DEZVOLTAREA COPIILOR DE 0Dezvoltarea Copiilor de 0

7/21/2019 DEZVOLTAREA COPIILOR DE 0Dezvoltarea Copiilor de 0

http://slidepdf.com/reader/full/dezvoltarea-copiilor-de-0dezvoltarea-copiilor-de-0 1/7

DEZVOLTAREA COPIILOR DE 0-3ANI

Dezvoltarea psiho-motoriePerfecţionarea mecanismelor de coordonare statică are un mers descendent cefalo-caudal,procesele dematurizare a materiei începând cu segmentul cefalic. Principalele repere care permitaprecierea dezvoltăriipsiho-motorii a copilului în primii 3 ani de viaţă sunt următoarele: la 2 luni începesă ridice capul la ! luni a"ezat ventral ridică "i rote"te capul la #-$ luni stă a"ezat fără a%utor la & lunise deplasează târându-se la ' luni se ridică din poziţia culcat în poziţia a"ezat la () luni se ridică înpicioare cu a%utor la (( luni merge cu spri%in la (2 luni merge fără a%utor.Perfecţionarea posi*ilităţilor de coordonare dinamică în activitatea de mi"care a copilului permitesta*ilirea de relaţii mai comple+e cu am*ianţa "i în acela"i timp, îngăduie dezvoltarea funcţiunilor decunoa"tere "i a vieţii afective. n rol important în activitatea motorie îl reprezintă prehensiunea ca formăelementară de contact cu mediul. a 3 luni copilul prezintă refle+ul tonic al mâinii la ! luni prinde o*iectele

cu toată mâna la $ luni poate să flecteze degetele la & luni duce o*iectul la gură la ' luniopune policele celorlalte degete iar la () luni poate să realizeze pensa police-inde+. ezvoltareapsihomotorieeste stimulată de solicitările mediului am*iant, copilul lipsit de îngri%irea normală prezentândtotdeauna, printre altele, "i o întârziere a dezvoltării motricitatii. /ntre 2-3 ani se perfecţionează mersul "iechili*rul, ceea ce permite copilului să urce trepte, să meargă pe plan înclinat "i să se caţere.Dezvoltarea vorbiriiPentru dezvoltarea normală a vor*irii este necesară integritatea funcţională a organelor fonaţiei, aauzului "i a centrilor corticali corespunzători. /ncă din prima lună copilul trece de la ţipătul monoton la ţipătul modulat ca rudiment desemnalizare mai întâi a unor nevoi "i mai apoi a unor efecte de mulţumire sau nemulţumire.

in luna a doua copilul emite grupe de sunete cu aspect consonantic "i vocalic pe care le repetă îndelung prin autoimitare. upă $ luni articulează imitând grupe de sunete din cuvintele pronunţate decei din %ur. /ncă din primele luni de viaţă copilul reacţionează lini"tindu-se la auzul vocii umane. upă $-0 luni el î"i diferenţiază reacţiile la cuvintele celor din %ur când acestea sunt însoţite de mimicăe+presivă, apoi prin condiţionare repetată copilul a%unge să întoarcă capul către un o*iect denumit, înţelegerea cuvintelor se realizează după 0-' luni.1ătre sfâr"itul primului an copilul începe să utilizeze, su* acţiunea vor*irii adulţilor, grupe desunete în scop de comunicare a unor conţinuturi psihice "i în scopul influenţării celor din %ur.a ()-(2 luni imită cuvintele pronunţate de cei din %ur perioada de psitacism45 iar la (2-(# lunicopiii pronunţă cuvinte având caracterul de e+primare a unor dorinţe sau afecte.e la (3 la (! luni cuvintele sunt aplicate la o*iecte sau persoane, lim*a%ul căpătând o importantă

funcţie denominativă copilul pune numeroase între*ări cu privire la denumirea o*iectelor "ipersoanelor.a 2 ani cunoa"te 3-!)) cuvinte dintre care circa 2)) constituie voca*ularul activ.Până la (& luni cuvintele sunt %u+tapuse în propoziţii care nu ascultă de reguli gramaticale, saucuvântul e+primă o întreagă situaţie deci o propoziţie5, dar de la (& luni copilul construie"te propoziţii cuver*e, propoziţii corecte sintactic la 2 ani.acă la împlinirea vârstei de 3 ani nu a reu"it să atingă această etapă, copilul are cu siguranţă o întârziere a dezvoltării neuropsihice, chiar dacă a pronunţat cuvinte la ( an. a sfâr"itul anului al 3-lea



copilul începe să se e+prime în fraze.

