DEX Astrologic

7/23/2019 DEX Astrologic

1/20

Afectare

Explicatia:

Efecte negative asupra unei case sau unei planete, datorate unor aspecte proaste facute de

planetele malefice cu alte planete (sau de simpla lor prezenta) sau de planetele benefice aflate

intr-o pozitie nepotrivita.

Afinitate

Explicatia:

O legatura de atractie reciproca. Soarele spunem ca are afinitate cu toate planetele, Marte cuVenus in sens fizic, Venus cu Jupiter in sens filantropic, etc.

Altitudine prin Casa

Explicatia:

asa cea mai apropiata de planetele ascendente, si care se afla cel mai aproape de cuspida

asei a zecea, de Mi!locul erului sau de cel mai inalt punct de pe astrograma, este

considerata a avea altitudinea cea mai mare.

Apheta

Explicatia:

"rorogator. "laneta sau locul care influenteaza cel mai mult viata si moartea unui nativ (vezi#$leg)

Apollon

Explicatia:

Este una din cele opt planete transneptuniene, folosite de Scoala din #amburg. Simbolizeaza

comertul, stiinta, pacea, succesul, e%pansivitatea.

Aspecte mundane

Explicatia:

&cele aspecte formate de planetele-cupside ale caselor. uspidele caselor a '-a si a '-a

formeaza un se%til mundan.

Cadere

Explicatia:

Semnul opus pozitiei de e%altare, prin urmare planeta este slabita. n semnificator in cadere

poate indica o persoana nefericita, nea!utorata sau cruda. O planeta in cadere poate semnifica

o persoana care realmente a cazut (la propriu), sau a cazut in dizgratie. n *artile orare

referitoare la obiecte pierdute, obiectul respectiv poate a cazut de la locul initial.

Cadrane

Explicatia:

#oroscopul este impartit in + cadrane, prin intersectia liniei orizontului si meridianului. "rimul

cadran contine casele ', ' si '. &l doilea contine casele ', V si V, al treilea casele V, V si

V, iar al patrulea casele , si .

Careu in T

Explicatia:

onfiguratie formata de doua planete in opozitie si o a treia (numita focar) aflata in cuadratura

cu primele doua (forma unui triung*i isoscel). ndica faptul ca individul tinde sa-si canalizeze

energiile in directia indicata de focar, cautand apoi spri!in in punctul opus. "laneta focar este

una dintre cele mai puternice planete ale temei.


2/20

Casa I

Explicatia:

enumire traditionala omus Vitae, asa Vietii

enumire moderna asa Vietii si "ersonalitatii

ategoria casa ung*iulara

riada evolutie si creativitate individuala

ntervalul din zi zorii zilei, ultimele / ore dinainte de rasaritul Soarelui, in !urul celui de-al doilea

cantat al cocosilor

0uvernator traditional Marte, ca guvernator al 1erbecului, primul semn al zodiaculuiescriere asa este asa Vietii, guverneaza viata in ansamblu, vitalitatea si sanatatea

generala, aspectul fizic al nativului, dar si personalitatea in evolutia ei de-a lungul vietii, ego-ul,

tendintele de autoafirmare, de actiune si initiativa individuala. &scendentul, cuspida asei , este

cea mai importanta dintre cuspidele caselor, si multi astrologi iau in considerare si aspectele

ma!ore facute de &scendent cu planete. "lanetele plasate in asa coloreaza puternic viata si

personalitatea, cu atat mai intens, cu cat sunt mai apropiate de &scendent. "lanetele plasate in

a doua parte a casei (in semnul in care cade cuspida casei urmatoare) tind sa isi e%ercite

influenta mai mult in a doua parte a vietii. in cazul cand planetele sunt afectate prin pozitie sau

aspecte, trasaturile de baza sunt alterate sau se manifesta in moduri disonante.

Casa II

Explicatia:

enumire traditionala omus Substantiae, asa Materiei

enumire moderna asa Valorilor si 2esurselor "ractice

ategoria casa succedanta

riada materiala si profesionala

ntervalul din zi cele / ore dinaintea zorilor, in plina noapte, in !urul primului cantat al cocosilor

0uvernator traditional Venus, ca guvernator al aurului, al /-lea semn al zodiacului

escriere asa a -a este casa Valorilor si 2esurselor, care pot fi valori materiale - bani si

venituri din munca proprie, - dar si valori personale sub forma de aptitudini si talente practice,

pe care orice om trebuie sa si le gestioneze, sa si le dezvolte si sa le fructifice. "laneteleprezente in aceasta casa ilustreaza scara de valori a nativului, atitudinea sa fata de bani,

finante, aptitudini si talente, resursele diverse de care se bucura el in viata, ca si felul in care le

foloseste.

Casa III

Explicatia:

enumire traditionala omus 3ratrum, asa 3ratilor

enumire moderna asa omunicarii si Sc*imburilor

ategoria casa cadenta

riada relationala si afectiva

ntervalul din zi cele / ore de dupa miezul noptii0uvernator traditional Mercur, ca guvernator al 0emenilor, al 4-lea semn al zodiacului

escriere asa a -a este asa omunicarii si a 0andirii, ea se ocupa de micile studii - de

scoala generala, sau de cultura generala -, micile calatorii (pana la 4 zile), procesele legate de

ac*izitie, asimilare si ve*iculare de informatii variate, e%primarea verbala sau scrisa, deci prin

gandire si cuvinte, si totodata de orice relatii bazate pe sc*imburi, fie ele de informatii, servicii,

valori sau obiecte. "lanetele prezente in aceasta casa ilustreaza metodele concrete prin care

nativul se e%prima in acest domeniu si tendintele sale cele mai active.

