Dezvoltare durabil n turism a staiunii SOVATA

Dezvoltare durabil n turism a staiuniiSOVATADodan LucianCiornei SebastianUSV, GT1, An3 CUPRINS

Capitolul 1.Prezentarea generala a statiunii Sovata1.1.Cadrul socio-economic1.2.Accesibilitate1.3.Tipuri de bioclimatCapitolul 2.Analiza turistica a statiunii Sovata2.1. Resurse turistice2.2. Modalitati de exploatare si valorificareCapitolul 3.Stadiul actual de valorificare si metode de management utilizate3.1. Analiza SWOT3.2. Forme de turismCapitolul 4.Relansarea turistica a statiunii Sovata4.1. Domenii prioritare pentru diversificarea turistica4.2. Proiecte de modernizare a infrastructurii pentru turism4.3. Strategii de dezvoltare a statiunii SovataCONCLUZIIBIBLIOGRAFIE

Capitolul 1.Sovata - Prezentare generala 1.1 Cadrul socio-economic

Statiunea Sovata este localizata pe cursul superior al rului Trnava Mic, la confluenta cu raul Sovata, n Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Munilor Gurghiu (Carpaii Orientali), la o altitudine medie de aproximativ 530 m.

Atestare documentar a oraului, cu denumirea de Sovata, este din anul 1597. In aceasta mentionare apare ca sat si se face referire si la apele tamaduitoare de aici. Se pare insa ca localitatea exista si era populata inca inaintea acestei atestari. Din anul 1884, Sovata a fost declarata statiune balneara, iar in 1952 a primit statutul de oras. Populaia oraului a fost de 12.253 locuitori n 1991, iar la recensmntul din 2002 de 11.568 locuitori din care 90.11% (10.465 locuitori) sunt maghiari.

Exploatri de sare cunoscute inca din Antichitate sunt i cele de la Sovata. Volker Wollmann, n monografia sa asupra mineritului, subliniaz prezena unei fortificaii romane n imediata apropiere a zcmintelor de sare. Resursele de sare gem de la Sovata au avut n imediata apropiere castrul roman de la Sreni. Romanii lucrau numai la suprafa, n gropi patrulatere, pn la o adncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate uor pe puni alunecoase i cu aparate simple de ridicat, dup care o prseau i ncepeau alta. Aa au extras romanii sarea peste tot n Ardeal, iar excavaiile prsite au devenit lacuri.

Viata socio-economica este influentata de caracterul sezonier al turismului, n ciuda faptului ca dintre toate formele de turism, cel balnear se caracterizeaza, n general cu cel mai mic grad de sezonalitate.Desi resursele atractive, si accesibilitatea statiunii ar permite extinderea sezonului, totusi fluxul turistic se concentreaza preponderent pe lunile de vara, n functie si de programul de deschidere a strandului de la Lacul Ursu. O oarecare moderare a sezonalitatii ofera turismul profesional (de afaceri, conferinte, traininguri etc.), fiind atras de Centrul Educational Teleki si Hotelul Sovata.

1.1 AccesibiltateReteaua de drumuri este o componenta a carui nivel de dezvoltare influenteaza nu numai calitatea vietii locale, ci si stadiul si nivelul de dezvoltare a turismului local. n cazul orasului Sovata, obtinerea statutului de statiune balneo-climaterica a constituit un punct de ntemeiere a infrastructurii specifice acestui tip de localitate si de atragere a unor nsemnate resurse umane si economice, ce au dus la cresterea numarului populatiei.

Reteaua de drumuri este o componenta a carui nivel de dezvoltare influenteaza nu numai calitatea vietii locale, ci si stadiul si nivelul de dezvoltare a turismului local. n cazul orasului Sovata, obtinerea statutului de statiune balneo-climaterica a constituit un punct de ntemeiere a infrastructurii specifice acestui tip de localitate si de atragere a unor nsemnate resurse umane si economice, ce au dus la cresterea numarului populatiei.Sovata se afla situata la aproximativ 60 km de municipiul Trgu Mure si la 354 km de Bucuresti.