Dezvoltarea ativit!"ii #e $%oa&tere /n prima %umătate de an predomină activitatea analitică pe *aza datelor senzoriale o*ţinutedespre caracteristici imediate ale o*iectelor pe calea senzaţiilor de gust, miros "i tactil 6inestezice. in a

doua %umătate a primului an, se dezvoltă mai rapid activitatea receptorilor de distanţă "i anumefuncţiunea vizuală "i auditivă. 7ste posi*ilă acum coordonarea funcţiilor optico-6inestezice, în special înlegătură cu activitatea de prehensiune "i manipulare a o*iectelor în spaţiul tridimensional.8ilnic copilul folose"te un timp care însumează circa ( oră pentru privirea atentă a o*iectelor vârstaprivirii5. e"i în această perioadă copilul desfă"oară o activitate motrice *ogată, aceasta se facenu atât cu un scop "i mai puţin într-un scop de cunoa"tere, ci numai pentru succesul acţiunii imediate.1u toate acestea, după vârsta de ( an se dezvoltă procesele de comparare "i de diferenţiere ao*iectelor, după caracterele e+terioare de formă, dimensiuni "i relaţii spaţiale ale lucrurilor. 1opiluldescoperă legile elementare ale relaţiilor spaţiale dintre lucruri dar manipulează încă o*iecte după regula încercării "i erorii.e la 2 ani se evidenţiază dezvoltarea unor laturi mai comple+e ale funcţiei vizuale "i anumeo*servaţia care capătă un rol determinant în activitatea de cunoa"tere a copilului. atorită o*servaţiei,copilul poate să sorteze o*iectele după formă "i culoare, ca "i după dimensiune "i î"i modifică în modcorespunzător comportarea faţă de o*iecte, eliminând treptat principiul încercării "i gre"elii. upă 2 (92ani, ca urmare a dezvoltării lim*a%ului, copilul are posi*ilitatea lărgirii cunoa"terii în domeniul relaţiilorspaţiale "i de timp ale o*iectelor. 7l poate avea reprezentări voluntare despre o*iecte, putând deciopera nu numai cu lucruri prezente ci "i cu ceea ce "tie despre o*iecte. a această vârstă seela*orează noţiuni prin generalizarea unor caracteristici e+terioare ale o*iectelor. tât ela*orareaacestor noţiuni cât "i reprezentarea o*iectelor este a%utată de dezvoltarea lim*a%ului vor*it.;ândirea este concretă iar raţionamentul are o schemă elementară e+primată în forma cea maisimplă de legătură su*iect-predicat. tenţia este e+trem de la*ilă. 1opilul se întrerupe din %ocul cel maiinteresant de 3-! ori pentru a face altceva între 2 "i 3 ani5. urata activităţii neîntrerupte cre"te de la ()minute la 2 ani la (# minute la 3 ani. <emoria ver*ală involuntară este e+trem de activă. e asemenea,memoria de recunoa"tere "i reproducere a cuvintelor este foarte eficientă la vârsta aceasta. /ntre ( an "i2 ani desenul copiilor este redus la treapta de mâzgăleală fără formă. /ntre 2 "i 3 ani copilul este înstare să schiţeze mai mult sau mai puţin incomplet un oval care reprezintă un cap de om. a 3 anifigurează omul printr-un oval cu două mici apendice lineare neregulate, cu semnificaţie de mem*re.Dezvoltarea vie"ii emo"io%al-a'etive1opilul este la na"tere o fiinţă preponderent su*corticală "i din punct de vedere neurofiziologicfuncţiunile vegetative sunt cele mai dezvoltate. =umai treptat se dezvoltă funcţiile de control "i integrarecorticală. e aceea "i relaţiile sale cu mediul sunt sărace "i rudimentare. >-a constatat că nou-născutulare nevoie de stimuli mai puternici decât copiii mai mari pentru intrarea în relaţie cu am*ianţa.<anifestările afective sunt *ipolare, strict legate de nesatisfacţie ţipăt "i plâns5 "i satisfacţie lini"tea5.ceste manifestări sunt declan"ate din mecanisme interne de automatisme. /ncă din primele luni dupăna"tere copilul este strâns legat de mamă sau de persoanele care îl îngri%esc printr-un monotropismpreponderent instinctual. nii speciali"ti vor*esc de o diadă copil-mamă în această perioadă. ?ntre ceidoi mem*ri ai acestui sistem de relaţii se sta*ilesc multiple comunicări, un *ogat schim* de informaţiiinfra "i e+traver*ale "i ver*ale din partea mamei legănare "i mângâiere, luarea în *raţe, strângerea lapiept5 "i semnele cum ar fi ţipătul, privirea, mimica, zâm*etul din partea copilului. @rice schim*ări înacest sistem de informaţii aduc tul*urări importante în legăturile copil-mamă. <ama acţionează asupracopilului în această perioadă ca un stimul agrea*il dacă răspunde la nevoile de hrană în mod lini"tit,



