 86.92 86.92 86.92 86.92 86.92

ORAS BAILE GOVORA


9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13


19.09 19.09 19.09 5.38 3.96 3.96 10.00 6.36 10.00 10.00 10.00

Suprafata acoperita

18.26 20.39 20.39 16.80 5.53 5.53 9.55 6.56 9.55 9.55 9.55

118

de reteaua de canalizare

ORAS BAILE OLANESTI


5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23


22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 19.21 19.21 19.21


52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 36.82 36.82 36.82

ORAS BALCESTI


22.10 9.39 44.89 44.89 44.89 44.89 44.89 41.90 41.90


132.57 75.14 359.14 314.25 314.25 62.85 62.85 62.85 62.85


171.85 97.41 419.00 419.00 448.93 419.00 419.00 419.00 2095.00

ORAS BERBESTI


10.06 10.92 11.00 11.00 11.00 11.00 12.78 12.78


36.32 39.40 22.00 15.53 15.53 15.53 14.56 19.41


172.50 93.57 94.29 188.57 188.57 188.57 121.86 187.14

ORAS BREZOI


17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07

119


40.00 40.00 40.00 40.00 9.75 9.72 9.39 9.39 9.24 9.23 23.27


80.00 119.07 80.00 80.00 41.29 77.58 77.58 77.58 77.58 65.64 51.20

ORAS CALIMANESTI


13.23 13.23 13.23 13.23 13.23 15.88 15.88 15.88 15.88 15.88 15.88


24.90 24.90 24.90 10.29 18.68 22.41 22.41 22.41 21.96 21.96 21.96


73.84 73.84 73.84 66.84 66.84 80.21 80.21 80.21 89.65 89.65 89.65

ORAS HOREZU


18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 23.94


37.93 37.93 37.93 10.21 8.70 8.70 9.16 9.16 9.16 9.16 29.31


42.82 42.82 42.82 44.25 44.25 44.25 44.25 44.25 44.25 44.25 141.67

ORAS OCNELE MARI


13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 9.52 9.52


35.76 35.76 35.76 14.07 14.07 14.07 14.07 14.07 14.07 25.56 20.15


217.14 217.14 217.14 217.14 217.14 217.14 217.14 217.14 217.14 157.71 262.86


120

6.3.5.1. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI RÂMNICU VÂLCEA

1. Suprafața intravilană a municipiului a rămas constantă între 2000-2010;

2. Rețeaua de străzi orășenești s-a extins cu 21,14%;

3. Rețeaua de canalizare a orașului s-a extins cu 6,05%;

4. Rețeaua de apă s-a extins cu 27,96%.

Municipiul Râmnicu Vâlcea are o influență semnificativă asupra regiunilor

învecinate din județ, atât asupra celor urbane cât și asupra celor rurale.

De asemenea, acest oraș are cea mai extinsă influență asupra zonelor învecinate

măsurată din centrul orașului până la limita zonei de influență a municipiului Craiova

(32,6 km), cel mai dezvoltat oraș al regiunii, în raport cu celelalte reședințe de județ din

regiune.

De asemenea, în județul Vâlcea există două localități urbane care se află total în

zona de influență a reședinței de județ: Băile Govora și Băile Olănești.

121

6.3.5.2. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI DRĂGĂȘANI

1. Suprafața intravilană s-a redus cu 0,11%;

2. Lungimea străzilor orășenești a crescut cu 4,55%;


4. Rețeaua simplă de apă s-a extins cu 5,23%.

Investițiile realizate indică tendința de îmbunătățire a calității infrastructurii urbane.

Atractivitatea orașului poate contribui la dezvoltarea calității serviciilor urbane utile

orașului dar și comunităților învecinate.

6.3.5.3. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BĂBENI

1. Suprafața intravilană a crescut cu 309,02%;



4. Rețeaua de apă potabilă a crescut cu 53,33%.

Se observă că investițiile în infrastructura orașului nu au urmat în aceeași măsură

creșterea suprafeței intravilane. Pentru a se asigura un echilibru suficient al

infrastructurii urbane este necesară stabilirea necesarului de investiții în dezvoltarea

acestor facilități.

122

6.3.5.4. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BĂILE GOVORA

1. Suprafața intravilană a rămas constantă pentru întreaga perioadă analizată;

2. Lungimea străzilor orășenești a rămas constantă între anii 2000-2010;


4. Lungimea simplă a rețelei de apă s-a extins cu 90,91%.

Având în vedere influența majoră a reședinței județului asupra acestui areal sunt

necesare investiții în dezvoltarea serviciilor urbane pentru necesitățile proprii ale

orașului.

123

6.3.5.5. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BĂILE OLĂNEȘTI

1. Suprafața intravilană a orașului Băile Olănești nu a crescut în intervalul de timp

analizat;

2. Lungimea străzilor orășenești nu a crescut;

3. Rețeaua de canalizare a fost extinsă cu 43,48%;

4. Rețeaua de apă potabilă a fost extinsă cu 18,22%.

Influența reședinței județului este semnificativă și în ceea ce privește orașul Băile

Olănești. având în vedere potențialul turistic al orașului, infrastructura locală poate

favoriza extinderea serviciilor din acest domeniu și dezvoltarea activităților din acest

domeniu.

6.3.5.6. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI

BĂLCEȘTI

1. Suprafața intravilană a orașului a crescut cu 170,9%;


3. Rețeaua de canalizare a scăzut cu 77,78%;

124

4. Rețeaua simplă de apă potabilă s-a extins cu 387,8%.

6.3.5.7. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI

BERBEȘTI


2. Lungimea străzilor orășenești a scăzut cu 14,58%;


4. Lungimea rețelei de apă a crescut cu 54,29%.

6.3.5.8. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BREZOI

1. Suprafața intravilană a orașului a rămas constantă în perioada analizată;

2. Nu s-au realizat investiții în extinderea rețelei de străzi orășenești;

3. Rețeaua de canalizare a fost extinsă cu 56,25%.

4. Rețeaua de apă potabilă a fost extinsă cu 71,88%.

6.3.5.9. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI CĂLIMĂNEȘTI


2. Rețeaua de străzi orășenești nu a fost extinsă;

3. Rețeaua de canalizare a scăzut cu 1,16%;

4. Rețeaua simplă de apă potabilă a fost extinsă cu 36,08%.

6.3.5.10. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI HOREZU



3. Lungimea rețelei de canalizare a scăzut cu 3,23%;

4. Lungimea rețelei de apă potabilă a crescut cu 314,29.

125

6.3.5.11. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI OCNELE MARI



3. Lungimea rețelelor de canalizare a crescut cu 50,0%;

4. Lungimea simplă a rețelei de apă a crescut cu 222,35%.

6.4. INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ

6.4.1. Structura educațională din județul Dolj

6.4.1.1. Unități școlare

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

TOTAL 632 562 566 423 412 253 249 249 249 245 210

MUNICIPIUL CRAIOVA

122 117 118 115 114 97 96 96 96 88 82

MUNICIPIUL BAILESTI

18 17 16 15 12 9 9 9 9 9 6

MUNICIPIUL CALAFAT

15 14 14 12 12 7 6 6 6 6 5

ORAS BECHET 4 4 4 3 3 1 1 1 1 1 1

ORAS DABULENI 10 7 9 9 8 5 5 5 5 5 2

ORAS FILIASI 13 13 13 8 8 7 6 6 6 6 3

ORAS SEGARCEA 6 6 6 6 6 5 4 4 4 3 2

Primar si gimnazial (inclusiv special)

TOTAL 360 347 351 211 211 158 158 158 157 156 130

MUNICIPIUL CRAIOVA 36 36 36 33 33 29 29 29 28 28 23

MUNICIPIUL BAILESTI 7 7 7 6 6 6 6 6 6 6 4

MUNICIPIUL CALAFAT 5 5 5 4 4 3 3 3 3 3 2

ORAS BECHET 1 1 1 : : : : : : : :

ORAS DABULENI 3 2 3 3 3 3 3 3 3 3 1

ORAS FILIASI 9 9 9 4 4 3 3 3 3 3 2

ORAS SEGARCEA 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1


126

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Licee

TOTAL 47 47 47 47 46 46 46 46 46 48 49

MUNICIPIUL CRAIOVA

30 30 30 30 29 29 29 29 29 29 29

MUNICIPIUL BAILESTI

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

MUNICIPIUL CALAFAT

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

ORAS BECHET 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

ORAS DABULENI 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1

ORAS FILIASI 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

ORAS SEGARCEA 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Școli postliceale

TOTAL 4 2 3 3 3 3 3 3 3 3 4

MUNICIPIUL CRAIOVA

3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3

MUNICIPIUL CALAFAT

1 : 1 1 1 1 1 1 1 1 1


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Invatamant superior

TOTAL 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3

MUNICIPIUL CRAIOVA

4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3

Institutii de invatamant superior public

TOTAL 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

MUNICIPIUL CRAIOVA

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Institutii de invatamant superior particular

TOTAL 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1

MUNICIPIUL CRAIOVA

2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1


Structura educațională a județului Dolj a înregistrat pe parcursul a 10 ani reduceri

semnificative la toate nivelurile de unități școlare. Declinul demografic este una dintre

cauzele care explică această reducere, însă restrângerea și analiza amplasamentului

geografic al unităților de învățământ sugerează o scădere a capacității de acoperire a

127

nevoilor populației în teritoriu. Singurul centru educațional din județul Dolj, care oferă

posibilitatea unei educații complete este municipiul Craiova. De asemenea, numărul

unităților școlare preuniversitare este nesemnificativ în orașele județului în raport cu cel

din Craiova. De asemenea, alternativa la studiile universitare, reprezentată de școlile

postliceale, este prezentă doar în Craiova și Calafat.

Serviciile educaționale sunt conectate din acest punct de vedere la reședința

județului fapt care presupune migrarea unui număr ridicat de tineri pe măsură ce nivelul

de învățământ crește. În ceea ce privește nevoile educaționale ale populației, prin

racordarea la specificul localităților urbane, sunt necesare evaluări ale structurii

educaționale din punct de vedere al asigurării cu specialiști din domeniile solicitate pe

piața muncii locale. Conectarea nivelurilor de studii la municipiul Craiova, presupune o

analiză județeană și regională a nevoilor de specialiști din diferite domenii și asigurarea

unor linii de specializare în conformitate cu nevoile locale și regionale. Această corelare

a nevoilor locale la unitățile de învățământ susține o rată suficientă de reîntoarcere a

tinerilor specialiști în localitățile natale și menținerea unui nivel corespunzător al

specialiștilor capabili să susțină dezvoltarea sectoarelor alternative la agricultură.

6.4.1.2. Populația școlară

Declinul demografic, specific întregii societăți românești, este ilustrat în principal

în ceea ce privește grupele de vârstă tinere. În acest sens, reconfigurarea unităților de

învățământ este o măsură utilă. În schimb, disproporția viitoare dintre grupele de vârstă

indică o viitoare criză socială datorată îmbătrânirii populației și îngreunării sistemului de

asigurări sociale bazat pe schimbul de generații. Capacitatea de susținere a generațiilor

vârstnice este determinată de creșterea productivității muncii și a veniturilor financiare,

astfel încât un grup mai mic de populație activă să producă mai mult.

128

Educația este o soluție la această problemă, iar proiectarea strategiilor de

dezvoltare viitoare sunt dependente de creșterea gradului de pregătire și specializare a

populației în domenii de vârf ale economiei. În literatura de specialitate, destinată

analizelor resurselor umane sunt demonstrate legăturile dintre nivelul de educație de

ansamblu al capitatului uman și nivelul veniturilor calculate la nivel individual și social.

Structura populației aflate la vârsta necesară cuprinderii în sistemul de

învățământ este următoarea:

DOLJ 2000 2010 EVOLUŢIE

Total 180050 139915 -22.29

0- 4 ani 36949 31462 -14.85

5- 9 ani 39349 32021 -18.62

10-14 ani 51788 35680 -31.10

15-19 ani 51964 40752 -21.58


Tendința de scădere a numărului persoanelor din generațiile tinere ridică semne

de întrebare cu privire la modul în care ritmul de scădere poate fi compensat în viitor cu

generații de salariați sau antreprenori mai productive și mai specializate. Având în

vedere că în perioada anilor 1990 mediul urban și-a completat necesarul cu populație

absorbită din mediul rural, considerăm că declinul demografic mai accentuat din mediul

rural va face ca în viitor această rată a declinului demografic al populației tinere să se

accentueze, ceea ce va produce efecte viitoare mult mai grave.

Structura populației școlare pe niveluri de educație din orașele Olteniei este

următoarea:

CRAIOVA 2000 2010 EVOLUŢIE

Copii înscriși în grădinițe 6127 8043 31,27%

Învățământul preuniversitar 59801 44493 -25,60%

Învățământul primar (inclusiv cel special) 13890 9479 -31,76%

Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 18497 9995 -47,25%

Învățământul liceal 19354 20885 7,91%

Învățământ profesional și de ucenici 4959 950 -80,84%

Învățământ postliceal 2341 2736 16,87%

129

Școli de maiștri 310 448 44,52%

Studenți învățământ public 21895 20503 -6,36%

Studenți învățământ privat 3656 9453 158,56%


Structura populației școlare din unitățile de învățământ craiovene oferă imaginea

atracției de populație din alte localități. Astfel, se observă creșteri ale populației școlare

din unitățile de învățământ care oferă specializări medii precum în licee, școli postliceale

și de maiștri. Numărul studenților este în creștere, dar există o diferență între

învățământul privat și cel public, prin creșterea ponderii celui dintâi. Dacă în anul 2000,

ponderea studenților din învățământul privat era de 15,7% din totalul studenților din

învățământul public, în anul 2010 această pondere a ajuns la 46,1% în anul 2010.

În ceea ce privește învățământul liceal menționăm că grupa de vârstă 15-19 ani,

din care fac parte majoritatea liceenilor a scăzut demografic în Craiova cu 38,68%.

Creșterea populației școlare la acest segment de vârstă este un exemplu al influenței

teritoriale a reședinței județului, care prin infrastructura educațională își compensează

pierderea populației tinere prin atragerea tinerilor din alte localități sau din mediul

rural.

BĂILEȘTI 2000 2010 EVOLUŢIE








La fel ca și în cazul municipiului Craiova, creșterea populației școlare la nivel liceal

este rezultatul influenței locale pe care o exercită municipiul Băilești, care pe fondul

unei scăderi demografice a acestei grupe de vârstă (-26,77%) a înregistrat o ușoară

creștere a populației școlare de 0,43%.

130

CALAFAT 2000 2010 EVOLUŢIE









Influența locală a municipiului Calafat, din punct de vedere al infrastructurii

educaționale, este relevată de populația școlară cuprinsă în licee care a crescut cu

13,33% pe fondul unui declin demografic de -26,79%, și de creșterea persoanelor

înscrise în învățământul postliceal cu 179,64%.

La creșterea populației din învățământul postliceal contribuie și lipsa unor unități

de învățământ postliceale în zonele învecinate.

BECHET 2000 2010 EVOLUŢIE







DĂBULENI 2000 2010 EVOLUŢIE

Copii înscriși în grădinițe 532 359 -32,52%




Învățământul liceal 606 378 -37,62%


FILIAȘI 2000 2010 EVOLUŢIE





131




SEGARCEA 2000 2010 EVOLUŢIE








6.4.1.3. Numărul cadrelor didactice

CRAIOVA 2000 2010 EVOLUŢIE

Învățământ preșcolar 415 510 22,89%





Învățământ postliceal 26 23 -11,54%

Învățământ superior 1253 1405 12,13%


BĂILEȘTI 2000 2010 EVOLUŢIE






CALAFAT 2000 2010 EVOLUŢIE

Învățământ preșcolar 19 30 -9,51%



Învățământul liceal 127 99 -22.05%



132

BECHET 2000 2010 EVOLUŢIE


Învățământul primar (inclusiv cel special) 13 14 7,69%




DĂBULENI 2000 2010 EVOLUŢIE






FILIAŞI 2000 2010 EVOLUŢIE






SEGARCEA 2000 2010 EVOLUŢIE






133

6.4.1.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Dolj

CRAIOVA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010

Învățământ preșcolar 17,38 17,92

Învățământul primar (inclusiv cel special) 20,79 20,43

Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 14,84 13,17

Învățământul liceal 8,62 12,67

Învățământ postliceal 90,04 118,96

Învățământ superior 20,39 21,32

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date BĂILEŞTI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010





Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date CALAFAT NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010



Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 13.77 9,17



BECHET NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010






134

DĂBULENI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010





Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date FILIAŞI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010





Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date SEGARCEA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010






Concluzii

Declinul demografic este principala cauză a reducerii populației școlare.

Creșterea ponderii populației școlare din licee este determinată de migrația pentru

educație dinspre rural spre urban, de reformele din anii trecuți, dar și de tendința

tinerilor de a urma niveluri superioare de educație.

Reducerea unităților de învățământ este un efect normal al declinului

demografic, însă reducerea costurilor cu spațiile fizice ar trebui să se transfere în

creșterea gradului de dotare și a îmbunătățirii calității actului educațional.

În ceea ce privește învățământul preșcolar se observă un raport constant în

decursul celor 10 ani analizați. Aceeași tendință se observă și în ceea ce privește

135

învățământul primar, unde modificările din perioada de timp analizată se datorează

unor factori locali de ordin demografic și economic.

Principalele modificări se observă în cadrul învățământului liceal, în care se

observă o creștere semnificativă a numărului de elevi ce revin unui cadru didactic.

Se observă câteva mecanisme care au determinat această creștere a numărului

de elevi ce revin unui cadru didactic: în orașele Craiova, Calafat, Bechet, Filiași și

Segarcea asistăm la scăderea numărului de cadre didactice și creșterea numărului de

elevi, în timp ce în Băilești creșterea acestui raport s-a datorat ieșirii din sistem a

cadrelor didactice pe fondul menținerii aproximativ constante a numărului de elevi.

Singura excepție se observă în orașul Dăbuleni unde a scăzut în același timp numărul de

elevi și numărul cadrelor didactice, iar creșterea numărului de elevi ce revine unui cadru

didactic se datorează ratei mai mari de scădere a numărului de cadre didactice.

6.4.2. Structura educațională din județul Gorj


ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

TOTAL 785 780 525 219 218 185 175 119 120 116 110

Târgu Jiu 69 68 67 58 58 38 33 35 34 34 30

Motru 21 19 16 14 14 8 8 6 6 6 4

Bumbești-Jiu 13 13 8 4 4 3 3 2 2 2 2

Novaci 12 11 10 3 3 3 3 2 2 2 2

Rovinari 9 9 8 7 7 3 3 3 3 3 3

Târgu Cărbunești 20 20 15 5 5 4 4 3 2 2 2

Țicleni 10 10 6 2 2 2 2 2 2 2 2

Tismana 19 19 11 5 5 5 5 1 2 1 1

Turceni 13 13 8 5 5 4 3 1 2 1 1


136

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Primar si gimnazial (inclusiv special)

TOTAL 377 376 371 141 140 140 133 73 76 72 70

Târgu Jiu 17 17 17 12 12 12 10 10 10 10 8

Motru 5 5 5 5 5 5 5 3 3 3 2

Bumbești-Jiu 4 4 4 2 2 2 2 1 1 1 1

Novaci 4 3 3 2 2 2 2 1 1 1 1

Rovinari 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2


Țicleni 4 4 4 1 1 1 1 1 1 1 1

Tismana 8 8 8 4 4 4 4 0 1 0 0

Turceni 5 5 5 3 3 3 2 0 1 0 0


ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Licee

TOTAL 47 47 47 47 46 46 46 46 46 48 49

Târgu Jiu 30 30 30 30 29 29 29 29 29 29 29

Motru 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Bumbești-Jiu 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Novaci 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Rovinari 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1


Țicleni 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Tismana 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Turceni 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1


137

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Școli postliceale

TOTAL 6 3 2 2 2 2 1 3 2 2 1

Târgu Jiu 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1

Motru 3 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0



ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Învățământ superior

TOTAL 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1

Târgu Jiu 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1



GORJ 2000 2010 EVOLUŢIE

Total 110216 80682 -26,80%

0- 4 ani 21698 16545 -23,75%

5- 9 ani 24448 18599 -23,92%

10-14 ani 34117 21702 -36,39%

15-19 ani 29953 23836 -20,42%


Grupa demografică ce susține infrastructura educațională se află în declin, per

total aceasta reducându-se cu 26,80%. Analiza grupelor de vârstă evidențiază că cea mai

drastică scădere s-a produs la grupa de vârstă 10-14 ani.

TÂRGU JIU 2000 2010 EVOLUŢIE






138





Studenți învățământ privat 1165 1132 -2,83%


MOTRU 2000 2010 EVOLUŢIE










BUMBEȘTI-JIU 2000 2010 EVOLUŢIE







NOVACI 2000 2010 EVOLUŢIE


Învățământul preuniversitar 1000 1090 9,00%




ROVINARI 2000 2010 EVOLUŢIE







139

TÂRGU CĂRBUNESTI 2000 2010 EVOLUŢIE






ŢICLENI 2000 2010 EVOLUȚIE







Școli de maiștri 87 52 -40,23%

TISMANA 2000 2010 EVOLUŢIE








TURCENI 2000 2010 EVOLUŢIE

Copii înscriși în grădinițe 338 295 -12,72

Învățământul preuniversitar 1985 3215 61,96%




Învățământ profesional și de ucenici 217 287 32,26%



Creșterea ponderii elevilor din învățământul liceal ilustrează tendința de

deplasare a tinerilor spre mediul urban. Deși corpul demografic este în declin, se

observă că în toate orașele județului a crescut numărul elevilor de liceu.

140

Alte forme de învățământ preferate de tinerii din județul Gorj sunt școlile de

maiștri și cele postliceale. În schimb se constată reducerea numărului de studenți din

județ.


TÂRGU JIU 2000 2010 EVOLUŢIE






Învățământ postliceal 1 11



MOTRU 2000 2010 EVOLUŢIE





Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date BUMBEŞTI-JIU 2000 2010 EVOLUŢIE






NOVACI 2000 2010 EVOLUŢIE






141

ROVINARI 2000 2010 EVOLUŢIE






TÂRGU CĂRBUNESTI 2000 2010 EVOLUŢIE






ȚICLENI 2000 2010 EVOLUŢIE

Învățământ preșcolar 8 8 0


Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 16 16 0


Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date TISMANA 2000 2010 EVOLUŢIE






TURCENI 2000 2010 EVOLUŢIE




Învățământul liceal 40 82 105,05


142

6.4.2.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Gorj

TÂRGU JIU NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010






Învățământ superior 71,43 35,97


MOTRU NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010





Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date BUMBESTI-JIU NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010






NOVACI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010






ROVINARI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010






143

TÂRGU CĂRBUNESTI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010





Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date ŢICLENI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010






TISMANA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010

Învățământ preșcolar 21 20


Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 12,67 0



TURCENI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010






Nivelurile de învățământ preșcolar, primar și gimnazial sunt caracterizate de o

corelare între declinul demografic și cadrele didactice, diferențele fiind în general

nesemnificative.

În cazul învățământului liceal, se observă tendința de creștere a populației școlare

într-un ritm mai ridicat decât cel al cadrelor didactice. Mai mult, în orașele Bumbești-Jiu,

Novaci, și Țicleni, numărul cadrelor didactice a scăzut, în timp ce numărul elevilor de

144

liceu a crescut. Reconfigurarea acestor ponderi atrage atenția asupra suficienței

cadrelor didactice în raport cu numărul de elevi. Considerăm că proiectarea numărului

de profesori necesari în raport cu numărul de elevi presupune și analiza corpului

demografic din localitățile rurale învecinate.

Această modificare a raportului dintre numărul elevilor și cel al profesorilor

reprezintă un indicator al migrației județene pentru educație. Scăderea numărului de

studenți nu poate fi pusă de asemenea pe seama declinului demografic ci pe absorbția

acestei categorii de către centrele universitare mai mari, în special Craiova.

6. 4.3. Structura educațională din județul Mehedinți


ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

TOTAL 460 384 375 180 136 116 118 115 116 118 116

Drobeta Turnu Severin

47 51 51 50 48 39 39 38 39 38 38

Orșova 7 7 7 7 7 5 6 6 6 6 6

Baia de Aramă 7 8 9 7 4 2 2 2 2 2 2

Strehaia 16 15 15 13 8 4 4 4 4 4 3

Vânju Mare 9 8 7 4 3 3 3 3 3 3 3

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Primar și gimnazial (inclusive cel special)

TOTAL 276 274 266 123 83 80 82 80 80 80 80


18 18 19 19 19 19 19 19 19 22 20

Orșova 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Baia de Aramă 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Strehaia 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Vânju Mare 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1


145

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Școli postliceale

TOTAL 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1


1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1


Reducerea numărului de unități școlare este ridicată, iar nivelul la care se încheie

linia de învățământ este cel liceal. Există o singură școală postliceală, iar învățământul

superior este asigurat de o secție a Universități din Craiova.


Evaluarea declinului demografic al populației de vârste tinere oferă întreaga

dimensiune pretabilă comparării includerii în sistemul de învățământ și a nevoii de

reconfigurare a infrastructurii educaționale.

MEHEDINȚI 2000 2010 EVOLUŢIE

0- 4 ani 15808 12842 -18,76%

5- 9 ani 17940 13625 -24,05%

10-14 ani 23809 14954 -37,19%

15-19 ani 22193 17233 -22,35%


Reforma infrastructurii educaționale nu ar trebui limitată la reducerea numărului

de unități școlare și reducerea concomitentă a cadrelor didactice, ci ar trebuie

reformată astfel încât calitatea învățământul să crească, iar dotările unităților de

învățământ păstrate ar trebui să fie îmbunătățite.

DROBETA TURNU SEVERIN 2000 2010 EVOLUŢIE







146



Studenți învățământ public 1394 2611 87,30%


În cei 10 ani analizați se observă o fluctuație semnificativă a populației școlare din

Dr. Tr. Severin. Nivelurile de educație primar, gimnazial, profesional și de ucenici se află

în scădere semnificativă, în timp ce învățământul liceal, postliceal, de maiștri și

universitara se află în creștere, ceea ce denotă că la nivelurile de superioare de

învățământ declinul demografic este compensat de sosiri de populație școlară din

mediul rural sau din celelalte localități urbane.

ORŞOVA 2000 2010 EVOLUŢIE








BAIA DE ARAMĂ 2000 2010 EVOLUŢIE








STREHAIA 2000 2010 EVOLUŢIE








147

VÂNJU MARE 2000 2010 EVOLUŢIE







Se observă că la nivelul întregului județ, cu excepția municipiului Orșova, în

învățământul liceal s-au înscris mai mulți elevi între anii 2000-2010. Constatăm că din

perspectiva serviciilor urbane prestate în zonele de influență, în cazul învățământului

liceal, această funcție este îndeplinită cu eficiență, compensându-se declinul

demografic. Creșterea calității învățământului și racordarea calificărilor absolvenților la

cerințele de pe piața muncii este un obiectiv necesar în actuala etapă a dezvoltării

județului.


DR. TR. SEVERIN 2000 2010 EVOLUŢIE






Învățământ superior 42 0 -100,0%


ORŞOVA 2000 2010 EVOLUŢIE






148

BAIA DE ARAMĂ 2000 2010 EVOLUŢIE



Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 18 25 38,39%



STREHAIA 2000 2010 EVOLUŢIE






VÂNJU MARE 2000 2010 EVOLUŢIE






6.4.3.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Mehedinți

DROBETA TURNU SEVERIN NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010






Învățământ superior 33,19 -

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date ORSOVA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010







149

BAIA DE ARAMĂ NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010





Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date STREHAIA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010





Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date VÂNJU MARE NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010






Cu puține excepții numărul elevilor ce revin la un cadru didactic este în scădere cu

excepția învățământului liceal, unde se observă o creștere a numărului de elevi ce revin

unui profesor, chiar și în municipiul Orșova, unde numărul de elevi de liceu a scăzut.

Pentru menținerea constantă a unui număr de elevi și păstrarea actualului echilibru este

necesară evaluarea resurselor demografice din zonele rurale ale județului Mehedinți și

identificarea fluxurilor migratorii ale populației aflate la vârsta studiilor liceale. Acest

studiu este necesar pentru a defini rezervorul demografic al unităților de învățământ

liceal.

150

6.4.4. Structura educațională din județul Olt


ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

TOTAL 549 560 557 465 442 480 176 185 189 187 187

Slatina 46 46 46 45 42 42 30 30 32 31 32

Caracal 21 21 21 21 21 22 13 14 14 14 14

Balș 14 15 15 14 13 15 9 9 10 9 9

Corabia 16 16 16 15 15 16 6 6 6 6 6

Drăgănești-Olt 7 7 7 7 7 7 4 5 5 5 5

Piatra-Olt 7 7 7 2 2 6 2 2 2 2 2

Potcoava 4 4 4 3 4 3 1 1 1 1 1

Scornicești 18 18 18 13 13 15 5 5 5 5 5


Numărul unităților școlare din județul Olt s scăzut masiv în perioada celor 10 ani

analizați. În urma acestei scăderi devin importante analizele referitoare la nevoile de

dezvoltare ale localităților urbane din județul Olt și a proiectării viitoarelor politici de

dezvoltare a infrastructurii educaționale astfel încât să corespundă nevoilor populației.

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Primar și gimnazial (inclusiv special)

TOTAL 250 258 255 190 189 190 118 118 118 118 122

Slatina 10 10 10 9 8 8 8 8 8 8 8

Caracal 7 7 7 7 7 7 4 4 4 4 4

Balș 6 6 6 5 5 5 3 3 3 3 3

Corabia 6 6 6 6 6 6 2 2 2 2 2

Drăgănești-Olt 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1

Piatra-Olt 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1

Potcoava 2 2 2 1 1 1 0 0 0 0 0

Scornicești 8 8 8 5 5 5 3 3 3 3 3


151

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Licee

TOTAL 26 27 27 27 26 26 26 26 26 34 33

Slatina 9 10 10 10 9 9 9 9 9 9 9

Caracal 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 5

Balș 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4

Corabia 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Drăgănești-Olt 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2

Piatra-Olt 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Potcoava 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Scornicești 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1


ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Școli postliceale

TOTAL 2 2 2 2 2 2 1 1 2 1 1

Slatina 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1


Declinul demografic actual oferă o imagine concludentă a nevoii de reconfigurare

permanentă a infrastructurii educaționale din județ. În mediul urban se observă scăderi

ale tuturor grupelor de populație.

OLT 2000 2010 EVOLUŢIE

Total 508213 462734 -8,95%

0- 4 ani 26575 19049 -28,32%

5- 9 ani 28452 20935 -26,42%

10-14 ani 38044 25275 -33,56%

15-19 ani 35789 27141 -24,16%

SLATINA 2000 2010 EVOLUŢIE










Studenți învățământ privat 3656 9453 158,56%


152

CARACAL 2000 2010 EVOLUȚIE









BALŞ 2000 2010 EVOLUȚIE









CORABIA 2000 2010 EVOLUȚIE








DRĂGĂNEŞTI-OLT 2000 2010 EVOLUȚIE




Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 932 538 -42,27



153

PIATRA-OLT 2000 2010 EVOLUȚIE







POTCOAVA 2000 2010 EVOLUȚIE







SCORNICEŞTI 2000 2010 EVOLUȚIE








SLATINA 2000 2010 EVOLUŢIE







CARACAL 2000 2010 EVOLUŢIE





Învățământ postliceal 2 9 -


154

BALS 2000 2010 EVOLUŢIE






Învățământ postliceal 0 3 -

CORABIA 2000 2010 EVOLUŢIE






DRĂGĂNESTI-OLT

2000 2010 EVOLUŢIE






PIATRA-OLT 2000 2010 EVOLUŢIE





POTCOAVA 2000 2010 EVOLUŢIE






155

SCORNICEȘTI 2000 2010 EVOLUŢIE






6.4.4.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Olt

SLATINA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010






Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date CARACAL NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010






Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date BALȘ NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010





Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date CORABIA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010





156

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date DRĂGĂNESTI-OLT NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010






PIATRA-OLT NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010






POTCOAVA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010





Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date SCORNICEŞTI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR

2000 2010






Impactul orașelor județului asupra zonelor rurale învecinate se observă, ca și în

cazul celorlalte județe, la nivelul studiilor liceale, unde scăderea demografică este

compensată de creșterea numărului de elevi proveniți din afara orașelor.

157

6. 4.5. Structura educațională din județul Vâlcea9


ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

TOTAL 720 737 724 228 228 229 167 168 168 170 147

Râmnicu Vâlcea 58 61 62 42 48 48 48 47 48 49 40

Drăgășani 16 18 17 10 10 10 7 7 7 7 7

Băbeni 12 12 11 4 4 4 2 4 4 4 4

Băile Govora 4 4 4 1 1 1 1 1 1 1 1

Băile Olănești 6 6 6 3 3 3 2 2 2 2 1

Bălcești 15 15 15 4 4 4 2 2 2 2 1

Berbești 4 6 6 2 2 2 2 2 2 2 1

Brezoi 9 11 10 4 4 3 2 4 5 5 2

Călimănești 9 9 9 3 3 3 3 4 4 4 3

Horezu 13 13 12 4 4 6 4 4 4 4 3

Ocnele Mari 6 7 7 2 2 2 1 1 1 1 1


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Primar și gimnazial (inclusive special)

TOTAL 347 353 345 173 173 173 109 108 108 109 91

Râmnicu Vâlcea 15 17 17 12 12 12 10 10 11 11 7

Drăgășani 6 6 6 5 5 5 2 2 2 2 2

Băbeni 5 5 4 3 3 3 1 2 2 2 2

Băile Govora 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

Băile Olănești 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 0

Bălcești 7 7 7 3 3 3 1 1 1 1 0

Berbești 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0

Brezoi 4 4 4 2 2 2 1 2 3 3 0

Călimănești 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 1

Horezu 7 7 6 2 2 2 1 1 1 1 0

Ocnele Mari 3 3 3 2 2 2 1 1 1 1 1


9 Lipsesc bazele de date statistice referitoare la populația școlară

158

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Licee

TOTAL 27 27 27 27 27 27 28 28 28 29 28

Râmnicu Vâlcea 14 14 14 14 14 14 15 15 15 15 14

Drăgășani 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Băbeni 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Băile Govora 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Băile Olănești 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Bălcești 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Berbești 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Brezoi 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Călimănești 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Horezu 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1


ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Școli postliceale

TOTAL 0 0 0 0 0 2 2 2 2 2 1

Râmnicu Vâlcea 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0

Horezu 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1



RÂMNICU VÂLCEA 2000 2010 EVOLUŢIE






Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date DRĂGĂŞANI 2000 2010 EVOLUŢIE






159

BĂBENI 2000 2010 EVOLUŢIE






BĂILE GOVORA 2000 2010 EVOLUŢIE






BĂILE OLĂNEŞTI 2000 2010 EVOLUŢIE






BĂLCEŞTI 2000 2010 EVOLUŢIE






BERBEŞTI 2000 2010 EVOLUŢIE

Învățământ preșcolar 8 8 0,00





BREZOI 2000 2010 EVOLUŢIE






160

CĂLIMĂNEŞTI 2000 2010 EVOLUŢIE






HOREZU 2000 2010 EVOLUŢIE






6.5. Infrastructura sanitara

6.5.1. Infrastructura sanitară din județul Dolj

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Persoane ce revin la un medic

TOTAL 327 349 356 355 338 367 363 341 335 337

MUNICIPIUL CRAIOVA

176 186 187 187 175 195 194 181 178 183

MUNICIPIUL BAILESTI

514 565 547 543 539 549 544 500 521 561

MUNICIPIUL CALAFAT

386 422 457 431 407 379 375 326 312 324

ORAS BECHET 342 378 399 1332 793 795 800 661 658 653

ORAS DABULENI 867 924 1163 1147 1052 1126 1117 947 931 986

ORAS FILIASI 533 599 498 481 457 491 487 451 458 493

ORAS SEGARCEA 278 332 315 300 348 359 358 318 316 315


161

DOLJ ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Număr mediu de persoane ce revin unui pat de spital

TOTAL 137 132 132 149 155 155 154 156 158 157

MUNICIPIUL CRAIOVA

83 83 84 103 94 95 95 96 97 97

MUNICIPIUL BAILESTI

94 94 97 96 146 145 144 156 155 153

MUNICIPIUL CALAFAT

70 70 68 67 94 86 85 83 82 81

ORAS BECHET 55 55 53 0 132 132 133 132 132 131

ORAS DABULENI 277 277 279 229 273 270 268 265 261 256

ORAS FILIASI 101 101 99 98 119 118 117 123 122 122

ORAS SEGARCEA 64 64 65 65 104 103 103 103 103 102


6.5.2. Infrastructura sanitară din județul Gorj

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009


TOTAL 660 641 636 629 639 648 671 672 661 610

Târgu Jiu 329 320 309 313 326 333 338 335 325 338

Motru 577 620 575 533 607 578 632 674 659 558

Bumbești Jiu 566 530 491 449 431 430 465 532 578 524

Novaci 507 469 487 391 310 362 338 322 319 374

Rovinari 452 466 431 441 436 460 432 488 477 462

Târgu Cărbunești 228 275 256 257 258 275 313 312 300 138

Țicleni 1723 1277 1038 1750 1774 2667 2675 2673 2649 2630

Tismana 2084 2072 2037 2017 2001 1587 1582 1575 1956 1946

Turceni 596 604 551 464 439 441 442 463 437 390


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009


TOTAL 148 152 140 166 166 165 164 176 167 163

Târgu Jiu 67 70 75 87 87 87 87 94 93 94

Motru 94 94 99 123 121 121 120 128 118 113

Bumbești Jiu 70 69 72 86 86 86 86 89 81 82

Novaci 39 39 41 54 54 53 53 56 47 45

Rovinari 96 99 97 122 123 125 126 128 110 111

Târgu Cărbunești 40 40 41 51 50 48 47 47 38 32

162

Țicleni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Tismana 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Turceni 40 40 37 49 49 49 49 50 47 46


6.5.3. Infrastructura sanitară din județul Mehedinți

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009


TOTAL 703 663 692 680 694 700 713 690 649 631

Dr. Tr. Severin 393 369 398 384 421 436 409 380 363 367

Orșova 577 531 493 490 408 395 556 545 415 473

Baia de Aramă 480 443 421 420 392 391 448 643 444 287

Strehaia 656 592 528 524 420 404 599 595 507 400

Vânju Mare 499 493 436 428 374 352 390 468 358 316


ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009


TOTAL 150 149 149 170 170 169 169 182 179 177

Dr. Tr. Severin 72 72 70 79 78 78 79 88 86 86

Orșova 104 103 99 102 100 99 99 97 95 95

Baia de Aramă 57 57 56 74 74 73 73 72 72 72

Strehaia 95 95 105 134 135 135 133 132 123 111

Vânju Mare 67 66 66 69 67 67 66 66 64 63


6.5.4. Infrastructura sanitară din județul Olt

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009


TOTAL* 804 775 758 748 760 749 790 764 692 685

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date *Lipsă date statistice

163

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009


TOTAL 174 173 178 203 201 199 197 214 211 210

Slatina 55 55 57 65 65 64 64 71 70 70

Caracal 68 68 65 74 73 73 72 71 70 69

Balș 128 126 126 144 143 142 141 180 176 175

Corabia 93 93 94 126 125 123 121 143 140 139

Drăgănești-Olt 114 105 195 253 251 250 250 248 246 244

Scornicești 152 137 86 85 85 84 84 84 83 83


6.5.5.Infrastructura sanitară din județul Vâlcea

ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009


TOTAL 661 672 663 665 713 715 713 723 644 642

Râmnicu Vâlcea 344 348 314 330 346 352 347 375 303 302

Drăgășani 379 510 381 472 415 403 443 398 396 433

Băbeni 1906 1970 1962 1961 2445 2442 2419 1088 2441 2455

Băile Govora 285 285 301 296 1493 1489 1482 973 1468 1448

Băile Olănești 345 366 0 385 1160 1537 1527 1515 1522 1519

Bălcești 527 443 590 538 488 483 574 634 374 350

Berbești 2924 2915 2922 2928 2017 2916 2887 2869 2833 2803

Brezoi 755 680 637 702 697 636 701 699 464 466

Călimănești 638 632 0 486 1092 881 979 881 878 879

Horezu 263 293 292 257 278 315 265 284 269 247

Ocnele Mari 1786 1791 1730 1711 1708 1711 1729 1736 1746 1750


ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009


TOTAL 152 152 150 179 178 176 176 183 181 181

Râmnicu Vâlcea 72 73 73 88 83 82 82 85 85 85

Drăgășani 70 70 66 79 77 76 76 81 79 79

Bălcești 58 58 69 108 106 105 104 104 102 102

Brezoi 35 35 78 100 100 100 100 104 104 104

Călimănești 0 0 115 90 90 90 90 80 90 90

Horezu 37 37 37 46 46 46 46 45 45 45


164

Infrastructura medicală este cel mai relevant indicator al modului în care sunt

conectate localitățile urbane ale regiunii. Tabelele anterioare ilustrează

complementaritatea teritorială a sistemului sanitar, prin existența sau inexistența unor

unități medicale sau a capacităților de primire. Raportarea la serviciile specializate

oferite de personalul medical și de unitățile medicale, precum și dotarea spațiilor

existente oferă o imagine și mai concludentă a modului în care serviciile de sănătate, în

funcție de calitate și aria de acoperire a acestora, transcend spațiul local determinat

geografic prin satisfacerea nevoilor întregului areal aflat în zona de influență.

Această remarcă este un argument al unui criteriu esențial în analiza funcțiilor

urbane într-o regiune: dezvoltarea unor servicii complexe din domenii de vârf pentru

satisfacerea necesităților proprii dar și pentru satisfacerea celor existente în alte

comunități de dimensiuni mai mici sau cu servicii de aceeași natură inexistente sau

insuficient dezvoltate.

7. Infrastructura de comunicații

7.1. Utilizarea serviciilor de telefonie

Comunicațiile reprezintă un aspect important în analiza gradului de modernizare

a unei societăți moderne. Accesul la serviciile de telefonie, internet sau televiziunea prin

cablu evidențiază tendința de modernizare a unor comunități, iar o populație care

deține abilitățile necesare în utilizarea mijloacelor tehnice de comunicare este pregătită

în bună măsură pentru schimbările rapide ce au loc în societățile contemporane.

Statisticile oficiale ale Agenției Naționale de Reglementare în Comunicații indică o

rămânere în urmă a României în raport cu statele moderne ale lumii.

165

În ceea ce privește piața serviciilor de telefonie mobilă10 există cel puțin un

telefon mobil în 82% din gospodăriile din România. Ponderea acestora este majoritară în

mediul urban, unde 89% dintre gospodării dețin cel puțin un telefon mobil, față de

mediul rural unde în 73% dintre gospodării exista cel puțin un telefon mobil.

Din punct de vedere al amplasării geografice a utilizatorilor de telefonie mobilă

pe primul loc se află București cu 94%, regiunea Vest cu 90%, pe ultimele locuri se află

regiunea Sud Vest cu 77% și Sud cu 72%.11 În funcție de vârstă, ponderea persoanelor

de peste 16 ani care folosesc un telefon mobil este de 77%. Ponderea mai ridicată se

regăsește în urban, cu un procent de 86% față de mediul rural unde există doar 66%.

Cercetarea efectuată prin același studiu permite identificarea unor diferențe între

regiunile de dezvoltare ale României, dar și alte criterii relevante pentru a înțelege

propensiunea către anumite comportamente sau obstacolele care încetinesc adaptarea

populației la instrumentele de comunicare moderne. În mediul urban sunt preferate

abonametele în defavoarea cartelelor pre-plătite (54% față de 38%), în timp ce în mediul

rural sunt preferate cartelele pre-plătite (51% față de 34%). În funcție de regiunile de

dezvoltare se constată că în Oltenia sunt preferate abonamentele în proporție de 47%,

urmate de cele pre-plătite, cu 44%. Un procent de 9% dintre gospodării dețin atât

abonamente cât și cartele pre-plătite.

Comunicarea prin telefonie mobilă este determinată de nevoia de comunicare

menționată de utilizatori, dar și de costurile pe care aceasta le presupune. Numărul de

posesori de telefoane mobile dintr-o gospodărie este influențat de nivelurile veniturilor

pentru un membru de familie, de numărul membrilor de familie. De asemenea, numărul

abonamentelor sau cartelelor ce revine unui membru al gospodăriei este determinat de

veniturile ce revin unui membru al familiei și de numărul de persoane din gospodărie.

10 *** Piața serviciilor de telefonie mobilă, The Gallup Organization, 2011, studiu realizat la cererea ANCOM

11 Idem

166

Aceste constatări susțin limitarea de către populație a unui număr de telefoane mobile

pentru o familie la minimul necesar.

Utilizarea ambelor mijloace de comunicații, telefonie mobilă și telefonie fixă, este

restrânsă la 59% gospodării.12 Această preferință este specifică utilizatorilor de telefonie

mobilă cu abonament. Această categorie de utilizatori deține un procent de 58%, față de

46% deținători de cartele pre-plătite care dețin ambele mijloace de comunicații.

Majoritatea deținătorilor de telefoane mobilă13 își asumă costuri medii de 50

RON pentru plată. Cei mai mulți (41%), cheltuiesc pentru telefonia mobilă între 21-40

RON, 19% dintre aceștia cheltuiesc între 41-60 RON și 12% cheltuiesc 20 RON sau mai

puțin. Restul categoriilor cheltuiesc sume mai mari decât cele menționate în procente

mai mici, ce dețin sub 10%.

7.2. Utilizarea serviciilor de internet14

Utilizarea serviciilor de Internet este redusă în comparație cu cea din țările

dezvoltate din Europa. Un procent de 48% dintre gospodăriile românești nu dețin un PC,

doar în 7% există atât un laptop cât și un desktop PC.

Ponderea majoritară a deținătorilor de desktop PC este situată în mediul urban,

unde gradul de penetrare este de 49%.

Comparația pe regiuni de dezvoltare, realizată pe baza studiului menționat,

relevă că: la categoria deținători doar de desktop PC pe primul loc se află regiunea Vest

cu 52% dintre gospodării, urmată de București cu 51%, Sud-Est cu 41%, Nord-Vest și

Centru cu 40%, Nord-Est cu 36%, Sud Vest cu 34% și Sud cu 31%.

În ceea ce privește deținerea unui desktop PC și laptop, cele mai mari procente le

regăsim în București, unde 15% dintre gospodării dețin ambele mijloace de comunicare,

12 Ibidem 13 Ibidem 14 **

* Piața serviciilor de acces la Internet, The Gallup Organization, 2010, studiu realizat la cererea ANCOM

167

urmată de Centru cu 9% și Nord Vest cu 7%. Regiunea Sud-Vest Oltenia deține 5%

gospodării cu ambele mijloace de comunicare, fiind situată ca și în cazul anterior pe

penultimul loc.

În ceea ce privește doar deținerea unui laptop, pe primele locuri ale

clasamentelor se află regiunile Nord-Vest cu 8%, Centru cu 7% și București 7%.

În regiunea Oltenia procentul gospodăriilor ce dețin un laptop sau mini-laptop este de

5%, procentaj identic cu cel din regiunile Nord Est și Sud Est.

Ponderea gospodăriilor în care nu există nici unul dintre aceste instrumente este

destul de ridicată. Cel mai mare procent în regăsim în regiunea Sud cu 62%, urmată de

regiunea Sud Vest Oltenia cu 55%.

Deținerea unui PC sau laptop nu este echivalentă cu accesul la internet. Astfel,

prin evaluarea realizată prin studiul citat un procent covârșitor al utilizării internetului

este plasat în mediul urban. De exemplu, în ultimele trei luni a fost accesat internetul de

către 69% dintre respondenții din București, urmat de 53% din regiunea Centru, 51% din

regiunile Vest și Nord Vest, 46% din regiunea Sud Est, 42% din regiunea Nord Est, 39%

din Oltenia și 38% din regiunea Sud.

Persoanele care nu au utilizat niciodată internetul se situează, ca pondere din

eșantionul Gallup, în proporție de 57% în regiunea Sud, 56% în Oltenia, iar cele mai mici

procente de neutilizatori se află în București, unde doar 25% dintre respondenți nu au

utilizat niciodată internetul.

Conexiunile la internet evidențiază că Oltenia se află pe o poziție slabă în raport

cu celelalte regiuni ale țării. Astfel, 30% dintre gospodăriile din Oltenia au conexiune la

internet fix, iar în 65% nu există o astfel de conexiune. Procentaje mai mici decât

acestea există doar în regiunea Sud, unde există doar 27% gospodării cu conexiune la

internet și 69% gospodării fără conexiune la internet. În toate cazurile, aceste conexiuni

sunt situate în mediul urban, existând internet fix în 57% dintre gospodăriile din acest

mediu rezidențial față de 19% în mediul rural.

168

7.3. Piața serviciilor de transmisie a programelor TV15

În România, un procent de 95% dintre gospodăriile din mediul urban folosesc

servicii TV cu abonament și 88% dintre gospodăriile din mediul rural. În funcție de

regiunile de dezvoltare pe primul loc în utilizarea serviciilor TV cu abonament se află

regiunile București și Vest cu 96%, urmate de regiunile Sud Est, Sud Vest și Centru cu

93%, de regiunile Nord Est și Nord Vest cu 89% și de regiunea Sud cu 88%.

În ceea ce privește regiunea Oltenia un procent de 68% dintre gospodării dețin

doar cablu TV, iar 30% dețin televiziune prin satelit cu abonament.

Această structură a procentelor prezentate în paragrafele anterioare este

determinată de oferta existentă pe piața de profil. În ceea ce privește Oltenia există

furnizori de cablu TV care permit acoperirea a 88% dintre gospodării și furnizori care

oferă abonamente prin satelit pentru 52% dintre gospodării.

În ceea ce privește numărul de furnizori ce oferă astfel de servicii în Oltenia

menționăm că 62% dintre gospodăriile conectate beneficiază de un singur furnizor, 19%

se află în arii acoperite de doi furnizori, 2% de trei sau mai mulți furnizori și 2% se află în

zone neacoperite de furnizori ai acestor servicii.

Prin comparație, în regiunile Sud Est, Vest și Nord Vest există 12% utilizatori care

se află în zone acoperite de trei sau mai mulți furnizori.

Concluzii

Analiza ariei de acoperire cu servicii de telecomunicații ilustrează că Oltenia este

insuficient acoperită în comparație cu celelalte regiuni ale țării. Gradul de modernitate și

tendința de modernizare este relevată prin gradul de penetrare a mijloacelor moderne

de comunicații. Deși la nivelul telefoniei mobile și fixe există o acoperire teritorială

15 *** Piața serviciilor de transmisie a programelor TV, The Gallup Organization, 2010, studiu realizat la cererea

ANCOM

169

aproape totală, gradul de utilizare a acestor servicii este printre cele mai reduse din țară.

