l

GAtsRlEt,A ,

BARBULESCU

:.:. i r.'rrr 'r, ,,i

ANDREEA CRISTINACIOCALTEU GUNEA

lti8r''w'-'Ff/\"\I -'--r,-l*: \

-L/:= A::=.-:=...-:*pR*FESifi ru!ST iru rOUCnrte

GHIDPENTRU

PROFESORISI CONSILIERI

SCOLARI

Ce este dezvoltarea personali?

Dezvoltarea personalS este un proces de evolulie 9i cregtere, care are ca

scop progresulin toate domeniile vielii personale gi profesionale, dob6ndi-rea sentimentului de satisfaclie a vielii, de cregtere a calitSliiacesteia. Este

un proces asumat congtient, un proces de duratS, care presupune stabili-rea unor obiective 9i parcurgerea mai multor etape in vederea atingerii lor.

Dezvoltarea personalS se referi la studiul 9i la practica de a-!iimbundtilirelaliile, sEnStatea, productivitatea, cariera, spiritualitatea prin efortul t5u

propriu. Cu alte cuvinte, si te cunogti mai bine, sd descoperi resursele in-

dividuale 9i sd inveli cum sd le folosegti.

€stg (t+c

THNX

&mffi :4$r'Lt qL.'.

Beneficii:

ffi descoperi gi exploatezi

resursele tale interioare;

ffi gdsegti rispunsuri potrivitela propriile nevoi 9i la

agteptdrile celorlalti;

ffi dezvoltiincrederea in tine;

# itiinlelegi fricile;

ffi gestioneziin mod adaptativemoliile puternice;

ffi dobSndegti abilitateade a spune.NU";

ffi identifici solulii pentru situaliiconfuze care par,,firi iegire";

ffi te bucuri mai mult de via!5.

orice strategie de dezvoltare personalS pleaci de la o singuri premisd:dezvoltarea to este responsabilitatea ta.

in cele ce urmeazS, ili sugerim si te g6ndegti la propria ta strategiede dezvoltare personalS. Astfel, iti propunem si gisegti o abordare mailargS asupra modului in care !i-ai dori s5 te dezvolgi. latd cdteva idei de lacare ai putea incepe:

ffi Dezvoltarea personalS ar trebui si fie prioritatea ta numdrul l_.

ffi Acordd mai mult timp dezvoltSrii personale dec6t dezvoltdrii profe-sionale.

ffi lmagineazS-1i ci egti un investitor care trebuie convins si investeasciin dezvoltarea de care ai nevoie - ce te-ar convinge si investegti?

ffi AutoevalueazS-te.

ffi Alege modul in care ?!i doretti sd te dezvolli, nu te conforma standar-delor impuse de institutiile din care faci parte. chiar daci agteptdriletale coincid cu agteptirile celorlal!i, este esenlial ca tu si deciziin cedireclie mergi.

ffi Petrece mai mult timp incercand sd te perfeclionezi in domeniile incare egti deja bun, dec6t chinuindu-te s5 te imbunitSlesti in domeni-ile in care egti slab.

ffi intreabS-te citre ce aspiri.

ffi Transformd rutina intr-o parte a dezvoltirii personale - ce se int6m-pl5 ?ntr-o zi normalS la serviciu gi te-ar putea ajuta sd te dezvolli?

ffi Fii mSndru de realizdrile tale.

ffi incearci si transformi un proiect obisnuit in ceva extraordinar -incearci intotdeauna si produci un impact.

ffi variazS-!i dieta inv5!5rii. la ,,gustiri" spontane, ?nvdfituri mici, atuncic6nd sim!i nevoia, dar asigurS-te cd iei ,,mese regulate 9i sdlioase,,,invdtituri sistematizate gi de lungd durati.

w?ffi lncearcd s5 nu fiiintotdeauna satisf5cut. Pentru a-!iimbunitdli abili-t;tile, trebuie sd fii micar pulin nemullumit de stadiul prezent alacestora. Ai griji ca motivalia ta sd rdm6nd imbunitdlirea, nu frus-trarea sau cinismul.

ffi AflS ceea ce i1i place cu adevirat si faci.iti propunem c6teva strategii care ar putea sd ili fie de folos ?n propriul

proces de dezvoltare:

---@ltncap* cff un pns *iicOrice poveste de succes are ca punct de pornire un prim pas. Tn cazul

lui usain Bolt (atlet, multiplu campion), aga a inceput cariera sa, la propriu.Data viitoare c6nd il vei urmdri alerg6nd cu o vitezi uimitoare in cadrulunei competilii, imagineazS-gi-l pe vremea c6nd era bebelug gi a reugit sdp59easci, pentru prima oar5, fird si igi piardi echilibrul. Pand 9i el a trebuitsd invele sd meargS inainte de a ajunge cel mai rapid om de pe planeti.