fără *ruscare, fără enervare, dacă mângâie copilul "i poate acţiona ca un stimul negativ dacă mama esteagasată, enervată, inhi*ată în actele de îngri%ire a copilului, dacă este nervoasă, represivă "iagresivă, a"a cum se întâmplă atunci când ea nu a dorit copilul.<ama este în acela"i timp sursă *ogată de stimulare socială "i mediatoare care amortizează sauamplifică acţiunea stimulilor din am*ianţa copilului. >ugarul încon%urat de afecţiune "i corect îngri%it este

mai rezistent la situaţiile conflictuale "i la agresiunile mediului. u arătat aceasta o*servaţiile făcuteasupra sugarilor cu fistulă gastrică la care s-a demonstrat strânsa legătură între tonusul afectiv "iaciditatea secreţiei gastrice. 1ând tonusul afectiv era scăzut, în condiţiile carenţei de îngri%ire, sereducea secreţia gastrică "i prin aceasta erau determinate tul*urări ale cre"terii ponderale "i aledezvoltării osoase.1ătre luna a !-#-a de viaţă copilul poate e+prima *ucuria sau tristeţea, către luna a $-a mânia,către luna a &-a tandreţea. a vârsta de $-& luni, manifestă mai accentuat reacţii de teamă "i nelini"te înlipsa mamei "i în prezenţa unei persoane străine. ceste reacţii sunt cu atât mai intense cu cât copiluleste mai legat de mamă. >e pare că la această vârstă copilul diferenţiază foarte precis figurile umane,putând să deose*ească figura mamei de o mască. >epararea de mamă sau de persoanele o*i"nuiteprovoacă reacţii negative mai ales între vârstele #-2! luni. 1aracterul e+perienţelor afective mai ales în

primul an de viaţă, are importanţă pentru organizarea comportamentului copiilor. ?ritaţia, nervozitatea,nemulţumirea, mânia, *ruscarea sau indiferenţa mamei orientează comportarea copilului preponderentcătre reacţii de apărare-atac, respingere, de agresivitate. impotrivă, echili*rul emoţional ai am*ianţei,lini"tea "i constanţa sentimentelor, acceptarea copilului de mediul în care trăie"te, îi orienteazăcomportamentulcătre fenomenele normale de relaţii echili*rate "i adecvate cu am*ianţa. e aceea o mare însemnătate prezintă, pentru dezvoltarea psihismului copilului, personalitatea mamei, echili*rul săupsihic, aceasta cu atât mai mult cu cât copilul tre*uie să se supună la o serie de interdicţii înainte de a înţelege sensul de valoare a normelor de comportament. /ntre 2-3 ani se dezvoltă relaţiile cu alţi copii, iar %ocul cu păpu"ile folose"te copilului pentrureprezentarea relaţiilor dintre copii "i adulţi.

