Cristian Țopescu, cel mai mare co-mentator TV, a fost și senator PNL. Iar într-o bună zi, pe când aleșii nea-mului își trăgeau sufl etul după mun-ca istovitoare din Parlament, acesta a povestit istoria primei ordonanțe de urgență, date chiar de bunul Dum-nezeu. Pentru că nici nu se putea altfel, ordonanța făcea referire la modul cum vedeau lumea și viața lo-cuitorii Grădinii Maicii Domnului, adică fi x poporul român! La chestia cu Grădina Maicii Domnului am ci-tat din declarația ofi cială a prea-bine informatului papă Ioan Paul al II-lea (odihnească-l Cel-de-Sus), cu ocazia vizitei în țara noastră din anul 1999.

Așadar, după cum Cristian Țopescu dixit, la un oarecare moment după facerea lumii, când lucrurile nu mer-geau bine (exact ca și astăzi), Dum-nezeu a decis să ia o măsură concretă, ca să-i ajute pe oameni să optimizeze relațiile sociale cu cele de producție, pentru creșterea calității vieții, ca să citez din manualul de-a șaptea. În urma analizei, Dumnezeu a hotă-rât să dea câte două virtuţi fi ecărei

naţii. Astfel, elveţienii sunt ordonaţi și respectuoși, nemţii - disciplinaţi și raţionali, englezii - perseverenţi și studioși, japonezii - muncitori și răbdători, ungurii - hotărâţi și buni meseriași, francezii - culţi și rafi naţi, spaniolii - veseli și ospitalieri. Când a ajuns la români, i-a spus îngerului-secretar că românii vor fi inteligenţi, cinstiţi și buni politicieni.

După ce s-a publicat hotărârea în „Monitorul ofi cial al Cerului”, Sfântul Petru, adjunctul, a remar-cat faptul că românii au trei virtuţi, spre deosebire de toţi ceilalţi, care au numai două, și l-a întrebat pe Dumnezeu dacă astfel nu ar depăși neregulamentar celelalte naţii. „Așa e”, a spus Dumnezeu. „Să revenim cu o ordonanță de urgență, pentru că virtuțile nu se mai pot lua înapoi, în care spunem că nimeni nu va pu-tea folosi mai mult de două în același timp”.

Se explică astfel de ce românii care sunt inteligenți și cinstiți nu fac po-litică, cei cinstiți și care fac politică nu sunt inteligenți, iar cei care fac

politică și sunt inteligenți, nu sunt cinstiți.

Acestea fi ind zise, se înțeleg mai ușor condițiile și soarta ordonanței de urgență privitoare la problemele din justiție, care paralizează pur și simplu discuția în societatea româ-nească. Sintetizând totuși cele două opinii din societate, se limpezește situația în care se afl ă alianța de la guvernare, în capul căreia se sparg toate și așa e normal să fi e. Trebuie menționat că opiniile sunt totalmen-te și radical opuse, putând genera situații care, din păcate, stimați citi-tori, vă pot afecta emoțional!

Astfel, dacă dau ordonanța de urgență, o parte a societății cu siguranță va spune că sunt evident necinstiți, că vor să scape de pușcărie ei cu tot neamul lor politic. Dacă nu o dau, cealaltă parte a societății va spune că sunt, la fel de evident, proști făcuți grămadă!

Aceasta e dilema din care trebuie să ieșim!

Cristian VASILE

Punctul pe YDumnezeu şi ordonanţa de urgenţă la români

NR. 1253FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

18 - 24 iulie 201820 pagini 1 leu

Suntem cu toþii diferiţi. Din fericire.

Mobexpert Piteşti - Jupiter City Shopping Center

pag.

17

pag. 20

Dezvăluirile din Jurnalul de Argeş se lasă cu sancţiuniAngajaţi cercetaţi disciplinar după ce au reclamat nereguli la Teatrul Davila

VÂND CASĂ ȘI TEREN ÎN PITEȘTI, SITUATE CENTRAL, ÎNTRE AUTOGARA SUD ȘI B-DUL REPUBLICII. Casa, an construcție 1920, toate utilitățile, suprafața utilă: parter (113 mp, 5 camere), etaj (118 mp, 5 camere),

pivniță (72 mp, 4 încăperi). Teren 1400 m.p. Preț negociabil. Tel 0745.025732

pag. 4

Scandal pe marginea şantierului SC Titidan Primăria Piteşti recunoaşte că a cerut acordul unui mort pentru ridicarea unui bloc Ce spune Primăria Piteşti: acordul mortului, cerut „dintr-o regretabilă eroare”

Scandalurile nu se opresc aici: locatarii din zonă acuză că li s-a crăpat blocul

Oamenii refuză să-şi ridice maşinile de pe terenul închiriat de dezvoltator. Primăria le propune o soluţie contra cost, pe un spaţiul ocupat abuziv de Restaurantul Colibri

Aşa va arăta blocul

la fi nalul lucrărilor

pag. 6

EXCLUSIV. Cum au fost teleportate 10 hectare de pădure de la Topoloveni la Arefu, cu dedicaţie pentru Nicolae Ivănescu

Marian Paraschiv, omul care l-a băgat în insolvenţă pe Nicolae Ivănescu, vine cu noi dezvăluiri Comisiile județene de fond funciar din 2003 și 2004 s-au făcut preș în fața intereselor lui Ivănescu, mutând 10 hectare de pădure de la Topoloveni la Arefu

pag. 10-11

Valentin Popa-Nica, maestru de sunet la Teatrul Al. Davila:

„Îl voi da în judecată pe domnul Nicolae Poghirc pentru hărţuire şi abuz”

pag. 5

Deputatul Cătălin Rădulescu, despre maşina de lux furată: „Dacă cercetau, găseau maşina până acum. Sunt dezamăgit de poliţia asta de 2 bani”O nouă metodă de înşelăciune face victime printre pensionarii din CraioveiO femeie care pretindea că împarte pentru un mort l-a lăsat pe un nonagenar fără 170 de milioane de lei vechi

Caliopie a ţinut slujba cu un ochi învineţit

pag. 3

pag. 7

pag. 2

Cochetărie sau bani cheltuiţi aiurea: structurile din stejar ale ghenelor din Piteşti, revopsite, în timp ce gunoaiele colcăie

Autoritățile locale din Pitești au început revopsirea structurilor din stejar a 25 de ghene realizate cu fonduri europene și montate în vara lui 2015. Structuri de stejar ce au costat nu mai puțin de 2.000 de euro per ghenă, un cost exorbitant și care, iată, după doar trei ani s-au deteriorat. Paradoxul e că angajații ADP Pitești revopsesc structurile din stejar, în timp ce la ghene, aproape în fi ecare zi, gunoaiele colcăie. Cu alte cuvinte, operațiunea ”Vop-sirea ghenelor” ne duce cu gândul la zicala cu chelul și tichia de mărgăritar, dar și la bani cheltuiți aiurea. După ce că Piteștiul are probabil cele mai scumpe ghene de gunoi din Uniunea Europea-nă, mai și bagă constant bani publici în ele. Asta în condițiile în care până în 2020, conform directivelor UE, respectivele ghene trebuie înlocuite cu altele îngropate sau semiîngropate.

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Senatorul Iani Popa, un mare iubitor de schimbări politice în propriul interes.

Iubesc ALDE. Asta până când o să primesc o altă ofertă mai bună.

Ce, e ilegal să schimb partidele?

Din Din

Culise...Culise...

Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, știe cu precizie calendarul construirii

celei mai importante autostrăzi.Emilian Dragnea confi rmă

că muncește pe rupte.Senatorul Șerban Valeca,

analizând legalizarea prostituției.

Știți când o să fi e gata autostrada Pitești-Sibiu? Data viitoare...

Mă simt atât de bine la Prefectură... Parcă aș fi la Saint-Tropez

la plajă... ori visez!

Am o mare dilemă: dacă politica e o curvă, înseamnă că Senatul și Camera

Deputaților sunt centre de bordeluri?

Gigi Dinescu, PNȚCD Argeș, nu i-a spus nimeni că șef de sală nu e totu-na cu șef de țară: „Eu îmi doresc ca Ro-mânia să fi e condusă de români, cu mine președinte.” Dumitru Chirleșan, rector Univer-

sitatea Pitești, observă că nici realitatea nu mai e ce-a fost: „Ce se constată pe te-ren este o realitate. Doar că realitatea este în curs de înlăturare.” Constantin Istrătescu, șef AJVPS,

umblă cu povești pescărești: „Adunarea Generală a fost de acord să cumpărăm pește de 25.000 lei. Va fi luat crap și ca-ras. Va fi ceva pește la Merișani, va fi ceva pește la Budeasa și va fi ceva pește la Golești.” Simona Bucura Oprescu, deputat

PSD, anunță că, afl ată pe marginea pră-

pastiei, administrația publică a făcut un pas înainte: „Noul Codul Administrativ este un pas înainte pentru administrația publică din România.” Eugen Tomac, președinte PMP, me-

rită o bere de la Dragnea: „De asemenea, vreau să vă reamintesc că niciun partid nu este capabil să bată de unul singur PSD-ul.” Cătălin Bulf, PMP Argeș, invidios

că unii pot strânge fără prea mare efort bani pentru bătrânețe: „Unui pușcăriaș îi dăm 3.000 de euro pe an pentru că a stat acolo grație faptelor lui!” Narcis Sofianu, consilier local PNL,

vrea să ne convingă că are umor…negru: „Se pare că vor să asiste la decesul judeţu-lui nostru, umblând cu lumânarea prin judeţ, numind-o Flacăra Centenarului.”

ELECTRO-CUTARE

Așa a apărut Protosinghe-lul Cristian Ichim în fața enoriașilor cărora le ținea pre-dica moralizatoare, la o slujbă recentă. Apariție explicabilă pentru vreun tinerel care intră ușor la belele, dar nu pentru un monah ce exersează deja mersul cu toiagul de arhiereu. Drept credincioșii s-au mai uitat unul la altul, au mai coborât privirile în pământ când preotul se uita drept înspre ei, dar nici vorbă ca vreunul să scoată vreun sunet. Le era jenă de jena lui, cum se spune. Dar toți aveau în minte o singură întrebare: cum s-o fi “căpătuit” Preacucernicul cu frumusețea de vânătaie sub ochi?! O fi tăiat lemne și i-o fi sărit un pumn... pardon, un vreasc în ochi?! Greu de crezut, una că e vară și apoi părințelul o benefi cia de utilități civilizate că doar nu stă în vârful munte-lui. Prin cancelaria de la Curtea de Argeș a început să circule tot mai insistent un zvon (căruia nouă nu prea ne vine, totuși, să îi dăm crezare), potrivit că-ruia Caliopie ar fi nimerit într-un anturaj care, cum se vede treaba, i-a cauzat estetic. Bine, Doamne ferește, că nu s-a în-tâmplat și mai rău! În urmă cu

vreo zece zile, în cercul de pri-eteni ai Preacucernicului, din care fac parte mai mulți pur-tători de sutană și din care face parte și un alt consilier, părinte-le Dinică, i s-a năzărit unuia că protosinghelul nu s-a uitat prea cuviincios la preoteasa din do-tare, care preoteasă nurlie tânjea și la un post de la Arhiepisco-pie. Lăsând rima la o parte și cunoscând ambiția lui Ichim de a-i succeda lui Calinic la funcția de episcop, nu ne putem abține să nu îi reamintim indicațiile Apostolului Pavel pentru cei care doresc să devină episcopi: “De dorește cineva să devină episcop, bun lucru dorește. Se cade, însă, ca purtarea episco-pului să fi e fără de prihană, băr-bat al unei singure femei, treaz, întreg la minte, cuviincios, pri-mitor de străini, destoinic să în-veţe pe alții, nebețiv, nedeprins să bată, neagonisitor de câștig urât, ci blând, neiubitor de ar-gint, bun chivernisitor...(1 Ti-motei 1:3)”. Pe de altă parte, nici celelalte fețe bisericești care aleg să rezolve cu pumnul o frustrare nu sunt tocmai cruce de închi-nat, ba chiar au obligația de a-și informa superiorii când cineva greșește.

Caliopie a ţinut slujba cu un ochi învineţit

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

”Generalul” Dumitru Tudosoiu, preocupat de viitorul învățământului argeșean.

Președintele Iohannis, negociind cu Jean Claude Juncker problema familiei tradiționale.

Vicele Apostoliceanu, în proces de amestecare a realului cu virtualul.

Ia să vedem ce eleve de 10 are Argeșul. Mă interesează oricum mai mult

pozele decât notele!

Monsieur Juncker, să nu mă săruți... că nu vreau să zică lumea că sunt în limbă

după Comisia Europeană...

Cristi, băi, Cristiii! Dacă țin mâna așa înseamnă că dau unlike opoziției din Consiliul Local. La cât de mult stau pe Facebook, mă gândesc să îi cer lui

Zuckerberg o funcție de primar al comunității Face-book Pitești.

Ana OțoiuWeekend-ul trecut, la Târgoviște s-au

desfășurat Campionatele Naţionale de Înot re-zervate cadeţilor. Performera competiției a fost Ana Oţoiu, de la CSM Pitești. Sportiva pregăti-tă de Iuliu Berca a adus în contul clubului cinci medalii de aur. Înotătoarea legitimată la clubul din Ștrand s-a impus în probele de 100 m fl u-ture, 400 m liber, 100 m liber, 50 m liber și 50 m fl uture. Pentru performanța sa excelentă, ca și pentru faptul că la doar 12 ani are deja peste 200 de medalii la competiții naționale și internaționale, Jurnalul de Argeș o declară pe Ana Oțoiu Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Adrian Miuțescu, liderul PNL Argeș, a ținut să comenteze declarațiile unor șefi de partide din județe care ar fi spus cum că ar fi în negocieri cu liberalii: „Apar din senin lideri de partide mici care susţin în presă că negociază cu PNL. Unii spun chiar că sunt atât de abili încât negociază «și cu stânga și cu dreapta».

În ceea ce ne privește, ca liberali, le transmitem că suntem dispuși să stăm de vorbă cu alte for-maţiuni politice mai mici care își doresc acces în politica mare, cu respectarea unor condiţii! Orice discuţie se poartă principial. Pentru noi valorile liberale sunt foarte clare, oamenii din alte par-tide politice care vor să vină să muncească pen-tru PNL trebuie să fi e în mod clar și asumat de dreapta, să aibă caracter și să se implice în munca politică înainte de a emite pretenţii.

Noi nu permitem, sub nicio formă, un joc între stânga și dreapta. PNL se afl ă pe un trend ascen-dent. În ultimul sondaj de opinie IMAS, PNL se prezintă cu 29,4%, fi ind deja înaintea PSD în intenţia de vot. Nu dezamăgim alegătorii și nu facem compromisuri, iar cine vrea o cale de ne-gociere cu PNL trebuie să dovedească implicare și caracter!”, afi rmă președintele PNL Argeș, Adri-an Miuţescu. A.C.

Adrian Miuţescu: „PNL negociază cu orice om de caracter”

Camera Deputaților a adoptat săptămâna trecută noul Cod Admi-nistrativ, un pachet legislativ care să asigure administrației publice locale și centrale un cadru mai clar și adaptat realităților României de azi.

Noul Cod Administrativ s-a născut plecând de la 21 de acte normative modifi cate, completate și armonizate.

„Codul Administrativ adoptat de că-tre Parlament este un pas înainte pen-tru administrația publică din Româ-nia. Au fost rezolvate multe probleme de care s-au plâns de-a lungul anilor mai toți primarii, indiferent de culoa-rea lor politică. Au fost transpuse în lege elemente ce țin de descentralizare, adică de mutarea deciziilor mai aproa-pe de oameni. Nu în ultimul rând, au fost îndepărtate contradicțiile legislati-ve care făceau imposibilă uneori apli-

carea legii”, explică deputatul Simona Bucura Oprescu.

Potrivit parlamentarului de Argeș, documentul elimină o serie de preve-deri care permiteau chiar abuzuri la adresa aleșilor: „Sunt stabilite o pro-cedură-cadru privind licitaţia publică pentru închirierea bunurilor, regle-mentări privind proprietatea publică sau privată și pentru vânzare, se aduc clarifi cări privind concesionarea, în-chirierea și darea în folosinţă gratuită, iar darea în administrare a domeniului public este detaliată (conţinut, drep-turi și obligaţii). Rămâne în vigoare prevederea conform căreia vânzarea sau cumpărarea unor bunuri din patri-moniu pot fi făcute, ca și până acum, cu votul a două treimi dintre consili-eri. Se simplifi că mai multe proceduri birocratice, procedura de atestare fi ind un exemplu”. I.M.

Deputatul Simona Bucura Oprescu: „Au fost rezolvate multe probleme de care s-au plâns de-a lungul anilor mai toţi primarii”

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu este dezamăgit de modul în care se derulează ancheta în cazul mașinii care i s-a furat anul trecut, în noiembrie, de lângă sediul SRI din București. Acesta spune că nu a fost încă găsită mașina de lux, un Range Rover, care valorează peste 140.000 de euro.

„N-am afl at absolut nimic. Mi-au spus întotdeauna numai minciuni. Au trecut 9 luni de zile, dar faimoasa poliție n-a reușit să găsească niște infractori care au

furat mașina. Sunt dezamăgit de poliția asta de 2 bani. Nu bănuiesc pe nimeni”, povestește, pentru Jurnal de Argeș, Că-tălin Rădulescu.

Deputatul crede, așa cum i-au spus polițiștii, că mașina a fost furată în urma clonării cheilor:

„Mi-au spus că a fost furată printr-o metodă de clonare a cheii. Probabil au softul de undeva din fabrică, din stră-inătate, de la vreun iginer care lucrează acolo și care e mână-n mână cu hoții. În momentul în care ieși din mașină, el

se apropie de tine. În momentul în care închizi, el îți deschide mașina printr-un sistem electronic, care, la orice fel de mașină, îți copiază softul pe un calcula-tor. În momentul în care vor să îți fure mașina, îți intră în mașină cu sistemul ăsta. Nu mi-am recuperat absolut nimic din mașină. A trebuit să umblu luni de zile ca să îmi recuperez o mulțime de acte pe care le aveam acolo.”

Deputatul a mai avut probleme și în 2016, când o altă mașină a sa a fost van-dalizată într-o parcare din București, mai exact, în geamul autoturismului s-ar fi tras cu un pistol cu gloanțe de cauciuc. Deputatul nu suspectează pe nimeni și nu crede că ar fi vreo legătură între cele două incidente.

„Sunt metode de intimidare la un moment dat ale unora. Să fi e sănătoși, să se bucure de lucul ăsta și să aibă ce-mi doresc eu să aibă. Am sunat lunar la poliție, dar îmi spun aceleași prostii, că poliția cercetează. M-am plictisit de metoda asta mizerabilă prin care își bat joc. Cercetează nimic!!! Dacă cercetau, până acum găseau mașina de sute de ori. Probabil nu au niciun interes”, în-cheie deputatul.

Mari Tudor

Deputatul Cătălin Rădulescu, despre maşina de lux furată:

„Dacă cercetau, găseau maşina până acum. Sunt dezamăgit de poliţia asta de 2 bani”

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

Cu ocazia zilei Sfântului Ilie,

Primăria Bogaţi le urează tuturor sărbătoriţilor

LA MULŢI ANI!Primar, Ion Gârleanu

Cu ocazia zilei Sfântului Ilie,

Primăria Pietroșani leurează tuturor sărbătoriţilor

LA MULŢI ANI!Primar, Eugeniu Pătru

Jurnalul de Argeș a primit de la angajații revoltați și o înregistrare în care directorul Poghirc țipă la un angajat și îi spune: „Execuţi ce ţi-am spus. Eu stabilesc cine muncește și cât muncește, da? Nu fa-cem dialog”.

Dezvăluirile în premieră din Jurnalul de Argeș au făcut vâlvă și au strâns mii de vizualizări și sute de comentarii.

Iar în loc să ia măsuri pentru remedierea neregu-lilor constatate, managerul Nicolae Poghirc a gă-sit de cuviință să se răzbune pe angajații care au avut curajul să scoată la iveală neregulile de la Tea-trul Al. Davila, angajați cu mulți ani vechime și performanțe profesionale de excepție și care până la sosirea managerului Nicolae Poghirc nu avuseseră nici cel mai mic confl ict cu managerii precedenți ai teatrului.