Casa IV

Explicatia:


3/20

enumire traditionala omus "arentum, asa "arintilor

enumire moderna asa 2adacinilor si Originilor


riada mistica si psi*ica

ntervalul din zi cele / ore dinaintea miezului noptii, seara tarziu

0uvernator traditional 5una, ca guvernator al 2acului, al +-lea semn al zodiacului

escriere asa a V-a este asa inceputului si Sfarsitului, a punctului unde ciclurile se inc*eie

si se reiau, intr-o continuitate neintrerupta. e aceea, ea guverneaza copilaria, caminul

parintesc, familia de origine, patrimoniul familial, dar si finele vietii, si ceea ce se intampla cunativul, cu patrimoniul si opera sa, ori cu renumele sau, dupa ce isi inc*eie viata. "rintr-o

e%tindere, tot ea guverneaza si viata intima, launtrica si cea casnica, locuinta si gospodaria, si

reprezinta cel mai intim domeniu al vietii cotidiene, locul unde omul se poate retrage in vibratia

proprie si pe care si-l amena!eaza dupa sufletul sau. uspida asei V - 3undul erului - este

una din cuspidele cardinale, cele mai importante in tema, si reprezinta cel mai de !os punct al

temei, in sensul de profunzime sufleteasca si indepartare ma%ima de oc*iul public.

Casa V

Explicatia:

enumire traditionala imus 3iliorum, asa 3iilor

enumire moderna asa reativitatii si Jocului



ntervalul din zi cele / ore din timpul serii

0uvernator traditional Soarele, ca guvernator al 5eului, al 6-lea semn al zodiacului

escriere asa a V-a este cunoscuta popular drept asa ragostei si opiilor, dar ea este mai

general legata de Joc si reativitate, de orice manifestari afective care implica amuzament,

speculatii, riscuri si legaturi amoroase lipsite de obligatii, si care sunt direct asociate cu e%presia

creatoare a nativului, cu tot ceea ce lasa el in urma sa in viata, inclusiv procreatia, copiii sai. e

aceea, planetele in asa a V-a indica evenimente si actiuni legate de progenituri si copii, fie ca

sunt copiii proprii, fie ca sunt ai altora. intre relatiile de dragoste, aici sunt ilustrate si cele cuamantii, iar abilitatile creative sunt adesea cele artistice, sau cele care starnesc admiratia

celorlalti si confera nativului o anumita stralucire, in general temporara.

Casa VI

Explicatia:

enumire traditionala omus &egritudinem, asa 1olilor

enumire moderna asa Serviciului si Sanatatii



ntervalul din zi cele / ore de dupa apusul Soarelui, seara devreme

0uvernator traditional Mercur, ca guvernator al 3ecioarei, al 7-lea semn al zodiaculuiescriere asa a V-a este asa Muncii si a Serviciului. Ea guverneaza slu!bele obtinute,

relatiile de la locul de munca, cu colegii de serviciu si cu subalternii, calitatea de subaltern,

rutina cotidiana si preocuparile pentru subzistenta. ar in acelasi timp, ea este si asa

Sanatatii, a starilor temporare de bunastare sau de suferinta ale organismului, a bolilor acute si

minore, a tratamentelor ocazionale si a dietei alimentare, ca si a preocuparilor pentru sanatatea

proprie sau a altora, si de aici a ocupatiilor in legatura cu medicina, sanatatea, alimentatia,

agricultura. e fapt ea ilustreaza un principiu foarte profund al manifestarii fizice, acel principiu

care, in biologie, spune ca functia creeaza organul. a sa-si indeplineasca functia sociala, omul

se serveste de corpul sau fizic, care este, de fapt, organul simbolic de care aminteam mai sus.


4/20

u cat este mai puternica implicarea sa in e%ercitarea functiei sale, cu atat omul se bucura mai

mult de un corp fizic capabil sa e%ercite acea functie. &cest lucru pune in evidenta legatura

stransa dintre sanatatea omului si activitatea sa voluntara, utilitatea sa in viata. u cat omul se

simte mai dator si mai decis sa indeplineasca un anumit lucru, cu atat el primeste mai multa

energie pentru a-l realiza.

Casa VII

Explicatia:

enumire traditionala omus Seruorum, asa namicilorenumire moderna asa ooperarii si a onfruntarilor


riada relationala si afectiva

ntervalul din zi cele / ore dinainte de apusul Soarelui, spre seara, sfarsitul dupa-amiezii

0uvernator traditional Venus, ca guvernator al 1alantei, al 8-lea semn al zodiacului

escriere asa a V-a, cea in care se afla planetele c*iar inainte sa apuna, este asa

2elatiilor cu altii. Ea poate fi atat asa ooperarii, &socierii si asatoriei, deci a relatiilor

armonioase, cat si asa onfruntarilor, de la dispute si antipatii personale, pana la procese in

!ustitie si razboaie. "lanetele aflate in aceasta casa dezvaluie natura celor mai acute manifestari

relationale, iar pozitia lor in semne si aspectele cu alte planete ilustreaza caracterul armonios

sau tensionat al acestor manifestari. O asa a V-a cu multe planete indica o viata in care

relatiile cu altii sunt importante si nativul are nevoie de colaborare sau confruntare, dupa natura

aspectelor. and asa a V-a este lipsita de planete, guvernatorul ei si aspectele sale dau

indicatii despre natura manifestarilor relationale ale nativului.