Exista trei moduri de acces: Pe cale rutiera: Sovata poate fi accesata pe DN 13A, dinspre Odorheiu-Secuiesc si Miercurea-Ciuc, si dinspre Balauseri, n directia cealalta, unde acest drum se conecteaza la DN 13 (E60). Un alt drum ar fi DN 13B, care leaga Gheorgheni de Praid, prin pasul Bucin si asigura o accesibilitate dinspre nord pentru oras. O a treia cale ar fi DJ 153, care se afla ntr-o stare mai neglijata, si leaga Sovata de Reghin, prin zona Nirajului. Principalele distante pe cale rutiera de la Sovata sunt: 91 km Miercurea-Ciuc, 59 km Gheorgheni, 44 km Odorheiu Secuiesc, 7 km Praid, 60 km Trgu-Mures, 67 km Sighisoara, 183 km Brasov, 170 km Sibiu, 354 km Bucuresti, 295 km Oradea, 650 km Budapesta, 142 km Piatra-Neamt, 278 km Iasi, 43 km Reghin.

Transportul n comun de persoane, care atinge Sovata este foarte dezvoltat. Exista mai multe curse zilnice locale dinspre si nspre Trgu-Mures, precum si spre Odorheiu Secuiesc si Miercurea-Ciuc. De asemenea, sunt cteva curse internationale care traverseaza Sovata, dinspre Piatra-Neamt, Odorheiu-Secuiesc si altele spre destinatii din Europa Occidentala, precum Ungaria, Germania, Franta etc. Pe lnga acestea, trebuie sa mentionam, ca exista 1 autogara, precum si 2 companii de taximetrie si 8 curse zilnice regulate n interiorul localitatii.Pe cale ferata: Sovata era legata pe vremuri chiar prin doua linii: o linie secundara de ecartament normal si o linie de ecartament ngust. Din pacate aceasta din urma, care prin valea Nirajului urca pna la Trgu-Mures, astazi este scos din functiune, linia fiind ntr-o stare degradata. Cealalta linie, linia secundara 307, neelectrificata, porneste de la Praid, coboara pe valea Trnavei Mici, prin Trnaveni si Blaj pna la Teius, unde se conecteaza la linia principala (magistrala) 300. Acestia cca. 140 km pna la linia electrificata fac transportul de persoane foarte greoi si lung. Poate de aceea exista azi doar o singura cursa (n doua directii), de la Blaj pna la Praid, n operare privata. O mai buna solutie poate fi pentru accesul pe cale ferata a Sovatei prin Sighisoara, care se afla la 67 km de oras si se afla pe magistrala 300, unde trec zilnic mai multe curse nationale si internationale.

Pe cale aeriana: Sovata poate fi accesata prin aerogarile din Trgu-Mures sau prin Sibiu. Aeroportul din Trgu-Mures, la circa 65 km, care are curse regulate saptamnale atat nationale, cat si internationale, atat directe, cat si cu escale la Timisoara. Aeroportul din Sibiu, la cca. 170 km, ofera alte alternative de zbor n tara si n strainatate, cu escale la Timisoara (spre destinatiile mai sus amintite) sau spre Bucuresti, Viena, Munchen. Este o posibilitate cu perspective mari, proiectul aeroportului din Ghimbav, de lnga Brasov, ce ar aduce mai aproape transportul aerian de Sovata si din ntreaga zona, oferind posibilitati de zbor spre alte destinatii la doar 180 km de Sovata.

1.3 Tipuri de bioclimatStaiune cu sezon permanent, Sovata a fost menionat pentru prima data ca loc tmduitor ntr-un document din 1597, dar abia n 1850 devine staiune balnear. Este nconjurat de dealurile Cireelu (912 m), Capela (720 m), Bechi (1.079 m), Dealul Mic i Muntele de Sare, fiind acoperit cu pduri de fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi i mesteceni.Staiunea are o clima subalpin, cu veri rcoroase (temperatura medie n iulie este de 18,5C) i ierni blnde (temperatura medie n ianuarie este de -3,5C). Temperatura medie anual este de 7,6C, iar media anual a precipitaiilor este de 750 mm.