Concret, managerul Nicolae Poghirc i-a convocat pe balerinii Andreea Dragnea și Dragoș Ionescu pe 24 iulie la sediul teatrului în vederea cercetă-rii disciplinare, principalul motiv fi ind ”utilizarea numelui teatrului în scopuri care au dus la preju-dicierea instituției”. Practic, cei doi vor fi cercetați disciplinar pentru că au avut curajul să sesizeze și să argumenteze nereguli din cadrul teatrului.

Managerul Poghirc le-a făcut referate la o zi după ce a afl at de nereguli de la Jurnalul de Argeș

Un detaliu dubios și care arată că la Teatrul Al. Davila se practică politica pumnului în gură: con-vocarea celor doi balerini în vederea realizării cerce-tării disciplinare se bazează și pe trei referate întoc-mite de către Nicolae Poghirc pe 3 iulie a.c.. Adică la mai puțin de o zi după ce Jurnalul de Argeș l-a sunat (pe 2 iulie a.c., la ora 18.30) pentru a îi soli-cita un punct de vedere vizavi de neregulile și pro-blemele sesizate. E cel puțin bizar, ca să nu spunem altfel, faptul că managerul Nicolae Poghirc s-a apu-cat să le facă referate balerinilor, în loc să analizeze ce măsuri poate lua pentru a remedia problemele și neregulile sesizate.

ITM Argeș, nicio reacție până acumUn alt detaliu suspect este acela că instituțiile

statului, în frunte cu ITM Argeș, nu au avut până acum nicio reacție fermă. Asta cu atât mai mult cu cât printre neregulile sesizate se numără un accident de muncă, neplata orelor suplimentare și neasigurarea securității și sănătății în muncă. Iar numărul angajaților nemulțumiți de la Teatrul Al. Davila crește în fi ecare săptămână. ”Și soțul meu Mihai Dragnea și balerinul Dragoș Ionescu au pri-mit răspuns de la ITM Argeș, în care li s-a spus că totul este în regulă”, ne-a declarat balerina Andreea Dragnea.

Nici de la Consiliul Județean Argeș nu s-a înregis-trat vreo reacție concretă deocamdată.

Andreea Dragnea: „Am primit doar jumătate din salariu”

O altă reacție neobișnuită a directorului Nicolae Poghirc este aceea că le-a dat doar jumătate din sa-lariul pe luna iunie unora dintre angajații revoltați.

Legat de această măsură ciudată a tăierii salariilor am stat de vorbă cu balerina Andreea Dragnea. ”Eu am primit doar jumătate din salariu, iar colegului meu Dragoș i-au mai dat doar 500 de lei din sala-riu. Este o bătaie de joc fantastică. Am cerut să mi se dea actele în baza cărora mi s-a tăiat jumătate din salariu și mi s-a spus să fac cerere la manager. Nu înțelegem de ce face domnul Poghirc aceste lucruri. Ca să nu mai vorbim de faptul că domnul Poghirc a început să amenințe lumea să nu mai distribuie pe Facebook dezvăluirile noastre și să își vadă de viața lor. Ni s-a spus că ni s-au dat salariile reduse din cauza fi șelor de pontaj întocmite de regizor. Eu nu am cum să demonstrez nici că am fost, nici că nu am fost în teatru. Nu avem nici camere, nici con-dică. Chiar există o înregistrare cu regizorul tehnic în care acesta spune că pontajele se fac pe genunchi. ITM Argeș zice că pontajele în urma cărora ni se ia din bani sunt corecte. Însă pontajele sunt făcute cum vrea domnul manager și cui vrea. Noi nu pu-tem demonstra că am fost sau nu la teatru. Și astfel, lună de lună, chiar dacă suntem la teatru și mun-cim, dacă îl supărăm pe manager cu ceva oricând, poate să ne taie din pontaj, ceea ce s-a și întâmplat în ultimul timp”, spune Andreea Dragnea.

Denis Grigorescu

Angajaţi cercetaţi disciplinar după ce au reclamat nereguli la Teatrul Davila

Dezvăluirile din Jurnalul de Argeş se lasă cu sancţiuni

La începutul lunii iulie, mai mulți angajați ai secției de Estradă a Teatrului Al. Davila, în frunte cu Andreea Dragnea, Mihai Drag-nea și Dragoș Ionescu, l-au acuzat pe managerul Nicolae Poghirc de abuz de putere și de mai multe nerespectări ale drepturilor salariaților, cum ar fi neplata salariilor la timp (balerinul Dragoș Ionescu a făcut o sesizare la ITM Argeș în acest sens), încălcarea dreptului la securitate și sănătate în muncă și inegalitatea de tra-tament. În acest sens, Andreea Dragnea, campioană europeană la dans alături de soțul său Mihai, a făcut mai multe dezvăluiri punc-tuale și argumentate legate de neregulile de la Teatrul Al. Davila. Andreea Dragnea a dezvăluit, printre altele, că sala de balet de la teatru este plină de igrasie, că s-a încercat mușamalizarea acci-dentului balerinei Ramona Titov și că la teatru nu există o condică de prezență.

Dezvăluirile în premieră din Jurnalul de Argeș au făcut vâlvă și au strâns mii de vizualizări și sute de comentarii.

Andreea Dragnea (foto sus, alături

de soţul său) şi Dragoş Ionescu (foto jos) au fost chemaţi în faţa

comisiei de disciplină pe 24 iulie

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

De când au început disensiunile cu domnul Poghirc?

- Lucrez de 39 de ani în teatru și nu am avut o zi lipsă, o zi de concediu medical sau un specta-col ratat. Nu am avut niciun referat. Am lucrat cu 90% dintre artiștii de azi din România. Iată cum au început disensiunile cu domnul Poghirc. Anul trecut, am fost plecat trei zile în Spania de Rusalii. Luni era ziua mea liberă, iar marți și miercuri erau zile legale libere date de Guvern. M-am întors miercuri noaptea. Joi, când m-am întors la teatru, domnul Poghirc mi-a spus că mi-a dat dispoziție să eliberez spațiul pe care îl amenajasem în urmă cu mulți ani cu domnul Dem Niculescu și în care erau sculele mele și ale teatrului (boxe, cabluri, stative etc.) L-am între-bat unde să le duc. Mi-a spus că nu îl interesea-ză. Nu mi-a spus de ce vrea să eliberez spațiul. Între timp, a băgat acolo magazia. I-am precizat domnului manager că acolo sunt aparaturi ce sunt pe inventar și l-am rugat să facă o comisie să separăm acele aparaturi. În cele din urmă, am mutat sculele. Ulterior, managerul mi-a făcut re-ferat cum că am ocupat abuziv spațiu și m-au băgat în comisia de disciplină. O comisie nelegal constituită.

„Am fost băgat într-o comisie de disci-plină nelegal constituită” Aţi mai avut și alte conflicte?- Da. Anul trecut aveam repetiții la teatru pen-

tru un spectacol, erau două microfoane și noi aveam nevoie de șapte microfoane. Plus două microfoane atârnate. Vasile Murariu, care era regizorul spectacolului, mi-a spus: „Rezolvă tu cu cablurile, că eu aduc două microfoane”. În timp ce atârnam cablurile, a venit domnul ma-nager și m-a întrebat: „Ce e cu cablurile acolo?”. La care eu îi spun: „A zis Vasile că aduce două microfoane”. Iar directorul îmi spune pe un ton dur: „Domnule Popa, poate ați vrut să spuneți domnul Vasile”. Moment în care i-am răspuns:

„Domnule director, la 62 de ani mă învățați cum să vorbesc? Sunt foarte mulți artiști în țară care îmi permit să vorbesc la persoana a doua, nici Florin Piersic nu mă lasă să vorbesc cu «dom-nule» sau «maestre»”. În acel moment, domnul manager a plecat.

Într-una dintre zile am pregătit totul pentru o repetiție și m-am dus la domnul director pentru a mă învoi 2-3 ore, ca să merg la înmormântarea surorii soacrei mele. Când i-am spus, m-a luat direct: „Ai făcut cerere?” Fac cerere, i-o dau se-cretarei. În timp ce eram la înmormântare, se-cretara îmi dă mesaj că trebuie să aduc dovada de rudenie cu persoana decedată, spunându-mi că trebuie să aduc o copie după certifi catul de deces. I-am trimis copia pe telefon, însă apoi se-cretara mi-a spus că trebuie să aduc și alte dovezi. Nu m-am mai dus în acea zi. După un timp, la avizier a fost afi șat un anunț prin care eram con-vocat pe 21 decembrie 2017 la comisia de disci-plină. Numai că și cu comisia de disciplină a fost o problemă. Conform Regulamentului de Ordi-ne Interioară al teatrului, în comisie trebuia să fi e cineva de la Resurse Umane, un reprezentant al Consiliului Județean și șeful meu ierarhic. Însă în comisie era doar șeful meu ierarhic, iar celelalte două persoane nu erau de la CJ Argeș sau de la Resurse Umane. Mi-au spus că îmi dau un avertisment. Nu mi s-a dat vreo justifi care a avertismentului. Am fost primul angajat băgat în comisie de disciplină.

Am început deja procedurile pentru a îl acționa în instanță pe domnul Poghirc pentru hărțuire și abuz în serviciu. Care e atmosfera acum la teatru?- Este o atmosferă neplăcută. Foarte multor

angajați le e frică. Mulți au plecat din cauza managerului Nicolae Poghirc. Administratorul Marian Slujitoru și-a dat demisia, la fel și șeful mașiniștilor. Și Vasile Murariu a plecat din cauza neînțelegerilor cu domnul Poghirc.

Interviu realizat de Denis Grigorescu

„Îl voi da în judecată pe domnul Nicolae Poghirc pentru hărţuire şi abuz”

Valentin Popa-Nica, maestru de sunet la Teatrul Al. Davila:

Confl ictele dintre managerul Teatrului Al. Davila - Nicolae Poghirc - și salariați cresc de la săptămână la săptămână. O evoluție ascendentă o are și numărul angajaților nemulțumiți de atitudinea și comportamentul managerului teatrului. Iar printre cei nemulțumiți se numără și unul dintre cei mai vechi salariați ai teatrului. Valentin Popa-Nica lucrează de 39 de ani la Teatrul Al. Davila ca maestru de sunet (28 de ani a fost șef sunet) și este unul dintre cei mai cunoscuți din România în meseria sa. Valentin Popa-Nica a colaborat cu sute de vedete din țara noastră, cu multe dintre acestea având vechi relații de prietenie. Maestrul de sunet nu a avut vreun confl ict cu nimeni și cu niciunul dintre foștii manageri ai teatrului în cele aproape patru decenii de activitate. De mai multe luni, între Valentin Popa-Nica și managerul Nicolae Poghirc au apărut mai multe disensiuni. Iar din cauza confl ictelor Valentin Popa-Nica a început deja procedurile pentru acționarea în instanță a lui Nicolae Poghirc pentru hărțuire și abuz. Care sunt nemulțumirile lui Valentin Popa-Nica afl ați din interviul de mai jos.

Valentin Popa-Nica este de 39 de ani angajat al tea-trului și este unul dintre cei mai cunoscuți în branșa sa și a colaborat cu sute de vedete din țara noastră, fi ind unanim apreciat

În ultimele luni, Valentin Popa-Nica a avut mai multe con-fl icte cu mana-gerul Nicolae Poghirc

De când lucrează în teatru și până la numi-rea lui Nicolae Poghirc în funcția de manager, Valentin Popa-Nica nu a avut niciun confl ict cu nimeni

După ce în urmă cu două săptă-mâni Marius Ștefan, prim-procu-rorul Parchetului de pe lângă Tri-bunalul Argeș, declara, pentru Jurnal de Argeș, că există probe sufi ciente care să ducă la con-damnarea, în apel, a fratelui și tatălui lui Laurențiu Durleci, sin-gurul găsit vinovat de instanța de fond pentu măcelul din 2016, avocatul Florentin Sorescu, apă-rătorul celor doi, arată din nou cu degetul spre anchetatori și spre felul în care au fost audiați martorii, vorbind, de data aceasta, și despre înregistrările ambientale care n-au mai ajuns în fața judecătorilor și atrăgând atenția asupra riscurilor pe care le prezintă practicile pe care le incriminează.

Iată ce spune avocatul piteștean într-o scrisoare deschisă adresată ce-lor care au instrumentat acest dosar:

„Citesc, într-unul dintre numerele trecute, următoarea afi rmație a d-lui procuror Marius Ștefan relativ la tri-plul omor de la Stoenești: «Vă dați seama că și noi ne facem datoria, nu cred că rostul nostru este să trimi-tem în judecată, cu orice preț, oa-meni nevinovați. Nu cred că au fost situații în care să amenințăm sau să trimitem în cămin…».

Chiar așa să fi e? Cu siguranță rostul Parchetului nu este acela de a trimite cu orice preț oameni nevinovați în închisoare, dar nu cumva acceptă un asemenea risc în momentul în care, în loc să prezinte toate mijloacele de probă obținute, mai cu seamă în situațiile în care legea îl obligă să facă acest lucru, preferă să le facă dosite? Și cum al-tfel aș putea interpreta, domnule procuror Marius Ștefan, faptul că în această cauză au fost efectuate niște înregistrări ambientale, in-clusiv interceptări, pe care nu le-ați mai depus la dosar sub pretextul că nu ar prezenta interes operativ, deși legea vă obligă să faceți acest lucru? Nu cumva v-ați temut de faptul că instanța de judecată, ascultând cum doi dintre inculpați îi reproșează ce-lui de-al treilea faptul că s-a dus și a comis crimele, și-ar putea schimba părerea?

A propos, interceptările telefonice sunt de negăsit, cu toate că și acestea trebuiau depuse. Acest lucru cum se explică? Și cum se explică faptul că, deși cu certitudine ați efectuat cer-cetari asupra unui telefon pierdut la fața locului de către autorul triplului omor, nu ați dat nicio relație despre ce aţi descoperit cu această ocazie? Mai exact, că nu există niciun apel telefonic între inculpaţi în momen-tele premergătoare comiterii fapte-lor de omor, deși într-o declarație de martor se spune că ar fi existat o convorbire telefonică între ei.

Din două, una! Fie a existat ape-lul telefonic, iar dvs nu ați verifi cat acest lucru, cu toate că era imperios necesar, fi e acel martor minte. Doar că mai apare o mică problemă: nu avea niciun interes să mistifi ce ade-vărul de vreme ce acel martor este chiar concubina autorului triplului omor, acesta recunoscându-și fap-tele. Să fi e oare adevărat ce au spus ulterior ea și sora/fi ica inculpaților, și anume că nu a dat o asemenea declarație, ci doar obligată să o sem-neze sub amenințări? Aș zice că da, de vreme ce, în momentul în care este audiată la autosesizarea Parche-tului pentru o pretinsă infracțiune de mărturie mincinoasă, nu a mai fost permis accesul apărătorului pe motiv că suspecta ar fi , de fapt, martor... Oare așa înțelegem noi să facem anchetele, interzicând accesul apărătorilor? Asta e justiția de care vorbiți?”

„Dați apă la moară unor politicieni corupți până în măduva oaselor”

Florentin Sorescu amintește că, în acest dosar, probele științifi ce au contrazis scenariul avansat de pro-curori, inclusiv în opinia judecăto-rului care a pronunțat, la instanța de fond, achitarea lui Vasile și Doru Durleci, fratele și, respectiv, tatăl lui Laurențiu Durleci, tânărul de 23 de ani condamnat de prima instanță la închisoare pe viață și decedat la sfârșitul anului trecut, în condiții încă neelucidate.

„Ce interes au avut anchetatorii? Simplu: acela de «a ajuta» ancheta, punând în gura martorilor ceea ce au crezut că s-a întâmplat. De bună-credință, chipurile. Fără a se gândi că, procedând în acest mod, vor vi-cia lucrurile. Și că probele științifi ce vor contrazice scenariile pe care le-au făcut.

Domnilor anchetatori, sunt prin-tre puținii avocați care dezavuează schimbările legislative pe care ac-tualii guvernanți încearcă să le im-pună, nu de dragul dreptății, nici al adevărului, ci pentru a-și salva pro-pria piele. Mult prea interesate ca să fi e credibile.

Dar procedând așa cum ați făcut-o în acest caz, nu veți face decât să le dați apă la moară unor politicieni corupți până în măduva oaselor.

Cu probele nu ne jucăm, pentru că asta înseamnă să ne jucăm cu viețile oamenilor”, mai spune Florentin Sorescu.

„Diferența dintre mine și dvs. este că eu lupt pentru niște oameni, nu pentru orgoliu”

Avocatul Florentin Sorescu pune „greșelile” suspectate în acest dosar pe seama orgoliului anchetatorilor: „Diferența dintre mine și dvs. este că eu lupt pentru niște oameni, nu pentru orgoliu. Am făcut-o de bună-credință și cu bună-credință. Stând și ascultând ore întregi martorii, înregistrând cap-coadă depozițiile acestora, pentru a nu exista suspi-ciuni.

Îmi pare rău să v-o spun, dar ați procedat cu totul și cu totul greșit în această cauză. Și cel mai grav lu-cru este că, în loc să aduceți în fața instanței probele, nu ați știut cum să le ascundeți mai bine. Dumnea-voastră ȘTIȚI că acești oameni sunt nevinovați, altfel nu v-ați fi pretat la asemenea lucruri. Ați știut-o din momentul în care ați primit rezulta-tul expertizei ADN, care indică un singur participant, dar nu ați mai vrut să faceți pasul înapoi, pentru că acest lucru ar fi însemnat să vă recunoașteți vina. Una care vă apasă atât de greu, încât nu vă mai pasă”.

Izabela Moiceanu

Avocatul Florentin Sorescu, scrisoare deschisă către anchetatorii triplei crime de la Stoeneşti:

„Interceptările telefonice sunt de negăsit”

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN,

COMPARTIMENTAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI,

STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ DE 220 MP,

PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Se încing și mai tare spiritele în zona șantierului noului bloc cu 10 etaje al dezvoltatorului imobiliar SC Titidan SRL, construit de SC Energomon-taj Grup SRL în buricul Piteștiului, pe b-dul I.C. Brătianu, chiar lângă Centrul de Afaceri. Locatarii blocului 56, afl at în imediata vecinătate a noului edifi ciu, se tem că li se dărâ-mă imobilul, după ce au observat apariția unor fi suri pe fațada clădirii construite în urmă cu șase decenii. În plus, oamenii nu vor să cedeze cu niciun chip dezvoltatorului imobiliar parcarea din fața imobilului, deși acesta din urmă le-a pus în vedere să-și ia cele 8 mașini de pe suprafața pe care a închiriat-o de la Primăria Pitești. Ca să calmeze spiritele, mu-nicipalitatea vine cu o a doua soluție pentru amenajarea unei parcări aferente vechiului bloc: un spațiu folosit ilegal de Restaurantul Colibri, o... revelație recentă a autorităţilor locale. Tensiunile sunt departe de a se fi încheiat în zona centrală a Piteștiului, unde se construiește noul bloc cu 10 etaje.

„Al dracu’ cine și-o muta mașina din fața blocului”

Exasperaţi de praful și zgomotul șantierului și înștiințați că li se ia parca-rea din fața imobilului pentru montarea macaralei, wc-urilor și barăcilor aferen-te șantierului dezvoltatorului imobiliar SC Titidan, locatarii din zonă fac front comun împotriva închirierii pentru re-spectivele lucrări a spațiului din faţa blo-cului, pe care-și țineau parcate mașinile,

și împotriva ridicării mastodontului.„Am sunat Poliția Locală, că începuse-

ră să pună tablele, ca să nu ne mai per-mită intrarea în parcare. N-am înțeles, mă blochezi pe mine să intru și să ies? (...) Al dracu’ cine și-o muta mașina din fața blocului. Primăria trebuie să-mi asi-gure parcare. Cum a știut să închirieze și n-a știut de existența acestui teren pe care abia în februarie a venit, l-a măsurat și l-a băgat în cadastru, să pună mâna să ne facă parcare. Eu nu mut mașina până nu-mi asigură loc de parcare”, spune Ni-coleta Ciobanu, una dintre locatarele blocului 56.