n rol negativ în educarea copiilor îl au manifestările e+cesive de dragoste maternă care sufocă,de îngri%ire an+ioasă pentru că poate determina atitudini comportamentale de dependenţă e+ageratăsau chiar fenomene nevrotice an+ioase. e asemenea, atitudinea de indiferenţă sau de răceală afectivăinfluenţează negativ dezvoltarea psihismului copilului, care evoluează de la o comportare egocentricăpresocială la sta*ilirea unor legături normale cu persoanele din %ur. între 2-3 ani se situează o perioadă de dificultăţi educaţionale denumită prima fază de încăpăţânare sau prima criză de personalitate4.nii speciali"ti vor*esc de o adevărată pu*ertate infantilă care se manifestă prin nelini"te, reacţiimai numeroase de opoziţie în această perioadă copilul spune nu de ! ori mai mult decât da5,comportare capricioasă, o regresiune în ceea ce prive"te deprinderile de curăţenie, "i care sunt cu atâtmai ample cu cât am*ianţa familială este mai autoritară, stân%enind iniţiativele copilului "i primele formede manifestare infantilă ale unei cuno"tinţe de sine care a%unge astfel să se e+prime ca opoziţie faţă deantura%ul educaţional. /ntre 2-3 ani copilul poate să manifeste sentimente mai comple+e de simpatie, de milă, de gelozie "i sepronunţă unele tendinţe de accentuare a timidităţii la cei cu trăsături mai accentuate de inhi*iţie încomportare.upă 2 ani se face simţit rolul autorităţii paterne, care a%ută copilul să-"i realizeze simţul autorităţiidrepte "i să-"i creeze imaginea de ordine ierarhică a am*ianţei sale de viaţă.u fost descrise reacţii psihice destul de intense în unele cazuri la copii de 2-! ani care au fost



internaţi pentru scurtă durată, în vederea unor intervenţii chirurgicale în special @.A.. insomnii,anore+ii, stări an+ioase, o ata"are e+agerată a copiilor faţă de mamă la întoarcerea acestora dupăinternarea în spital5. >epararea temporară su* vârsta de 3 luni, ca "i o separare mai de durată dupăvârsta de 2 ani, nu par a avea o importanţă patogenică.III()( RE*+LI DE I*IEN, PRIVIND TR+CT+RA .I CON/IN+T+L RE*I+L+I ZILNIC AL

COPIILOR DE 0-3 ANIAegimul de viaţă al copilului până la 3 ani se organizează avându-se în vedere nevoile deactivitate, de odihnă "i somn, nevoile educative ale copilului. @ importanţă deose*ită pentru fi+areamomentelor principale "i a conţinutului regimului zilnic la această vârstă este dezvoltarea periodicităţiicircadiene a principalelor funcţiuni ale copilului. ceastă periodicitate este determinată de influenţamediului fizic "i social. ezvoltarea periodicităţii nictemerale se face treptat în primul an de viaţă "i dupăaceea, având ca premiză maturizarea organo-funcţională a aparatelor senzoriale "i efector-motorii dupăna"tere. Aezistenţa electrică cutanată oscilează în raport cu ritmul nictemeral încă din prima săptămânăde viaţă. Aepartiţia perioadelor de somn "i de veghe se adaptează acestei periodicităţi după 2-3săptămâni, tB corporală după 2-3 săptămâni, frecvenţa pulsului după !-2) săptămâni, eliminările deurină, sodiu "i potasiu urinar după !-2) săptămâni, eliminările de fosfat "i creatină după ($-22 luni.

=evoia de somn este cu atât mai mare "i perioadele de somn în 2! ore cu atât mai lungi, cu câtcopilul este mai mic "i anume: la 2- $ luni - ($ ore de somn la 0- ' luni - (!C(# ore de somn la ()-(& luni - (3C(! ore de somn la ('-3$ luni - (2C(3 ore de somn.