Capitolul 2.Analiza turistica a statiunii Sovata2.1. Resurse turisticeSovata este o statiune balneara cunoscuta la nivel european. Renumele statiunii se datoreaza lacurilor Ursu (46.000 m), Aluni (9.000 m), Verde (5.000 m), Negru, Rou, Mierlei i erpilor, cu ape clorurate (cu concentraie mare - de la 40 la 250 gr/litru) i sodice, prezentnd fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variaz n funcie de acumularea cldurii solare n apa srat, apa cald fiind protejat de un strat de ap proaspat provenit din rulee, care nu se amestec cu ap sarat, ci se menine la suprafat, acionnd ca un izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu (18,4 m adncime), cel mai mare lac heliotermal, s varieze ntre 10-20C la suprafa, 30-40C la adncimea de 1 m i 40-60C la adncimea de 1,5 m.

Staiunea este indicat pentru tratamentul bolilor ginecologice (insuficien ovarian, cervicit cronic, metrosalpingit cronic, sterilitate) dar i pentru afectiuni degenerative, inflamatorii i reumatismale (spondiloz cervical, dorsal i lombar, artroz, poliartroz, dureri articulare, tendinite, tendimiozit, poliartrit scapulohumeral), stri posttraumatismale (dupa operaii vindecate la articulaii, muchi, oase, dupa luxaii i entorse), pentru boli ale sistemului nervos periferic (pareze uoare, sechele ale poliomielitei, polinevrite), tulburari endocrine (hipotiroidie, urmare unui tratament endocrinologic), boli cardiovasculare (ulceratii, acrocianoz), insa in acelasi timp este locul ideal pentru o vacanta relaxanta, in orice sezon al anului.

Sovata beneficiaz de dotari multiple: pentru bai calde, n cad sau bazin,cu apa mineral srat prelevat din lacuri; pentru tratamente ginecologice i mpachetri cu namol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalaii pentru electroterapie i hidroterapie; saune; sali de gimnastica medical; plaje pe malul Lacului Ursu i Lacului Aluni etc.Condiiile de cazare sunt bune, hoteluri cum ar fi "Sovata", "Brdet", "Aluni", "Fget", "Cprioara", beneficiind n unele cazuri de baz de tratament proprie, vile, hanuri, moteluri i cabane).

Posibilitile de recreere i de practicare a sportului sunt de asemenea numeroase. Majoritatea hotelurilor din Sovata au oferte ce includ accesul la sali de fitness, piscina, sauna sau masaj, insa statiunea nu duce lipsa de spatii special amenajate pentru bowling, biliard, tenis de masa sau darts, si chiar sala de lectura, cinematograf, bazine acoperite, discoteci.

Turistilor pasionati de drumetii recomandam traseul care inconjoara toate lacurile din zona. De altfel puteti face plimbari cu mocanita cu aburi reabilitata recent si care circula de la Sovata pana la Campul Cetatii. Cei care cauta o alta modalitatea de a se bucura de peisajul zonei pot face turul statiunii cu trenuletul ce se ia din fata Hotelului Danubius Sovata, pot inchiria biciclete si ATV-uri sau pot face excursii la Dealul Saca si la Varful Cireelu.

In sezonul de iarna in statiunea Sovata exista posibilitati pentru practicarea sporturilor de iarna, schi si schi fond pe partia de schi situata la 10 km de statiune, la doar 3 km de Cabana Alunis pe un drum care este deschis atat vara cat si iarna.

Pentru cei pasionati de sporturile de iarna in Sovata, exista singura partie de ski din judetul Mures. Partia de ski Sovata aflata in administrarea proprietarului Cabanei REPAS este ocupata cu zapada aproape 6 luni pe an si reprezinta atractia oricaror categorii de schiori, de la avansati la incepatori. Partia este formata din partia mare si traseul pentru incepatori si copii.