„Ne crapă blocul!”Femeia, însoţită de câţiva vecini, ne

arată faţada blocului, pe partea dinspre șantier.

„Uitați, ne crapă blocul! De când au în-ceput să lucreze, din cauza trepidațiilor, au apărut fi suri. Clădirea noastră e ve-che, nu știu cât o să reziste”, mai spune femeia.

Dezvoltatorul: „E imposibil ceea ce spun”

Din punctul de vedere al dezvoltatoru-lui imobiliar, fi sura nu poate fi rezultatul lucrărilor de pe șantier.

„E prima oară când aud așa ceva. Noi avem studiu făcut, pe fi șă, la fundație, la structură, nicio clădire din jur nu are cum să fi e afectată... Cel care a făcut structura blocului este din București...”, a explicat, contactată de Jurnal de Argeș, Dana Ionescu, unul dintre asociaţii DC Titidan SRL.

Întrebată de Jurnal de Argeș dacă fi r-ma la care este asociat le va repara blocul în cazul în care se va confi rma că avarii-le au fost cauzate de lucrările șantierului SC Titidan, Dana Ionescu a precizat: „Normal, dar nu există. E imposibil ceea ce spun”.

Ce spune vicele Apostoliceanu„Le-a crăpat clădirea? Nu știu ce să zic,

o să vedem și noi dacă așa e... Cine face daune repară. Dacă e vina lui (n.red. - a dezvoltatorului), bineînțeles c-o să repare, nu e nicio problemă. O să fi m apărătorii lor până în pânzele albe, nu se pune problema. În mod normal, ca să demonstreze asta, trebuiau să facă poze înainte și după...”, a declarat, contactat de Jurnal de Argeș, viceprimarul Sorin Apostoliceau.

Cât despre problema terenului din fața blocului 56, folosit, până acum, de loca-tarii imobilului ca parcare, teren pe care Primăria Pitești l-a închiriat dezvolta-torului imobiliar pentru montarea uti-lajelor și barăcilor necesare șantierului noului edifi ciu, edilul spune că s-a găsit o a doua soluție (după cea a amenajării unei mici parcări, în spatele imobilului, pe terenul pe care oamenii și-au încropit o grădiniță cu legume, soluție refuzată de pensionari). Ce le propune, acum, Primăria Pitești, locatarilor rămași fără terenul din fața blocului este un spațiu învecinat, pe care, până acum, Restau-rantul Colibri l-a folosit ca parcare pen-tru clienți, deși, spune vicele Apostolice-anu, nu avea acest drept.

„Cel de la Colibri a închis o bucățică de teren în mod ilegal. Noi ne ducem să tăiem ce a făcut acolo. (...) Avem ca-dastru. El a scris «Parcare clienți». Ne-am dus și le-am spus: «Domnule, aici e domeniu public, o să facem o parcare». El, a doua zi, și-a pus stâlpi și lanțuri. Ne-am dus cu Poliția Locală și i-am dat amendă”, spune Sorin Apostoliceanu.

Parcare cu plată: 140 lei/anParcarea care urmează a fi amenajată

aici nu va fi însă una cu titlu gratuit.„Cei de la bloc pot să închirieze un loc

de parcare, chiar acolo unde domnul de la Colibri și-a închis cu niște stâlpișori și niște lanțuri. O să intrăm noi și o să facem locuri de parcare, în așa fel încât cei de acolo (n.r. - locatarii) să-și închi-rieze loc de parcare, ca la orice asociație, 140 lei/un an de zile. În spate, unde au grădinița, au refuzat. Nu au vrut. Totul a fost la nivel de discuție: «Vrem să vă ajutăm, vă creăm aici, că e domeniul public». N-au vrut. Nu e nicio proble-mă. Nu s-a dus nimeni să le strice ce au acolo, Doamne ferește. Eu sunt apără-torul lor acum, pentru că eu încerc să le fac locuri de parcare. Pentru că pe aceea din față n-a venit nimeni s-o închirieze. Puteau să vină să-și ia locuri de parcare. Cum n-au venit, am închiriat-o și luăm mult mai mulți bani de acolo. Dar, în același timp, găsim soluții. Eu vreau să fi e toată lumea mulțumită, împăcată. Și ăia să-și facă blocul, că plătesc impozite, și oamenii să stea liniștiți”, a mai decla-rat, pentru Jurnal de Argeș, Sorin Apos-toliceanu, singurul din Primăria Pitești, care a comunicat, până acum, pe acest subiect.

Ce spune Primăria Piteşti: acordul mortului, cerut „dintr-o regretabilă eroare”

După ce, pe 15 și, respectiv, 26 iunie 2018, Jurnal de Argeș a solicitat Primă-riei Pitești un punct de vedere ofi cial, scris, cu privire la aprobarea închirierii către dezvoltatorul imobiliar a parcării din fața blocului 56, unde pensionarii

Scandal pe marginea şantierului SC Titidan

Primăria Piteşti recunoaşte că a cerut acordul unui mort în cazul autorizării ridicării unui bloc în Centru

din imobil își țin cele 8 mașini proprietate perso-nală, dar și față de suspiciunile acelorași locatari legate de modul în care s-au luat acordurile și s-au dat autorizaţiile pentru noua contrucţie, Primăria Pitești a transmis, în sfârșit, în data de 17 iulie, un răspuns ofi cial, asumat de arhitectul-șef al in-stituţiei. Un răspuns în care recunoaște că pentru bifarea procedurilor a cerut acordul unui mort, cu precizarea că... „dintr-o regretabilă eroare”.

„În cazul de față, notifi carea privind intenția investițională înregistrată sub numărul 37810/17.08.2017 a fost făcută către dl. Toma Nicolae, fostul proprietar al terenului cu nr. 6, care, într-adevăr, a decedat, însă dintr-o regreta-bilă eroare apărea ca proprietar la adresa strada Nicolae Grigorescu nr. 6, Pitești. Această proce-dură a cuprins mai multe faze, incluzând și am-plasarea la teren a unui panou de identifi care cu investiția propusă, notifi carea proprietarilor par-celelor vecine cu privire la intenția investițională a benefi ciarului, publicarea în presa locală a mai multor anunțuri, publicarea pe site-ul primăriei și afi șarea la avizier a planșei cu propunerile viitoarei construcții.

În ceea ce privește necesitatea obținerii acordului vecinilor în vederea emiterii autorizației de con-struire, Legea 50/1991 privind autorizarea exe-cutării construcțiilor și unele măsuri pentru rea-lizarea locuințelor reglementează cazurile în care, în funcție de particularitățile și/sau amplasarea noilor construcții ce urmează a fi edifi cate, este obligatorie obținerea acordului vecinilor pentru respectivele lucrări de construcții. În acest caz, s-a constatat că nu sunt încălcate prevederile Codului Civil, că nu sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea construcțiilor învecinate, iar în baza studiului de însoțire depus, s-a constat că sunt îndeplinite prevederile Ordinului 119/2014 privind normele de sănătate și igienă publică.

Prin documentația tehnică pentru Organiza-rea execuției, parte a documentației tehnice a autorizației de construire, benefi ciarul a închiriat domeniul public la Serviciul Public de Exploatare a Patrimoniului Municipiului Pitești, pentru am-plasarea unor utilaje tehnice și a barăcilor necesare activității.

În momentul închirierii, domeniul public re-spectiv era utilizat ca locuri de parcare de locata-rii blocului 56, pentru care se încearcă, împreună cu benefi ciarul, găsirea unor soluții alternative”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Pitești redacției Jurnal de Argeș.

Despre celelalte suspiciuni lansate de proprieta-rii din zonă referitoare la eventuale artifi cii care ar fi dus, încă din 2012, la adaptarea PUZ-ului și PUD-ului la solicitările unor dezvoltatori privind ridicarea unor clădiri gigant (Centrul de afaceri Forum, fi nalizat acum șase ani), documentul Pri-măriei Pitești nu pomenește, însă, nimic.

Reamintim că dezvoltatorul imobiliar SC Ti-tidan SRL a fost deja chemat în instanță de doi dintre vecinii șantierului, care cer anularea autorizației de construcție, suspendarea efectelor acesteia și a lucrărilor propriu-zise. De cealaltă parte, dezvoltatorul neagă acuzațiile.

Izabela Moiceanu

Scandalurile nu se opresc aici: locatarii din zonă acuză

că li s-a crăpat blocul că li s a c p

Oamenii refuză să-și ridice mașinile de pe terenul închiriat

de dezvoltator. Primăria le propune o soluție contra cost, pe

un spațiul ocupat abuziv de Restaurantul Colibri

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

După ce necunoscuta a ple-cat, pensionarul și-a dat seama că fusese păcălit și deposedat de toți banii de înmormântare pe care îi agonisise din pensie. Ce se întâmplase? Afl ăm din relata-rea nurorii: „A sunat o la ușă o doamnă, mai brunețică, după cum mi-a povestit socrul meu; el, fi ind foarte politicos, bineînțeles că a deschis. Respectiva avea o tavă în mână și pe tavă puse niște cornuri, niște lucruri de împărțit. Eu am plecat pe 5 în concediu, pe 6 iulie se întâmpla. Tipa i-a zis socrului meu că vine din partea doamnei Ionescu de la aparta-mentul 14 (eu nu știu dacă a re-alizat dacă există sau nu o doam-nă Ionescu ori nici măcar nu s-a gândit la asta), care împarte pen-tru soțul ei decedat de mai mult timp. Pe lângă ce era pe tavă, i-a întins o bancnotă de 200 de lei, ca să își oprească 100 de lei, spu-nând că așa se obișnuiește și mo-

tivând că ea nu a putut să se ducă să cumpere pantofi și ceva de îmbrăcat pentru răposat. Socrul meu a poftit-o cu tava în casă, deși ea deja intrase, și s-a dus să ia bani ca să îi dea diferența. A pus ăia 200 de lei pe masă în sufrage-rie, s-a dus în dormitor, el ținea toți banii într-un fel de portofel mai mare, într-un șifonier cu ușă la mijloc. S-a întors în bu-cătărie. În bucătărie era o altă persoană, nu mai era cea căreia îi deschisese. Persoana asta i-a zis: «Acum o să vă rog să spunem și o rugăciune pentru răposatul, dar să ne așezăm cu fața spre răsărit» (astfel încât să stea cu spatele la ușă!). Ne-am dat seama, din cele relatate, cum s-a întâmplat. Deci prima persoană, cea care a sunat la ușă, l-a urmat pe bătrân, care nici nu vede bine, el a făcut la dreapta în dormitor și ea a intrat imediat în baie. A văzut de unde ia banii, și-au luat timpul necesar

pentru a controbăi, cu spunerea rugăciunii, au luat banii, i-au luat și pe ăia 200 și pensia, vreo 170 de milioane. Și duși au fost”.

Hoții nu au lăsat amprenteTot Sonia Constantinescu ne-a

mai declarat: „Am făcut plângere la poliție și au venit, s-au uitat, au zis că amprente nu au de pe ce să ia, că portofelul nu era o borse-tă de piele, era ceva textil, și nici tava nu au lăsat-o... Au făcut un proces-verbal, bătrânul a semnat, și asta a fost. S-a mai întâmplat o dată. Acum doi ani a venit un tânăr. Socru-meu știa că într-un apartament stau doi în gazdă. Tânărul respectiv a venit și a spus că îi curge apă la baie de la el și dacă îi permite să se uite, a intrat și zice: «Dar să mai vină și cole-gul meu, că e cu lanterna». Socru-meu a intrat în baie cu primul, care, chipurile, meșterea, celălalt a intrat în dormitor și a operat. Și după această „vizită” i-au dispă-rut vreo trei milioane”.

„Sunt vizate persoanele în vârstă”, confi rmă purtătorul de cuvânt al IPJ Argeș

„Sunt vizate persoanele în vâr-stă care, din păcate, după ce își dau seama că au fost păcălite nici nu pot oferi informații foar-te exacte ca să ajute la prinderea făptașilor, pentru că ori uită, ori nu sunt atente la aceste detalii. Deși infracțiunile de acest gen au scăzut per total județ cu 11%, iar pe Secția 3 de Poliție Pitești scăde-rea este de 13% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, cazurile de infracțiune care se co-mit au la origine, în cea mai mare parte, neatenția persoanelor. Fără a intra în detaliile anchetei pen-tru că este un dosar în lucru, tre-buie spus că noi, prin comunicate de presă preventive, atragem în permanență atenția cetățenilor să nu spună străinilor când pleacă în concediu. Mare grijă și cu rețelele de socializare! Nu trebuie anunțat că sunteți plecați și unde anume, pentru că asta este o invitație la furt! Chiar dacă utilizatorii nu postează dânșii fotografi i, știți că există în setările Facebook-ului o setare care permite accesul la locație. Astfel locația telefonului este scanată și permite răufăcăto-rilor să obțină informații despre dumneavoastră!”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Argeș, subcomisar de poliție Mădălin Ionuț Zamfi r.

N.red. Nu este însă prima oară când, uzând de diferite tertipuri, răufăcătorii reușesc să îi păcăleas-că pe locatarii blocurilor din Cra-iovei, mulți dintre ei pensionari și locuind singuri. Anul trecut, de exemplu, pe site-ul Jurnalul de Argeș a fost publicat un fi lmuleț cu doi astfel de hoți care au intrat în casa unei bătrâne și i-au luat un laptop. Din fericire, un tânăr vigilent, afl at în vizită la bunicii care îl alertaseră, a fi lmat întreaga scenă pe vizorul unui apartament învecinat. Așa polițiștii au avut posibilitatea să îi identifi ce pe cei doi și în scurt timp i-au și arestat iar laptopul a fost returnat pro-prietarei.

Alina Crângeanu

O femeie care pretindea că împarte pentru un mort l-a lăsat pe un nonagenar fără 170 de milioane de lei vechi

O nouă metodă de înşelăciune face victime printre pensionarii din Craiovei

Întoarsă din concediu unde a fost împreună cu soțul, doamna Sonia Constantinescu, consilier coordonator în cadrul Instituției Prefectului Argeș, a avut parte de o veste alarmantă din partea socrului. În vârstă de 92 de ani și locuind singur în cartierul Craio-vei, bărbatul fusese victima unei înșelăciuni în propria casă, a cărei ușă o deschisese binevoitor. În ziua de 6 iulie, nonagenarul a primit vizita unei femei care i-a spus că vrea să îi dea ceva de pomană în memoria unui mort.

Bătrânul je-fuit este socrul Soniei Con-stantinescu, consilier coor-donator în ca-drul Instituției Prefectului Argeș

”Am făcut plângere la poliție și au venit, s-au uitat, au zis că amprente nu au de pe ce să ia, că portofelul nu era o borsetă de piele, era ceva textil, și nici tava nu au lă-sat-o... Au făcut un proces-verbal, bătrânul a semnat și asta a fost.

s

SONIA CONSTANTINESSSSSCCCCCCUUUUUU::

Dănuţ Bica, deputat PNL, afi rmă că modifi cările aduse în această vară Codului penal și Codului de procedură pena-lă îi protejează pe infractori și îi sfi dează pe cetățenii români corecți. Deputatul PNL de Argeș Dănuţ Bica consideră că modi-fi cările care au fost adoptate re-cent la Codul penal și la Codul de procedură penală reprezintă dovada cea mai clară a faptului că salvarea politicienilor corupți a constituit obiectivul primordial al majorității toxice PSD-ALDE în cele 18 luni de când se afl ă la guvernare, iar promisiunile făcu-te românilor de liderii acesteia în campania electorală nu au fost decât praf în ochi: ”Majoritatea parlamentară PSD-ALDE a adus cea mai mare jignire cetățenilor cinstiți din România, modifi când și votând, în mai puțin de o lună, cele mai importante prevederi din Codul penal și din Codul de procedură penală. Au schim-bat substanțial defi nirea unor infracțiuni, cum ar fi trafi cul de infl uență, abuzul în serviciu, care a fost practic dezincriminat, sau constituirea grupului infracțional

organizat. Au micșorat pedepsele pentru actele și faptele de corupție și, după principiul ”hoțul neprins este negustor cinstit”, au redus și termenele de prescripție a răspun-derii penale, adică acele termene până la care o persoană care a săvârșit o infracțiune poate fi tra-să la răspundere. Au eliminat cu totul infracțiunea de neglijență în serviciu și au încurajat furtul prin intermediul altei persoane, care nu este rudă cu cel care be-nefi ciază de sumele deturnate. Aceste modifi cări ale Codurilor vor conduce la încetarea urmări-rii penale în peste 2000 de dosare instrumentate de procurori și vor scoate din pușcării alte sute de condamnați care au comis fapte deosebit de grave. Din evaluă-rile Parchetului General, statul român va pierde posibilitatea de a recupera prejudicii de peste 4 miliarde de lei, bani care au fost furați din buzunarele românilor care muncesc cinstit, și au fost investiți în case și mașini luxoase, în proprietăți amplasate în țări exotice sau au fost ascunși în con-turi bancare deschise peste hota-re”. M. Ionel

Dănuţ Bica, deputat PNL de Argeş:„Modifi cările Codului penal îi protejează pe infractori”

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesPoetul religios Daniel Turcea, fost absolvent al Liceului „Nicolae Bălcescu” din Piteşti

Dinicu Golescu reînfi inţează Școala de la Golești

Dinicu Golescu reînfi inţează în anul 1826 școala de la Golești din judeţul Argeș. El i-a adus ca profe-sori pe Florian Aaron și Ion Heliade Rădulescu. În 1827 se înfi inţează în saloanele conacului de la Golești, din inițiativa lui Dinicu Golescu și a lui Ion Heliade Rădulescu, ”So-cietatea literară”, care avea ca scop promovarea culturii românești, precum și promovarea unui pro-gram politic de reforme.

Primul 1 Mai a fost organizat la Piteşti în 1890

Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc a fost sărbătorită pentru prima dată la Pitești pe 1 mai 1890. Cu această ocazie s-au organizat serbări câmpenești, întru-niri politice, defi lări și spectacole.

Minerul Câmpulung, prima echipă din fotbalul argeșean

Primele mărturii legate de apariţia fotbalului în Argeș datează din anul 1915, când la Câmpulung Muscel ia fi inţă echipa Minerul. Ascensiunea acesteia este întreruptă de Primul Război Mondial. Abia după anul 1919 fotbalul prinde rădăcini și la Pitești. Săgeata a fost prima echi-pă piteșteană atestată documentar, începând cu anul 1921. Printre ju-cători, care veneau din rândurile elevilor și militarilor, îi amintim pe portarul Iulică Șvanţaru, fundașul Condor și înaintașul Ulman. Me-ciurile, care la început erau urmări-te din curiozitate, se desfășurau pe un teren improvizat al Regimentu-lui 6 Artilerie.

Construirea Halei pentru pește

În anul 1924 Comisia interima-ră a orașului Pitești a hotărât con-struirea Halei Mici (pentru pește), licitaţie câștigată de antreprenorul Guido Rosazza la 3 februarie 1925, deviz 1.700 de lei. Clădirea se va demola însă după 1962.

S-a editat în Piteşti singurul număr al ziarului Amicii URSS

La 16 octombrie 1934 se edita la Pitești singurul număr al ziarului Amicii URSS, la Tipografi a Ștefan Voiculescu, iniţiativă mijlocită de asociaţia naţională cu același nume.

Bombardarea reţelei electrice din Pitești

Reţeaua electrică din Pitești a avut de suferit în urma bombar-damentului din 6 mai 1944. Din acest motiv, dar și pentru că uzura mașinilor era avansată și nu se mai putea face faţă cerinţelor tot mai mari, începând cu anul 1947, Piteș-tiul a început să primească energie electrică de la termocentrala de la Schitu-Golești.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Poezia religioasă își dezvă-luie adevărata frumuseţe spirituală prin versurile anu-mitor poeţi, precum Daniel Turcea, un autor de o adâncă structură mistică, ce își re-vendică locul alături de alţi scriitori români cu vocaţie religioasă. Prin temele trata-te, Daniel Turcea se apropie de poezia lui Vasile Voicu-lescu. Turcea s-a născut la 22 iulie 1945, la Târgu Jiu, și a murit la 28 martie 1979, la București. Ultimele clipe de viaţă le-a trăit la Mănăstirea Cernica. Bunicul său prove-nea dintr-o familie de preoţi cu tradiţie. A urmat clasele primare și gimnaziale la Pitești, acolo unde a absolvit și Liceul „Nicolae Bălcescu”, în anul 1963.