Această situație poate fi explicată prin dificultățile financiare ale populației. De

asemenea, serviciile de internet și televiziune prin cablu sunt limitate la un număr redus

de furnizori, calculat în comparație cu alte regiuni de dezvoltare.

Pentru viitor, extinderea acestor servicii reprezintă un debușeu economic pentru

dezvoltarea regiunii. În primul rând, multiplicarea numărului de furnizori are ca efect o

calitate sporită a serviciilor la prețuri cât mai accesibile și menținerea unui aspect de

piață economică funcțională a regiunii. Astfel, numărul redus de furnizori creează situații

de monopol într-un anumit areal geografic, fapt care nu poate influența pozitiv

creșterea gradului de acces al populației la aceste servicii.

Inițierea unei politici publice de dezvoltare a acestui domeniu are impact asupra

gradului de ocupare a populației și crearea unor locuri de muncă pentru absolvenții de

studii superioare care pot pătrunde pe această piață în condițiile în care se multiplică

numărul de furnizori. De asemenea, specificul acestei activități, care implică sectoare de

vârf, precum telecomunicații, producerea stocarea și manipularea informației sau

serviciile IT au pe termen mediu și lung efecte pozitive directe și indirecte.

8. Profilul economic al regiunii Oltenia

1. Factori și repere caracteristice spațiului regional

Pentru analiza completă a regiunii sunt necesare considerații referitoare la

principalele repere ce delimitează cadrul economic: resursele naturale, resursele umane

și infrastructura de afaceri. Rețeaua urbană este slab reprezentată, iar o mare parte

dintre orașe sunt de dimensiuni reduse și cu o infrastructură socială și de mediu puțin

dezvoltată. Un indicator suficient este Produsul Intern Brut, care este unul dintre cele

mai scăzute din România (penultimul).

170

Economia are un caracter zonal și regional datorită interdependențelor dintre

localități și a influențelor pe care reședințele de județ le exercită asupra arealelor

învecinate. De asemenea, influența principalului centru economic și comercial al

regiunii, Craiova, este determinantă în evoluția economiei regionale.

Acest argument este susținut de câteva repere care determină specificul regional:

1. Insuficiența serviciilor de educație din toate zonele regiunii: singurul oraș care

oferă aceste servicii până la cele mai înalte niveluri este Craiova. La aceasta se

adaugă și diversitatea calificărilor superioare pe care le pot obține cei aflați la

vârsta școlarizării, lucru imposibil de obținut în celelalte orașe. Nevoile

comunităților urbane presupun existența unor specialiști capabili să contribuie

în toate domeniile de activitate socială și economică la menționarea

funcționalității sistemului și dezvoltarea acestuia. Eforturile de dezvoltare și

aliniere a orașelor regiunii la nivelul de modernitate normal al unor comunități

urbane moderne sunt dependente nu doar de exploatarea resurselor naturale

finite sau de intensificarea exploatării acestora, ci și de capacitatea de a

dezvolta sectoarele de activitate bazate pe cunoaștere, inovație și creativitate.

În acest caz, un rol important îl deține capitalul uman, care, din păcate, se află

sub nivelul altor regiuni de dezvoltare sau societățile avansate.

Analizele economice globale indică faptul că cele mai avansate societăți

din lume au cel mai ridicat profit din exportul produselor bazate pe cunoaștere

și inovație și nu pe exportul de materie primă sau prelucrată primar. Importul

de know-how tehnologic în schimbul exploatării intensive a materiilor prime

determină o balanță comercială negativă și menținerea dependenței

tehnologice de societățile avansate. Modalitatea de compensare a acestor

pierderi de sistem este creșterea calității capitalului uman existent, asigurarea

unei infrastructuri suficiente pentru dezvoltarea abilităților profesionale ale

specialiștilor și implementarea unor politici de retenție a acestora în regiune.

171

Coerența unor politici regionale în creșterea calității învățământului de toate

gradele și formarea de specialiști competitivi este o condiție a creșterii

atractivității regiunii pentru investiții în orice domeniu.

2. Nivelul redus de acoperire al serviciilor de sănătate din regiune este un alt

factor care influențează nivelul de dezvoltare a regiunii. Deși distribuția

unităților medicale și a cadrelor medicale indică o oarecare uniformitate la

nivel regional, menționăm că statisticile prezentate în capitolul destinat acestui

sistem sunt rezultatul unor medii, nefiind identificate și specialitățile cadrelor

didactice. Estimăm că în cazul asocierii specializării medicilor la numărul de

populație și la dimensiunile nevoilor de asistență medicală ale populației,

aceste statistici oferă doar imaginea distribuției serviciilor primare de sănătate

în teritoriu, dar nu și gradul de acoperire a necesităților. La aceste considerații

adăugăm și dotările unităților medicale care în mare parte sunt sub nivelul

cerut de un sistem de sănătate eficient.

În regiunea Oltenia există aceeași concentrare a serviciilor medicale în

reședințele de județ, ca și în cazul educației, iar din reședințele de județ se

detașează Craiova, ca principal centru urban deținător de unități medicale

dotate corespunzător și cu dotări apropiate de necesitățile populației.

Această inconsistență regională este compensată de conectarea

localităților rurale la cele urbane și de dependența orașelor mici sau mijlocii de

orașele mari ale regiunii, care la rândul lor sunt dependente de Craiova. Același

oraș - Craiova – este cel în care se află și principala instituție de pregătire a

cadrelor medicale din regiune. Deși libera circulație permite urmarea studiilor

universitare medicale în orice centru universitar din țară, considerăm că în

cazul unei statistici regionale, vom constata că majoritatea medicilor sunt

formați în cadrul UMF Craiova.

172

În acest caz, menționăm că principalul furnizor de servicii medicale de un

nivel avansat și de personal medical specializat este Craiova, care oferă aceste

servicii la nivelul întregii regiuni.

3. Infrastructura urbană este insuficientă în orașele regiunii. Gradul de

modernizare al regiunii poate fi comparat cu cel al orașelor din alte regiuni în

funcție de gradul de acoperire și de satisfacere suficientă a necesităților

populației. De asemenea, aceste servicii pot depăși limita urbană spre

localitățile rurale aflate în zona de influență.

În prezent observăm că în majoritatea orașelor regiunii au avut loc

extinderi ale suprafețelor intravilane, existând mari suprafețe urbane care nu

beneficiază de aceste utilități. De asemenea, există orașe unde aceste utilități

nu sunt complete. Din acest punct de vedere majoritatea orașelor din Oltenia

sunt angajate în asigurarea nevoilor proprii cu facilități urbane.

Facilitățile urbane sunt importante pentru asigurarea unui minim de

confort urban, a unui aspect civilizat al orașelor, a dezvoltării unui sistem ce

oferă locuri de muncă și venituri administrațiilor locale din distribuția acestor

servicii. În plus, asigurarea facilităților urbane la un nivel suficient este un

factor determinant în protecția mediului, a unui nivel minim de igienă și incubă

un potențial de dezvoltare superior.

4. Activitățile economice oferă clasificarea orașelor din Oltenia în câteva grupe

specifice: orașe cu o economie bazată pe exploatațiile agricole, orașe cu un

domeniu economic dominant și orașe cu funcții multiple. În prezent, funcțiile

orașelor regiunii sunt determinate de aceste componente. În schimb,

potențialul de dezvoltare este determinat de dezvoltarea capacităților

comunităților urbane de translatare a funcțiilor dinspre cele primare sau unice

spre cele mai diversificate ca formă de multiplicare a oportunităților de

asigurare a nevoilor de trai. Riscul menținerii preponderenței unui singur

173

sector de activitate, mai ales în cazul industriei extractive, este cel al menținerii

unei structuri a calificărilor limitate doar la domeniul predominant și migrația

celorlalți specialiști spre alte comunități urbane. În acest caz, potențialul de

dezvoltare pe termen mediu și lung al comunității este redus. Deși prin

conexiunile interurbane, o parte din funcțiile urbane sunt preluate de alte

orașe sau de orașe mai mari menționăm că experiența recentă a României

conține o serie de exemple care evidențiază că scăderea sau dispariția

resurselor naturale au determinat declinul semnificativ al orașului și

amenințarea chiar cu dispariția.

Factorii care contribuie la acest specific regional presupun o analiză de ansamblu,

prin care profilul economic al fiecărui oraș este integrat în specificul zonei în care se află

amplasat.

Principalele resurse ale regiunii sunt cele agricole, datorită calității superioare a

terenurilor agricole din cea mai mare parte a regiunii, în special Dolj și Olt, urmate de

județul Mehedinți. Zonele agricole sunt completate de zonele muntoase, în special

județele Gorj și Vâlcea, în care potențialul natural este cel al suprafețelor extinse

acoperite cu păduri care susțin industria exploatării și prelucrării lemnului, industria

extractivă datorită zăcămintelor naturale.

Alături de resursele naturale susținute de potențialul agricol, silvicultură și

resurselor naturale, se află și vecinătatea cu fluviul Dunărea care a făcut din regiune

unul dintre principalii deținători de resurse hidroeconomice.

Zăcămintele naturale sunt constitute din cărbune, minerale metalice și

nemetalice, petrol, gaze naturale, sare, ape minerale.

În funcție de distribuția acestor resurse în teritoriu vom identifica și specificul

economic al comunităților urbane.

Sectorul industrial predominant este distribuit, în primul rând în funcție de

resursele naturale, existând o industrie extractivă semnificativă în județele Gorj,

174

Mehedinți, industrie prelucrătoare semnificativă în județele Dolj și Vâlcea. Putem vorbi

și de o anume specializare, precum industria auto și alimentară în Dolj, textilă în Dolj și

Vâlcea, metalurgică în județul Olt, industria celulozei, hârtiei și cartonului în Mehedinți,

industria chimică în Mehedinți și Vâlcea, construcții navale în Mehedinți.

Sectorul serviciilor este fluctuant și oferă creșteri și descreșteri semnificative în

funcție de evoluția piețelor de profil.

2. Structura sectoarelor de activitate în regiunea Oltenia, în funcție de populația ocupată civilă

Analiza modului în care este distribuită populația ocupate în fiecare județ

reprezintă un indicator al sectoarelor de activitate funcționale și a modului în care sunt

asigurate necesitățile regionale. Datorită dependențelor teritoriale, ea astfel de

structură devine insuficientă la nivelul fiecărui oraș datorită concentrării anumitor

sectoare de activitate în orașele mari sau a completării nevoilor cu persoanele din

mediul rural. Circulația forței de muncă este un factor determinant pentru analiza

teritorială a acestor sectoare și nu la nivel local.

În regiunea Oltenia structura sectoarelor de activitate din punct de vedere al

populației civile ocupate este următoarea:

JUDEŢUL AGRICULTURA INDUSTRIE+CONSTRUCTII SERVICII

Dolj 35,6% 30,4% 34,0%

Gorj 22,6% 45,7% 21,7%

Mehedinți 39,9% 31,1% 29,0%

Olt 40,6% 33,7% 25,7%

Vâlcea 28,1% 39,0% 32,9%

Total 33,4% 35,5% 31,1%


Gradul de ocupare a populației active indică diferențe între județele regiunii,

ceea ce relevă conexiunile intense între localitățile județelor și tendința, considerăm noi,

de compensare a sectoarelor insuficient dezvoltate dintr-un domeniu. Media județeană,

175

relativ echilibrată, este distribuită diferit în județe așa cum se observă în tabelul

anterior.

Procentele sunt rezultatul mediilor rezultate din calculul domeniilor de activitate.

Distribuția domeniilor din fiecare sector de activitate este următoarea:

JUDEŢUL DOLJ GORJ MEHEDINŢI OLT VÂLCEA

Agricultură,

silvicultură și

pescuit

32,9% 11,49% 14,80% 23,42% 17,40%


Agricultura, silvicultura și pescuitul sunt reprezentate în cel mai ridicat grad în

județul Dolj, urmat de județul Olt.


Industrie 26,12% 21,57% 10,72% 18,61% 22,98%

Industria extractivă

5,95% 70,81% 5,95% 5,41% 11,89%

Industria prelucrătoare

29,54% 12,52% 10,41% 22,58% 24,96%

Construcții 27,67% 24,83% 13,50% 13,17% 20,83%


Domeniile de activitate din sectorul industrial sunt reprezentate diferit în

județele Olteniei: industria este concentrată în proporție de 26,1% în județul Dolj,

urmată de 22,98% în județul Vâlcea și de 21,57% în județul Gorj.

Industria extractivă se datorează resurselor naturale din județul Gorj, datorită

celor 70,81% deținute din totalul procentelor. În acest domeniu, a doua pondere

aparține județului Vâlcea ce deține 11,89%.

Industria prelucrătoare este distribuită în principal în județul Dolj (29,54%), urmat

de județele Olt și Vâlcea care au procente apropiate de 22,58% respectiv 24,96%.

176

Construcțiile sunt concentrate predominant în trei din cele cinci județe: Dolj

(27,67%), Gorj (24,83%) și Vâlcea (20,83%).


Producția și furnizarea de energie electrică și

termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

24,00% 31,2% 18,4% 5,6% 20,8%

Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de

decontaminare

27,19% 21,05% 13,16% 14,91% 23,68%

Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea

autovehiculelor și motocicletelor

36,56% 13,76% 10,54% 14,84% 24,30%

Transport și depozitare 32,35% 16,18% 12,94% 16,47% 22,06%

Hoteluri și restaurante 29,90% 23,71% 10,31% 8,25% 27,84%

Informații și comunicații 34,62% 11,54% 5,77% 21,15% 26,92%

Intermedieri financiare și asigurări

36,07% 16,39% 11,48% 16,39% 19,67%

Tranzacții imobiliare 33,33% 7,41% 7,41% 11,11% 40,74%

Activități profesionale și științifice

34,85% 18,18% 12,12% 13,64% 21,21%

Activități de servicii administrative și de suport

28,31% 30,72% 9,04% 10,84% 21,085

Administrație publică și apărare; asigurări sociale

din sistemul public

29,52% 18,10% 14,76% 19,52% 18,10%

Învățământ 35,26% 16,84% 11,58% 18,95% 17,37%

Sănătate și asistență socială

35,98% 15,08% 11,11% 19,58% 18,25%

Activități de spectacole și recreative

36,59% 14,63% 12,20% 17,07% 19,51%

Alte activități de servicii 32,39% 16,90% 7,04% 19,72% 23,94%


Sectorul serviciilor, care este bine reprezentat în județul Dolj și în care se oferă

numeroase locuri de muncă persoanelor cu pregătire superioară permite realizarea unui

profil al fiecărui județ:

Județul Dolj are cea mai mare concentrare a serviciilor în majoritatea domeniilor

de activitate, dintre care cele mai semnificative diferențe se regăsesc în Comerț cu

ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (36,56%);

177

Transport și depozitare (32,35%), Intermedieri financiare și asigurări (36,07%); Activități

profesionale și științifice (34,85%); Învățământ (35,26%); Sănătate și asistență socială

(35,98%); Activități de spectacole și recreative (36,59%) și Alte activități de servicii

(32,29%).

Județul Gorj are ca mai bună reprezentare a serviciilor în Producția și furnizarea

de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (31,2%); Activități de

servicii administrative și de suport (30,72%). În acest județ mai există și o serie de

domenii bine reprezentate, cu valori de peste 20,0%: Distribuția apei, salubritate,

gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (21,05%); Hoteluri și restaurante

(23,71%);

Județul Mehedinți nu deține cele mai ridicate ponderi în nici un domeniu, având

reprezentate destul de bine câteva domenii: Producția și furnizarea de energie electrică

și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (18,4%); Administrație publică și apărare;

asigurări sociale din sistemul public (14,76%).

Județul Olt nu are domenii din sectorul serviciilor cu ponderi mai ridicate decât în

celelalte județe, având procente semnificative în domeniile Informații și comunicații

(21,15%), Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public (19,52%);

Sănătate și asistență socială (19,58%); Alte activități de servicii (19,72%).

Județul Vâlcea are cele mai ridicate ponderi în tranzacții imobiliare (40,74%),

fiind bine reprezentat, cu peste 20,0%, în domeniile: Producția și furnizarea de energie

electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (20,8%); Distribuția apei,

salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (23,68%); Comerț cu

ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (24,30%);

Transport și depozitare (22.06%); Hoteluri și restaurante (27,84%); Informații și

178

comunicați (26,92%); Activități profesionale și științifice (21,21%); Activități de servicii

administrative și de suport (21,85%); Alte activități de servicii (23,94%).

Se observă că județul Vâlcea are în majoritatea domeniilor de activitate în

sectorul serviciilor poziția a doua după județul Dolj.

3. Structura sectoarelor de activitate în regiunea Oltenia, în funcție de agenții

economici

Analiza agenților economici evidențiază preferințele pentru investiții ale

deținătorilor de capital, precum și oportunitățile de care beneficiază aceștia.

Sectoarele de activitate neglijate de investitori pot reprezenta obiectul unor

analize de profunzime referitoare la cauzele care determină o slabă implicare.

Structura agenților economici pe sectoarele de activitate este următoarea:

JUDEŢUL AGRICULTURA INDUSTRIE

EXTRACTIVĂ

INDUSTRIE

PRELUCRĂTOARE

INDUSTRIE SERVICII

Dolj 35,82% 18,25% 28,09% 36,24% 36.42%

Gorj 13,35% 38,69% 20,22% 15,31% 16,77%

Mehedinți 7,96% 11,68% 12,36% 9,33% 10,62%

Olt 26,37% 13,87% 26,97% 18,93% 16,28%

Vâlcea 16,50% 17,52% 12,36% 21,89% 20,24%

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%


Cel mai ridicat număr de agenți economici în agricultură se regăsește în județul

Dolj, urmat de al doilea județ cu profil agricol din regiune, județul Olt, cu 26,37%.

Industria extractivă este concentrată în județul Gorj , unde agenții economici

dețin 38,69%, urmat la o distanță semnificativă de județul Dolj cu 18,25%.

Industria prelucrătoare este concentrată în județele Dolj (28,09%), Olt (26,97%) și

Gorj (20,22%).

Zona cu cei mai mulți agenți economici din industrie este constituită din județul

Dolj (36,24%), fiiind urmată de județul Vâlcea (21,89%) și de județul Olt cu 18,93%.

Sectorul terțiar (al serviciilor) este concentrat în județul Dolj (36,42%), județul

Vâlcea (20,24%) și județul Olt (16,28%).

179

9. Industria și comerțul internațional

Acest sector de activitate este compus din trei domenii principale: industrie,

industrie prelucrătoare și industrie extractivă.

În industrie activează agenți economici care produc bunuri materiale precum

automobile sau alte produse finite. Industria prelucrătoare este constituită din

activitățile de prelucrare și transformare a bunurilor obținute din agricultură sau

industrie extractivă. Industria extractivă include activitățile de extracție a resurselor

naturale.

Numărul agenților economici în funcție de sectoarele de activitate este următoarea:

JUDEŢUL INDUSTRIE EXTRACTIVĂ INDUSTRIE PRELUCRĂTOARE INDUSTRIE TOTAL

Dolj 1,8% 1,8% 96,4% 100,0%

Gorj 8,2% 2,8% 89,0% 100,0%

Mehedinți 4,2% 2,9% 92,9% 100.0%

Olt 2,5% 3,2% 94,3% 100,0%

Vâlcea 2,8% 1,3% 95,9% 100,0%


În toate județele este bine reprezentat sectorul industrial în comparație cu cele

două domenii. Se observă importanța industriei extractive pentru județul Gorj, datorită

celor 8,2% agenți economici care activează în acest domeniu. Industria prelucrătoare

este bine reprezentată în județul Olt, unde deține 3,2%.

Această structură, raportată la populația ocupată în domeniile de activitate

industrială, evidențiază un nou criteriu, cel al mărimii agenților economici din fiecare

județ.

În industria extractivă din Oltenia activează 136 de agenți economici din care 89

au între 0- 9 salariați, 32 au între 10-49 salariați, 4 au între 50-249 salariați și 11 au peste

250 de salariați.

180

Perioada de criză a afectat în mod grav mediul economic din regiune

producându-se scăderi ale numărului de agenți economici.

INVESTITII ANUL 2008

ANUL 2009

Milioane lei RON Milioane lei RON

TOTAL 88279 65414

Agricultura, vanatoare si servicii anexe 2596 2598

Silvicultura si exploatare forestiera 376 325

Pescuitul si acvacultura 68 31

INDUSTRIA EXTRACTIVA 4609 3890

INDUSTRIA PRELUCRATOARE 20440 15648

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT

5105 4982

DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE

1362 1527

CONSTRUCTII 12076 9489

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

16413 9296

TRANSPORT SI DEPOZITARE 8181 5677

HOTELURI SI RESTAURANTE 1946 1413

INFORMATII SI COMUNICATII 4247 3097

Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (activitati profesionale, stiintifice si tehnice, activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport )

9476 6436

INVATAMANT 115 48

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 592 441

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 677 516


Starea economiei regionale este ilustrată de scăderea volumului investițiilor în

majoritatea domeniilor de activitate. În acest sens, menționăm că între anii 2008-2009

acestea au scăzut cu 25,9%.

Singurele domenii unde s-au înregistrat ușoare creșteri ale investițiilor sunt

agricultura, vânătoarea și serviciile anexe cu 0,08%, urmate de distribuția apei,

181

salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare unde s-au investit cu

12,11% mai mulți bani.

În ceea ce privește comerțul internațional cu bunuri, la sfârșitul anului 2010, în

Regiunea Sud-Vest Oltenia suma totală obținută în urma acestei activități era de

171.715 mii euro, înregistrându-se o creștere cu 8% față de luna precedentă. Această

tendință de creștere s-a menținut și în anul 2011. Astfel, conform datelor Autorității

Naționale a Vămilor, în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2011, exporturile FOB

din Regiunea Sud-Vest Oltenia s-au cifrat la suma de 1930251 euro (5,1% din nivelul

național), iar importurile CIF la suma de 1545713 euro (3,4% din nivelul național).

La nivelul celor cinci județe ale Regiunii, balanța comercială a înregistrat valori

pozitive în județele Olt, Vâlcea, Mehedinți și Gorj și negative în județul Dolj.

Exporturile FOB și importurile (CIF) de mărfuri la nivelul

Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia - 1 ianuarie-31 octombrie 2011 -

Regiunea de

Dezvoltare Sud-Vest Oltenia

Dolj Gorj Mehedinți Olt Vâlcea

A 1 2 3 4 5 6 Export FOB 1930251 318828 49586 90683 1066607 404547 Import CIF 1545713 545553 45204 85674 542848 326434 Import FOB 1426724 503556 41724 79079 501060 301305 Sold FOB/CIF (+/-) 384538 -226725 4382 5009 523759 78113 Sold FOB/FOB (+/-) 503527 -184728 7862 11604 565547 103242

Sursa: Buletinul statistic lunar al Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, nr. 12/2011, februarie 2012, p. 18

Referitor la gradul de acoperire a importurilor prin exporturi, media la nivel de

regiune a fost în perioada ianuarie-noiembrie 2011 de 135,3%, cea mai mare pondere

înregistrându-se la nivelul județului Olt (212,2%), iar cea mai mică, la nivelul județului

Dolj (63,3%).

182

În ceea ce privește exporturile din județul Dolj, 94,9% din totalul acestora în anul

2010 a fost reprezentat de produsele industriale, iar 5,1% de produse din agricultură și

silvicultură. Pe primul loc ca pondere în totalul exporturilor de situează exporturile de

”Mijloace de transport” cu 26,6%, urmate de exporturile de ”Materii textile și articole

din acestea” – 26,3% și de cele de ”Mașini, aparate și echipamente electrice” – 25,6%.

În perioada 2010-2011, la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, printre cei mai

importanți exportatori se numără: Ford România, Sud Oil Iașalnița, Popeci Utilaj Greu,

Qfort, Electroputere Craiova, Cargill Podari, Oltchim Râmnicu Vâlcea, RAAN Severin,

ALRO Slatina, Pyrelli Tires Romania ș.a.

Conform unei hărți realizate de către Econtext, la începutul anului 2012, la nivel

național, în 30 de județe ale țării soldul comercial (diferența dintre importuri și

exporturi) era unul pozitiv. Primele trei județe cu sold comercial pozitiv din România

erau Argeș (cu un sold comercial de 119 milioane euro), Olt (56,5 milioane euro) și Sibiu

(35,8 milioane euro).

183

Din datele consemnate pe hartă reiese că județul Olt se afla pe locul al II-lea la

nivel național în ceea ce privește soldul comercial (datorită, în special activităților

economice derulate de către ALRO și Pirelli). În schimb, la polul opus se aflau județul

Gorj – cu un sold de doar 0,9 milioane euro și județul Dolj – în cazul căruia soldul era

unul negativ: -11,8 milioane euro. La nivelul Regiunii Oltenia, celelalte două județe

înregistrau, în anul 2011, următoarele solduri comerciale: Vâlcea – 17,3 milioane euro

(în special datorită activității de export a Oltchim Rm. Vâlcea), Mehedinți – 1,7 milioane

euro (în special datorită activității de export de apă grea a RAAN Severin).

10. Turismul

Turismul reprezintă o activitate economică de viitor, al cărei potențial este

insuficient exploatat în regiunea Oltenia. În prezent agenții economici din turism au o

pondere redusă în raport cu numărul celor de la nivel național. De asemenea, această

activitate este importantă datorită potențialului de creștere deosebit.

JUDEȚUL TURISM

Dolj 28,63%

Gorj 17,44%

Mehedinți 12,30%

Olt 12,20%

Vâlcea 29,44%


În interiorul regiunii ponderea agenților economici, care oferă capacități de

cazare, este deținută majoritar de județul Vâlcea cu 29,44%, urmată de județul Dolj

(28,63%). Deși județul Dolj nu beneficiază de un potențial natural deosebit în raport cu

județul Vâlcea, numărul agenților economici este relevant pentru a înțelege conexiunea

dintre cele cinci județe ale Olteniei. În mare parte este vorba despre investiții în zonele

184

cu potențial turistic, astfel că sediul agentului economic poate fi într-o localitate în timp

ce punctele de lucru sau investițiile efectuate pot fi în alte localități.

Capacitățile turistice ale Olteniei reprezintă 6,9% din cele naționale.

În raport cu situația activităților de turism din țările UE prezentăm câteva date

extrase din statisticile Eurostat:16

1. Regiunea Oltenia este una dintre regiunile în care s-au petrecut cele mai puține

nopți în hoteluri și locurile de cazare (mai puțin de 1 500 000). În raport cu

regiunile din România aceasta se află pe aceeași poziție cu regiunea Nord-Est;

2. Ponderea non-rezdenților care au petrecut mai multe nopți în hoteluri sau locuri

de campare este mai mică de 12,0%, una din cele mai mici din UE;

3. Durata media a șederii în hoteluri este una ridicată, în raport cu regiunile

europene depășind în medie trei nopți pentru un turist;

4. În ceea ce privește durata medie a cazării în campinguri sau alte locuri de

petrecere a vacanței durata medie a șederii este de 2,5- 3 nopți pentru un turist.

5. Numărul paturilor în hoteluri este în patru dintre cele cinci județe ale Olteniei

(Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt) este mai mic de 5000 de locuri, în timp ce în județul

Vâlcea este cuprins între 5000-10 000 de locuri. Această categorie este printre

cele mai mari din România fiind depășită de județul Constanța cu mai mult de 10

000 de paturi în hoteluri;

6. Din punct de vedere al numărului mediu de paturi într-un hotel în județele Dolj,

Mehedinți, Olt și Vâlcea exista în 2009 un număr de 50-75 paturi, iar în județul

Gorj mai puțin de 50 de paturi.

Raportarea la capacitățile turistice din alte regiuni ale UE sau ale țării oferă o

imagine concludentă a investițiilor necesare în dezvoltarea capacităților turistice din

regiune.

16 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-HA-11-001-11/EN/KS-HA-11-001-11-EN.PDF

185

Menționăm că există un potențial turistic deosebit în județele Olteniei, în special

cele din județele Vâlcea, Gorj și Mehedinți. Direcțiile de dezvoltare a turismului sunt

susținute de principalele elemente în jurul căruia poate fi construită o rețea turistică

eficientă: balneoclimteric, rural, religios etc. Menționăm că regiunea Oltenia se află

alături de Moldova pe locul doi în ceea ce privește numărul de lăcașe de cult și mănăstiri

din România.

11. Servicii

Activitățile încadrate în domeniul serviciilor prezintă ponderi variabile de la un

județ la altul din Regiunea Oltenia, așa cum se poate observa și din tabelul de mai jos:

JUDEȚUL SERVICII

Dolj 36,09%

Gorj 16,77%

Mehedinți 10,62%

Olt 16,28%

Vâlcea 20,24%

Total 100,0%


Sectorul serviciilor este mai bine dezvoltat în județele Dolj (36,09%) și Vâlcea

(20,24%). Pe o treaptă intermediară se situează județele Gorj (16,77%) și Olt (16,28%),

iar cea mai redusă pondere o au serviciile din județul Mehedinți (10,62%), deși acest

județ are un potențial turistic generos, care presupune și orețea de servicii pe măsură.

Totalul agenților economici care activează în domeniul serviciilor din Oltenia dețin 7,2%

din totalul agenților economici din România.

12. Mediul înconjurător

Aspectul unui oraș este influențat de suprafața spațiilor verzi. Calitatea aerului și

a mediului este rezultatul unor suprafețe cât mai extinse a acestor suprafețe pentru

fiecare locuitor. Pentru exemplificare oferim câteva date relevante pentru comparație,

186

deși nu există un standard clar care să indice ponderea optimă a spațiilor verzi în

suprafața urbană sau ce revine unui locuitor.

Ca repere comparative oferim recomandările Organizației Mondiale a Sănătății

unde în mod normal ar trebui să revină 50 m2 spațiu verde pentru un locuitor, iar

Uniunea Europeană recomandă 26 m2 pentru o persoană.

DOLJ

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010-2011 (%)

Metri patrati

12990000

13000000

13000000

13000000

13030000

13050000

13070000

13070000

13070000

13170000

13230000

1.85

Suprafata intravilana (ha )

9644 9644 9644 9644 11007 11328 11409 11409 11409 11512 11512 19.37

Spatii verzi/ha intravilan

1346.95

1347.99

1347.99

1347.99

1183.79

1152.01

1145.59

1145.59

1145.59

1144.02

1149.24

-14.68

Populatia 744243

741825

730214

725342

720554

718874

715989

712187

708504

705345

702124

-5.66

M2spatiu verde/persoana

17.45 17.52 17.80 17.92 18.08 18.15 18.25 18.35 18.45 18.67 18.84 7.96


GORJ 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

2000-2011 (%)

Metri patrati spațiu verde

1640000

1780000

1790000

1790000

2210000

1980000

1620000

1690000

1590000

1660000

1650000

0.61

Suprafata intravilana (ha

5044 5362 5362 5362 6110 6102 7204 7579 7581 8052 9009 78,61


325,14 331.97 333,83 333,83 361,70 324,48 224,88 222,98 209,73 206,16 183,15 -43,67

Populatia 394809

394957

387335

386890

386097

384852

383557

381643

378871

377718

376179

-4,72


4,15 4,51 4,62 4,63 5,72 5,14 4,22 4,43 4,20 4,39 4,39 5,59


187

MEHEDINŢI 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

2010 -2011 (%)

Spații verzi Ha

233 233 233 233 233 201 201 210 214 214 214 -8.15

Metri patrati


6077 6077 6073 6073 6526 6612 7044 7044 7044 7044 7068 16.31

Spatii verzi/ha (%)

8.50 8.21 8.19 8.19 8.19 5.22 5.22 5.45 5.40 5.40 5.03 -40.81

Populatia 321853 320684

309183

307288

305901

303869

301515

298741

295248

292917

291051


7,24 7,27 7,54 7,58 7,62 6,61 6,67 7,03 7,25 7,31 7,35 1,57

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date OLT

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010-2011 (%)

Spații verzi Ha

331 331 331 337 338 380 380 401 438 437 437 32.02

Metri patrati 3310000

3310000

3310000

3370000

3380000

3800000

3800000

4010000

4380000

4370000

4370000

32.02


6077 6077 6073 6073 6526 6612 7044 7044 7044 7044 7068 16.31

Spatii verzi/ha (%)

5.45 5.45 5.45 5.55 5.18 5.75 5.39 5.69 6.22 6.20 6.18 13.51

Populatia 508213

506297

494707

491359

488176

483674

479323

475702

470709

466821

462734

-8.95


6.51 6.54 6.69 6.86 6.92 7.86 7.93 8.43 9.31 9.36 9.44 45.00


VÂLCEA

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

2010 -2011 (%)

Metri patrati 3200000

3200000

3160000

3200000

3210000

3290000

3750000

3900000

3920000

3480000

3480000

8.75


5596 5596 6315 7385 8420 8551 8551 8551 8551 8823 9991 78.54


571.84 571.84 500.40 433.31 381.24 384.75 438.55 456.09 458.43 394.42 348.31 -39.09

Populatia 430713 431132 419635 418463 416908 415181 413511 411576 408942 407764 406555 -5.61


7.43 7.42 7.53 7.65 7.70 7.92 9.07 9.48 9.59 8.53 8.56 15.21

188

Tabelele anterioare oferă o imagine a infrastructurii edilitare. Pentru protecția

mediului sunt importante investițiile agenților economici în protecția mediului.

DOMENIILE DE ACTIVITATE DOMENII DE MEDIU 2008 2009 EVOLUŢIE

TOTAL Total 4516523257 3929597509 -13.00

- Aer 1242605542 1296669728 4.35

- Apa 788119720 688277503 -12.67

- Deseuri 1072457180 825189316 -23.06

- Sol si ape subterane 619360114 348175425 -43.78

- Zgomot si vibratii 8899871 48017942 439.54

- Resurse naturale si biodiversitate

141974305 124405228 -12.37

- Alte domenii 643106525 598862367 -6.88

Silvicultura si exploatare forestiera Total 143085936 48685607 -65.97

- Aer 31969025 3222 -99.99

- Apa 32093516 3306475 -89.70

- Deseuri 131862 1460369 1007.50



36065011 39641495 9.92

- Alte domenii 3430228 2433022 -29.07

Extractia carbunelui superior si inferior

Total 13109721 8506357 -35.11

- Aer 209056 433225 107.23

- Apa 6741527 5138337 -23.78

- Deseuri 126140 162405 28.75


- Zgomot si vibratii 6363 3429 -46.11


4267546 1922000 -54.96

- Alte domenii 1479440 613066 -58.56

Extractia petrolului brut si a gazelor naturale

Total 1287858791 587648072 -54.37

- Aer 191798869 157067315 -18.11

- Apa 240785825 95691068 -60.26

- Deseuri 348159600 96012712 -72.42




16095988 7284650 -54.74

- Alte domenii 166844184 131027908 -21.47

Extractia minereurilor metalifere Total 19735334 25174874 27.56

- Aer 2452011 298567 -87.82

- Apa 14164414 18958082 33.84

189


- Deseuri 2120791 729249 -65.61

- Sol si ape subterane 375892 4091803 988.56



5000 0 0

- Alte domenii 605822 1094993 80.75

Alte activitati extractive Total 9430860 27561673 192.25

- Aer 1964724 1713229 -12.80

- Apa 1801332 2766703 53.59

- Deseuri 1240033 1418706 14.41




332194 4583995 1279.92

- Alte domenii 2056047 15731670 665.14

Activitati de servicii anexe extractiei

Total 5871382 4056142 -30.92

- Aer 121541 10925 -91.01

- Apa 211721 463393 118.87

- Deseuri 976606 2315944 137.14




866010 3890 -99.55

- Alte domenii 479331 145380 -69.67

Industria alimentara Total 158952704 161199230 1.41

- Aer 16881698 57351623 239.73

- Apa 64406562 46422855 -27.92

- Deseuri 43452747 51520801 18.57




108981 74165 -31.95

- Alte domenii 25798901 4313476 -83.28

Fabricarea bauturilor Total 38069862 43785900 15.01

- Aer 472390 1902053 302.64

- Apa 20207018 22727502 12.47

- Deseuri 14633534 15380707 5.11




58127 85672 47.39

- Alte domenii 2074692 3103510 49.59

190


Fabricarea produselor din tutun Total 5445031 5940352 9.10

- Aer 1036836 1199119 15.65

- Apa 258711 386718 49.48

- Deseuri 953552 1259192 32.05




0 1788425 0.00

- Alte domenii 2984608 1173895 -60.67

Fabricarea produselor textile Total 11103946 8438037 -24.01

- Aer 3184026 127988 -95.98

- Apa 4574692 6354918 38.91

- Deseuri 2831811 1788953 -36.83




8494 0 -100.00

- Alte domenii 388936 149779 -61.49

Fabricarea articolelor de imbracaminte

Total 12606068 14672209 16.39

- Aer 365724 355393 -2.82

- Apa 4018959 2995447 -25.47

- Deseuri 6552817 11220121 71.23




136875 310 -99.77

- Alte domenii 1447083 81527 -94.37

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea blanurilor

Total 10770398 5286782 -50.91

- Aer 241518 193041 -20.07

- Apa 5181683 686147 -86.76

- Deseuri 3849681 3968200 3.08




0 200 0.00

- Alte domenii 1421761 411868 -71.03

191


Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale impletite

Total 65293295 34790123 -46.72

- Aer 40497668 5849916 -85.55

- Apa 1438040 4448672 209.36

- Deseuri 5228063 22479863 329.98




3848458 314117 -91.84

- Alte domenii 10762608 1521492 -85.86

Fabricarea hartiei si a produselor din hartie

Total 81962111 35414511 -56.79

- Aer 6133204 6467573 5.45

- Apa 9971200 7610312 -23.68

- Deseuri 44733295 14869035 -66.76




0 782005 0.00

- Alte domenii 19893216 449522 -97.74

Tiparire si reproducerea pe suporti a inregistrarilor

Total 9522856 12874260 35.19

- Aer 1410843 223781 -84.14

- Apa 4523266 9733311 115.18

- Deseuri 2262382 2842058 25.62



- Alte domenii 1098340 51876 -95.28

Fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului

Total 91300131 107666935 17.93

- Aer 35692463 48790320 36.70

- Apa 34263158 32659917 -4.68

- Deseuri 14878380 17345031 16.58




1086951 944067 -13.15

- Alte domenii 3002303 5324670 77.35

192


Fabricarea substantelor si a produselor chimice

Total 246660677 268798471 8.97

- Aer 89843187 82704139 -7.95

- Apa 94831152 102587136 8.18

- Deseuri 44736143 26378172 -41.04




870297 10109377 1061.60

- Alte domenii 12402304 41581388 235.27

Fabricarea produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice

Total 22504323 10633037 -52.75

- Aer 2582915 1102913 -57.30

- Apa 4659030 5160992 10.77

- Deseuri 4870267 3606179 -25.96




133555 2980 -97.77

- Alte domenii 4378138 176994 -95.96

Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

Total 62375535 36509302 -41.47

- Aer 11985012 12342355 2.98

- Apa 2437840 3987145 63.55

- Deseuri 31462760 13515095 -57.04




64918 40000 -38.38

- Alte domenii 15495372 4300330 -72.25

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

Total 292114183 366219043 25.37

- Aer 122255251 90354697 -26.09

- Apa 6314360 26051881 312.58

- Deseuri 39573304 41235272 4.20




43772276 8938976 -79.58

- Alte domenii 75271872 189839852 152.21

Industria metalurgica Total 341976817 249564219 -27.02

- Aer 176032784 146687333 -16.67

193


- Apa 54100287 31825710 -41.17

- Deseuri 43052085 23966701 -44.33




731126 225920 -69.10

- Alte domenii 21732742 10668160 -50.91

Industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii

Total 37495311 49016272 30.73

- Aer 5287298 10076161 90.57

- Apa 8623354 12446356 44.33

- Deseuri 7142812 10157226 42.20




2844741 1000 -99.96

- Alte domenii 11615135 13310884 14.60

Fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice

Total 9589033 6216789 -35.17

- Aer 1920490 729364 -62.02

- Apa 1510146 708498 -53.08

- Deseuri 2842171 3091678 8.78




136137 40910 -69.95

- Alte domenii 3122249 1579865 -49.40

Fabricarea echipamentelor electrice

Total 24098091 47520980 97.20

- Aer 7172055 5405239 -24.63

- Apa 4301850 4974578 15.64

- Deseuri 7430132 31012776 317.39




398541 62728 -84.26

- Alte domenii 3042042 3193480 4.98

Fabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a.

Total 177648031 121116189 -31.82

- Aer 14482202 22703014 56.76

- Apa 8731634 15190766 73.97

- Deseuri 114421303 28984594 -74.67

194





173066 3735687 2058.53

- Alte domenii 34477025 31623752 -8.28

Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor

Total 74458703 110004787 47.74

- Aer 20569223 12460141 -39.42

- Apa 9471692 25200554 166.06

- Deseuri 28277053 25621991 -9.39




8116792 15878473 95.62

- Alte domenii 5073201 20890520 311.78

Fabricarea altor mijloace de transport

Total 53511871 28412679 -46.90

- Aer 24518535 9696066 -60.45

- Apa 5625157 5616250 -0.16

- Deseuri 21016125 11732942 -44.17




32074 3250 -89.87

- Alte domenii 889150 867603 -2.42

Fabricarea de mobila Total 22148938 14932418 -32.58

- Aer 8190751 6104979 -25.46

- Apa 2817877 2540576 -9.84

- Deseuri 10015227 3721639 -62.84




5787 25129 334.23

- Alte domenii 769876 2306248 199.56

Alte activitati industriale n.c.a. Total 2953413 3842485 30.10

- Aer 637568 1874390 193.99

- Apa 706043 201475 -71.46

- Deseuri 1166640 1365526 17.05




173 0 -100.00

195


- Alte domenii 421681 353051 -16.28

Repararea, intretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor

Total 20560717 9475516 -53.91

- Aer 4034611 3028366 -24.94

- Apa 3747816 1552309 -58.58

- Deseuri 2367598 2025909 -14.43




470 2192782 466449.36

- Alte domenii 9503117 361359 -96.20

Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat

Total 818850566 1059509148 29.39

- Aer 405912228 543762393 33.96

- Apa 77805677 116476645 49.70

- Deseuri 141741290 208112269 46.83




14014355 9443833 -32.61

- Alte domenii 82292675 73476368 -10.71

Constructii de cladiri Total 83873073 102350846 22.03

- Aer 1517972 701171 -53.81

- Apa 13643031 5850501 -57.12

- Deseuri 41936384 91505291 118.20




228393 47095 -79.38

- Alte domenii 24114284 4001026 -83.41

Lucrari de geniu civil Total 218970028 146008062 -33.32

- Aer 10909858 4236741 -61.17

- Apa 40612011 46586785 14.71

- Deseuri 33350330 34073377 2.17




5238342 9924915 89.47

- Alte domenii 63938877 5546000 -91.33

Lucrari speciale de constructii Total 42615521 15701878 -63.15

- Aer 322006 463586 43.97

196


- Apa 3539139 934926 -73.58

- Deseuri 4924262 4606796 -6.45




2333627 6050263 159.26

- Alte domenii 30799285 3394967 -88.98

Transporturi terestre si transporturi prin conducte

Total 0 151212419 0

- Aer 0 60183003 0

- Apa 0 19866327 0

- Deseuri 0 15292067 0

- Sol si ape subterane 0 29719109 0

- Zgomot si vibratii 0 2336658 0


0 256919 0

- Alte domenii 0 23558336 0

Transporturi pe apa Total 0 233342 0

- Aer 0 4697 0

- Apa 0 158244 0

- Deseuri 0 60015 0

- Sol si ape subterane 0 2282 0


Transporturi aeriene Total 0 618563 0

- Aer 0 61690 0

- Apa 0 9992 0

- Deseuri 0 350455 0


TOTAL Total 8328235022 6951154226 -16.54

- Aer 55984263 139055548 148.38

- Apa 1352750853 1316618325 -2.67

- Deseuri 6778036264 5190144562 -23.43




21899954 64437333 194.24

- Alte domenii 50582104 166671167 229.51

Captarea, tratarea si distributia apei

Total 973193603 1284975209 32.04

- Aer 20939828 112847195 438.91

- Apa 897167121 1046703170 16.67

- Deseuri 23304188 83720501 259.25

197





0 145303 0.00

- Alte domenii 19261760 25636503 33.10

Colectarea si epurarea apelor uzate

Total 1055646823 258009106 -75.56

- Aer 13270697 10241339 -22.83

- Apa 415221220 224258833 -45.99

- Deseuri 602389207 17541565 -97.09




2454955 12772 -99.48

- Alte domenii 11028730 2852461 -74.14

Colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor; activitati de recuperare a materialelor reciclabile

Total 4651216284 4158824624 -10.59

- Aer 19084675 5711810 -70.07

- Apa 20722182 18577675 -10.35

- Deseuri 4528936737 3893101470 -14.04




19444729 64279258 230.57

- Alte domenii 18073481 137063520 658.37

Activitati si servicii de decontaminare

Total 44151573 50862263 15.20

- Aer 2000 1955201 97660.05

- Apa 18822539 21113866 12.17

- Deseuri 23791827 23659164 -0.56



- Alte domenii 1534207 390328 -74.56

Comert cu ridicata al deseurilor si resturilor

Total 1604026739 1198483024 -25.28

- Aer 2687063 8300003 208.89

- Apa 817790 5964781 629.38

- Deseuri 1599614305 1172121862 -26.72



- Resurse naturale și biodiversitate

270 0 -100.00

198


- Alte domenii 683926 728355 6.50

TOTAL Total 3633331774 3357707311 -7.59

- Aer 320681700 515964077 60.90

- Apa 1367895850 649755117 -52.50

- Deșeuri 1077274303 933408160 -13.35




48272679 34812059 -27.88

- Alte domenii 723048148 1155886150 59.86


Tabelul anterior evidențiază că în majoritatea cazurilor investițiile în protecția

mediului au scăzut, fie datorită crizei economice, fie datorită scăderii interesului pentru

protecția mediului.

13. Alte caracteristici ale economiei naționale

Informații relevante ne oferă corelația dintre domeniile de activitate ale economiei naționale, mărimea personalului angajat și Cifra de afaceri a agenților economici (milioane RON) DOMENII DE ACTIVITATE CLASE DE MĂRIME ALE

ÎNTREPRINDERILOR 2008 2009 EVOLUȚIA

TOTAL Total 974293 867984 -10.91

- - 58439 50778 -13.11

- 0-9 persoane 188977 177296 -6.18

- - 10905 10944 0.36

- 10-49 persoane 240512 215521 -10.39

- - 12310 10996 -10.67

- 50-249 persoane 258159 229868 -10.96

- - 13928 12486 -10.35

- 250 persoane si peste 286645 245299 -14.42

- - 21296 16352 -23.22

Agricultura, vanatoare si servicii anexe

Total 11935 13930 16.72

- - 758 805 6.20

- 0-9 persoane 2844 3408 19.83

- - 211 253 19.91

- 10-49 persoane 4587 4899 6.80

199

DOMENII DE ACTIVITATE CLASE DE MĂRIME ALE ÎNTREPRINDERILOR

2008 2009 EVOLUȚIA

- - 253 255 0.79

- 50-249 persoane 2890 3359 16.23

- - 208 189 -9.13

- 250 persoane si peste 1614 2264 40.27

- - 86 108 25.58

Silvicultura si exploatare forestiera Total 2774 2841 2.42

- - 235 229 -2.55

- 0-9 persoane 724 834 15.19

- - 84 78 -7.14

- 10-49 persoane 728 745 2.34

- - 43 50 16.28

- 50-249 persoane 297 255 -14.14

- - 8 8 0.00


- - 100 93 -7.00

Pescuitul si acvacultura Total 170 379 122.94

- - 4 217 5325.00

- 0-9 persoane 58 271 367.24

- - 3 216 7100.00

- 10-49 persoane 103 93 -9.71

- - 1 1 0.00

- 50-249 persoane 9 15 66.67

INDUSTRIA EXTRACTIVA Total 13333 8862 -33.53

- - 1752 1219 -30.42

- 0-9 persoane 520 585 12.50

- - 71 40 -43.66

- 10-49 persoane 1540 1259 -18.25

- - 154 113 -26.62

- 50-249 persoane 2634 1332 -49.43

- - 33 39 18.18


- - 1494 1027 -31.26

INDUSTRIA PRELUCRATOARE Total 241259 207358 -14.05

- - 17081 13501 -20.96

- 0-9 persoane 12183 11133 -8.62

- - 718 724 0.84

- 10-49 persoane 29467 27729 -5.90

200


2008 2009 EVOLUȚIA

- - 1468 1450 -1.23

- 50-249 persoane 62342 56564 -9.27

- - 3718 2915 -21.60


- - 11177 8412 -24.74


Total 48725 50109 2.84

- - 6386 6572 2.91

- 0-9 persoane 2962 3593 21.30

- - 65 40 -38.46

- 10-49 persoane 4781 8120 69.84

- - 40 407 917.50

- 50-249 persoane 11228 12087 7.65

- - 1362 2307 69.38


- - 4919 3818 -22.38


Total 11992 10094 -15.83

- - 1160 753 -35.09

- 0-9 persoane 1352 1107 -18.12

- - 133 92 -30.83

- 10-49 persoane 2413 1727 -28.43

- - 148 93 -37.16

- 50-249 persoane 4499 3961 -11.96

- - 765 443 -42.09


- - 114 125 9.65

CONSTRUCTII Total 92472 79653 -13.86

- - 4862 4361 -10.30

- 0-9 persoane 18584 17315 -6.83

- - 643 707 9.95

- 10-49 persoane 22907 20477 -10.61

- - 1339 1064 -20.54

- 50-249 persoane 31019 25338 -18.31

- - 1731 1626 -6.07


201


2008 2009 EVOLUȚIA

- - 1149 964 -16.10


Total 395704 349554 -11.66

- - 20739 17984 -13.28

- 0-9 persoane 103965 96592 -7.09

- - 7007 6824 -2.61

- 10-49 persoane 131500 113729 -13.51

- - 7279 6194 -14.91

- 50-249 persoane 111749 97093 -13.12

- - 5062 3953 -21.91


- - 1391 1013 -27.17

TRANSPORT SI DEPOZITARE Total 44726 40811 -8.75

- - 2242 1997 -10.93

- 0-9 persoane 10307 9467 -8.15

- - 715 708 -0.98

- 10-49 persoane 11807 9840 -16.66

- - 554 407 -26.53

- 50-249 persoane 8345 8363 0.22

- - 280 306 9.29


- - 693 576 -16.88

HOTELURI SI RESTAURANTE Total 11213 10489 -6.46

- - 705 615 -12.77

- 0-9 persoane 3338 3310 -0.84

- - 262 261 -0.38

- 10-49 persoane 3697 3651 -1.24

- - 260 195 -25.00

- 50-249 persoane 3031 2600 -14.22

- - 183 159 -13.11


INFORMATII SI COMUNICATII Total 34959 32306 -7.59

- - 593 623 5.06

- 0-9 persoane 5334 4702 -11.85

- - 181 142 -21.55

- 10-49 persoane 7589 5230 -31.08

202


2008 2009 EVOLUȚIA

- - 173 206 19.08

- 50-249 persoane 7234 6826 -5.64

- - 187 214 14.44


- - 52 61 17.31


Total 53919 50414 -6.50

- - 1374 1345 -2.11

- 0-9 persoane 23104 21670 -6.21

- - 612 668 9.15

- 10-49 persoane 16112 14193 -11.91

- - 380 313 -17.63

- 50-249 persoane 10161 9408 -7.41

- - 261 209 -19.92


- - 121 155 28.10

INVATAMANT Total 600 512 -14.67

- - 19 21 10.53

- 0-9 persoane 322 281 -12.73

- - 13 14 7.69

- 10-49 persoane 194 192 -1.03

- - 6 5 -16.67

- 50-249 persoane 84 24 -71.43

- - : 2 #VALUE!