De exemplu, poli s5 ifi stabile;ti ca obiectiv si nu lagi nicio zi sE treacdfiri si fi ficut cel pulin o flotare. Tocmai pentru cd pare ceva foarte ugorde ficut, o flotare pe zi te va ajuta si treci de aversiunea fali de sport 9i,incet-incet, sd devii o persoand activS. Daci deja te-ai schimbat in echipa-ment sportiv gi aiinceput flotarea, sigur nu te vei opri acolo * stabilindu-liun obiectiv mic, vei fi motivat si continui gi si lucrezi din ce in ce mai mult.

#cntinu$ s* faci pa$: m?*iE foarte important si incepi, dar la fel de important e sd gi termini.

Cel mai bun mod in care poli sd te asiguri cd vei duce p6nd la capit lucru-rile de care te-ai apucat este si faci totul cu pagi mici. Astfel, nu vei aveaniciodatS impresia ci ai incetat si progresezi, gi nu vei fi descurajat desenzalia de stagnare.

Eficienla pagilor mirunli nu trebuie subestimatS. Existi un momentin care alergarea pe distanle lungi, de exemplu, int6lnegte o barieripsihologicd mult mai importantS dec6t cea fizicS. in acel moment, trebuiesi te concentrezi numai pe pasul urmStor, pentru cd dacS te g6ndegti moiom TL kilometri gi sunt deja otdt de obosit, vei fi tentat sd abandonezi.Dacd te g6ndegti la aceiagi L1 kilometri ca la o mullime de pagi mirunli,neintimidanfi, ugor de ficut, vei duce cursa pSnd la capdt.

Scriitori: Stabilili-vi ca obiectiv si scrieli o singuri propozilie. C6nd a1i

atins acest obiectiv, stabili!i-v5.inci unul. DacS faceli asta de destul demulte ori, la sf6rgit veli avea o carte!

Atingerea continud a obiectivelor propuse, oric6t de mici ar fi ele,i1i va imbundtSliincrederea de sine, te va motiva gi, cel mai important, i1iva oferi rezultate nemaipomenite. Doud flotiri. Gata!in reguld, acum incdtrei. Gata!in regulS, acum incd 2.

Creeazfi-ti shicel{iriConform unui studiu realizat de David T. Neal, Wendy Wood gi Jeffrey

M. Quinn {Duke University),45yo din comportamentul nostru tinde si se

repete zi de zi.

Cu alte cuvinte, o mare parte din ceea ce facem este condilionat deobiceiurile pe care ni le-am format, 9i nu de un proces decizional activ.De aceea, este foarte important si acordim timp gi energie formSrii deobiceiuri sinitoase si dezinvitirii obiceiurilor care ne diuneazS.

Crearea unui nou obicei poate presupune o perioadi indelungatide timp. Din nou, cheia este si incepi gi si continui cu pagi mici, pentrua-!i pistra motivalia. incepe cu ceva ce gtii ci poli face cu ugurin!5, fidin crearea obiceiului o prioritate 9i acordS-!i timp. Vei gtii cd o activitatea devenit un obicei atunci c6nd ili va fi mai greu si nu o faci dec6t sd o faci.