La 8 km de statiune veti gasi:partia Alunis:1100 m lungimeAltitudinea de plecare este de 1200 m si cea de sosire de 900 mInclinatie 28%Grad de dificultate mediuO diferenta de nivel de 300 mLatimea medie este de 40 mSuprafata este de 2 haCapacitatea partiei este de 800-900 persoaneDotata cu: teleschi, teleferic, baby schi si instalatie de nocturnaOmologata de Ministerul Turismului.

partia Alunis 2 pentru incepatori:200 m lungimeAltitudinea de plecare este de 1250 m si cea de sosire de 1210 mInclinatie 10%Grad de dificultate minim (usor)O diferenta de nivel de 40 mSuprafata este de 1 haCapacitatea partiei este de 360-400 persoaneDotata cu: baby schi si instalatie de nocturna.

n fiecare an, n luna Ianuarie, pe prtia de la Sovata se organizeaz Serbrile Zpezii, un festival cu numeroase jocuri i concursuri, care atrage o mulime de turiti. Echipanmente de schi se pot nchiria n diferite locuri din staiune.De asemenea, Outward Bound Romnia organizeaz n fiecare an la Sovata tabere de schi si tabere de iarn.

2.2 Modaliti de exploatare i valorificareSovata este o staiune pentru orice sezon, recunoscut la nivel european, nc din anul 1850. Lacurile cu ape clorurate i sodice - ct i nmolul din ele - au proprieti terapeutice pentru o multitudine de afeciuni, n special pentru afeciunile ginecologice. nconjurat de dealuri mpdurite cu fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi i stejari, ct i de Muntele de Sare, staiunea ofer posibiliti excelente i pentru odihn i relaxare.

Functia turistica este reprezentata de unitatile de cazare 5 hoteluri (1200 locuri de 2-4 stele); 3 hanuri / moteluri (110 locuri de 2 stele), 3 campinguri si unitati tip casute (110-130 locuri), cca. 50 vile turistice (1000 locuri), 6 pensiuni (60 de locuri), 3 tabere de elevi si prescolari (300 de locuri). La acestea se adauga si alte tipuri de cazare, ca vilele particulare ale persoanelor fizice si ale diferitelor unitati.

Exista 3 baze de tratament, din care doua dotate si nzestrate conform standardelor europene, cu asigurarea tratamentului la nivelul celui practicat la aceeasi standarde. Pe lnga balneofizioterapie si turismul de sezon exista posibilitati reale pentru dezvoltarea turismului montan, a sporturilor de iarna, iar n zona periferica a orasului, se poate practica agroturismul.

Orasul si statiunea se situeaza la altitudinea medie de 530 m (cel mai scazut punct la 432 m, cel mai nalt la putin peste 1700 m), iar clima are caracter temperat influentat si de clima subalpina ale muntilor nconjuratori. Temperatura medie anuala este de 8,6 grade Celsius, temperatura medie a lunii august fiind de 18,7 grade, iar a lunii ianuarie de 3,4 grade.

Presiunea atmosferica este de 735 mmHg n ianuarie si 729,6 mmHg n aprilie, umiditatea relativa a aerului variind ntre 55-85%. Cantitatea anuala a precipitatiilor este de 755 mm, cea mai arida luna fiind septembrie cu 32,3mm/mp.Durata stralucirii soarelui nsumeaza o medie anuala de 1850 ore. Regimul eolian este moderat, cu viteza medie de 10 m/s. Anual se nregistreaza 113 zile cu vnt, dar numai 9 zile n care viteza vntului depaseste 35km/h. Directia predominanta a vnturilor este dinspre NE si NV, primavara fiind vnturi frecvente si din directia SE. Aerul este curat, foarte bine oxigenat, continnd n cantitati mare ioni negativi.

Aria protejata Lacul Ursu si arboretele pe saraturi este amplasata pe teritoriul intravilan al orasului Sovata, n statiunea turistica. Suprafata ei este de 79 ha, din care 73,3 ha padure si 5,7 ha suprafete acvatice.

. Conform Legii 462/2001 - privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice - aria este definita ca rezervatie naturala.