- 250 persoane si peste : 15 #VALUE!

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA Total 2556 2826 10.56

- - 162 158 -2.47

- 0-9 persoane 930 934 0.43

- - 71 65 -8.45

- 10-49 persoane 908 941 3.63

- - 83 85 2.41

- 50-249 persoane 627 663 5.74

- - 8 8 0.00


ALTE ACTIVITATI DE SERVICII Total 7956 7846 -1.38

203


2008 2009 EVOLUȚIA

- - 367 378 3.00

- 0-9 persoane 2450 2094 -14.53

- - 116 112 -3.45

- 10-49 persoane 2179 2696 23.73

- - 129 158 22.48

- 50-249 persoane 2010 1980 -1.49

- - 122 108 -11.48



Cifrele de afaceri ale agenților economici indică dinamismul sectorului economic

dintr-un anumit areal. În Oltenia dificultățile economice datorată crizei economice au

dus la scăderea valorilor acestui indicator.

Analiza cifrelor de afaceri indică o ușoară creștere în cazul firmelor mici cu 0-9

angajați.

În funcție de sectoarele de activitate observăm o creștere de ansamblu a cifrelor

de afaceri din agricultură, vânătoare și servicii anexe, pescuit și acvacultură, producția și

furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat.

Se constată scăderea cifrelor de afaceri în domeniile unde sunt oferite mai multe

locuri de muncă, precum industria sau serviciile.

14. Resurse umane și piața muncii

Funcționarea pieței muncii reprezintă un indicator relevant pentru gradul de

dezvoltare al regiunii.

Distribuția resurselor umane, în funcție de sectoarele de activitate, la nivel regional

este următoarea:

204

ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE

CLASE DE MĂRIME ALE ÎNTREPRINDERILOR

2008 2009 EVOLUTIE

TOTAL 0-9 persoane 82000 77386 -5.63

- 10-49 persoane 72196 65771 -8.90

- 50-249 persoane 74544 62474 -16.19


Agricultura, vanatoare si servicii anexe

0-9 persoane 1575 1757 11.56

- 10-49 persoane 1683 1543 -8.32

- 50-249 persoane 1054 857 -18.69


Silvicultura si exploatare forestiera 0-9 persoane 690 789 14.35

- 10-49 persoane 479 521 8.77

- 50-249 persoane 125 109 -12.80


Pescuitul si acvacultura 0-9 persoane 51 41 -19.61

- 10-49 persoane 20 18 -10.00

INDUSTRIA EXTRACTIVA 0-9 persoane 270 253 -6.30

- 10-49 persoane 738 562 -23.85

- 50-249 persoane 309 284 -8.09


INDUSTRIA PRELUCRATOARE 0-9 persoane 8214 8140 -0.90

- 10-49 persoane 16272 14810 -8.98

- 50-249 persoane 26707 21684 -18.81



0-9 persoane 81 81 0.00

- 10-49 persoane 627 618 -1.44

- 50-249 persoane 2167 1698 -21.64



0-9 persoane 383 382 -0.26

- 10-49 persoane 962 759 -21.10

- 50-249 persoane 1906 1844 -3.25


CONSTRUCTII 0-9 persoane 7621 7630 0.12

- 10-49 persoane 10815 9406 -13.03

- 50-249 persoane 15256 11239 -26.33


205

ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE

CLASE DE MĂRIME ALE ÎNTREPRINDERILOR

2008 2009 EVOLUTIE


0-9 persoane 39457 34459 -12.67

- 10-49 persoane 25729 22349 -13.14

- 50-249 persoane 12859 11228 -12.68


TRANSPORT SI DEPOZITARE 0-9 persoane 5875 5880 0.09

- 10-49 persoane 3595 3410 -5.15

- 50-249 persoane 2920 2652 -9.18


HOTELURI SI RESTAURANTE 0-9 persoane 4377 4738 8.25

- 10-49 persoane 3447 3334 -3.28

- 50-249 persoane 2111 1787 -15.35

INFORMATII SI COMUNICATII 0-9 persoane 1789 1672 -6.54

- 10-49 persoane 1550 1537 -0.84

- 50-249 persoane 1384 1242 -10.26



0-9 persoane 7280 7120 -2.20

- 10-49 persoane 4174 4512 8.10

- 50-249 persoane 6723 6789 0.98


INVATAMANT 0-9 persoane 534 592 10.86

- 10-49 persoane 176 258 46.59

- 50-249 persoane 0 96 0

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 0-9 persoane 1524 1622 6.43

- 10-49 persoane 956 1031 7.85

- 50-249 persoane 170 170 0.00

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 0-9 persoane 2279 2230 -2.15

- 10-49 persoane 973 1103 13.36

- 50-249 persoane 853 795 -6.80


206

Câștigurile salariale ale populației în diferite domenii de activitate

CAEN REV.2 (ACTIVITATI ALE ECONOMIEI NATIONALE)

MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE

ANI

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

UM: Lei, lei RON (incepand cu 2005)

Lei Lei Lei

TOTAL TOTAL 1309 1361 1391 6.26

- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1260 1308 1299 3.10

- Dolj 1216 1302 1269 4.36

- Gorj 1503 1490 1520 1.13

- Mehedinti 1261 1296 1321 4.76

- Olt 1192 1263 1214 1.85

- Valcea 1162 1176 1190 2.41

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT

TOTAL 914 1007 1024 12.04


- Dolj 836 1110 1055 26.20

- Gorj 964 1043 1035 7.37

- Mehedinti 964 906 942 -2.28

- Olt 923 858 921 -0.22

- Valcea 851 1005 1107 30.08

INDUSTRIE TOTAL 1189 1300 1388 16.74


- Dolj 1216 1323 1453 19.49

- Gorj 1918 1947 2052 6.99

- Mehedinti 1386 1547 1681 21.28

- Olt 1225 1338 1373 12.08

- Valcea 1232 1326 1380 12.01

INDUSTRIA EXTRACTIVA TOTAL 2287 2360 2435 6.47

- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 2360 2341 2335 -1.06

- Dolj 2060 2381 2576 25.05

- Gorj 2484 2407 2373 -4.47

- Mehedinti 1966 2170 2190 11.39

- Olt 2561 2152 2121 -17.18

- Valcea 1897 2049 2132 12.39

INDUSTRIA PRELUCRATOARE TOTAL 1050 1146 1237 17.81


207

- Dolj 1081 1167 1274 17.85

- Gorj 994 1144 1307 31.49

- Mehedinti 1155 1312 1374 18.96

- Olt 1133 1253 1282 13.15

- Valcea 1023 1067 1113 8.80


TOTAL 2389 2573 2671 11.80


- Dolj 2249 2465 2577 14.58

- Gorj 2936 2913 3033 3.30

- Mehedinti 2379 2461 2771 16.48

- Olt 2524 2737 3034 20.21

- Valcea 2226 2526 2537 13.97


TOTAL 1154 1241 1256 8.84

- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1051 1054 1174

- Dolj 1112 1079 1289 15.92

- Gorj 979 962 1080 10.32

- Mehedinti 1055 1097 1161 10.05

- Olt 920 1014 1022 11.09

- Valcea 1088 1104 1189 9.28

CONSTRUCTII TOTAL 1162 1069 1125 -3.18


- Dolj 1029 1096 1105 7.39

- Gorj 1009 1035 1065 5.55

- Mehedinti 1032 1023 1110 7.56

- Olt 960 907 1100 14.58

- Valcea 959 920 1001 4.38


TOTAL 1042 1047 1166 11.90


- Dolj 817 860 813 -0.49

- Gorj 728 747 894 22.80

- Mehedinti 777 658 745 -4.12

- Olt 726 785 738 1.65

- Valcea 863 772 805 -6.72

TRANSPORT SI DEPOZITARE TOTAL 1454 1518 1557 7.08


208

- Dolj 1455 1502 1493 2.61

- Gorj 1331 1309 1437 7.96

- Mehedinti 983 1039 1160 18.01

- Olt 1302 1323 1396 7.22

- Valcea 1076 1148 1189 10.50

HOTELURI SI RESTAURANTE TOTAL 773 799 786 1.68


- Dolj 652 628 636 -2.45

- Gorj 665 600 646 -2.86

- Mehedinti 575 634 704 22.43

- Olt 680 617 633 -6.91

- Valcea 706 708 771 9.21

INFORMATII SI COMUNICATII TOTAL 2119 2468 2687 26.81


- Dolj 1918 2054 2180 13.66

- Gorj 1234 1161 1107 -10.29

- Mehedinti 1396 1459 1207 -13.54

- Olt 1452 1460 1195 -17.70

- Valcea 1267 1417 1724 36.07

INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI

TOTAL 3205 3109 3200 -0.16


- Dolj 2546 2380 2502 -1.73

- Gorj 2115 1988 2053 -2.93

- Mehedinti 2170 2186 2221 2.35

- Olt 2173 2055 2020 -7.04

- Valcea 2238 1971 2085 -6.84

TRANZACTII IMOBILIARE TOTAL 1270 1193 1182 -6.93


- Dolj 677 840 971 43.43

- Gorj 792 1053 948 19.70

- Mehedinti 732 1105 949 29.64

- Olt 828 824 864 4.35

- Valcea 1672 1062 948 -43.30

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE

TOTAL 1749 1870 1915 9.49


- Dolj 1487 1722 1552 4.37

- Gorj 1463 1582 1689 15.45

- Mehedinti 1479 1936 1716 16.02

- Olt 1676 1851 1474 -12.05

209

- Valcea 1538 1801 1671 8.65

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

TOTAL 835 873 940 12.57


- Dolj 804 797 765 -4.85

- Gorj 633 723 672 6.16

- Mehedinti 636 695 671 5.50

- Olt 774 825 780 0.78

- Valcea 769 796 740 -3.77

ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC

TOTAL 2411 2159 1968 -18.37


- Dolj 2106 2163 2008 -4.65

- Gorj 2427 2096 1911 -21.26

- Mehedinti 2296 2070 1861 -18.95

- Olt 1935 1823 1583 -18.19

- Valcea 2036 1961 1758 -13.65

INVATAMANT TOTAL 1538 1596 1380 -10.27


- Dolj 1471 1595 1298 -11.76

- Gorj 1483 1557 1433 -3.37

- Mehedinti 1541 1462 1251 -18.82

- Olt 1320 1483 1186 -10.15

- Valcea 1330 1362 1278 -3.91

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA TOTAL 1266 1342 1226 -3.16


- Dolj 1347 1396 1268 -5.86

- Gorj 1275 1403 1203 -5.65

- Mehedinti 1162 1200 1181 1.64

- Olt 1291 1395 1256 -2.71

- Valcea 1235 1273 1145 -7.29

ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE

TOTAL 1195 1249 1103 -7.70


- Dolj 1061 1261 1204 13.48

- Gorj 1102 1072 951 -13.70

- Mehedinti 878 1022 829 -5.58

- Olt 685 863 883 28.91

- Valcea 910 1005 900 -1.10

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII TOTAL 780 818 824 5.64

210


- Dolj 726 869 900 23.97

- Gorj 564 685 635 12.59

- Mehedinti 581 599 632 8.78

- Olt 725 719 758 4.55

- Valcea 673 759 1022 51.86


Șomajul

DOLJ

Luna ianuarie 2011

Luna februarie 2011

Luna martie 2011

Luna aprilie 2011

Luna mai 2011

Luna iunie 2011

Luna iulie 2011

Procente

TOTAL 0.36 4.04 -6.65 -1.99 -11.15 -1.43 2.03

MUNICIPIUL CRAIOVA

-5.83 -10.83 -21.53 -82.47 365.13 -5.34 6.34

MUNICIPIUL BAILESTI

-7.65 -1.88 -11.12 -85.87 461.83 -3.40 -4.50

MUNICIPIUL CALAFAT

-5.06 -4.23 -12.98 -7.38 -13.27 -12.24 -7.91

ORAS BECHET 10.19 -20.81 7.30 3146.94 -97.72 3.67 1.77

ORAS DABULENI -4.45 -24.58 7.87 -6.25 -3.33 -5.75 10.37

ORAS FILIASI -1.65 84.92 -15.41 -5.36 -16.98 -0.45 4.79

ORAS SEGARCEA -31.03 45.33 -7.14 -7.18 -32.04 -4.88 -5.13


GORJ

Luna ianuarie 2011

Luna februarie 2011

Luna martie 2011

Luna aprilie 2011

Luna mai 2011

Luna iunie 2011

Luna iulie 2011

Procente

TOTAL -0.57 0.23 -14.45 -10.89 -10.91 -0.29 0.90

MUNICIPIUL TARGU JIU

-2.28 -0.26 -24.12 -9.34 -9.50 3.39 -1.11

MUNICIPIUL MOTRU -6.09 -4.42 -8.33 -15.94 -12.28 -5.63 3.23

ORAS BUMBESTI-JIU -11.31 0.67 -26.67 -4.55 -22.38 12.27 13.66

ORAS NOVACI -4.11 8.57 -19.74 -11.48 -19.14 0.00 20.61

ORAS ROVINARI -1.41 3.67 -9.45 -14.35 -7.36 -3.01 -4.52

ORAS TARGU CARBUNESTI

5.19 -5.83 -23.33 -20.19 -5.06 -0.82 0.83

ORAS TICLENI -18.25 -1.79 -7.27 -18.63 -18.07 -4.41 -1.54

ORAS TISMANA -2.25 11.06 -21.99 -6.38 -12.50 -3.25 1.34

ORAS TURCENI -0.39 -5.10 -6.20 -15.86 -19.90 -3.92 4.08


211

MEHEDINȚI

Luna ianuarie 2011

Luna februarie 2011

Luna martie 2011

Luna aprilie 2011

Luna mai 2011

Luna iunie 2011

Luna iulie 2011

Procente

TOTAL 9.67 -4.04 -8.69 -2.75 -3.98 -3.13 -2.46


-4.66 -6.13 -19.18 -6.87 -7.37 -11.59 3.37

MUNICIPIUL ORSOVA 4.64 -9.39 -6.03 -4.21 -14.23 -2.68 -8.02

ORAS BAIA DE ARAMA 16.97 -17.36 -11.29 5.30 17.45 -5.43 3.93

ORAS STREHAIA 9.05 -9.68 -9.69 -1.13 -5.14 2.11 0.00

ORAS VANJU MARE 1.99 -11.69 -16.91 0.88 -8.77 16.35 6.61

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date OLT

Luna ianuarie 2011

Luna februarie 2011

Luna martie 2011

Luna aprilie 2011

Luna mai 2011

Luna iunie 2011

Luna iulie 2011

Procente

TOTAL 6.02 -2.75 -15.91 -5.25 -6.94 -2.92 2.50

MUNICIPIUL SLATINA -1.64 -5.60 -23.16 0.21 -9.03 -1.68 12.34

MUNICIPIUL CARACAL 4.29 -10.80 -5.23 -3.68 -12.58 -5.40 1.22

ORAS BALS -8.14 -9.32 -27.82 -6.94 -17.54 2.26 8.41

ORAS CORABIA -3.43 -6.11 -19.36 5.25 -12.83 -0.41 -4.72

ORAS DRAGANESTI-OLT 15.47 1.63 -18.65 -7.51 -5.98 5.45 0.00

ORAS PIATRA-OLT 13.08 0.00 -16.33 -6.91 0.44 0.43 11.26

ORAS POTCOAVA 7.55 2.92 -21.59 -16.67 -1.74 -6.19 18.87

ORAS SCORNICESTI -3.77 -4.22 -56.29 -29.50 -9.18 -14.61 43.42

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date LOCALITATI

Luna ianuarie 2011

Luna februarie 2011

Luna martie 2011

Luna aprilie 2011

Luna mai 2011

Luna iunie 2011

Luna iulie 2011

Procente

TOTAL -10.42 -5.45 -12.19 -9.91 -9.82 -4.72 -2.82

MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA

-14.61 -9.33 -11.73 -14.14 -9.60 1.57 -7.04

MUNICIPIUL DRAGASANI -8.20 -11.91 -18.49 -4.63 -5.63 -14.91 -0.64

ORAS BABENI -11.64 -11.22 -8.24 -11.98 -11.56 4.62 -7.35

ORAS BAILE GOVORA -12.50 0.00 -11.43 -11.29 -16.36 -4.35 -6.82

ORAS BAILE OLANESTI -7.26 17.39 -19.26 -23.85 -7.23 2.60 -20.25

ORAS BALCESTI -20.00 -1.09 -23.08 0.00 -5.71 -4.55 -9.52

212

ORAS BERBESTI -23.58 -14.24 -22.13 9.14 -8.37 -2.54 -3.65

ORAS BREZOI -0.95 -0.96 -25.60 -18.18 3.17 -3.08 2.38

ORAS CALIMANESTI 9.09 2.08 -18.37 -27.50 -9.77 -5.73 2.70

ORAS HOREZU -17.87 -12.35 -21.14 -13.19 -12.25 -22.35 -7.91

ORAS OCNELE MARI -7.29 -5.62 -4.76 7.50 -31.40 3.39 -13.11


Șomajul este în scădere în majoritatea orașelor regiunii. Această scădere este

determinată de reluarea trendului crescător al economiei naționale. Orașele în care

șomajul este în creștere sunt afectate încă de criza economică, dar există și posibilitatea

de a oferi oportunități reduse de dezvoltare a afacerilor sau au un profil mono-industrial

reducându-se posibilitățile de investiții.

213

CAPITOLUL III CAPACITATEA DE ACCESARE A PROIECTELOR DE INVESTIȚII. OBIECTIVE

ȘI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ALE ORAȘELOR,

PE TERMEN SCURT ȘI MEDIU (PÂNĂ ÎN 2020)

1. Stadiul elaborării strategiilor existente la nivel de oraş,

situaţia cadastrală şi a proprietăţii publice

În Regiunea Sud-Vest Oltenia există un număr de 40 de oraşe, care pot fi considerate

ca poli potenţiali de dezvoltare economică şi socială a întregii zone, pe termen scurt şi

mediu (până în anul 2020). Asumarea unui asemenea obiectiv presupune elaborarea de

strategii atât la nivelul fiecărui oraş, cât şi la nivelul întregii regiuni. Pentru a avea o

strategie locală de dezvoltare urbană este important să se ţină seama de o serie de

factori, cum ar fi: mărimea populaţiei, resursele economice existente, calificarea forţei

de muncă, situaţia cadastrală şi a proprietăţii publice, reţeaua instituţională şi

funcționalitatea acesteia, competenţele manageriale disponibile, capacitatea de

accesare a proiectelor de investiţii ş.a.

Datele demografice atestă că există un număr de 20 de oraşe care au peste 10.000

de locuitori şi despre care se poate spune că, apriori, au posibilităţi de dezvoltare

urbană, în timp ce alte 20 de oraşe au sub 10.000 de locuitori, ce întâmpină dificultăţi de

asigurare a nevoilor proprii, dar şi de accesare a proiectelor actuale de dezvoltare

urbană. Sub aspect economic, întâlnim oraşe care posedă o structură economică

polifuncţională – ne referim, în special, la municipiile reşedinţă de judeţ, şi oraşe cu o

structură economică precară – avem în vedere, cu deosebire, pe cele monoindustriale,

acestea fiind şi majoritare. Mediul economic anemic generează nu doar un nivel de trai

scăzut, dar şi o migrare a populaţiei către localităţile cu capacităţi de absorbţie de forţei

de muncă şi către alte ţări din Europa ori din lume. Într-un atare context, devin aproape

214

neoperaţionale strategiile de dezvoltare locală, oricât de savant ar fi concepute acestea.

Fără un control asupra mişcării populaţiei şi fără proiecte de investiţii profitabile,

obiectivul general de dezvoltare locală nu poate fi transpus în practică.

Orice oraş este un sistem unitar de resurse materiale, naturale, economice,

demografice, educaţionale, sociale, instituţionale ş.a. care interacţionează benefic

numai dacă fiecare dintre acestea sunt autosuficiente. Factorul uman este central şi

determinant, atât în ipostaza de cauză a activităţilor sociale, cât şi în aceea de

beneficiar. Din păcate, aşa cum o demonstrează rezultatele ultimului Recensământ al

Populaţiei din România, efectuat în octombrie 2011, populaţia ţării noastre a înregistrat

un declin în deceniul 2002-2011, iar trendul descrescător se va menţine şi în intervalul

2014-2020. Fenomenul de scădere a populaţiei este caracteristic şi pentru întreaga

Regiune Sud-Vest Oltenia, iar în cazul unor localităţi rurale s-a ajuns la depopularea şi

chiar la părăsirea masivă a acestora, stingându-se în tăcere şi sub ochii neputincioşi ai

autorităţilor locale.

Din anul 2002 şi până în anul 2012, populaţia României s-a redus cu 2,6 milioane de

locuitori, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Dacă la

Recensământul din anul 2002 se înregistrau 21,6 milioane persoane, la cel din 2011mai

erau circa 19 milioane de locuitori stabili. Această situaţie se explică atât prin sporul

natural negativ (între 2002 şi 2011, deci pe parcursul unui deceniu, numărul deceselor a

fost cu aproape 450.000 persoane mai mare decât cel al nou-născuţilor), cât şi prin

procesul de emigraţie din România. Peste 2 milioane de români au plecat în ultimul

deceniu (2002-2011) din ţara natală în diferite state ale lumii, mai cu seamă în ţările

membre ale Uniunii Europene, dar şi în S.U.A., Canada, Australia ş.a. Dobândirea, de

către România, a statutului de ţară membră a Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007, a

condus la înregistrarea, în acest an, a unui „vârf” al numărului de români plecaţi peste

graniţele naţionale. Şomajul, nesiguranţa locului de muncă, degradarea calităţii vieţii,

salariile scăzute, lipsa soluţiilor de redresare economică şi socială a ţării noastre i-au

215

obligat pe numeroşi conaţionali să-şi părăsească locurile natale, pentru a o lua de la

început pe alte meleaguri, străine. Se estimează că circa 80% dintre emigranţi au ajuns

în Italia şi Spania17. Odată cu găsirea unui loc de muncă şi a unor condiţii de viaţă mai

bune decât în România, cetăţenii plecaţi şi-au reîntregit familiile în noua ţară de

destinaţie.

Prognozele demografice, întocmite de specialişti, ne arată că şi în perspectiva

deceniilor următoare va continua procesul de depopulare a societăţii româneşti, proces

care va avea efecte destabilizatoare aproape incontrolabile pe planul activităţilor

economice, sociale, culturale şi administrative. La jumătatea acestui secol XXI, în anul

2050, se estimează că populaţia României va scădea la circa 17,3 milioane de locuitori,

dacă nu cumva se va produce un ritm mai accelerat de descreştere. De precizat că în

acelaşi an de referinţă, 2050, populaţia globului s-ar putea să ajungă la aproximativ 9,2

miliarde de persoane (faţă de peste 7 miliarde persoane, înregistrate în anul 2011)18.

Dacă primele valuri de emigranţi români, de după 1990, au plecat în străinătate

pentru a-şi găsi un loc de muncă după ce au fost trecuţi în şomaj, ulterior motivele

plecării lor nu au mai fost strict determinate de necesitatea descoperirii unei surse de

muncă pentru a putea trăi sau supravieţui, în urma măsurilor de trecere la economia de

piaţă ori a climatului de austeritate dictat de consecinţele crizei economice. Studiile

sociologice recente ne dezvăluie că românii aleg străinătatea nu doar pentru a se salva,

ci şi pentru a avea şanse de realizare profesională şi socială mai mari (de care nu dispun

în propria lor ţară), pentru a se bucura de un nivel de trai mai ridicat, prin posibilitatea

obţinerii unor salarii mai ridicate în statele avansate, unde munca este preţuită la

adevărata ei valoare.

Un sondaj de opinie, comandat de firma BestJobs şi dat publicităţii la începutul lunii

aprilie 2012, ne confirmă dorinţa sporită a românilor de a se muta în afara ţării noastre,

17 A se vedea http://businessday.ro/02/2012 18 Cf. Adrian Otovescu, Gabriela Motoi, Maria-Cristina Frăsie, Dumitru Otovescu, Criza mondială, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011, p. 24

http://businessday.ro/02/2012

216

pentru a-şi găsi un loc de muncă în străinătate. Astfel, circa 60% dintre cei intervievaţi şi-

au exprimat această disponibilitate. De asemenea, s-a constatat că 81% dintre cei

chestionaţi ar accepta să-şi schimbe reşedinţa într-o altă localitate dacă ar găsi un loc de

muncă mai bun. Din totalul subiecţilor chestionaţi, care au răspuns că ar fi dispuşi să

plece peste hotare, cei mai mulţi (59%) şi-au mărturisit dorinţa de a părăsi definitiv

România, în timp ce restul acestora (41%) ar pleca doar temporar, având gândul

reîntoarcerii acasă, după acumularea unor venituri necesare rezolvării propriilor

probleme financiare. De reţinut că ponderea celor decişi, la începutul anului 2012, să se

mute în străinătate este mai mică decât cea a celor care şi-au dorit acest fapt cu un an în

urmă (84% în 2011)19.

Datele prezentate mai sus ne oferă o imagine edificatoare asupra mişcării populaţiei

din ţara noastră, sub aspectul cântăririi stabilităţii acestea în raport cu reşedinţa şi cu

intenţiile de acţionare pe viitor. Menţinerea, la cote ridicate, a plecărilor peste hotare,

va afecta, pe termen lung, economia naţională, care va ajunge în criză de forţă de

muncă. Întrucât emigraţia în străinătate antrenează în special forţă de muncă tânără, iar

populaţia stabilă, rămasă în ţară, se confruntă cu un proces de îmbătrânire accelerată,

înseamnă că numeroase domenii de activitate economico-sociale vor fi paralizate.

Acestea se coroborează deja şi cu un spor natural negativ, cu o scădere a competenţelor

profesionale, îndeosebi în mediile urbane, situaţie care îşi va pune amprenta negativ

asupra implementării strategiilor de dezvoltare locală. În consecinţă, se impune o

analiză minuţioasă a proceselor demografice din comunităţile urbane şi o investigare

sociologică asupra populaţiei şcolare şi adulte, în vederea cunoaşterii intenţiilor

oamenilor în legătură cu ceea ce au de gând să facă cu propria lor viaţă. Dacă primăriile

şi alte instituţii ale administraţiei publice locale, unităţile economice şi diverse

organizaţii nu dispun de cunoştinţele necesare despre cursul dinamicii populaţiei, nu pot

concepe strategii viabile de dezvoltare comunitară, planuri de afaceri şi studii de

19 Informaţii preluate din publicaţia Evenimentul zilei, 7 aprilie 2012, p. 10

217

fezabilitate, nu pot accesa proiecte europene şi nici nu pot spera la o revigorare a

mediului economic sau la o îmbunătăţire a nivelului de trai al oamenilor.

Ca vectori ai dezvoltării comunităţilor locale, primăriile au nevoie de un personal

specializat, capabil nu doar să răspundă provocărilor birocratice, ci şi să conştientizeze

faptele, fenomenele şi procesele sociale care sunt funcţionale, dinamizatoare pentru

respectiva comunitate. În aceeaşi măsură, se impune soluţionarea promptă a

problemelor comunitare, terapia tuturor manifestărilor de patologie socială.

În continuare, vom face o radiografiere a potenţialului de dezvoltare al unor oraşe

din judeţele Olteniei, care va indica şansele de devenire pe care le are fiecare

comunitate urbană în următorii ani, până în anul 2020. În acest sens, pentru culegerea

informaţiilor necesare s-a alcătuit un sinoptic de indicatori relevanţi (în număr de 25), pe

baza cărora vom face evaluările corespunzătoare. Demersul nostru a beneficiat de

sprijinul calificat şi legitim al Agenţiei de Dezvoltare Regională, faţă de care ne exprimăm

întreaga gratitudine şi recunoştinţă. Răspunsurile la lista cu indicatorii precizaţi au fost

completate de salariaţii de specialitate din respectivele primării şi avizate de conducerea

acestora. Menţionăm că în organigrama primăriilor din oraşele mai mari sunt prevăzute

servicii sau compartimente înfiinţate în mod expres pentru Proiecte şi Programe de

Dezvoltare.

218

2. JUDEŢUL DOLJ

2.1. Primăria municipiului Craiova

Consiliul Local al Municipiului Craiova a adoptat un plan de dezvoltare sistematică,

axat pe formularea unor Obiective strategice generale şi Obiective strategice sectoriale.

În strategia dezvoltării generale figurează 6 obiective, considerate a fi de importanţă

majoră:

1) Transformarea Craiovei într-o metropolă regională

În cadrul Regiunii Sud-vest Oltenia, Craiova s-a afirmat ca un veritabil centru

dinamizator al activităţilor economice, sociale, culturale, politice, de învăţământ,

cercetare ştiinţifică şi de ocrotire a sănătăţii populaţiei. Aici funcţionează o reţea

instituţională complexă, care permite satisfacerea aproape în întregime a tuturor

nevoilor de progres. Deocamdată, în structura administrativă regională lipseşte un

Consiliu General, cu rol de conducere şi organizare a activităţilor din cele 5 judeţe ale

Olteniei.

Pentru realizarea obiectivului menţionat se prevăd următoarele: crearea unei artere

de circulație în partea sudică a oraşului, pentru a descongestiona traficul spre oraşele

Calafat, Bechet şi Caracal; conectarea la viitoarea autostradă europeană; realizarea unui

219

centru intermodal de transferare a mărfurilor între mijloacele de transport rutier,

feroviar şi aerian; extinderea şi modernizarea aeroportului; extinderea şi ocrotirea

ariilor naturale protejate.

Deocamdată, în România nu există o zonă metropolitană, întemeiată după toate

cerinţele organizatorice: de a avea un statut şi un buget propriu, o administraţie unitară,

un parc economic, cultural, de sănătate ş.a.m.d. comun. Nici capitala ţării, Bucureşti, nu

a reuşit, până în prezent, să construiască o zonă metropolitană, deşi germenii unei

asemenea configuraţii teritoriale există prin intermediul înfiinţării aici a unor asociaţii cu

acelaşi profil.

2) Crearea Zonei Metropolitane Craiova

În acest scop s-au identificat 25 direcţii de acţiune, cum ar fi: asocierea tuturor

autorităţilor publice locale pe baza unui protocol; instituirea unui sistem unificat de

administrare a zonei; realizarea Planului de Amenajare a Zonei Metropolitane ca Plan

Director de Dezvoltare Urbană şi Economică Durabilă; corelarea Planurilor Urbanistice

Zonale pe coridoarele interne de dezvoltare a zonei metropolitane; elaborarea

Regulamentului General de Politici Fiscale, de Transport, de Salubritate, de furnizare a

Serviciilor Publice de Apă, Canalizare şi Gaze; realizarea Cadastrului zonei metropolitane

ş.a.

3) Intensificarea cooperării transfrontaliere şi transnaţionale

Cooperarea transfrontalieră este susținută de vecinătatea cu Bulgaria la sud, cele

două țări fiind plasate de-a lungul malurilor de nord și de sud ale fluviului. Potențialul

comercial este susținut în prezent prin construcția podului dintre localitățile Calafat și

Vidin, care deschide noi direcții de acțiune între cele două state. Conectarea

Municipiului Craiova prin infrastructura de transport rutieră și feroviară la calea de

acces deschisă de această investiție în infrastructură reprezintă un plus economic doar

220

în condițiile în care se recreează noi rute de tranzit dinspre țările europene spre

regiunea Oltenia cu ieșire spre sudul continentului și spre Turcia.

Dezvoltarea serviciilor destinate beneficiarilor acestei căi de corespondență are

menirea de a aduce valoare adăugată pentru întreaga regiune și nu numai pentru

Craiova, datorită creșterii gradului de integrare pe piața unică europeană a bunurilor și

serviciilor. Acest lucru este demonstrat și prin cercetări anterioare, în care cooperarea

transfrontalieră și intensificarea raporturilor economice este un factor de creștere a

indicatorilor economici și sociali, precum și de integrare reală pe piața europeană (a se

vedea Dumitru Otovescu, Population´s Opinions on the Effects of the Romania´s

Integration in European Union în volumul conferinței The Impact of European Union

Integration on Border Regions, desfășurată la Craiova în 29-30 iunie 2011, în cadrul

proiectului Maximizing Comparative Advantages of the Border Regions, Dolj-Veliko

Tarnovo), având în vedere că actualmente România este percepută de populație mai

mult ca o entitate juridică în Uniunea Europeană, însă fără efecte de ordin social,

economic, cultural sau de altă natură.

4) Sporirea, pe termen lung, a competitivităţii economiei locale, prin revizuirea şi

îmbunătăţirea sistemelor locale de planificare, zonare şi dezvoltare (PUG, PUZ, PUD),

racordarea la utilităţi a tuturor zonelor din spaţiul intravilan, promovarea cooperării,

cercetării şi dezvoltării economice, elaborarea unui program de atragere a investiţiilor,

realizarea unei zone de dezvoltare economică (alcătuită din parcuri ştiinţifice şi

tehnologice), a unui Centru Expoziţional în zona Aeroportului, înfiinţarea Pieţei de

Gross, a Brusei Agricole, inventarierea tuturor spaţiilor şi terenurilor destinate

investiţiilor, construirea şi reamenajarea de pieţe agroalimentare în fiecare cartier al

municipiului.

221

5) Dezvoltarea infrastructurii edilitare, a utilităţii şi serviciilor publice, prin

reabilitarea şi asfaltarea străzilor, îndeosebi în cartierele periferice şi în localităţile

componente.

6) Dezvoltarea patrimoniului cultural şi afirmarea identităţii locale, prin

revigorarea instituţiilor şi organizaţiilor de cultură

Obiectivele strategice sectoriale se referă la:

- Optimizarea relaţiilor dintre om şi mediu, prin reducerea poluării,

retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor uzate, reciclarea deşeurilor ş.a.;

- Valorificarea şi dezvoltarea potenţialului turistic al Craiovei;

- Relansarea activităţilor sportive;

- Asigurarea unui trai decent pentru toate categoriile de populaţie şi protecţia

categoriilor sociale vulnerabile;

- Promovarea multiculturalismului şi combaterea rasismului;

- Corelarea politicilor locale cu nevoile majore ale tinerei generaţii;

- Dezvoltarea relaţiilor între administraţia publică, mediul neguvernamental,

nonprofit şi sistemul de afaceri;

- Susţinerea educaţiei şi formării profesionale continue, ca suport al dezvoltării

capitalului uman;

- Elaborarea de politici comunitare pentru consolidarea sistemului medical şi

ocrotirea sănătăţii.

Din fişa indicatorilor de evaluare a dezvoltării municipiului Craiova reiese faptul

că, actualmente, funcţionează un număr de 7 centre de afaceri, axate pe următoarele

proiecte şi obiective:

1) Dezvoltarea infrastructurii de afaceri din municipiul Craiova prin înfiinţarea

unui incubator transfrontalier tehnologic şi de afaceri, menit să promoveze

relaţiile economice în zona transfrontalieră Dolj-Vidin. Printre rezultatele

222

proiectului menţionăm: existenţa unui incubator de afaceri funcţional,

apariţia unei reţele funcţionale între primăriile mici şi mijlocii din Dolj şi

Vidin, încheierea unor contracte. Proiectul s-a finalizat în data de 30.08.2009

şi a avut o valoare de 648.430 euro, din care 89,57% s-a finanţat prin PHARE

CBC 2005, iar 10,43% prin contribuţia Consiliului Local al Municipiului

Craiova.

2) Centrul Multifuncţional Craiova – Pavilion Central, proiect în curs de

implementare, având ca termen final data de aprilie 2014. Valoarea totală a

proiectului este de 87.446.455,28 lei, din care contribuţia proprie a

solicitantului este 50.927.957,23 lei, iar asistenţa financiară nerambursabilă

este de 33.157.133 lei (prin POR 2007-2013, Axa proiritară4, DMI 4.1.).

organizaţia finanţatoare: Comisia Europeană. Autoritatea contractantă:

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Obiectivul proiectului este

realizarea unui centru expoziţional şi de afaceri modern, la standarde

europene de calitate, în concordanţă cu calitatea statutului nostru de

membru al U.E. De subliniat că este primul centru multifuncţional de o

asemenea anvergură, destinat satisfacerii nevoilor mediului de afaceri din

Craiova şi Regiunea Oltenia.

3) Centrul de Dezvoltare Tehnologică şi Excelenţă în Afaceri Craiova, în valoare

totală de 4,518,068.80. Sursa de finanţare: surse externe nerambursabile

(POR 2007-2013, Axa prioritară 1, buget local). Organizaţia finanţatoare:

Comisia Europeană. Autoritatea contractantă: Ministerul Dezvoltării

Regionale şi Turismului. Obiectul proiectului îl reprezintă asigurarea spaţiilor

de birouri adecvate din punct de vedere al amplasării, dimensiunilor şi

echipării, unde firmele mici din Craiova, care activează în sectorul de servicii

prestate întreprinderilor, să-şi poată derula în mod profesionist activitatea.

223

4) Centrul de sprijin al IMM-urilor şi institutelor de cercetare şi inovare. Obiectul

asumat este îmbunătăţirea infrastructurii şi a condiţiilor necesare dezvoltării

firmelor care funcţionează în domeniul Tehnologiei informaţiei şi a

comunicaţiilor (TIC) şi care dispun de un potenţial de asociere în structuri de

tip cluster în zona metropolitană Craiova. Proiectul are o valoare de

4.162.697,60 şi este finanţat din surse externe nerambursabile (POR 2007-

2013) şi din bugetul local, fiind contractat prin Ministerul Dezvoltării

Regionale şi Turismului.

5) Business Center Sud Craiova, proiect al cărui obiectiv este dezvoltarea

structurilor locale necesare sprijinirii mediului de afaceri, prin construirea

unei clădiri de 1028,75 mp. Este finanţat din surse externe nerambursabile şi

de la bugetul local. Valoarea totală a proiectului este de 5.008.190,08 lei.

6) Centrul Expoziţional Transfrontalier, cu o suprafaţă utilă de 2.368 mp. Sursa

de finanţare a construcţiei este asigurată prin Programul Plan – CBC de

Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2005. Valoarea totală a

proiectului este de 1.470.000 euro.

7) Reabilitarea infrastructurii de afaceri în judeţul Dolj – Incubatorul de Afaceri

Craiova. Valoarea totală a proiectului este de 5.820.576,44 euro, solicitantul

fiind Consiliul Judeţean Dolj. Sursa de finanţare: Phare 2006 – Coeziune

Economică, Dezvoltarea Infrastructurii regionale.

Din câte se observă, investiţiile analizate sunt orientate spre dezvoltarea mediului

de afaceri, al cărui suport funcţional este asigurat de activitatea a 59.057 societăţi

comerciale înregistrate (conform datelor prezentate de Serviciul Proiecte şi Programe de

Dezvoltare al Municipiului Craiova).

Aşadar, Primăria Craiova şi-a elaborat propria Strategie de Dezvoltare Locală şi

beneficiază de un personal specializat (20 de funcţionari) pentru scrierea şi

224

implementarea proiectelor. Aceasta dispune de capacitatea necesară pentru accesarea

proiectelor de investiţii, în prezent având un număr de 10 proiecte cu finanţare externă.

În perioada 2000-2011 au fost implementate un număr de 19 proiecte cu finanţare

externă, a căror valoare se ridică la 73.399.475 euro.

Pentru perioada 2014-2020 au fost stabilite principalele obiective de dezvoltare

comunitară, care se află în conexiune cu obiectivele unor proiecte anterioare sau în curs

de implementare. Se are în vedere reabilitarea infrastructurii rutiere, construirea unui

pasaj subteran şi a altuia suprateran, modernizarea infrastructurii de transport în

comun, construirea unui Complex de agrement acvatic în Parcul Tineretului („Craiova

Water Park”), reabilitarea şi modernizarea Colegiului Naţional „Elena-Cuza”, reabilitarea

Bulevardului Decebal-Dacia, dezvoltarea infrastructurii de afaceri ş.a.

Actualmente, Primăria Craiova nu ne-a precizat situaţia elaborării documentelor

de urbanism. Aceasta nu dispune de un departament specializat pentru elaborarea

strategiilor de dezvoltare şi nici de o evidenţă cadastrală a tuturor terenurilor şi spaţiilor

construite ori a celor disponibile pentru investiţii. Axele de dezvoltare urbană şi

trendurile aferente sunt cuprinse în răspunsurile din Anexa 1.

Concluzia generală este că Municipiul Craiova, prin întreaga zestre economică

(Uzinele Ford fiind una dintre cele mai dinamice unităţi din industria de autoturisme) şi

prin capacitatea de pregătire profesională a forţei de muncă locale (Universitatea din

Craiova asigură competenţele necesare în aproape toate domeniile de activitate), poate

deveni o metropolă regională şi, implicit, un factor de propulsare a investiţiilor (ale căror

rezultate se măsoară, în primul rând, prin creşterea ocupării forţei de muncă şi a

nivelului de trai al locuitorilor). Craiova este un oraş polifuncţional, iar potenţialul său

material şi uman nu este încă valorificat la cotele cele mai înalte.

225

2.2. Primăria Municipiului Băileşti

Are documentele de urbanism în curs de actualizare, preconizându-se încheierea

acestei operaţii până la sfârşitul anului 2012.

De asemenea, dispune de 11 ha de teren pentru efectuarea de investiţii. În

schimb, se constată aceeaşi problemă, ca şi în Municipiul Craiova, anume de a nu avea

finalitate activităţile de cadastru ale oraşului.

Deşi are o strategie de dezvoltare până în anul 2013, în schimb pentru perioada

2014-2020 aceasta se află doar în stadiul de demers. Obiectivele urmărite vizează

dezvoltarea infrastructurii, atragerea unor investitori şi crearea de noi locuri de muncă.

Până în prezent, se apreciază că obiectivele existente s-au atins doar în proporţie de

40%. Între 2000-2011 au fost finalizate un număr de 3 proiecte cu finanţare externă, iar

alte 4 (în valoare de 91.052.350 lei) se află în curs de implementare. Liniile de finanţare

şi programele accesate de Primărie sunt POR şi Phare. Nu dispune de un serviciu

destinat elaborării strategiilor de dezvoltare şi nici de personal specializat în scrierea şi

implementarea proiectelor. Acest fapt îşi pune amprenta în mod negativ asupra

capacităţii de accesare a proiectelor de investiţii.

226

Mediul economic este anemic şi are o structură unilaterală şi un număr redus de

agenţi economici ori societăţi comerciale: 120. Pentru viitor, oraşul Băileşti nu dispune

de multe posibilităţi de dezvoltare urbană şi de afirmare pe plan economico-social.

Pentru faptul că se află la o distanţă de 62 km de Craiova, o parte a populaţiei ei a

migrat spre centrul reşedinţă de judeţ, fenomen care se continuă şi în prezent.

2.3. Primăria Municipiului Calafat

- Planul Urbanistic General este în vigoare până în anul 2014. Documentele de

urbanism se actualizează permanent pentru ca situația să fie la zi;

- Suprafața destinată investițiilor este de 400 000 m2 în intravilanul localităților;

- În oraș există trei societăți comerciale furnizoare de pachete de programe cablu

TV și internet;

- Activitățile de cadastru sunt realizate parțial, doar pentru anumite zone în care a

existat interes pentru investiții;

- Există un litigiu de natură cadastrală;

- Mediul economic este reprezentat de 232 societăți comerciale;

- Prețul unui metru pătrat de teren este de 20 lei;

- Există o strategie de dezvoltare aprobată de Consiliul local;

227

- Principalele obiective ale strategiei locale sunt: dezvoltarea echilibrată a

infrastructurii, protecția mediului, întărirea coeziunii sociale și reducerea sărăciei;

dezvoltarea și promovarea turismului, regenerarea urbană;

- Obiectivele strategiei de dezvoltare locală sunt atinse parțial;

- Până în prezent au fost implementate două proiecte cu finanțare națională în

valoare de 7 146 680 lei și trei cu finanțare externă în valoare de 23 065 482 lei;

- Primăria nu dispune de personal specializat în elaborarea strategiilor de

dezvoltare;

- Există doi salariați specializați în scrierea și implementarea proiectelor de

finanțare.

Concluzii

- Primăria Calafat nu posedă capacități suficiente de accesare a fondurilor

europene;

- Există un număr redus de agenți economici;

- Planificarea obiectivelor de dezvoltare este dependentă doar de factorul

politic și nu există personal specializat care să studieze direcțiile de

dezvoltare, să analizeze valoarea adăugată adusă de fiecare investiție sau

proiect și care să asigure în permanență dinamica mediului socio-economic al

orașului.

228

2.4. Primăria orașului Bechet

- Documentele de urbanism se află în curs de elaborare, care au termen anul 2012;

- Suprafața de terenuri disponibile pentru investiții este de 19 ha;

- Există un centru pentru asistența persoanelor vârstnice și unul pentru asistența

persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;

- În localitate funcționează 42 de agenți comerciali;

- Activitățile de cadastru ale orașului sunt finalizate în proporție de 20%;


- Activitatea de dezvoltare actuală se bazează pe o strategie de dezvoltare locală,

ale cărei obiective sunt orientate spre dezvoltarea socio-economică a orașului;

- Obiectivele strategiei de până acum au fost atinse în proporție de 30%;

- Până în prezent au fost implementate patru proiecte cu finanțare internă și trei

cu finanțare externă.

229

Concluzii

- Capacitatea de elaborare și implementare a strategiilor de dezvoltare este

redusă;

- Până în prezent au fost atinse doar 30% dintre obiectivele strategiei de

dezvoltare, ceea ce înseamnă că pentru următoarea perioadă de planificare

se va porni cu un deficit;

- Inexistența personalului specializat în scrierea și implementarea proiectelor

europene, precum și a celui destinat elaborării strategiilor de dezvoltare

reprezintă un obstacol pentru evoluția ulterioară a orașului.

2.5. Primăria orașului Dăbuleni

- Termenul de finalizare a documentelor de urbanism este de un an, în prezent

eliberându-se certificatele necesare;

- Suprafața terenurilor disponibile pentru investiții este de 542 998 m2, situate

atât în intravilan cât și în extravilan;


- Există un număr de 50 de litigii cadastrale;

230

- Există două societăți comerciale de furnizare a serviciilor de cablu tv și

internet;

- Activitățile cadastrale se află în curs de elaborare;

- Numărul de societăți comerciale înregistrate în oraș este de 201;

- În prezent există o strategie de dezvoltare valabilă până în anul 2013, ale

cărei obiective au fost îndeplinite în proporție de 10%;

- Principalele obiective prevăzute în strategia de dezvoltare sunt: producerea

de energie nepoluantă la nivel de localitate, construirea unui sistem de

marketing teritorial, crearea de utilități pentru practicarea sportului în

localitate, furnizarea de abilități antreprenoriale pentru tineri, dezvoltare

infrastructurii ecologice și a unei culturi ecologice a orașului, reducerea

pericolelor la care sunt expuși cetățenii în cazul dezastrelor naturale,

implementarea unui sistem integrat pentru protecția membrilor comunității,

implicarea membrilor comunității în actul decizional al administrației publice,

dezvoltarea infrastructurii de sănătate pentru membrii comunității,

conservarea patrimoniului cultural și promovarea acestuia la nivel național și

internațional, sprijin pentru producătorii locali în vederea valorificării

produselor, accelerarea procesului de refacere a fondului forestier;

- Pentru îndeplinirea punctelor din strategia de dezvoltare au fost

implementate trei proiecte cu finanțare națională în valoare de 11 900 000 lei

și două proiecte cu finanțare europeană în valoare de 850 000 lei;

- Se află în curs de implementare trei proiecte cu finanțare națională în valoare

de 7 200 000 lei și patru proiecte cu finanțare europeană în valoare de 54

100 000 lei;

- Primăria nu dispune de personal specializat în elaborarea și implementarea

strategiilor de dezvoltare și nici de personal specializat în scrierea și

implementarea proiectelor.

231

Concluzii

- La nivelul primăriei sunt cunoscute problemele și nevoile comunității, însă

capacitățile instituționale de îndeplinire a acestora sunt reduse, fapt

demonstrat și de atingerea a doar 10% din strategia de dezvoltare;

- Elaborarea viitoarei perioade de dezvoltare pornește cu deficitul înregistrat în

implementarea actualei strategii de dezvoltare, fiind necesare reintegrarea

acestor obiective în cele ale planificării viitoare.

2.6. Primăria orașului Filiași

- Elaborarea documentelor de urbanism se află în curs de actualizare, iar PUG

este neactualizat;

- Sunt disponibile pentru investiții 30 000 m2 situate în intravilan;

- În oraș există trei societăți comerciale ce furnizează servicii de cablu tv și

internet;

- Cadastrul localității este finalizat în proporție de 25%;

- Există un număr de 75 de litigii de natură cadastrală;

- În orașul Filiași sunt înregistrate 280 societăți comerciale;

- Prețul unui metru pătrat de tern este de 120 lei;

232

- În prezent există o strategie de dezvoltare a orașului cu următoarele

obiective: modernizarea străzilor, extinderea aducțiunilor de apă și

canalizare, sistem de supraveghere urbană;

- Strategia de dezvoltare se află în curs de implementare, lucrările de

infrastructură urbană aflându-se în curs de licitație;

- Până în prezent au fost implementate două proiecte în valoare de 1 353

653,87 lei cu finanțare naționale și trei proiecte cu finanțare europeană cu

valoarea totală de 1 669 706 lei;

- În curs de implementare se află un proiect cu finanțare națională în valoare

de 1 797 071 lei și două proiecte cu finanțare europeană în valoare de 14

779 120,16 lei;

- Primăria nu dispune de personal specializat în elaborarea și implementarea

strategiilor de dezvoltare și scrierii proiectelor.