Ineere*r€ si *r*etr*Si presupunem ci vrei s5 te lagi de fumat, aga cd incerci sd iegi la alergat

de fiecare datd c6nd simli nevoia sd fumezi; dupi ceva timp, ili dai seamaci alergatul reprezintd o sursd de stres gi cd te face si ili doretti 9i mai multsi fumezi - asta e incercare 9i eroare. Ai o idee care ar putea funcliona, a9a

cd o pui in practicd 9i ii testezi eficienla.Desigur, asta nu inseamnd ci strategia nu conteazi. A avea o strategie

este la fel de important, dar rezultatele nu vor apirea ?nainte de a o com-bina cu incercarea practicS. Atunci c6nd realizezi ci o strategie nu funclio-neazl, prin incercare 9i eroare poli afla din ce cauzS nu a funclionat si cumo poliimbunitSti.

ff*ns*ntr**E*-C*Concentrarea este ceea ce transformd pagii de la 1 la 4 in dezvoltarea

personalS. A te concentra inseamni a alege un drum gi a nu baga in seaminimic din ceea ce ar putea si te opreascd din mers. inconjoarS-fi drumulde o cea!5 prin care si nu poli distinge. Firi a te concentra, nu vei realizaniciunul dintre pagii anteriori. Poli s5 delii toate secretele vielii - fdrd con-centrare, nu sunt nimic mai mult dec6t informalie pierdutS. concentra-rea este abilitatea de a pune in aplicare ceea ce ai inv;1at. studiile asupracreierului conduc la o singuri concluzie - cel mai eficient este sd te con-centrezi asupra unui singur lucru. Atenlia poate fi focalizatS eficientasupra unui singur punct; jonglarea cu mai multe idei in acelagi timp nuva duce niciieri. Atunci c6nd te simli coplegit, este doar pentru ci aten-lia ili este divizat;. O minte concentratd va gisi intotdeauna cea maibuni decizie care poate fi luatS intr-un moment dat. Nu conteazd dacd ai35 de lucrSri de predat intr-o or5, intotdeauna existd o solulie singulardcare i1i va rezolva in cel mai bun mod problemele. Gisegte-o, ia o decizie,aclioneazd 9i nu i!i mai face griji.

Cum ilinsolesc pe copilin procesul de dezvoltare personalS?

inainte de v6rsta de 3 ani, copiii inva!5 abilitdlile de care au nevoiepentru a fi implicati activ in lumea care ii inconjoarS. Dezvoltarea personalSeste despre cum copiii ajung sd inteleagi cine sunt 9i ce fac, despre cum sise inleleagi pe sine in raport cu ceilal!i, despre cum i9i fac prieteni si intelegregulile sociale, despre modul in care copiii igiinleleg propriile emolii, dargi emotiile celorlalli, dezvoltAnd abilitatea de a fi empatici.

:a

de a fi empatici. "*:::?"-\-'

#Ei. 6:tJA

-ilo s glei-*. l! lgf-'b = Aa€;^ Y6E?.dtt f{ k: EX-

abiliteticognitive

luarea 'deciziilorrezolvarea de probleme

g6ndire spalia16

96ndire logicd

antrenarea memorieiplanificare gi execulie

analizi gi sintezdgAndire matematici

studierea probabilitEtilor

metode de cercetare

abilitetisociale

cooperare

comunicare

lucru ?n echipdcolaborare

rezolvarea conflictelorinfluenlare

dezvoltareemofionald

autodiscipliniincredere in sine

responsabilititi personale

gestionarea succesuluigi esecului

invSlarea din gregeli

stimi de sine

managementul furiei!

{

lmportanla relaliilor

Relaliile stau la baza oricSrei experienle sau interacliuni umane. Astfel,este foarte important pentru copii si fie ajutati sd invele abilitSlile socialede care au nevoie pentru a interacliona cu succes cu alli oamenigi a formarelalii calitative.

Teoriile socio-constructiviste asupra invi!5rii gi dezvoltdrii, precum celeale lui Vygotsky, pun accentul pe caracterul social alinvi!5rii - atat adullii,c5t 9i copiii tind si invele de la alli adul!i sau copii mai experimenta!i ca ei.

De asemenea, copiii au nevoie de multe oportunititi siincurajiri pentrua incepe sd priveasci lumea din perspectiva celorlalli gi s5 dezvolte senti-mentul de empatie.

lmportanla gestionirii emoliilor 9i comportamentelor

At6t bebelugii, c6t gi copiii mici, au nevoie de ajutor din partea celor-lalli - pirin!i, tutori, membri ai familiei, profesori -, pentru a-9i puteagestiona emoliile. Acest suport, acordat constant, ii ajutS sd inteleagdemoliile de baz5, sd ?9i controleze impulsurile 9i sd invele cum si gestioneze

9i sd afiseze emoliile intr-un mod adecvat.

+i

eEeeidns;*En