Aitmul "i durata perioadelor de somn "i veghe sunt determinate de periodicitatea zi-noapte "i dea"ezarea în timp "i frecvenţa momentelor de administrare a hranei. Dreptat ciclul nictemeral impuneconcentrarea treptată a perioadelor de somn în timpul nopţii "i a perioadelor de veghe "i activitate întimpul zilei.limentaţia poate fi administrată după următoarea schemă:-

la copiii de (-2 luni se dau 0 mese la orele: $, (), (2, (!, (&, 22, 2- la copiii de 2-3 luni se dau $ mese, reducându-se masa de la ora 2- după $ luni se dau # mese, scoţându-se masa de la ora 22, care e păstrată numai pentru cei cu tul*urăride dezvoltare.Ei+area acestui ritm al meselor deprinde de copil să se trezească în prea%ma orelor de masă.?niţial, între mese, copilul are doar scurte perioade de veghe, somnul fiind distri*uit de-a lungul întregiiperioade de zi-noapte.a sfâr"itul primului trimestru copilul prezintă în afara somnului de noapte 3 perioade de somn întimpul zilei, de câte 2-3 ore. >ugarul mai mare doarme de 2-3 ori pe zi câte lFs-2 ore. 1ătre vârsta de (Fs ani copilul are 2 perioade de somn, iar după această vârstă doarme o dată pe zi timp de 2-3 ore.urata somnului de noapte este la sugar de minimum & ore "i nu depă"e"te ((-(2 ore. /n trimestrul ?? "i

???, nevoia de somn este manifestată în cursul dimineţii între () "i (2 "i după amiaza între orele (#-(0. /n trimestrul ?F nevoia de somn se resimte între orele ((-(!. 7ste indicat ca să nu se prelungeascăperioada de somn, în dauna perioadelor de veghe "i nici acestea în dauna odihnei prin somn.Perioadele de veghe sunt apreciate că însumează:la 2-$ luni & ore în ! perioade de 2 orela 0-' luni '-() ore în 3 perioade de 2-3 orela ()-(& luni ()-(( Fs ore în 3 perioade de 3-! orela ('-3$ luni ((-(2 ore în 2 perioade de !-$ ore.



1opilul de $ luni normal prezintă circa #$ G din timpul de 2! ore perioade de somn sau desomnolenţă. 1opilul de aceea"i vârstă cu tul*urări ale dezvoltării neuropsihice de tipul oligofrenieitorpide doarme sau este somnolent în 02G din acest timp.>omnul este odihnitor dacă este profund "i lini"tit. in camera în care dorm copiii tre*uie îndepărtaţi stimulii care pot tul*ura somnul "i în special zgomotul "i lumina puternică. erisirea

camerelor înainte de somn "i deschiderea ferestrelor în timpul somnului este indicată. >omnul de zi înaer li*er este mai adânc "i mai odihnitor "i prezintă o importanţă deose*ită pentru cre"terea rezistenţeinespecifice a copilului.>chim*area copiilor înainte de somn favorizează confortul pentru somn. 1opiii care au deprins unanumit ritual de adormire "i care prin aceasta nu tul*ură pe alţi copii, pot fi lăsaţi în voia acestordeprinderi, dacă prin aceasta adorm repede. upă trezire copiii prezintă o perioadă de trecere de FaCFs oră în care reacţiile copiilor pot să ai*ă un caracter neadecvat cu fenomene de e+cita*ilitate crescutăsau de inhi*iţie pronunţată. 1opiii cu tul*urări de somn somn superficial, somn întrerupt, agitat, somnneodihnitor sau din contră hipersomnie sau terori nocturne5 tre*uie cercetaţi din punct de vederemedical.>coaterea la aer curat zilnic, oricare ar fi vremea, este foarte utilă pentru întărirea sănătăţii. 7ste

nevoie pentru aceasta de circa 2 ore de plim*are în cărucioare neînchise sau pentru scurte deplasări pe %os, care pot fi "i prile% de instruire pentru copil.Haia copiilor, înfă"atul, schim*atul, alimentaţia însumează zilnic circa o oră pentru un copil. cesttimp tre*uie utilizat "i pentru educaţia comportamentului social al copiilor, pentru dezvoltarea lim*a%ului"i pentru ela*orarea "i consolidarea deprinderilor de curăţenie