Casa VIII

Explicatia:

enumire traditionala omus Mortis, asa Mortii

enumire moderna asa Mortii si 2enasterii



ntervalul din zi cele / ore de la mi!locul dupa-amiezii

0uvernator traditional Marte, ca guvernator al Scorpionului, al 9-lea semn al zodiacului

escriere asa a V-a este denumita si asa 2egenerarii, fiind legata in general de procesele

de transformare profunda, de transfer de la o stare de constiinta la alta, uneori prin perioade de

criza sau prin activarea unor energii subtile, si de aici mai este si asa Mortii si 2enasterii, dar

si a Se%ului, iar la nivel material, a Mostenirilor. ransformarile profunde in constiinta pot surveni

si prin studii oculte sau prin cercetarea unor mistere ale vietii. "lanetele in aceasta casa

influenteaza direct aceste procese si indica natura transformarilor profunde prin care trece omul

in viata. Ele pot accentua rolul se%ualitatii in viata nativului, sau ii pot oferi e%periente legate de

moarte si e%tracorporalitate, inclinatii catre ocultism, averi mostenite sau prile!ul de a manevra

banii altora. neori, ele dau anumite indicii privind durata vietii sau natura transformarilorpsi*ice de pe parcursul ei, dar asta numai in asociere cu alte elemente din tema. aca sunt

afectate, aceste planete pot indica o orientare defectuoasa a proceselor guvernate de aceasta

casa, sau probleme in cadrul lor.

Casa IX

Explicatia:

enumire traditionala omus 2eligionis, asa 2eligiei

enumire moderna asa "rogresului si intelepciunii




5/20

ntervalul din zi primele / ore de la amiaza

0uvernator traditional Jupiter, ca guvernator al Sagetatorului, al :-lea semn al zodiacului

escriere asa a '-a este asociata in general cu e%plorarile in domenii vaste si indepartate de

locul de pornire, si de aici este si casa calatoriilor lungi, a relatiilor cu strainatatea, a limbilor

straine, dar si a stiintelor si studiilor inalte, a inaltei intelectualitati, a filosofiei si religiei.

"lanetele prezente in aceasta casa reprezinta evenimentele si procesele prin care nativul isi

largeste e%perienta de viata si aria de actiune, se antreneaza in activitati la scara larga sau

progreseaza la un nivel superior al intelegerii lumii, depasindu-si conditia initiala si avansand

dincolo de limitele lumii sale obisnuite, in domenii noi si la un nivel mai abstract al cunoasterii.Ele pot indica inclinatiile religioase sau filosofice ale nativului, sau predispozitiile sale pentru a

calatori in alte tari, ori pentru a e%plora domenii inalte ale stiintei si gandirii.

Casa X

Explicatia:

enumire traditionala omus 2egia, asa emnitatilor

enumire moderna asa Succesului si 2ealizarilor



ntervalul din zi cele / ore dinainte de amiaza

0uvernator traditional Saturn, ca guvernator al apricornului, al ;


6/20

Casa XII

Explicatia:

enumire traditionala omus aptivitatum, asa aptivitatii

enumire moderna asa Sacrificiilor si a zolarii



ntervalul din zi primele / ore din zi, dupa rasaritul Soarelui

0uvernator traditional Jupiter, ca guvernator al "estilor, al ;/-lea semn al zodiacului

escriere asa a '-a este un fel de enusareasa a astrogramei, fiind denumita si asaSacrificiilor si zolarii, a Vicisitudinilor si a usmanilor &scunsi, a Marilor 1oli si rize. ar la un

nivel mai profund, ea este casa integrarii in universul spiritual, si a acelor inamici care sunt

ascunsi in propria noastra fiinta. Mai este asociata si cu =arma, cu trecutul obscur din alte vieti,

cu inconstientul colectiv si cu lumea viselor sau cu legaturile noastre cu planul astral. "entru

multi, este un teritoriu de temut, tocmai din cauza ca implica multe lucruri aparent rupte de

realitatea concreta, greu de inteles si controlat, evitate sau periculoase. raditional, este si casa

suferintelor cronice, a bolilor =armice si a acelor situatii in care trebuie sa dam dovada de multa

compasiune si umanitarism. "lanetele aici dau informatii tocmai despre acele lucruri, din propria

noastra fiinta, care tind sa fie impotriva noastra, atata vreme cat le negli!am sau le intretinem, de

regula neintentionat, ci doar fiindca nu vrem sa le consideram periculoase sau nefolositoare.

Casa succesiva

Explicatia:

are urmeaza o casa ung*iulara - , V, V, '.

Case

Explicatia:

"rin case, sau casele terestre, in astrologie se inteleg cele ;/ zone in care este impartit

zodiacul pentru a se stabili influenta astrelor in functie de pozitia lor fata de orizontul si verticala

locului pentru care se calculeaza astrograma. Ele sunt numerotate de la la ', in ordinea

zodiacala, iar inceputul primei case coincide adesea cu punctul aflat la rasarit, pe orizontul

locului studiat. "ozitiile caselor sunt stabilite prin calcule matematice, si e%ista mai multe

sisteme diferite de calcul, cu formule uneori foarte comple%e, si cu rezultate diferite, sisteme

cunoscute si sub denumirea de sisteme de case. in unele sisteme, toate casele sunt egale intre

ele. in alte sisteme, casele sunt inegale, dar se pastreaza permanent egalitatea intre casele

plasate la ;9< de grade pe cercul zodiacal. el mai popular este azi sistemul "lacidus, un

sistem de case inegale.

