Lucrare pentru certificarea competenţelor profesionale

DETECTAREA DEFECTELOR LA MAŞINI, UTILAJE ŞI INSTALAŢII INDUSTRIALE

CUPRINS

CAP.I ARGUMENT………………………………………………………….….2

CAP.II. DETECTAREA DEFECTELOR LA MASINI, UTILAJE SI INSTALATII INDUSTRIALE…………………………………………..4

II.1. Defectele masinilor si echipamentelor industriale………………………………………………………………………....4

II.2. Cauzele defectelor utilajelor si instalatiilor………8

II.3. Prevederea defectiunilor utilajului din activitatea de proiectare……………………………………………………9

II.4. Descoperirea defectiunilor si stabilirea cauzelor acestora…………………………………………………………………………...11

II.4.1. Defectiuni la utilaje……………………………….11

II.4.2. Defectiuni la organe de masini………………13

CAP.III NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII……..14

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………..………….16

1

CAP.I ARGUMENT

Am realizat „Detectarea defectelor la masini, utilaje si instalatii industriale”, o sinteza ce face referire la descoperirea defectelor si este structurata in trei capitole.

Primul capitol il reprezinta „Argumentul” care are rolul unui memoriu justificativ, in decursul caruia este facuta o prezentare pe scurt a cuprinsului acestei lucrari.

In cel de-al doilea capitol am prezentat continutul propriu-zis al lucrarii: defectele masinilor si echipamentelor industriale, cauzele defectelor utilajelor si instalatiilor, prevederea defectiunilor utilajului din activitatea de proiectare, descoperirea defectiunilor si stabilirea cauzelor acestora (defectiuni la utilaje, defectiuni la organe de masini).

Activitatea curenta desfasurata in diferite unitati industriale necesita utilizarea unui numar foarte mare de masini,utilaje si instalatii. Acestea trebuie sa functioneze la parametri optimi, fara intreruperi si fara a produce accidentari.

Unul din factorii de baza care influenteaza nemijlocit asupra preciziei pieselor prelucrate este precizia de lucru a masinilor, utilajelor si a instalatiilor. De aceea mentinerea in stare buna de functionare pe o durata cat mai mare a masinilor,utilajelor si a instalatiilor, intelegand prin aceasta si mentinerea preciziei ei de lucru, are o insemnatate primordiala pentru calitatea produselor.

In cazul masinilor-unelte precizia de executie a unei piese, atat sub aspectul dimensional cat si sub cel al preciziei de forma, al preciziei de generare a suprafetelor, depinde de o serie de factori dintre care cei mai importanti sunt: precizia geometrica a sculei aschietoare; precizia de montare a sculei aschietoare si a piesei; precizia geometrica a masinii-unelte; precizia cinematica a masinii-unelte; fenomenele dinamice care insotesc procesul de aschiere.

Notiunea de defectare reprezinta incetarea aptitudinilor sale de a indeplini functia pentru care a fost proiectat si executat. Defectarea se va defini cu tolerante asociate, adica pentru fiecare sistem este necesar sa se formuleze criteriile starii de functionare sau de defectare.

Detectia defectelor se defineste ca determinarea prezentei unui defect in sistem; izolarea defectelor se refera la determinarea tipului de defect, a locului de producere a defectului

2

si a momentului de detectare; urmand ca prin identificarea defectelor sa se asigure determinarea marimii si comportarii in timp a defectului, respectiv a cauzei care a generat defectarea constatata.

Aceste trei functii sunt indeplinite de blocurile/echipamentele de detectie si diagnoza a defectelor in sistemele industriale. Diagnoza include, deci, etapele de izolare si identificare a defectelor, stabilind o legatura cauza-efect intre un simptom observat si defectarea care ii urmeaza, cauzele si consecintele sale, utilizand algoritmi specifici si conducand la detectia timpurie a situatiilor anormale, prevenind astfel avarii importante.

Procesul de detectie si diagnoza a defectelor presupune accesul la anumite marimi/parametri semnificativi ai sistemului, care dau in orice moment informatii asupra starii acestuia. Ansamblul tuturor echipamentelor care asigura preluarea si analiza semnalelor din sistem, detectia si diagnoza defectelor poarta denumirea de modul de monitorizare a starii sistemului.