M.I.

L-a avut duhovnic pe Arsenie Papacioc

Daniel Turcea a terminat In-stitutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București, în 1968, an în care debutează în revista „Amfi teatru”. Volumul de ver-suri „Entropia” îi va apărea doi ani mai târziu. Alături de acesta va mai publica, în timpul vieţii,

alte poezii în volumul „Epifa-nia” (1978). Toate poemele vor fi adunate, după dispariţia sa, în volumul „Epifania” (1982), care reunește și majoritatea creaţiilor ce nu au văzut lumina tiparului în timpul vieţii, intitulate „Po-eme de dragoste”. Poeziile sunt precedate de câte un motto din Sf. Simion Metafrastul și din Sf. Apostol Pavel. Poemele au fost republicate în anul 1991 în vo-lumul „Iubire înţelepciune fără sfârșit”, sub îngrijirea lui Valeriu Cristea. Multe dintre informaţi-ile referitoare la Daniel Turcea au fost consemnate de Corina Negreanu, în urma unei confe-rinţe susţinute de sora poetului la Cluj-Napoca, în 2001. Poetul a fost un atent cititor de fi losofi e și de literatură știinţifi că (mate-matică, fi zică, chimie), dar cre-dinţa creștin-ortodoxă l-a atras, după mai multe rătăciri prin viaţă. Convertirea s-a petrecut într-un mod neașteptat. După ce a lipsit două săptămâni, s-a întors acasă și a povestit ce s-a întâmplat: fi ind împins la sinu-cidere de o voce pe care nu o putea desluși, a visat că a ajuns în faţa unei biserici în care nu putea însă să intre.

A început să se roage la mai

multe divinităţi. „Nu mai știam pe cine să strig când, deodată, în întunericul în care mă afl am, a apărut o lumină în care am vă-zut-o pe mama mea rugându-se pentru mine... și mi-am adus aminte de Dumnezeu”. A stri-gat: „Mântuitorule, ajută-mi!” și a văzut doi tineri venind spre el: Sf. Gheorghe și Sf. Elefterie. În biserică a simţit imensa dragoste pe care o căuta. Și-a propus să găsească biserica cu promisiunea că se va întoarce la Dumnezeu. După o căutare de un an de zile, ajuns la deznădejde, a hotărât să se lepede defi nitiv de Dum-nezeu. Însă, în aceeași zi, a des-coperit lăcașul de închinare. Ca duhovnici și i-a ales pe pr. Ar-senie Papacioc, apoi pe pr. So-fi an, ei fi ind cei care i-au oferit liniștea sufl etească de care avea nevoie.

„Ştiu, vom muri,/ dar câtă splendoare!”

„Epifania” reunește creaţii de natură mistică. Atras de gândi-rea orientală, Turcea își găsește alinarea în sânul creștinismului. Poeziile din ultimii ani de viaţă sunt o rememorare a traseului pe care poetul l-a urmat. Între cele două volume apărute în timpul vieţii, se poate observa o distanţă spirituală imensă, dar și pașii convertirii.

În timp, va regreta poeziile pu-blicate în „Entropia”: „Încerc să opun «Entropiei» bucuria”. Te-mele liricii lui Turcea se structu-rează în jurul luminii. „Acestei Lumini/ acestei iertări/ plecaţi genunchii inimii/ numai Lumi-na poate ierta/ îndumnezeind” („Iertare”). Poetul Îl caută pe Dumnezeu și așteaptă ca Acesta să-i vină în întâmpinare: „Te-am căutat în petale, în chipul/ cel mai frumos, am crezut/ că erai/ în clipa cea scrisă/ Te iubesc dar prea puţin,/ Dă-mi să Te iubesc/ cu întreaga-mi/ fi inţă!” („Rugă-ciune”). Turcea cântă iubirea ce există între om și Dumnezeu, iubire pentru care omul trebuie să se elibereze de patimile vieţii. Purifi carea este efectul conlu-crării cu Dumnezeu, al lacrimi-lor pe care le varsă regretând pă-catele săvârșite: „Cine n-ar vrea să se întoarcă nevinovat/ din faptele sale/ ca dintr-o pajiște de crini?” („Logos, Izvorul”).

Poetul se întreabă dacă materia reprezintă o piedică în calea uni-rii cu Dumnezeu: „Trupul acesta subţire s-a îmbrăcat/ prin ochiul care vede” („Isihia”) sau: „Atâ-ta har pot avea mâinile omului încât/ ridicându-se/ cerurile/ li s-ar deschide/ câte sunt/ cobo-rându-se, se coboară-n lumină

Cuvântul/ pe pământ” („Trup”). Poetul consideră moartea o mo-dalitate de trecere într-o altă existenţă: „Moartea e poate sin-gura oglindă/ în care începem să ne vedem” („Pasăre, noaptea”).

Însă moartea este urmată de înviere și de bucuria vieţii veș-nice: „Eu am uitat de frica și tristeţea/ nu mai am de străbă-tut/ decât propria-mi umbră, înserarea/ fi inţei mele, Doamne, am afl at/ celor ce au sfârșit un început” („Mărturisire”) sau: „La limanul fără vină/ să se facă din lumină/ rugaţi-vă ceruri,/ rupe-ţi-vă lacăte,/ rugul sufe-rinţei, dorul/ fi e binecuvântat/ să fi u înviat” („Dorul”). Pentru Turcea, moartea își pierde tra-gismul: „Știu, vom muri/ dar câtă splendoare!” („Anastasia”).

„Cel mai iluminat poet creştin-ortodox al literaturii noastre”

Totul se transformă prin iubi-rea ce inundă sufl etul și face să dispară toată suferinţa. Poetul nu poate decât să vadă întreaga realitate cu ochii transfi guraţi: „Fie/ Iubirea/ în noi să înceapă/ sfânt, sfânt, sfânt” („Epifanie”). Totul se regăsește în Dumne-zeu, Cel care rămâne totuși necuprins: „Dincolo de cer, în lumină/ dincolo de cer, în bu-nătate/ frumuseţea ta cine o va spune” („Iubire”) sau: „Înaintea morţii sunt/ și n-am haină de nuntă. Lumina/ nu arde în su-fl et, dar Domnul/ poate să în-vie/ în inima mea” („Rugaţi-vă pentru mine”).

În prefaţa „Neînserata iubire”, Valeriu Cristea afi rma: „Lectura îmi dezvăluie un poet extraordi-nar, un mare poet, cel mai măr-turisit și mai limpede și mai ilu-minat poet creștin-ortodox (nu ortodoxist!) al literaturii noastre de după război și poate chiar al întregii literaturi române”.

Criticul literar realizează o pa-ralelă între Daniel Turcea și per-sonajul dostoievskian Markel, fratele mai mare al stareţului Zosima („Fraţii Karamazov”): „După o scurtă, dar violentă criză de ateism, Markel - atins de o ftizie galopantă - se con-vertește și moare ca într-o apo-teoză, transfi gurat de fericire, beat de iubire faţă de toţi și de toate. Prin extincţia sa radioasă, triumfală, întru gloria credinţei, Daniel Turcea seamănă leit cu acest Markel. De parcă persona-jul dostoievskian s-ar fi întrupat și ar fi trăit - o vreme - printre noi, nevrednicii!”.

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

„Cititul și scrisul ne reduc sentimentul de izolare. Ne adâncesc și lărgesc sensul vieţii noastre: ne hrănesc sufl etul” (Anne Lamott).

În acest sens, Biblioteca Jude-ţeană „Dinicu Golescu” Argeș vă invită să evadaţi în „universul cărţilor” și, ca de fi ecare dată, vine în întâmpinarea dumnea-voastră cu un fond impresionant de cărţi, din care am selectat câ-teva dintre cele mai reprezentati-ve apariţii editoriale.

Pentru început, ne vom îndrepta atenţia spre domeniul psihologiei

și vă vom prezenta următoarele lucrări: Zig Ziglar, „Motive pen-tru a zâmbi: încurajări și inspi-raţie pentru călătoria pe valurile vieţii” (București, Editura Cur-tea Veche Publishing, 2013); Tim Murphy, „Agresivitatea pasivă: cum să o recunoști și controlezi la tine și la ceilalţi” (București, Edi-tura Trei, 2013); Karen Horney, „Autoanaliza” (București, Edi-tura Trei, 2014); Nicolas Franck, „Antrenaţi-vă și protejaţi-vă cre-ierul: mai multă vitalitate cere-brală” (București, Editura Trei, 2014); Robert Kiyosaki, „Frate

bogat, soră bogată: două căi di-ferite către Dumnezeu, bogăţie și fericire” (București, Editura Cur-tea Veche Publishing, 2014); Ji-ddu Krishnamurti, David Bohm, „Sfârșitul timpului” (București, Editura Herald, 2012).

Din domeniul managementu-lui, vă recomandăm următoarele lucrări: Nicolae Grosu, „Carieră de succes de la tinereţe pân’ la bă-trâneţe” (Cluj-Napoca, Editura Ecou Transilvan, 2015); Mușata Bocoș, Vasile Chiș, „Manage-ment curricular” (Pitești, Editu-ra 45, 2013); Melania-Gabriela Ciot, „Managementul educaţiei (clasa de elevi)” (Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2012); Robert Hogan, „Personalitatea și soarta

organizaţiilor” (București, Editu-ra Curtea Veche, 2011).

Pentru cititorii interesaţi de do-meniul pedagogiei, recomandăm următoarele lucrări: Miron Iones-cu, Mușata Bocoș (coord.), „Tra-tat de didactică modernă” (Pi-tești, Editura Paralela 45, 2017); Steve Biddulph, „Cum să ne creștem băieţii: de ce sunt băieţii diferiţi și cum să-i ajutăm să de-vină bărbaţi fericiţi și echilibraţi” (București, Editura Humanitas, 2017); Steve Biddulph, „Cum să ne creștem fetele” (București, Editura Humanitas, 2017).

Iubitorii genului beletristic se pot delecta citind lucrările: Mi-chal Viewegh, „Roman pentru

doamne” (București, Editura All-fa, 2015); Amanda Quick, „Parte-neri perfecţi” (București, Editura Litera, 2016); Eric - Emmanuel Schmitt, „Adolf H.: Două vieţi” (București, Editura Humanitas Fiction, 2017); Michel Bussi, „Fe-tiţa cu ochi albaștri” (Iași, Editu-ra Polirom, 2015).

În ideea că titlurile prezenta-te anterior v-au captivat, vă așteptăm la „Biblioteca Jude-ţeană „Dinicu Golescu” Argeș. Și nu uitaţi că: „Nu există prieten mai loial decât cărţile” (Ernest Hemingway).

Zina Ionescu, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii!

Hai să fi m eco de miciStart „Biblioteca din vacanță”!Secția Tinerilor, din cadrul Bibliotecii

Județene ”Dinicu Golescu” Argeș, îi întâmpină pe micuții utilizatori, în luna iulie, cu o serie de ateliere și cursuri, o alternativă plăcută de petrecere a timpului liber.

Primul atelier din paleta de activități este cel de reciclare creativă. Pentru că educația este cheia unui impact real nu numai asupra me-diului inconjurător, ci și asupra percepției și atitudinii copiilor, iar reciclarea creativă este o metoda excelentă de educație non-formală, profi tăm de fi ecare ocazie pentru a-i învăța pe copii să fi e creativi, să folosească resursele din jur și să le pese de mediu. Prieteni de nădejde ne-au fost banalele role de hârtie, cartonul, pet-urile, dar și CD-urile, care au dat naștere unor opere de artă.

Astfel că am hoinărit prin Sistemul Solar, am meșterit castele pentru zâne care au fost săru-tate de broscoi din carton, am măsurat timpul, pentru ca, în fi nal, să ne luăm la revedere cu un avion realizat dintr-o sticlă.

Ideea de reciclare fost conștientizată de copii, dovadă numărul considerabil de participanți, astfel că, în viitorul apropiat, vom veni cu alte idei minunate. Carmen Frîncu

Mihaela Valmar lansează o nouă carte

Miercuri, 18 iulie, cu începere de la ora 17, Mihaela Valmar va lansa la Biblioteca Județeană Argeș volumul de poezie și aforisme intitulat ”Gânduri printre petale”.

Mihaela Valmar a publicat un volum de poe-zii în urmă cu 23 de ani, iar în 2009 a câștigat aurul la Campionatele Naţionale de Atletism de la București. Mihaela Valmar a încercat să facă de toate în viaţă. La vârsta de 17 ani a început să scrie poezii, apoi, după termina-rea Facultăţii de Matematică și Mecanică din București, s-a apucat de pictură și de atletism. Cele 60 de poezii pe care le-a scirs de-a lungul anilor le-a publicat într-un volum scos pe piaţă în urmă cu 23 de ani. În creaţiile sale s-a inspi-rat din operele lui Adrian Păunescu, dar și din trăirile personale. D.G.

„O să continuu să scriu cărţi de călătorie câtă vreme pot să mă plimb”

„Să fac o carte de călătorii fără imagini edifi catoare, mai bine n-o mai fac! Așa că am decis să aloc acest spaţiu (136 de pa-gini) fotografi ilor reprezentative, cu toate că anumite persoane mi-au recomandat să mai «tai» din ele ca să reduc costurile.

O să continuu să scriu cărţi de călăto-rie câtă vreme pot să mă plimb. Este o pasiune care a plecat de la faptul că eu, în familie, n-am moștenit o bibliotecă. Apoi, ca student, nu mi-am cumpărat decât cărţile de specialitate, de medicină. În anii de facultate, aveam o bursă mo-destă, banii de acasă erau puţini și am construit biblioteca încetul cu încetul. Mă duceam la Bacău, o dată pe săptă-

mână, și cumpăram cărţi. La un moment dat, am început să îndrăgesc foarte tare cărţile de călătorie și luam notiţe despre cum e la Paris, cum e la Roma, ce trebu-ie neapărat să văd – cu toate că în acele vremuri Occidentul era interzis. Cel care m-a îndemnat prima dată să public a fost Sergiu Nicolaescu, după ce a citit jurna-lul meu de la Filipeni!” , a spus Viorel Pătrașcu la lansare.

„Acest volum este de o calitate impresi-onantă. Putem spune că scrierile de călă-torie ale domnului Viorel Pătrașcu sunt opere sociologice. Viorel Pătrașcu este un scriitor autentic, o personalitate culturală și un om adevărat”, a ținut să precizeze Octavian Sachelarie, directorul Bibliote-cii Judeţene.

Cu o experienţă de 48 de ani ca me-dic și doctor în știinţe medicale, Viorel Pătrașcu (71 de ani) este unul dintre cei mai dedicaţi dermatologi din România.

Viorel Pătrașcu are 19 volume la activ, este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Ziariștilor Profesi-oniști din România, membru al Uniunii Medicilor Scriitori și Publiciști din Ro-mânia și membru al Uniunii Mondiale a Medicilor Scriitori. Cărţile pe care le-a scris s-au bucurat de recenzii foarte bune din partea unor personalităţi importante, precum Tudor Octavian, Neculai Con-stantin Munteanu și Dan C. Mihăilescu.

Denis Grigorescu

Doctorul-scriitor Viorel Pătraşcu a lansat o nouă carte de călătorii

În urmă cu două săptămâni, proza-toarea noastră cu nume de copertă ghiduș, Zăpăstrit, și-a lansat, în mijlocul admiratorilor care nu mai conteneau cu îmbrățișările, volumul de proză umoristică „VEORELA + GEORGICĂ=LOVE”.

Este cea de-a treia carte a Zăpăstritei, al cărei nerv și a cărei imaginație sunt con-tagioase. Volumul a apărut ca o sarcină neprogramată. Zăpăstrit voia să scrie o carte pentru copii, cartea se lăsa rugată, așteptată. Printre rândurile care nici nu curgeau, nici nu picau, Zăpăstrit posta pe Facebook și pe blog fl ash-urile ei rup-te din actualitatea românească. Scurte și cu vârf de bici. Râs cu lacrimi, de amă-răciune, dar și de-a berbeleacul întâm-plărilor pur și simplu. Personajele sunt

vesele, inconștiente, inculte, arogante ca tot needucatul, ambițioase, ba chiar cu vise mari, nemulțumite de traiul lor ne-drept, de soarta care nu le înțelege și nu le iartă. Din postare în postare și din co-mentariu în comentariu, Veorela și Geor-gică au crescut în pagină ca Făt-Frumos. Urmăritorii Zăpăstritei cereau mai mult, pentru că istoriile picante le risipeau, ca și cum n-ar fi fost, neliniștea, năduful, tulburea grijă a zilei.

Cartea a deschis, așadar, ochii pe Fa-cebook. Este, în subtext, povestea de dragoste dintre empatica fără limite, Zăpăstrit, și cititorii ei electronici. Este, dincolo de subtext acum, o parodie de foarte bună calitate a societății noastre cu pretenții de progres. Și mai este și un concept extrem de interesant, în sen-

sul că Veorela și Georgică prind viață în trei versiuni, prima redactată într-o intenționată, superbă, imposibilă limbă agramată, de regăsit la toate nivelurile, chiar și la cele luminate ca poziție pe scena publică. Zăpăstrit și-a dorit – și a izbutit – să scrie o carte trăită, vie, cartea cu care te întâlnești pe stradă, o saluți, te salută, o pândești, te pândește, comiteți împreună, la o adică, indiscreții și altele asemenea.

Lansarea s-a ridicat la înălțimea cărții. Tot ce s-a mâncat și s-a băut a fost pregătit în casă, inclusiv de mânușițele scriitoarei noastre. În ton cu umorul nebun au fost și etichetele-invitație sub care adăstau, mirositoare, bucatele. Toate etichetele, absolut toate, cu greșeli ortografi ce.

Denisa Popescu

Zăpăstrit, Veorela, Georgică şi a lor love

Sâmbătă, 14 iulie, la Biblioteca Judeţeană Argeș, în prezența a peste 100 de invitați, în frunte cu prefectul Emilian Dragnea, dr. Viorel Pătrașcu a lansat o car-te de călătorie, a șasea dintr-o serie începută în urmă cu peste un deceniu. Apărut la Editura Cartea Românească în condiții grafi ce excelente, volumul „Saona cea frumoasă” te captivează de la primele pagini. Fie că descrie experiențele unice din Țara Bascilor, Maroc, Republica Dominicană sau Danemarca, doctorul Viorel Pătrașcu are același har de povestitor foarte documentat și cu un farmec inefabil. Citindu-i cărțile, te trezești cu o poftă teribilă de a călători și de a cunoaște zecile de locuri magice pe care le-a vizitat doctorul Viorel Pătrașcu. Și v-o spune unul care i-a recitit de mai multe ori cărțile de călătorii cu aceeași plăcere.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

Marian Paraschiv, omul care a stat la baza deschiderii insolvenței fi rmei Silva Grup, deținute de controversatul om de afaceri Nicolae Ivănescu, a venit la redacția Jurnalul de Argeș cu noi do-cumente privind afacerile și legăturile lui Ivănescu la vârful administrației județului. Și prin aceste documente, Marian Paraschiv arată că telepor-tarea terenurilor Ilenei Brătianu de la Rătești în Pădurea Trivale în 2006 nu este un caz singular, exemplele similare nefi ind deloc puține. . Asta după ce a stat ani de zile în anturajul lui Ivănescu, a fost partener de afaceri și om de încredere al acestuia, prin urmare știe foarte multe despre cel supranumit „Nenea”. Săptămâna trecută, Paraschiv a venit la redacția ziarului nostru cu documente privind afacerile și legăturile lui Ivănescu la vârful administrației județului, încer-când să ne demonstreze un singur lu-cru: că maniera penală în care a reușit „Nenea” să teleporteze pădurea Ilenei Brătianu pe axa Rătești-Trivale nu este singulară și că a procedat similar și în alte situații.