3iecare din casele terestre este asociata unui anumit domeniu al vietii individuale pe "amant,

avand o simbolistica legata mai ales de viata practica si sociala.

Case - actiune reciproca si opozitii

Explicatia:

ele sase case de sub linia orizontului se refera la actiunea in sine sau la tendinta de a actiona,

cele sase de sub linia orizontului, la circumstantele actiunii, cele superioare sunt personale, cele

inferioare sunt sociale, cele superioare se refera la organizare, cele inferioare la dezorganizare.

Case diurne

Explicatia:

asele V, V, ', ', ', '.


7/20

Case interceptate

Explicatia:

O asa e interceptata intr-un Semn cand nu apare pe niciuna din cuspidele semnului respectiv.

Case nocturne

Explicatia:

asele , , , V, V, V.

Case solare

Explicatia:

Sunt subdiviziuni ale celor /+ de ore, cat dureaza rotatia a%iala a "amantului. onform pozitiei

Soarelui, ca si &scendent, acestea divid cercul terestru in arcuri egale, a cate 4


8/20

Configuratia Casa

Explicatia:

onfiguratie formata dintr-un triung*i minor legat cu un se%til de doua cuadraturi - minimum 6

planete. Simbolismul sau este apropiat de cel al planetei ranus, aducand o latura originala,

inventiva, un intelect activ, dorinta de a atinge un scop maret. e asemenea poate aduce

tensiune interioara si prabusire in atingerea scopurilor daca individul nu are o structura solida pe

care sa se bazeze.

ConfiguratieExplicatia:

3igura geometrica trasata de aspecte, intr-o tema natala, care poate fi reperata dintr-o singura

privire (se refera doar la cele ;< planete).

rei sau mai multe planete dintr-o astrograma, care sunt conectate prin aspecte, iar actiunea

combinata a acestor planete produce diverse configuratii.

Conjunctie

Explicatia:

Se produce cand intre cele doua planete e%ista un ung*i de


9/20

Culminator

Explicatia:

O planeta rapida care tranziteaza atingand o pozitie critica - con!unctie sau aspect - si care pare

a-si pierde ec*ilibrul, devenind mai lenta.

Culori planetare

Explicatia:

3iecare planeta are o culoare care o guverneaza Soare - portocaliu, 5una - verde, Mercur -

violet, Venus - galben, Marte - rosu, Jupiter - albastru desc*is, Saturn - albastru inc*is, ranus- albastru inc*is , >eptun - violet, "luto - rosu puternic.

Cuspida

Explicatia:

a. 5inia imaginara ce desparte un semn de semnele alaturate, sau o asa de asele alaturate.

b. n arc nedeterminat dar mic, contiguu la linia de delimitare dintre semnul sau asa

adiacenta.

c. 0ranita intre o casa si alta, sau intre un semn si altul. O planeta aflata la mai putin de 6 gr de

cuspida urmatoarei case se considera ca fiind in acea casa.

DecanExplicatia:

O subdivizie de ;< grade a zodiacului. E%ista 4 decani pentru fiecare semn zodiacal, fiecare

avand o planeta guvernatoare.

Declinatia Lunii

Explicatia:

Variaza in fiecare an. auza este regresul >odurilor 5unare - ecliptica este inclinata fata de

ecuatorul celest cu /4 gr /8 min. alea urmata de 5una pe sfera celesta este inclinata fata de

ecliptica in medie cu 6 gr 9 min, insa intersectia punctelor si >odurilor se modifica relativ rapid -

cu 47< gr in circa ;: ani. and >odul 5unar ascendent a!unge la ec*inoctiul de primavara,

ung*iul dintre calea aparenta a 5unii si ecuator este de la valoarea ma%ima B /4 gr /8 min -care trebuie adunata cu 6 gr 9 min, a!ungand la /9 gr 46 min. O !umatate de revolutie mai

tarziu, circa : ani !umatate, >odul descendent a!unge la ec*inoctiul de primavara, iar ung*iul

dintre calea 5unii si ecuator este la valoarea minima, se scade 6 gr 9 min din /4 gr /8 min,

a!ungandu-se la ;9 gr ;: min. u cat calea 5unii este mai inclinata inspre ecuator, cu atat

declinarea este mai mare.

Descendent

Explicatia:

escendentul se afla la intersectia orizontului vestic cu ecliptica. Este opusul &scendentului. n

ma!oritatea sistemelor de calcul ale caselor escendentul formeaza cuspida casei V. n

interpretare el descrie persoanele de care suntem atrasi, ne indica caracterul partenerului etc.

Directii mundane

Explicatia:

&cestea se bazeaza pe rotatia "amantului in !urul propriei a%e, aflat in legatura cu cercul pe

care planetele se deplaseaza in sensul acelor de ceasornic prin casele unei astrograme.

&cestea formeaza aspecte cu &scendentul, Mi!locul erului, Soarele si 5una. rebuie cunoscut

e%act locul, ora si minutul pentru a putea calcula aceste directii.

Domiciliu

Explicatia:


10/20

Este zodia in care planeta se simte cel mai bine, avand forta cea mai puternica. um fiecare

zodie este guvernata de o planeta, guvernatorul unei zodii este planeta care isi are domiciliul

acolo.

Dreptunghi mistic

Explicatia:

onfiguratie formata de patru planete in opozitie doua cate doua, creand astfel doua trigoane si

doua se%tile. ndica capacitate de a pune in practica ideile si de a observa si folosi oportunitatile

ce se ivesc. ntuitia si perspicacitatea functioneaza bine, de asemenea sunt favorizate relatiiletraite in mod obiectiv. "oate aparea o anumita tensiune, interiorizare.