III(3( CON/IN+T+L RE*I+L+I ED+CATIV 1N CRE.E( ACTIVITATEA DE 2OC .LELAORAREA DEPRINDERILOR

Aegimul zilnic educativ în cre"e are ca o*iectiv stimularea dezvoltării fizice "i neuropsihice acopiilor. eose*it de importantă este stimularea dezvoltării sociale a copiilor în sensul educăriicomportamentului acestora în relaţiile cu o*iectele "i persoanele de îngri%ire "i în sensul favorizăriirăspunsurilor adaptative adecvate la schim*ările o*i"nuite, fire"ti ale am*ianţei "i la situaţiile create de

mediul educaţional interdicţii "i permisiuni5.1opilul tre*uie să devină cât mai independent în satisfacerea unor nevoi imediate de a mânca,de a se îm*răca, cu cât mai puţin a%utor5 sa"i însu"ească spiritul de cola*orare activă cu cei care-( îngri%esc, să-"i ela*oreze reprezentări elementare de *ine "i de rău, să respecte ordinea lucrurilor îna"ezarea lor în am*ianţă să capete ideea de curăţenie corporală proprie "i a o*iectelor cu care vine încontact, să capete o comportare politicoasă. /n îngri%irea copiilor tre*uie avută în vedere dezvoltarea psihomotorie. ;ri%a pentru dezvoltareamotricitatii începe să se manifeste încă de la înfă"area corectă "i folosirea hainelor care nu %eneazămi"cările mem*relor "i circulaţia periferică la nivelul segmentelor corporale. /nainte de îm*ăiere - în timp ce un copil este cântărit "i îm*ăiat, următorul copil tre*uie lăsatcomplet li*er să se mi"te în voie. 7+erciţiile fizice pasive sunt recomandate de unii speciali"ti numai la

sugarii lene"i. /ncă din primele luni copilul tre*uie a"ezat ventral timp de # minute pentru a-l stimula lae+ersarea mi"cărilor de e+tensie dorsală. 1opilul nu tre*uie ţinut în poziţie "ezând înainte de a faceaceasta în mod spontan, pentru evitarea deformărilor de coloană. /n a doua %umătate de an tre*uie favorizată deplasarea prin târâre a copiilor pe covor sau înţarcuri mari, cu a%utorul %ucăriilor colorate. /n mi"care. /n al doilea an tre*uie e+ersat, mersul prin e+erciţii de deplasare în picioare, sau prin e+erciţiifizice ritmice 2)I pe zi5.



/n al treilea an tre*uie să se e+erseze alergarea, săritura "i mi"carea în echili*ru 3)I pe zi5.1opilul tre*uie să evolueze de la motricitate impulsivă necoordonată la motricitatea coordonată.<i"cările impulsive rămân caracteristice oligofrenilor care efectuează acest tip de mi"cări cu o frecvenţă de3 ori mai mare în 2! de ore.<otricitatea mâinilor încă greu de coordonat la această vârstă permite copiilor de (-2 ani să

efectueze încercări de a desena care au caracterul inform al unor mâzgăleli. /ntre 2-3 ani poate figuracapul de om su* forma unui oval cu notarea ochilor "i a gurii. a 3 ani încearcă să figureze omul înformă de păian%en. 1adrul firesc în care se dezvoltă copilul din punct de vedere psihomotor este %ocul,care are o mare importanţă de ordin instructiv-educativ. /n luna a 3-a copilul î"i face circa 'I de %oc iar înluna a (2-a copilul se poate %uca circa 0 ore. /ncă de la (92 an copilul se %oacă cu o*iectele tratând însă materialul - %ucăriile - în modnespecific copilul love"te în orice o*iect.*ia la sfâr"itul primului an î"i apropie o*iectele pentru a se %uca, tratându-le în funcţie decaracteristicile lor de utilizare. ar copilul încă nu are în vedere rezultatul activităţii sale cu o*iectele. /nal doilea an copilul descoperă rezultatul activităţii sale cu o*iectele. 7voluţia %ocului se face de la oactivitate de %oc fără scop ?a %ocuri orientate pentru o*ţinerea unor rezultate. /n general, până la 3 ani