Capitolul 3.Stadiul actual de valorificare si metode de management utilizate3.1. Analiza SWOTPUNCTE TARIbune relatii de cooperare cu institutii, autoritati judetene si centrale;spatiile functionale bine structurate n incinta localitatii;legaturi bune de cooperare cu orase din SUA si Olanda;spor natural pozitiv;populatia tnara cu un grad de instruire relativ ridicat;atractii turistice nsemnate pe teritoriul localitatii;mijloacele de informare a turistilor diversificate;renume national si international n turismul balnear;expozitia Hoventa pentru hoteluri, restaurante si catering;tratamentul balnear fara aspect sezonal;modernizari nsemnate n infrastructura;accesibilitate relativ buna a localitatii;numar nsemnat de spatii verzi;numarul unitatilor economice n continua n crestere;segment profitabil al economiei, prelucrarea lemnului cu o logistica si cadru infrastructural adecvat;doua composesorate: unul de interes local, altul de interes regional;localitate multifunctionala;Lacul Ursu: un unicat n Romnia.

PUNCTE SLABEtensiunea ntre autoritatile administrative si operatorii Lacului Ursu;lipsa unui calendar al evenimentelor;conflictele legate de titlurile de proprietate;pondere semnificativa al inactivilor cu potential economic;insuficiente n ceea ce priveste calitatea si cantitatea programelor culturale si turistice;oferta de catering nesatisfacator;caracter sezonier al turismului;numarul medicilor de specialitate n scadere;lipsa parcarilor amenajate;lipsa spatiilor comunitare;puncte de colectare a deseurilor nepotrivite;lipsa unei statii moderne de epurare a apelor menajere;infrastructura de sanatate: lipsa resursei umane, a cladirilor;lipsa traseelor turistice marcate;capacitatea turistica concentrata n 70% n hotelul Danubius;surparea si degradarea retelelor de canalizare.

OPORTUNITATI oportunitati de finantare POR si Fondul de Dezvoltare Rurala;elaborarea noului Plan Urbanistic General;strategii de marketing n cazul localitatii;comisii Turistice locale cu toti actorii implicati;cresterea potentialului turistic general;dezvoltarea turismului montan, agroturismului sau turismului cultural;dezvoltarea turismului de conferinta si a expozitiilor;construirea autostrazii Transilvania de Nord;dezvoltarea marketingului localitatii;dezvoltarea turismului si a infrastructurii pentru sporturi de iarna;management integrat al fondului forestier, prin conservarea si valorificarea resurselor existente (de ex. colectarea fructelor de padure) si utilizarea moderata a suprafetelor pentru activitati de vnatoare (nfiintarea unui parc de vnatoare);nfiintarea unui centru comercial;raliul Central Europe Rally;nfiintarea unei manej de cai, crescatorie de pastravi;posibilitatea elaborarii unor oferte de credite avantajoase;construirea unui lac de acumulare din apele prurilor;nfiintarea statiei de transfer si depozitare a deseurilor.

PERICOLE desfiintarea sistemului de tichete de odihna cu finantare guvernamentala;lipsa autoritatii a organelor administrative asupra activitatilor si prioritatilor n turismul balnear;lipsa actiunilor coordonate ntre ntre entitati turistice, administrative, industriale, sociale;miscari migratorii ale populatiei;gradul de ocupare al bazei de cazare n scadere;lipsa sau slaba calitate a unor servicii de baza;cresteri semnificative pe piata imobilelor privind pretul acestora;sectoare economice subordonate turismului;uzarea exhaustiva mediului ecologic;extinderea haotica a locuintelor si caselor de vacanta.

3.2. Forme de turismIn Sovata, pe lnga turismul balnear si cel de sezon, exista posibilitati reale pentru dezvoltarea turismului montan si a sporturilor de iarna, si chiar a turismului cultural, de conferinte si expozitii. De asemenea, n zona periferica a orasului, se poate practica agroturismul.

Capitolul 4.Relansarea turistica a statiunii Sovata4.1. Domenii prioritare pentru diversificarea turisticaCresterea duratei medii a sederii prin diversificarea ofertei este una dintre solutii. Vizitatorii/turistii pun n avantaj acele produse/servicii turistice care ofera experiente bogate. Comportamentul de a cheltui mai mult depinde de serviciile conexe, aditionale, de calitatea acestora. Comportamentul fiecarei categorii de consumatori este diferit, este important cunoasterea acestui comportament pentru a creste satisfactia turistilor si a cresterii duratei medii de sedere. Sunt consumatori potentiali care pot fi organizati n grupuri, altii necesita servicii foarte unice, totodata organizarea n grupuri sau servicii unice au ca rezultat diversificarea ofertei.