Eclipsa

Explicatia:

3enomenul are loc cand 5una se interpune intre "amant si Soare, si se refera la eclipsa de

Soare.

E%ista si eclipsa de 5una, cand "amantul se interpune intre 5una si Soare, iar 5una nu mai este

luminata de razele solare. 5una poate fi vizibila insa ca un obiect circular intunecat.

Eros

Explicatia:a. ?eul grec al dragostei, fiul &froditei. Ec*ivalentul in mitologia romana este upidon.

b. &l +44-lea asteroid, descoperit de e Citt in ;9:9. Este cel mai aproape de "amant, cu

e%ceptia 5unii.

Ealtare

Explicatia:

?odia in care planeta se simte bine, destinsa, nesting*erita.

!i

Explicatia:

Semnele 3i%e se caracterizeaza prin continuitate, perseverenta, consecventa, rabdare,

conservatorism, tenacitate, calitati de e%ecutant, stabilitate, prudenta, simt practic. rucea 3i%a

este alcatuita din aur, 5eu, Scorpion si Varsator.

!iziologie planetara

Explicatia:

0uvernatorul ecanului in crestere si aspectele sale influenteaza functionarea corpului uman.

!ortuna

Explicatia:

"unctul 3ortuna, "ars 3ortunae - punctul de noroc, un punct virtual.

!orme planetareExplicatia:

Soare - cerc, 5una - curbe neregulate, Mercur - linii scurte, Venus - linii curbe, Marte - ung*iuri

ascutite, Jupiter-curbe mari, Saturn - forme ingramadite, ranus - forme mi%te, >eptun - linii

curbe, curbe ritmate, forme *aotice, "luto - ung*iuri ascutite si linii drepte si groase.

"rad

Explicatia:

& 47


11/20

"rade critice

Explicatia:

0radele critice sunt demarcate de granitele intre resedintele 5unii < gr, ;/ gr 6; si /6 gr +4

pentru semne cardinale, 9 gr 4+ si /; gr /7 pentru semnele fi%e, + gr ;8 si ;8 gr odurile planetelor,

(c) punctele de e%altare si cadere ale planetelor,(d) con!unctiile planetare ma!ore, dintre ;:+< si ;:+7 inclusiv, pot fi considerate si cele ale

Efemeridelor,

(e) eclipsele solare dintre anii ;:+< si ;:+7, inclusiv,

(f) acele grade care au o influenta mare.

"rade masculine

Explicatia:

&cestea sunt 1erbec 9-;6-4


12/20

3iecare planeta guverneaza o tara, o regiune sau un oras. ermenul e utilizat in &strologia

orara.

"uvernatorul casei

Explicatia:

oar semenele au guvernatori, insa se utiilzeaza acest termen pentru a se referi la planeta care

guverneaza un semn si, implicit, casa in care se afla.

"uvernatorul zilei

Explicatia:

Soare D duminica, 5una D luni, Marte D marti, Mercur D miercuri, Jupiter D !oi, Venus D vineri,

Saturn D sambata.

#$leg

Explicatia:

Este considerat datatorul de viata, avand o influenta *otaratoare asupra vitalitatii. el ce da

viata - se refera la planeta care influenteaza longevitatea nativului. "laneta sau punct considerat

ca avand cea mai mare influenta asupra vitalitatii, numit si datatorul de viata. 3olosit in

calcularea lungimii vietii. ontactele intre #$leg si locurile sau planetele distructive (&nareta)

marc*eaza perioade cand viata este in pericol.

In crestere

Explicatia:

Orice planeta care dupa con!unctia cu Soarele lumineaza mai puternic (vazuta de pe "amant).

Inclinatie

Explicatia:

a. miscarea unui corp astral catre pozitia dintr-un *oroscop, alta decat cea din momentul

nasterii individului.

b. ung*iul catre care orbita unei planete tinde cand traverseaza orbita alteia (ecliptica). n punct

pe orbita este redus la ecliptica, prin scaderea din vector a cosinusului declinatiei.

Inconjunct

Explicatia:

upa "tolomeu, semnele aflate la un semn sau la 6 semne departare unul de altul,

corespunzand semise%tilului (4


13/20

"oate defini momentul in care 5una trece printr-o con!unctie, cuadratura sau opozitie cu

Soarele, Marte sau Saturn.

Interceptat

Explicatia:

n semn este interceptat cand este in interiorul unei singure case si nu contine cuspida nici

unei case. O planeta este interceptata cand se afla intr-un semn interceptat. nterceptia poate

sa restrictioneze libertatea de actiune a unei planete. n astrologia orara, daca un semn este

interceptat, guvernatorul semnului interceptat devine co-guvernator al acelei case. Semnele siplanetele interceptate arata ceva ce nu este evident de la inceput, sau ceva ascuns.

Interlunare

Explicatia:

O perioada scurta de timp intre 5una noua si 5una plina.

Interpolare

Explicatia:

a. alcularea pozitiei unei planete la un moment dat, intre doua pozitii cunoscute - amiaza si

miezul noptii. Se cauta in tabelul cu efemeride pentru acel an.

b. alcularea pozitiei cuspidei unei ase pentru o latitudine intermediara intre doua seturi detabele continand latitudinile. Se utilizeaza tabelul cu logaritmi proportionari.

Intrare

Explicatia:

n momentul in care o planeta intra intr-un semn astrologic sau cand formeaza o cuadratura.