%ocurile copilului sunt un soi de antrenare în activitatea de manipulare a o*iectelor %ucării, de o*servare,de e+plorare senzorială, schiţând "i rudimente de %ocuri cu rol. Prin aceasta %ocurile favorizeazădezvoltarea posi*ilităţilor motorii de ansam*lu ale copiilor "i contri*uie la e+ersarea funcţiunilor decunoa"tere "i la îm*ogăţirea vieţii social-afective a copiilor.Preferinţele copiilor pentru anumite %ucării "i anumite tipuri de %ocuri se schim*ă cu vârsta.a 2-! luni copiii preferă %ucăriile viu colorate, în special în ro"u, "i %ucăriile care sună. /ncă de la#-$ luni copiii preferă %ucării care îi îndeamnă la deplasare.a & luni au nevoie de %ucării sonore incasa*ile, iar la '-() luni se împrietenesc cu ursuleţii "ipăpu"ile. a ()-(# luni pot lucra cu hârtie colorată "i manifestă plăcere de a manipula cutii "i flacoane. /ntre (#-3) luni sunt indicate *alona"ele "i *ilele netede u"oare, mingile mari viu colorate. upă 2(-2!luni preferă %ocurile de tras "i urcare pe scăriţe "i to*ogane, pe plan"ee înclinate, să umple "i să

golească recipiente cu nisip sau î"i e+ersează mi"cările mai fine ale mâinilor prin în"irarea de perle, prin %ocuri de construcţii cu cu*uri, piramide inele, prin modelare de plastilină "i %ocul cu creioane colorate.ezvoltarea lim*a%ului poate fi stimulată prin imagini desenate, pove"ti ilustrate.?n %ocul cu păpu"ile poate să-"i însu"ească cuno"tinţele despre haine, mo*ilier, veselă "i alteo*iecte din am*ianţă "i poate schiţa %ocuri cu roluri, utilizarea unor %ucării muzicale inclusiv a discurilorde muzică, poate să contri*uie la dezvoltarea aptitudinilor perceptive pentru tonuri. /n permanenţă copilul tre*uie educat pentru a fi curat."ezarea pe oliţă poate fi începută încă de la $-0 luni de 3-! ori pe zi, nu mai mult de ()I. asfâr"itul anului al doilea copiii sunt curaţi în timpul somnului de zi. upă doi ani poate fi folosităa"ezarea pe scaunul toaletei.e la (3 luni, copilul tre*uie să cunoască săpunul "i prosopul la ($ luni tre*uie să înceapă a seantrena pentru spălarea mâinilor, iar de la (' luni "i pentru spălarea feţei. upă 2 ani se poate începeela*orarea deprinderii de spălare a dinţilor.Până la (& luni copiii tre*uie să fie învăţaţi a folosi linguriţa "i cana.@ atenţie deose*ită tre*uie acordată %ucăriilor "i materialului didactic necesar în activitateastimulatoare a copiilor. Jucăriile "i dispozitivele pentru %oc se "terg "i se dezinfectează zilnic.>e va asigura, după posi*ilităţi, somnul în aer li*er al copiilor "i scoaterea lor la aer în fiecare zifavora*ilă, păstrându-se izolarea de grupă.>e va manifesta e+igenţă crescută pentru asigurarea "i respectarea igienei individuale a



personalului, a mamelor "i copiilor, aplicându-se forme variate de educaţie sanitară

DEZVOLTAREA COPIILOR DE 0Dezvoltarea Copiilor de 0

Documents

Transcript of DEZVOLTAREA COPIILOR DE 0Dezvoltarea Copiilor de 0