Calitatea organizarii diferitelor evenimente este un alt factor care determina timpul petrecut n statiune. Prin realizarea programelor de investitii n puncte de atractii turistice se poate diversifica oferta turistica si concomitent se poate prelungi durata de nnoptare a turistilor.

Sovata fiind o statiune balneoclimaterica are un caracter puternic sezonier. Aceasta poate fi evitat prin investitii n diferite puncte de atractie. Realizarea unui aquaparc poate prelungi timpul petrecut si diversifica durata timpului petrecut la Sovata. Alte obiective care pot fi realizate: lac cu apa dulce populat cu pesti pentru pescuit. Realizarea unui prtii de schi la o alta locatie, a unui teren de fotbal acoperit sau n spatiu liber, un hipodrom, pot diversifica oferta mai ales pentru tinta de turisti: familisti tineri. Realizarea unui teren de golf diversifica si clientela, vizitatorii.

4.2. Proiecte de modernizare a infrastructurii pentru turismPrin dezvoltarea infrastructurii turistice trebuie avut n vedere atingerea a doua obiective:- apropierea ct mai buna a destinatiilor si atractiilor turistice;- dezvoltarea infrastructurala, structurala si calitativa a serviciilor turistice.O baza infrastructurala corespunzatoare determina pe termen lung dezvoltarea spatiului n ramura turismului. Organizarea atingerii obiectivelor turistice, infrastructura care sta la baza influenteaza posibilitatea dezvoltarii atractivitatii si pe termen lung a sustenabilitatii acesteia.

Este o prioritate ca hotelurile din statiune (majoritatea acestora) sa-si ridice nivelul de calificare la 3 si 4 stele de confort, pe de alta parte sa se investeasca ntr-o masura accentuata n infrastructura balneara si recreationala, pentru a avea suportul petrecerii timpului liber, pe lnga tratamentele balneare si serviciile wellness: restaurante, bai de agrement, trasee de excursie, teatru de vara, discoteci, etc.

4.3. Strategii de dezvoltare a statiunii SovataDezvoltarea infrastructurii turistice, prezentata la subcapitolul anterior.Ridicarea nivelului de informare a turistilor aflati n vizita. Cunoasterea programelor, locatiei depinde mai mult de sistemul informatic turistic dect de touroperatori. Prin realizarea unui centru de informare turistica si promovarea intensiva a turismului local se poate ridica nivelul de informare a turistilor. Calitatea informatiilor, modalitatea de predare a informatiilor pentru turisti la destinatie depinde n mare masura de conceptia alcatuita de autoritatea publica si de unitatile care desfasoara activitate n zona respectiva. Lipsa conceptiilor unice pot avea mesaje diferite. O regula importanta n informarea turistica este ca mijloacele ce servesc acesteia, sa fie ct mai cuprinzatoare, sa ofere toate detaliile necesare, sa fie abundente, si sa fie accesibile, nainte de toate.

Initierea cercetarii n domeniul balnear la Sovata. Acest obiectiv pe termen lung va avea efecte benefice contribuind la renumele statiunii, centrul de Cercetare si Dezvoltare care poate genera valoare adaugata produselor oferite n prezent. Totodata este necesara motivarea personalului calificat pentru a se stabili n Sovata cu posibilitatea de a cerceta n domeniul balneoclimateric.

Realizarea unei imagini turistice unice. Acest obiect va contribui la corectarea locatiei naturale a cazarii turistice si a situatiei mediului. Este de dorit promovarea si motivarea din partea autoritatii locale si a societatilor de turism de a construi o imagine unica a statiunii ca o statiune curata si naturala. Sustinerea competivitatii poate fi atinsa numai prin corectarea esteticii locatiei si a mediului curat. Totodata este necesara efectuarea si asigurarea formarii profesionale n domeniul turismului.