Soarele intra in Semnele cardinale la ec*inoctii si solstitii.

Inversiune

Explicatia:

ng*iul ce reprezinta un aspect este scazut din ;9< gr, iar rezultatul este un aspect de sine

statator sau inversul altui aspect. &spectul invers al unui se%til este un trigon, a unui semi-

cuadraturi este sesuicuadratura etc.

Isis si %siris

Explicatia:

oua planete trans-plutoniene ipotetice care formeaza o con!unctura.

&onctiune

Explicatia:

orpurile ceresti ale caror orbite sunt inglobate in cele ale oricarui aspect cu alt corp si sunt

aplicabile mai ales con!unctiei.

&unonExplicatia:

n asteroid care are influenta mai ales asupra vietii noastre con!ugale. Junon in mitologie a fost

sotia lui Jupiter. Simbolizeaza casatoria, iar intr-o tema natala ne prezinta partenerul ideal.

Luminarii

Explicatia:

Soarele si 5una.

Luna plina

Explicatia:


14/20

Opozitia Soarelui cu 5una. Se refera la momentul cand 5una poate fi observata ca vand cea

mai mare luminozitate, ma%ima ca suprafata, fiind luminata de catre Soare in partea vizibila de

pe "amant.

'arele trigon

Explicatia:

oua planete se afla in trigon intre ele si cu o a treia planeta. Este un aspect pozitiv, favorabil.

'eridian

Explicatia:

a. Meridianul este linia verticala care imparte ?odiacul in / emisfere Emisfera Estica (Orientala)

si Emisfera Vestica (Occidentala). n fiecare emisfera se gasesc cate 7 semne, asezate la rand

pe zodiac. "rintre semnele Orientale predomina semnele de &er si de "amant, iar printre

semnele Occidentale predomina semnele de 3oc si de &pa. Semnele de arna si de "rimavara

sunt Orientale, iar semnele de Vara si de oamna sunt Occidentale.

b. Momentul cand Soarele traverseaza Mi!locul erului. "ana la adoptarea sistemului impului

Standard, in ;9 noiembrie ;994, acest sistem a fost utilizat la scara mondiala.

c. O consecinta a eclipticii "amantului este ca miscarea pe orbita este mai rapida cand este

aproape de peri*eliu decat de afeliu. &stfel ca ziua este mai lunga iarna decat vara, fara a ne

referi aici la perioada dintre rasarit si apus, ci la cea dintre ora ;/ la amiaza si urmatoarea.easurile noastre nu sunt potrivite dupa timpul masurat de Soarele real, ci de unul fictiv -

meridian, care se deplaseaza uniform de-a lungul ecuatorul celest, nu de-a lungul eclipticii.

d. n cerc longitudinal ce traverseaza punctul sudic al orizontului, trecand prin zenit, catre

punctul nordic al orizontului. oincide cu longitudinea geografica, care este un cerc imens ce

trece prin Ecuator indreptandu-se catre cei doi poli.

'ers in gol

Explicatia:

O planeta are mers in gol in perioada in care nu face aspecte ma!ore in miscarea sa prin zodiac.

5una fara directie (in engleza void of moon) sunt intervale in care este recomandat sa ne

preocupam de treburile casnice, sa facem lucruri de rutina. >u este recomandabil sa incepemvreun lucru nou, o lucrare noua sau sa investim, pentru ca cel mai probabil nu va avea o

finalitate pozitiva sau cel putin nu la parametri doriti. "e scurt, sunt momente lipsite de

consistenta, in care parca facem totul degeaba.

'ers in gol al Lunii

Explicatia:

n engleza Void of Moon. 5una are mers in gol daca nu face nici un aspect ma!or aplicant cu

nicio alta planeta, pana la momentul iesirii ei din semn. e e%emplu, 5una este in 1erbec. ata

cand se realizeaza e%act (adica cu orb zero) ultimul aspect aplicant ma!or al 5unii din 1erbec,

arata data cand 5una incepe sa mearga in gol. ntrarea ei in aur va insemna iesirea din acest

mers in gol.

'ers retrograd

Explicatia:

ermen utilizat unei miscari regresive aparente peste semnele zodiacale a planetelor, cand

longitudinea lor descreste, observate de pe "amant.

'ijlocul Cerului

Explicatia:

"unctul de pe Ecliptica aflat la sudul locului pentru care este ridicata o *arta, atunci cand


15/20

Soarele este la amiaza timpului local. "unctul de culminare a Soarelui. el mai inalt punct de pe

Ecliptica care intersecteaza meridianul. Mi!locul erului nu trebuie confundat cu zenitul, care

este direct deasupra capului observatorului, pe o linie trasata din centrul "amantului. Medium

oeli ung*iul sudic, punctul sudic, cuspida celei de-a zecea ase.

'inut

Explicatia:

& saizecea parte dintr-un minut sau dintr-un arc de cerc.

'iscare aparenta

Explicatia:

in cauza miscarii de rotatie a "amantului, planetele par a rasari deasupra &scendentului si a

traversa directia opusa. &cest termen face referire tocmai la acest fapt - miscarea semnelor

zodiacale pe cer este doar aparenta.

'iscare directa

Explicatia:

Miscare a unei planete in ordinea semnelor zodiacale, de la 1erbec la aur, apoi la 0emeni etc.

Miscarea retrograda este opusul miscarii directe.

'iscare efemera

Explicatia:

Miscarea zilnica a corpurilor ceresti ale sistemului solar pe orbitele proprii. Este miscarea

inversa miscarii directe sau progresive.