Concluzii

Majoritatea eforturilor administrației publice sunt concentrate pe

infrastructura locală;

- Inițierea unor politici de dezvoltare pe termen lung, în funcție de nevoile

orașului este pusă în dificultate de lipsa personalului specializat.

- În strategia de dezvoltare nu se regăsesc acțiuni de îmbunătățire a mediului

economic și social.

233

2.7. Primăria orașului Segarcea

- Documentele de urbanism se află în curs de actualizare, având termen de

finalizare luna martie a anului 2012;

- Suprafața de teren disponibilă pentru investiții este de 320 000 m2;

- Pentru asistarea forței de muncă există un centru de consiliere;

- Există 2 societăți comerciale furnizoare de televiziune prin cablu și internet;

- Activitățile de măsurători cadastrale au ajuns la 55% din suprafața orașului;

- Mediul economic este reprezentat de 61 de agenți comerciali înregistrați;

- Prețul unui metru pătrat de teren intravilan este de 26 lei;

- Există o strategie de dezvoltare aprobată de Consiliul Local, care vizează

elaborarea unui master plan apă-canalizare, centrală fotovoltaică de 48 MW,

reabilitarea drumurilor de exploatare, reabilitarea și extinderea parcului;

- Strategia este planificată cu anul 2012 ca fiind primul an de implementare;

- Au fost finalizate două proiecte cu finanțare europeană, unul în valoare de

533 577, 57 lei și unul cu valoare de 599 500, 91 lei;

- În curs de implementare se află un proiect în valoare de 624 641 lei;

- Nu există personal specializat în elaborarea unor strategii de dezvoltare, dar

există un angajat specializat în scrierea și implementarea proiectelor.

234

Concluzii

Orașul are o capacitate medie de dezvoltare prin forțe proprii;

- Strategia de dezvoltare se află în primul an de implementare, iar actualele

linii de dezvoltare nu sunt corelate cu posibilitățile oferite de următoarele linii

de finanțare.

3. JUDETUL GORJ

3.1. Primăria Municipiul Târgu Jiu

- PUG- ul local se află în curs de actualizare, cu termen de finalizare 30.08.

2012;

- Nu există terenuri disponibile pentru investiții;

- Există un centru de primire a persoanelor fără locuință cu un număr redus de

locuri (mai puțin de 100);

- Există o casă de copii și un centru de asistență a persoanelor aflate în

căutarea unui loc de muncă;

235

- Există un centru destinat asistenței victimelor violenței în familie cu șase

locuri;

- Există cinci societăți comerciale furnizoare de servicii de televiziune prin cablu

și cinci posturi locale de televiziune;

- Cadastrul a fost finalizat în proporție de 99% pentru instituțiile de

învățământ;

- Strategia de dezvoltare a orașului este în curs de actualizare;

- Obiectivele strategiei anterioare au fost atinse în proporție de 100%;

- Au fost implementate un număr de opt proiecte cu finanțare europeană în

valoare de 8 100 000 lei;

- Sunt în curs de implementare un proiect cu finanțare națională în valoare de

1 398 884, 57 lei și nouă proiecte cu finanțare europeană în valoare de 87

000 000 lei;

- Nu există un departament specializat în elaborarea strategiilor de dezvoltare,

însă există șase persoane specializate în scrierea și implementarea

proiectelor.

Concluzii

- Primăria municipiului Târgu Jiu este o instituție matură, în care s-au realizat

planificări eficiente ale dezvoltării urbane;

- În prezent nu există suprafețe pentru investiții, fapt care ar putea influența

negativ apariția unor noi investitori în zonă;

- Infrastructura socială este redusă, existând nevoia dezvoltării pe viitor a

acesteia.

- Capacitatea de accesare a fondurilor europene destinate dezvoltării sociale

este ridicată.

236

3.2. Primăria Municipiului Motru

- Documentele de urbanism se află în curs de actualizare, cu termen de

finalizare martie 2012;

- În oraș există un centru de afaceri care deservește cinci firme;

- Nu există terenuri pentru investiții;

- Există trei societăți comerciale furnizoare de servicii de televiziune prin cablu

și internet și un post local de televiziune;

- Activitățile de cadastru au fost finalizare în proporție de 20%;

- Mediul economic este reprezentat de 250 societăți comerciale;

- Prețul unui metru pătrat de teren intravilan este de 250 euro;

- Există o strategie de dezvoltare locală aprobată de consiliul local;

- Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locală sunt: dezvoltarea și

reabilitarea infrastructurii, modernizarea și dezvoltarea serviciilor pentru

populație, dezvoltarea economică a localității și crearea unor noi locuri de

muncă, dezvoltarea politicilor de dezvoltare durabilă și protecția mediului,

revitalizarea activităților culturale și tradiționale, dezvoltarea capacității

administrative a APL;

- Obiectivele din strategie au fost atinse în proporție de 90%;

- Actuala strategie a fost actualizată în anul 2010;

237

- Au fost implementate opt proiecte cu o valoare totală de 1 300 874, 33 euro;

- În prezent se află în curs de implementare patru proiecte cu finanțare

europeană;

- În primărie există personal specializat în elaborarea strategiilor de dezvoltare

și scriere și implementare de proiecte europene;

Concluzii

- Capacitate ridicată de elaborarea a strategiilor de dezvoltare, în funcție de

nevoile locale și de accesare a fondurilor europene.

- Este necesară planificarea pe termen lung a dezvoltării orașului și

interconectarea economică cu celelalte orașe din județ sau regiune.

3.3. Primăria orașului Rovinari

- Documentele de urbanism se află în curs de elaborare, cu termen de

finalizare martie 2012;

- Există un centru de primire a persoanelor fără locuință cu 39 de locuri;

238

- Există un centru pentru consilierea și asistența persoanelor aflate în căutarea

unui loc de muncă;

- Există cinci societăți comerciale furnizoare de televiziune prin cablu și

internet;

- Mediul de afaceri este format din 395 societăți comerciale;

- Un metru pătrat de teren intravilan costă 4,33lei;

- Strategia de dezvoltare a orașului acoperă perioada 2009-2019;

- Obiectivele principale ale strategiei de dezvoltare sunt: dezvoltarea

infrastructurii, dezvoltarea durabilă a economiei orașului, creșterea calității

vieții la standardele europene, optimizarea relațiilor teritoriale dintre urban și

rural, reducerea numărului de persoane asistate social și sprijinirea activă a

persoanelor aflate în dificultate, dezvoltarea unor sectoare economice

alternative la preponderența actuală a industriei miniere, refacerea

ecosistemelor afectate de industria minieră.

- Obiectivele strategiei au fost atinse până în prezent în proporție de 30%,

considerăm că în concordanță cu perioada acoperită de strategie;

- Au fost finalizate cinci proiecte cu finanțare națională în valoare de

13 086 051, 96 lei și patru proiecte cu finanțare europeană în valoare de

175 200, 70 lei;

- În prezent se află în curs de implementare două proiecte cu finanțare

națională în valoare de 13 714 778, 10 lei și unul cu finanțare europeană în

valoare de 51 940 euro;

- Nu există personal specializat în elaborarea strategiilor de dezvoltare, dar

există personal specializat în scrierea și implementarea proiectelor europene.

239

Concluzii

- Primăria orașului Rovinari este bine organizată din punct de vedere al

planificării dezvoltării urbane, existând o strategie de dezvoltare și personal

calificat în atragerea finanțările externe.

- Capacitatea de accesare a finanțărilor naționale sau europene este ridicată

prin raportare la orașele Olteniei.

3.4. Primăria orașului Țicleni

- Documentele de urbanism sunt în curs de actualizare, termenul de finalizare

fiind 11.02.2013;

- Există cinci societăți comerciale furnizoare de televiziune prin cablu și

internet;

- Lucrările cadastrale sunt finalizate;

- Există 45 de litigii de natură cadastrală;

- Există un număr de 53 de societăți comerciale înregistrate;

240

- Prețul unui metru pătrat de teren este de 20-25 lei;

- Există o strategie de dezvoltare elaborată în anul 2006, urmând ca

următoarea să fie actualizată în anul 2012;

- Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare a orașului sunt: protecția

mediului, protecția solului, dezvoltarea economică, modernizarea

infrastructurii edilitare, promovarea potențialului turistic, investiții în cultură

prin modernizarea fondului de carte, introducerea TIC în procesul de educare,

protecția socială, dezvoltarea sistemului de asistență socială, sprijinirea

instituțiilor religioase.

- Obiectivele din strategie au fost atinse în proporție de 90%;

- Există un demers pentru realizarea unei noi strategii de dezvoltare din anul

2012;

- Au fost implementate un proiect cu finanțare națională în valoare de 112 815

lei și un proiect cu finanțare europeană în valoare de 8 753 lei;

- În curs de implementare este un proiect cu finanțare europeană în valoare de

25 947 457 lei;

- Există o persoană specializată în scrierea și implementarea proiectelor.

Concluzii

- Capacitatea de accesare a proiectelor europene este medie, datorită

investițiilor reduse de până acum și de situația prezentată în capitolele

anterioare ce relevă o degradare a infrastructurii urbane și un declin

economic semnificativ.

241

4. JUDETUL MEHEDINTI

4.1. Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin

- Documentele de urbanism au fost elaborate în totalitate încă din anul 2009;

- Infrastructura socială este reprezentată dintr-un cămin de bătrâni, o casă de

copii, un centru de asistență pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de

muncă; un centru de asistență pentru victimele violenței în familie;

- Există patru societăți comerciale furnizoare de televiziune prin cablu și

internet, există patru televiziuni locale și posturi de radio locale;

- Măsurătorile cadastrale sunt în curs de finalizare;

- Litigiile de natură cadastrală sunt reduse, fiind vorba doar de trei cazuri;

- Prețul pentru un metru pătrat de teren este de 129 lei;

- Obiectivele cuprinse în strategia de dezvoltare a orașului, aprobată în 2009,

sunt: creșterea numărului de locuri de muncă și a nivelului salarial prin

sprijinirea activităților economice locale, creșterea atractivității orașului

pentru dezvoltarea activităților turistice, îmbunătățirea condițiilor de locuire

prin reabilitarea și dezvoltarea capacității antropice și naturale a municipiului,

242

îmbunătățirea serviciilor publice oferite cetățenilor și intensificarea

comunicării instituționale cu publicul;

- Obiectivele cuprinse în strategie sunt în curs de implementare;

- Au fost implementate 11 proiecte în valoare de 8 600 000 lei din finanțare

europeană;

- În curs de implementare se află cincisprezece proiecte cu finanțare

europeană în valoare de 215 000 000 lei;

- Există un departament de elaborare a strategiilor de dezvoltare și personal

specializat în accesarea fondurilor europene.

Concluzii

- Municipiul Drobeta Turnu Severin are o capacitate ridicată de accesare a

fondurilor europene, de atragere a finanțărilor naționale și internaționale;

- Această capacitate trebuie adaptată și la specificul județului, caracterizat

printr-un grad ridicat de ruralitate.

243

4.2. Primăria Municipiului Orșova

- Documentele de urbanism sunt în curs de elaborare, având termen limită

luna august 2012;

- Suprafața de teren disponibilă pentru investiții este de 50 000 m2;

- Există un centru pentru asistența persoanelor aflate în căutarea unui loc de

muncă;

- Există trei societăți comerciale ce furnizează servicii de cablu TV și internet;

- Măsurătorile cadastrale au fost finalizate în proporție de 10%;

- Există un singur caz de litigiu cadastral;

- În Municipiu există 415 societăți comerciale;

- Prețul unui metru pătrat de teren intravilan este de 30 euro;

- În strategia aprobată de dezvoltare locală sunt prevăzute următoarele

obiective: creșterea competitivității economice în sectorul privat,

modernizarea și dezvoltarea infrastructurii locale, dezvoltarea turismului și

valorificarea patrimoniului natural;

- Au fost implementate 15 proiecte cu finanțare națională, în valoare de 5 000

000 lei și cinci proiecte cu finanțare europeană în valoare de 15 300 000 lei;

- Există personal specializat în scrierea și implementarea proiectelor europene.

244

Concluzii

- Capacitatea de accesare a proiectelor de investiții este redusă datorită unui

număr mic de agenți economici și lipsei unei infrastructuri urbane și de

afaceri;

- Exploatarea potențialului turistic se află în stadiul de strategie și necesită

timp pentru impunerea pe harta turismului național și internațional.

4.3. Primăria orașului Baia de Aramă

- Se află în curs de elaborare documentele de urbanism, a căror finalizare ar

trebui să aibă loc în jurul datei de 30.04. 2012;

- În oraș există 50 000 m2 de teren disponibil pentru investiții;

- Există un birou de asistență a persoanelor aflate în căutarea unui loc de

muncă;

- Există patru societăți comerciale furnizoare de servicii de cablu TV și internet;

- Cadastrul a fost realizat în proporție de 45%;

- Mediul de afaceri local este constituit din 45 de societăți comerciale;

245

- Un metru pătrat de teren costă aproximativ 50 lei;

- Principalele puncte din strategia de dezvoltare a orașului sunt: reabilitarea

rețelei de străzi, reabilitarea și utilarea spitalului din oraș, realizarea unei

rețele de panouri solare pentru producere de energie electrică, realizarea

unui info-centru pentru turism, extinderea rețelei de energie electrică și

realizarea unor zone de agrement;

- Obiectivele propuse până în momentul de față au fost atinse în totalitate;

- Au fost implementate șase proiecte cu finanțare națională cu valoarea de

4 625 207 lei și un proiect de aproximativ 2 450 000 lei din finanțare externă;

- În curs de implementare se află 14 proiecte cu finanțare națională cu o

valoare de 10 792 151 lei și cinci proiecte cu finanțare externă în valoare de

35 114 187 lei.

- În primărie există departament de elaborare a strategiilor de dezvoltare și

personal calificat în scrierea și implementarea proiectelor.

Concluzii

- Există o capacitate sporită de accesare a investițiilor. În cadrul primăriei au

fost angajați specialiști în atragerea finanțărilor, iar strategia de lucru este

adaptată nevoilor orașului.

246

5. JUDETUL OLT

5.1. Primăria Municipiului Caracal

- Documentele de urbanism unt în curs de elaborare, cu termen de finalizare

15.07.2012;

- În oraș există un cămin de bătrâni public, șapte case de copii;

- Există două societăți comerciale ce furnizează servicii de televiziune prin

cablu și internet;

- Există un post local de televiziune;

- Prețul unui metru pătrat de teren intravilan este cuprins între 40-80 lei;

- Există un număr de șapte litigii cadastrale, iar lucrările cadastrale au fost

finalizate în proporție de 20%;

- În prezent există o strategie de dezvoltare care are următoarele obiective

principale: creșterea competitivității economice, dezvoltarea resurselor

umane, transportul, cooperarea transfrontalieră și dezvoltarea capacității

administrative.

- Obiectivele sunt în curs de implementare;

247

- Până în prezent au fost finalizate 38 de proiecte cu finanțare internă, cu o

valoare totală de 72.060.300 lei și șapte proiecte cu finanțare europeană în

valoare de 10.320 lei; nu există proiecte în curs de implementare;

- Există departament de elaborare a strategiile de dezvoltare și personal de

scriere și monitorizare a proiectelor europene;

Concluzii

- Orașul Caracal deține o capacitate suficientă de accesare a investițiilor.

- În activitatea de elaborare a viitoarei strategii de dezvoltare este necesară

corelarea oportunităților locale cu cele regionale și județene.

5.1. Primăria orașului Balș

- Documentația de urbanism este în curs de finalizare, cu termenul limită anul

2013;

- Primăria dispune de aproximativ 10 000 m2 de teren pentru disponibil, pe

care se află și diferite construcții, precum ateliere de școală;

- În oraș există două case se copii, una publică și una privată;

- În oraș există două societăți comerciale furnizoare de cablu TV și internet;

248

- Lucrările de cadastrare a orașului sunt finalizate în proporție de 90%, existând

9 litigii cadastrale;

- Numărul societăților comerciale înregistrate este de 592;

- Obiectivele strategiei de dezvoltare locală sunt: modernizarea și dezvoltarea

infrastructurii, dezvoltarea resurselor umane și îmbunătățirea serviciilor

sociale, îmbunătățirea infrastructurii educaționale și a celei culturale,

formarea de capital în sectorul privat;

- Obiectivele strategiei sunt atinse în mod variabil cu procente între 30-90%;

- Actuala strategie de dezvoltare va fi actualizată pentru perioada 2014-2020;

- Au fost implementate cinci proiecte cu finanțare națională cu valoarea de

18.510. 000 lei și patru proiecte cu valoarea de 9.180.200 lei;

- În curs de implementare se află patru proiecte cu finanțare națională în

valoare de 13.187.557 lei și șase proiecte cu finanțare europeană cu valoarea

de 36.145.041 lei;

- Există departament specializat pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare și

personal specializat în scrierea și implementarea proiectelor.

Concluzii

- Există o infrastructură echilibrată de atragere a investițiilor, iar datele

colectate indică disponibilitatea de implicare în activități de investiții

necesare dezvoltării orașului;

249

6. JUDETUL VALCEA

6.1. Primăria orașului Brezoi

- Documentele de urbanism sunt în curs de elaborare având termen de

finalizare luna martie 2012;

- Suprafața de teren disponibil pentru investiții este de 16 000 m2 în urban cu

utilități și 20 000 m2 în zona rurală fără utilități;

- Există două societăți comerciale ce furnizează servicii de televiziune prin

cablu și internet;

- În mediul de afaceri există 320 de agenți comerciali înregistrați;

- Prețul pentru un metru pătrat de teren intravilan este de 60 lei;

- La nivelul orașului este elaborată o strategie de dezvoltare cu obiectivele:

sprijin pentru creșterea competitivității economice în sectorul privat,

modernizarea și dezvoltarea infrastructurii orașului, dezvoltarea resurselor

umane și îmbunătățirea serviciilor sociale, dezvoltarea zonelor montane,

protecția și îmbunătățirea calității mediului;

- Obiectivele prevăzute în strategia de dezvoltare au fost îndeplinite parțial;

250

- Au fost finalizate două proiecte cu finanțare națională în valoare de

1.957.000 lei și șase cu finanțare internațională în valoare de 9.668.638,71

lei;

- În curs de implementare se află trei proiecte cu finanțare națională în valoare

de 31.175.000 lei și un proiect cu finanțare europeană în valoare de

11.804.428,47 lei;

- Nu există departament de elaborare a strategiilor de dezvoltare dar există

personal specializat pentru scrierea și implementarea proiectelor.

Concluzii

- Primăria are o capacitate medie de atragere a investițiilor.

6.2. Primăria orașului Băile Govora

- Documentele de urbanism sunt elaborate, iar PUG este supus dezbaterii

publice și aprobării consiliului local;

- Există 20 ha teren disponibile pentru investiții;

- Există un centru de primire a persoanelor fără locuință;

- Există o societate comercială ce furnizează servicii de televiziune prin cablu și

internet;

251

- Activitățile de cadastru sunt finalizate în proporție de 80%, existând un număr

de 127 litigii cadastrale;

- Prețul aproximativ al unui metru pătrat de teren este de 20 euro;

- Există o strategie de dezvoltare locală, care se actualizează atunci când este

cazul;

- Liniile directoare ale strategiei de dezvoltare sunt: analiza mediului economic

și social, diagnosticarea problemelor, identificarea oportunităților economice

strategice și a căilor de dezvoltare economică;

- Au fost finalizate patru proiecte cu finanțare națională și un proiect cu

finanțare europeană;

- Sunt în curs de implementare trei proiecte cu finanțare națională;

- Nu există departament de elaborare a strategiilor de dezvoltare și personal

specializat în atragerea finanțărilor europene.

Concluzii

- Capacitatea de atragere a investițiilor este redusă, iar în strategia de

dezvoltare nu se regăsesc activități de sprijin pentru dezvoltarea turismului.

252

6.3. Primăria orașului Ocnele Mari

- Documentele de urbanism sunt elaborate și actualizate în anul 2011;

- Există 30 000 m2 de teren disponibil pentru investiții;

- Activitățile de cadastru sunt finalizate în proporție de 20%, existând 123 de

litigii cadastrale;


- Strategia de dezvoltare a orașului a fost elaborată în anul 2009, cu

următoarele obiective principale: crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea

durabilă prin îmbunătățirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane și

potențialul turistic, creșterea competitivității regionale prin sprijinirea

întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii și calificarea resurselor umane.

- Obiectivele strategiei au fost atinse în proporție de 20%.

- Au fost finalizate două proiecte cu finanțare națională în valoare de 990 000

lei și unul cu finanțare europeană în valoare de 21 019 lei;

- Se află în curs de implementare trei proiecte cu finanțare națională în valoare

de 10.343.837,08 lei;

- Nu există departament specializat în implementarea proiectelor europene și

personal specializat în scrierea și implementarea problemelor europene.

253

Concluzii

- Capacitatea de atragere a investițiilor este redusă datorită lipsei personalului

specializat care să elaboreze strategiile de dezvoltare și să elaboreze proiecte

în funcție de nevoile comunității.

6.4. Primăria orașului Horezu

- Documentele de urbanism au fost finalizate prin PUG aprobat de Consiliul

Local;

- Există o zonă disponibilă investițiilor;

- Există două centre de sprijin pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de

muncă;

- Există două societăți comerciale furnizoare de servicii de televiziune prin

cablu și internet;

- Există un post TV și unul de radio;

- În localitate sunt înregistrate un număr de 150 de societăți comerciale;

- Prețul pentru un metru pătrat de teren este cuprins între 6-10 euro;

254

- Există o strategie de dezvoltare locală care vizează creșterea atractivității

turistice, realizarea unor structuri asociative eficiente și participative,

creșterea valorii adăugate prin exploatarea resurselor agricole și forestiere,

dezvoltarea industriei meșteșugărești, îmbunătățirea infrastructurii, creșterea

capacității administrative;

- Obiectivele prevăzute în strategia de dezvoltare au fost finalizate aproape în

totalitate;

- Au fost implementate 9 proiecte cu finanțare internă și 14 cu finanțare

europeană;

- În curs de implementare se află 6 proiecte cu finanțare națională și 4 cu

finanțare europeană;

- Nu există personal specializat în elaborarea strategiilor de dezvoltare și de

scriere și implementare a proiectelor. Aceste necesități sunt asigurate prin

participare publică și colaborarea cu ONG-uri locale.

Concluzii

- Capacitatea de atragere a investițiilor este ridicată datorită capacității de a

implica comunitatea locală în deciziile de interes comun și de atragere în

activitățile de finanțare a ONG-urilor locale.

255

7. Concluzii generale

Formularul trimis pentru completare la primăriile orașelor din Oltenia a fost

remis de 20 dintre cele 40 de localități.

Analiza informațiilor prezentate mai sus evidențiază câteva caracteristici:

- În multe primării nu există personal specializat în elaborarea strategiilor de

dezvoltare locală și personal specializat în scrierea și implementarea

proiectelor;

- În majoritatea orașelor există terenuri disponibile pentru investiții;

- În toate orașele au fost accesate proiecte de dezvoltare cu finanțare

națională sau europeană;

- În strategiile locale nu sunt incluse cu regularitate și extinderea funcțiilor

urbane în mediul rural adiacent.

Pentru a se asigura o creștere socială și economică coerentă a regiunii și a fiecărui

oraș în parte sunt necesare corelarea strategiilor urbane și identificarea funcțiilor

urbane care pot aduce valoare adăugată și diversificarea activităților ca alternative la

activitățile monoindustriale.

Analiza strategiilor de dezvoltare locale evidențiază tendința de acțiune limitată

fără anvergura necesară asigurării unei creșteri regionale. Ca soluție propunem

elaborarea unui set de principii care să fie incluse în strategiile locale pentru a se asigura

coerența politicilor regionale și județene. Limitarea acțiunilor de dezvoltare prin

ignorarea arealului învecinat și a influenței pe care orașele o pot avea asupra acestora

este una dintre cauzele dezechilibrelor cauzate în mediul rural, prin neasigurarea unor

funcții urbane eficiente pentru întreaga regiune.

256

CAPITOLUL IV: DEMARAREA ELABORĂRII PORTOFOLIULUI DE PROIECTE PENTRU

URMĂTOAREA PERIOADĂ DE PROGRAMARE.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Pentru accesarea fondurilor europene în vederea acoperirii nevoilor de finanțare

sunt necesare câteva etape. În primul rând o analiză a nevoilor este obligatorie pentru a

se corecta aspectele negative din fiecare comunitate. În al doilea rând este necesară o

prioritizare a problemelor, în funcție de impactul pe care acestea îl pot avea asupra

dezvoltării comunității sau a contribuției la ameliorarea altor probleme conexe.

În cadrul întâlnirilor de lucru derulate în cele cinci județe ale Olteniei s-au

colectat principalele probleme semnalate de reprezentanții instituțiilor publice

participante. Analiza problemelor semnalate de către participanți a relevat cunoașterea

problematicii existente în funcție de specializări, astfel că în evaluarea nevoilor

localităților urbane din Oltenia este necesară contabilizarea problemelor locale și

introducerea lor în planificarea portofoliului de proiecte.

257

1. Problemele semnalate în județul Dolj

Infrastructura

PUNCTE SLABE; DIFICULTATI

MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE

1. Lipsa alimentarii cu apa/canalizare/epurare sate apartinatoare.

2. Lipsa surselor de finantare pentru extinderea retelei de joasa tensiune – iluminat public.

3. Lipsa unei unitati producatoare de caldura/ apa calda.

4. Lipsa infrastructurii sociale. 5. Dificultati in asigurarea transportului trafic greu 6. Lipsa unei infrastructuri adecvate portuare

1. Atragerea surselor de finantare din fonduri nerambursabile.

2. Construirea unor centre de rezidenta permanenta pentru populatia varstnica.

3. Construirea unor retele de alimentare cu apa/canalizare in satele apartinatoare municipiilor.

4. Construirea unei centuri ocolitoare a localitatii. 5. Modernizarea/extinderea actualului port.

1. Dotarea tehnico- edilitară scăzută 2. Centralitatea institutiilor publice 3. Disparitati socio-economice 4. Lipsa personalitatii juridice la nivel regional

1. Populatie sub 10 000 locuitori 2. Restrictie din acest punct de vedere în ceea ce

priveste accesarea fondurilor europene in domeniul dezvoltarii urbane.

1. Programele Operationale pentru perioada 2014-2020 sa permita oraselor sub 10 000 de locuitori sa acceseze fonduri pe axe care privesc dezvoltarea urbana.

1. Sistematizarea rutiera nu este elaborata unitar la nivel de intreg municipiu care să includa zonele adiacente de influenţa ale polului de creştere, neexistând un master plan in acest sens

2. Zona Vest si Sud-Vest a municipiului Craiova (cart. Breasta – Bucovat, Catargiu, Popoveni), este o zonă cu retea privind infrastructura de transport rutier insuficient dezvoltata si nemodernizata

3. Zona centrala a municipiului Craiova cu o retea de strazi care au trama stradala veche fara posibilitati de largire a partii carosabile

4. Cartiere rezidentiale (bine definite) cu spaţii de parcare insuficiente cerintelor actuale care duc la aglomerarea traficului local

5. Cartiere de locuinţe si microzone rezidentiale cu infrastructura de transport rutiera nemodernizata (cart. Romanescu, cart. Veteranilor, cart. Drumul Apelor, zona Bordei-Plaiul Vulcanesti, zona „Dezbenzinare”-Carpenului, zona Depoului CFR - CET 2 Simnic

Infrastructura socialatructura utilitati publice

1. Elaborare master plan transport si de mobilitate pentru Craiova si Zona metropolitana

2. Proiectarea şi implementarea în zona Vest si Sud-Vest a municipiului Craiova (cart. Breasta – Bucovat, Catargiu, Popoveni) a unei reţele modernizate de tranport rutier, pe deplin integrata retelei de transport urbane si metropolitane

3. Elaborarea şi implementarea unor solutii moderne de sistematizare care sa permita atat conservarea zonei centrale vechi dar si un tranzit auto facil spre zonele adiacente centrului si in general catre toate zonele oraşului

4. Proiectarea şi implementarea unor soluţii de modernizare a acestor cartiere şi microzone rezidentiale in deplina corelare cu sistematizarea de ansamblu a oraşului.

1. Reabilitare cladiri publice (scoli - CN Carol I, spitale)

2. Reabilitare termica cladiri publice 1. Reabilitare conducta de apa Izvarna

258

Prin problemele semnalate grupurile de lucru și-au dovedit utilitatea încă din

momentul înființării lor. Eforturile de dezvoltare și modernizare a comunităților urbane

desfășurate până acum nu au atins un nivel satisfăcător, iar rezolvarea problemelor

actuale este departe de a se fi realizat.

Extinderea zonelor urbane și integrarea comunităților rurale învecinate în spațiul

administrativ urban nu este suficientă pentru dezvoltarea acestora. Lipsa dotărilor

utilitare este o problemă care menține aceste comunități la un nivel scăzut de

modernizare, echivalent cu cel anterior integrării administrative în mediul urban.

Conectarea la marile orașe necesită și asigurarea de către serviciile specific urbane a

funcțiilor imposibil de asigurat în plan local datorită dimensiunilor reduse ale

comunităților rurale. Problemele semnalate indică o infrastructură insuficientă, fiind

menționate aducțiunea de apă, canalizare, epurarea apelor uzate, iluminatul public,

precum și lipsa finanțărilor pentru asigurarea acestora.

Referitor la problemele municipiului Craiova considerăm că regândirea spațiului

urban dintr-o perspectivă modernă este necesară. Planurile de sistematizare suficiente

în trecut au fost depășite moral de noua dinamică a orașului, iar conectarea funcțională

a zonelor orașului este unul dintre criteriile obligatorii în reforma spațiului urban. Noile

soluții trebuie să elimine problemele cauzate de supraaglomerarea datorată lipsei

locurilor de parcare în zonele rezidențiale, de evitarea blocajelor din zonele centrale cu

străzi care nu pot fi lărgite pentru preluarea traficului superior, iar zonele învecinate

orașului nu sunt conectate prin infrastructura rutieră la principalele zone economice ale

orașului. La acestea se adaugă și zonele marginale ale orașului cu infrastructura de

transport nemodernizată.

Lipsa unui master plan care să întrunească toate aceste aspecte cu scopul

asigurării unei coerențe a acțiunii edilitare este una dintre problemele semnalate de

specialiștii din instituțiile publice.

259

Dimensiunea redusă a unor orașe este una dintre problemele care stau în calea

strategiilor de dezvoltare locală a acestor orașe, fiind menționată imposibilitatea

accesării de fonduri europene pentru dezvoltarea urbană. În aceste condiții este

menținută starea de subdezvoltare a micilor comunități urbane. În lipsa unei

infrastructuri suficiente, acestea au o influență redusă asupra zonelor învecinate

pierzându-se potențialul de influență asupra mediului rural și de impulsionare a

dezvoltării de ansamblu.

Orașele din sudul județului, aflate pe malul Dunării, nu își exploatează suficient

potențialul natural pe care această vecinătate îl circumscrie. Extinderea zonelor

portuare și a facilităților specifice acestui tip de activitate economică este o condiție de

dezvoltare a alternativelor economice la agricultură. Potențialul turistic poate fi

dezvoltat prin asigurarea unor capacități de loisir specifice acestui amplasament

geografic. Extinderea infrastructurii portuare și favorizarea investițiilor în activitățile de

construcție, reparații și stocare a vehiculelor maritime de orice fel, este o acțiune

necesară în creșterea investițiilor în domeniu și utilizarea la un potențial adecvat a

posibilităților de transport oferite de Dunăre.

Propunerile efectuate sunt relaționate cu problemele semnalate, dar și cu altele

nesemnalate drept probleme.

Ca sursă de finanțare principală au fost menționate fondurile europene, care ar

trebui planificate pentru următoarea perioadă de finanțare astfel încât să asigure fluxul

necesar tuturor comunităților urbane, fără limitări precum numărul populației.

Sunt solicitate investiții în extinderea zonelor portuare, a asigurării unor centuri

ocolitoare în vederea descongestionării orașelor, protejarea zonelor vechi, renovarea

clădirilor de patrimoniu. Infrastructura de servicii sociale a fost menționată ca un efect

al îmbătrânirii populației, propunându-se construirea unor centre de rezidență pentru

populația vârstnică.

260

O altă propunere vizează elaborarea unui master plan de transport care să

conecteze Craiova cu zona metropolitană.

Un alt domeniu de investiții edilitare se referă la reabilitarea termică a clădirilor din

orașe.

Competitivitate economică, Turism, Cercetare - dezvoltare-inovare



1. Promovarea deficitara a regiunii Oltenia din punct de vedere turistic atat la nivel national cat si international

2. Orientarea preponderenta pe valorificarea resurselor turistice antropice in detrimentul celor naturale

3. Lipsa materialelor de promovare avizate 4. Lipsa de investitii in zonele unde se poate practica

un turism specializat (zona Bistret, Lunca Dunarii- pentru pescuit, observarea faunei )

1. Studii privind potentialul turistic al unor areale neexploatate din acest punct de vedere pana in prezent

2. Organizarea de intalniri cu investitorii locali (proprietari de pensiuni, agentii de turism) in vederea elaborarii unor materiale viabile de promovare

1. Inexistenta surselor de finantare destinate restaurarii/ conservarii obiectelor mobile apartinand patrimoniului cultural (fond de carte veche, icoane)

1. Crearea schemelor de finantare destinate turismului (cultural, religios)

1. Asistenta sociala deficitara pondere crescuta a varstelor inactive

2. Infrastructura transport fluviala slaba 3. Lipsa amenajarii turistice si de agrement pe

malurile Dunării 4. Alunecari de teren în zona limitrofa a Dunării 5. Degradarea potentialului piscicol din Lunca

Dunarii 6. Nevalorificarea potentialului traditiilor si

arhitecturii

1. Centre asistenta sociala (azil) 2. Infrastructura destinata transportului fluvial Ford si Dacia

spre Europa si Marea Neagra 3. Realizarea de cheiuri si incinte portuare turistice si de

stocare a ambarcatiunilor 4. Ruta de biciclete de a lungul fluviului 5. CDI – solutie aductiune apa Dunare in bazine piscicole 6. Valorificarea prin turism tematic, traditional, ecoturism si

punerea in valoare a valorilor arhitecturale

1. Estimarea mai putin concreta a necesitatilor de finantare, cel putin in cadrul domeniului cerectare – dezvoltare –inovare.

2. Initiative antreprenoriale reduse.

1. CDI si competitivitate economica vor trebui sa fie constituite drept obiective tematice in perioada 2014-2020.

2. Alocari financiare suplimentare in cadrul axelor prioritare care se ocupa de gestionarea CDI respectiv competitivitate economica

3. Dezvoltare antreprenoriala

1. Competitivitate: - slaba capitalizare, - forta de munca nespecializata,- lipsa structuri de consiliere economica si juridica

2. Turism :- slaba promovare, lipsa evaluare potential,- slaba finantare

3. CDI – slaba relatie cercetare – mediu, lipsa structuri de cercetare aplicata

1. Proiecte necesare:- structuri de sprijin al finatarii, -studii si centre de formare profesioanal, centre de consultatnta economica plus juridica,- centre de promovare turistica

2. Birouri de turism cu functiune de evaluare a potentialului turistic

3. Centre de cerectare aplicata 4. Incubatoare de afaceri

1. Infrastructura slab dezvoltata 2. Pregatire profesionala slaba 3. protejarea ariilor cu potenital turistic natural

1. Armonizarea infrastructurii cu cerintele din turism 2. Cursuri de pregatire in turism 3. Obtinerea statutului de „arie protejata” pentru Lunca

261

4. Slaba sprijinire a turismului din mediul rural Dunarii, Cheile Oltului 4. Incurajarea tinerilor pentru infiintarea de pensiuni

agroturistice

1. CDI – lipsa corelarii piata- productie- cercetare 2. programele CDI (POS CCE, axa 2) exclud realizarea

de cercetarii pentru productia de cerectari 3. Sistemul R&D este subfinantat cronic 4. Parteneriate pentru R&D (firme producatoare,

universitati- institute de cerectare) 5. Promovarea inovarii in cadrul firmelor 6. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare in cadrul

firmelor si universitatilor

1. Prevederi strategice ale ministerelor de resort pentru promovarea produselor cu cerere interna/ externa

2. Noile ghiduri sa nu excluda lucrari R&D care sa contribuie la fabricarea unor produse pentru export

3. Cresterea cofinantarii pentru proiecte CDI 4. Promovarea unor programe aplicabile 5. Promovarea in continuare de programe aplicabile 6. Promovarea de proiecte cu procent de cofinantare

UE/guvern foarte mare

Turismul este unul dintre domeniile de activitate pretabil la asigurarea unui flux

financiar constant prin utilizarea eficientă a resurselor existente. Problemele

menționate se referă la lipsa unei promovări suficiente a oportunităților turistice din

județ, a lipsei de investiții în asigurarea unei infrastructuri turistice la standardele

solicitate de posibilii beneficiari.

Lipsa investițiilor în turism tematic sau specializat, precum și dezechilibrul în

promovarea resurselor naturale sau antropice sunt probleme care mențin acest

domeniu de activitate la un nivel redus.

În prezent nu există surse de finanțare pentru restaurarea și conservarea

obiectelor mobile ce aparțin patrimoniului cultural, precum fondul de carte, icoanele

vechi etc. Tradițiile și arhitectura locale nu sunt valorificate din punct de vedere turistic

la potențialul deținut.

Zona de sud a județului deține cel mai ridicat potențial turistic al județului fiind

afectată în prezent de lipsa unor zone de agrement, de o infrastructură redusă de

transport fluvial, de degradarea malurilor datorită eroziunii și a degradării potențialului

piscicol al Dunării.

Activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare este neglijată constant, iar

infrastructura necesară pentru obținerea unor rezultate semnificative este insuficientă.

În prezent, asistăm la o decorelare a relației piața-producție-cercetare,la lipsa

parteneriatelor dintre firmele existente, universități și institutele de cercetare, la lipsa

inovării în cadrul agenților economici. Nu există structuri de cercetare aplicată în

262

domenii de interes în dezvoltarea economică sau regionale, fapt care poate fi

demonstrat prin ponderea scăzută a contribuției acestui domeniu de activitate la

dezvoltarea socială și economică a regiunii. Consultanța necesară în domeniul economic

și juridic are un impact redus în județ, iar nevoile agenților economici, care nu sunt

importanți doar din punct de vedere economic, ci și din punct de vedere social datorită

locurilor de muncă oferite.

Propunerile avansate pentru soluționarea problemelor menționate vizează,

pentru îmbunătățirea activității turistice, un efort comun al agenților economici din

acest domeniu și instituțiile de cercetare pentru elaborarea a unor strategii județene în

vederea exploatarea resurselor turistice existente și identificarea celor neexploatate

prin studii și analize locale și zonale.

Pentru atingerea acestor obiective sunt necesare scheme de finanțare destinate

turismului.

Dezvoltarea unor programe de turism tematic prin valorificarea potențialului

arhitectural, tradițional, natural pentru loisir etc. Dezvoltarea infrastructurii turistice în

funcție de cerințele actuale și a competiției existente pe piața de profil este un factor de

susținere a competitivității agenților economici din acest domeniu.

Pentru creșterea performanțelor turistice din județ sunt necesare investiții în

pregătirea corespunzătoare a resurselor umane la standardele unui turism civilizat și

modern.

Sprijinirea activităților turistice poate fi impulsionată prin crearea unor arii

protejate și încurajarea tinerilor pentru înființarea unor pensiuni agroturistice.

Propunerile referitoare la cercetare, dezvoltare și inovare confirmă

conștientizarea importanței acestui sector de activitate. Sunt vizate investițiile în

susținerea cercetării și dezvoltării pentru creșterea competitivității economice, pentru

dezvoltarea aplicațiilor utile în diferite sectoare de activitate, creșterea procentelor de

cofinanțare.

263

Resurse umane, piata muncii, servicii sociale



1. Lipsa unei corelari intre agentiile de ocupare a fortelor de munca si institutii de scolarizare, facultati, scoli profesionale

2. Lipsa de adaptare a curiculei de educatie cu mediul de afaceri. Absolventii sunt total nepregatiti pentru a se integra in campul muncii

1. Crearea unei baze de date si adaptarea numarului de locuri in sistemul bugetar cu nevoia pietei.

2. Stagii de practica realizate in mod real, cursantii sa fie obligati sa participe la perioadele de practica.

1. Scaderea fondurilor foarte dificil de implementat proiecte (burse scolare) proiecte pentru copiii cu nevoi speciale.

2. In derulare proiect FSE Centru Multifunctional „o sansa pentru copii cu nevoi speciale, psihice si fizice” – perioada de implementare 2010-2013.

1. Marketing pentru fundraising local 2. Propuneri de proiecte noi depuse pentru

finantare ce vizeaza bunastarea si protectia copilului

1. Nivel scazut de educatie si formare profesionala a persoanelor din zonele preponderent agricole. Lipsa de informatii cu privire la oportunitati de finantare a acestor persoane

2. Acces aproape imposibil a persoanelor defavorizate (dizabilitati, someri de lunga durata, persoane fara educatie, varstnice) pe piata muncii.

1. Program de formare in antreprenoriat si consiliere si sprijin financiar pentru crearea de start-up –uri derulat in zonele preponderent agricole, in corelatie cu constituirea de piete de gros si burse agricole(proiect multifond).

2. Crearea unor centre de sprijin a entitatilor economiei sociale (similar centrelor pentru afaceri)

1. Reducerea de personal din cadrul societatilor comerciale si din cadrul institutiilor bugetare care au o varsta peste 40 de ani

2. Incadrarea in munca a tinerilor absolventi

1. Initierea unor programe privind recalificarea persoanelor incadrate in grupa de varsta 40-60 de ani

2. Crearea de locuri noi de munca, proiecte de stimulare a spritului antreprenorial la aceasta categorie a populatiei

1. Slaba finantare a cercetarilor de tip post-doctoral in perioada 2007-2013, o singura data a fost lasnsat un program de burse post-doctoral in cadrul POS DRU.

2. Intreruperea finantarii cercetarilor doctorale prin POS DRU si finantarea inferioara prin bugetul national(2011-2013 sistare program POS DRU)

1. Finantarea anuala a proiectelor pe cercetare post-doctorala viabile si in acord cu nevoile de dezvoltare ale regiunii – dezvoltarea centrelor/ institutelor de cercetare post-doctorala

2. Continuarea sprijinului financiar superior al studiilor doctorale si intagrarea cercetarii in cadrul actorilor locali de dezvoltare

1. Imbatranirea fortei de munca ocupate in special in sectorul bugetar

2. Migratia fortei de munca mai ales a celei calificate spre alte zone sau chiar tari

1. Se impune o salarizare superioara pentru atragerea fortei de munca tinere precum si o diversificare a structurilor functionale care sa genereze mai multe locuri de munca

2. Oportunitati mai mari pentru extinderea si incurajarea dezvoltarii activitatilor economice care sa atraga forta de munca excedentara si sa duca la o stabilizare a acestora

264

1. Cunoasterea competentelor profesionala adecvate pietei muncii

2. Lipsa de specialisti in acordarea serviciilor sociale 3. Monitorizarea serviciilor sociale acordate 4. Lipsa prognoze asupra pietei muncii

1. Proiecte necesare: -centre de cerectare si prognoza asupra pietei muncii,-centre de formare profesionala si de reevaluare a competentelor- centre de asistenta sociala la standarde europene

Resursele umane reprezintă factorul care dinamizează întregul sistem social și

economic. În județul Dolj au fost menționate drept probleme lipsa colaborării dintre

agențiile de ocupare a forței de muncă și instituțiile de educație, necorelarea ariilor

curriculare cu specializările cerute pe piața muncii, neimplicarea agenților economici în

parteneriate cu instituțiile de învățământ pentru formarea de specialiști pregătiți pentru

piața muncii.

Finanțarea pentru ultra-specializarea specialiștilor este scăzută datorită

numărului redus de burse post-doctorale sau întreruperea finanțărilor POSDRU. În

medul rural există un nivel scăzut de educație și formare profesională a persoanelor din

zonele preponderent agricole. Persoanele cu dizabilități au mari dificultăți de integrare

pe piața muncii afectată în mare măsură de lipsa locurilor de muncă.

Pentru proiectarea anticipată a nevoilor de pe piața muncii sunt necesare

prognoze ale dinamicii acesteia din punct de vedere al volumului sau structurii. O altă

problemă semnalată este cea a migrației forței de muncă specializate.

Soluțiile la problemele menționate se referă la organizarea unor baze de date

referitoare la numărul de locuri de muncă din sectorul bugetar în legătură cu nevoile

pieței, înființarea unor centre de formare profesională, a observatoarelor pieței muncii

și efectuarea de prognoze periodice cu privire la dinamica profesiilor și ocupațiilor din

județ.

Pentru facilitarea accesului pe piața muncii sunt necesare organizarea de stagii de

practică reale, în producție pentru tinerii din diferite instituții de învățământ pentru

dobândirea unor experiențe profesionale reale. Pentru creșterea șanselor de integrare

pe piața muncii sunt necesare programe de formare, recalificare și reconversie

profesională. O atenție deosebită necesită persoanele cu vârste de peste 45 de ani, care

265

revin cu dificultate pe piața muncii. Sunt necesare investiții în asigurarea unei

infrastructuri performante de protecție a copilului. Pentru dezvoltarea inițiativelor

antreprenoriale sunt necesare programe de formare și sprijin financiar pentru

înființarea de start-up, în special în zonele preponderent agricole.

Pentru formarea specialiștilor de înaltă clasă este necesară finanțarea de

programe postdoctorale și de cercetare avansată în diferite domenii științifice.

Creșterea nivelurilor veniturilor tinerilor pentru menținerea acestora pe piața muncii

interne.

Agricultura si dezvoltarea rurală



1. Sprijinirea societatilor care angajeaza tineri absolventi

2. Lipsa asocierii producatorilor agricoli 3. Slaba informare a producatorilor in privinta

oportunitatilor de finantare 4. Lipsa unor centre de colectare a produselor

agricole 5. Lipsa oportunitatilor de angajare a tinerilor

absolventi

1. Stimularea si incurajarea infiintarii de asociatii 2. Agentiile guvernamentale responsabile sa fie mai

active 3. Crearea de noi burse de specialitate

1. Putine date prezentate in material despre agricultura si dezvoltare rurala, date referitoare la spatiile verzi si lipsa datelor privind regenerarea padurilor

1. Proiecte privind crestrea suprafetelor impadurite mai ales in zona solurilor nisipoase

2. Crearea de grupuri de lucruri privind cresterea suprafetelor destinate culturilor pomicole si viticole

3. Proiecte privind reinfiintarea si functionarea sistemului de irigatii Corabia

1. Cadastru si fond funciar 2. Imbatranirea populatiei active din mediul

rural 3. Dificultati in asigurarea cofinantarii pentru

accesarea finantarilor prin PNDR

1. Implicarea autoritatilor locale si centrale, proiecte de finantare pentru cadastrare extravilan

2. Incurajarea restabilirii si stabilitatii tineretului in mediul rural inclusiv prin activitati non-agricole

3. Suplimentarea fondurilor FNGCR si gasirea altor instrumente de finantare si garantare

4. Impliacrea institutiilor de invatamant de profil in elaborarea, strategii si proiecte in domaniu

1. Grad mare de finantare a propritatii 2. Grad mare de ocupare a fortei de munca „vie”

in agricultura in detrimentul mecanismului 3. Forta de munca din agricultura este insuficienta 4. Populatia de la sate (mediul rural ) are o medie

1. Facilitati pentru asociere – grup de producatori 2. Promovarea mai eficienta a masurilor de sustinere

a agricultorilor (fermierilor) cu fonduri europene 3. Facilitati pentru revenirea in rural a tinerilor si

stabilirea acestora in ferme viabile, la sate

266

mare de varsta 5. Costul mare pentru obtinerea produselor

agricole 6. Grad mic de absorbtie a fondurilor europene in

agricultura 7. Dotare termica deficitara pentru efectuarea

lucrarilor agricole 8. Piata nefunctionala (agricola): - lipsa

„planificarii” gamei de produse agricole – pietei locale, nationale si europena, - lipsa depozitelor engros pentru produsele agricole, - lipsa comerciantilor specializati inclusiv pentru Europa si export

4. Mentinerea si dupa 2013 a masurilor de finantare europeana pentru instalarea tinerilor fermieri

5. Accesarea fondurilor europene pentru mecanizarea lucrarilor agricole si reducerea fortei de munca vie

6. Facilitati pentru consultanta agricola si intocmirea proiectelor

7. Simplificarea „accesului ” la fonduri europene pentru achizitia de masuri agricole

8. Bursa marfurilor agricole, prospectarea pietei locale, nationale si europeana

9. Pentru a prelua productia agricola si facilitati pentru pastrarea si comercializarea produselor agricole.

În domeniul agricultură au fost menționate lipsa asocierii producătorilor agricoli,

absorbția scăzută a fondurilor europene pentru agricultură, lipsa sprijinului pentru

societățile comerciale care angajează tineri absolvenți, oportunitățile reduse pentru

tineri, îmbătrânirea populației din mediul rural, dificultăți în finanțarea prin PNDR. La

acestea se adaugă munca brută în agricultură în detrimentul mecanizării, lipsa de

competitivitate a produselor agricole datorită costurilor mari de producție.

Deficiențele pieței produselor agricole au fost semnalate ca fiind lipsa planificării

gamei de produse agricole necesare pieței locale, naționale și europene, lipsa

depozitelor en-gross pentru produsele agricole, precum și lipsa comercianților

specializați pentru desfacerea produselor agricole din județ în alte regiuni sau la export.

Direcțiile de dezvoltare în acest domeniu, identificate de participanții la grupurile

de lucru, au fost stimularea și încurajarea formării de asociații, crearea de noi burse de

specialitate, împădurirea unor suprafețe suplimentare de teren, în special din zonele

nisipoase, încurajarea creșterii suprafețelor de teren destinate culturilor pomicole și

viticole. O altă direcție de dezvoltare identificată se referă la crearea de facilități pentru

revenirea tinerilor în mediul rural, menținerea măsurilor de finanțare europeană pentru

instalarea tinerilor fermieri.

267

Îmbunătățirea situației din mediul rural se poate îmbunătăți prin mecanizarea

activităților agricole, consiliere a fermierilor pentru accesarea finanțărilor europene,

precum și simplificarea modalităților de accesare a fondurilor europene. De asemenea,

refacerea sistemului de irigații, precum cel de la Corabia, este un factor ce contribuie la

creșterea veniturilor din regiune.