In ultimul capitol am prezentat norme de tehnica securitatii muncii. Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce revin atat conducatorului loculului de munca, dar si lucratorului.

In finalul lucrarii am prezentat „Bibliografia” ce contine manualele de specialitate din care am extras material pentru lucrarea de specialitate pe care am realizat-o.

3

CAP.II. DETECTAREA DEFECTELOR LA MASINI UTILAJE INSTALATII INDUSTRIALE

II.1. Defectele masinilor si echipamentelor industriale

Activitatea curenta desfasurata in diferite unitati industriale necesita utilizarea unui numar foarte mare de masini,utilaje si instalatii. Acestea trebuie sa functioneze la parametri optimi, fara intreruperi si fara a produce accidentari.

Unul din factorii de baza care influenteaza nemijlocit asupra preciziei pieselor prelucrate este precizia de lucru a masinilor, utilajelor si a instalatiilor. De aceea mentinerea in stare buna de functionare pe o durata cat mai mare a masinilor,utilajelor si a instalatiilor, intelegad prin aceasta si mentinerea preciziei ei de lucru, are o insemnatate primordiala pentru calitatea produselor.

In cazul masinilor-unelte precizia de executie a unei piese, atat sub aspectul dimensional cat si sub cel al preciziei de forma, al preciziei de generare a suprafetelor, depinde de o serie de factori dintre care cei mai importanti sunt: precizia geometrica a sculei aschietoare; precizia de montare a sculei aschietoare si a piesei; precizia geometrica a masinii-unelte; precizia cinematica a masinii-unelte; fenomenele dinamice care insotesc procesul de aschiere.

Dintre acesti factori, precizia geometrica si precizia cinematica se situeaza pe primul plan in definirea preciziei unei masini-unelte, mentinerea pe o durata cat mai mare a indicilor de calitate ai acestora fiind elementul de baza in exploatarea masinilor-unelte.

Pierderea preciziei masinilor,utilajelor sau a instalatiilor se datoreste inainte de toate uzurii organelor aflate in miscare relativa. Acest fenomen nu poate fi evitat, dar poate fi ameliorat printr-o buna intretinere si o utilizare rationala a masinilor,utilajelor sau a instalatiilor, aplicand regimuri optime de lucru si nedepasind solicitarile admisibile ale mecanismelor de baza ale acesteia.

Restabilirea preciziei de lucru a masinilor,utilajelor sau a instalatiilor se obtine in urma reparatiilor acesteia, reparatiile avand loc periodic dupa planuri-grafic, intocmite conform unor normative specifice, elaborate pe baza experientei dobandite in exploatare.

4

Durata de exploatare a masinilor, utilajelor si a instalatiilor depinde de mai multi factori, dintre care se pot enumera:

-Utilizarea permanenta a unui regim optim de lucru;-Utilizarea masinii in limitele destinatiei ei nedepasind solicitarile admise;-Intretinerea constiincioasa si corecta de catre operator;-Calitatea reparatiilor.

Prin siguranta in exploatare a unui sistem tehnic se intelege capacitatea acestuia de a functiona fara defectiune, in anumite conditii date, un anumit interval de timp.

Teoria sigurantei in exploatare, studiind procesele de aparitie a defectiunilor in dispozitivele tehnice, foloseste ca instrument matematic teoria probabilitatilor si statistica matematica.

Trecerea din starea de functionare in starea de defectare se numeste defectiune sau iesire din functionare, cele doua evenimente fiind opuse unul fata de altul.

Notiunea de defectare reprezinta incetarea aptitudinilor sale de a indeplini functia pentru care a fost proiectat si executat. Defectarea se va defini cu tolerante asociate, adica pentru fiecare sistem este necesar sa se formuleze criteriile starii de functionare sau de defectare.

In teoria sigurantei in functionare se mai intalneste si evenimentul de deranjament, care defineste deteriorarea sistemului fara a fi impiedicata functionarea lui. La aparitia deranjamentului, sistemul tehnic respectiv mai poate functiona un timp fara repercursiuni asupra sistemului.

Masinile,utilajele si instalatiile functioneaza prin dezvoltarea de forte mari si de asemeni cu socuri ceea ce poate determina aparitia in scurt timp a unor defectiuni. De aceea activitatea de intretinere si reparatii a masinilor,utilajelor si instalatiilor prezinta o importanta deosebita.