„Autoritățile ar trebui să verifi ce cum au ajuns 50 de hectare de teren de la Rătești tocmai la un angajat al lui Nicolae Ivănescu” În afară de retrocedările făcute pe

axa Rătești-Pădurea Trivale, ce terenuri mai deţinea Nicolae Ivănescu la Rătești și care a fost circuitul lor?

- Din câte știu eu și din documentele pe care le-am adus la redacția Jurnalul de Argeș, reiese că această pădure de la Rătești, care este limitată, nu nelimitată, a fost triplată. Sunt zeci de hectare de la Rătești ce apar în diferite acte, apar și puse sub sechestru, apar și vândute domnului Paul Meca, care este angajatul domnului Ivănescu. Inițial, domnul Paul Meca și soția acestuia - Rodica Meca, administra-torul fi rmei Neo Construct, i-au vândut lui Nicolae Ivănescu 50 de hectare de pă-dure la Rătești pentru suma de 3 milioane de euro. La vremea respectivă, în 2006, domnul Meca era angajat al lui Nicolae Ivănescu. Are Nicolae Ivănescu angajaţi la Neo

Construct?- Da: soția, fi ul și nora. Inclusiv el, care

a sponsorizat această fi rmă. Soția lui Ni-colae Ivănescu lucrează și acum la acea fi rmă. Neo Construct este o afacere de fa-milie a lui Nicolae Ivănescu. Cum au ajuns totuși 50 de hectare de

pădure de la Rătești la acest domn Paul Meca, angajatul lui Nicolae Ivănescu, și la soţia sa?

- Sunt lucruri inexplicabile. Ar trebui ca organele statului, care până acum au stat indiferente și nu au avut reacție, să ia mă-suri și să facă verifi cări, inclusiv privind modul în care 50 de hectare de teren de la Rătești au ajuns tocmai la un angajat al lui Nicolae Ivănescu. Ce exemple de teleportări de terenuri

făcute pentru Nicolae Ivănescu mai aveţi?- Am un caz concret prin care, printr-

o hotărâre a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș, doamna Irene Bratu - care

se trage din familia Țînțăreanu, ai cărei părinți au avut terenuri la Călinești și To-poloveni și care ne-a rugat și împuternicit pe mine și pe domnul Nicolae Ivănescu să ne ocupăm de retrocedarea terenurilor - a fost validată pe raza orașului Topoloveni cu 10 hectare de teren forestier, acolo unde aceasta avea dreptul. După aceea, domnul Ivănescu, deoarece el a fost benefi ciarul și cumpărătorul celor 10 hectare de teren, schimbă amplasamentul, iar cele 10 hec-tare de teren ajung de la Topoloveni pe raza Ocolului Silvic Mușătești, la Arefu. Iar hotărârea inițială a Comisiei Județene de Fond Funciar nu este desfi ințată. Și în baza acelei prime hotărâri, ce era dată pentru Topoloveni, terenul este dat la Are-fu. Și vreau să precizez încă o dată: eu și doamna Bratu nu am făcut vreodată alte cereri de retrocedări în afara localităților Călinești și Topoloveni. Însă autoritățile județului au schimbat amplasamentele.

„Eram de față când domnul Ivănescu a urlat în biroul lui la domnul Axinte că s-a băgat peste afacerile și pământurile lui” Știu că aţi făcut un antecontract de

vânzare-cumpărare cu Nicolae Ivănescu. Ce prevedea acest antecontract?

- Prin acel antecontract, încheiat în 2007, i-am promis domnului Ivănescu că, din averea doamnei Bratu, îi voi da 45 de hec-tare de teren pe raza comunei Călinești. Și ce s-a întâmplat cu cele 45 de hec-

tare?

- Cele 45 de hectare s-au fracționat. Vă dau și un exemplu concret: 17 hectare de teren, printr-o sentință defi nitivă, i-au fost reconstituite doamnei Bratu la Călinești. Eu le-am vândut inițial fi ului domnului Gheorghe Axinte, răposatul Mihai Axin-te. Banii au fost dați însă de către domnul Gheorghe Axinte, este vorba de 365.000 de euro. Gheorghe Axinte și Nicolae Ivă-nescu aveau relații vechi de afaceri. Dom-nul Ivănescu a afl at de cele 17 hectare pe care i le-am vândut domnului Axinte. Eram de față când domnul Ivănescu a ur-lat în biroul lui la domnul Axinte că s-a băgat peste afacerile și pământurile lui. Nicolae Ivănescu a abordat-o direct pe doamna Irene Bratu, pe care a prostit-o contra sumei de 35.000 de euro ca să îi vândă același teren lui. Cum a fost posibil ca același teren,

pentru care aţi primit 365.000 de euro, să fie revândut pentru 35.000 de euro?

- Nu știu. Amenințări, șantaj, habar nu am. Nu este treaba mea, nu mă privește. Dar domnul Axinte nu v-a cerut ba-

nii pe care vi-i dăduse pentru cele 17 hec-tare? Practic, același teren a fost vândut de două ori.

- Nu. Domnul Axinte nu a avut nicio obiecțiune în fața domnului Ivănescu. Cine știe, poate că erau promisiuni făcute la vremea respectivă domnului Axinte că îl scapă de DNA, lucru ce s-a și întâmplat, din câte am înțeles. Da, așa este, terenul a fost plătit de două ori, o dată mie pentru 365.000 euro, în numele doamnei Bratu, și o dată doamnei Bratu direct. Ulterior,

domnul Ivănescu a mutat cele 17 hecta-re de teren de la Călinești la Ștefănești, aproape de casa sa. Domnul Ivănescu, unde avea interesul, acolo își muta terenu-rile. Este cunoscut și cazul teleportării a

21 de hectare de teren de la Călinești la Izvoru...

- Da, așa este. Domnul Ivănescu avea multe terenuri la Izvoru și normal că avea interesul ca și alte terenuri să fi e mutate acolo. Culmea este că eu am vândut cele 21 de hectare, ducându-mă cu proces-ver-bal de delimitare în care apare și domnul Ivănescu. Pe acel proces-verbal de delimi-tare apare și domnul Cîrstian Stan de la ADS Argeș, bun prieten cu domnul Ivă-nescu. M-am dus cu acest proces-verbal de delimitare la domnul notar Cârstoiu, care l-a considerat drept proces-verbal de pune-re în posesie, lucru ce nu este normal și de care mi-am dat seama ulterior. Acest act și hotărârea judecătorească pe Călinești au fost singurele acte în baza cărora s-a făcut actul de vânzare-cumpărare.

Apropo de ofi cialii despre care v-am vor-bit în numărul precedent și care au primit terenuri de la Nicolae Ivănescu, i-aș spune domnului notar că are toate planurile de dezmembrări în arhivă, în original.

Legat de faptul că domnul notar Cârsto-iu m-a făcut escroc, îi spun că acest lucru nu este adevărat. Domnul notar Cârstoiu mi-a legalizat acea procură falsă, iar eu, ul-terior, după ce mi-am dat seama că e falsă, am revocat-o la București și a fost anulată după câteva zile.

EXCLUSIV. Cum au fost teleportate 10 hectare de pădure de la Topoloveni la Arefu, cu dedicaţie pentru Nicolae Ivănescu Marian Paraschiv, omul care l-a băgat în insolvenţă pe Nicolae Ivănescu, vine cu noi dezvăluiri

Comisiile județene de fond funciar din 2003 și 2004 s-au făcut preș în fața intereselor lui Ivănescu, mutând 10 hectare de pădure de la Topoloveni la Arefu

Ar trebui ca organele statului, care până acum au stat indiferente și nu au avut reacție, să ia măsuri și să facă verifi cări, inclusiv privind modul în care 50 de hectare de teren de la Rătești au ajuns tocmai la un angajat al lui Nicolae Ivănescu.

AMARIAN PARASCHIV:

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

Marian Paraschiv a venit la redacția Jurnalul de Argeș și cu acte justifi cative din care reiese negru pe alb cum au fost mutate 10 hectare de teren fo-restier de la Topoloveni tocmai la Arefu.

Concret, prin Hotărârea nr. 1114 din 20.11.2003, Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș valida propunerea Comisiei Județene de Fond Funciar Topoloveni ca Irene Bratu să fi e pusă în posesie cu 10 hectare de teren forestier. Hotărârea a fost semnată de către Constantin Tămagă - președinte, Viorica Răducanu - secretar și următorii membri: Mircea Drăghici, Ion F. Ionescu, Ionel Voica, Ion Stoica, Ion Arsenescu, Alexandru Șerbănescu, Iu-lian Cujbescu, Teodor Radu, Marin Ciungu, Ion Creangă, Ion Bolovan, Ion Țîrdea, Cîrstian Stan

și Ion Raicu. Suprinzător însă, peste nici trei luni, pe 11 martie 2004, aceeași Comisie Județeană de Fond Funciar Argeș validează propunerea Comisi-ei Locale de Fond Funciar Arefu și o pune în po-sesie pe doamna Irene Bratu cu aceleași 10 hectare pe raza Ocolului Silvic Mușătești, la Arefu. Iar pe tabelul nominal întocmit în acest sens de Primăria Arefu apare că Irenei Bratu i se reconstituie dreptul de proprietate la Arefu în baza hotărârii nr. 1114 a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș. Numai că în respectiva hotărâre nr. 1114 scria negru pe alb că doamna Irene Bratu va fi pusă în posesie la... Topoloveni.

Material realizat de Denis Grigorescu

Mecanismul teleportării terenului de la Topoloveni la Arefu

Hotă-rârea inițială prin care 10 ha de teren au fost date la Topolo-veni

Hotărâ-rea prin care s-au te-leportat terenu-rile la Arefu

Dovada că 10 ha de teren au fost date la Arefu în baza hotă-rârii comi-siei jude-țene care le dăduse inițial la Topoloveni

În cadrul lucrărilor de reabilita-re a Parcului Ștrand, la Pitești, în baza unui proiect cu fonduri eu-ropene, este reamenajat și teatrul de vară. Va reapărea, astfel, posi-bilitatea organizării de spectacole în aer liber, o delectare pe timp de vară, când interiorul unui spaţiu de prezentare a unei manifestări artistice este deseori evitat.

Și Câmpulungul a avut un ase-menea loc de expunere. Teatrul de vară de la Casa de Cultură „Tudor Mușatescu” a găzduit, în timp, galele „Posada Rock” și

Festivalul de folclor „Carpaţi”, dar acum nu mai există. A fost dărâmat în urmă cu doi ani, în acea locaţie fi ind amenajată o parcare. Bineînţeles, totul s-a fă-cut cu ceva scandal, ca la Câm-pulung, apărând și o amendă de la Inspectoratul de Stat în Con-strucţii Argeș. Casa de Cultură a rămas, dar încă zace cu tendinţe de ruinare, după ce Ministerul Culturii a dat-o pe mâna fi rmei lui Vasile Turcu spre consolidare și reabilitare.

C.I.B.

Piteştiul reabilitează Teatrul de vară, Câmpulungul l-a dărâmat

Teatrul de vară din Câmpulung a fost dărâmat acum doi ani

Cu o ofertă de 1207 locuri de muncă numai în județul nos-tru, directorul AJOFM Argeș, Nicolae Victor Bădescu, a luat măsura radicală de a le înmâ-na o repartiție celor care vor ajutor social și au nevoie de anumite documente pentru a-și primi drepturile.

“Având în vedere actuala cri-ză majoră de forță de muncă și având în vedere că astăzi avem 1207 locuri de muncă vacante din care marea majoritate pentru forță de muncă necalifi cată, am luat măsura, cu toate că doare, să le dăm repartiții și celor de la 416, în sensul că, atunci când

vin la noi să își ia actele nece-sare obținerii ajutorului social, înainte de a le da aceste acte le dăm oferta de muncă. Le dăm repartițiile în mână și gata! Este adevărat, mai avem cazuri când se întorc cu negații de la respecti-vul agent economic. Trebuie spus și că, în general, benefi ciarii Le-gii 416 provin din mediul rural, din localități îndepărtate, sunt în mare parte cetățeni de etnie romă, însă având în vedere criza majoră de forță de muncă, au mai început să fi e angajați și aceștia. Nu mai este o problemă acum să găsești un loc de muncă, impor-tant e să vrei!” A.C.

„Nu mai este o problemă acum să găseşti un loc de muncă, important e să vrei!”

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

Corin Boian începe să piardă teren în Ardeal

După ce a câștigat construcția unei par-cări de 320 de locuri în campusul univer-sitar Hasdeu din Cluj Napoca, proiect în valoare de peste 5 milioane de euro, omul de afaceri piteștean Corin Boian pare să înceapă să piardă teren în inima Ardea-lului. Aceasta deoarece fi rma Kranz Eu-rocenter din Pitești a pierdut în fața ce-lor de la Hidroconstrucția proiectul cu fi nanțare europeană privind consolidarea Dealului Hoia din județul Cluj. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a respins recent, ca nefondată, contestația formulată de către Kranz Eurocenter SRL la licitația privind acest obiectiv, iar în acest context lucrările vor fi realizate de către Hidroconstrucția SA, câștigătoarea licitației. Valoarea totală a lucrărilor ce vor fi realizate de către societatea câștigătoare în vederea stabilizării versantului nordic al Dealului Hoia este de 26.853.412 de lei fără TVA, aceasta constituind oferta cu prețul cel mai scăzut dintre cele zece de-puse în cadrul licitației publice. Oferta de-clarată câștigătoare este, astfel, considerabil mai redusă comparativ cu valoarea estimată inițial de 35.872.233 de lei. F. Silvestru

Argeşul, al patrulea cel mai împădurit judeţ

Fondul forestier al României se ridică la 6,6 milioane de hectare, adică 27,5% din suprafața țării, în contextul în care media europeană este de 32%, potrivit datelor de la Ministerul Apelor și Pădurilor. Din această suprafață, pădurile ocupă 6,4 mili-oane de hectare, restul fi ind terenuri desti-nate împăduririi, iazuri sau albii de pâraie. Aproape o treime din pădurile României sunt de fag, în timp ce bradul și molidul reprezintă aproximativ 25% din „verdele“ mioritic.

Cele mai mari suprafețe de fond forestier se înregistrau, în anul 2016, în judeţele Su-ceava (438.000 de hectare), Caraș Severin (421.000 de hectare), Hunedoara (317.000 de hectare), Argeș (277.000 de hectare), Vâlcea (271.000 de hectare), arată INS. La nivel național, statul român, prin Re-gia Națională a Pădurilor Romsilva, este de departe cel mai mare proprietar de păduri de pe plan local, controlând o suprafață de 3,1 milioane de hectare, fi ind urmat de o divizie a grupului suedez IKEA, Iri Forest Assets, care a cumpărat în 2015 33.600 de hectare de pădure în România, iar în 2016 și-a completat portofoliul cu alte 12.800 de hectare. F.S.

349 de locuinţe fi nalizate în primul trimestru în Argeş

Peste 10.000 de locuințe au fost termina-te în primul trimestru din 2018, în creștere față de perioada similară a anului trecut. Mai exact, numărul locuințelor fi nalizate în primul trimestru din 2018 a fost de 10.273, în creștere cu 189 de locuințe față de pe-rioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Cele mai multe locuințe ter-minate în trimestrul întâi din 2018 s-au re-alizat din fonduri private (10.138 locuințe), acestea înregistrând o pondere de 98,7% din totalul locuințelor fi nalizate, numărul lor fi ind în creștere cu 307 locuințe, față de primele trei luni din 2017.

Cele mai multe locuințe terminate s-au înregistrat în județele Cluj (1.592 locuințe), Timiș (1.077), Ilfov (993), București (660), Constanța (563), Sibiu (555), Iași (428), Prahova (412), Argeș (349) și Suceava (313).

F. Silvestru

Cel mai așteptat drum din România este, cu siguranță, și cel mai vitregit de indolența, incompetența și dezin-teresul autorităților care ar trebui să se ocupe de bunul mers al lucrurilor în ceea ce privește acest obiectiv de interes național și nu numai.

Astfel, construcţia autostrăzii Pitești - Si-biu se amână din nou, deoarece Compania de Drumuri nu poate obţine acordul de mediu în această vară, cum estima iniţial. Aceasta după ce experţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului au apreciat că docu-mentaţia depusă este incompletă și trebuie revizuită. Ei au cerut tuneluri pentru urși, iar lucrarea a devenit de peste două ori mai scumpă pe tronsonul respectiv. Autostrada care ar urma să lege Sibiul de Pitești este una dintre cele mai mari lucrări de infra-structură, cu o valoare de peste 3,2 miliar-de de euro. După ce va obţine aprobările necesare, lucrările ar trebui să înceapă cel mai devreme în 2020, an care, în primă instanță, era anunțat ca termen de fi nali-zare a lucrărilor.

Ministerul Transporturilor e în zodia revizuirilor și completărilor

În acest context, Ministerul Transportu-rilor estimează că până la sfârșitul acestui an va fi elaborat acordul de mediu pentru

autostrada Sibiu-Pitești, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructu-ră rutieră din România, potrivit unui co-municat transmis săptămâna trecută de instituție. „Documentația tehnică pentru secțiunile 2, 3 și 4 ale autostrăzii este în faza în care se aduc completări în confor-mitate cu solicitările consultanților euro-peni de la Jaspers”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Transporturilor după discuția pe care ministrul Lucian Șova a

avut-o cu grupul de lucru pentru imple-mentarea și monitorizarea proiectelor de transport rutier, în cadrul Subcomitetului Sectorial de Transport POIM 2014-2020. Traseul autostrăzii Sibiu-Pitești trece pe te-ritoriul a trei județe, Sibiu, Vâlcea și Argeș, și este împărțit în 5 secțiuni: Sibiu - Boită, Boită - Cornetu, Cornetu - Tigveni, Tig-veni - Curtea de Argeș, Curtea de Argeș - Pitești. Florin Silvestru

Accesibilă publicului larg din toate zone-le ţării, reţeaua de biblioteci publice, for-mată din biblioteci judeţene, municipale, orășenești și comunale, a pus la dispozi-ţia publicului un număr de 46,148 milioa-ne volume de cărţi și periodice tipărite, reunind în colecţiile proprii un număr de 29,203 milioane titluri de cărţi tipărite și 37.000 titluri de cărţi electronice.

Bibliotecile publice au oferit publicului larg un număr de 195.000 colecţii electronice, mai mult de jumătate dintre acestea fi ind puse la dispoziţia publicului online (114.000 documente accesibile online). În anul 2017, din cele 9.697 biblioteci (9.594 unităţi ad-ministrative și 103 de fi liale), 63,6% aveau în colecţiile proprii sub 10.000 volume, iar 2,5% aveau în colecţiile proprii mai mult de 50.000 de volume. Din punct de vedere al volumului de carte existent în colecţiile pro-prii, bibliotecile din regiunea București-Ilfov au dispus de cel mai mare volum de carte (36,2 milioane volume), fi ind urmate de cele din regiunile Nord-Est (26,083 milioane vo-lume) și Nord-Vest (22,66 milioane volume),

iar cel mai mic volum de carte s-a înregis-trat în bibliotecile din regiunea Vest (13,107 milioane volume). Judeţele cu cele mai multe biblioteci au fost Iași (450 unităţi) și Argeș (376 unităţi), iar judeţele cu cele mai puţine biblioteci au fost Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov și Tulcea (cu mai puţin de 140 unităţi fi eca-re). În municipiul București, în anul 2017 a funcţionat un număr de 339 unităţi de bază.