'iscare lenta

Explicatia:

O planeta care se misca mai incet decat miscarea ei medie zilnica. Este o forma de debilitate.

(oduri Lunare

Explicatia:

"unctele unde orbita 5unii intersecteaza Ecliptica. >odul >ord 5unar (apul ragonului) este denatura lui Jupiter, iar >odul Sud 5unar (oada ragonului) este de natura lui Saturn.

(oduri planetare

Explicatia:

"unctele la care orbitele planetelor se intersecteaza cu ecliptica, din cauza inclinatiei planelor

proprii fata de orbita planului "amantului.

%)iecte si su)stante planetare

Explicatia:

Soare - metale pretioase, lucruri de valoare, substante sclipitoare, 5una - ustensile utilizate in

spalatorie, ustensile pentru fierarie, Mercur - acte in legatura cu valori - bani, carti, materialeeducative si in legatura cu comunicarea, substante lic*ide, Venus - bi!uterii si ornamente,

imbracaminte pentru femei, Marte - otel, obiecte de taiat, obiecte ascutite, arme, substante

stralucitoare, Jupiter - imbracaminte barbateasca, dulciuri, cai, animale de casa, *artie, panza,

Saturn - pamant, minerale, agricultura si gradinarit, materiale grele, substante lipsite de

stralucire sau mate. ranus - masinarii, monede vec*i, bai, institutii publice, lucruri neobisnuite,

substante magnetice si radioactive. >eptun - otravuri, lic*ide, droguri, substante misterioase.

"luto - sintetice, procese de recondensare, fisiune atomica.


16/20

%pozitie

Explicatia:

Se produce atunci cand planetele se afla in pozitii diametral opuse, deci un ung*i de ;9< gr cu o

toleranta de A, 9 gr. Este un aspect dinamizant. "rintre cuvintele c*eie care il descriu cel mai

bine se numara opozitie, complementaritate, ec*ilibru, dualitate, cuplu, intelegere, diferenta.

%r)

Explicatia:

Este masurat ca diametrul unei sfere imaginare de lumina ce incon!oara o planeta. 5uminaacestei sfere este suficient de puternica pentru a forma aspecte cu alta planeta, prin

amestecarea cu lumina din !urul celelalte planete. 0andeste-te la doua mingi de lumina, cu

planetele in centrul lor, apropiindu-se una de alta. and suprafata acestor mingi de lumina intra

in contact prin con!unctie sau aspect, atunci aspectul incepe sa aiba efect.

%re planetare

Explicatia:

Variaza cu locul pentru care sunt calculate. "erioada de la rasaritul pana la apusul Soarelui este

impartita in ;/ parti egale, numite ore. "rima ora a zilei, incepand de la rasarit, este guvernata

de catre guvernatorul zilei. Orele ce succed au guvernatori in ordinea c*aldeana, astfel incat

prima, a 9-a, a ;6-a si a //-a ora sunt guvernate de aceeasi planeta. raditional, pentru ca o*arta orara sa fie considerata radicala, guvernatorul orei planetare trebuie sa fie compatibil cu

guvernatorul &scendentului (ori este aceeasi planeta, ori cei doi guvernatori au aceeasi natura

sau triplicitate). n astrologia electionala, este considerat de bun augur sa actionezi in timpul orei

planetare a carei guvernator face aspecte bune cu 5una, in special daca guvernatorul orei este

si guvernatorul zilei.

*laneta angulara

Explicatia:

O planeta este considerata angulara daca este la cel putin 9 grade fata de cuspida

&scendentului, escendentului, Mi!locului erului sau 3undului erului.

*laneta ascendenta

Explicatia:

Orice planeta care apare la est de linia dintre cuspidele aselor a patra si a zecea, si care

rasare pe cer la miscarea diurna a "amantului

*laneta asediata

Explicatia:

upa 5ill$, o planeta asediata este incadrata de doua planete malefice. upa alti autori moderni,

o planeta asediata este cea care a facut ultimul aspect cu un malefic, si face urmatorul aspect

cu alt malefic. raditional, o planeta asediata este pozitionata intre Marte si Saturn, si in acelasi

semn cu ei.

*laneta cataclismica

Explicatia:

ranus, care combina ambele elemente - magnetice si electrice-, si produce efecte rapide.

*laneta retrograda

Explicatia:

&vand o miscare aparenta spre vest (inapoi, impotriva ordinii semnelor) pe Ecliptica, intr-un

sens opus miscarii obisnuite. 2etrogradarea este o debilitate accidentala. n semnificator

retrograd simbolizeaza o revenire sau o intoarcere la un stadiu anterior. ineva poate sa isi


17/20

sc*imbe opinia. n *arti privitoare la disparitii de persoane, animale sau lucruri, un semnificator

retrograd inseamna o intoarcere.

*laneta scut

Explicatia:

Este planeta care, la nasterea individului, se ridica inaintea Soarelui (planeta care, in *arta

natala, precede Soarele, in ordinea semnelor). Ea are o influenta destul de mare asupra

personalitatii individului, poate c*iar sublinia un anumit talent, un dar particular, vocatia

persoanei respective.

*lanete )enefice

Explicatia:

unoscute si ca fiind norocoase, acestea sunt planetele care au un efect pozitiv. raditional

Jupiter este cunoscut ca fiind Marele 1enefic si Venus ca Micul 1enefic. &mbele planete ofera

protectie atunci cand sunt in aspect pozitiv cu semnificatorii. otusi, daca planetele benefice

formeaza aspecte dificile sau au rol de guvernatori in case considerate mai putin norocoase

(casele V, V, V, ') atunci ele inceteaza sa mai aiba efecte benefice. >odul >ord este de

asemenea considerat a fi un punct benefic.

