LUNI a. „Spune la ce am cântat?”(se folosesc instrumente al căror sunet poate fi înregistrat pe bandă magnetică:pian,acordeon, trompetă,tobă).

b. „Cine face aşa?”(se pot folosi sunete scoase de diferite animale sau zgomote din natură înregistrate pe CD sau casete audio); copiii pot fi puşi ei înşişi să emită diferite onomatopee .

c. Jocul silabelor;se pronunţă serii de silabe paronime în ritmul bătăilor din palmă sau după un metronom.Exemplu:

pa, po, pu, pe,pi. ta, to, tu, te, ti

ba, bo, bu,be, bi. da, do ,du , di.

ga, go, gu, ghe, ghi. fa, fo, fu, fi.

ca, co , cu ,che, chi. va, vo, vu,vi.

sa, so ,su , se , si. şa, şo , şu, şi. za, zo , zu, ze,zi. ja, jo, ju,ji.

MARŢI „Repetă ce spun eu.”

– exerciţii pentru diferenţierea consoanelor surde de cele sonore în cuvinte paronime:

P-B T-D C-G

paie-baie tata-data cară-gară

papa-baba tare-dare caz-gaz

parcă-barcă tună-dună coală-goală

pară-bară tac-dac coarnă-goarnă

poală-boală toamnă-doamnă cocoşi-gogoşi

pere-bere trepte-drepte cât-gât

pir-bir topor-dobor când-gând

pile-bile tuş-duş cură-gură

pun-bun lată-ladă crai-grai

prună-brună pot-pod creier-greier

alpine-albine roată-roade nucă-nugă

pază-bază spate-spade luncă-lungă

pufni-bufni pături-păduri stâncă-stângă

pată-bată fac-fag

vatră-vadră trac-trag

clătite-clădite

a clăti-a clădi

F-V S-Z Ş-J

fată –vată sare-zare şale-jale

far- var sac-zac şapcă-japcă

file-vile seamă-zeamă şir –jir

fii-vii oase-oaze prăşitură-prăjitură

foi-voi oase-oaze prăşit-prăjit

fin-vin rase-raze prăşit-prăjit

fază-vază sar-zar

facă-vacă sărit-zărit

fulg-vulg

fină-vină

MIERCURI Jocul: „Cu ce sunet începe cuvântul.”

a.exerciţii pentru diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat:

Ş-S Z-J Ţ-CE-CI R-L

coş-cos zale-jale aţe-ace rasă-lasă

şold-sold zar-jar ţine-cine cramă-clamă

şcoală-scoală zoi-joi ţel-cel rege-lege

laş-las înţeapă-înceapă rac-lac

creşte-creste munţi-munci rampă-lampă

muşcă-muscă plăţi-plăci rupă-lupă

peşte-peste ţeapă-ceapă radă-ladă

pişc-pisc roz-loz

b.diferenţierea unor cuvinte diferite (ca semnificaţie) cu punct de articulare apropiat:

bardă-barcă-barză

rece-lege.rege

top-ţop-dop

duduie-gutuie

cer-ger

clonţ-glonţ

JOI Jocul: „Spune la ce m-am gândit.”

a.transformări de cuvinte prin înlocuire de sunete şi silabe:

co-pac a-luna s.. ac me-re ca-să să-pun coa-jă

co-pil a-dânc s.. apa ma-re ma-să să-mânţă câr-jă

co-coş a-pa s.. are soa-re tru-să să-nătos bir-jă

co-vor a-casă s.. albă ta-re la-să vra-jă

co-cor a-nimal s.. trugure pădu-re

co-joc a-rici s..tilou floa-re

co-vrig s..ifon za-re

mânca-re

fat..ă gu.şă ci-reşe mer-ge

mam..a fi-şă ci..orap min-ge

cas..a fa-şă ci-nema mu-ge

can..a păpu-şă ci..oară mul-ge

fust..a mănu-şă ci..rc fu-ge

rochi..a ci..ocane fri-ge

b.Formează cuvinte care încep cu: sa, ja, za, şe, re, etc.

VINERI a.Jocuri hazlii: „Cine spune mai repede?”

1.Pe cap un capac , pe capac un ac.

2.Căprarul crapă capul caprei pe capră,în patru.

3.Un cocostârc s-a dus la cocostârcărie să se descocostârcească

4.Papucarul papppucîre.te papucii papucăresei.

5. Şapte sape late şi alte şapte sape late, să le car pe toate în spate

6.Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negandite

7.Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucure

care a venit ucuros de la Bucureşti.

8. Un tâmplar din strada Tâmplari, pe când tâmplărea în tâmplărie

lovit din întâmplare tâmplăreasa în tâmplă.

9.De gospodărit m-am gospodărit, dar de desgospodărit nu mă

pot desgospodări căci desgospodăria e păguboasă.

10.Am o mâţă mâţoasă căpăţânoasă care are cinci mâţoşei jucăuşi

frumuşei.

b.Jocul: „Deschide-ţi urechea bine”, pentru recunoaşterea vocilol,telefonul fara fir

c.Jocul: „Telefonul fără fir”. c.Jocul: „Telefonul fără fir”.