F. Silvestru

Argeşul, al doilea judeţ după numărul bibliotecilor publice

Pentru că documentaţia pentru acordul de mediu nu e în regulă, Piteşti - Sibiu se mai amână puţin

Cifrele preluării Braiconf de către Electroargeş

Mișcare surprinzătoare pe piața bursieră autohtonă la începutul aces-tei luni, când un renumit producător de electrocasnice, Electroargeș Cur-tea de Argeș, a preluat controlul unui la fel de renumit producător de…confecții, Braiconf Brăila, companie recunoscută la nivel internațional pentru calitatea deosebită a cămășilor pe care le produce. Astfel, Electroargeș (ELGS) a anunțat re-cent că, în urma achizițiilor pe piața de capital, și-a majorat consistent portofoliul de acțiuni deținute la Braiconf, ajungând la o deținere de 60,5%, după ce în trecut fi gura cu 17,6%. Mai detaliat, potrivit Rapor-tului privind deținerile majore, pu-blicat pe pagina web a Bursei de Va-lori București, pachetul de acțiuni a crescut la 60,524%, corespunzător unui număr de aproximativ 27,124 milioane de acțiuni la compania brăileană.

Per total, contul de profi t/pierdere la fi nele perioadei de raportare in-dică o scădere a profi tului net de la 1.077.819 lei (în 2017), la 734.437 lei în prezent. De precizat că pro-ducătorul local de confecții a în-cheiat anul trecut pe profi t și vrea să distribuie dividende acționarilor: 0,027 lei brut per acțiune. Ca ter-men de comparație, pentru rezulta-tul din 2016, compania a distribuit acționarilor dividende cu o valoare brută de 0,0275 lei/acțiune, pentru exercițiul fi nanciar din 2015 a plătit 0,045 lei/acțiune, iar cu un an mai înainte, 0,025 lei/acțiune. În aceste condiții, Electroargeș ar putea înca-sa 732.348 lei brut doar din dividen-dele Braiconf. Florin Silvestru

Revista franceză Auto Plus a publicat prima imagine cu noua Dacia Sandero, care va fi lansată în 2019. „Acesta va fi starul anului 2019”, scriu francezii pe coperta publicației. Noua Dacia Sandero se prezintă ca un SUV/

crossover compact și seamănă cu un Stepway. Inițial, s-a crezut că Dacia va lansa un nou model de Duster, însă imaginile nou apărute arată că este vorba despre o a treia generație de Sandero, una dintre cele mai bine vândute mașini în Europa. Viitoarea Dacia Sandero va fi construită pe o nouă platformă, cea pe care se afl ă și Renault Clio. „Dacia Sandero va avea un design complet nou, dar prețul rămâne neschimbat”, scrie Auto Plus. Dacia ar urma să introducă pe piață și un nou mo-del de Logan, care va avea elemente similare cu cele de la Sandero. Ambele ar urma să fi e lansate în 2019, cel mai probabil spre fi nalul anului. Florin Silvestru

Noul Sandero va fi „starul anului 2019”

Biblioteca Județeană, cea mai modernă din județ

Android Auto pe modelele DaciaAndroid Auto, componenta software din mașini care permite conectarea smartphone-ului și

operarea sa prin intermediul sistemului de infotainment, ajunge acum pe mai multe mașini. Printre mărci precum Alfa Romeo, Volvo și Opel avem și Dacia, al cărei sistem Media Nav va primi compatibilitate cu sistemul de operare Google în viitorul foarte apropiat. Anunţul a fost făcut prin intermediul site-ului ofi cial Android.

Aici nu sunt deocamdată specifi cate modele care vor benefi cia de această funcţionalitate, însă este destul de ușor de intuit că va fi vorba despre cele care benefi ciază de sistemul Media Nav. Întrucât toate mașinile din gama Dacia vor putea fi confi gurate cu acest sistem, probabil că acestea vor fi compatibile și cu Android Auto. Florin Silvestru

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

UNGHIURI DE VEDERE

VALOARE! Universitatea din Pitești a câștigat primul joc disputat la Campionatul European Uni-versitar de Handbal din Portugalia. România - Tur-cia a fost 31-25, iar Piteștiul și-a demonstrat încă o dată valoarea la nivelul sportului universitar.

Adrian Mutu, într-un moment de sinceritate.

Frumos sunt, bani și nevastă mișto am, valoare îmi mai trebuie!

După ce, în urmă cu ceva timp, Asociația Județeană de Fotbal Argeș a fost amendată de ITM Argeș cu 70 de milioane de lei vechi, din câte se pare, în curând, instituția condusă de președintele Cornel Sorescu va recidiva. Spunem acest lucru pentru că în prezent se desfășoară la sediul AJF Argeș un amplu control din partea Finanțelor Publice Argeș, iar cârcotașii vorbesc de nenumărate nereguli descoperite de inspectorii ANAF.

Zvonul săptămânii!

Gabi Dumitru, un fost fotbalist al echipelor FC Argeș, Rapid și Dina-mo, a ales să-și deschidă o academie de fotbal. A început cu șapte copii într-un parc din nordul Londrei. Astăzi, după patru ani, academia care poartă numele ”Eagles”, numără în jur de 150 de fotbaliști talentați. Săp-tămâna trecută, grupele școlii de fotbal condu-se de piteșteanul Gabi Dumitru Under 12A, respectiv Under 12B au participat la turneul Goodmayes Tournament 2018, un turneu foarte puternic, cu 16 echipe. ”În urma unor evoluții foarte bune, copiii au reușit să obțină niște re-

zultate pe măsură și nu le-a lipsit decât șansa pentru a pleca cu trofeul acasă. Under 12B a ajuns până în sferturile de fi -nală, unde au pierdut la loviturile de departajare cu 3-2, iar Under 12A s-a clasat pe locul 2, pier-zând în fi nală cu scorul de 1-0, după o domina-re teritorială a noastră. Felicitări tuturor pentru evoluția pe care au avut-o în meciurile de azi, pentru atitudine și pen-tru rezultatele obținute! Mulțumim părinților pentru susținerea acor-dată! Well done guys! Come on Eagles!”, a fost mesajul postat pe face-book de școala de fotbal din Anglia. M.I.

Rezultate bune pentru Academia de fotbal ”Eagles” din Londra condusă de Gabi Dumitru

Începând din luna ianuarie a acestui an, unul dintre antrenorii selecționatei României Under 17 este Mihăiță Ianovschi, nimeni altul decât fostul antre-nor de la FC Argeș, CS Mioveni și Rapid. Federația Română de Fotbal anunța în iarnă faptul că membrii Comisiei Tehnice i-au recomandat di-rectorului tehnic al FRF, Mihai Stoichiță, schimbarea selecționerului. Noul staff al naționale U17 este format din Aurel Țicleanu- coordonator, Adrian Văsâi și Mihăiță Ianovschi, antrenori. În fi ne, nu putem omite și faptul că la Federație județul Argeș este reprezentat de Mihai Ianovschi, cel care ocupă funcția de referent zonal și membru în Comisia tehnică cu drept de vot a FRF.

În luna mai a anului trecut, Nico-lae Dică și-a reziliat contractul cu formația din Liga a III-a SCM Pitești, pe care tocmai o promovase în Liga a II-a, și a semnat imediat cu FCSB-ul condus de Gigi Becali. La momentul respectiv echipa din Pitești a postat anunțul ofi cial pe pagina de Facebook și i-a mulțumit tehnicianului pen-tru rezultatele obținute cu formația argeșeană: ”SCM Pitești a ajuns la un acord cu antrenorul Nicolae Dică

pentru rezilierea contractului pe care acesta îl avea cu echipa noastră. Clu-bul nostru îi mulțumește lui Nicolae Dică pentru muncă și eforturile depu-se în ultimul an și jumătate, în care a reușit promovarea în Liga secundă”. Nicolae Dică a reușit performanța să termine cu FCSB campionatul trecut pe poziția secundă, la doar un punct de CFR Cluj, iar pentru sezonul ur-mător a fost reconfi rmat în funcție.

Nicolae Dică a promovat Piteștiul în Liga a II-a și a semnat cu FCSB

Dănuț Coman, președinte executiv la Astra de 3 ani

Ionuț Badea, de la secund al naționalei, la principal la Concordia Chiajna

Bogdan Mara și Marius Bilașco, în staff -ul administrativ al CFR-ului

Daniel Oprița, în locul lui Mutu la FC Voluntari

Mihăiţă Ianovschi, antrenor la naționala Under 17

În luna iunie a anului 2015, clubul Astra Giurgiu a anunţat pe site-ul ofi cial că fostul internaţional Dănuţ Coman a fost numit în funcţia de președinte executiv al grupării giurgiuvene: ”Președintele Comitetului Director al AFC Astra, Petrică Buduru, l-a numit începând cu data de 1 iunie în funcţia de președinte executiv pe Dănuţ Coman, fostul internaţional care în ultimii ani a apărat poarta echipei giurgiuvene”.

Demn de reținut că, în luna mai 2018, Dani Comana avut pe adresa sa trei oferte, iar în cele din urmă a hotărât unde va lucra din această vară. Președin-tele giurgiuvenilor, Dani Coman, a fost unul dintre cei mai ofertaţi oameni de la Astra, iar foarte mulţi din anturajul fostei campioane a României și-au pus întrebarea dacă președintele clubului o să mai lucreze de la vară la această formaţie. Însă, după câteva săptămâni de gândire, Coman a luat în cele din urmă o decizie fi nală. Contactat de presa centrală de specialitate, Coman a spus: ”Am avut trei oferte pe adresa mea. Două dintre ele au fost de la cluburi din Liga 1, dar în cele din urmă, după ce m-am gândit mai bine, am luat ho-tărârea să rămân la Astra. Avem treabă de făcut în continuare și sunt convins că am luat cea mai bună decizie”.

În luna aprilie 2018, ofi cialii de la Concordia Chiajna au anunţat ofi cial numirea piteșteanului în funcția de antrenor principal: ”Fostul secund al naţionalei de fotbal a României, Ionuţ Badea, va ocupa funcţia de antrenor principal al echipei noastre. Înainte de a face parte din staff -ul echipei na-ţionale condus de Anghel Iordănescu și, mai apoi, de Christopf Daum, tâ-

nărul tehnician a antrenat echipe pre-cum FC Argeș, Pandurii Tg. Jiu, Uni-versitatea Cluj, FC Brașov sau Oţelul Galaţi”. Ionuț Badea, în momentul semnării contractului cu gruparea il-foveană: ”Vreau să mulţumesc clubu-lui pentru încredere și sper ca împre-ună să avem rezultate bune. Unele pe care Concordia chiar le merită”.

În luna mai a anului trecut, CFR Cluj a ieșit din insolvenţă, iar conducerea clubului a trecut imediat la schimbări, inclusiv la nivelul staff -ului adminis-trativ, unde a intrat și fostul jucător al ardelenilor Bogdan Mara. Planurile clujenilor au fost prezentate în acel moment de președintele Iuliu Mureșan: ”Eu voi rămâne președinte, iar staff -ul administrativ va fi întărit cu două-trei persoane care au lucrat în fotbal. Pentru staff -ul administrativ avem în vedere un fost arbitru și doi-trei foști jucători. Bogdan Mara, sigur. Răzvan Zamfi r, la fel, și Marius Bilașco. Poate un fost arbitru”.

Bogdan Mara a mai lucrat ca ofi cial la ASA Tg. Mureș, pentru scurt timp, în perioada în care antrenor a fost Dan Petrescu. Piteștenii Bogdan Mara și Marius Bilașco au fost reconfi rmați în funcții și de noul staff condus de antrenorul Edi Iordănescu.

Daniel Opriţa s-a născut în Drăgă-nești, județul Olt, a început fotbalul în clasa a VII-a, când tatăl său, profe-sor de educaţie fi zică (cu specializarea fotbal), l-a dus la Clubul Sportiv Șco-lar Caracal, la colegul său de facultate Nicolae Matei. Oprița a făcut acolo un an, la copii, apoi, în 1995, tatăl său l-a dus la juniori la FC Argeș, la antrenorul Constantin Radu I. Cinci ani a fost juniorul Piteștului, jucând la toate grupele de vârstă, timp în care a absolvit și liceul. După ce a pus ghe-

tele-n cui, Daniel Oprița a antrenat echipe precum CSM Metalul Reșița, Juventus București și CSMȘ Reșița. De asemenea, Oprița a fost pentru o scurtă perioadă de timp și antrenor secund la Steaua. Demn de reținut că, la fi nele lunii iunie 2018, Daniel Oprița a fost antrenorul ales pentru a-i lua locul altui piteștean, și anume Adrian Mutu, cel care a reușit cu mare greutate să mențină echipa în Liga I, după un baraj adjudecat la penalty-uri în fața Chindiei Târgoviște.

Piteştenii din conducerile echipelor de fotbal din Liga I

Din păcate, nici sezonul fotbalistic următor și, din câte se pare, nici sezonul 2019-2020 județul Argeș nu va avea echipă de fotbal în Liga I. Spunem acest lucru pentru că deja CS Mioveni a anunțat că sezonul viitor nu va ataca promovarea, ci poate următorul, iar FC Argeș, deși se dorește promovarea, în actuala formă de organizare nu poate obține licența. În atare condiții, nu ne rămâne decât să luăm în discuție piteștenii care ne reprezintă cu succes în conducerile echipelor de fotbal din Liga I. Este vorba de antrenorul principal Nicolae Dică de la Steaua, de Dănuț Coman, președintele executiv de la Astra Giur-

giu, de Ionuț Badea, antrenorul celor de la Concordia Chiajna, de Bogdan Mara și Marius Bilașco, din condu-cerea sportivă a celor de la CFR Cluj, și de Daniel Oprița, principalul de la Voluntari. De asemenea, la un nivel înalt de menționat sunt și antrenorul Mihăiță Ianovschi, de la selecționata României Under 17, Mihai Ianovschi, referent zonal și membru în Comisia tehnică cu drept de vot a FRF. Iată în cele ce urmează scurte prezentări ale piteștenilor care ne reprezintă în fruntea fotbalului românesc.

Marius Ionel

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate,

testate și verificate de noi și care vin cu garanţia fiabilităţii

și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: contact@abc-auto.roFacebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI

DIN STOC ŞI IMPORT

l d l R bli

IN STOC ŞLA COMANDĂ

VÂNZĂR

STOC ŞI IMPORAUTO

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

Dă să plouă. Întunericul toacă mărunt-mărunt fi e-care metru de asfalt pe care Dacia lui tata îl înghite sub roțile ei, niciodată egal umfl ate. Cumva prins în hora distanțelor, nu realizez că, undeva în dreapta, silueta unei femei îmbrăcate în negru mușcă parcă din Zambilica, prima mașină din cartier, luată din bani împrumutați de la Neica Mocanu, șef de vagon restaurant care ascundea hârtiile albastre de o sută printre foile de varză.

După aproape 300 de metri, pedala de frână pare nepotrivită piciorului meu care apasă nervos ca sa oprească vedeta cartierului. Umblu la schimbător și pornesc în marșarier. Mi se pare că mă întorc în timp. Ușa din dreapta-spate scârțâie prelung. Trag cu coada ochiului în oglindă. Am timp să-mi fac cruce cu limba. E o măicuță! Mă rușinez că n-am ținut post. Vin de la Argeș, de la mănăstire, maica de la Dumnezeu. Abia la intrare în Bascov deschid timid din gură și întreb: Unde, unde mergeți, unde să vă las? Ochii îi strălucesc, se uită la mine și tace! E frumoasă, neînchipuit de frumoasă, îmi șoptește vrăjmașul căruia îi și fac vânt pe fereastră.

Gara din Pitești! Am uitat că ușa din spate-dreapta nu se deschide decât din exterior! Îmi crapă obrazul nu alta!

- Numele meu de botez este Florian și sunt născut la șapte luni.

Îmi întinde mâna în care fl utură o hârtie de zece lei și aproape surd și sonor se recomandă:

- Sunt... Maica Maria.Nu iau bănuții! Îi cuprind emoționat mâna în care

bancnota parcă ia foc. Pregătisem discret o carte. Neavând permis de conducere, mă legitimam cu câte un poem scris de mână. Îi dau un autograf la repezeală și îmi scriu numărul de mobil. Doamne ajută!

- Sunt... Maica Maria!În anul acela Paștele a picat pe 8 aprilie. Deodată

cel ortodox cu cel catolic. Într-o zi mă trezesc că-mi sună celularul cu număr ascuns. N-am avut nicio-dată teamă de cotidian! Recunosc din prima vocea măicuței Maria. Nu o las sa spună mai nimic, mă arunc ca deșteptul spunând:

- Știu de ce m-ați sunat. Vreți o mică sponsorizare pentru biserică...

- Nu, nu de asta v-am sunat, nu vreți să mergeți la Ierusalim de Paști?

Trag aer în piept, mă uit bine în telefon și observ că numărul era la vedere. Tac... ca să mă adun. Spun sugrumat de emoție că o lume întreagă dorește să ajungă în Țara Sfântă de Paști. Iau de bun și o rog să-mi dea un răgaz de juma de ceas. Lumea își ia bilete la avion cu multe luni înainte. De unde patru sutare de euro pentru bilet, de unde alte sute pentru cârnați, vin scump și coaste de berbecuț? I-am făcut rost, cu bilet cu tot, în doar 18 minute, după ceas! Trăiesc din poruncile Domnului care mă învață să nu mă îngrijesc de grijile lumești. O sun pe maică, îi spun că am pățit un miracol și că sunt gata de drum. Urma să ne întâlnim în prima duminică un-deva într-un sat, la o fântână.

Duminică, ora 8, lângă un puț. Îl am pe Codruț

cu mine și pe vărul lui, Andrei, băiatul surorii mele. Pe la 9 o sun pe maica Maria, care îmi spune blajin că s-a luat cu treabă și că e cu un sat mai la vale, acolo, unde e un puț de piatră. Degrabă ajung în direcția indicată unde zăbovim până pe la 12 . De-geaba sunam... măicuța pe nicăieri.

Gara de Nord. Undeva la linia 5, pe o bancă, ținând în mână o geantă maro de vinilin, maica Maria. Mă măsoară de sus și până jos. Zâmbește! Tac cum n-am crezut că e pământean. În inima mea e atâta pace! Sunt fericit.

Trebuie să subliniez că în momentul cazării la Așezământul Românesc din Ierusalim, păstorit de Sfi nția Sa Ieronim Crețu, am trăit un semn. Pentru a prinde un loc de dormit, rezervările se făceau cu jumătate de an înainte. Am făcut în așa fel încât în clipa sosirii eram ultimul.

- Dumneavoastră ce rezervare aveți, cum vă numiți?

Spun tot și aștept să fi u poftit. - Nu fi gurați pe nicio listă. Cine v-a trimis? - Pe mine m-a trimis... maica Maria! - Domnule Florian! Pe pământ viețuiesc cam un

milion de maici care se numesc ... Maria. Pe dum-neavoastră care dintre ele v-a trimis?

Duminică, Paștele, Sfânta Lumină. Preoți din lumea întreagă cântând. Undeva în partea dreap-tă, arabii creștini țin pe umeri arabi creștini che-mând Domnului Iisus. În fața Mormântului strâns încleștati în brațele emoției cei mai mari preoți pă-zesc intrarea în Mormânt. Am privilegiul de a fi în zona interzisă, perpendicular cu linia vizuală. Un-deva, împins dintr-o lume în alta, Gheorghe Flu-tur. Tocmai când să cred că sunt pe cale să notez în viața mea cel mai mare eveniment, mă trezesc scos în șuturi tocmai în curtea mormântului. Mi se pare ireal. O putere necunoscută îmi dă curaj și intru din nou, de această dată lângă un soldat israelian, cam de 1.97 metri, cu un nas cât ardeiul capia și niște bocanci uriași. Mă uit la el, îl măsor un pic, apoi cu arătătorul de la mâna mea dreaptă îl împung în dreptul inimii. Îi zic șoptit în engleză dacă mă lasă să stau lângă el. După ce mă măsoară cu niște ochi mari, mă împunge și el în dreptul inimii spunând răspicat: You can stay here!

Deasupra arabilor creștini, două sfere în care se conturează un fulger ce se transformă în cruce. Îmi șoptesc să tac și să tac fi indcă mi-am pierdut mințile și am vedenii. Dar din nou în aceeași de deasupra suprafață de aer, din nou un cerc în care un fulger se transpune într-o cruce luminoasă! Deodată, văd cum printre brâul înalților părinți ce străduiau și străjuiau intrarea în Mormânt, se strecoară șerpuind o lumină albastră cu mov, nemaîntâlnită, ce face sla-lom și se pierde încet-încet spre....