*lanete favora)ileExplicatia:

"tolemeu considera ca planetele care guverneaza, sunt in e%altare sau triplicitate in semnul

celorlalte sunt favorabile.

*lanete inferioare

Explicatia:

Mercur si Venus, a caror orbite se afla sub cea a "amantului. "lanetele inferioare si 5una sunt

demnitate accidental cand rasar dupa Soare, deci cand sunt occidentale.

*lanete malefice

Explicatia:

raditional Marte si Saturn. Modern, ranus, >eptun si "luton. >odul Sud 5unar este un punct

malefic. aput &lgol este o stea malefica.

*lanete nefavora)ile

Explicatia:

Marte si Saturn (planete malefice).

*lanete superioare

Explicatia:

ele de dupa orbita "amantului Marte, Jupiter, Saturn, ranus, >eptun si "luton. "lanetele

superioare sunt demnitate accidental cand rasar inaintea Soarelui, adica daca sunt orientale

fata de Soare.

*unct acronic

Explicatia:

0radul, punctul pe care il ocupa o planeta cand se afla in opozitie cu Soarele.

+uincun

Explicatia:

&spect de ;6< gr. >u este un aspect ptolomeic. ndica a!ustari sau reorganizari necesare in


18/20

problema intrebarii orare. Semnele in uincun% nu impart o ratie muzicala unul cu celalalt si de

aceea sunt privite ca nearmonioase.

+uintil

Explicatia:

&spect de 8/ grade sau o cincime de cerc.

,emiarc

Explicatia:

"ortiunea unui corp ceresc in miscare diurna aparenta, in timpul careia isi pastreaza pozitia

deasupra liniei orizontului.

,emicareu

Explicatia:

ng*iul dintre cele doua planete este de +6 gr.

,emicuadratura

Explicatia:

&spect de +6 de gradeF

,emiuintilExplicatia:

&spect de 47 de gradeF

,emisetil

Explicatia:

ng*iul dintre cele doua planete este de 4< gr.

,etil

Explicatia:

and ung*iul dintre cele doua planete este de 7


19/20

pozitiv. n aceasta pozitie planetele se a!uta, isi unesc eforturile, evolueaza, creaza, sunt in

armonie.

Trigonocratie

Explicatia:

Este zodia care se afla in trigon cu zodia de domiciul. "entru planeta respectiva este o zodie

favorabila.

Trioctil

Explicatia:

ng*iul dintre cele doua planete este de ;46 gr.

Triunghi minor

Explicatia:

onfiguratie formata de doua planete in trigon si o a treia planeta (numita focar) in se%til cu

primele doua. ndica sociabilitate, inventivitate, simt practic, creativitate si o gandire obiectiva.

/nghi

Explicatia:

olt, unul dintre cele patru puncte cardinale de pe #arta cerului - ?enit, >adir, orizontul estic si

vestic, cuspida caselor ?ece, "atru, nu si Sapte, sau &scendent sau escendent. e obicei se

identifica cu ung*iurile Sud, Est, Vest si >ordF

Verte

Explicatia:

"unct virtual numit si ontra-&scendent. n analogie cu escendentul, Verte%ul descrie relatia

pe care nativul o atrage. n general este intalnit in casa V, V sau V, si rar in V sau '.

Via Com)usta

Explicatia:

alea combusta. n &ntic*itate era utilizat pentru a se referi la o aglomerare de stele fi%e situata

in primele grade ale constelatiei Scorpion. 5una natala pe acel arc este considerata aspectatadaca se apropie de eclipsa sau este situata aproape de >odurile lunare. "robabil este situata

aproape de &ntares si opus de &ldebaran, un arc situat apro%imativ in ;< grade Sagetator. 5una

natala sau o planeta natala pe arc este descrisa drept in Via ombusta.

ntre ;6gr 1alanta si ;6gr Scorpion e%ista rumul de 3oc sau alea &rsa. Este considerata ca

fiind o zona debila, mai ales pentru 5una.

0enit

Explicatia:

"unct de pe Sfera elesta aflat direct deasupra capului. O linie de la centrul "amantului prin

observator va trece prin ?enit. "unctul opus zenitului, direct sub observator, se numeste >adir.

3iecare loc are propriul zenit. &strologii folosesc termenul pentru simplificarea e%primarii, dar

este vorba despre intersectia dintre meridianul locului si ecuator, deci proiectia ?enitului pe

ecuatorul planetei. u cat planeta e mai aproape de ?enit (in acest conte%t), cu atat

influenteaza mai puternic.

0ile critice

Explicatia:

a. Se refera la fenomenul ce are loc cand 5una formeaza semi-cuadraturi sau aspecte de +6gr,

fie in miscare directa sau in tranzit, cu pozitia sa din momentul nasterii individului.

b. n astrologia orara, se refera la debutul unei suferinte, unei operatii sau eveniment.


20/20

0meu

Explicatia:

onfiguratie formata din combinarea unei piramide cu un triung*i minor - in total + planete.

E%prima reusita, dinamismul dar si dificultatea de a e%prima practic unele talente, idei. "laneta

focar (varful piramidei) indica sectorul in care vor fi e%primate talentele individului iar planeta

opusa indica motivatia, stimulul mental.

DEX Astrologic

Documents

Transcript of DEX Astrologic