Integrarea zonelor periferice prin turism rural. Acest obiectiv are rezultate att din punct de vedere economic ct si social. Integrarea zonelor periferice si chiar a comunelor din vecinatatea orasului poate conduce la diversificarea ofertei turistice prin organizarea mai multor evenimente care pot fi oferite ca un singur produs/serviciu turistic specific. Este necesar ca integrarea sa tina cont si de specificitatile satelor, si sa se desfasoare programe organizate astfel nct sa contribuie la cresterea noptilor petrecute n microregiune. Realizarea parteneriatelor n acest sens este absolut necesar avnd n vedere posibilitatea de a efectua programe care nu se suprapun unul pe celalalt.

Cresterea turismului de afaceri. Turismul de afaceri si turismul de conferinte (MICE) este n plina dezvoltare. Aceste tipuri de turism au mai multe avantaje: cheltuielile efectuate pe un turist sunt mai mari, canalul de distribuire a imaginii orasului se realizeaza la o scara mare avnd n vedere daca sunt organizate conferinte internationale. Este nevoie de a organiza conferinte mai ales n domeniile principale de dezvoltare cum sunt: turismul balnear, conferinta pentru producatorii n industria de prelucrare a lemnului, crescatori de bovine. Organizarea conferintelor n domeniul afacerii au un rol dublu, avnd n vedere posibile realizari de idei de afaceri chiar n orasul Sovata. Pe termen mai lung largirea acestei prin organizarea conferintelor n domeniul protectiei naturii, ornitologiei si altor stiinte. Trebuie luate n considerare - pe termen mediu - si posibilitatile dezvoltarii turismului de vnatoare si a eco-turismului. Acestea pot creste durata nnoptarilor si pot fi dezvoltate servicii conexe, pot diversifica oferta turistica. Realizarea infrastructurii pentru sporturile de iarna este dorita pe termen lung deoarece contribuie ca servicii conexe la oferta turistica existenta.

De asemenea, pentru dezvoltarea turismului din statiunea Sovata propunem urmatoarele: Realizarea unui centru de informare turistica;Sprijinirea educatiei si nvatamntului turistic la nivel local;Parc de agrement Drumul Sarii n zona lacurilor sarate;Stimularea aparitiei unor restaurante de categorie superioara;Realizarea unui centru wellness independent;Amenajarea unui teatru de vara;Promovarea intensiva a turismului local;Amenajarea mai multor trasee de excursie n mprejurimi;Crearea, organizarea si promovarea unor evenimente cultural-artistice la nivel local;Crearea unui club si discoteca moderna;Dezvoltarea agroturismului, programe complexe n cadrul acestora;Amenajarea unui teren de golf;Amenajarea unei noi prtii de schi.

n Sovata, toate investiiile autoritii publice locale se combin cu investiiile societilor private, crend astfel o ambian deosebit. Primul lucru pe care trebuie de facut n viitor este s crearea unei infrastructuri turistice destul de mare, cu foarte multe locuri de cazare.

Trebuie delimitate persoanele care vin la Sovata pentru a se trata, de cele care vin pentru distracie. De aceea, trebuie ca acest centru din jurul Lacului Ursu s rmn tot mai mult pentru tratament i s fie create ct mai multe puncte de agrement pentru cei care doresc s se distreze.

Dezvoltarea parii de agrement i cea balnear printr-un aqua parc, prin care s se degreveze puin din povara care este acum pe Lacul Ursu, iar pentru sezonul de iarn s se dezvolte o zon schiabil de la nlimea de 1700 de metrii, n aa fel nct s se poat crea i un sezon hibernal de trei, patru luni. Astfel ar fi turiti pe tot parcursul anul, iar indicatorii de umplere a staiunii s-ar mbunti foarte mult.

BIBLIOGRAFIEhttp://www.transilvaniabusiness.ro/25-de-mil-euro-pentru-Sovatahttp://www.turismland.ro/partia-de-ski-sovata-transilvania/http://www.turismland.ro/statiunea-sovata-mures/http://www.primariasovata.ro/kepek/lapra/strategia.vegleges.pdfhttp://www.sovata.ro/transport.htmlhttp://www.danubiushotels.com/ro/hotels/romania/sovata/http://ro.wikipedia.org/wiki/Sovatahttp://www.skytrip.ro/partia-alunis-din-sovata-din-judetul-mures-ob-2995.html