Închid ochii și îi deschid din nou, neștiind ce să înțeleg... Aceeași lumină albastră cu mov de o stră-lucire uleioasă se pierde cu încetinitorul spre intrarea în Sfântul Mormânt. Mii de oameni cântă. În acel an, lumina s-a aprins în lumânarea unui sârb. De la el... ceilalți!

Florian Silişteanu

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

Am văzut minunea apariţiei Luminii Sfi nte

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

Indiscutabil, eroul „republicii de la Ploiești” a fost Candiano Popescu, personaj coborât direct din pie-sele lui Caragiale. Aventurier înnăscut, acest „Gică Contra” făcuse parte din „monstruoasa coaliție”, participând la detronarea lui Cuza. Prea tânăr să cu-leagă foloasele, fostul căpitan de artilerie (doctor în drept la Paris) s-a simțit frustrat, devenind un inamic înverșunat al noului domnitor. Exponent perfect al lumii din care s-a inspirat Caragiale, el dă semnalul revoltei în noaptea de 19/20 august 1870. Clopotele bisericilor din Ploiești au fost trase în dungă (ca la in-cendiu, cutremur sau război) și lumea a început să iasă buimăcită pe străzi. În Piața mare, Candiano anunță detronarea lui Carol și preluarea puterii de o regență din care făceau parte, printre alții, Ion C. Brătianu și Nicolae Golescu. Mulți târgoveți s-au întors la ca-sele lor, înjurându-l pe „insurgent” că i-a sculat din somn. Cei mai agitați, însă, l-au urmat. Autoprocla-mându-se prefect de Prahova, Candiano s-a deplasat în fruntea complotiștilor spre cazarma regimentului de dorobanți, pentru a se înarma. La ivirea zorilor a avut loc o discuție aspră între noul „prefect” și maio-rul Polizu, comandantul dorobanților, căruia primul îi ceruse imperativ să i se subordoneze. Acesta a puf-nit în râs, refuzându-l categoric, deși în cazarmă nu erau decât șapte soldați care să-l apere. Comedie de cea mai bună calitate!

La primele ore ale dimineții, Bucureștiul a intrat în panică, neștiind care sunt proporțiile răzmeriței. La scurt timp lucrurile au intrat pe făgașul fi resc, ra-portându-se arestarea complotiștilor. Printre aceștia, desigur, Candiano-Popescu, dar și Ion C. Brătianu și Nicolae Golescu. După câteva zile au fost eliberați. Vă întrebați care a fost soarta lui Candiano? Fiți fără grijă! A ajuns general, prefect al poliției și... timp de 12 ani a fost aghiotant al regelui Carol I.

Prof. dr. Cornel Carp

LECŢIA DE ISTORIE

Republica de la Ploieşti

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Daca sunteti interesat si daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra puteti solicita RECOMANDARE PENTRU INGRIJIRI MEDICALE

LA DOMICILIU de la: medicul curant la externarea din spital; medicul de familie; medicul specialist din ambulatoriul de specialitate. VA ASTEPTAM!

Echipa medicala AMBRA va poate informa/consilia la sediul firmei, telefonic (0248.223594, 0248.610063, 0348.803503) sau pe e-mail la

ambramedical@yahoo.com sau office@ambramedical.ro. Web: ambramedical.ro

Lista serviciilor medicale pe care vi le putem oferi la domiciliu o puteti consulta: la sediul Centrului Medical Ambra;

pe site-ul Centrului Medical Ambra.

Afectiuni cu recuperare prin KINETOTERAPIE: Diverse forme de afectiuni reumatice; Afectiuni neuro-psihice; Afectiuni ale aparatului locomotor;

cifoze, scolioze, lordoze, traumatisme motorii, interventii chirurgicale recente;

Afectiuni neurologice (accidente vasculare cerebrale cu diverse forme de sechele motorii);

Traumatisme ale coloanei vertebrale; Sindroame neurologice; Demente, boala Parkinson; Obezitate; Distrofie neuro-musculara,

tetraplegie; Kinetoterapie respiratorie etc.

MASAJUL MEDICAL este efectuat de kinetotera-peutul nostru la domiciliul dumneavoastra. Benefi ciile kinetoterapiei: Imbunatateste mobilitatea

articulara; Reduce durerea

in inflamatii; Relaxeaza; Corecteaza postura; Creste forta si rezistenta

musculara; Recupereaza coordonarea; Stimuleaza circulatia

periferica; Stimuleaza sistemul

cardiovascular.

VĂ OFERIM

KINETOTERAPIE DE RECUPERARE ȘI ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU:

GRATUIT PENTRU PERSOANELE ASIGURATE MEDICAL; CU PLATA - LA SOLICITARE FARA RECOMANDARE MEDICALA.

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

Pe două fonduri de vânătoare din Muscel se iau măsuri contra sălbăticiunilor

Problemele pe care le provoacă animalele sălbatice în nordul judeţului sunt binecunoscute, mistreţii și urșii devenind dăunători prin atacurile sau doar prezenţa în gospodării și grădini. Dacă rezolvarea de la centru nu se întrevede, unii deţinători de fonduri de vânătoare au început deja să se implice în prevenirea apariţiei sălbă-ticiunilor în apropierea zonelor locuite. Reprezentanţii Fundaţiei „Conservation Carpathia”, care administrează două fonduri cinegetice în munţii Muscelului, au dema-rat un program de management al faunei constând în goane la mistreţ, hrănire în pădure, în zone îndepărta-te de sate, distribuire repelenţi care să ţină la distanţă mistreţii. Sunt montate și capcane pentru capturare și relocare, iar în ultimă instanţă se apelează la vânătoare. În plus, va fi iniţiat un parteneriat cu Jandarmeria pentru constituirea de echipe comune de intervenţie.

Cei de la fundaţie atribuie o parte din vină și oameni-lor pentru comportamentul animalelor, în condiţiile în care există deranj în pădure prin exploatare forestieră și turism cu ATV-uri. C.I.B.

Au început Zilele Municipiului Câmpulung

Toată această săptămână, Câmpulungul și întreg Muscelul vor fi în sărbătoare, fi ind organizată cea de-a XX-a ediţie a Zilelor Municipiului - „Împreună pentru Câmpulung”. Autorităţile locale au pregătit manifestări culturale, sportive, concursuri și spectacole, iar centrul localităţii va fi dominat de terase, standuri cu produse de tot felul și instalaţii de distracţie. Festivitatea ofi cială este programată pentru sâmbătă, 21 iulie, în dimineaţa aceleiași zile urmând să fi e aprinsă Flacăra Centenarului la Monumentul Eroilor din Piaţa Jurământului. În fi eca-re seară vor avea loc concerte, printre invitaţi afl ându-se Monica Anghel, Maria Dragomiroiu, Ștefan Bănică jr, Nicola, Marcela Fota și Riff . C.I.B.

Concursul va avea loc în data de 26.07.2018,ora 10.00-proba scrisă și 27.07.2018, ora 10.00 proba interviu, la sediul primăriei Șuici, judeţul Argeș.

Condiţii de participare: studii me-dii, vechime în administraţia publică-minim 5 ani.

Bibliografie: Constituţia Români-ei, Legea 215/2001, Republicată, cu modifi cările și completările ulterioare, Codul Muncii, O.G. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane și ru-rale, Legea nr.319/2006 a Securităţii și Sănătăţii în Muncă.

Dosarele de înscriere se depun la Biro-ul Secretariat în termen de10 zile de la publicarea anunţului.

Relaţii suplimentare se pot obţine la Primăria Șuici, telefon 0248/545155, persoană de contact Iulian Șerban.

Primăria Şuici organizează concurs pentru ocuparea

funcţiei contractuale de execuţie de şef formaţie muncitori,

din cadrul compartimentului administrativ - 1 post.

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI

ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR SPAȚII

ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976 sau la sediul Centrului

Cultural Pitești, din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Tipografi a Editurii Paralela 45

ANGAJEAZĂMAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

De vânzare aparatament, București, Drumul Taberei, în spatele cinematografului Favorit, etajul 4 din 8, 3 camere semide-comandat, complet renovat în 2015, tâmplărie PVC cu geamuri termopan, gresie, faianță, parchet, ușă metalică, aer condiționat, loc de parcare, stație RATB la 3 mi-nute de mers pe jos, și stație Metro în curând, în apropiere de Mall Afi Palace și Plaza Romana, piața Moghiroș, cele mai bune școli pentru copii Școala 197 și Liceul Moisil, zonă verde și loc de joacă.

Tel. 0740.306.618

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călinești -

Argeș, acces apă, curent electric, stradal,

zonă între case. Preț negociabil.

Tel: 0724605599

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane,

gresie, faianţă. Preţ: 72.000 euro. Tel: 0733.945.777.

Vînd casă comuna Drăganu, sat Prislop, cap linia 14, suprafaţă

200 m.p, teren 1630 m.p, apă curentă, canalizare, cablu tv şi

internet. Preţ negociabil. Tel. 0742800773

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei. Telefon: 0770 923 113Caut peroana pentru

ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: monica@yantrans.ro, ioni.yanis@gmail.com

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

SC Delta Cart Educational

ANGAJEAZApe perioada nedeterminata

AGENTI VANZARE CARTE.

CV-ul pe adresa de mail deltacart@ymail.com. Pentru detalii - telefon

0248222322Interviul se va desfasura in perioada

28-29.06.2018

PRIMĂRIA ŞUICI ORGANIZEAZĂ CONCURS PENTRU OCUPAREA UMĂTOARELOR FUNCŢII PUBLICE: 1. INSPECTOR, CLASA I, GRAD PROFESIONAL DEBUTANT

CU ATRIBUŢII ÎN CONTABILITATE;2. INSPECTOR, CLASA I, GRAD PROFESIONAL DEBUTANTT

CU ATRIBUŢII ÎN ACHIZIŢII PUBLICE.

Condiţii de participare: Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevă-zute de Legea 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici, republicată, cu modifi cările și completările ulterioare.

Condiţii specifice: Studii superioare fi nanciar-contabile sau economice absol-vite cu diplomă de licenţă pentru postul de Inspector grad debutant cu atribuţii în contabilitate și studii superioare în administraţie publică, de drept, economice absolvite cu diplomă de licenţă pentru postul de inspector grad debutant cu atribuţii în achiziţii publice.

Bibliografie: Constituţia României;Legea 188/1999 privind Statutul Func-ţionarilor Publici, republicată cu modifi cările și completările ulterioare;Legea 7/2004 privind Codul de Conduită al Funcţionarilor Publici, republicată; Legea 98/2016 a achiiziţiilor publice;H.G.395/2016 petru aprobarea Normelor Me-toodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului cadru de achziţie publică/acordului cadru din Legea 98/2016 privind achiziţiile pu-blice; Legea 82/1991 Legea Contabilităţii, republicată;Legea 153/2017 privind salarizarea personalului bugetar; Ordinul 2861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii; Ordinul 3512/2008 privind documentele fi -nanciar-contabile, cu modifi cările și completările ullterioare; Codul Muncii; Legea 215/2001, republicată, privind administraţia publică locală.

Probele de concurs se vor desfășura la sediul Primăriei Șuici din comuna Șuici, Judeţul Argeș, după cum urmează: 30.08.2018, ora 10.00 proba scrisă și 31.08.2018, ora 10.00 interviu.

Dosarele de înscriere se depun în termen de 20 de zile de la data publicării în M.O., la sediul Primăriei Șuici, Judeţul Argeș.

Dosarul candidaţilor va cuprinde urmărarele documente, conform prevede-rilor art.49 din H.G.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modifi cările și completările ulteri-oare: copie act de identitate;formular de înscriere conform anexei HG 611/2008, republicată; copii acte de studii și alte acte care atestă efectuarea de specializări; copie carnet de muncă/respectiv adeverinţă care să ateste vechimea în muncă; cazier judiciar(acesta poate fi înlocuit cu o declaraţie pe propria răspundere, cu obligaţia de a completa dosarul de concurs cu originalul documentului pe tot parcursul concursului, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data când concurentul a fost declarat admis în urma selecţiei dosarelor, sub sancţiunea neemiterii actului administrativ de numire); adeverinţă care să ateste starea de sănătate corespunzătoare; declaraţie pe propria răspundere care să ateste că nu a desfășurat activităţi de poliţie politică; curriculum vitae.

Spitalul de Pneumoftiziologie Sf.Andrei, cu sediul in Comuna Valea Iasului, str.Armand Calinescu nr.5, judetul

Arges organizeaza licitatie publica cu plic inchis pentru inchirierea unui spatiu cu destinatia comer-

ciala in suprafata totala de 36.80 mp.

Licitatia va fi organizata in data de 31.07.2018 orele 11.00 la sediul in-stitutiei.. Garantia de participare – 2000 de leiTel/fax contact: 0248724431,0248724431, email: aprov@spviasului.ro. Pret minim acceptat: 1000 leiData limita depunere oferta 30.07.2018 – ora12.00Durata contractului 1 an cu posibilitate de prelungire pana la 3 ani.Documentatia de inchiriere impreuna cu caietul de sarcini se achizitio-neaza de la sediul unitatii la pretul de 10 lei.

Ofera salariu atractiv, contract de munca incheiat in Germa-nia, alocatie pentru copii. Lim-ba germana nu este obligatorie.

De asemenea, ofera posturi de

asistenti medicali, posturi pen-tru care se solicita cunostinte minime de limba germana.

Este nevoie de cunostinte mi-nime de calculator.

NU SE PERCEP COMISIOANE.

Relatii la telefoanele: 0723.350.268, 0766.592.241

Firma Pfl ege Daheim din Germania cu sediul in Curtea de Arges, str. Cuza Voda, nr. 131, et. 1, judetul Arges (vis-a-vis de Spitalul Municipal din Curtea de Arges),

ANGAJEAZA PERSONAL INGRIJIRE BATRANI LA DOMICILIU IN GERMANIA

Elevii clasei a 12-a C, de la Liceul Industrial nr. 6 Pitești, profesor diriginte Voinea Maria, promoţia

1987 – 1989, doresc să organizeze anul viitor revederea de 30 de ani de la absolvirea liceului.

Organizatorii împreună cu câţiva colegi regăsiţi se întâlnesc în data de vineri 27 iulie 2018, orele 17.00. Doritorii pot afl a relaţii suplimentare la numărul de telefon 076 1967 013. Sorin Cotescu

Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii).

Tel: 0729/033987

Vând 5.037 m.p teren intravilan cu casa, dependinţe şi livadă de pruni,

preţ 15.000 Euro negociabil şi 8.961 m.p. teren extravilan, preţ 10.000 lei negociabil, situat la 20 km de Piteşti,

în comuna Suseni, sat Strâmbeni. Relaţii, la telefon 0720/421107,

0734/303203.

Societate comercială de transport marfă

ANGAJEAZĂşoferi cu experienţă,

categoriile B-C-EPENTRU CURSE

TUR-RETUR ÎN EUROPACV la email:

adrianaemilianeacsu@yahoo.comTelefon: 0725 10 11 13

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

MOBEXPERT PITEŞTI - JUPITER CITY SHOPPING CENTER

Mona LisaMobilier realizat din fier forjat vopsit în câmp electrostatic. Scaun dim. 52x57x89H cm Lei 668

diam. 100x73H cm Lei 969Lei 3.641 Lei 3.277

Suntem cu toþii diferiţi. Din fericire.

Devenită deja partener tradiţional pentru municipiul Câmpulung în organizarea ma-nifestărilor dedicate Zilelor de sărbătoare ale localităţii muscelene, societatea Palmy-ra Events srl Târgoviște este prezentă și în acest an la evenimentul „Împreună pentru Câmpulung”. În baza unui contract de aso-ciere cu municipalitatea câmpulungeană, fi rma administrată de Marinela Olei va fi cea care va oferi în acest an spectacolele care constituie principala atracţie în mulţimea de manifestări dedicate Zilelor Municipiului: concertele de vineri și sâmbătă seara, 20 și

21 iulie, susţinute, printre alţii, de Monica Anghel, Nicola, RIFF și Ștefan Bănică jr.

În plus, în această săptămână, Palmyra Events va asigura și alte activităţi care se încadrează în tipul manifestărilor de sărbă-toare, precum târg tradiţional, mic comerţ stradal și mijloacele de distracţie publică. Spiritul de sărbătoare românească va fi susţi-nut de fi rma organizatoare și prin oferirea de produse tradiţionale, care vor fi preparate și servite la terasele amenajate în Piaţa Primă-riei din Câmpulung.

C.I.B.

Pentru al treilea an consecutiv

Palmyra Events susţine sărbătoarea Zilelor Municipiului Câmpulung

Astăzi vorbim despre ambiție și hotă-rârea de a împlini un vis. Nu a crescut la oraș, ci în satul Bucșenești- Lotași, comuna Țițești, și spune cu mândrie că acest lucru a motivat-o să reușească tot ce și-a propus. Absolventă a Lice-ului „Iulia Zamfi rescu” din Mioveni, Ionela Nicoleta Ilinca este unul dintre cei 9 elevi din Argeș care au obținut media 10 la bacalaureat în acest an și singura din Mioveni. În următorul interviu, tânăra de 19 ani vorbește despre ce a însemnat bacalaureatul pentru ea, despre voință, îndemnul că-tre generația din care face parte, dar și despre pasiunile sale. Ionela nu crede în complexul elevului de la sat, își dedi-că timpul escapadelor pe munte, îi plac plimbările lungi și lectura, despre care spune că este „o bucurie pentru sufl etul meu”, dar mai multe vă va spune chiar ea în rândurile ce urmează.

Ce efort presupune un rezultat de 10 la bac? Care a fost cheia succesului pentru această reușită?

- Obținerea unui astfel de rezultat presu-pune multă muncă, renunțarea la anumite obiceiuri și multă voință. Nu cred că există neapărat o cheie a succesului, ci, pur și sim-plu, trebuie să fi i determinat, să nu renunți și să te gândești întotdeauna la viitorul tău și la șansele pe care le ai și de care trebuie să profi ți. Ai fost nevoită să renunţi la anumite

obiceiuri din viaţa ta pentru a te pregăti pentru examen?

- Da, aș fi ipocrită să spun că nu am renunțat la anumite lucruri în acest an. Ieșirile la terase, în parc, cu prietenii s-au împuținat, dar nu regret, sacrifi ciul a me-ritat, mai ales în condițiile în care viitorul meu era în joc. Ai simţit la un moment dat că ești

copleșită de cantitatea de informaţii, că nu mai poţi face faţă studiului?

- Cred că fi ecare persoană care a învățat la modul serios pentru bac a avut momente în care ar fi vrut să renunțe. Și eu, asemenea lor, am trecut prin astfel de momente în care am clacat, dar din care am ieșit. Stă-pânirea de sine este cea mai importantă și, după cum am mai spus, păstrarea calmului. Sunt de părere că, dacă te agiți și plângi, nu vei ajunge nicăieri, plus ca asta îți dăunea-ză din punct de vedere al sănătății. Ce te-a motivat să nu renunţi?- Ceea ce m-a motivat, în special, a fost

dorința mea de a le demonstra celorlalți că

și copiii de la țară au ceva de arătat și me-rită ascultați, în ciuda faptului că oamenii judecă după aparență și în funcție de lo-cul din care provii. Totodată, părinții mei m-au sprijinit foarte mult și mi-au fost ală-turi, iar acest lucru m-a ajutat enorm.

„A fost destul de solicitant să fac naveta” Am înţeles că ai făcut naveta în tim-

pul liceului. Nu a fost obositor?- Ba da, a fost destul de solicitant, aveam

momente în care ajungeam prima în clasă și stăteam singură până veneau și ceilalți colegi. Poate singurul aspect pozitiv a fost faptul că aveam mai mult timp să repet (zâmbește - n.red.). Care a fost materia ta preferată în li-

ceu?- Materia mea preferată a fost limba lati-

nă, deși, la început, nu mi se părea abso-lut deloc interesantă. Pe parcurs, am dez-voltat o pasiune pentru ea. Am participat la Olimpiadă, iar la etapa județeană am obținut locul I, toate acestea datorită dom-nului profesor Hoaghea Cristian, căruia îi sunt recunoscătoare. De asemenea, limba latină îți dezvoltă foarte mult capacitatea de a gândi și de a face conexiuni, este un fel de matematică, ce utilizează literele în locul cifrelor. Pentru ce facultate ai de gând să op-

tezi?- Voi opta pentru Facultatea de Științe

Economice și Drept, specializarea Conta-bilitate și Informatică de Gestiune, din ca-

drul Universității din Pitești. Simt că asta mă reprezintă. Ce sfat oferi celor care au rămas

dezamăgiţi în urma rezultatelor de la ba-calaureat?