Pentru asigurarea unei creșteri a veniturilor sunt necesare organizarea burselor

de produse agricole și crearea unor facilități pentru păstrarea și comercializarea

produselor agricole.

Mediu si dezvoltare durabilă



1. Populatie sub 10 000 locuitori 2. Lipsa investitorilor 3. Infrastructura deficienta

1. Atragerea investitorilor, a companiilor producatoare de echipamente si subansamble pentru FORD.

2. Realizarea unui parc industrial in oras.

1. Colectarea deseurilor gospodaresti- dificultate- absenta masurilor legale corective prin care sa se realizeze abonarea la serviciile operatorilor economici din domeniul salubritatii.

2. Diminuarea suprafetelor impadurite – ca urmare a defrisarilor abuzive si distrugerii zonelor non-impadurite- dificultate- absenta masurilor corective severe.

3. Absenta constintei ecologice - dificultate- timpi de emisie extrem de scazuti in non-media audio-vizuala, destinati educatiei ecologice , constientizarii problemelor ecologice si informarii cu privire la solutii, masuri, rezultate.

1. Urgentarea inchiderii depozitelor neconforme, implementarea sistemului de colectare selectiva, instituirea unor masuri corective la nivel local.

2. Identificarea scaderii puietului arborical, instituirea unor masuri corective severe pentru defrisari abuzive si distrugeri, instituirea unor masuri stimulative pentru reimpadurire, implicarea unui numar cat mai mare de institutii publice in actiunile de impadurire.

3. Infiintarea unor emisiuni radio-TV destinate ecologiei.

1. Criterii greoaie in accesarea fondurilor 2. Fonduri insuficiente

1. Gestionarea corespunzatoare a deseurilor 2. Imbunatatirea calitatii aerului in zonele care nu

se incadreaza in normele in vigoare 3. Impadurirea terenurilor afectate 4. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a

standardelor de viata

268

1. Existenta corpurilor de apa puternic modificate, conform planurilor de management bazinale

2. Lipsa unor studii la nivel european referitoare la modalitatile de reabilitare a acestora: costuri foarte ridicate

1. Reabilitare ecologica a corpurilor de apa puternic modificate.

2. Implementarea programelor de masuri din planurile de management bazinale (Jiu, Olt).

1. Lipsa infrastructurii de colectare selectiva si reciclare deseuri menajere

2. Zona desertificata care necesita impaduriri 3. Zona industriala

1. Reabilitarea canalelor de irigatii 2. Anveloparea cladirilor/ reabilitare termica 3. Reabilitarea malului Dunarii 4. Indiguiri

1. Managementul deseurilor 2. Conservarea biodiversitatii 3. Managementul integrat al mediului in spatiile

urbane si zone metropolitane 4. Ecocompatibilizarea activitatilor antropice

1. Introducerea schemelor de audit ambiental 2. Proiecte in vederea inventarierii patrimonului

natural 3. Studii de specialitate privind sistemele teritoriale

si spatiul geografic 4. Studii/ proiecte privind reducerea amprentei

ecologice

1. Zona inundabila in sud-vestul municipiului Craiova (cart. Breasta – Bucovat, Catargiu, Popoveni)

2. Emanatii noxe in zona parcului Tineretului si a complexului de agrement Craiova Water Park datorita amplasarii in zona a Depozitului pentru deseuri

3. Amenajare colector pluvial (parau Serca) cu descarcare in zona com. Podari

4. Reamplasare depozit deseuri

Mediul este una dintre cele mai importante dimensiuni ale dezvoltării unei

comunități. Pentru rezolvarea problemelor de mediu, sunt necesare, așa cum au

menționat membrii grupurilor de lucru, închiderea depozitelor neconforme,

introducerea unor măsuri pentru conservarea spațiilor verzi, a arborilor. Reîmpădurirea

terenurilor defrișate, îmbunătățirea calității aerului, reabilitarea cursurilor de apă

puternic modificate. Pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire prin anveloparea

blocurilor.

Pentru protecția mediului au mai fost realizate o serie de propuneri precum

îndiguirea malurilor apelor curgătoare din județ pentru a se estompa eroziunea solului,

introducerea schemelor de audit ambiental, efectuarea de studii și proiecte care să

reducă amprenta ecologică.

269

2. Problemele semnalate în județul Gorj

Infrastructura regionala



1. Soseaua de centura atat pe partea de Est cat si pe partea de Vest

1. Proiect de stramutare a depozitului de carbune 2. s-a inceput pe un singur fir si acela pe jumatate in partea de S-

V-N a centurii orasului 3. Continuarea primariei pe al doilea fir(sens) de mers si

finalizarea iluminatiei stradale si pietonale

1. infrastructura rutiera (drumuri+semnalizare) degradata

2. infrastructura sociala inexistenta (camine de batrani, centre sociale)

3. infrastructura educationala subdimensionata in spatiu, neconforma procesului instructiv-educativ

1. reabilitare drumuri judetene, drumuri si strazi 2. realizare centre de zi si camine de batrani 3. realizare campus scolar, cresa si gradinita

1. Transport drumuri si cai de acces slab modernizate 2. Utilitati-dificultati de dezvoltare a utilitatilor (apa,

canalizare) datorita zonei montane in puncte extreme

3. sanatate – lipsa unui spital 4. mediul economic, monoeconomic – lipsa locurilor

de munca (PRIMARIA BUMBESTI JIU)

1. proiecte pentru modernizarea cailor (drumurilor) de acces 2. proiecte integrate de dezvoltare a utilitatilor 3. redeschiderea unitatii spitalicesti existente 4. proiecte pentru eficentizarea resurselor economice disponibile

1. Transport : „rute transport” slabe, drumuri nemodernizate pentru accesul la terenuri pentru investitii

2. utilitati insuficiente: apa, curent, canalizare, gaze in zonele cu potential de dezvoltare economic-social

3. servicii sociale: slaba calitate, nediversificata, punctuale

(PRIMARIA TG JIU)

1. proiecte integrate „rute marfa”, „rute rapide” 2. modernizare drumuri „target-uri” 3. proiecte de „viabilizare” terenuri (asigurare utilitati, acces) 4. proiecte integrate (in componente complexe)

1. Interconectarea defectuara a drumurilor judetene in cadrul regiunii

2. Infrastructura de servicii nu ofera o gama larga care sa se adreseze populatiei

(INSTITUTIA PREFECTULUI) 1. Insuficienta fondurilor alocate pe POR, axa 2, DMI

2.1, fata de nivelul nevoilor. 2. inexistenta fondurilor pentru crearea unui centru de

informare si promovare turistica la nivel judetean; 3. insuficienta fondurilor alocate prin POR, axa 3 –

sanatate; 4. dezvoltare slaba a sistemului de alimentare cu apa si

canalizare. (Consiliul Judetean)

5. proiecte comune de infrastructura intre judetele regiunii’ 6. proiecte pilot in domeniul serviciilor 1. Alocarea de fonduri, proportionale cu necesarul in domeniul

dezvoltarii infrastructurii de transport 2. alocarea de fonduri pentru dezvoltarea si modernizarea si

sistemul de alimentare cu apa si canalizare; 3. dezvoltarea sistemului de transport aerian prin infiintarea unui

aeroport in fiecare judet din regiunea Oltenia pentru a facilita legatura cu zonele turistice

1. infrastructura invechita in toate domeniile : drumuri, apa, invatamant, sanatate

2. resursa umana (Primaria Bustuchin)

1. obtinerea formalitatilor europene pentru atragerea fondurilor europene

2. calificarea resursei umane prin participarea la programe europene, nationale pentru a se plia la nou

1. modernizare si largire DN66

270

1. Drum national 66 necorespunzator 2. infrastructura rutiera necorespunzatoare in zona

submontana 3. apa, canal, salubrizare in rural 4. PUG-PUZ (Directia Judeteana de Statistica Gorj)

2. drum national in zona submontana cu impact prioritar asupra turismului si al unor activitati industriale pentru punerea in valoare a resurselor minerale in zona montana

3. corelare proiecte necesitati pentru dezvoltare locala 4. fundamentare PUG-PUZ

Infrastructura regională a județului Gorj se află la un nivel insuficient de

dezvoltare. Acest aspect este sesizat atât la nivelul fiecărei localități, dar și la nivelul

ansamblului județului.

Problemele sesizate de membrii grupului de lucru se referă la infrastructura

rutieră degradată, inexistența unei șosele de centură completă a municipiului Tg. Jiu,

lipsa unei infrastructuri sociale, precum căminele de bătrâni și centrele sociale, o

infrastructură educațională subdimensionată și care nu corespunde standardelor unui

învățământ de calitate.

În localități precum Bumbești Jiu a fost semnalată infrastructura de sănătate

subdimensionată și închiderea spitalului din localitate.

Relieful accidentat din zona muntoasă ridică probleme în dezvoltarea rețelei de

utilități (apă curentă și canalizare). Drumurile județene nu sunt conectate

corespunzător, fapt care afectează circulația persoanelor și a mărfurilor între agenții

economici.

Propunerile enumerate vizează efectuarea de investiții din surse proprii și

finanțare europeană suficiente în modernizarea infrastructurii rutiere, a utilităților, a

modernizării infrastructurii de învățământ, asigurarea unei asistențe medicale de

calitate în toate localitățile Olteniei. În plus, a fost menționată dezvoltarea infrastructurii

de transport prin construirea de aeroporturi în fiecare județ.

A fost menționată necesitatea reactualizării PUG și PUZ pentru corelarea

investițiilor cu necesitățile de dezvoltare regională.

271

Pentru a se asigura întregul program de dezvoltare a infrastructurii județene a

fost semnalată nevoia pregătirii resurselor umane specializate în atragerea finanțărilor

europene.

Competitivitate economică, Turism, Cercetare- dezvoltare-inovare



1. structura de agrement turistic ineficienta si neechilibrata sezonier

1. dezvoltarea si punerea in valoare a elementelor de interes turistic ce se pot constitui in produse turistice specifice zonei si sezonului

1. insuficienta fondurilor alocate sectoarelor private;

2. infrastructura de primire-cazare slab dezvoltata;

3. lipsa institutiilor de cercetare-dezvoltare-inovare in judetul Gorj

4. neimplicarea mediului academic din judetul Gorj in dezvoltarea turismului, economic si dezvoltarii parteneriatului public-privat;

5. cadrul neadecvat dezvoltarii parteneriatelor public-private;

6. lipsa investitiilor straine in judetul Gorj; 7. lipsa unor pachete turistice in judetul Gorj

1. alocarea de fonduri nerambursabile pentru sustinerea si dezvoltarea sectorului economic;

2. crearea de facilitati fiscale in scopul atragerii de investitii

3. modificarea si completarea cadrului legislativ in sensul largirii cadrului de activitati aplicabile PPP

4. crearea unui brand de zona, de ex Constantin Brancusi

5. proiecte de investitii in zonele de agrement si petrecerea timpului liber

Județul Gorj deține un potențial turistic semnificativ din întreaga regiune a

Olteniei. Problemele semnalate în legătură cu acest domeniu de activitate economică se

referă la insuficiența finanțării sectorului privat din domeniu, o infrastructură de cazare

slab dezvoltată, lipsa instituțiilor de cercetare-inovare, implicarea redusă a mediului

academic din județul Gorj în dezvoltarea acestui sector de activitate, lipsa unui pachet

de servicii turistice corespunzător la nivel județean și un nivel redus al investițiilor

străine. De asemenea, în județ nu există instituții specializate în domeniul cercetării,

inovării și dezvoltării.

Soluțiile pentru dezvoltarea turismului județean vizează investiții în crearea unor

branduri locale (de exemplu Constantin Brâncuși), facilități fiscale pentru investițiile din

272

domeniul turismului și cercetării, dezvoltarea unor parteneriate public-private pentru

dezvoltarea celor două sectoare și creșterea competitivității economice și dezvoltarea

unor zone de agrement și petrecere a timpului liber.

273




1. firme care realizeaza cursuri de formare continua fara sa asigure un nivel inalt de calificare

2. nu exista o corelare foarte buna intre specializarile din IPT si piata muncii

3. neimplicarea agentilor economici in formarea elevilor pe diferite specializari

ISJ Gorj

1. cursuri de formare continua pentru specializari

solicitate de piata muncii, altele decat cele scolarizate prin invatamantul IPT

2. exigenta suplimentara la examenele de absolvire de la cursurile de formare continua(majoritatea doresc doar diploma)

1. pregatire profesionala adecvata activitatii economice

2. invatamant profesional necorespunzator cerintelor pietei

3. activitati economice extensive 4. judet monoindustrial 5. functiile publice de conducere pe criterii

publice (DJ Statistica Gorj)

1. invatamant profesional adaptat cerintelor pietei 2. stimularea cresterii demografice 3. depolitizarea functiilor de conducere publice 4. pregatire profesionala continua 5. evaluare 6. stabilitate 7. promovare pe criterii strict profesionale

1. personal medico – sanitar insuficient, specialitati medicale deficitare la nivelul spitalelor judetene

2. servicii de ingrijire la domiciliu slab dezvoltate

3. numar insificient de mediatori sanitari (comunitati rromi) si asistenti comunitari in zone de acces dificil la servicii medicale

4. imbunatatire conditiilor igienico-sanitare in unitatea de protectie a copilului, de recuperare neuropsihica a persoanelor cu dizabilitati si afectiuni neuropsihice

5. centre de permanenta, institutii pentru persoane varstnice, putine si nereabilitate (Directia de Sanatate Publica Gorj )

1. demersuri de catre menegerii spitalelor pentru crearea de sectii si posturi, cu scoaterea la concurs pentru personal medical suplimentar si cadre medicale sanitare in specialitati medicale deficitare

2. dezvoltarea unor servicii de ingrijire la domiciliu prin crearea unor conditii corespunzatoare si legislative

3. cursuri de instruire si perfectionare pentru cresterea numarului de mediatori sanitari si asistenti comunitari cu implicarea administratiilor publice locale in crearea de locuri de munca

4. proiecte de reabilitare, modernizare, construire a unor complexe de ingrijire a acestor persoane

5. proiecte de infiintare a unor institutii de ingrijire persoane varstnice si a unor centre de permanenta care sa degreveze spitalele si serviciile de urgenta si ambulanta judeteana

6. retea de promovare a sanatatii, a promovarii unui comportament de viata(mediul ambiant, factori alimentari, mediul de munca si de invatamant) slab dezvoltat prin personal de specialitate deficitar si alocare de fonduri si dotari cu aparatura de laborator deficitara

7. cursuri de perfectionare a personalului medico-sanitar de specialitate, finantarea unor proiecte pentru promovarea unui stil de viata sanatos, dotarea cu aparatura de laborator pentru efectuarea unor determinari a unor noxe din mediu, a unor componenti alimentari cu impact negativ asupra sanatatii.

274

În acest domeniu au fost semnalate o serie de probleme de fond, care afectează

toate orașele județului. Astfel, au fost menționate neconcordanțele dintre specializările

dobândite în școli și cerințele de pe piața muncii, insuficiența personalului medico-

sanitar din județ, precum și o slabă calitate a condițiilor igienico-sanitare în instituțiile de

protecție a copilului și a celor de recuperare neuropsihică a persoanelor cu dizabilități și

afecțiuni neuropsihice.

Măsurile propuse pentru ameliorarea acestor probleme se referă la organizarea

unor cursuri de formare continuă, de recalificare și reconversie profesională în

concordanță cu transformările de pe piața muncii și diversificarea activităților

economice, creșterea exigențelor cursurilor de formare continuă pentru a se evita

obținerea unor diplome fără competențele necesare desfășurării activităților.

În județul Gorj a fost semnalată lipsa sau insuficiența unor servicii de îngrijire la

domiciliu, un număr redus de mediatori sanitari și asistenți comunitari, realizarea unor

cursuri de specializare a personalului medico-sanitar existent în promovarea unui stil de

viață sănătos, dotarea cu aparatură de laborator pentru determinarea impactului

noxelor asupra mediului și a populației.




1. lipsa forta de munca 2. imbunatatirea populatiei 3. lipsa pregatire profesionala in domeniul

agricol (licee agricole, mestesugari) 4. lipsa piata de desfacere a produselor

agricole 5. legislatie stufoasa 6. fonduri europene insuficente (fonduri

europene putine decat valoarea proiectelor eligibile)

Camera agricola judeteana Gorj

1. simplificarea legislatiei privind agricultura 2. marirea fondurilor europene legislatia privind scolile profesionale cu fonduri europene (infiintarea de scoli profesionale) 3. stimularea tinerilor pentru stabilirea in

mediul rural 4. intocmirea proiectelor privind accesarea de

fonduri europene 5. sa fie intocmite tinandu-se cont de zona

geografica a judetului

275

1. lipsa evidenta clara a terenurilor agricole si a modului de utilizare a acestora

2. faramitarea suprafetelor agricole 3. exploatatiile agricole mici de subzistenta 4. degradarea solului in zonele miniere 5. poluarea in aceste zone

Directia Judeteana Statistica Gorj

1. registre agricole competente si corecte 2. subventii 3. utilizarea terenurilor in comun 4. exploatatii agricole 5. diversificarea activitatilor cu valorificarea

productiei agricole 6. activitatile neagricole 7. redarea in circuitul agricol a suprafetelor

afiliate 8. tehnologii de imbunatatire a mediului 9. extindere spatii verzi, impadurire

Dezvoltarea rurală a județului Gorj este afectată de lipsa unor unități

educaționale specializate în calificarea profesională a populației din mediul rural (licee

agricole, școli meșteșugărești), lipsa piețelor de desfacere pentru produsele agricole,

fonduri europene insuficiente în raport cu proiectele eligibile. De asemenea, au fost

menționate lipsa unei evidențe clare a terenurilor agricole și a modalităților de utilizare

ale acestora, fărâmițarea suprafețelor agricole, numărul mare al exploatațiilor agricole

mici de subzistență, degradarea solurilor din zonele miniere.

Soluțiile pentru această gamă de probleme au fost simplificarea legislației privind

agricultura, creșterea finanțărilor pentru dezvoltarea investițiilor din mediul rural,

acordarea de facilități pentru stabilirea tinerilor în mediul rural.

Pentru creșterea capacității de planificare a dezvoltării teritoriale este necesară

realizarea unor registre agricole corecte, asocierea producătorilor, dezvoltarea

sectoarelor de activitate non-agricole în mediul rural, redarea în circuitul agricol a

suprafețelor de teren nefolosite, aplicarea unor tehnologii de îmbunătățire a mediului și

extinderea spațiilor verzi și a zonelor împădurite

276




1. perdea de protectie impotriva poluarii 2. termocentrala 3. groapa de cenusa 4. depozit de carbune 5. cariere si puncte ....

1. proiecte de captare a suspensiilor de pulberi in aer (praf)

2. imprejmuirea depozitului si acoperirea pentru reducerea poluarii ........

1. grad redus de colectare selectiva a deseurilor 2. poluare ridicata a apei, aerului, solului datorata

termocentralei 3. lipsa statie de tratare epurare a apei/sistem

integrat, apa, canal la nivel de oraș

1. campanii de constientizare, achizitie de pubele, modernizare statie de sortare si transfer, plan de masuri si proiecte de modernizare a CET

2. proiecte de reabilitare a infrastructurii de apa, canal, epurare, tratare

1. calitatea aerului in unele zone urbane: Tg. Jiu, Rovinari, Motru

2. Poluarea apelor 3. procentul scazut de colectare selectiva a

deseurilor

1. retehnologizarea proceselor tehnologice care contribuie la poluare

2. modernizarea drumurilor si achizitionarea de mijloace de tranport in comun moderne

3. lipsa canalizarii si a instalatilor de epurare in multe localitati

4. derularea unor programe de constientizare a intregii populatii privind colectarea deseurilor

1. poluarea- tehnica invechita

1. scrierea proiectelor pentru obtinerea fondurilor pe masura lansata de Ministerul Mediului pentru reducerea poluarii in zonele industriale

1. Eficienta energetica- deficitara 2. spatii verzi producatoare de oxigen insuficiente 3. poluarea aerului in orase (emisii de CO2 si Nox) –

mare (Primaria Tg Jiu)

1. campanii de constientizare 2. finantarea unor programe de control ale autoritatii

locale pentru verificarea respectarii normelor(izolatii, sisteme de incalzire) la toate tipurile de cladiri

3. proiecte pentru plantari, redare in circuit a terenurilor poluate/uzate/defrisate plus terase verzi pe cladiri

4. finantarea proiectelor de modernizare a aprcului auto- transport in comun plus campanii pentru promovarea utilizarii acestuia

1. monitorizare slaba a indicatorilor de mediu in cazul marilor poluatori pentru a se lua masurile de corectie necesare in timp util

2. lipsa unor strategii locale de dezvoltare durabila 3. lipsa unor proiecte strategie de mare anvergura

care sa concentreze si activitati profitabile cu tehnologii ridicate

4. lipsa unor proiecte tip care sa foloseasca ca sursa de inspiratie pentru cetateni sau intreprinzatori privati

1. realoizarea unui proiect integrat la nivelul judetului Gorj administrat de o entitate publica, datele gestionate fiind distribuite on line tuturor cetatenilor

2. alocarea de resurse in cadrul bugetelor locale pentru realizarea unor strategii profesioniste

3. crearea de asocieri sau parteneriate atat la nivelul autoritatilor publice cat si la nivelul intreprinzatorilor privati

4. o mai mare putere financiara acordata firmelor de consultatnta, institutelor de cercetare (linii de finantare dedicate segmentului de consultatnta

1. sisteme de colectare si reciclare a deseurilor slab dezvoltate;

2. gropi de gunoi neconforme , neinchise din lipsa de fonduri

1. alocarea de fonduri pentru nevoile estimate, nu pe actiuni ce nu pot fi accesate;

2. modificari legislative cu privire la zonele protejate (Natura 2000)

277

3. lipsa investitiilor in incineratoarea de deseuri; 4. lipsa implicarii a Regiei Apelor Romane in

fluidizarea si indiguirea apelor curgatoare (CJ Gorj)

3. campania de informare si constientizare a populatiei cu privire la protectia mediului

Datorită predominanței zonelor monoindustriale bazate pe industria extractivă

există zone extinse în județul Gorj afectate de poluare, care generează o calitate scăzută

a aerului în orașe precum Tg. Jiu, Rovinari, Motru. Instalațiile destinate reducerii poluării

sunt învechite și depășite fizic și moral. Existența unor depozite mari de cenușă și

cărbune afectează calitatea apei, solului și aerului, colectarea selectivă a deșeurilor este

redusă, iar stațiile de tratare și epurare a apei nu există.

Pentru ameliorarea problemelor de mediu datorate specificului județean sunt

necesare proiecte destinate dezvoltării instalațiilor de captare a suspensiilor de pulberi

din aer, retehnologizarea agenților economici, creșterea finanțării în proiecte care

vizează protecția mediului, elaborarea unor campanii de conștientizare a populației și

agenților economici cu privire la importanța protejării mediului, investiții în extinderea

spațiilor verzi și a zonelor împădurite pentru îmbunătățirea calității mediului.

278

3. Problemele semnalate în județul Mehedinți

Infrastructura regională


MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE/ PROPUNERI

INSTITUTII

1. Infrastructura de transport

insuficient reabilitata 2. Infrastructura scolara-

reabilitare scoli, gradinite 3. Insuficienta abordare a

infrastructurii de sanatate – dispensare, spitale

4. Insuficienta dotare a infrastructurii sociale

1. Alocare financiară la nivelul

cerintelor pentru fiecare infrastructura enumerata

Propuneri . Identificarea liniilor de finanțare necesare acoperirii necesarului de investiții pentru fiecare componentă a infrastructurii Calculul sumei totale necesare pentru investiții în infrastructură Calculul plus valorii pe care fiecare investiție îl aduce în dezvoltarea comunității și județului Analiza impactului asupra anumitor indicatori sociali, economici și de mediu. Stabilirea unor criterii și a etapelor de atingere a acestora acolo unde este cazul. Analiza impactului asupra mediului de afaceri . 2. Scurtarea perioadei de evaluare

a proiectelor

-

1. Infrastructura 2. Locuri de munca 3. Sanatate 4. Informare turistica 5. Piete agroalimentare

1. Proiecte in asteptare

2. Proiecte pentru turism

Propuneri . Identificarea liniilor de finanțare necesare acoperirii necesarului de investiții pentru fiecare componentă a infrastructurii Calculul sumei totale necesare pentru investiții în infrastructură Analiza impactului asupra anumitor indicatori sociali, economici și de mediu. Stabilirea unor criterii și a etapelor de atingere a acestora acolo unde este cazul. Analiza impactului asupra mediului de afaceri . Analiza cheltuielilor de sănătate ale

populației precum și a limitelor

sistemului de sănătate județean.

Estimarea necesarului de investiții în

infrastructura sanitară pentru

Primaria Baia de Arama

279

atingerea standardelor europene.

Estimarea plus valorii realizate prin

investiții în turism asupra veniturilor

la bugetele locale, a numărului de

locuri de muncă nou create, asupra

promovării regiunii și a zonei.

Analiza clară a relației dintre numărul

persoanelor înregistrate ca șomeri și

a gradului de ocupare a populației.

Evaluarea gradului de utilizare a

resurselor umane din județ, precum

și a domeniilor generale de pregătire

ale acestora. Favorizarea investițiilor

pentru domeniile în care populația

are calificări. Investiția în programe

de formare profesională continuă

pentru ca populația care are calificări

în domenii fără căutare pe piața

muncii să se recalifice în timp util în

noi meserii care cresc probabilitatea

de angajare.

Multiplicarea cursurilor de

antreprenoriat pentru populația din

mediul rural sau a eclei cu studii

medii sau superioare.

1. Proiecte pentru realizarea unei biblioteci judetene moderne si reunirea tuturor institutiilor de cultura intr-un singur sediu

280

1. Infrastructura si infrastructura turistica in zona de sud-est a jud. Mehedinti

2. Reabilitarea porturilor turistice si de calatori

3. Punerea in valoare a monumentelor istorice medievale

1. Retele de canalizare si statii de

epurare degradate, efectele

afectand atat sanatatea

populatiei cat si mediul

inconjurator

2. Cresterea suprafetei intravilane

implica aparitia in orase a unor

zone lipsite de facilitatea

canalizarii

3. Lipsa infrastructurii de

agrement si intretinere a

sanatatii pe perioada iernii pt

copii si tineri (piscine) in

anumite zone din regiune

1. Reabilitarea si modernizarea

drumurilor comunale si

judetene din sudul judetului

2. Punerea in valoare a

obiectivelor istorice si

siturilor arheologice din

sudul judetului

3. Punerea in valoare a insulei

Simian si promovarea unei

noi destinatii turistice

1. Favorizarea investitiilor

pentru canalizare in zonele

private de aceasta facilitate,

dar si in zonele in care a

crescut pericolul afectarii

mediului inconjurator ca

urmare a vechimii

instalatiilor (retelei)

2. Construirea unor centre

pentru dezvoltarea fizica si

ocrotirea sanatatii copiilor si

tinerilor prin inot (piscine,

cursuri de inot)

-

-

Infrastructura din orașele județului Mehedinți este insuficientă în raport cu

mărimea și structura nevoilor. Investițiile demarate trebuie continuate pentru

reabilitarea completă a infrastructurii rutiere, pentru dotarea și reabilitarea școlilor, a

unităților sanitare și de interes social. Există o suprafață extinsă a orașului în care nu

există canalizare, iar instituțiile de cultură nu beneficiază de sedii corespunzătoare.

Realizarea unei biblioteci județene ar fi, în acest caz, o soluție inspirată pentru

dezvoltarea acestui domeniu, iar una dintre propuneri vizează concentrarea întregii

infrastructuri culturale într-un singur sediu modern și care să corespundă așteptărilor

populației.

281

Pentru ameliorarea acestor probleme au fost propuse, din partea participanților

la grupurile de lucru, o serie de investiții precum evaluarea costurilor totale presupuse

de modernizarea și extinderea infrastructurii urbane, calculul plus valorii pe care fiecare

investiție o aduce pentru dezvoltarea comunităților, evaluarea impactului fiecărei

investiții asupra mediului și identificarea impactului pe care fiecare investiție o are

asupra mediului de afaceri.




INSTITUTII

1. Inexistenta unui centru de afaceri care sa sprijine IMM-urile

2. Slaba promovare a produselor turistice

3. Insificienta fondurilor pentru reabilitarea fatadelor cladirilor de patrimoniu si alte obiecte ale patrimoniului (monumente etc.)

4. nepunerea in valoare a resurselor naturale si antropice

5. Lipsa sau slaba pregatire a operatorilor de turism

1. Campanii de promovare 2. Proiecte de reabilitare 3. Alocarea de fonduri

suplimentare pentru dezvoltarea turismului

4. Valorificarea resurselor naturale (Baza de tratament Schela Cladovei)

5. Crearea unui centru de afaceri

-

Indicatorii economici plasează județul Mehedinți în rândul celor mai sărace zone

din România. În comparație cu celelalte județe ale Olteniei se observă că are cel mai

redus număr de agenți economici, iar potențialul natural este subtilizat.

Activitățile turistice contribuie în mică măsură, față de potențialul real, la

creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor județene, operatorii din turism

nu sunt specializați în atragerea unui număr ridicat de turiști, iar patrimoniul istoric nu

este reabilitat pentru a fi pus în valoare în cadrul circuitelor turistice.

282

Pentru rezolvarea acestor probleme sunt necesare campanii de promovarea

intensă a zonelor cu potențial turistic, crearea unui centru de afaceri necesar sprijinirii

IMM-urilor și investitorilor, reabilitarea clădirilor reprezentative și a obiectivelor

turistice. O altă direcție de dezvoltare se referă la valorificarea resurselor naturale

balneoclimaterice, fapt ce ar determina diversificarea ofertei turistice a județului și

extinderea acesteia pentru un an întreg.

283




INSTITUTII

1. Scaderea ponderii populatiei tinere 2. Cresterea somajului 3. Scaderea numarului de elevi si implicit

a cadrelor didactice

1. Populatia imbatranita, populatia activa

mica

1. Proiecte care sa ataraga studentii din anii terminali sa revina in orasul natal

2. Proiecte care sa creeze locuri de munca 3. Proiecte care sa faciliteze accesul la

educatie al copiilor care provin din familii sarace

-

1. Proiectele din actuala runda au fost

negociate in asa fel incat nu se pot crea servicii noi decat pe langa alte servicii existente existente ceea ce a fost o stagnare a dezvoltarii de servicii sociale conform nevoilor identificate in judet

Sa se tina cont de noile negocieri, ca este

nevoie de dezvoltare a serviciilor sociale de

sine statatoare, conform strategiei judetului

(ex. locuinte protejate, locuinte sociale

pentru tinerii din sistemul de protectie a

copilului, centru de ingrijire temporara pentru

copiii din asistenta maternala, ateliere

protejate,adaposturi de noapte)

1. Somaj ridicat in judetul Mehedinti 2. Rata ridicata a somajului

3. Numarul mare de someri cu domiciliul in

mediul rural

4. Lipsa investitiilor creatoare de locuri de

munca in mediul rural

5. Populatia imbatranita, populatia activa

mica

6. accesarea locurilor de munca din madiul

urban se face cu greutate din lipsa

mijloacelor de transport si cazare

7. locurile de munca vacante sunt

concentrate in Dr. Tr. Sv.

8. Acces greu al somerilor venind la cursuri

de calificare/recalificare datorita studiilor

incomplete

1. Necesitatea unor masuri privind

dezvoltarea infrastructurii de afaceri

pentru atragerea de investitii si implicit

cresterea numarului locurilor de munca,

implementarea unor proiecte din

domeniul economic cu acest scop

2. Necesitatea unei corelari intre proiectele

finantate (FSE) pentru dezvoltarea

resurselor umane si cele destinate

dezvoltarii comunitare, economice(FEDR

3. investitii mai ales in mediul rural pentru

crearea locurilor de munca si cresterea

ocuparii

4. Investitii in agricultura, tot in mediul rural,

mai ales in domeniul prelucrarii

produselor agricole primare (stimularea

investitorilor adevarati care investesc in

mediul rural)

5. proiecte care sa vizeze incluziunea sociala

6. proiecte care sa vizeze cresterea

mobilitatii fortei de munca

-

284

Piața forței de muncă din județ este restrânsă, iar ca o caracteristică a județului

majoritatea locurilor de muncă sunt concentrate în reședința județului Tr. Severin.

Mediul urban este afectat de un șomaj ridicat, iar șomajul rural este de asemenea,

destul de ridicat. Declinul demografic se face deja simțit prin scăderea populației, în

special a generațiilor tinere ceea ce a determinat reducerea numărului de elevi, iar pe

ansamblu populația orașelor este îmbătrânită.

Nivelul de educație al populației este scăzut, ceea ce reduce oportunitățile de

angajare și dobândire a unor noi locuri de muncă. Infrastructura de transport deficitară

ridică dificultăți mobilității indivizilor aflați în căutarea unor noi locuri de muncă, sau

care caută să-și dobândească noi calificări.

Există și piedici suplimentare în dezvoltarea unor noi servicii sociale datorită

limitării posibilităților de a crea noi servicii alături de cele existente.

Pentru echilibrarea problemelor de pe piața muncii sunt necesare, în opinia

participanților la grupurile de lucru, programe pentru a favoriza reîntoarcerea tinerilor

în localitățile natale, în special a absolvenților de studii superioare. Agenții economici ce

creează locuri de muncă trebuie să beneficieze de facilități în derularea activităților, iar

investițiile în mediul rural trebuie încurajate pentru dezvoltarea unei economii

alternative.

Dezvoltarea infrastructurii sociale presupune înființarea unor locuințe sociale

pentru tinerii din sistemul de protecție a copilului, centru de îngrijire temporară pentru

copiii aflați în asistență maternală, ateliere protejate, adăposturi de noapte etc.

285




INSTITUTII

1. Finalizarea dezvoltarii Laboratorului Sanitar Veterniar

2. Circumscriptiile Sanitar Veterinare Zonale- nu ...... sedii

3. Stimulare accesare sediu pentru circumscriptiile sanitar veterninare ale medicilor veterinari de libera practica

1. Obtinerea de fonduri/ proiect de modernizare

2. Accesare fonduri pentru amenajare sedii

3. Accesare fonduri

-

1. Lipsa sistemelor de irigatii 2. Lipsa pietelor de gros

-

-

1. Farmitarea excesiva a proprietatii 2. Lipsa dotarii fermelor pentru o

agricultura performanta 3. Dependenta totala fata de

conditiile climatice (lipsa sursa sau alternative de apa)

4. Insuficienta organizare (putine asociatii si ferme mari profesionale)

1. Comasarea terenurilor sub

forma de asociatii sau ferme

individuale da marime medie

sau mare

2. Accesarea tuturor masurilor

de dezvoltare rurala(141,

112, 322, 125 etc)

3. Folosirea mai eficienta a

platilor SAPS si servirea la

subventie pe ... care s-a

dovedit a fi eficienta de-a

lungul timpului

4. Realizarea unor proiecte de

anvergura pentru captarea

raurilor interioare si a cura

permanent apa pentru

irigatii (atunci cand este

nevoie)

Nivelul de dezvoltare al agriculturii este destul de redus din punct de vedere al

producției agricole. Dezvoltarea rurală este condiționată de investițiile în modernizare,

286

comasarea terenurilor sub forma de asociații sau ferme individuale, asigurarea de

subvenții pentru producătorii agricoli, dezvoltarea unor sisteme de irigații.




INSTITUTII

1. Tehnologii inadecvate in tratarea apei,

care nu asigura distribuirea unei ape populatiei care sa se incadreze in normele stabilite de Directiva Europeana de apa potabila transpusa de Legea 458/2002 (ex. orasul Strehaia, amoniac peste/ limita-sursa fiind telurica + comanda)

2. Lipsa statiilor de epurare a apelor reziduale care provin de la laboratorul Spitalului Judetean de Urgenta a Sectiei TBC si sectiei de boli contagioase.

3. Colectarea selectiva deficitara a rezidurilor solide menajere la nivel de municipiu.

1. Proiecte care sa asigure tratarea

corespunzatoare a apei (studii conform HGR 974/2004)

2. Epurarea, inclusiv dezinfectia acestor ape reziduale (conform ord. MS 536/97)

3. Constientizarea populatiei, a instalatiilor publice, eventual un proiect privind avantajele colectarii selective (sociale, economice etc.) comparatic intre cele doua regiuni (unde se colecteaza selectiv si unde nu)

DSP Mehedinti

1. Suprafata mica rezervata spatiilor verzi 2. Nivel ridicat al poluarii generat de

cenusa de la Romag Termo

1. Plantarea de arbori /arbusti pe

toate suprafetele disponibile

2. Masuri tehnice de reducere a

emisiilor de cenusa.

3. Masuri de fixare a holdei de cenusa

prin acoperirea cu vegetatie

4. Este posibil ca nu toate suprafetetle

cu spatii verzi sa fie inventariate si

protejate prin datele statistice

Problemele de mediu sunt complexe în Mehedinți, în special în Dr. Tr. Severin și

Strehaia. Instalațiile de tratare a apei se bazează pe tehnologii învechite ceea ce

determină o calitate scăzută a apei potabile. Nu există stații de epurare pentru apele

287

reziduale ale Secției TBC din Spitalul Județean de Urgență. Spațiile verzi au o suprafață

mică, iar întreprinderile existente poluează peste limitele normale.

Alături de investițiile destinate problemelor menționate anterior sunt necesare și

activități de conștientizare a populației cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor.

Pentru reducerea efectelor negative generate de poluare sunt necesare creșterea

suprafețelor destinate spațiilor verzi, precum și acoperirea uniformă a suprafețelor

orașelor cu utilități urbane modernizate și adaptate la nevoile populației.

4. Problemele semnalate în județul Olt



PARTICIPANTI PROPUNERI

PARTICIPANTI

ADR PROPUNERI

INFRASTRUCTURA URBANA 1. Drumuri judetene, locale 2. Canalizare, statii de epurare 3. Eroziune accentuata a malurilor Dunarii 4. Strazi, drumuri proaste 5. Parcuri degradate 6. Apa/ canal/epurare 7. Deseuri, colectare selectiva 8. Infrastructura de transport insuficient

dezvoltata (lipsa unor proiecte importante de dezvoltare a infrastructurii de transport in Regiune: gen drum expres, autostrada)

9. Infrastructura de utilitati (apa, canal, gaze) slab dezvoltatat

10. Retea de drumuri judetene care nu este interconectata la nivel regional (nu este uniform dezvoltata, fara legaturi in retea)

INFRASTRUCTURA ȘCOLARĂ Infrastructura sociala insuficient dezvoltata

INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE 1. Infrastructura sanatatii 2. Infrastructura de sanatate – slab

dezvoltata CULTURA 1. Degradare muzeu , muzeu Sucidava

a. Identificarea liniilor de finanțare necesare acoperirii necesarului de investiții pentru fiecare componentă a infrastructurii

b. Calculul sumei totale necesare pentru investiții în infrastructură.

c. Calculul plus valorii pe care fiecare investiție îl aduce în dezvoltarea comunității și județului

d. Analiza impactului asupra anumitor indicatori sociali, economici și de mediu. Stabilirea unor criterii și a etapelor de atingere a acestora acolo unde este cazul.

e. Analiza impactului investițiilor în infrastructură asupra mediului de afaceri .

f. Identificarea liniilor de finanțare necesare acoperirii necesarului de investiții pentru fiecare componentă a infrastructurii

g. Calculul sumei totale necesare pentru investiții în infrastructură

h. Analiza impactului asupra anumitor indicatori sociali, economici și de mediu. Stabilirea unor criterii și a etapelor de atingere a acestora acolo unde este cazul.

288

Infrastructura urbană a județului Olt este insuficient dezvoltată pentru nevoile

prezentului. Rețelele de străzi au o lungime redusă, neacoperind toate zonele orașelor,

drumurile județene, esențiale pentru exercitarea funcțiilor urbane în arealul rural, au o

stare necorespunzătoare, instalațiile de aducțiune a apei și canalizările sunt

subdimensionate în raport cu nevoile de dezvoltare ale orașelor.

Reformele din sistemul educațional nu au fost suficiente pentru creșterea calității

învățământului fiind orientate doar spre optimizarea costurilor și reducerea

cheltuielilor. Dotările moderne lipsesc sau sunt insuficiente.

Distribuția unităților medicale este inegală în județ, iar dotările existente nu se

află la standarde moderne.

În plan cultural sunt neglijate instituții de cultură precum muzeul de la Sucidava.

Îmbunătățirea acestei stări de fapt presupune investiții în modernizarea

infrastructurii orașelor, dezvoltarea acesteia acolo unde este insuficientă sau nu există.

Este necesară, de asemenea, o prioritizare a investițiilor în infrastructură în funcție de

impactul pe care acestea îl au asupra mediului de afaceri.

Referitor la sistemele de sănătate și educație sunt necesare analiza nevoilor

populației, a preponderenței anumitor afecțiuni asupra populației și cauzelor acestora,

iar nevoile educaționale ale populației trebuie corelate cu tipul investițiilor în județ

pentru a se asigura resursele umane necesare atragerii de investiții.

289

Competitivitate economica, Turism, Cercetare- dezvoltare-inovare


MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE

NECESARE

ADR PROPUNERI

ECONOMIE Fără mențiuni

-

i. Dezvoltarea unor centre de afaceri și informare

ii. Acțiuni de promovare a oportunităților investiționale în județ

iii. Implicarea agenților economici în elaborarea politicilor economice din județ

iv. Facilitați pentru investitori v. Dezvoltarea de parteneriate public-privat în

acțiuni de interes public vi. Dezvoltarea unor programe de ucenicie pentru

elevii din licee,i alte forme de învățământ vocaționale și pentru studenți

vii. Crearea unei infrastructuri turistice de calitate la standarde internaționale

viii. Calificarea în servicii turistice a unui număr suficient de persoane

ix. Dezvoltarea unui sistem de pregătire în antreprenoriat turistic a celor interesați

x. Inițierea unor programe de turism tematic xi. Promovarea identității culturale a zonei și a

oportunităților turistice xii. Combinarea turismului istoric cu cel de loisir

xiii. Dezvoltarea capacităților de turism balnear xiv. Transformarea site-urilor arheologice în

obiective turistice permanente

290




NECESARE

ADR PROPUNERI

EDUCAȚIE 1. Reabilitarea termica a scolilor 2. Dotare cu retele de canalizare ,

grupuri sanitare, apa potabila, termoficare eficienta (inclusiv alternative)

3. Extinderea, reabilitarea spatiilor scolare

4. Corelarea deficienta a ofertei educationale cu piata muncii si tendintele pe termen mediu si lung 1. Numar copii plasati in institutii

publice

PLANIFICAREA FINANȚĂRILOR 1. Resurse umane insuficient

pregatite in implementarea proiectelor si automat accesarea de fonduri nerambursabile (persoanal necalificat in realizarea de fonduri)

ASISTENȚĂ SOCIALĂ 1. Cresterea calitatii vietii

persoanelor adulte din Centrele

rezidentiale

2. Servicii sociale nou create

1. Proiecte de infrastructura pentru educatie

2. Corelarea fondurilor (ex. crestrea procentului FEDR in proiectele POSDRU pentru asigurarea functionalitatii) Stimularea agentilor economici pentru implicarea in proiectele specifice

1. Investiții majore în infrastructura educațională

2. Pregătirea unui număr suficient de specialiști în atragerea finanțărilor și implementarea proiectelor europene

3. Îmbunătățirea sistemului de asistență socială

4. Crearea de noi servicii sociale

Dezvoltarea resurselor umane reprezintă unul dintre obiectivele cele mai

importante ale unei politici de dezvoltare regională sau locală eficientă. Acest lucru se

datorează importanței pe care factorul uman o deține în activarea potențialului local sau

regional. Creșterea economică, a volumului investițiilor, diversificarea activităților

economice sunt rezultatul unui nivel ridicat de educație și existența specialiștilor din

sectoarele de activitate care au potențial investițional în zonă.

291

Pentru susținerea acestui domeniu de activitate sunt necesare investiții în

îmbunătățirea infrastructurii de educație, dezvoltarea sistemului de formare

profesională continuă, a instituțiilor de calificare, recalificare și reconversie profesională

pentru persoanele care au depășit vârsta școlarizării. Dificultățile datorate crizei

economice pot fi depășite prin identificarea unor noi direcții de ocupare a forței de

muncă locale. În plus, politicile de dezvoltare a resurselor umane devin sustenabile în

momentul în care nu se limitează la o singură localitate, ci se adresează întregului areal.

În acest mod orașul își îndeplinește funcțiile urbane prin absorbția forței de muncă

existente și oferirea de alternative față de muncă în agricultură.



MASURI PENTRU REMEDIERE.

PROIECTE NECESARE

PROPUNERI ADR

1. Slaba organizare pentru imbunatatirea retelei, devalorificare a produselor

2. Lipsa sistemelor de irigatii

1. Obținerea unor finanțări suficiente pentru infrastructura instituțională destinată asigurării serviciilor agricole și a siguranței alimentare

2. Asistența în desfacerea produselor

agricole

3. Asistență în înființarea și dezvoltarea fermelor agricole

4. Contractarea anticipată a producției

agricole și furnizarea pe piețele de profil

5. Facilitarea realizării de asocieri sau uniuni de producători

6. Dezvoltarea sistemelor de instruire a

producătorilor pentru înființarea culturilor tehnice și non cerealiere

7. Informarea cu privire la tehnologii și

metode de practicare a agriculturii intensive.

292

Județul Olt are un potențial agricol semnificativ datorită calității solurilor.

Problemele care împiedică eficiența sporită a agriculturii sunt lipsa sistemelor de irigații

și a rețelelor de valorificare a produselor agricole.

Pentru a se favoriza dezvoltarea acestui domeniu de activitate sunt necesare

investiții în înființarea de ferme agricole sau asociații, în mecanizarea lucrărilor agricole

și implementarea de tehnologii moderne și eficiente, în înființarea de culturi

diversificate. La toate acestea sunt necesare politici de sprijin prin asistența desfacerii

produselor agricole și eventual contractarea anticipată a acestora.




NECESARE

PROPUNERI ADR

Fără mențiuni - 1. Dezvoltarea unui sistem de monitorizare a indicatorilor de mediu 2. Stabilirea unor standarde minimale de asigurare a calității mediului 3. Corelarea investițiilor în economie și dezvoltarea infrastructurii cu cele de protecția mediului

Deși nu există mențiuni din partea participanților la această secțiune menționăm

că sunt necesare stabilirea unor standarde minimale de asigurare a calității mediului,

corelarea investițiilor în economie cu cele necesare protecției mediului. Pentru

asigurarea unui control permanent al parametrilor normali sunt necesare asigurarea

unui sistem permanent de monitorizare ai acestora.

293

5. Problemele semnalate în județul Vâlcea




Lipsa unui sistem integrat de date urbane

1. Refacerea sistematica a drumurilor urbane, datorita interventiilor la utilitati ca urmare a unor finantari ale investitiilor cu beneficiarii sau programe (proiecte) distincte.

2. Dezvoltarea afacerilor de familie. 3. Nevalorificarea potentialului turistic

la nivelul judetului Valcea.

1. Promovarea unor proiecte de modernizare a drumurilor urbane si interurbane impreuna cu retelele de utilitati (reabilitari sau extinderi)

2. Dezvoltarea proiectelor de asistenta, informare privind oportunitatea la nivel national si european pentru dezvoltarea unor afaceri de familie

3. Promovarea proiectelor de infrastructura interurbana si a modernizarii statiunilor . Dezvoltarea unor noi statiuni cu potential turistic specific.

1. Strazi nemodernizate datorita lipsei de fonduri

2. Proces greoi in absorbtia fondurilor europene datorita lipsei de fonduri pentru intocmirea studiilor si proiectelor si datorita lipsei personalului.

- pentru modernizarea strazilor; - pentru promovarea turismului in special turismul

medical; - pentru imbunatatirea infrastructurii (apa, canal); - pentru crearea unui centru de informatii

turistice; - pentru crearea unui traseu turistic; - pentru promovarea turistica a orasului; - pentru crearea de capacitati de cazare; - pentru crearea unei zone de agrement, tabere

scolare, stranduri cu apa sarata; - pentru crearea unui centru medical, unde se vor

folosi tratamente pe baza de sare

1. Retea de drumuri degradata, insuficienta: DJ 605 A- Milostea- Gradistea, DJ 605 C Berbesti Valcea- Alimpesti Gorj, DJ 676 E Berbesti-Popesti

1. Reabilitare drumuri existente , proiecte pentru DJ.

1. Identificarea prioritatii de dezvoltare

in domeniul turismului

1. Studiul pentru dezvoltarea turismului sa se

realizeze cu consultarea autoritatilor administratiei publice locale

1. Infrastructura transport, drumuri de acces la monumente istorice si obiective turistice

1. Reabilitare drumuri, sate apartinatoare 2. Reabilitare monument istoric „Toti Sfintii”

Proieni 3. Refacere traseu turistic Mocanita

294

Principalele probleme semnalate de persoanele care au participat la formarea

grupurilor de lucru se referă la lipsa unui sistem integrat de date privind nevoile urbane.

Una dintre principalele cauze este cea a insuficienței fondurilor destinate dezvoltării

infrastructurii urbane și a personalului specializat. Având în vedere specificul județului

Vâlcea a fost menționată infrastructura rutieră insuficientă pentru accesul la obiectivele

turistice. Conectarea localităților urbane din județul Vâlcea este degradată pe anumite

segmente, ceea ce îngreunează transporturile dintre acestea.

Propunerile de îmbunătățire a situației existente este relaționată cu potențialul

turistic al zonei, iar infrastructura urbană (străzi, apă curentă, canalizare) trebuie să fie

dezvoltată și îmbunătățită în scopul creșterii confortului urban și atractivității regiunii.


PUNCTE SLABE; DIFICULTATI MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE

1. Lipsa investitiilor de anvergura care sa angreneze dezvoltarea pe orizontala / verticala(in special cele mici) pentru servicii care aduc plus-valoare (consultatii de afaceri, sprijin pentru internationalizare)

2. Mediu economic prea putin dinamic; 3. Slaba implicare a mediului de afaceri in

parteneriate public-private 4. Slab interes al firmelor locale pentru acces

pe alte piete decat cea locala 5. Prea putin interes pentru cercetare-inovare

(lipsa de interes pentru proiectele finantate pe axa 2 POS CCE). Relativ putine proiecte ale firmelor peste 10 angajati pe axa 1 POS CCE.

6. Prea putin interes din partea administratiei locale in scopul atragerii de investitii (acces terenuri, infrastructura de afaceri)

7. Prea putine firme cu peste 250 de angajati, chiar putine firme de dimensiune mijlocie 49-249 de angajati

8. Slab interes , corelat cu lipsa de fonduri, pentru dezv. intitiativelor antreprenoriale la nivel rural

295

Mediul economic din județul Vâlcea este caracterizat printr-un număr ridicat de

societăți comerciale de mici dimensiuni, preocupate de menținerea pe piețele de profil

locale și mai puțin orientate spre extinderea afacerilor în alte regiuni sau către export.