1. Mobilitatea aparatului fono-articulator :

A. Exerciţii de mobilitate a maxilarelor

-exerciţii de închidere şi deschidere a gurii;

-exerciţii de coborare şi ridicare a maxilarelor;

-exerciţii de alternare a maxilarelor înainte-înapoi;

-muşcătura .

B. Exercitii de mobilitate pentru limbă

-limba iese si intră repede (ca la pisică când bea);

-limba mişcată de la dreapta la stânga (tic-tacul ceasului) ;

-limba iese în formă de lopată;

-limba iese în formă de sageată;

-limba şterge buzele;

-limba şterge dinţii de deasupra ;

-limba sterge dintii de dedesubt

-mişcări circulare ale limbii;

-limba ghemuită în fundul gurii;

-mişcările limbii în jos şi în sus cu gura deschisă.

-pronunţarea rapidă şi repetată a silabei ‘la’;

-limba la palat şi jos ;

C. Exerciţii pentru buze si obraji

-mişcări de sugere a obrajilor;

-mişcări de ţuguiere a buzelor ;

-mişcări de întindere a buzelor (zâmbetul);

-mişcări de rotunjire a buzelor ;

-mişcări alternative de întindere şi rotunjire a buzelor;

-mişcări de ţuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumânare, balon, morişcă ;

-miscari de aburire a o

oglinzii ;

-mişcări de umflare a obrajiilor ;

-vibrarea buzelor ;

-rictusul buzelor .

D. Exerciţii pentru vălul palatin

-eerciţii de imitare a căscatului ;

-exerciţii de imitare a înghiţitului, tusei ;

-mişcări de deglutiţie .

EXERCIŢII PENTRU MOBILITATEA BUCO-LINGUO-FACIALĂ

-se arată dinţii ;

-se face trompa ;

-se suflă in hârtii, vată, morişti;

-se suge cu paiul un lichid ;

-se mestecă;

-se înghite;

-se apucă cu dinţii sau cu buzele un obiect aflat pe masă ;

-se umflă sau se sug obrajii ;

-sa reproduce prin mimică :râsul, plânsul, mirarea ;

-se fluieră;

-se scoate limba ;

-se indreaptă limba către : nas, bărbie, comisuri

2. Educarea respiraţiei

A. Dezvoltarea respiraţiei nonverbale : educarea echilibrului între inspiraţie şi expiraţie

Exercitii pentru expiratie

- se suflă nasul in batistă;

- se suflă aerul pe dosul mâinii ;

-se ţine un fulg în aer ;

- se stinge lumânarea ;

-se umflă balonul ;

-se suflă în apă cu paiul .

Exercitii pentru inspiratie

-miroase florile ;

-câinele la vânătoare;

-miroase parfum, spirt, oţet etc.

c) inspiraţia diferenţiată

- trei timpi inspiri şi cinci timpi expiri cu faţa la oglindă

- inspiraţie alternativă pe onarăşi pe cealaltă

- inspiraţie pe gură

- inspiraţie pe gură şi expiraţie pe nas

- ispiraţie pe nas şi expiraţie pe gură

- inspiraţie lungă

- expiraţie prelungită (30 secunde)

B. Dezvoltarea respiratiei verbale :

Obţinerea expiraţiei mai lungi decât inspiraţia la pronunţie.

Vorbirea in expiraţie, fără efort, ritmat .

-exerciţii de pronunţie a vocalelor, prelung, rar, fară efort în timpul unei expiraţii ;

-exerciţii de pronunţie într-o expiraţie a unei consoane;

-exerciţii de pronunţie a unor grupe de vocale pe durata unei expiraţii (ai, ei, oi, ua, ue etc.) ;

-exerciţii de pronunţie a unor consoane însoţite de vocale, pe durata unei expiraţii (ba, be, bi, bo… ale, ele, ile…) ;

-exerciţii de pronunţie a unor silabe în care se găsesc grupuri de vocale sau grupuri de consoane, pe o expiraţie (aie, oie, uie, stra, stre, stri, cra, cre, cri, tra, tre, tri);

-exercitii ritmice de respiratie insotite de miscari si cantec

-exerciţii de respiraţie (culcat pe canapea-cu un caiet pe abdomen, caietul mişcându-se în ritmul diafragmei) : la început nonverbal ; cu pronunţie de vocale, silabe, cuvinte ; cu recitare de poezii ; citire în această pozitie cu voce tare . Indicaţii: Se întinde elevul pe canapea cu mâna stângă pe abdomen, iar cu dreapta pe piept, cerându-i-se să-şi sugă abdomenul şi apoi să expire pe gură, umflând abdomenul.

Când respiraţia diafragmală în această poziţie (orizontală) se realizează uşor şi fără efort se poate folosi pentru control aşezat pe abdomen.

Mişcările abdomenului imprimă caietului mişcarea sus-jos. Dar cum poziţia

normală pentru vorbit nu este cea orizontală, trebuie să se obţină această respiraţie

diafragmală şi în poziţie verticală. Pentru aceasta elevul stă în faţa oglinzii cu o mână pe

abdomen şi cu una pe piept şi i se cere să inspire profund pe nas, sugând abdomenul, iar

după o pauză scurtă (2-3 secunde) să expire pe gură.

-se indreaptă limba către : nas, bărbie, comisuri.