- Sfatul meu pentru toți absolvenții de liceu și nu numai este să nu renunțe, să încerce în continuare și să aibă încredere în propriile forțe. Și, mai ales, să nu uite faptul că un rezultat bun sau foarte bun necesită și muncă pe măsură. În societatea actuală, fără „struggle” (luptă - n.red.) nu vei putea obține mai nimic.

De la Liceul „Iulia Zamfi rescu” din Mioveni, Ionela și alte patru absolvente ambițioase cu medii cuprinse între 10 și 9,70 au fost răsplătite de autoritățile locale cu o excursie de o săptămână la mare.

„Am fost destul de surprinsă când am afl at acest lucru, nu mă așteptam, este un gest foarte frumos din partea Consiliului Local Mioveni și din partea Primăriei Mio-veni”, încheie tânăra absolventă.

Mari Tudor

Elevă de 10 la bac din comuna Ţiţeşti:

„M-a motivat dorinţa de a le demonstra celorlalţi că şi copiii de la ţară merită ascultaţi”

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

În ultima lună au curs nu numai ploile, ci și momentele de satisfacţie ale unor primari care au semnat con-tracte de fi nanţare, prin ADR Sud Muntenia, pentru lucrări de interes public. Mai mult, și Consiliul Jude-ţean a intrat în hora banilor euro-peni, nu mai puţin de 24 de milioa-ne de lei pentru reabilitarea Palatului Administrativ din Pitești. Curtea de Argeș a aplicat pentru reabilitarea termică a spitalului și dezvoltarea unui sistem de transport modern, Topoloveniul a luat bani pentru reţeaua de apă, iar exemplele sunt mult mai multe. Fără Câmpulung, acolo unde este în derulare proiectul pentru restaurarea Mânăstirii Negru Vodă, dar acela nu are legătură cu activitatea administraţiei locale.

Ce găsim la Câmpulung? Proiec-tul denumit „Schimbă-ţi viitorul! Dezvoltarea socială și economică a persoanelor defavorizate din zona de nord a Municipiului Câmpulung” și încadrat în Programul Operaţional Capital Uman, fi ind cofi nanţat din Fondul Social European. Valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 16.867.983,53 lei, bani din care se fac cursuri, se oferă mese gratu-

ite, tabere, servicii medicale și care vor fi folosiţi și pentru realizarea unui centru multifuncţional. Adică nicio piatră pe o nouă construcţie! Iar la robinetul cu fonduri europene se adapă și cei de la fi rmele Agrafi cs Communication SRL București și Profi Jobs Consulting SRL Pitești, plus câţiva din Primărie, printre care și primarul Liviu Ţâroiu, fericit be-nefi ciar al unei indemnizaţii lunare cât un sfert din cea primită pentru funcţia de șef al municipiului.

Cu bani de la buget se refac străzi şi Piaţa Primăriei

După mega-eșecul mega-proiectu-lui de reabilitare a centrului istoric și a Parcului Kretzulescu, care a stors bugetul local de peste opt milioa-ne de lei, Câmpulungului i-a intrat teama în Primărie, astfel că nu s-au mai accesat fonduri europene pen-tru lucrări ale căror rezultate pot fi cuantifi cate fi zic, nu doar trecute pe hârtie precum diplomele de absol-vire a cursurilor de califi care la care oamenii semnează și salută. În mod ironic, primarul Ţâroiu a afi rmat la Zilele Orașului Mioveni că și el ar

putea face multe dacă ar avea banii lui Ion Georgescu, însă nu există do-vadă în acest sens, ci în cel invers. Faptul că nu există relaţie cu ADR Sud Muntenia este relevant. Este adevărat și faptul că Ţâroiu s-a arun-cat în braţele Ministerului Dezvol-tării prin PNDL, însă până acum nu a fost demarată nicio lucrare dintre cele anunţate, precum reface-rea unui pod și a reţelei de apă. Au

început doar lucrările la amenajarea urbanistică a unei străzi cu stâlpii lă-saţi în mijlocul trotuarului, iar după Zilele Municipiului se anunţă reabi-litarea Pieţei Primăriei. Cu bani din excedentul bugetar, că i-a lăsat Călin Andrei nu doar fobia de fonduri eu-ropene, ci și rezervă de bani pentru mandate negre.

Cătălin Ion Butoiu

Câmpulungul a fost exclus din ADR Sud Muntenia de către propriul primar!

Administraţia câmpulungeană nu a aplicat pentru niciun program derulat prin Agen-ţia pentru Dez-voltare Regională Sud Muntenia, în cadrul căruia pot fi depuse proiecte pentru obţinerea de fi nanţare eu-ropeană. Asta în condiţiile în care, totuși, Argeșul este un judeţ cam-pion la depunerea de proiecte, fi e prin intermediul unităţilor adminis-trativ-teritoriale, fi e de către fi rmele cu capital privat. În schimb, Câmpu-lungul s-a agăţat de un proiect pe resurse umane ale cărui rezultate nu sunt atât de palpabile precum reabilitarea sediu-lui unei instituţii sau modernizarea unui spital.

În anul sărbătoririi Marii Uniri, Spitalul Militar de Urgență „Dr. Ion Jianu” Pitești organizează Caravana medicală „Uniți sub tricolor prin sănătate”, un pro-iect la nivel național aprobat și susținut de către Direcția Me-dicală a Ministerului Apărării Naționale.

Campania umanitară se va desfășura în perioada iunie-decembrie 2018 în localități din județele Argeș, Vâlcea și Dâmbovița.

Consultaţii gratuite într-o comună cu 1.800 de sufl ete

Cea de-a doua acțiune a echi-pei medicale va fi în comuna Pu-cheni, comună situată în nord-vestul județului Dâmbovița, având în componență cinci sate,

în care locuiesc peste 1800 de oa-meni. Astfel, sâmbătă, 21 iulie, între orele 9.00-16.00, o echipă din cadrul Spitalului Militar de Urgență „Dr. Ion Jianu” Pitești condusă de directorul medical, colonel medic Tudor Gheorghe, va fi prezentă în comuna Pucheni cu medici în specialitățile medi-cale: dermatologie, cardiologie, psihiatrie, medicină internă, me-dicină de familie, O.R.L.

Asistența medicală de urgență va fi asigurată de Compartimen-tul Primiri Urgențe, iar suportul logistic va fi asigurat de perso-nalul încadrat în managementul calității, comunicare și relații publice, informatică și adminis-trativ.

Locul de desfășurare a acestei acțiuni este Școala Gimnazială „Nicolae Vlad” (corp vechi), din localitatea Pucheni. D.G.

Spitalul Militar Piteşti organizează o campanie umanitară în trei judeţe din ţară

SEDC Mioveni continuă de-rularea de acțiuni și programe care să conștientizeze populația cu privire la prevenirea poluării mediului, importanța protejării resurselor de apă, a energiei elec-trice sau a curățeniei în oraș.

Startul campaniei „Ulei uzat? Hai cu el la reciclat!” s-a dat în luna octombrie a anului trecut. „Deșeurile casnice sunt cel mai greu de ținut sub control, iar uleiul alimentar uzat este unul dintre ele mai nocive deșeuri produse.

(..) Cantitatea pe care o vedeți în pozele de mai jos a fost colec-tată de un locuitor al orașului Mioveni timp de 4 luni. Prin gestul său, a reușit să prevină po-luarea a mii de litri de apă. Dacă fi ecare i-am urma exemplul și am adopta un stil de viața mai sănă-tos, pentru noi și pentru mediu, am reuși să asigurăm un viitor mai verde generațiilor viitoare.

Punctul de colectare din orașul Mioveni este la Piața Agroali-mentară Dacia.

I.M.

Campanie: „Ulei uzat? Hai cu el la reciclat!”

Președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, și primarul Gheorghe Voicu au inaugurat joi, în comuna Bârla, noul Centru de Asisten-ţă Permanentă Medicală.

Începând de luni, 16 iulie, șapte medici asigură aici asistența me-dicală. Centrul va funcţiona în satul Mozăceni-Vale, într-un spa-ţiu modernizat, unde cheltuielile cu funcţionarea sunt asigurate de la bugetul local, iar servicii-le medicale vor fi decontate de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. Acest centru va deservi nu doar locuitorii din Bârla, ci și din localitățile limitrofe. Astfel, pentru probleme minore de să-nătate argeșenii din zonă nu vor mai fi nevoiți să meargă până la Costești sau Pitești.

“Din 2016 până azi, Consi-liul Județean Argeș a cofi nanțat realizarea de investiții pentru modernizarea a 19 dispensa-re. De asemenea, am încurajat înfi ințarea de centre de perma-nenţă. De acum un astfel de cen-tru funcționează la Bârla. Mai avem în plan deschiderea unor

Centre de Permanență la Mărăci-neni și Rucăr. Vrem să încercăm prin aceste centre medicale să descurajăm venirea la unitățile de urgențe din Pitești sau Costești a urgențelor medicale minore” – președinte CJ Argeș, Dan Manu.

Tot la Bârla, președintele CJ Argeș, Dan Manu, a vizitat și școala din Mozăceni – Vale, frec-ventată de peste 200 de elevi. Condițiile de infrastructură sunt deosebite. Grupurile sanitare, afl ate la fi ecare etaj, sunt în inte-riorul clădirii, iar acum se lucrea-

ză la amenajarea unei săli pentru desfășurarea orelor de sport.

În comuna Bârla exista, în urmă cu mulți ani, stațiunea balneocli-materică Bădești-Băi. Astăzi însă este în conservare, dar clădirea, care se afl ă în proprietatea Primă-riei, este încă într-o stare foarte bună. Tocmai de aceea, primarul Gheorghe Voicu a cerut sprijin președintelui Dan Manu pentru găsirea unor soluții constructive de reabilitare a acestei unități în interesul comunității locale.

I.M.

Centru de Asistenţă Permanentă Medicală la Bârla

Câmpulung - oraşul proiectelor neterminate

Startul campaniei s-a dat încă dinluna octombrie a anului trecut

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.com / jurnalarges@rdslink.ro Nr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul de muncă

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaMarketing: Sorin CotescuRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion ButoiuGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduPentru sugestii şi reclamaţii, 0248.221774sau e-mail: jurnaluldearges2011@gmail.com

Tel.: 0248/22.23.22

Rezultatele parţiale ale pro-iectului „Elaborarea planului de management al Ariei pro-tejate Râul Târgului-Argeșel-Râușor” au fost prezentate săptămâna trecută de Funda-ţia „Conservation Carpathia”, la sediul Primăriei Lerești, în prezenţa reprezentanţilor Consiliului Judeţean Argeș, ai primăriilor Lerești, Rucăr și Valea Mare-Pravăţ, de la Gar-da Forestieră, Jandarmerie, Salvamont Câmpulung, obști de moșneni și ocoale silvice.

Daniel Bucur, managerul de proiect, a evidenţiat activităţi-le desfășurate deja în realizarea planului de management care va conţine măsurile și activităţile necesare unei exploatări respon-sabile a resurselor, concomitent cu asigurarea protejării natu-rii în situl Natura 2000 „Râul

Târgului-Argeșel-Râușor”, cel afl at în administrarea fundaţiei. Și tocmai în acest sens, în scurt timp cei de la „Conservation Car-pathia“ vor organiza caravane de

informare în comunităţile locale despre ceea ce înseamnă arie pro-tejată. Proiectul se va fi naliza în noiembrie 2019.

Directorul tehnic Mihai Zotta a fost cel care a oferit amănunte despre rezultatele unui alt pro-iect implementat cu succes de fundaţie, proiectul „Life+“ des-tinat reconstrucţiei ecologice a pădurilor din valea superioară a râului Dâmboviţa, Munţii Făgă-raș. Printre altele, au fost reîmpă-durite peste 400 ha de teren, 17 km de șanţuri de eroziune au fost acoperite, iar păduri monoculturi de molid au intrat în proces de conversie către pădure naturală, mix de foioase și conifere. Proiec-tul a ajuns la fi nal, dar cei de la „Conservation Carpathia“ spun că acţiunile de reconstrucţie a pă-durilor și habitatului acvatic din Făgăraș vor continua. Fundaţia „Conservation Carpathia” este singura organizaţie non-profi t de mediu românească care deţine, în prezent, o suprafaţă de 21.000 ha de pădure, unde, după cumpăra-re, a interzis tăierile.

C.I.B.

Fundaţia „Conservation Carpathia”, bilanţ pentru două proiecte de conservare a pădurilor din Muscel

Asociația Județeană Argeș „Ba-sarab I” a cadrelor militare în rezervă și în retragere, în cola-borare cu UM 01714 și Cercul Militar Pitești, a organizat joi, 12 iulie, o manifestare dedicată

Zilei Transmisioniștilor Mili-tari, sub genericul „145 de ani de la înfi ințarea transmisiuni-lor Armatei Române”. Deveni-tă tradițională, manifestarea a debutat prin omagierea memo-

riei cadrelor militare trecute în nefi ință, iar participanții au ținut un moment de reculegere pen-tru eroul locotenent comandorul pilot Florin Rotaru, pilot șef al Bazei Aeriene Fetești. Cuvântul de deschidere le-a aparținut col. rtr. Ilie Stoica și gl. bg. rtr. Ion Neagoe, apoi a susținut un dis-curs vârstnicul ofi țer col. rtr. Titi Georgescu, cu o activitate remar-cabilă în cadrul UM 01714 înce-pând cu anul 1957, care a evocat momentele din timpul revoluției. Participanții au mai putut admira o fotoexpoziție „Arc peste Timp” din istoria armei Transmisiuni și au asistat la lansarea de carte a lui Felix Cuceanu, „Jurnal de Merce-nar”.

Alina Crângeanu

Asociaţia Basarab I a sărbătorit Ziua Transmisioniştilor

Broşură despre costumul rucărean

Dacă Stoeneștiul are monografi e a portului popular, comuna Rucăr și-a făcut broșură. „Costumul Popular Rucărean” a fost prezentat la cea de-a treia ediţie a evenimentului „Șezătoare-n fân”, redenumit „Marea șezătoare Rucăreană în An Centenar”. Lansarea broșurii a fost completată cu descrierea relaţiei speciale între portul rucărean și reginele României și cu prezentarea meș-teșugurilor specifi ce zonei. C.I.B.

De curând a apărut publicația „10.000 vol. I”, o publicație speci-alizată a cercetătorilor lumii sub-terane. Din cuvântul de debut al prof. dr. Marcian David Bleahu, membru de onoare al Academiei Române, afl ăm că, dacă până la Primul Război Mondial erau cu-noscute și consemnate în docu-mente scrise aproximativ 100 de peșteri, în 1976, în cel de al doilea catalog al cavităților din Româ-nia se consemnează circa 2000 de cavități, respectiv o dublare față de primul, din 1964. A exis-tat în următorii ani o sporire a

patrimoniului speologic cu peste 10.000 de peșteri și avene. Actu-almente se vorbește chiar despre un număr de 12.000 de peșteri înregistrate în evidențele Cadas-trului Peșterilor din România. Marea majoritate a descoperirilor aparține speologilor organizați în cadrul Federației Române de Speologie. În schimb, numărul speologilor s-a diminuat de la cir-ca 3000 la câteva sute. Sunt 32 de cluburi afi liate la Federația Ro-mână de Speologie, printre care și Speleopit 600 Pitești, condus de Gabriel Cazan. A.C.

Publicaţia speologilor „10.000”, la primul volum

Zilele Reghinului, cu costum muscelean

A fost sărbătoare săptămâna trecută în municipiul Reghin. Au fost Zilele localităţii de pe malul Mureșului, prilej de organizare a unei ma-nifestări denumite „O sută de ani de tradiţii românești”. Iar în piaţeta din cartierul Libertăţii a avut loc o inedită prezentare a portului popu-lar, cu defi larea tinerelor îmbrăcate în costume tradiţionale din diverse zone ale ţării.

De excepţie a fost, ca de obicei, portul muscelean, acesta fi ind eviden-ţiat cu deosebire de cei care au asistat la evenimentul organizat la peste două sute de kilometri de zona Muscelului. C.I.B.

Au fost reîmpădurite peste400 ha de teren, 17 km de şanţuri de eroziuneau fost acoperite

„Conservation Carpathia”deţine 21.000 ha de pădure,unde, după cumpărare, a interzis tăierile

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1253 (18 - 24 iulie 2018)

Gabi Zoană știe că pentru un ciolan la Bruxelles merită să faci orice.

Doamna Dăncilă, ca să vedeți cât de mult vă

apreciez, mi-am făcut și eu părul vâlvoi ca dumnea-

voastră. Parcă am fi două rockerițe

ale politicii românești.

Cred că orice român îi place coafura mea și că mă va

vota dacă mai ajung pe liste la Bruxelles...

LA MULŢI ANI!Șapte personalități argeșene își serbează ziua

de naștere în săptămâna 18-24 iulie 2018. Pri-mul sărbătorit, pe 18 iulie, este preotul Lucian Grigore. Pe 19 iulie va închina o cupă de șampanie omul de afaceri Nicolae Oiţă, iar pe 20 iulie va da de băut femeia de afaceri Cristina Diculescu.

Pe 21 iulie va primi felicitările cuvenite Doru Toma, director de organizare la CS Mioveni.

Pe 23 iulie se vor afl a în centrul atenției Sergiu Rizescu, vicepreședintele AFDPR, și istoricul și publicistul Cornel Carp.

Nu în ultimul rând, pe 24 iulie va sărbători Lucian Fulgeanu, de la reprezentanța Peugeot Pitești. Tuturor sărbătoriților, precum și celor care poartă numele Sf. Ilie Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Cornel Carp

Nicolae Oiţă

Senatorul Gheorghe Marin, un mare fan de sinecuri.

Domnu’ primar, știți cumva vreun post bine plătit și unde să nu fac mai nimic? Nu de alta, dar vreau să am continuitate după ce ies din Parlament.

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Va fi dublă sărbătoare la fi nal de toamnă la Rucăr! Nu doar că se va organiza o nouă ediţie a tradiţio-nalei manifestări Expopastoralis, care marchează ziua comunei, dar primarul Ionel Dulamă va deve-ni socru mic. Pentru data de 15 septembrie a fost anunţată nunta fi icei sale, Simina, cea care se va căsători cu Ștefan Chiperi. Iniţia-toare a unei mișcări de păstrare și promovare a portului și tradiţiilor, consilier la Senatul României și Parlamentul European, adminis-trator la o pensiune din Rucăr și președinte a două asociaţii, Simi-na va face din propria nuntă încă un prilej de a-și arăta aprecierea faţă de costumul popular musce-lean.

C.I.B.

Fata primarului de la Rucăr se mărită de Expopastoralis

În urma promovării concursului organizat luni, 16 iulie, de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, maiorul Alin Berevoescu va îndeplini funcția de prim-ad-junct al inspectorului-șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Cpt. Puică Nicolae” al județului Argeș.

Cu o carieră militară de peste 12 ani în arma Pompieri, maiorul Berevoescu a ocupat diverse funcții de conducere la nivelul subunităților operative din județele Brașov și Argeș, precum și în echipa managerială a ISU Argeș (împuterni-cit șef Centru Operațional și împuternicit prim-adjunct al inspectorului-șef). Astfel, echipa managerială a ISU Argeș este completă, toți ofi țerii fi ind titulari pe funcții, după cum urmează:

- inspector-șef: locotenent-colonel Olar Bogdan;- prim-adjunct al inspectorului-șef: maior Berevoescu Alin;- adjunct al inspectorului-șef: locotenent-colonel Soare

Daniel. A.C.

Maiorul Alin Berevoescu, prim-adjunct la ISU Argeş