Colaborarea dintre agenții economici și instituțiile publice este nesemnificativă,

fapt dovedit prin numărul redus de parteneriate public-privat.

Numărul mic de proiecte accesate prin liniile de finanțare europene destinate

cercetării și inovării dovedește capacitatea redusă de implicare în acest domeniu.

Numărul de investiții externe în județ este redus, iar administrația publică locală

nu a reușit să crească atractivitatea zonei pentru investitorii potenți din punct de vedere

financiar.

În aceste condiții și în concordanță cu așteptările viitoare mediul de afaceri

trebuie să fie dinamizat, iar dezvoltarea agenților economici locali trebuie completată

prin creșterea numărului de investitori din afara județului pentru a se asigura

îmbunătățirea fluxului financiar și a creșterii numărului de locuri de muncă.




1. Nu exista o strategie coerenta de dezvoltare a judetului ceea ce determina o predictibilitate scazuta privind piata muncii

2. Nu exista o monitorizare si centralizare a proiectelor in domeniul formarii R.U.

3. Nu exista o viziune unitara asupra pregatirii R.U.

1. Studiu pentru determinarea obiectiva a ratei somajului

2. Crearea unei baze de date unitare privind dezvoltarea R.U. la nivel judetean

3. Proiecte care sa stimuleze infiintarea de IMM-uri si crearea de locuri de munca in mediul rural in domenii nonagricole

1. Slab interes din partea angajatorilor/ angajatilor si resurselor umane in general pentru formare profesionala (vizibil si in proiecte POS DRU)

2. Slaba corelare intre nevoia de competente de pe piata muncii si formarea profesionala (lipsa studii de specialitate)

296

Problemele semnalate de participanții la grupurile de lucru relevă inconsistența

politicilor publice de dezvoltare a resurselor umane din județul Vâlcea. Au fost

semnalate lipsa unei strategii unitare de dezvoltare a resurselor de muncă, a

monitorizării dinamicii profesiilor și corelarea competențelor de pe piața muncii cu

nevoile angajatorilor prin asigurarea unui sistem de formare profesională în funcție de

coffigurația pieței muncii.

Soluționarea problemelor semnalate se poate realiza prin clarificarea

discrepanțelor dintre rata șomajului și rata de ocupare a populației, crearea unei baze

de date privind dezvoltarea resurselor umane și stimularea antreprenoriatului în mediul

rural în sectoare de activitate nonagricole.

Mediu si dezvoltarea durabilă



1. Lipsa fondurilor, lipsa programelor de finantare, personal putin in cadrul institutiei pentru accesarea si implementarea proiectelor

1. Existenta unor proiecte „Tip” pentru a fi mult mai usor depunerea acestui gen de proiecte cu privire la mediu si dezvoltare durabila.

2. Programe pentru accesarea fondurilor pentru proiecte gen: „crearea unui parc cu panouri solare pentru producerea energiei verde”

3. Programe pentru reabilitarea zonelor ce au suferit in urma calamitatilor naturale sau in urma unor exploatari cum este zona din Ocnele Mari unde s-a exploatat sarea.

1. Calitatea scazuta a mediului urban 2. Zone industriale abandonate din

reducerea activitatilor. 3. Densitate scazuta a populatiei in

zonele urbane. 4. Capacitate investitionala redusa (a

populatiei) 5. Necorelare intre spatiul urban si

gradul de motorizare 6. Mobilitate pietonala si biciclisti

redusa

1. Reabilitare spatii urbane 2. Restructurare, restrangere areale 3. Reconversie urbana, documentatie urbanism

fundamentate 4. Masuri de crestere a veniturilor populatiei 5. Dezvoltare urbana policentrica 6. Baza de date urbana 7. Reevaluarea necesarului de parcari si regandirea

modului de amplasare (cladiri etajate) pentru eliberare spatiu comun pentru populatie (trasee pietonale si biciclete distincte de reteaua rutiera)

297

1. Poluarea aerului prin emisii nocive ale mijloacelor de transport urban si interurban

2. Dezvoltarea zonei turistice balneare si integrarea Mun. Rm. Vâlcea ca centru de greutate al unei dezvoltarii in turismul balnear (Calimanesti, Olanesti, Govora)

1. Asigurarea prin proiecte a mediului de afaceri care sa permita inlocuirea sau achizitia sau achizitia de mijloace de transport persoane in comun la standarde de poluare ale anilor 2012

1. Perioadele de tranzitie negociate de Romania pe capitolul „Mediu” sunt parcurse fara ca investitiile in mediu pentru toate localitatile unui judet pe componentele: sol, aer, deseuri, apa, energie, in vederea conformarii la legislatia europeana nu s-au realizat - risc de sanctionare de catre Comisia Europeana.

1. Sa se creeze progres si pentru zonele rurale si orasele sub 10 000 locuitori

2. Extinderea proiectelor majore din actuala perioada de programare

Activitățile care vizează protecția mediului sunt afectate de numărul redus de

angajați din instituțiile specializate, ceea ce reduce capacitatea acestora de a accesa

fonduri europene destinate acestui domeniu.

Principalii factori care afectează mediul din orașele județului Vâlcea sunt zonele

industriale abandonate prin restrângerea activităților economice, necorelarea dintre

spațiul urban și gradul de motorizare al orașelor, poluarea ridicată a aerului datorită

mijloacelor de transport în comun și nerespectarea programului de investiții asumat de

România în acest sector.

Propunerile vizează regândirea orașelor, în special a celor cu o densitate a

populației mai ridicată, astfel încât să se descongestioneze zonele aglomerate și să se

creeze posibilitatea deplasării cu bicicleta în orașe.

298

CAPITOLUL V: CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Studierea condițiilor existente în Regiunea sud-vest Oltenia evidențiază existența

unui specific regional în raport cu celelalte regiuni ale țării. Există diferențe între județe

dar și asemănări care oferă un caracter omogen al regiunii.

Elaborarea unei strategii de dezvoltare și a portofoliului de proiecte necesare

implementării acesteia presupune o activitate intensă pentru prioritizarea nevoilor dar

și de monitorizare continuă a evoluției acestora, astfel încât fiecare etapă să fie evaluată

cu precizie cu scopul dinamizării dezvoltării domeniilor unde s-au înregistrat modificări

pozitive semnificative și de corectare în timp util a erorilor.

Pentru identificarea celor mai eficiente direcții de activitate este necesară

evaluarea fiecărei dimensiuni menționate la începutul acestui studiu.

1. Dimensiunea socială

1.1. Criteriul demografic.

Întrucât în Oltenia se observă același trend ca și la nivel național, de scădere a

populației și reducere constantă a generațiilor tinere datorită natalității scăzute,

considerăm că este necesară o evaluare atentă a corpurilor demografice din orașele de

dimensiuni mici.

Analiza dimensiunii orașelor din Oltenia evidențiază că doar trei din cele 40 de orașe

aveau peste 100 000 de locuitori, la care se adaugă două orașe cu peste 50 000 de

locuitori și încă patru cu peste 20 000 locuitori.

Cea mai mare pondere o dețin orașele cu mai puțin de 10 000 de locuitori, în număr

de 20, dintre care patru au mai puțin de 5 000 de locuitori.

299

Dimensiunile mici ale orașelor sugerează o capacitate redusă de influențare a

arealului rural învecinat și dependența de orașele mari din regiune sau din afara regiunii.

Infrastructura insuficientă și populația în scădere scad atractivitatea regiunii pentru

investitorii externi. De asemenea, din perspectiva criteriului demografic remarcăm

insuficiența funcțiilor urbane pe care le îndeplinesc, în multe cazuri nici pe cele necesare

propriilor nevoi.

Persistența acestor orașe și declinul demografic reprezintă o problemă gravă

pentru viitor, iar ignorarea lor va accentua problemele existente. Majoritatea orașelor

mici au un caracter preponderent agricol, iar declinul demigrafic scade șansele

diversificării activităților economice.

Comparația la nivelul fiecărui județ al regiunii relevă importanța pe care

reședințele de județ o au în dezvoltarea urbană a regiunii. Aspectul general al regiunii

indică predominanța mediului rural, iar problematicile generale sunt subsumate celor

specifice ruralului. În regiunile europene dezvoltate sau chiar în regiunile mai dezvoltate

ale României se constată o pondere mai ridicată a populației urbane, iar funcționalitatea

socio-economică este asigurată prin preluarea a numeroase funcții de către mediul

urban. Pentru ca orașele să poată asigura necesarul de funcții sociale trebuie îndeplinite

anumite condiții: sectoarele economice trebuie diversificate la nivelul la care să asigure

nevoile fiecărui oraș, dar și nevoile zonelor adiacente.

Posibilitățile de soluționare a acestor probleme depind de îndeplinirea uni

complex de condiții:

a) Elaborarea unor politici locale de menținere a populației tinere prin

asigurarea facilităților pentru dobândirea de locuințe;

b) Facilitarea dezvoltării economice prin identificarea celor mai profitabile

direcții de specializare adaptativă;

c) Pentru orașele cu profil agricol este necesară asistența în marketingul zonal și

desfacerea produselor în alte regiuni sau la export;

300

d) Încurajarea antreprenoriatului în agricultură sau în activități nonagricole

pentru a se compensa lipsa investitorilor de calibru. Inițiativa privată locală

poate deveni o soluție în condițiile crizei economice;

e) Intensificarea politicilor de creștere a nivelului de educație a populației cu

scopul dezvoltării în viitor a activităților nonagricole;

f) La nivel regional sunt necesare investiții într-o infrastructură de transport

eficientă pentru asigurarea mișcării pendulatorii ca alternativă la emigrarea

temporară;

g) Implicarea populației și a agenților economici locali în elaborarea strategiilor

de dezvoltare locală.

h) Facilitarea stabilirii în localitate a persoanelor din localitățile rurale sau din

alte orașe sau regiuni ale țării pentru compensarea declinului demografic

datorat scăderii natalității sau emigrației.

i) Facilitatea retromigrației ca soluție la plecarea tinerilor din localitate;

j) Dezvoltarea rețelei de asistență socială;

k) Dezvoltarea sistemului de asistență medicală;

l) Dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru reducerea migrației tinerilor

pentru emigrație. În prezent emigrația pentru completarea educației este

primul pas în părăsirea definitivă a localităților de mici dimensiuni.

1.2. Infrastructura urbană.

Raportarea orașelor românești la standardele europene ilustrează diferențe

majore în ceea ce privește confortul urban. Extinderea facilităților urbane nu poate fi

considerată utilă doar din perspectiva confortului cetățenilor, dar este și generatoare de

venituri și de locuri de muncă. În localitățile mici, aceasta poate constitui prima etapă în

impulsionarea dezvoltării locale și în diversificarea activităților economice nonagricole.

301

De asemenea, în zonele cu potențial turistic lipsa sau insuficiența acesteia constituie un

obstacol semnificativ în exploatarea eficientă a potențialului local.

Se observă că această nevoie este distribuită diferit în orașele Olteniei. Pentru un

calcul empiric se poate considera drept referință regională media realizată în orașul

Motru, de 8,57km2 acoperiți de câte un km de utilități. Menționăm că este vorba de

medii la nivel de oraș, dar în interiorul orașelor concentrarea acestora poate fi inegală,

alternând zone unde utilitățile sunt suficiente în timp ce în alte zone acestea nu acoperă

necesitățile populației sau lipsesc cu desăvârșire.

Orientativ oferim aceste calcule teoretice, fără pretenția unei precizii de detaliu,

efectuate la media celei mai bune rate de acoperire a teritoriului intravilan din Oltenia,

realizat în municipiul Motru. Aceste dimensiuni pot fi adaptate la nivel local în funcție de

concentrarea populației în teritoriu, de concentrarea agenților economici și de zonele cu

potențial rezidențial. Dezvoltarea infrastructurii în zonele urbane cu o densitate mai

redusă a populației ar putea contribui la creșterea valorii proprietăților imobiliare și ar

putea impulsiona investițiile în respectivele zone. Existența unui potențial datorită

apariției infrastructurii poate contribui la creșterea atractivității orașelor în care s-au

realizat astfel de investiții și ar favoriza sistematizarea superioară a acestor zone. De

asemenea, în cazul localităților rurale, arondate orașelor, introducerea facilităților

urbane poate contribui la crearea unui aspect urban al acestora și creșterea

potențialului investițional

Având în vedere drepturile de proprietate legale considerăm că extinderea

infrastructurii urbane în zonele cu potențial rezidențial se pot realiza parteneriate

public-privat în obținerea finanțării necesare desfășurării lucrărilor.

Astfel de investiții presupun crearea unui plan local și zonal de investiții, în care

resursele viitoare trebuie distribuite între nevoile imediate și cele pe termen mediu și

lung. Calculul perioadelor de amortizare, în paralel cu analiza posibilității diversificării

302

surselor de venituri, și a impactului asupra mediului și valorii adăugate a orașelor, este

util în planificarea strategică a dezvoltării urbane.

LOCALITATEA STRĂZI ORĂȘENEȘTI REȚEA DE APĂ CANALIZARE

CRAIOVA 440 km 283 km 386 km

BAILESTI 57 km 67 km 139 km

CALAFAT 42 km 29km 44 km

BECHET 0 km 54 km 58 km

DABULENI 47 km 47 km Lipsa utilitate

FILIASI 25 km 40 km 48 km

SEGARCEA 20 km 27 km 53 km



TARGU JIU 216 km 0 km 372 km

MOTRU Referință Referință Referință

BUMBESTI-JIU 136 km 0 139 km

NOVACI 0 0 18 km

ROVINARI 23 km 0 21 km

TARGU CARBUNESTI 20 km 0 20 km

TICLENI 13 km 0 48 km

TISMANA 137 km 0 146 km

TURCENI 35 km 0 60 km


LOCALITATEA STRĂZI ORĂȘENEȘTI

REȚEA DE APĂ CANALIZARE

DROBETA-TURNU SEVERIN 110 km 78 km 152 km

ORSOVA 13 km 28 km 25 km

BAIA DE ARAMA 9 km 6 km 17 km

STREHAIA 3 km 77 km 88 km

VANJU MARE 4 km 15 km 28 km



SLATINA 141 km 174 km 160 km

CARACAL 56 km 26 km 53 km

BALȘ 17 km 1 km 39 km

CORABIA 0 km 46km 59 km

303

DRĂGĂNEȘTI OLT 1 km 85 km 91 km

PIATRA OLT 1 km 25 km 57 km

POTCOAVA 0.6 km 46 km 52 km

SCORNICEȘTI 18 km 1 km 8 km



RÂMNICU VÂLCEA 15 km 7 km 81 km

DRĂGĂȘANI 23 km 54 km 71 km

BĂBENI 13 km 87 km 109 km

BĂILE GOVORA 2 km 1 km 2 km

BĂILE OLĂNEȘTI 0 km 31 km 44 km

BĂLCEȘTI 2 km 127 km 146 km

BERBEȘTI 1 km 34 km 58 km

BREZOI 10 km 38 km 50 km

CĂLIMĂNEȘTI 7 km 54 km 80 km

HOREZU 21 km 140 km 186 km

OCNELE MARI 1 km 37 km 62 km


Datele de mai sus reprezintă referințe teoretice ale necesarului de investiții în

infrastructura urbană. În funcție de suprafața intravilană nerezidențială și de necesarul

comunității se pot restrânge aceste investiții la necesar.

Diferențele constatate și comparația lungimii necesare ale investițiilor ilustrează

o dimensiune redusă a canalizării în majoritatea orașelor, devenind un obiectiv al

viitoarelor investiții.

În ceea ce privește lungimea străzilor asfaltate menționăm că în tabelele

anterioare sunt menționate doar investițiile necesare, însă acest indicator nu este de

ajuns. La acesta se adaugă și nevoile de întreținere și reparare, precum și un antecalcul

al costurilor rezultate din introducerea canalizării și refacerea străzilor asfaltate.

1.3. Infrastructura educațională.

În analiza infrastructurii educaționale pot fi utilizate referințe complementare. În

primul rând, existența fizică a unui număr de școli suficiente nevoilor orașelor regiunii,

304

urmate de calitatea dotărilor acestora și condițiile oferite procesului educațional. În al

doilea rând, numărul cadrelor didactice, calificarea acestora și pregătirea profesională

se constituie în referință analitică.

Intervenția administrativă în asigurarea unei infrastructuri suficiente se limitează la

primul caz, cel al asigurării condițiilor materiale necesare educației populației. În cel de-

al doilea caz sunt necesare acțiunile de creștere calitativă determinate de specialiștii din

sistemul educațional, respectiv eforturile individuale ale cadrelor didactice.

În această analiză a sistemului social este importantă analiza dintre capacitatea

actualei infrastructuri educaționale de a asigura nevoile educaționale ale populației din

orașele regiunii și asigurarea educației și pregătirea populației la nivele mai ridicate

pentru populația din mediul rural aflată în vecinătatea orașelor.

Pentru a identifica nevoile de dezvoltare a infrastructurii educaționale este necesară

comparația dinamicii populației aflată la vârsta școlarizării, la care adăugăm și grupele

de vârstă care în curând vor fi integrate în sistemul educațional (tineri cu vârste între 0-

19 ani).

1.3.1. JUDEȚUL DOLJ

Structura educațională a acestui județ cuprinde toate nivelurile de educație, de la

cele primare până la cele universitare, completate de învățământul postliceal și

profesional.

În cazul majorității nivelurilor de învățământ se observă influența declinului

demografic asupra numărului de elevi, acest trend fiind negativ. În cinci cazuri se

observă o creștere a populației școlare: numărul copiilor înscriși în grădinițe a crescut

între 2000-2010 cu 31,27%, numărul elevilor de liceu a crescut cu 7,91%, numărul

elevilor cuprinși în școlile postliceale a crescut cu 16,87%, persoanele înmatriculate în

școlile de maiștri a crescut cu 44,52%, urmat de numărul studenților din facultățile

private ce a crescut cu 158,46%.

305

Raportarea nivelurilor de învățământ la structura populației relevă o scădere

datorată declinului demografic în cazul unităților școlare unde sunt înmatriculați elevi în

baza criteriului demografic și administrativ, în timp ce unitățile de învățământ care

înmatriculează și elevi din mediul rural înregistrează creșteri ale populației școlare.

Această structură denotă în modul cel mai clar funcțiile pe care mediul urban le

îndeplinește nu numai pentru propriile nevoi ci și pentru ale comunităților aflate în sfera

de influență.

În comparație cu celelalte județe menționăm că în acest caz avem de-a face cu

singurul județ unde există unități de învățământ superior puternice și cu o capacitate

suficientă asigurării specialiștilor necesari regiunii Oltenia.

1.3.2. JUDEȚUL GORJ

Evoluția indicatorilor referitori la infrastructura educațională din județul Gorj

relevă o structură diferită în funcție de specificul fiecărui oraș în cazul numărului de

copii înscriși în grădinițe, o reducere a numărului de elevi înscriși în celelalte nivele de

învățământ, însă o creștere în toate orașele a elevilor înscriși în licee.

Această tendință va continua dacă avem în vedere o particularitate demografică

a județului Gorj, în care populația cu vârste cuprinse între 0-19 ani are o pondere mai

mare în mediul rural în anul 2010 (53,12% tineri în mediul rural și 46,88% în mediul

urban) față de 2000 (în care ponderile populației tinere erau de 51,78% în mediul rural și

48,22% în mediul urban), ceea ce denotă tendința de creștere a populației tinere din

mediul rural. Asigurarea unui sistem de învățământ corespunzător presupune

cunoașterea zonelor de influență a orașelor și funcțiile educaționale pe care orașele le

pot exercita atât pentru nevoile proprii cât și pentru localitățile rurale învecinate.

306

1.3.3. JUDEȚUL MEHEDINȚI

În județul Mehedinți se observă o tendință de creștere a populației școlare în

ceea ce privește unitățile școlare de învățământ aflate la nivele ridicate. În toate orașele

se constată creșteri ale elevilor înscriși în învățământul liceal, iar acolo unde există și în

ceea ce privește învățământul postliceal, de maiștri și universitar.

În raport cu declinul demografic județean se observă o scădere a numărului de

copii înscriși în grădinițe.

Declinul demografic poate fi comparat cu declinul populației școlare și explică

sporirea numărului de elevi înscriși liceu: declinul demografic este accentuat în orașe, iar

ponderea populației tinere, eligibilă pentru înscrierea în unităților școlare de pe diverse

paliere de învățământ, este concentrată în mediul rural. Constatăm existența aceleiași

particularități ca și în cazul județului Gorj, datorită creșterii ponderii demografice a

populației tinere (0-19 ani) din mediul rural între anii 2000-2010, cu 4,63%.

În aceste condiții se explică scăderea populației școlare la majoritatea nivelurilor

de învățământ cu excepția celui liceal.

Pentru a se evalua nevoile investiționale este nevoie de o analiză exactă a

populației în cele două medii sociale și a modului în care unitățile de învățământ liceal

corespund nevoilor populației din mediul rural, precum și a specializărilor oferite.

Pentru aceasta sunt necesare analiza cheltuielilor individuale pentru întreținerea unui

elev în școală și un studiu comparativ între nivelul de educație a populației și distanța

față de cel mai apropiat liceu. În funcție de rezultate se pot identifica nevoile de unități

școlare și distribuția acestora în teritoriu.

307

1.3.4. JUDEȚUL OLT

Județul Olt are un profil preponderent agricol, iar concentrarea demografică în

mediul rural este semnificativă. Majoritatea unităților de învățământ liceale sunt

grupate în mediul urban, asigurând în anul 2010 educația pentru 57,18% dintre tinerii

județului. Menționăm că populația școlară provenită din mediul rural a crescut de la

42,82% în 2010 față de 42,06% în 2000.

Importanța unităților de învățământ din mediul urban și dimensiunile funcției

urbane este relevată de comparația acestor ponderi: în acest sens menționăm că în anul

2010 locuirea populației cu vârste între 0-19 ani în mediul rural era de 80,03%, în timp

ce populația școlară era de 42,82%. Această diferență semnificativă evidențiază că tinerii

din mediul rural al județului Olt sunt mai expuși emigrării pentru educație decât cei din

mediul urban, iar în evaluarea necesităților de dezvoltare a infrastructurii educaționale

este necesară estimarea capacităților necesare pentru asigurarea și sprijinul tinerilor din

mediul rural pentru a urma niveluri de școlarizare cât mai înalte.

Structura demografică actuală a județului indică forța mediului rural în susținerea

mediului urban și dependența dezvoltării sociale a județului de creșterea oportunităților

trai a populației pentru a încetini trendul actual de emigrare a populației tinere.

1.3.5. JUDETUL VÂLCEA

Județul Vâlcea se încadrează în specificul predominant al regiunii. Ponderea

populației cu vârste între 0-19 ani, care poate fi inclusă în sistemul de învățământ sau a

celei care va fi inclusă în anii viitori în structurile educaționale, este mai ridicată în

mediul rural și între 2000-2010 a dobândit ponderi superioare de la 75,01% la 80,13%.

Infrastructura educațională a fost concentrată în mediul urban, ceea ce sugerează

o expunere mai mare la abandonul școlar pentru un număr mai mare de tineri sau de

încetare a școlarizării la niveluri inferioare de educație.

308

Actuala stare de lucruri obligă o analiză a distanțelor dintre localitățile rurale și

orașele urbane, a posibilităților de deplasare în teritoriu, a capacităților de cazare și a

costurilor pentru un tânăr din mediul rural, al cărui acces la educație este îngreunat în

condițiile unui nivel de trai scăzut.

Paralela dintre trendul demografic și cel al populației școlare, corelat cu

reconfigurarea unităților de învățământ și concentrarea acestora în mediul rural,

presupune clasificarea agenților economici în funcție de sectoarele de activitate,

calificările necesare pe piața muncii regională și locală, cerințele angajatorilor și

asigurarea unei structuri educaționale racordată la nevoile pieței muncii. În dezvoltarea

unităților de învățământ trebuie să se ofere atenția necesară forței demografice a

mediului rural și a nevoii creșterii nivelului general de educație pentru cât mai mulți

tineri.

În toate județele se observă o reducere a numărului de școli postliceale și de

maiștri. Asigurarea unor abilități profesionale suficiente integrării pe piața muncii a unui

număr ridicat de tineri trebuie să devină un obiectiv în reforma învățământului.

În condițiile unei populație lipsită de resurse economice sunt necesare politici

publice de susținere a tinerilor capabili pentru a frecventa școala până la cele mai

ridicate niveluri. Pentru completarea nevoilor de pe piața muncii și compensarea

meseriilor care nu mai au căutare este necesar dezvoltarea unui sistem coerent și

dinamic de formare profesională continuă cu scopul reducerii perioadei de inactivitate

economică pentru cât mai mulți cetățeni care au trecut de vârsta școlarizării.

În stabilirea profilelor educaționale sunt necesare studii periodice de

monitorizare a modificărilor de pe piața muncii și a dinamicii meseriilor într-un efort de

predicție a acestora și de a pregăti sistemul educațional înainte de producerea crizelor și

favorizării dezvoltării unor noi domenii de activitate în fiecare județ.

309

1.4. Infrastructura sistemului medical.

Indicatorii statistici oferă imaginea unor transformări permanente ale sistemului de

sănătate. Calculul exact al nevoilor se bazează pe standardele europene și condițiile

existente în țările dezvoltate. Distribuția numărului de paturi la populație sau raportul

numărului de persoane ce revin unui medic sunt insuficiente pentru determinarea

calității sistemului de sănătate.

Numărul de boli cronice ce afectează populația, speranța de viață numărul deceselor

cauzate de acestea sunt indicatori ce relevă funcționalitatea sistemului de sănătate.

În statistica Eurostat20, care cuprinde numărul deceselor persoanelor sub 65 de ani

datorate bolilor cronice, România se clasa în anul 2009 în ultima categorie (pe o scală de

la 1 la 5), alături de Ungaria, Lituania și Letonia cu peste 220 de decese la 100 000 de

locuitori. Pentru comparație, menționăm că în prima clasă, ce ilustrează cea mai bună

situație, numărul maxim de decese datorită bolilor cronice înainte de 65 de ani, este de

111,62 cazuri la 100 000 locuitori. Această distanță indică și diferențele calitative ale

sistemelor de sănătate din țările europene, iar România are un drum lung de parcurs

până la asigurarea unui sistem de sănătate corespunzător nevoilor populației.

1.5. Economia.

Dimensiunea economică este unul dintre cei mai importanți factori ce contribuie la

dezvoltarea unei regiuni. Indicatorii ce permit evaluarea economiei regionale și județene

cu scopul identificării potențialului de dezvoltare sunt multipli și oferă informații

complexe cu privire la politicile economice regionale.

20 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsdph210

310

O strategie de dezvoltare economică presupune nu doar identificarea nevoilor ci și a

căilor de realizare și implementare a acesteia. Ignorarea factorilor contributorii sau

inhibitori reprezintă o amenințare permanentă a succesului oricărei strategii de

dezvoltare.

Pentru îmbunătățirea rezultatelor economice sunt necesare câteva principii de

acțiune, care pot favoriza creșterea economică. În completarea propunerilor

participanților la grupurile de lucru avansăm următoarele propuneri de dezvoltare

economică:

- Creșterea nivelului de educație a populației și a serviciilor de formare

profesională, calificare și recalificare profesională pentru menținerea populației

de vârstă activă a unui număr ridicat de persoane pentru cât mai mult timp;

- Evaluarea potențialului economic regional și local;

- Asigurarea unei infrastructuri urbane în regiune pentru a crește rapiditatea

schimbului de mărfuri;

- Analiza celor mai bune conexiuni ale infrastructurii de transport pentru facilitarea

legăturilor cu regiuni dezvoltate din Europa sau România;

- Facilități pentru investiții care vizează exportul, creșterea numărului de locuri de

muncă, angajarea tinerilor;

- Sprijinirea demersurilor antreprenoriale din sectoarele de activitate secundar și

terțiar;

- Corelarea programelor unităților de învățământ cu cerințele angajatorilor;

- Identificarea surselor de creditare și finanțare a investițiilor;

- Diversificarea sectoarelor de activitate economică în orașele cu activități

monoindustriale sau bazate pe agricultură;

- Creșterea conexiunilor economice între orașele regiunii datorită specificului

regional, unde există puține orașe de peste 100 000 de locuitori, iar jumătate au

mai puțin de 10 000 de locuitori;

311

- Identificarea posibilităților de dezvoltare a unor activități economice

complementare, rezultate din specializarea anumitor orașe sau județe într-un

domeniu de activitate, în funcție de nevoile celorlalte localități din regiune;

- În județele sau localitățile unde predomină anumite sectoare de activitate sunt

necesare investiții pentru exploatarea maximă a acelui potențial. De exemplu,

județul Olt deține un potențial agricol remarcabil. În acest caz sunt necesare

studii privind posibilitățile de maximizare a profiturilor obținute din agricultură,

identificarea culturilor care pot aduce cele mai mari beneficii producătorilor,

eliminarea suprafețelor de teren nelucrate, îmbunătățirea tehnologiilor de

producție și dotarea cu utilaje moderne și instruirea populației cu privire la cele

mai moderne metode de producție. De asemenea, transformarea gospodăriilor

de subzistență în ferme de producție în care scopul este cel al obținerii profitului

este o metodă de creștere economică locală sau județeană. Prin adăugarea la

exploatațiile agricole eficientizate a investițiilor realizate în sectorul industrial ne

putem aștepta la o creștere rapidă a capacității economice și creșterea numărului

locurilor de muncă.

- Utilizarea potențialului existent prin exploatarea vecinătății cu Dunărea, unul

dintre cele mai importante fluvii europene, prin dezvoltarea transportului

maritim, a infrastructurii portuare și dezvoltarea pisciculturii în localitățile

învecinate.

- În zonele montane unde există potențial turistic sunt necesare investiții în

dezvoltarea infrastructurii turistice, în marketingul zonal, iar în localitățile și

județele unde există posibilități balneo-climaterice acestea pot deveni prioritare

dar și conexate cu celelalte tipuri de turism.

- Potențialul presupus de silvicultură se pot dezvolta activități economice care să

presupună dezvoltarea unor activități de prelucrare superioară a masei lemnoase

și nu comercializarea în stare brută sau prelucrată primar. Orice activitate care

312

presupune prelucrarea superioară a materiei prime aduce plus valoare și un

număr suplimentar de locuri de muncă.

- Dezvoltarea structurilor de cercetare dezvoltare, cel puțin în jurul centrelor

universitare importante este o condiție a creșterii eficienței economice și

exploatării potențialului existent în regiune. De asemenea, pe anumite segmente

se poate evita importul de tehnologie prin contribuțiile cercetătorilor locali.

- Implicarea agenților economici, în funcție de propriile nevoi în activitatea de

cercetare și dezvoltare pentru asigurarea unei corelații optime între nevoile

acestora și specializările absolvenților.

- Construcția de parcuri tehnologice, de programe de ucenicie pentru studenți

pentru adaptarea individuală a pregătirii teoretice cu cerințele angajatorilor.

- Asigurarea la nivel regional a unor facilități pentru investitorii externi, în special în

cazul în care producția este destinată exportului.

- Elaborarea unor parteneriate cu instituțiile financiare pentru facilitarea cu

prioritate a investițiilor în regiune și implicarea acestora în politicile financiare

regionale.

- Crearea unor incubatoare de afaceri pentru identificarea celor mai bune soluții

de investiții.

Orice bilanț referitor la economia regională evidențiază un nivel redus de

dezvoltare economică. Oltenia are din păcate un PIB scăzut, penultimul dintre cele opt

regiuni de dezvoltare ale țării, iar contribuția la PIB național era în anul 2010 de 9,1%.

Rezultatele economice scăzute se datorează unor factori multipli, dintre care se

detașează gradul ridicat de ruralitate și concentrarea economiilor regionale, județene și

locale pe resursele naturale.

Modul în care a funcționat economia regională nu s-a bazat pe o strategie

coerentă, iar impactul diferitelor activități economice asupra mediul social, în funcție de

necesități, nu a fost evaluat pentru a se iniția politici publice de favorizare a sectoarelor

313

de activitate cu un potențial ridicat de a influența dimensiunile sociale și de mediu. Lipsa

strategiilor de dezvoltare economică a determinat și o eficiență scăzută a activităților

economice, urmate de menținerea în funcție a sectoarelor funcționale, fără a se studia

oportunitățile existente. Această inerție a dus la un nivel scăzut al investițiilor și

nefructificarea unor oportunități de afaceri. Astfel, așa cum se observă și în propunerile

participanților la grupurile de lucru, potențialul presupus de apropierea geografică a

fluviului Dunărea nu se bucură de atenția cuvenită. Deși acest fluviu traversează trei din

cele cinci județe ale Olteniei, infrastructura maritimă este redusă, iar fluxul financiar

care poate fi realizat prin dezvoltarea activităților economice în acest areal este redus.

Menționăm doar câteva direcții de dezvoltare în arealul învecinat: construcții și reparații

navale, turism, pescuit, prelucrarea produselor piscicole, transporturi etc.

În ceea ce privește regiunile muntoase există o implicare redusă în turism, iar

potențialul existent este utilizat sub posibilitățile oferite. Nu există o politică de turism

coerentă în dezvoltarea turismului ecologic, balneoclimateric, cultural, religios și nici

capacități de practicare a diferitelor sporturi specifice stațiunilor din zonele muntoase.

În județele Olteniei există posibilități de facilitare a dezvoltării economice și

creșterii numărului de agenți economici astfel:

1.5.1. Județul Dolj

Deși reședința acestui județ, municipiul Craiova, este cel mai mare și dezvoltat

oraș al regiunii, există o pondere semnificativă a populației ocupate în agricultură și o

pondere semnificativă a populației ocupată în agricultură.

Se constată, urmând aceeași comparație că deși există o pondere ridicată a

agenților economici din sectorul secundar și terțiar în regiune, totuși un impact ridicat în

ocuparea forței de muncă active revine agriculturii. Raportat la structura populației

urbane din județ considerăm că aceste sectoare de activitate sunt concentrate în

314

Craiova, în care locuiesc 78,8% dintre persoanele din mediul urban. Pentru comparație,

următorul oraș este municipiul Băilești care deține doar 5,2% din populația urbană a

județului. Celelalte orașe dețin mai puțin de 5% din populația urbană. Această structură

relevă dependența economică a întregului județ de reședința județului. Pentru

îmbunătățirea indicatorilor specifici dimensiunilor de dezvoltare durabilă sunt necesare

identificarea ariilor de specializare a orașelor județului și exercitarea funcțiilor

educaționale ale reședinței județului și pregătirea specialiștilor în domenii de activitate

care presupun activități elaborate și necesită un nivel superior de pregătire.

Pentru creșterea economică sunt necesare investiții în domeniile industrial și

terțiar prin sprijinirea agenților economici existenți sau facilități pentru apariția unor noi

investitori în aceste sectoare de activitate.

1.5.2 Județul Gorj

Industria județului Gorj este legată de resursele naturale ale subsolului. În

industria extractivă este ocupată cea mai mare parte din forța de muncă și tot în acest

domeniu se găsesc cei mai numeroși agenți economici. Dezvoltarea economiei județene

este dependentă de diversificarea sectoarelor economice, în special turismul în zonele

montane și de dezvoltarea sectoarelor de activitate din sectorul terțiar.

Proiectarea pe termen lung a dezvoltării economice poate compensa resursele

naturale finite. În acest scop, resursa umană pregătită în meseriile necesare actualei

structuri economice poate fi reorientată și spre alte domenii de activitate.

1.5.3. Județul Mehedinți

Este județul cu cel mai mare grad de ocupare în agricultură, raportat la ponderea

agenților economici din acest domeniu. Structura economică a județului și distribuția

populației ocupate este sub potențialul județului, iar învecinarea cu Dunărea poate fi

principalul factor de dezvoltare a județului. De asemenea, gradul scăzut de urbanizare

315

reprezintă un obstacol pentru creșterea economică. Dezvoltarea infrastructurii de

transport și a conexiunilor zonelor rurale la orașele județului, în special la reședința

județului, Dr. Tr. Severin, reprezintă o condiție a dezvoltării județului. Infrastructura

educațională este obligatorie pentru a se impulsiona dezvoltarea activităților non-

agricole și creșterea propensiunii către antreprenoriat a populației din zonele rurale.

1.5.4. Județul Olt

Potențialul agricol superior este concretizat prin ponderea populației ocupate în

agricultură, ce deține 40,6% din totalul populației ocupate. Alături de agricultură este

bine reprezentată industria prelucrătoare. Creșterea economică presupune asigurarea

unei exploatări superioare a potențialului agricol, asistență pentru desfacerea

produselor agricole și transformarea gospodăriilor de subzistență în ferme de producție

destinate comercializării produselor agricole. În raport cu celelalte județe poate fi un

avantaj faptul că nu există un oraș care să dețină o pondere demografică majoră,

existând, în afara reședinței județului, încă trei orașe care dețin peste 10% din populația

urbană. Structura demografică oferă posibilitatea dezvoltării unor centre multiple de

dezvoltare și influență asupra zonelor adiacente.

1.5.5. Județul Vâlcea

Activitățile economice sunt concentrate în industrie și servicii, care au ponderi

mai ridicate decât agricultura. Creșterea numărului de agenți economici din sectoarele

preponderente reprezintă principala direcție de dezvoltare a județului.

Turismul reprezintă unul dintre principalele sectoare economice ale județului.

Deși ponderea deținută de această activitate este semnificativă, apreciem că potențialul

turistic al județului este mult mai mare decât cel fructificat în prezent. Pentru a se

asigura o creștere constantă a numărulu ide turiști sunt necesare politici publice care să

316

depășească acțiunea izolată a agenților economici. Modernizarea infrastructurii,

marketingul regional și adaptarea capacităților turistice actuale la standardele europene

nu pot rămâne doar în sarcina agenților economici. Implicarea autorităților publice

alături de agenții economici în acțiuni comune de promovare a regiunii reprezintă o cale

eficientă de impulsionare a mediului de afaceri din regiune.

317

ANEXE

318

Anexa 1 – Rețeaua orașelor din Oltenia

319

Anexa 2 – Distribuția demografica

320

Anexa 3 – Influenta oraselor asupra zonelor invecinate in

raport cu resedintele de judet

321

Anexa 4 – Infrastructura urbana

322

Anexa 5 – Salariați

323

Anexa 6

DIMENSIUNEA SOCIALĂ A MEDIULUI URBAN DIN

JUDEȚUL DOLJ

A. Cadrele de analiză a dimensiunii sociale

1. Demografie 2. Educație 3. Sănătate 4. Infracționalitate 5. Condiții de locuire 6. Infrastructura urbană 7. Transport local 8. Infracțiuni

324

1. Cadrul demografic

1.1. Structura demgrafică a populației din mediul urban

326

1.1.1. Structura demografică din Municipiul Craiova

328

1.1.2. Structura demografică a Municipiului Băilești

330

1.1.3. Municipiul Calafat

332

1.1.4. Orașul Bechet

334

1.1.5. Orașul Dăbuleni

336

1.1.6. Orașul Filiași

338

1.1.7. Orașul Segarcea

340

2. Cadrul educațional

344

3.Sănătatea

327

176

514

386

11

867

533

278337

183

561

324

12

986

493

315

Judet Craiova Bailesti Calafat Bechet Dabuleni Filiasi Segarcea

Numar de pacienti ce revin unui un medic

2000 2009

345


1. Indicatori de locuire la nivel județean

346



populației din diferite zone ale orașului. O zonă urbană acoperită de principalele elemente de

infrastructurii reprezintă o atracție pentru investitori dar și pentru dezvoltarea unor proiecte de

investiții imobiliare. De asemenea, este favorizat fluxul de capital către zonele cu potențial

investițional în creștere și pentru apariția unor noi centre metropolitane în fiecare oraș. Valorile

proprietăților cresc și se dezvoltă inițiativa privată în zonele acoperite corespunzător de

infrastructura urbană. Tendința normală de extindere către periferii a orașelor are o influență

pozitivă asupra zonelor rurale învecinate datorită creșterii gradului de urbanizare a acestora și

conectarea intensă a structurii economice a localităților rurale la cele urbane. Este, de

asemenea, facilitată deplasarea forței de muncă spre zonele industriale, iar mobilitatea

educațională este facilitată de un sistem superior de învățământ aflat în mediul urban.

347

Apropierea de oraș reprezintă un avantaj major pentru comunele și satele respective.

Deplasarea în interes educațional sau profesional către oraș este compensată de migrația

pentru locuire a unei părți semnificative a populației urbane. Motivațiile acestei migrații sunt

diverse: cadrul natural și mai puțin lipsit de poluare, prețul mai mic al terenurilor și locuințelor,

posibilitatea unor noi investiții în afara orașului, cu costuri mai mici din punct de vedere al

investițiilor și a forței de muncă.

1. Lungimea străzilor orășenești din județul Dolj

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Do

lj

TOTAL 577 577 577 577 700 707 707 707 721 730 731

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 21.32 1.00 0.00 0.00 1.98 1.25 0.14 26.69

CRAIOVA 378 378 378 378 378 378 378 378 378 383 383

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.32 0.00 1.32

BAILESTI 82 82 82 82 82 82 82 82 82 82 82

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

CALAFAT 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

BECHET 0.00 0.00 0.00 71 78 78 78 78 78 78

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 0.00 9.86 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

DABULENI 50 50 50 50 60 64 64

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 20.00 6.67 0.00

FILIASI 35 35 35 35 37 37 37 37 39 39 40

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 5.71 0.00 0.00 0.00 5.41 0.00 2.56 14.29

SEGARCEA 37 37 37 37 37 37 37 37 39 39 39

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 5.41 0.00 0.00 5.41

348

2. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Dolj ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Do

lj

TOTAL 514.0 517.2 528.4 528.4 539.0 539.2 539.2 550.4 550.4 550.4 565.4

Evoluție (%)

0.6 2.2 0.0 2.0 0.0 0.0 2.1 0.0 0.0 2.7 10.0

CRAIOVA 418.0 418.0 428.0 428.0 434.0 434.0 434.0 434.0 434.0 434.0 434.0

Evoluție (%)

0.0 2.4 0.0 1.4 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 3.8

BAILESTI 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8

Evoluție (%)

0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

CALAFAT 22.0 25.2 26.4 26.4 31.0 31.0 31.0 42.2 42.2 42.2 42.2

Evoluție (%)

14.5 4.8 0.0 17.4 0.0 0.0 36.1 0.0 0.0 0.0 91.8

BECHET 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4

Evoluție (%)

0.0 0.0 0.0 0.0 9.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 9.1

FILIASI 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0

Evoluție (%)

0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

SEGARCEA 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8

Evoluție (%)

0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

3. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Dolj ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Do

lj

TOTAL 707.6

709.1

713.1

713.1

803.6

824.8

927.6

948.1

1035.7

1239.7

1646.8

Evoluție (%) 0.21 0.56 0.00 12.69

2.64 12.46

2.21 9.24 19.70 32.84 132.73

CRAIOVA 526 526 530 530 530 530 530 530 530 530 535.5

349

Evoluție (%) 0.00 0.76 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.04 1.81

BAILESTI 72.4

72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

CALAFAT 42 42 42 42 53 53 53 58.2 58.2 58.2 58.2

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 26.19

0.00 0.00 9.81 0.00 0.00 0.00 38.57

BECHET 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 4 4 4 4.3 4.3 6

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 66.67

0.00 0.00 7.50 0.00 39.53 150.00

DABULENI 0 0 0 0 36.1 36.1 36.1 36.1 64.6 64.6 64.6

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 78.95 0.00 0.00 0

FILIASI 23.7

23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 25

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 5.49 5.49

SEGARCEA 19 19 19 19 19 19 19 19 31.5 31.5 31.5

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 65.79 0.00 0.00 65.79

4. Suprafața acoperită de infrastructura urbană

DOLJ ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

TOTAL


16.71

16.71

16.71

16.71

15.72

16.02

16.14

16.14

15.82

15.77

15.75


13.63

13.60

13.52

13.52

13.70

13.73

12.30

12.03

11.02

9.29 6.99


18.76

18.65

18.25

18.25

20.42

21.01

21.16

20.73

20.73

20.92

20.36

MUNICIPIUL CRAIOVA


17.90

17.90

17.90

17.90

17.90

18.63

18.63

18.63

18.63

18.39

18.39


12.86

12.86

12.76

12.76

12.76

13.29

13.29

13.29

13.29

13.29

13.15


16.18

16.18

15.81

15.81

15.59

16.23

16.23

16.23

16.23

16.23

16.23

MUNICIPIUL BAILESTI


13.63

13.63

13.63

13.63

13.63

13.63

13.63

13.63

13.63

14.60

14.60


15.44

15.44

15.44

15.44

15.44

15.44

15.44

15.44

15.44

16.53

16.53


28.09

28.09

28.09

28.09

28.09

28.09

28.09

28.09

28.09

30.08

30.08

MUNICIPIUL CALAFAT

350


15.56

15.56

15.56

15.56

16.51

16.51

16.51

16.51

16.51

16.51

16.51


16.67

16.67

16.67

16.67

14.02

14.02

14.02

12.77

12.77

12.77

12.77


31.82

27.78

26.52

26.52

23.97

23.97

23.97

17.61

17.61

17.61

17.61

ORAS BECHET


0 0 0 0 5.63 5.68 6.33 6.33 6.33 6.64 6.64


0 0 0 0 166.67

110.75

123.50

123.50

114.88

120.47

86.33


0 0 0 0 181.82

184.58

205.83

205.83

205.83

215.83

215.83

ORAS DABULENI


0 0 0 0 18.40

18.40

19.00

19.00

15.83

14.84

14.84


0 0 0 0 25.48

25.48

26.32

26.32

14.71

14.71

14.71


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ORAS FILIASI


15.97

15.97

15.97

15.97

15.11

15.11

15.11

15.11

14.33

14.33

13.98


23.59

23.59

23.59

23.59

23.59

23.59

23.59

23.59

23.59

23.59

22.36


32.88

32.88

32.88

32.88

32.88

32.88

32.88

32.88

32.88

32.88

32.88

ORAS SEGARCEA


13.57

13.57

13.57

13.57

13.57

13.57

13.57

13.57

12.87

12.87

12.87


26.42

26.42

26.42

26.42

26.42

26.42

26.42

26.42

15.94

15.94

15.94


104.58

104.58

104.58

104.58

104.58

104.58

104.58

104.58

104.58

104.58

104.58

351

Trendurile urmate de dezvoltarea sistemului de facilități urbane evidențiază apariția mai

multor factori contributori:

a. În mediul urban s-au produs creșteri ale suprafețelor intravilane. b. Terenurile introduse în intravilan nu au beneficiat de infrastructură urbană. c. Apariția acestor terenuri suplimentare a determinat creșterea suprafeței

acoperite de infrastructura existentă. d. Investițiile realizate au vizat necesitățile de aducțiune a apei curente și a căilor

de comunicație în detrimentul canalizării. e. Confortul urban și atractivitatea zonelor urbane sunt dependente de echilibrul

investițiilor realizate. În graficul prezentat mai sus putem observa un dezechilibru între cele trei investiții.

Propuneri

- Orientarea investițiilor spre dezvoltarea echilibrată a infrastructurii urbane. - Acoperirea cu necesarul de utilități publice a zonelor urbane. - Planificarea investițiilor în utilitațile urbane astfel în cât să se respecte ordinea

logică: aducțiune de apă, canalizare, străzi.

352

- Favorizarea investițiilor pentru canalizare în zonele neacoperite de această facilitate urbană, având în vedere importanța acesteia în controlul poluării și protecția mediului.

f. Infracționalitatea

Infracționalitatea este un indicator al modului în care funcționează o comunitate.

Numărul de fapte penale, dovedite prin condamnările definitive, reprezintă gradul în care

populația aderă la normele sociale acceptate și protejate de instituțiile statului. Adoptarea unor

comportamente devinate și încălcarea legislației denotă lipsa respectului față de sistemul social

și a distanțării față de instituțiile statului. O civilizație urbană modernă este dependentă de

adoptarea unui comportament cetățenesc.

Decizia de a se implica în fapte infracționale se bazează pe eșecurile personale în plan

social și profesional, pe creșterea gradului de sărăcie și sentimentul marginalizării sociale a unui

număr mai mare sau mai mic de indivizi.

Statistica oficială relevă o tendință de scădere a numărului de infracțiuni comise de

populația județului. Deși linia de tendință indică o direcție de reducere a numărului de

condamnări definitive, se observă că în anii de criză economică (2009-2010) a existat o creștere

a numărului de infracțiuni.

353

Anexa 7


JUDEȚUL GORJ


1. Demografie 2. Educație 3. Sănătate 4. Infracționalitate 5. Condiții de locuire 6. Infrastructura urbană

354



356

1.1.1. Structura demografică din Municipiul Târgu Jiu

358

1.1.2. Structura demografică a Municipiului Motru

360

1.1.3. Orașul Bumbești Jiu

362

1.1.4. Orașul Novaci

364

1.1.5. Orașul Rovinari

366

1.1.6. Orașul Târgu Cărbunești

368

1.1.7. Orașul Țicleni

374


380

3. Sănătatea

381



382









383














acoperite de infrastructura existentă.

384

d. Investițiile realizate au vizat necesitățile de aducțiune a apei curente și a căilor de comunicație în detrimentul canalizării.

e. Confortul urban și atractivitatea zonelor urbane sunt dependente de echilibrul investițiilor realizate. În graficul prezentat mai sus putem observa un dezechilibru între cele trei investiții.

Propuneri


logică: aducțiune de apă, canalizare, străzi. - Favorizarea investițiilor pentru canalizare în zonele neacoperite de această facilitate

urbană, având în vedere importanța acesteia în controlul poluării și protecția mediului.

6. Infracționalitatea










385





7. Spații verzi

Aspectul unui oraș este influențat de suprafața spațiilor verzi. Calitatea aerului și a

mediului este rezultatul unor suprafețe cât mai extinse a acestor suprafețe pentru fiecare

locuitor. Pentru exemplificare oferim câteva date relevante pentru comparație, deși nu există

un standard clar care să indice ponderea optimă a spațiilor verzi în suprafața urbană sau ce

revine unui locuitor.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

2000-2011 (%)

Metri patrati

spațiu verde

1640000

1780000

1790000

1790000

2210000

1980000

1620000

1690000

1590000

1660000

1650000

0.61

Suprafata intravilana

(ha )

5044 5362 5362 5362 6110 6102 7204 7579 7581 8052 9009 78,61

Spatii verzi/ha

325,14 331.97 333,83 333,83 361,70 324,48 224,88 222,98 209,73 206,16 183,15 -43,67

386

intravilan

Populatia 394809 394957 387335 386890 386097 384852 383557 381643 378871 377718 376179 -4,72

M2spatiu verde/perso

ana

4,15 4,51 4,62 4,63 5,72 5,14 4,22 4,43 4,20 4,39 4,39 5,59

În tabelul anterior este prezentată suprafața deținută de spațiile verzi din totalul

suprafeței intravilane a mediului urban din județul Gorj. Între anii 2000-2010 suprafața de spații

verzi ce revine unui locuitori a crescut cu 5,59%, de la 4,15m2 la 4,39m2.

Structura acestor indicatori se datorează creșterii suprafețelor urbane, a scăderii

ponderii spațiilor verzi ce revin unui hectar de teren intravilan, a declinului demografic de

4,72%.

Deși această creștere pare semnificativă menționăm că norma Organizației Mondiale a

Sănătății prevede 50 m2 /locuitor, iar cea a Uniunii Europene 26 m2/locuitor. Media de

4,39 m2/locuitor din județul Gorj îl plasează pe acesta mult sub normele internaționale și are un

impact deosebit asupra nivelului de poluare sonică, biologică și chimică a mediului.

Atractivitatea mediului urban are de suferit din perspectiva confortului oferit cetățenilor, iar

impactul asupra sănătății, deși greu de evaluat în lipsa unor cercetări special destinate, este

recunoscut și înțeles de instituțiile implicate în asigurarea unui confort urban la standardele

internaționale.

Proiecția viitoare a activităților de asigurare a dezvoltării urbane presupune cuprinderea

acestui indicator în gama de activități.

9. Populația activă civilă

Populația activă civilă este principalul indicator al forței de muncă existente într-o

societate. Activitatea și specializarea persoanelor din această categorie oferă o imagine de

ansamblu asupra transformărilor care au loc pe piața forței de muncă și a mediului economic

din arealul studiat.

În baza codului CAEN Rev. 2 situația din mediul urban al județului Gorj este următoarea:

DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010 TOTAL -4,95

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT -3,09

INDUSTRIE -13,18

INDUSTRIA EXTRACTIVA -16,03

INDUSTRIA PRELUCRATOARE -13,94


-11,36

387


9,09

CONSTRUCTII 7,97


-2,29

TRANSPORT SI DEPOZITARE 3,77

HOTELURI SI RESTAURANTE 9,52

INFORMATII SI COMUNICATII 0,00

INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI -9,09

TRANZACTII IMOBILIARE -50,00

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE -25,00


-1,92


-5,00

INVATAMANT -9,86

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA -10,94

ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE 50,00

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 50,00


NIVEL DE DEZVOLTARE ND3-2 (scădere economică)

392

11. Câștiguri salariale

DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010 %

TOTAL 1,13

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 7,37

INDUSTRIE 6,99


INDUSTRIA PRELUCRATOARE 31,49


3,30


10,32

CONSTRUCTII 5,55


22,80


HOTELURI SI RESTAURANTE -2,86

INFORMATII SI COMUNICATII -10,29


TRANZACTII IMOBILIARE 19,70

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 15,45


6,16


-21,26

393

INVATAMANT -3,37


ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE -13,70



NIVEL DE DEZVOLTARE ND3-2 (SCĂDERE)

394

5. Șomajul

395

CONCLUZII

INDICATORI NIVELUL DE DEZVOLTARE Cadrul demografic

1. Structura demografică a mediului urban ND3-1 (scădere)

2. Cadrul educațional ND 2 (stagnant)

3. Scădere ND 3 (scădere)

4. Condiții de locuire ND 3 (scădere)

5. Infrastructura urbană ND 2- 8 (Suprafața urbană acoperită parțial)

6. Transport local ND 3 Indicator inexistent

7. Infracționalitatea ND 3 (scădere)

Mediu

1. Spații verzi ND 3 (scădere)

2. Regenerări păduri ND 3 (scădere)

Economie

1. Populația activă civilă ND 3-2 (scădere)

2. Salariați ND 3-2 (scădere)

3. Câștiguri salariale ND 3-2 (scădere)

4. Unități locale active ND 3-2 (scădere)

5. Șomajul ND 1-1 (scăderea numărului de șomeri=impact pozitiv)

Cadrul instituțional

5. Accesări proiecte de dezvoltare cu finanțare europeană

ND 2 (stagnant)


ND 1 (creștere)

7. Infrastructura pentru afaceri ND 3 (indicator inexistent)

8. Strategia pentru dezvoltare durabilă ND 2 (stagnant și cu indicatori de monitorizare insuficienți)

9. Personal calificat pentru proiectarea dezvoltării durabile

ND1-12 (indicator îndeplinit)

396

Social demografic Mediu

1. ND3-1-scădere 1. ND3-scădere

2. ND2- stagnare 2. ND3- scădere

3. ND3- scădere

4. ND3-scădere

5. ND2-8- stagnare

6. ND3-scădere

7. ND3- scădere


economică instituțională

1. ND3-2- scădere 1. ND 2- stagnant

2. ND3-2- scădere 2. ND 1- creștere

3. ND3-2- scădere 3. ND 3 -inexistent


5. ND1-1- creștere 5. ND 1-12- îndeplinit

Dezvoltare

comunitară

397

Anexa 8


JUDEȚUL MEHEDINȚI


1. Demografie 2. Educație 3. Sănătate 4. Infracționalitate 5. Condiții de locuire 6. Infrastructura urbană

398


11. Structura demgrafică a populației din mediul urban

399

OBSERVAȚII

- Graficul de mai sus indică tendința de reducere a populației din mediul urban al județului Mehedinți.

- Grupele de vârstă tinere sunt mai reduse numeric. - Există o pondere ridicată a grupelor de vârstă mijlocii, dar cu o tendință de scădere a

efectivelor în anul 2010 față de 2000. - Populația cu vârste între 80-84 de ani are o pondere mai mare cu 66,58%. - Per ansamblu putem vorbi despre o tendință de îmbătrânire a populației.

Nivelul de dezvoltare ND3-1

400

1.1. Municipiul Drobeta Turnu Severin

401

Observații

- Grupele de vârstă tinere au o pondere redusă, înregistrând o tendință de restrângere în perioada de timp analizată.

- Între anii 2000-2010 se constată o pondere semnificativ mai redusă a grupelor de vârstă 10-14 ani, 15-19 ani și 20-24 ani.

- Deși grupele de vârstă mijlocie dețin o pondere semnificativă, se observă o tendință de restrângere, în timp, a acestora.

- Începând cu segmentul de vârstă 50-54 ani se produce o creștere a ponderilor deținute cei din aceste grupe în anul 2010 față de anul 2000, cu excepția grupei de vârstă 65-69 ani.


402

1.2. Municipiul Orșova

403

Observații

- Există un proces de îmbătrânire a populației. - Grupele de vârstă tinere sunt subdimensionate. - În cazul tuturor grupelor de vârstă cuprinse în intervalul 0-35 ani se constată ponderi

mai reduse ale populației în anul 2010 față de 2000. - Începând cu grupa 50-54 ani toate celelalte grupe de vârstă au o pondere mai mare

în anul 2010 față de 2000.

404

1.3. Oraș Baia de Aramă

405

Observații

1. Populația majoritară este formată din persoane cuprinse în intervalul 20-44 ani. 2. Există un ușor declin demografic în cei 10 ani evaluați. 3. Ponderea populației cu vârste cuprinse între 0-29 ani este mai redusă în anul

2010 față de 2000. 4. Există tendința de creștere a ponderilor deținute de grupele de vârstă vârstnice. 5. În prezent se constată existența unor fenomene cu influență asupra declinului

demografic, relevate în primul grafic. 6. Începând cu anul 2005 și până în anul 2009 populația feminină a scăzut într-un

ritm mai accentuat decât cel al populației masculine. 7. Volumul corpului de la sfârșitul anului 2010 era ușor mai ridicat decât cel de la

sfârșitul anului 2000.

Nivel de dezvoltare ND 1-1 (creștere)

406

1.4. Oraș Strahaia

407

Observații

1. Există tendința unei scăderi a populației de-a lungul celor 10 ani evaluați. 2. Grupele de vârstă tinere au pondere redusă, creându-se premisele unui viitor declin

demografic. 3. Grupele de vârstă cuprinse în intervalul 0-29 ani au o pondere mai redusă în anul 2010 față

de 2000. 4. După această grupă de vârstă crește tendința de creștere a ponderilor deținute de

populația mai vârstnică.

Nivel de dezvoltare ND 3-1 (scădere)

408

1.5. Oraș Vânju Mare

409

Observații

1. În orașul Vânju Mare există un declin demografic constant. 2. În perioada 2005-2009 această tendință a fost mai accentuată decât în restul intervalului. 3. În anul 2010 s-a produs o ușoară tendință de atenuare a scăderii corpului demografic. 4. Populația cu vârste cuprinse în intervalul 0-34 ani au dimensiuni mai reduse în anul 2010

față de anul 2000.


410


Cadrul educațional este caracterizat de reducerea masivă a numărului de unități școlare, urmat

de o reducere semnificativă a populației școlare și de o reducere cu 16,93% a personalului didactic.

Nivel de dezvoltare ND 3 (scădere)

2.1. Municipiul Drobeta Turnu Severin

411


10. Municipiul Orșova


412

1.3. Orașul Baia de Aramă


413

1.4. Oraș Strehaia


1.5. Oraș Vânju Mare


414

3. Sănătatea

CATEGORI

I DE UNITATI

SANITARE

FORME DE

PROPRIETATE

LOCALITATI

ANI

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul

2008

Anul 2009

UM: Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Spitale Proprietate publica

TOTAL 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

Populație deservită

53

64

2.1

7

53

44

7.3

3

51

53

0.5

0

51

21

4.6

7

50

98

3.5

0

50

64

4.8

3

50

25

2.5

0

49

79

0.1

7

49

20

8.0

0

48

81

9.5

0

Unitati medico-sociale

Proprietate publica

TOTAL 0 0 0 1 2 2 2 2 2


0 0 0

30

72

88

.00

1

52

95

0.5

0

15

19

34

.50

1

50

75

7.5

0

14

93

70

.50

1

47

62

4.0

0

14

64

58

.50

Policlinici Proprietate publica

TOTAL 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Dispensare

medicale

Proprietate publica

TOTAL 17 11 8 7 9 6 6 6 6 6

Cabinete medicale scolare

Proprietate publica

TOTAL 0 0 0 11 12 12 12 12 12 12

Cabinete stomatolo

gice

Proprietate publica

TOTAL 0 0 0 40 31 30 31 30 31 33

- Proprietate privata

TOTAL 22 25 33 34 38 42 46 43 43 48

Laboratoare

medicale

Proprietate publica

TOTAL 0 0 0 0 0 0 15 21 21 18


TOTAL 0 0 0 0 0 0 15 13 13 10

Crese Proprietate publica

TOTAL 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4

Farmacii Proprietate publica

TOTAL 11 11 7 10 9 10 10 10 10 10


TOTAL

29

25

9.3

6

29

15

3.0

9

44

16

9.0

0

30

72

8.8

0

33

98

9.0

0

30

38

6.9

0

30

15

1.5

0

29

87

4.1

0

29

52

4.8

0

29

29

1.7

0


TOTAL 41 50 51 54 53 54 37 38 40 46

415


78

50

.07

6

41

3.6

8

60

62

.41

56

90

.52

5

77

1.7

2

56

27

.20

8

14

9.0

5

78

61

.61

7

38

1.2

0

63

67

.76

Puncte farmaceut

ice

Proprietate publică

TOTAL 0 0 1 1 2 1 1 0 1 1

Puncte farmaceut

ice

Proprietate privata

0 0 1 1 20 23 1 0 3 1

Centre de sanatate

Proprietate publica

TOTAL 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1

Laboratoare de

tehnica dentara

Proprietate publica

TOTAL 0 0 0 0 0 0 12 11 11 11


TOTAL 0 5 15 24 27 12 11 10 10 10

Depozite farmaceut

ice

Proprietate privata

TOTAL 1 1 3 3 3 4 3 3 3 2

Centre medicale

de specialitat

e

Proprietate publica

TOTAL 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0


TOTAL 0 0 0 4 4 5 5 5 5 5

Cabinete medicale

de medicina generala

Proprietate privata

TOTAL 0 0 0 4 4 5 10 8 8 8

Cabinete medicale de familie

Proprietate publica

TOTAL 0 0 0 144 143 138 47 47 54 52


0 0 0

21

33

.94

2

13

9.1

7

22

01

.95

6

41

5.2

1

63

56

.19

5

46

7.5

6

56

33

.02

|


TOTAL 0 0 0 0 31 26 18 18 18 19


98

67

.77

1

16

87

.27

1

67

50

.83

1

65

96

.72

1

64

02

.67

1

54

16

.68

Ambulatorii

integrate spitalului

Proprietate publica

TOTAL 0 0 0 0 1 1 1 1 1

Cabinete medicale

de specialitat

e

Proprietate privata

TOTAL 0 0 0 6 5 5 1 1 1 1

416

Centre de transfuzie

Proprietate publica

TOTAL 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1

Alte tipuri de

cabinete medicale

Proprietate publica

TOTAL 0 0 0 0 0 11 7 8 8 7

Deservirea populației de diferite categorii de cadre medicale din unitățile existente este

prezentată în graficul următor:

Evoluția acestor indicatori oferă informații cu privire la modul în care au evoluat volumul

cadrelor sanitare în raport cu cel al populației. Astfel, numărul persoanelor ce revin pentru un

medic din sistemul public a scăzut cu 10,77%, în timp ce medicii din sectorul privat au scăzut cu

89,08%. Deși sectorul privat înregistrează o creștere, aceasta este nesemnificativă. Reformele

din sistemul sanitar au determinat o creștere a populației ce revine unui medic de familie privat

u 25,83%, în timp ce populația ce revine unui pat de spital a crescut cu 18,01%.


417


Trei din cei patru indicatori au valori pozitive. Între anii 2000-2010 asistăm la o creștere

a suprafeței locuibile pe locuitor cu 16,35%, în paralel cu o creștere a numărului de locuințe

existente cu 4,65%, o creștere a suprafeței locuibile cu 16,84%. Concomitent, asistăm la o

scădere a numărului de locuitori pe locuință cu 13,58%.

Ritmul asigurării necesarului de locuințe este următorul:

418

Ritmul finalizării locuințelor în cei 10 ani evidențiază o piață imobiliară inconstantă și cu

o scădere bruscă între anii 2008-2009, odată cu instalarea crizei economice. Prin corelația

declinului demografic și a indicatorilor prezentați anterior considerăm că presiunea asupra

spațiului locativ este relativ redusă.

NIVEL DE DEZVOLTARE ND 3 (scădere)

419



















MEHEDINȚI ANI

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

2010-2000

TOTAL 2741 2839 2845 2845 2845 3852 3852 3852 3964 3964 4253 55.16

km strazi 316 316 316 316 316 316 316 317 317 317 317 0.32


8.67 8.98 9.00 9.00 9.00 12.19 12.19 12.15 12.50 12.50 13.42 54.67

km retea de apa

268.4 270.2 272.2 272.2 272.2 276.7 278.2 281.5 287 288.7 292.2 8.87


10.21 10.51 10.45 10.45 10.45 13.92 13.85 13.68 13.81 13.73 14.56 42.52

km canalizare

175.6 177.3 177.8 177.8 180.5 181.1 185.5 189 200.4 201.1 216 23.01


15.61 16.01 16.00 16.00 15.76 21.27 20.77 20.38 19.78 19.71 19.69 26.14

420


1092 1092 1098 1098 1098 2105 2105 2105 2105 2105 2384 118.32

km strazi 148 148 148 148 148 148 148 148 148 148 148 0.00


7.38 7.38 7.42 7.42 7.42 14.22 14.22 14.22 14.22 14.22 16.11 118.32

km retea de apa

195 195 195 195 195 195 196.5 198.5 198.5 200.2 200.2 2.67


5.60 5.60 5.63 5.63 5.63 10.79 10.71 10.60 10.60 10.51 11.91 112.64

km canalizare

120 120 120 120 120 120 124.4 125.2 125.2 125.9 125.9 4.92


9.10 9.10 9.15 9.15 9.15 17.54 16.92 16.81 16.81 16.72 18.94 108.08

MUNICIPIUL ORSOVA

533 533 533 533 533 533 533 533 533 533 533 0.00

km strazi 46 46 46 46 46 46 46 46 46 46 46 0.00


11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 0.00

km retea de apa

34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 0.00


15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 0.00

km canalizare

23.5 28 28 28 28 28 28 28 37.5 37.5 37.5 59.57


22.68 19.04 19.04 19.04 19.04 19.04 19.04 19.04 14.21 14.21 14.21 -37.33

ORAS BAIA DE ARAMA

89 89 89 89 89 89 89 89 201 201 201 125.84

km strazi 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 0.00


8.90 8.90 8.90 8.90 8.90 8.90 8.90 8.90 20.10 20.10 20.10 125.84

km retea de apa

9.5 11.3 13.3 13.3 13.3 17.8 17.8 17.8 17.8 17.8 17.8 87.37


9.37 7.88 6.69 6.69 6.69 5.00 5.00 5.00 11.29 11.29 11.29 20.53

km canalizare

3 3 3 3 3 3.6 3.6 6.3 6.3 6.3 6.3 110.00


29.67 29.67 29.67 29.67 29.67 24.72 24.72 14.13 31.90 31.90 31.90 7.54

421

ORAS STREHAIA

860 860 860 860 860 860 860 860 860 860 860 0.00

km strazi 77 77 77 77 77 77 77 78 78 78 78 1.30


11.17 11.17 11.17 11.17 11.17 11.17 11.17 11.03 11.03 11.03 11.03 -1.28

km retea de apa

15.7 15.7 15.7 15.7 15.7 15.7 15.7 17 22.5 22.5 22.9 45.86


54.78 54.78 54.78 54.78 54.78 54.78 54.78 50.59 38.22 38.22 37.55 -31.44

km canalizare

10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 12 12 12 18.81


85.15 85.15 85.15 85.15 85.15 85.15 85.15 85.15 71.67 71.67 71.67 -15.83

ORAS VANJU MARE

167 265 265 265 265 265 265 265 265 265 275 64.67

km strazi 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 0.00


13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 16.7 22.79

km retea de apa

13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 16.7 22.79


12.28 19.49 19.49 19.49 19.49 19.49 19.49 19.49 19.49 19.49 16.47 34.10

km canalizare

3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 0.00


43.95 69.74 69.74 69.74 69.74 69.74 69.74 69.74 69.74 69.74 72.37 64.67

422




acoperite de infrastructura existentă. d. Investițiile realizate au vizat necesitățile de aducțiune a apei curente și a căilor

de comunicație în detrimentul canalizării. e. Confortul urban și atractivitatea zonelor urbane sunt dependente de echilibrul


Propuneri



423


Nivel de dezvoltare ND 2-8 (Infrastructură urbană care acoperă parțial suprafața orașului)

f. Transport local

În anul 2010 exista un singur oraș care beneficia de mijloace de transport urban:

Drobeta Turnu Severin, cu un număr de 82 autobuze.

g. Infracționalitatea










424

Infracționalitatea din județul Mehedinți (evaluată în funcție de numărului condamnărilor

definitive) este corelată cu anumite perioade de timp. Creșterea infracționalității din anii 2009

și 2010 poate fi pusă pe seama crizei economice. Reluarea unei creșteri economice permite

predicția unei reduceri corespunzătoare a infracționalității.

În schimb, se constată o scădere de ansamblu a infracționalității, creșterea din anii

2009-2010 neajungând la amploarea din anul 2001.


425

CAPITOLUL II

DIMENSIUNEA DE MEDIU DIN MEDIUL URBAN AL

JUDEȚULUI MEHEDINȚI

A. Cadrele de analiză ale dimensiunii de mediu

1. Spații verzi 2. Regenerări păduri

426

1. Spații verzi






2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

2010-2011 (%)

Spații verzi Ha

233 233 233 233 233 201 201 210 214 214 214 -8.15

Metri patrati


(ha )

6077 6077 6073 6073 6526 6612 7044 7044 7044 7044 7068 16.31

Spatii verzi/ha (%)

8.50 8.21 8.19 8.19 8.19 5.22 5.22 5.45 5.40 5.40 5.03 -40.81

Populatia 321853 320684

309183

307288

305901

303869

301515

298741

295248

292917

291051


ana

7,24 7,27 7,54 7,58 7,62 6,61 6,67 7,03 7,25 7,31 7,35 1,57


suprafeței intravilane a mediului urban din județul Mehedinți. Astfel, se observă o tendință de

scădere a suprafeței acoperite de spațiile verzi cu 40,81%, pe fondul creșterii suprafeței

intravilane cu 16,31%. Datorită contracției corpului demografic suprafața de spații verzi ce

revine unei persoane a crescut cu 1,57%.

Cei 7,35 m2 de spații verzi ce revin unei persoane sunt insuficienți prin raportare la

norma Organizației Mondiale a Sănătății care prevede 50 m2 /locuitor sau la norma Uniunii

Europene 26 m2/locuitor.

NIVEL DE DEZVOLTARE ND 3- indicator în scădere

427


Asigurarea unui spațiu optim și a unui aer de calitate este susținută de activitățile de

regenerare a suprafețelor acoperite la păduri. Chiar dacă statistica existentă se referă la nivelul

întregului județ și nu doar a spațiului urban este suficientă pentru cuantificarea relativă a

eforturilor de asigurare a unei suprafețe suficiente de suprafață verde.

1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010-1990

Mehedinți 393 232 177 292 283 114 166 176 82 91 127 55 -86,01

Rășinoase 62 27 32 34 12 7 19 1 6 4 3 0

Foioase 331 205 145 258 271 107 147 175 76 87 124 55 -83,38

Investițiile în regenerarea pădurilor sunt reduse numeric, fapt care defavorizează

atingerea unei suprafețe vegetale suficiente pentru asigurarea unei calități corespunzătoare a

aerului.

B. Cadrele de analiză ale dimensiunii economice 1. Populația civilă activă 2. Număr de salariați 3. Câștiguri salariale active 4. Unități locale active 5. Șomajul

428






În baza codului CAEN Rev. 2 situația din mediul urban al județului Mehedinți este

următoarea:

DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010 TOTAL -6,44%

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 0,00%

INDUSTRIE -22,33%

INDUSTRIA EXTRACTIVA -8,33%

INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE -26,71%

PRODUCȚIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDIȚIONAT

-14,81%

DISTRIBUȚIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DEȘEURILOR, ACTIVITĂȚI DE DECONTAMINARE

0,00%

CONSTRUCȚII -2,41%

COMERȚ CU RIDICATA SI CU AMĂNUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

4,26%

TRANSPORT SI DEPOZITARE -8,33%

HOTELURI SI RESTAURANTE -9,09%

INFORMAȚII SI COMUNICAȚII -25,00%

INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURĂRI -12,50%

TRANZACȚII IMOBILIARE -33,33%

ACTIVITĂȚI PROFESIONALE, ȘTIINȚIFICE SI TEHNICE -33,33%

ACTIVITĂȚI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITĂȚI DE SERVICII SUPORT -31,82%

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ SI APĂRARE; ASIGURĂRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC

-6,06%

ÎNVĂȚĂMÂNT -4,35%

SĂNĂTATE ȘI ASISTENTA SOCIALA -8,70%

ACTIVITĂȚI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE 25,00%

ALTE ACTIVITĂȚI DE SERVICII 0,00%

Între anii 2008-2009 s-au produs scăderi ale populației active în majoritatea domeniilor

de activitate. Singurele categorii unde se observă o creștere sunt comerț cu ridicate și

amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (4,26%), urmate de activități de

spectacole, culturale și recreative (25,00%). Trei domenii de activitate au rămas constante:

429

agricultura, silvicultura și pescuitul, distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de

decontaminare și alte activități de servicii.




430



431

NIVEL DE DEZVOLTARE ND1-2 (creștere economică)

432



433

3. Câștiguri salariale

DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010 %

TOTAL 4,76


INDUSTRIE 21,8

INDUSTRIA EXTRACTIVA 11,39



16,48


10,05

CONSTRUCTII 7,56


-4,12




INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 2,35




5,50


-18,95

INVATAMANT -18,82

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1,64



Evoluția salariilor din județul Mehedinți oferă posibilitatea emiterii mai multor ipoteze:

creșterea salariilor în majoritatea domeniilor de activitate indică o piață a muncii cu deficit de

forță de muncă în anumite domenii și cu supraaglomerare în alte domenii. Explicația unei astfel

de stări de lucruri poate fi declinul demografic și existența unor tendințe de completare a

necesarului de personal pentru agenții economici.

O altă explicație ar putea fi cea a unor resurse financiare suplimentare realizate prin

restructurarea unui număr ridicat de persoane, reușindu-se astfel creșterea salariilor.


434


Majoritatea agenților economici sunt de mici dimensiuni, cu un număr cuprins între 0-9

angajați. Celelalte grupe de agenți economici au ponderi mult mai reduse. Singura categorie de

agenți economici care a rămas cu același număr de unități este cea formată din agenții

economici cu 250 de persoane și peste.


435

5. Șomajul

Un indicator relevant pentru funcționarea pieței muncii județene este șomajul. Acesta

este ușor mai accentuat în cazul bărbaților decât al femeilor, ceea ce indică tendința de

absorbție mai facilă pe piața muncii a bărbaților față de femei.

Menționăm că evoluția șomajului este necorelată cu evoluția agenților economici, a

numărului de salariați și a populației active, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la

traiectoria urmată de multe persoane în urma expirării perioadei de șomaj.

NIVEL DE DEZVOLTARE ND1- 2 (creștere economică)

436

Anexa 1.

NR. CRT.

DR. TR. SEVERIN ORȘOVA BAIA DE ARAMĂ

1 Situația elaborării documentelor de urbanism (actualizate sau în curs de actualizare)

PUG dinalizat 2010 În curs În curs de actualizare

2 Dacă elaborarea documentelor de urbanism se află în curs de actualizare, vă rugăm să menționați termenul de finalizare

- August 2012 Termen aproximativ 30.04.2012

3 Câte centre de afaceri (incubatoare, centre multifuncționale) există în municipiu/oraș

0 0 0

4 Care este suprafața terenurilor disponibile pentru investiții

50 000 m2 50 000 m2

5 Câte centre de primire a persoanelor fără locuință există în municipiu/oraș

1 0 0

6 Câte cămine de bătrâni există în municipiu/oraș

1 0 0

7 Câte case de copii există în municipiu/oraș

1 0 0

8 Câte centre de asistență și sprijin pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă există în municipiu/oraș

1 1 1

9 Câte centre de asistență destinate victimelor violenței în familie (femei și copii) există în municipiu/oraș

1 0 0

10 Câte societăți comerciale furnizoare de servicii de televiziune prin cablu și internet există în municipiu/oraș

4 3 4

11 Câte posturi TV locale există 4 0 0

12 Câte posturi de radio locale există

4 0 0

14 În ce măsură sunt finalizate activitățile de cadastru ale

În curs de derulare 10% 45% pt. reperele de

437

municipiului/orașului inventar

16 Care este numărul societăților comerciale înregistrate

8564 415 78

17 Care este prețul aproximativ al unui metru pătrat de teren în intravilan

129euro/m2 30 euro/m2 50 lei/ m2

18 Litigii de natură cadastrală înregistrate

3 1 0

19 Dacă în prezent există o strategie de dezvoltare a orașului

Da din 2009 Da Da

20 Care sunt principalele obiective de dezvoltare cuprinse în strategia de dezvoltare

- Creșterea nr. de locuri de muncă și a nivelului salarial prin sprijinirea economiei locale - Creșterea atractivității municipiului în scopul dezvoltării turismului și atragerii investitorilor - Îmbunătățirea condițiilor de locuire prin reabilitarea și dezvoltarea capacității antropice și naturale a municipiului - Îmbunătățirea și dezvoltarea interacțiunii dintre instituțiile publice și cetățean pentru eficientizarea și modernizarea serviciilor publice

- Creșterea competitivității economice în sectorul privat

- Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii locale

- Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural

- Reabilitare rețea de străzi urbane

- Reabilitare dezvoltare și utilare spital Baia de Aramă

- Realizare sediu primărie

- Rețea panouri solare pentru producere energie electrică

- Infocentru turism

- Extindere rețea energie electrică

- Realizare pârtie de schi

- Realizare zonă de agrement Valea Brebnii

- Realizare

438

Parc Pluți; - Rețea gaze

naturale - Amenajare

rampă transfer deșeuri

- Reabilitare și modernizare drumuri și ulițe sătești

21 În ce măsură obiectivele existente în strategie au fost atinse

În curs de implementare

30% Au fost respectate obiectivele

22 Dacă nu există o strategie de dezvoltare, există un demers pentru elaborarea uneia

0 0 -

23 Câte proiecte cu finanțare internă au fost implementate

0 15/5000.000 lei 6/4.625.207 lei

24 Câte proiecte cu finanțare externă au fost implementate

11/8,6 mil. lei 5/15.300.000 lei 1/2.450. 000 lei

25 Câte proiecte cu finanțare internă se află în curs de implementare

0 0 14/10.792.151 Lei

26 Câte proiecte cu finanțare externă se află în curs de implementare

15/215 mil. lei 0 5/35.114.187 lei

27 Dacă există departament specializat destinat elaborării strategiilor de dezvoltare

Da Nu Da

26 Dacă există personal specializat în scrierea și implementarea proiectelor în instituție

7 2 1

27 Care sunt liniile de finanțare accesate de instituție

POR, DMI1.1. DMI 3.4, 5.1, POS DCA IPA Romania-Bulgaria

PHARE 2001, POR axa 2, DMI 2.1., POR axa 5, DMI 5.2

POR 2.1., 3.2., 4.1., 5.2., POS DRU 6.1

439

CONCLUZII



a. Municipiul Dr. Tr. Severin ND3-1 (scădere)

b. Municipiul Orșova ND3-1 (scădere)

c. Oraș Baia de Aramă ND1-1 (creștere)

d. Oraș Strehaia ND 3-1 (scădere)

e. Oraș Vânju Mare ND 3-1 (scădere)

9. Cadrul educațional ND 3 (scădere)

a. Municipiul Dr. Tr. Severin ND 3 (scădere)

b. Municipiul Orșova ND 3 (scădere)

c. Oraș Baia de Aramă ND 3 (scădere)

d. Oraș Strehaia ND 3 (scădere)

e. Oraș Vânju Mare ND 3 (scădere)

10. Sănătate ND 3 (scădere)



13. Transport local ND 2 (stagnant)


Mediu



Economie



2.1. Municipiul Dr. Tr. Severin ND 3-2 (scădere)

2.2. Municipiul Orșova ND 3-2 (scădere)

2.3. Oraș Baia de Aramă ND1-2 (creștere economică)

2.4. Oraș Strehaia ND 3-2 (scădere)

2.5. Oraș Vânju Mare ND 3-2 (scădere)






ND 2 (stagnant)

2. Situația elaborării documentelor de ND 1 (creștere)

440

urbanism





Majoritatea indicatorilor sunt în scădere datorită crizei economice, dar și a lipsei unei

strategii coerente și cuantificabile de dezvoltare regională. Inițierea unor politici de dezvoltare

regională a mediului urban necesită adoptarea unui sistem de indicatori pentru a se asigura

dezvoltarea echilibrată a orașelor.

Reluarea creșterii economice este o condiție a îmbunătățirii structurii acestor indicatori,

iar investițiile în infrastructura urbană vor crește gradul de atractivitate al orașelor. Deservirea

sistemului de infrastructură urbană va genera creșterea numărului de locuri de muncă și,

implicit, creșterea ponderii sectorului terțiar în fiecare oraș.

Completarea necesarului de spații verzi și creșterea suprafețelor ce revin unei persoane

vor îmbunătăți aspectul orașelor cu efecte pozitive pe termen lung asupra sănătății populației.

Asigurarea unui sistem de sănătate stabil și bine reprezentat cu personal medical este o

condiție a creșterii gradului de încredere a populației și reduce costurile cu sănătatea la nivel

individual prin tratarea diferitelor afecțiuni în plan local, fără deplasarea spre alte centre

medicale.

Sistemul educațional presupune echilibrarea numărului de cadre didactice și a unităților

de învățământ în raport cu populația școlară, precum și investiția în îmbunătățirea

infrastructurii școlare. Având în vedere declinul demografic, considerăm că migrația pentru

educație a populației tinere crește riscul de pierdere a populației tinere din județ, cu efecte pe

termen lung asupra revenirii economice, dependentă de numărul persoanelor cu un nivel de

pregătire superior.



9. ND2- scădere 2. ND3- scădere

10. ND3- scădere

11. ND3-scădere

12. ND2-8- stagnare

13. ND3-scădere

14. ND3- scădere




441

Anexa 9 – Județul Olt


JUDEȚUL OLT

B. Cadrele de analiză a dimensiunii sociale


Dezvoltare

comunitară

442



444

OBSERVAȚII

Indicatorii statistici indică o tendință de scădere a populației urbane din județul Olt. Acest lucru

este confirmat de distribuția populației în funcție de sex cât și de grupele de vârstă.

Caracteristică este tendința de îmbătrânire a populației. Structura grupelor de vârstă indică o

creștere a populației de peste 70 de ani concomitent cu o scădere semnificativă a grupelor de vârstă

cuprinse în intervalul 0-34 ani.

Declinul demografic afectează mai mult populația masculină, care între anii 2000-2010 a scăzut

cu 9,13% în timp ce populația feminină a scăzut cu 8,77%.

445

În funcţie de grupele de vârstă, cea mai accentuată scădere se constată în grupa 10-14 ani (-

33,56%). Reduceri semnificative se regăsesc și în ceea ce privește grupele de vârstă 0-4 ani (-28,32%) și

5-9 ani (-26,42%).



Declinul demografic este urmat de o scădere a capacității infrastructurii educaționale. Graficul

de mai sus oferă imaginea reducerii dimensiunilor sistemului educațional.

În primul rând au scăzut masiv unitățile de învățământ de diferite grade, cu 65,94%. Personalul

didactic a scăzut cu 24,76%, iar populația școlară cu 21.54%.

Dacă scăderea populației școlare este aproximativ proporțională cu cea a personalului didactic,

reducerea unităților școlare poate fi disproporționată și cu efecte negative asupra asigurării unui cadru

educațional suficient asigurării nevoilor de educație ale tinerilor.

Raportul populației școlare ce revine, pe ansamblu, unui cadru didactic era de 34,55 elevi

pentru un cadru didactic în anul 2000 și de 34,94 elevi pentru un cadru didactic în anul 2010.

Nivel de dezvoltare ND2 (stagnant)

3. Sănătatea

446

CATEGORI

I DE UNITATI

SANITARE

FORME DE

PROPRIETATE

JUDETE

LOCALITATI

ANI

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul

2008

Anul 2009

UM: Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Numar

Spitale Proprietate publica

Olt TOTAL 7 7 7 6 6 6 6 6 6 6


72601

77122

Unitati medico-sociale

Proprietate publica

Olt TOTAL : : : : 2 2 2 2 2 2


Policlinici Proprietate publica

Olt TOTAL 1 1 : : : : : : : :

Dispensare

medicale

Proprietate publica

Olt TOTAL 24 9 9 7 6 6 6 6 6 6

Cabinete medicale scolare

Proprietate publica

Olt TOTAL : : : 21 23 23 23 23 23 30

Cabinete stomatolo

gice

Proprietate publica

Olt TOTAL : : : 43 41 38 44 45 42 42


Olt TOTAL 34 35 35 35 36 43 56 54 57 61

Laboratoare

medicale

Proprietate publica

Olt TOTAL : : : : : : 23 25 34 36


Olt TOTAL 2 5 3 5 4 4 7 9 14 14

Crese Proprietate publica

Olt TOTAL 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7

Farmacii Proprietate publica

Olt TOTAL 7 7 8 8 8 8 8 8 8 8

Populație

deservită

72601

57841


Olt TOTAL 53 53 58 59 65 69 72 75 75 75

447

Populație

deservită

9588

6169

Puncte farmace

utice

Proprietate privata

Olt TOTAL 15 12 13 13 10 11 11 11 11 14

Populație

deservită

33880

33052

Centre de

sanatate

Proprietate publica

Olt TOTAL 1 1 : 1 1 1 1 1 1 1

Laboratoare de

tehnica dentara

Proprietate publica

Olt TOTAL : : : : : : : : : 1


Olt TOTAL 10 10 10 10 9 9 9 9 9 9

Depozite farmace

utice

Proprietate privata

Olt TOTAL 3 3 3 3 : : : : : :

Centre medicale

de specialit

ate

Proprietate publica

Olt TOTAL : : : : : : : : : 1


Olt TOTAL : : : : 1 1 1 1 : :

Cabinete medicale

de medicina generala

Proprietate privata

Olt TOTAL 21 25 31 9 3 3 5 5 6 6

Cabinete medicale

de familie

Proprietate publica

Olt TOTAL : : : 243 236 238 240 240 239 242

Populație

deservită

2022

1912


Olt TOTAL : : : : 7 7 7 7 7 7

Ambulatorii

Proprietate publica

Olt TOTAL : : : 6 6 6 6 6 6 6

448

integrate spitalului

Cabinete medicale

de specialit

ate

Proprietate privata

Olt TOTAL : : : 24 23 35 43 56 64 64

Populație

deservită

20473

7230

Centre de

transfuzie

Proprietate publica

Olt TOTAL : : : : : 1 1 1 1 1

Alte tipuri de cabinete medicale

Proprietate publica

Olt TOTAL : : : : : 6 6 6 6 6


Olt TOTAL : : : : : 1 1 : 1 1

Scăderea numărului de spitale a determinat creșterea numărului de persoane deservite.

Rețeaua medicală s-a dezvoltat prin creșterea numărului de farmacii, în special cele din

domeniul privat, ce asigură în cea mai ridicată măsură nevoile populației. Aceeași dezvoltare se

regăsește în ceea ce privește numărul de cabinete stomatologice. Numărul acestora a crescut în ceea ce

privește proprietatea privată și a scăzut în ceea ce privește proprietatea publică. În completarea

serviciilor medicale prestate populației a crescut numărul cabinetelor medicale de specialitate din

mediul privat.

Numărul persoanelor ce revin unui cabinet de medicină de familie a scăzut datorită declinului

demografic.

Se constată o scădere a capacității unităților medicale mari, precum spitalele și o creștere a

infrastructurii private formată din micile unități medicale.

Dezvoltarea infrastructurii medicale din mediul urban al județului Olt se datorează investițiilor

private și mai puțin investițiilor publice.

Având în vedere tendința existentă, considerăm că deși există indicatori contradictorii, relevați

de creșterea unităților medicale mici și scăderea numărului unităților medicale mari, se poate vorbi de o

scădere a pachetului de servicii medicale prestate către populație.

Deservirea populației de diferite categorii de cadre medicale din unitățile existente este

prezentată în graficul următor:

449

Evoluția acestor indicatori oferă informații cu privire la modul în care au evoluat volumul

cadrelor didactice în raport cu cel al populației. Astfel, numărul persoanelor ce revin pentru un

medic din sistemul public a scăzut cu 14,57%, în timp ce medicii din sectorul privat au

înregistrat o creștere cu 14,82%.

Deși sectorul privat înregistrează o creștere, aceasta este nesemnificativă. Sectorul

public acoperă încă cea mai ridicată parte din nevoile populației. Numărul de persoane ce

revine unui pat de spital a crescut în 10 ani cu 20,73%.



450

Indicatorii locuirii oferă imaginea unei ușoare îmbunătățiri a condițiilor de locuire.

Primul aspect relevant este cel al creșterii numărului de locuințe existente cu 8,08%. Trendul

negativ al suprafeței locuibile indică scăderea suprafeței ce revine unui locuitor cu 8,95%.

Celălalt indicator are o semnificație pozitivă, rezultată din reducerea supraaglomerării

locuințelor cu 15,75%. Suprafața totală locuibilă a mediului urban a crescut cu 16,84%.

În date absolute menționăm o densitate de 71111 locuințe. Media persoanelor ce revine

pentru fiecare locuință este de 6,51 persoane pentru fiecare locuință. Având în vedere această

medie apreciem că există o presiune asupra spațiului locativ județean.

Ritmul asigurării necesarului de locuințe este următorul:

451

Ritmul construcției de locuințe a înregistrat trenduri diferite în cei 10 ani analizați.

Perioada de creștere imobiliară se sesizează și în județul Olt. Astfel, în anii 2008 și 2009 se

observă o creștere a numărului de locuințe finalizate, urmate de o scădere semnificativă la 564.

Menținerea acestui trend și în perioada viitoare va întârzia reducerea numărului de

persoane ce revin unei locuințe.


452



















6. Lungimea străzilor orășenești din județul Olt ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Olt

- - -

TOTAL 505 505 505 505 537 541 541 543 543 543 548

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 6.34 0.74 0.00 0.37 0.00 0.00 0.92 8.51

SLATINA 140 140 140 140 140 140 140 142 142 142 142

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.43 0.00 0.00 0.00 1.43

CARACAL 69 69 69 69 69 69 69 69 69 69 74

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7.25 7.25

BALS 51 51 51 51 51 55 55 55 55 55 55

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 7.84 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7.84

CORABIA 86 86 86 86 86 86 86 86 86 86 86

453

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

DRAGANESTI-OLT

102 102 102 102 102 102 102 102 102 102 102

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

PIATRA-OLT 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

POTCOAVA 0.00 0.00 0.00 32 32 32 32 32 32 32

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0

SCORNICESTI 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

7. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Olt

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Olt

TOTAL 221.2 235.8 240.5 242.1 247 247.5 257.7 259.7 272.6

279.9

302.5

Evoluție (%) 6.60 1.99 0.67 2.02 0.20 4.12 0.78 4.97 2.68 8.07 36.75

SLATINA 84.1 85 86 86 90.6 91.1 100.3 100.3 105 105.2

127

Evoluție (%) 1.07 1.18 0.00 5.35 0.55 10.10 0.00 4.69 0.19 20.72

51.01

CARACAL 67.4 67.6 67.6 67.6 67.9 67.9 67.9 67.9 67.9 75 75.8

Evoluție (%) 0.30 0.00 0.00 0.44 0.00 0.00 0.00 0.00 10.46

1.07 12.46

BALS 13 13 38.6 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1

Evoluție (%) 0.00 196.92

1.30 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 200.77

CORABIA 30 30 23 23 23 23 24 24 24 24 24

Evoluție (%) 0.00 -23.33 0.00 0.00 0.00 4.35 0.00 0.00 0.00 0.00 -20.00

DRAGANESTI-OLT

10 10 10 10 10 10 10 12 12 12 12

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 20.00 0.00 0.00 0.00 20.00

PIATRA-OLT 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

POTCOAVA 1.5 15 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9

Evoluție (%) 900.00

-94.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -40.00

454

SCORNICESTI 11.5 11.5 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8

Evoluție (%) 0.00 -6.09 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -6.09

8. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Olt

ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Olt

TOTAL 594.4

632 672.1

677.4

804.9

845 873.4

954.7 989.8

1073.9

1130.4

Evoluție (%) 6.33 6.34 0.79 18.82

4.98 3.36 9.31 3.68 8.50 5.26 90.17

SLATINA 104.7

106 107 107 118.4

120.2

124.7

124.7 125.8

126.8 126.8

Evoluție (%) 1.24 0.94 0.00 10.65

1.52 3.74 0.00 0.88 0.79 0.00 21.11

CARACAL 98.1

98.4 98.4 98.4 99.1 99.1 99.1 99.1 99.1 100.5 103

Evoluție (%) 0.31 0.00 0.00 0.71 0.00 0.00 0.00 0.00 1.41 2.49 4.99

BALS 35 35 57 57 57 62.2 64.2 74.5 77.2 77.5 77.5

Evoluție (%) 0.00 62.86

0.00 0.00 9.12 3.22 16.04 3.62 0.39 0.00 121.43

CORABIA 26 26 26 26 31 34 36.8 36.8 36.8 36.8 36.8

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 19.23

9.68 8.24 0.00 0.00 0.00 0.00 41.54

DRAGANESTI-OLT

17.9

17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

PIATRA-OLT 8.5 8.5 8.5 8.5 8.5 8.5 8.5 35.5 35.5 35.5 35.5

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 317.65

0.00 0.00 0.00 317.65

POTCOAVA 4.3 4.3 3.8 3.8 3.3 3.3 3.3 3.3 3.4 3.4 3.4

Evoluție (%) 0.00 -11.6

3

0.00 -13.1

6

0.00 0.00 0.00 3.03 0.00 0.00 -20.93

SCORNICESTI 18.5

18.5 12.6 12.6 12.6 18.5 18.5 18.5 18.5 18.5 18.5

Evoluție (%) 0.00 -31.8

9

0.00 0.00 46.83

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

455

9. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din județul Olt ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Mc/zi

Olt

TOTAL 117524

118115

115251

115742

122388

123498

124185

125431

126168

127352

128980

Evoluție (%)

0.50 -2.42 0.43 5.74 0.91 0.56 1.00 0.59 0.94 1.28 9.75

SLATINA 60000

60000

60000

60000

60000

60000

60000

60000

60000

60000

60000

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

CARACAL 20000

20000

19850

19850

19850

19850

19850

19850

19850

19850

19850

Evoluție (%)

0.00 -0.75 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.7

5

BALS 3025 3836 4100 4100 4100 4100 4100 4100 4100 3768 3768

Evoluție (%)

26.81 6.88 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -8.10 0.00 24.56

CORABIA 16000

16000

12000

12000

12000

12000

12000

12000

12000

12000

12000

Evoluție (%)

0.00 -25.00

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -25.00

DRAGANESTI-OLT

3564 3564 3564 3564 3456 3456 3456 3456 3456 3456 3456

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 -3.03 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -3.0

3

PIATRA-OLT

1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

POTCOAVA

700 700 600 600 600 600 600 600 600 600 600

Evoluție (%)

0.00 -14.29

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -14.29

SCORNICESTI

1973 1973 3000 3000 3780 3780 3780 3780 3780 3780 3780

Evoluție (%)

0.00 52.05 0.00 26.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 91.59

456

10. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Olt LOCALITATI ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

UM: Mii mc

TOTAL 22864 18341 15134 12416 13074 12166 13428 14696 13953 13101 12778

-19.78

-17.49

-17.96

5.30 -6.95 10.37 9.44 -5.06 -6.11 -2.47

SLATINA 12341 8290 5755 4987 5472 4420 4772 4536 4218 3839 3636

-32.83

-30.58

-13.34

9.73 -19.23

7.96 -4.95 -7.01 -8.99 -5.29

CARACAL 4136 4264 4720 2795 2757 2414 2817 3737 4085 4006 3939

3.09 10.69 -40.78

-1.36 -12.44

16.69 32.66 9.31 -1.93 -1.67

BALS 960 1100 915 849 767 649 630 695 646 652 663

14.58 -16.82

-7.21 -9.66 -15.38

-2.93 10.32 -7.05 0.93 1.69

CORABIA 1620 980 476 479 402 389 538 668 523 456 446

-39.51

-51.43

0.63 -16.08

-3.23 38.30 24.16 -21.71

-12.81

-2.19

DRAGANESTI-OLT

526 407 359 348 363 284 260 262 256 216 207

-22.62

-11.79

-3.06 4.31 -21.76

-8.45 0.77 -2.29 -15.63

-4.17

PIATRA-OLT 203 244 210 167 188 190 201 339 352 241 256

20.20 -13.93

-20.48

12.57 1.06 5.79 68.66 3.83 -31.53

6.22

POTCOAVA 198 205 45 38 40 46 58 79 89 34 34

3.54 -78.05

-15.56

5.26 15.00 26.09 36.21 12.66 -61.80

0.00

SCORNICESTI 561 479 174 214 293 318 370 255 179 178 164

-14.62

-63.67

22.99 36.92 8.53 16.35 -31.08

-29.80

-0.56 -7.87

457

11. Suprafața intravilană a municipiilor și orașelor din județul Olt ANI

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

UM: Ha

TOTAL 6077 6077 6073 6073 6526 6612 7044 7044 7044 7044 7068

0.00 -0.07 0.00 7.46 1.32 6.53 0.00 0.00 0.00 0.34

SLATINA 2090 2090 2090 2090 2090 2140 2572 2572 2572 2572 2572

0.00 0.00 0.00 0.00 2.39 20.19 0.00 0.00 0.00 0.00

CARACAL 1084 1084 1080 1080 1080 1080 1080 1080 1080 1080 1104

0.00 -0.37 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 2.22

BALS 637 637 637 637 637 673 673 673 673 673 673

0.00 0.00 0.00 0.00 5.65 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

CORABIA 707 707 707 707 707 707 707 707 707 707 707

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

DRAGANESTI-OLT 880 880 880 880 880 880 880 880 880 880 880

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

PIATRA-OLT 519 519 519 519 519 519 519 519 519 519 519

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

POTCOAVA 0 0 0 0 453 453 453 453 453 453 453

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

SCORNICESTI 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

12. Raporturi ale infrastructurii urbane din județul Olt

OLT

ANI

An

ul 2

00

0

An

ul 2

00

1

An

ul 2

00

2

An

ul 2

00

3

An

ul 2

00

4

An

ul 2

00

5

An

ul 2

00

6

An

ul 2

00

7

An

ul 2

00

8

An

ul 2

00

9

An

ul 2

01

0

TOTAL

Sup

rafa

ta

aco

per

ita

de

stra

zi

12.03

12.03 12.03 12.03 12.15 12.22 13.02 12.97 12.97 12.97 12.90

Sup

rafa

aco

per

ita

de

rete

aua

de

apa

10.22

9.62 9.04 8.97 8.11 7.82 8.07 7.38 7.12 6.56 6.25

458

Sup

rafa

ta

aco

per

ita

de

rete

aua

de

can

aliz

are

27.47

25.77 25.25 25.08 26.42 26.72 27.33 27.12 25.84 25.17 23.37

MUNICIPIUL SLATINA

Sup

rafa

ta

aco

per

ita

de

stra

zi 14.93 14.93 14.93 14.93 14.93 15.29 18.37 18.11 18.11 18.11 18.11

Sup

rafa

aco

per

ita

de

rete

aua

de

apa

19.96 19.72 19.53 19.53 17.65 17.80 20.63 20.63 20.45 20.28 20.28

Sup

rafa

ta

aco

per

ita

de

rete

aua

de

can

aliz

are 24.85 24.59 24.30 24.30 23.07 23.49 25.64 25.64 24.50 24.45 20.25

MUNICIPIUL CARACAL


15.71 15.71 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 14.92

Suprafa acoperita

de reteaua de apa

11.05 11.02 10.98 10.98 10.90 10.90 10.90 10.90 10.90 10.75 10.72

Suprafata acoperita

de reteaua

de canalizar

e

16.08 16.04 15.98 15.98 15.91 15.91 15.91 15.91 15.91 14.40 14.56

ORAS BALS


12.49 12.49 12.49 12.49 12.49 12.24 12.24 12.24 12.24 12.24 12.24

Suprafa acoperita

de reteaua de apa

18.20 18.20 11.18 11.18 11.18 10.82 10.48 9.03 8.72 8.68 8.68

Suprafata acoperita

de reteaua

de canalizar

e

49.00 49.00 16.50 16.29 16.29 17.21 17.21 17.21 17.21 17.21 17.21

459

ORAS CORABIA


8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22

Suprafa acoperita

de reteaua de apa

27.19 27.19 27.19 27.19 22.81 20.79 19.21 19.21 19.21 19.21 19.21

Suprafata acoperita

de reteaua

de canalizar

e

23.57 23.57 30.74 30.74 30.74 30.74 29.46 29.46 29.46 29.46 29.46

ORAS DRAGANESTI-OLT


8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63

Suprafa acoperita

de reteaua de apa

49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16

Suprafata acoperita

de reteaua

de canalizar

e

88.00 88.00 88.00 88.00 88.00 88.00 88.00 73.33 73.33 73.33 73.33

ORAS PIATRA-OLT


10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38

Suprafa acoperita

de reteaua de apa

61.06 61.06 61.06 61.06 61.06 61.06 61.06 14.62 14.62 14.62 14.62

Suprafata acoperita

de reteaua

de canalizar

e

144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17

144.17

ORAS POTCOAVA

Suprafata acoperita

0 0 0 0 14.16 14.16 14.16 14.16 14.16 14.16 14.16

460

de strazi

Suprafa acoperita

de reteaua de apa

0.00 0.00 0.00 0.00 137.27 137.27 137.27 137.27 133.24 133.24

133.24

Suprafata acoperita

de reteaua

de canalizar

e

0.00 0.00 0.00 0.00 503.33 503.33 503.33 503.33 503.33 503.33

503.33

ORAS SCORNICESTI


22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86

Suprafa acoperita

de reteaua de apa

8.65 8.65 12.70 12.70 12.70 8.65 8.65 8.65 8.65 8.65 8.65

Suprafata acoperita

de reteaua

de canalizar

e

13.91 13.91 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81

461



1. În mediul urban s-au produs creșteri ale suprafețelor intravilane. 2. Terenurile introduse în intravilan nu au beneficiat de infrastructură urbană. 3. Apariția acestor terenuri suplimentare a determinat creșterea suprafeței

acoperite de infrastructura existentă. 4. Investițiile realizate au vizat necesitățile de aducțiune a apei curente și a căilor

de comunicație în detrimentul canalizării. 5. Confortul urban și atractivitatea zonelor urbane sunt dependente de echilibrul


Propuneri



462


Nivel de dezvoltare ND 2-8 (Infrastructură urbană care acoperă parțial suprafața orașului)

6. Transport local Nu există mijloace de transport public urban în baza de date.

Nivel de dezvoltare ND 3 (indicator inexistent)











-28

-8

12

32

52

72

92

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Infracțiuni la 100 locuitori

Anual 2000-2010

463

Tendința anuală este de scădere a numărului de infracțiuni la 100 de locuitori. Pe

ansamblu, prin raportarea la evoluția corpului demografic și a numărului de infracțiuni ce revin

la 100 locuitori, constatăm că există o creștere cu 92,34% a numărului de infracțiuni. Existența

unui astfel e indicator denotă apariția în timp, menținerea și creșterea comportamentelor

deviante și detașarea față de sistemul valoric unanim acceptat, în favoarea unuia marginal, cu

un caracter asocial din ce în ce mai accentuat.

Situația existentă în graficul anterior este rezultatul unui paralelism între instituțiile

publice și societate. Acțiunea instituțiilor publice, bazată pe o structură asemănătoare statelor

europene și pe specializarea fiecărui segment instituțional este necorelată cu societatea

formată din cetățeni. Plasarea controlului infracționalității doar în sarcina instituțiilor de control

și menținere a ordinii sociale (Poliție, Jandarmerie, Justiție, Parchet etc.) nu este suficientă

pentru controlul infracționalității și a comportamentelor deviante. Aceste instituții oferă

sancțiuni dar nu și recompense, iar pedepsirea faptelor deviante se realizează doar în condițiile

în care acestea sunt încadrate legal. Nu poate fi pedepsită lipsa încrederii în instituțiile publice

și în sistemul instituțional, iar atitudinile marginale și asociale duse la extrem generează

încălcările flagrante ale legii intrând în aria de activitate a instituțiilor abilitate cu distribuția

sancțiunilor legale.

Echilibrarea cadrului social presupune crearea și susținerea unui sistem valoric care să

ghideze acțiunea socială a cetățenilor.


464

DIMENSIUNEA DE MEDIU DIN MEDIUL URBAN AL

JUDEȚULUI OLT

C. Cadrele de analiză ale dimensiunii de mediu

1. Spații verzi 2. Regenerări păduri

1. Spații verzi






2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

2010-2011 (%)

Spații verzi Ha

331 331 331 337 338 380 380 401 438 437 437 32.02

Metri patrati

3310000

3310000

3310000

3370000

3380000

3800000

3800000

4010000

4380000

4370000

4370000

32.02


(ha )

6077 6077 6073 6073 6526 6612 7044 7044 7044 7044 7068 16.31

Spatii verzi/ha (%)

5.45 5.45 5.45 5.55 5.18 5.75 5.39 5.69 6.22 6.20 6.18 13.51

Populatia 508213 506297 494707 491359 488176 483674 479323 475702 470709 466821 462734 -8.95


ana

6.51 6.54 6.69 6.86 6.92 7.86 7.93 8.43 9.31 9.36 9.44 45.00


suprafeței intravilane a mediului urban din județul Olt. Astfel, se observă o tendință de creștere

a suprafeței acoperite de spațiile verzi cu 32.02%. Aceeași tendință există și în ceea ce privește

creșterea suprafeței urbane cu 16,31%. Ponderea deținută de spațiile verzi în raport cu

465

suprafața urbană a crescut cu 13,51%. Diferența între creșterea celor doi indicatori este de

2,8%, ceea ce dovedește că ritmurile de creștere sunt diferite. În acest sens, putem considera că

prin menținerea aceluiași trend creșterea urbană va continua să crească în raport cu cea a

spațiilor verzi, având în vedere tendințele celor 10 ani analizați.

Suprafața de spații verzi ce revine unei persoane din mediul urban a crescut cu 45% de

la 6,51m2 la 9,44 m2. Totuși această creștere nu se datorează unei proiecții a acestei creșteri,

existând un factor important generat de declinul demografic.


Sănătății prevede 50 m2 /locuitor, iar cea a Uniunii Europene 26 m2/locuitor. Media de 9,44

m2/locuitor din județul Olt îl plasează pe acesta mult sub normele internaționale și are un





internaționale.



NIVEL DE DEZVOLTARE ND 3- indicator în scădere


Asigurarea unui spațiu optim și a unui aer de calitate este susținută de activitățile de

regenerare a suprafețelor acoperite la păduri. Chiar dacă statistica existentă se referă la nivelul

întregului județ și nu doar a spațiului urban este suficientă pentru cuantificarea relativă a

eforturilor de asigurare a unei suprafețe suficiente de suprafață verde.

1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010-1990

Olt 188 181 136 261 679 519 622 363 89 239 158 159

Foioase -3.72

-24.86

91.91 160.15 -23.56

19.85 -41.64

-75.48

168.54 -33.89

0.63 -15.43

Investițiile în regenerarea zonelor împădurite se afla în anul 2010 sub nivelul anului

1990. Astfel, investițiile în regenerarea pădurilor este insuficientă scăzând cu 15,43%.

Pentru asigurarea unui standard apropiat de cerințele Uniunii Europene este necesară

investiția în regenerarea pădurilor.

466

D. Cadrele de analiză ale dimensiunii economice 1. Populația civilă activă 2. Număr de salariați 3. Câștiguri salariale active 4. Unități locale active 5. Șomajul






În baza codului CAEN Rev. 2 situația din mediul urban al județului Olt este următoarea:

DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010 TOTAL -5.73

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 0.79

INDUSTRIE -20.33

INDUSTRIA EXTRACTIVA -23.08

INDUSTRIA PRELUCRATOARE -21.23


-22.22


0.00

CONSTRUCTII -24.76


10.40

TRANSPORT SI DEPOZITARE -14.29

HOTELURI SI RESTAURANTE -33.33

INFORMATII SI COMUNICATII 120.00

INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI -9.09

TRANZACTII IMOBILIARE -40.00

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE -18.18

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII -5.26

467

SUPORT


-14.58

INVATAMANT -5.26

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 2.78

ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE -30.00

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII -17.65

Tendința este de scădere la majoritatea indicatorilor. Singurele domenii unde se

înregistrează creșteri sunt agricultura, vânătoarea și pescuitul (0,79%), comerț cu ridicata și

amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (10,40%), informații și comunicații

(120,00%) și sănătate și asistență socială (2,78%). La acestea se adaugă și un domeniu în care

populația activă a rămas constantă: distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor,

activități de decontaminare.



Numărul de salariați ai județului Olt este în scădere sub influența crizei economice.

468


3. Câștiguri salariale DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010

% TOTAL 1,85


INDUSTRIE 12,08




20,21


11,09

CONSTRUCTII 14,58


1,65








0,78


-18,19

INVATAMANT -10.15




Pe fondul scăderii demografice, a populației active și a reducerii numărului de salariați

se observă existența unor domenii unde veniturile salariale au crescut. Astfel, cele mai

semnificative creșteri sunt în domeniile activități de spectacole, culturale și recreative (28,91%),

producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

(20,21%), construcții (14,58%).

Cele mai mari reduceri salariale le întâlnim în domenii precum administrație publică și

apărare; asigurări sociale din sistemul public (-18,19%), informații și comunicații (-17,70%) și

industria extractivă (-17,08%).

Luând în calcul și cuantumul salariilor obținute, destul de redus în multe domenii în care

apar creșteri, putem considera că acest indicator nu are un trend pozitiv, iar nivelul de

469

dezvoltare este în scădere, întrucât salariile nu permit un nivel de trai decent pentru cea mai

mare parte a populației.

NIVEL DE DEZVOLTARE ND 3-2 (scădere economică)


Evoluția numărului de agenți economici este caracterizată de tendința creșterii

numerice a unităților locale active de mici dimensiuni, în timp ce societățile comerciale cu un

impact major pe piața muncii înregistrează o reducere semnificativă, în special în cazul firmelor

mijlocii care au între 10-49 de persoane.

Peisajul economic județean este caracterizat de investiții noi de mici dimensiuni sau de

replieri pe piața economică prin trecerea în categorii inferioare a agenților economici cu

dificultăți.

Menționăm că existența unui număr în creștere de agenți economici are un impact

semnificativ asupra nivelului de trai al populației și a funcționalității sistemului instituțional din

mai multe puncte de vedere: oferta de locuri de muncă și creșterea numărului de salariați (care

devin plătitori de impozite și nu asistați social), creșterea veniturilor la bugetul local și de stat

prin plata impozitelor, impactul asupra șomajului, asigurarea unui cadru investițional atractiv

pentru potențialii investitori externi.

470


5. Șomajul

În perioada analizată de un an și jumătate șomajul a înregistrat scăderi semnificative.

Cea mai semnificativă scădere s-a înregistrat în cazul șomajului masculin, de 40,62%. În schimb,

șomajul feminin a scăzut doar cu 24,95%. Media scăderii șomajului reprezintă un fapt

corespunzător, dar prin suprapunerea acestor trenduri cu cele ale scăderii numărului de

salariați și a populației active constatăm că este necesară o analiză suplimentară a stării de

ocupare a populației.

În condiții de funcționare normală a sistemului social ar fi necesară o corelare inversă a

numărului de șomeri cu cel de salariați. Trendurile asemănătoare, denotă o bulversare a

mediului economic și disfuncții majore pe piața muncii din mediul urban.

NIVEL DE DEZVOLTARE ND-1

471

ANEXA 1

LISTA DOCUMENTELOR NECESARE ELABORĂRII

STUDIULUI DEZVOLTAREA URBANĂ LA NIVEL NAȚIONAL

NR. CRT.

CARACAL BALȘ

1 Situația elaborării documentelor de urbanism (actualizate sau în curs de actualizare)

În curs de finalizare În curs de finalizare

2 Dacă elaborarea documentelor de urbanism se află în curs de actualizare, vă rugăm să menționați termenul de finalizare

15.07 2012 Estimativ 2013

3 Câte centre de afaceri (incubatoare, centre multifuncționale) există în municipiu/oraș

0 0

4 Care este suprafața terenurilor disponibile pentru investiții

0 10 000 m2 propr. CL Teren+cladiri, foste ateliere școală

5 Câte centre de primire a persoanelor fără locuință există în municipiu/oraș

0 0

6 Câte cămine de bătrâni există în municipiu/oraș

1 (30 Pers) 0

7 Câte case de copii există în municipiu/oraș 7 (150 copii) 2 (30 persoane)

8 Câte centre de asistență și sprijin pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă există în municipiu/oraș

0 0

9 Câte centre de asistență destinate victimelor violenței în familie (femei și copii) există în municipiu/oraș

0 0

10 Câte societăți comerciale furnizoare de servicii de televiziune prin cablu și internet există în municipiu/oraș

2 UPC/RDS 2

11 Câte posturi TV locale există 1 0

12 Câte posturi de radio locale există 0 0

14 În ce măsură sunt finalizate activitățile de cadastru ale municipiului/orașului

20% 90%

472

16 Care este numărul societăților comerciale înregistrate

1608 592

17 Care este prețul aproximativ al unui metru pătrat de teren în intravilan

40-80 lei/m2 5-10 euro/ m2

18 Litigii de natură cadastrală înregistrate 7 9

19 Dacă în prezent există o strategie de dezvoltare a orașului

Aprobat Strategia de dezvoltare a orașului Balș în perioada 2007-2013

20 Care sunt principalele obiective de dezvoltare cuprinse în strategia de dezvoltare

- Creșterea competitivității economice; - Mediul; - Dezvoltarea RU; - Transportul; - Cooperarea transfrontalieră la granițele interne ale UE (România-Bulgaria) și interregional; - Dezvoltarea capacității administrative

1. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii 2. Protecția și îmbunătățirea mediului 3. Dezvoltarea RU și îmbunătățirea serviciilor sociale 4. Sprijin pentru formarea de capital în sectorul privat 5. Îmbunătățirea situației educației și culturii

21 În ce măsură obiectivele existente în strategie au fost atinse

În curs de implementare 1. 90% 2. 80% 3. 50% 4. 30% 5. 70%

22 Dacă nu există o strategie de dezvoltare, există un demers pentru elaborarea uneia

- În cursul anului 2012 se va realiza strategia de dezvoltare pentru perioada 2014-2020

23 Câte proiecte cu finanțare internă au fost implementate

38/72.060.300 RON 5/18.510.000 RON

24 Câte proiecte cu finanțare externă au fost implementate

7/10320 RON 4/9.180.200 RON

25 Câte proiecte cu finanțare internă se află în curs de implementare

0 4/13.187.557 RON

26 Câte proiecte cu finanțare externă se află în curs de implementare

0 6/36.145.041 RON

27 Dacă există departament specializat destinat elaborării strategiilor de dezvoltare

Serviciul Management,programe și proiecte

Da

26 Dacă există personal specializat în scrierea și implementarea proiectelor în instituție

5 persoane 2 persoane

473

27 Care sunt liniile de finanțare accesate de instituție

POS-CCE, Axa prioritară 3- Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public 3.1. Susținerea utilizării tehnologiei informației. Axa prioritară 4- Creșterea eficienței energetice și a siguranței în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice 4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.

POR 2007-2013 Fondul de mediu Fonduri guvernamentale Fonduri ministere

CONCLUZII







20. Transport local ND 3 Indicator inexistent


Mediu



Economie








ND 2 (stagnant)

474


ND 1 (creștere)









Atractivitatea spațiilor urbane necesită asigurarea unui confort urban și susținerea

permanentă a indicatorilor de dezvoltare.




17. ND3- scădere

18. ND3-scădere

19. ND2-8- stagnare

20. ND3-scădere

21. ND3- scădere








Dezvoltare

comunitară

475

Anexa 10 – Județul Vâlcea


JUDEȚUL VÂLCEA

C. Cadrele de analiză a dimensiunii sociale


476


11. Structura demografică a populației din mediul urban

477

OBSERVAȚII

În perioada cuprinsă între anii 2000-2010, asistăm la o restrângere echilibrată a corpului

demografic.

478

Există tendința de creștere a ponderilor deținute de grupele de vârstă înaintate, concomitent cu

reducerea ponderii deținute de grupele de vârstă tinere. Această tendință influențează gradul de

dependență ce presupune costuri sociale pe termen lung.


1. Structura demografică din Municipiul Râmnicu Vâlcea

Scăderea masivă a corpului demografic, înregistrată în anul 2002, este rezultatul corecțiilor

evidențelor anterioare de populație în urma Recensământului populației și locuinței care s-a desfășurat

în acel an. Concomitent cu această observație putem menționa și migrația ca un fenomen cu influență

asupra trendului demografic.

Trendul evolutiv indică o evoluție echilibrată a volumului populației, cu o ușoară tendință de

creștere în anul 2010.

479

Observații

- Se observă un echilibru între generații începând cu grupa de vârstă 20-24 ani. - Există o scădere bruscă a ponderii grupelor de vârstă cuprinse între 5-19 ani. - Grupa de vârstă 0-4 ani indică o tendință de revenire, fiind mai numeroasă față de anul

2010. Menținerea acestui trend permite reechilibrarea corpului demografic al orașului.

480

2. Structura demografică a Municipiului Drăgășani

481

Observații

Ponderile grupelor de vârstă indică o reducere echilibrată a corpului demografic.

Grupele de vârstă mijlocie sunt bine reprezentate, pe fondul unei restrângeri a ponderilor

grupelor de vârstă tinere. Actuala tendință poate fi analizată prin creșterea indicelui de dependență, ce

reprezintă raportul dintre populația tânără și cea vârstnică. Estimăm apariția unor efecte negative peste

aproximativ 15-20 de ani.

482

3. Orașul Băbeni

483

Observații

- Se observă scăderea consistentă a grupelor de vârstă tinere, cuprinse în intervalul 0-14 ani. - Se remarcă tendința de îmbătrânire a populației prin creșterea grupelor de vârstă cuprinse

în intervalul 50-85 de ani și peste. - Declinul demografic va deveni mai accentuat și va influența semnificativ indicele de

dependență în următorii 20 de ani, în momentul în care actualul segment de 40-44 de ani va ajunge în intervalul 60-64 ani, apropiindu-se de vârsta ieșirii din producție.

484

4. Orașul Băile Govora

485

Observații

- Corpul demografic din orașul Băile Govora s-a redus în mod uniform la toate segmentele de vârstă.

- Structura grupelor de vârstă relevată prin graficul anterior indică existența unui echilibru între grupele de vârstă cu o ușoară tendință de îmbătrânire.

486

5. Orașul Băile Olănești

487

Observații

- Structura grupelor de vârstă indică existența unui echilibru în declinul demografic. - În anii trecuți se observă variații semnificative ale populației în funcție de sex. - Menținerea actualului trend va asigura un echilibru relativ al indicelui de

dependență.

488

6. Orașul Bălcești

489

Observații

- Tendința generală este de declin demografic. - Trendul actual tinde spre inversarea piramidei vârestelor, prin creșterea ponderii grupelor

de vârstă înaintate și reducerea celor tinere.

490

7. Orașul Berbești

491

Observații

- Pe ansamblu se constată un declin demografic - Există un schilibru optim al grupelor de vârstă, existând resurse de susținere a

populației vârstnice de către generațiile tinere în următorii ani

492

8. Orașul Brezoi

493

Observații

- Corpul demografic se restrânge uniform în toate segmentele de vârstă - Configurația grupelor de vârstă indică un potențial ridicat de susținere a grupelor de vârstă

înaintate.

494

9. Orașul Călimănești

496

10. Orașul Horezu

497

Observații

- Se constată o reducere uniformă a corpului demografic. - Grupele de vârstă mijlocie sunt bine reprezentate, iar indicele de dependență are un

raport echilibrat - Grupele de vârstă tinere au o pondere care, cel puțin în prezent, oferă o viziune

optimistă a viitorului. - Se remarcă tendința de migrație a populației tinere, presupunem că în special

pentru educație. De exemplu, în grupa de vârstă 10-14 ani din anul 2000 observăm

498

674 persoane. În anul 2010 aceste persoane sunt reprezentate în grupa de vârstă 20-24 ani, unde mai existau 547 persoane, adică cu 127 persoane mai puțin. Ținând cont de gradul redus de mortalitate, specific acestei vârste, considerăm că reducerea dimensiunilor acestei generații se datorează în mare parte emigrației, iar efectul asupra corpului demografic este de reducere cu aproximativ 1,9% raportat la populația orașului din anul 2010.

11. Orașul Ocnele Mari

499

Observații

- Se observă o scădere uniformă a corpului demigrafic - Populațiiele tinere au o pondere echilibrată în volumul coprului demografic - Se poate observa existența unor intrări de populație prin imigrație: grupa de vârstă 0-4 ani

era formată din 160 de persoane în 2000, iar în 2010, la grupa de vârstă 10-14 ani existau 208 persoane, adică o creștere de 48 de persoane

- Grupa de vârstă 5-9 ani era formată în anul 2000 din 197 persoane. În anul 2010, această generație a ajuns la 209 persoane, adică o creștere de 12 persoane

500

- Grupa de vârstă cu cea mai ridicată pondere în anul 2000 era formată din 367 persoane în intervalul 30-34 ani. Pe parcursul a 10 ani această grupă s-a redus la 348 persoane, adică o scădere de 19 persoane.

- Având în vedere această balanță migratorie, considerată separat de sporul natural, considerăm că există un flux de intrări care compensează tendința de scădere a populației și de agravare a indicelui de dependență.


La nivelul județului Vâlcea asistăm la o reducere a numărului de cadre didactice pe

parcursul celor 10 ani analizați, deși declinul demografic este echilibrat, iar în anumite localități

urbane există echilibru demografic.

Nivel de dezvoltare ND2 (stagnant)

506

0.7

4.9

-8.67

0.73

-4.35

-0.76

5.345.07

-2.76

-7.09

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Dinamica numărului de cadre didactice din Orașul Călimănești

Personal didactic

507

12.43 12.06

-38.57

-9.49

54.03

-12.04

-1.19

13.86

5.29

-8.54

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Dinamica numărului de cadre didactice din Orașul Horezu

Personal didactic

508

3. Sănătatea

Numărul de persoane ce revine unui medic a evoluat diferit în orașele județului Vâlcea. Astfel, la

nivel județean a scăzut numărul acestora de la 646 persoane/medic la 575 persoane/medic. Menționăm

că acest indicator are un parcurs favorabil în condițiile care numărul de persoane ce revine pentru un

medic este în scădere. Acest raport denotă un acoperirea suficientă a nevoilor populației cu un număr

de specialiști necesari asistenței medicale.

Localitățile în care acest indicator s-a îmbunătățit sunt: Râmnicu Vâlcea, Bălcești, Berbești,

Brezoi, Horezu și Ocnele Mari. Localitățile în care acest indicator s-a deteriorat sunt: Drăgășani, Băbeni,

Govora, Olănești și Călimănești.

509



În județul Vâlcea există o îmbunătățire a nivelului de locuire. Se observă creșterea

suprafeței locuibile pentru fiecare locuitor, o scădere a densității locuitorilor pentru o locuință

și o creștere a suprafeței locuibile pentru fiecare locuință.

510

Ritmul de construcție a locuințelor în județul Vâlcea indică o dezvoltare a acestui sector

începând cu anul 2007. Deși între anii 2008-2010 în România s-a manifestat criza economică, se

observă că efectele acesteia asupra construcției de locuințe sunt irelevante, întrucât în anul

2009 au fost finalizate 1292 de locuințe.












511








1. Lungimea străzilor orășenești din județul Vâlcea ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

UM: Km

Val

cea

TOTAL 487 487 528 616 616 616 646 646 651 681 733

Evoluție (%) 0.00 8.42 16.67 0.00 0.00 4.87 0.00 0.77 4.61 7.64 50.51

RAMNICU VALCEA

175 175 175 198 198 198 198 198 203 203 212

Evoluție (%) 0.00 0.00 13.14 0.00 0.00 0.00 0.00 2.53 0.00 4.43 21.14

DRAGASANI 66 66 69 69 69 69 69 69 69 69 69

Evoluție (%) 0.00 4.55 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 4.55

BABENI 0.00 17 27 27 27 57 57 57 57 58

Evoluție (%) 0 0 58.82 0.00 0.00 111.11 0.00 0.00 0.00 1.75 114.81

BAILE GOVORA 23 23 23 23 23 23 23 23 23 23 23

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0

BAILE OLANESTI 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0

BALCESTI 0.00 21 28 28 28 28 28 28 30 30

Evoluție (%) 0 0 33.33 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7.14 0.00 42.86

BERBESTI 0.00 0.00 48 48 48 48 48 48 41 41

Evoluție (%) 0 0 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -14.58

0.00 -14.58

BREZOI 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30

512

2. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Vâlcea ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Val

cea

TOTAL 255.4

245.5

248.6

251.6

308.2 309.5

314.1

325 338.8

417.1 488.5

Evoluție (%) -3.88 1.26 1.21 22.50 0.42 1.49 3.47 4.25 23.11 17.12

91.27

RAMNICU VALCEA

143.7

143.7

143.7

143.7

144 145 145 145.7

145.7

146.4 152.4

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.21 0.69 0.00 0.48 0.00 0.48 4.10 6.05

DRAGASANI 37 37 37 37 38 38 38 38 38.8 38.8 38.8

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 2.70 0.00 0.00 0.00 2.11 0.00 0.00 4.86

BABENI 12.5 12.5 12.5 12.5 12 12.5 12 12 12 12 12

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 -4.00 4.17 -4.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -4.00

BAILE GOVORA

11.5 10.3 10.3 12.5 38 38 22 32 22 22 22

Evoluție (%) -10.4

3

0.00 21.36

204.00

0.00 -42.1

1

45.45

-31.2

5

0.00 0.00 91.30

BAILE OLANESTI

9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 13.2 13.2 13.2

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 43.48

0.00 0.00 43.48

BALCESTI 2.7 2.7 2.7 2.7 3 3 2.8 3 3 3 0.6

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 11.11 0.00 -6.67 7.14 0.00 0.00 -80.0

0

-77.7

8

BERBESTI 2.5 2.5 2.5 2.8 5.6 5.6 2.8 2.8 2.8 4.3 2.8

Evoluție (%) 0.00 0.00 12.00

100.00

0.00 -50.0

0

0.00 0.00 53.57 -34.8

8

12.00

BREZOI 6.4 4.3 6.4 6.4 12.4 6.6 6.6 6.6 6.6 7.8 10

Evoluție (%) -32.8

1

48.84

0.00 93.75 -46.7

7

0.00 0.00 0.00 18.18 28.21

56.25

CALIMANESTI

8.6 8.6 8.6 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 8.5 8.5 8.5

Evoluție (%) 0.00 0.00 10.47

0.00 0.00 0.00 0.00 -10.5

3

0.00 0.00 -1.16

HOREZU 12.4 12.4 12.4 12 12 12 12 12 12 12 12

Evoluție (%) 0.00 0.00 -3.23 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -3.23

OCNELE MARI

1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 3.5 2.1

513

Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 150.00

-40.0

0

50.00

3. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Vâlcea ANI

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

10

-20

00

UM: Km

Val

cea

TOTAL 563.9

521.8

525.8

704.5 787.5 1014.4

1104.6

1243.2

1383.5

1598.4

1674

Evoluție (%)

-7.47

0.77 33.99 11.78 28.81 8.89 12.55 11.29 15.53 4.73 196.86

MUNICIPIUL RAMNICU

VALCEA

177.4

177.4

177.4

177.4 177.4 177.4 177.4 215.7 225.3 227 227

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 21.59 4.45 0.75 0.00 27.96

MUNICIPIUL

DRAGASANI

53.5 53.5 53.5 56.2 54 54 56.3 56.3 56.3 56.3 56.3

Evoluție (%)

0.00 0.00 5.05 -3.91 0.00 4.26 0.00 0.00 0.00 0.00 5.23

ORAS BABENI

22.5 22.5 22.5 22.5 23 47.5 28 28 30.7 34.2 34.5

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 2.22 106.52

-41.05

0.00 9.64 11.40 0.88 53.33

ORAS BAILE

GOVORA

11 11 11 39 53 53 21 33 21 21 21

Evoluție (%)

0.00 0.00 254.55

35.90 0.00 -60.38

57.14 -36.36

0.00 0.00 90.91

ORAS BAILE

OLANESTI

21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 25.3 25.3 25.3

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 18.22 0.00 0.00 18.22

ORAS BALCESTI

4.1 3.5 3.5 3.5 3.5 4 4 20 20 20 20

Evoluție (%)

-14.6

3

0.00 0.00 0.00 14.29 0.00 400.00

0.00 0.00 0.00 387.80

ORAS BERBESTI

17.5 9.5 9.5 13.3 13.3 24 34 34 34 36 27

Evoluție (%)

-45.7

0.00 40.00 0.00 80.45 41.67 0.00 0.00 5.88 -25.0

54.29

514

1 0

ORAS BREZOI

12.8 12.8 12.8 12.8 52.5 52.7 54.5 54.5 55.4 55.5 22

Evoluție (%)

0.00 0.00 0.00 310.16

0.38 3.42 0.00 1.65 0.18 -60.3

6

71.88

ORAS CALIMANE

STI

25.5 25.5 25.5 61.7 34 34 34 34 34.7 34.7 34.7

Evoluție (%)

0.00 0.00 141.96

-44.89

0.00 0.00 0.00 2.06 0.00 0.00 36.08

ORAS HOREZU

14 14 14 52 61 61 58 58 58 58 58

Evoluție (%)

0.00 0.00 271.43

17.31 0.00 -4.92 0.00 0.00 0.00 0.00 314.29

ORAS OCNELE

MARI

8.5 8.5 8.5 21.6 21.6 21.6 21.6 21.6 21.6 21.6 27.4

Evoluție (%)

0.00 0.00 154.12

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 26.85

222.35

4. Suprafața acoperită de infrastructura urbană ANI

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

TOTAL 5596 5596 6315 7385 8420 8551 8551 8551 8551 8823 9991


11.49 11.49 11.96 11.99 13.67 13.88 13.24 13.24 13.14 12.96 13.63

Suprafata acoperita

de reteaua de

distributie a apei

9.92 10.72 12.01 10.48 10.69 8.43 7.74 6.88 6.18 5.52 5.97

Suprafata acoperita

de reteaua de

canalizare

21.91 22.79 25.40 29.35 27.32 27.63 27.22 26.31 25.24 21.15 20.45

MUNICIPIUL RAMNICU

VALCEA

2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000


11.43 11.43 11.43 10.10 10.10 10.10 10.10 10.10 9.85 9.85 9.43

Suprafata acoperita

de reteaua de

11.27 11.27 11.27 11.27 11.27 11.27 11.27 9.27 8.88 8.81 8.81

515

distributie a apei

Suprafata acoperita

de reteaua de

canalizare

13.92 13.92 13.92 13.92 13.89 13.79 13.79 13.73 13.73 13.66 13.12

MUNICIPIUL

DRAGASANI

918 918 918 918 918 918 918 918 918 946 945


13.91 13.91 13.30 13.30 13.30 13.30 13.30 13.30 13.30 13.71 13.70

Suprafata acoperita

de reteaua de

distributie a apei

17.16 17.16 17.16 16.33 17.00 17.00 16.31 16.31 16.31 16.80 16.79

Suprafata acoperita

de reteaua de

canalizare

24.81 24.81 24.81 24.81 24.16 24.16 24.16 24.16 23.66 24.38 24.36

ORAS BABENI

: : 255 1043 1043 1043 1043 1043 1043 1043 1043


#VALUE!

#VALUE!

15.00 38.63 38.63 38.63 18.30 18.30 18.30 18.30 17.98

Suprafata acoperita

de reteaua de

distributie a apei

#VALUE!

#VALUE!

11.33 46.36 45.35 21.96 37.25 37.25 33.97 30.50 30.23

Suprafata acoperita

de reteaua de

canalizare

#VALUE!

#VALUE!

20.40 83.44 86.92 83.44 86.92 86.92 86.92 86.92 86.92

ORAS BAILE GOVORA

210 210 210 210 210 210 210 210 210 210 210


9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13

Suprafata acoperita

de reteaua de

distributie a apei

19.09 19.09 19.09 5.38 3.96 3.96 10.00 6.36 10.00 10.00 10.00

516

Suprafata acoperita

de reteaua de

canalizare

18.26 20.39 20.39 16.80 5.53 5.53 9.55 6.56 9.55 9.55 9.55

ORAS BAILE OLANESTI

486 486 486 486 486 486 486 486 486 486 486


5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23

Suprafata acoperita

de reteaua de

distributie a apei

22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 19.21 19.21 19.21

Suprafata acoperita

de reteaua de

canalizare

52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 36.82 36.82 36.82

ORAS BALCESTI

: : 464 263 1257 1257 1257 1257 1257 1257 1257


#VALUE!

#VALUE!

22.10 9.39 44.89 44.89 44.89 44.89 44.89 41.90 41.90

Suprafata acoperita

de reteaua de

distributie a apei

#VALUE!

#VALUE!

132.57 75.14 359.14

314.25

314.25

62.85 62.85 62.85 62.85

Suprafata acoperita

de reteaua de

canalizare

#VALUE!

#VALUE!

171.85 97.41 419.00

419.00

448.93

419.00

419.00

419.00

2095.00

ORAS BERBESTI

: : : 483 524 528 528 528 528 524 524


#VALUE!

#VALUE!

#VALUE!

10.06 10.92 11.00 11.00 11.00 11.00 12.78 12.78

Suprafata acoperita

de reteaua de

distributie a apei

#VALUE!

#VALUE!

#VALUE!

36.32 39.40 22.00 15.53 15.53 15.53 14.56 19.41

Suprafata acoperita

de reteaua de

#VALUE!

#VALUE!

#VALUE!

172.50

93.57 94.29 188.57

188.57

188.57

121.86

187.14

517

canalizare

ORAS BREZOI

512 512 512 512 512 512 512 512 512 512 512


17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07

Suprafata acoperita

de reteaua de

distributie a apei

40.00 40.00 40.00 40.00 9.75 9.72 9.39 9.39 9.24 9.23 23.27

Suprafata acoperita

de reteaua de

canalizare

80.00 119.07 80.00 80.00 41.29 77.58 77.58 77.58 77.58 65.64 51.20

ORAS CALIMANES

TI

635 635 635 635 635 762 762 762 762 762 762


13.23 13.23 13.23 13.23 13.23 15.88 15.88 15.88 15.88 15.88 15.88

Suprafata acoperita

de reteaua de

distributie a apei

24.90 24.90 24.90 10.29 18.68 22.41 22.41 22.41 21.96 21.96 21.96

Suprafata acoperita

de reteaua de

canalizare

73.84 73.84 73.84 66.84 66.84 80.21 80.21 80.21 89.65 89.65 89.65

ORAS HOREZU

531 531 531 531 531 531 531 531 531 531 1700


18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 23.94

Suprafata acoperita

de reteaua de

distributie a apei

37.93 37.93 37.93 10.21 8.70 8.70 9.16 9.16 9.16 9.16 29.31

Suprafata acoperita

de reteaua de

canalizare

42.82 42.82 42.82 44.25 44.25 44.25 44.25 44.25 44.25 44.25 141.67

518

ORAS OCNELE

MARI

304 304 304 304 304 304 304 304 304 552 552


13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 9.52 9.52

Suprafata acoperita

de reteaua de

distributie a apei

35.76 35.76 35.76 14.07 14.07 14.07 14.07 14.07 14.07 25.56 20.15

Suprafata acoperita

de reteaua de

canalizare

217.14 217.14 217.14 217.14

217.14

217.14

217.14

217.14

217.14

157.71

262.86



519

9. În mediul urban s-au produs creșteri ale suprafețelor intravilane. 10. Terenurile introduse în intravilan nu au beneficiat de infrastructură urbană. 11. Apariția acestor terenuri suplimentare a determinat creșterea suprafeței acoperite

de infrastructura existentă. 12. Investițiile realizate au vizat necesitățile de aducțiune a apei curente și a căilor de

comunicație în detrimentul canalizării. 13. Confortul urban și atractivitatea zonelor urbane sunt dependente de echilibrul


Propuneri


logică: aducțiune de apă, canalizare, străzi. - Favorizarea investițiilor pentru canalizare în zonele neacoperite de această facilitate

urbană, având în vedere importanța acesteia în controlul poluării și protecția mediului.











520





521

7. Cadrele de analiză ale dimensiunii de mediu

1. Spații verzi






2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

2010-2011 (%)

Metri patrati

3200000

3200000

3160000

3200000

3210000

3290000

3750000

3900000

3920000

3480000

3480000

8.75


(ha )

5596 5596 6315 7385 8420 8551 8551 8551 8551 8823 9991 78.54

Spatii verzi/ha

intravilan

571.84 571.84 500.40 433.31 381.24 384.75 438.55 456.09 458.43 394.42 348.31 -39.09

Populatia 430713 431132 419635 418463 416908 415181 413511 411576 408942 407764 406555 -5.61


ana

7.43 7.42 7.53 7.65 7.70 7.92 9.07 9.48 9.59 8.53 8.56 15.21


suprafeței intravilane a mediului urban din județul Vâlcea. Între anii 2000-2010 suprafața de

spații verzi ce revine unui locuitori a crescut cu 15,21%, de la 7,43m2 la 8,56m2.

Structura acestor indicatori se datorează creșterii suprafețelor urbane, a scăderii

ponderii spațiilor verzi ce revin unui hectar de teren intravilan, a declinului demografic de

5,61%.


Sănătății prevede 50 m2 /locuitor, iar cea a Uniunii Europene 26 m2/locuitor. Media de 9,44

m2/locuitor din județul Olt îl plasează pe acesta mult sub normele internaționale și are un





internaționale.

522



8. Cadrele de analiză ale dimensiunii economice 1. Populația civilă activă 2. Număr de salariați 3. Câștiguri salariale active 4. Unități locale active 5. Șomajul






În baza codului CAEN Rev. 2 situația din mediul urban al județului Olt este următoarea:

DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010 TOTAL -2,06


INDUSTRIE -7,73


INDUSTRIA PRELUCRATOARE -7,82


-7,14


-3,57

CONSTRUCTII -8,76


6,10




523





6,06


-15,56

INVATAMANT -8,33



ALTE ACTIVITATI DE SERVICII -10,53

Tendința este de scădere la majoritatea indicatorilor. Singurele domenii de activitate

unde se înregistrează creșteri și, implicit, forță de muncă, sunt: agricultură, silvicultură și

pescuit, comerț cu ridicata și amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport

și depozitare, informații și comunicații, activități de servicii administrative și servicii suport și

activități de spectacole, culturale și recreative.



529

3. Câștiguri salariale DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010

% TOTAL 2,41


INDUSTRIE 12,01

INDUSTRIA EXTRACTIVA 12,39



13,97


9,28

CONSTRUCTII 4,38


-6,72





TRANZACTII IMOBILIARE -43,30



-3,77

ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL -13,65

530

PUBLIC

INVATAMANT -3,91




Pe fondul reducerilor de personal și a declinului demografic se observă o creștere a

salariilor în majoritatea domeniilor de activitate. De asemenea, putem presupune o

îmbunătățire a activității unor agenți economici din anumite sectoare, ceea ce a facilitat

creșterea salariilor.


Tendința este de scădere a numărului de agenți economici la toate categoriile.

Considerăm că atenuarea crizei economice va permite reluarea trendului crescător, iar

ponderea agenților economici cu un număr mai mare de salariați poate ocupa o pondere mai

ridicată.


531

5. Șomajul

Șomajul înregistrat în perioada 2000-2010 a scăzut cu 69,69%. Atrage atenția lipsa

corelației dintre trendurile urmate de numărul de salariați și cel al șomerilor. Între cele două

componente există o legătură direct proporțională, deși teoretic această corelație ar trebui să

fie invers proporțională.

532

CONCLUZII





4. Condiții de locuire ND 1 (creștere)



Mediu


Economie








ND 2 (stagnant)


ND 1 (creștere)









Atractivitatea spațiilor urbane necesită asigurarea unui confort urban și susținerea

permanentă a indicatorilor de dezvoltare.

533




24. ND3- scădere

25. ND3-scădere

26. ND2-8- stagnare

27. ND3-scădere

28. ND3- scădere








Dezvoltare

comunitară

534

Anexa 11

LISTA PORTOFOLIULUI DE PROIECTE IDENTIFICATE

IN GRUPURILE DE LUCRU

Infrastructură urbană

Construirea unei centuri ocolitoare pentru descongestionarea circulației rutiere în

orașul Balș - județul Olt.

Construirea unei centuri ocolitoare pentru descongestionarea circulației rutiere în

municipiul Filiași – județul Dolj

Modernizarea infrastructurii rutiere necesară transportului de autoturisme Ford.

Tronson Craiova-București

Extinderea și modernizarea infrastructurii portuare în județul Dolj. Port Bechet

Extinderea și modernizarea infrastructurii portuare în județul Dolj. Port Calafat

Extinderea și modernizarea infrastructurii portuare în județul Olt. Port Corabia

Reabilitare drumuri comunale și județene din sud-estul județului Mehedinți

Reabilitare drumuri județene din Vâlcea – DJ 605A – Milostea-Grădiștea; DJ605 –

Berbești-Alimpești; DJ676E-Berbești-Popești.

Extindere de străzi orășenești în orașele Băilești și Calafat – județul Dolj

Extindere de străzi orășenești în orașele Turceni – județul Gorj

Extindere rețea de canalizare în orașul Vânju Mare – județul Mehedinți

Extindere de rețea de apă potabilă în orașul Orșova – județul Mehedinți

Modernizare infrastructură de transport în comun în Craiova. Cartier Romanescu,

zona Bordei-Plaiul Vulcănești, zona ”Dezbenzinare”-Carpen, zona Depou CFR-CET2

Șimnic

Racordarea la rețeaua de gaz metan a unor localități turistice din Regiunea Sud-Vest

Oltenia (ex: Olănești)

Turism

Identificarea principalelor obiective turistice din Oltenia și cunoașterea interesului

populației pentru turismul regional

Opinii si aprecieri ale populației cu privire la dezvoltarea potențialului turistic, în regiunea Sud-Vest Oltenia.

Amenajare port turistic în Orșova – județul Mehedinți Amenajare port turistic în comuna Cetate – județul Dolj Amenajare și reabilitare baza de tratament Schela Cladovei – județul Mehedinți

535

Reabilitare ansamblu muzeal Sucidava – județul Gorj Sistematizare stațiune montană Rânca – județul Gorj Dezvoltarea arealului turistic ”Târgu Jiu-Hobița”, ”Transalpina” Crearea unor centre județene de informare turistică

Mediu înconjurător

Conștientizarea populației cu privire la potențialul ariilor naturale protejate din

Regiunea Sud-Vest Oltenia

Reamplasarea/reamenajarea gropii de gunoi de la Mofleni (Craiova)

Împădurirea zonei defrișate din lunca Dunării

Reabilitare și modernizare CET Rovinari cu scopul reducerii emisiei de poluanți

Amenajare stație de epurare pentru ape reziduale din laboratorul secției TBC a

Spitalului de Urgență din județul Mehedinți

Creșterea capacității de tratare a deșeurilor biodegradabile din județul Gorj

Lucrări de extindere, retehnologizare şi eficientizare a procesului de epurare din

industria extractivă

Realizare incinerator de capacitate mare pentru deșeurile menajere

Infrastructură sanitară

Reabilitare termică Spitalul Județean de Urgență Craiova

Amenajare Centru social de servicii medicale la domiciliu în județul Gorj

Îmbunătățirea infrastructurii unităților medicale din mediul rural în regiunea Sud-

Vest Oltenia

Agricultură

Reabilitare sistem de irigații în zona Corabia – județul Olt.

Reabilitarea canalelor de irigații din județul Dolj

Amenajare depozit de legume și fructe în Bălești și Turcinești – județul Gorj

Strategii de stimulare a producției zootehnice în județul Gorj

Economie

Elaborarea de strategii de marketing privind privatizarea zonelor miniere

neexploatate din județul Gorj

Elaborarea unor strategii de marketing pentru promovarea produselor artizanale din

Regiunea Sud-Vest Oltenia

Înființare birouri de consiliere în afaceri pentru IMM-uri

536

ANEXA 12

HĂRȚI

Harta localităților turistice și a localităților cu potențial turistic

537

Harta economică a Regiunii Sud-Vest Oltenia

538

Rețeaua orașelor din Regiunea Sud-Vest Oltenia în funcție de domeniul de

activitate predominant

539

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

A. CĂRȚI:

1. Abraham, Dorel, Introducere în sociologia urbană, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1991

2. Abraham, Dorel, Sociologia urbană, în vol. Tratat de sociologie generală, Editura

Beladi, Craiova, 2010

3. Adumitrăcesei, I., Echilibrul dezvoltării teritoriale. Editura Junimea, Iaşi, 1997

4. Alexander, Christopher, A New Theory of Urban Design, The MIT Press, 1987

5. Alpopi C. Elemente de urbanism, București, Editura Universitara, 2008

6. Aluaş, Ion, Sociologia comunităţilor, în rev. Studia Universitatis Babeş-Bolyai.

Sociologie, XXV, nr. 22, 1998

7. Antonescu, Daniela, Dezvoltarea regională în România, Editura Oscar Print,

Bucuresti, 2003

8. Barna, B., Politica regională şi dezvoltarea teritoriului, Fundaţia Diaspora, Timișoara,

2003

9. Bădescu, I., Radu, N., De la comunitatea rurală la comunitatea urbană, Bucureşti,

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980

10. Bold, I., Crăciun, A., Organizarea teritoriului. Editura Mirton, Timişoara, 1999

11. Cocean, P., Geografie Regională, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2005

12. Dincă, Dragoș; Dumitrică, Cătălin, Dezvoltare și planificare urbană, Editura

ProUniversitaria, București, 2010

13. Duțu, M., Dreptul urbanismului, Editura Universul Juridic, București, 2009

14. Fota, Constantin Economie Internaţională, Editura Universitaria, Craiova, 2008

15. Hall, P., Orasele de mâine. O istorie intelectuală a urbanismului în secolul XX, Editura

All, Bucuresti, 1999

540

16. Harry Gold. The New Sociology of Urban Life. Prentice-Hall. Inc. Gnglewood Cliff.

London. 1982

17. Ioanid V. Urbanism si mediu, București, Editura Tehnica, 1991

18. Ionescu, Romeo, Dezvoltare regională, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

2009

19. Ionescu, Romeo; Marchis, Gabriela, Strategii de dezvoltare comunitară şi regională,

Editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2006

20. Lăzărescu, Cezar, Urbanismul în România, Editura Tehnică, București, 1977

21. Luca, O., Teoria si practica urbanismului, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2003

22. Mark Gottdiener. The New Urban Sociology. McGraw-Hill, Inc. 1994

23. Minea, E.M., Amenajarea Teritoriului. Urbanism, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2003

24. Otovescu, Adrian; Motoi, Gabriela; Frăsie, Maria-Cristina; Otovescu, Dumitru, Criza

mondială, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011

25. Otovescu, Dumitru, Pricină, Gabriel; Otovescu, Adrian, Piața forței de muncă în

Regiunea Sud-Vest Oltenia, Editura Alma, Craiova, 2011

26. Pascariu, G., Curs de planificare si dezvoltare spatiala, curs post-universitar,

Bucuresti, 2004

27. Pascaru, Mihai, Sociologia comunităţilor teritoriale, în Tratat de sociologie generală,

(coord. Dumitru Otovescu), Editura Beladi, Craiova, 2010

28. Popescu I. Orasul si competitia urbana, Editura Economica, Bucuresti, 2007

29. Pușcașu, Violeta, Dezvoltare și planificare urbană, EdituraEuroplus, GalațI, 2009

30. Sebestien, Gheorghe, Eficienţa economică şi socială a ansamblurilor de locuit,

Bucureşti, Editura Tehnică, 1976

31. Vincze, Maria, Dezvoltarea regională şi rurală. Idei şi practici. Presa Universitară

Clujeană, Cluj-Napoca, 2000

541

B. STUDII ȘI RAPOARTE DE CERCETARE

1. Direcţia Regională de Statistică Craiova, Regiunea Sud-Vest Oltenia în cifre, 2010

2. Institutul Naţional de Statistică, Recesământul populaţiei şi locuinţelor din 18 martie

2002, Bucureşti, 2003

3. **

* Piața serviciilor de telefonie mobilă, The Gallup Organization, 2011

4. **

* Piața serviciilor de transmisie a programelor TV, The Gallup Organization, 2010

5. **

* Piața serviciilor de acces la Internet, The Gallup Organization, 2010

6. World Urbanization Prospect. The 2007 Revision. Department of Economic and Social

Affairs. United Nations, New York, 2008

7. World Trade Organization, World Trade Report, Geneva, 2010.

8. International Monetary Fund, World Economic Outlook, Washington, 2010.

9. Comisia Europeană, Tratatul de la Lisabona, 2007

2. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, București, 2008

3. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, București, 2009

4. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest

Oltenia, 2008

5. Institutul Naţional de Statistică, Balanţa forţei de muncă în România la 1 ianuarie

2009, București

6. Institutul Naţional de Statistică, Populaţia României, Principalele caracteristici

demografice la 1 iulie 2009

C. LEGISLAȚIE

1. Lege nr. 315/2004, din 28/06/2004 privind dezvoltarea regională în România

2. Ghid privind implicatiile aplicarii Conventiei Europene a Peisajului in elaborarea

documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, MTCT, 2004

542

3. Hotărâre Nr. 772 din 14 iulie 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi

funcţionare a Consiliului Naţional pentru Dezvoltare Regională

4. Hotararea de Guvern 457/2008 privind stabilirea cadrului institutional pentru

coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale

5. Documentul – cadru de Implementare pentru Programul Operational Regional 2007-

2013

DEZVOLTAREA URBANĂ LA NIVEL REGIONAL · La aceste diferenţieri şi aspecte contrastante, mai...

Documents

Transcript of DEZVOLTAREA URBANĂ LA NIVEL REGIONAL · La aceste diferenţieri şi aspecte contrastante, mai...