Fiabilitatea se defineste ca fiind aptitudinea unui sistem tehnic de a-si indeplini functiile de baza intr-un interval de timp dat, in conditii specificate.

Avand la baza cauze diverse, defectele care apar in timpul exploatarii: determina pierderea capacitatii masinilor de a-si indeplini functiile de baza la parametrii proiectati si impun intreruperea functionarii in vederea restabilirii caracteristicilor care asigura calitatea prelucrarilor si productivitatea.

Defectiunile si avariile care apar in timpul exploatarii, impiedicand indeplinirea in continuare a uneia sau a tuturor functiilor de baza ale masinii, sunt numite caderi.

5

Din momentul aparitiei unei caderi nu mai este posibila utilizarea masinii in continuare decat dupa indepartarea defectului.

Exista si defecte care nu impiedica indeplinirea functiilor de baza si care pot fi inlaturate la prima revizie sau reparatie planificata. Aceste nu sunt considerate caderi, dar neanlaturarea lor un timp indelungat poate genera caderi.

Dupa forma de manifestare caderile pot fi: instantanee si progresive.

Caderile instantanee: apar intamplator; sunt provocate de defectele latente ale unor parti ale masinii; sunt usor de evidentiat. Aparitia lor este legata in special de schimbarea brusca a conditiilor de exploatare exterioare.

Caderile progresive sunt cauzate: de schimbari cantitative, relativ lente, ale unui parametru dat, care ajunge la valori in afara limitelor admise; de buna functionare a masinii. Caderile progresive sunt rezultatul uzarii si al imbatranirii unor parti componente ale masinilor, utilajelor sau a instalatiilor.

Functionarea masinilor, utilajelor si instalatiilor si obtinerea unor indicatori de fiabilitate ridicati depinde de evitarea defectarilor si de reducerea la minim a caderilor. Defectele si iesirile din functiune ale masinilor, utilajelor si instalatiilor se clasifica dupa mai multe criterii:

Dupa caracterul remedierii, defectele sunt: -definitive – implicand necesitatea executarii repararii si

restabilirii capacitatii de functionare;-intermediare care sunt datorate unor modificari accidentale,

usor de remediat, ale regimului de lucru.Dupa dependenta dintre defecte sunt:-defecte primare;-defecte secundare – care apar ca urmare a unor defecte

neidentificate si neremediate in timp util.Dupa simplitatea depistarii defectele sunt:-defecte evidente;-defecte ascunse.Dupa modul de aparitie in timp sunt:-defecte bruste al caror efect este modificarea imediata a

caracteristicilor de functionare;-defecte lente , care evolueaza treptat, pe masura

functionarii masinilor.Dupa cauzele cale le produc cele mai frecvente defecte sunt:

accidentale, datorate manevrarii si exploatarii neatente; datorate uzurii, care apar numai dupa un anumit timp de exploatare; datorate imbatranirii cauzate de exploatarea indelungata a

6

masinilor; defecte cauzate de factori externi intamplatori cum ar fi poluarea, coroziunea, incendiile, cutremurele,s.a.

Dupa provenienta defectului, pot fi de patru tipuri: de conceptie, de executie, de montaj si de exploatare.

Defectele de conceptie sunt greu de descoperit si necesita cunoasterea bazelor teoretice care au stat la baza constructiei respective, apelandu-se in general la cercetatori sau cadre didactice din invatamantul superior. Aceste cunostinte permit efectuarea unor calcule de control si comparative. Defectele de conceptie apar, in general, la masinile de tip constructiv recent, la care nu exista documentatie pentru rezolvarea teoretica a problemelor pe care le pune proiectarea sau datele experimentale pe baza carora a fost conceput utilajul sunt insuficiente.

Defectele de executie apar in urma neglijarii conditiilor tehnice prescrise si a nerespectarii disciplinei tehnologice in timpul fabricatiei. In atelierele slab dotate cu utilaje, cu SDV-uri necorespunzatoare si personal insuficient calificat se produc frecvent asemenea defecte.

Defectele de montaj apar datorita interventiilor manuale, greu controlabile, in timpul montajului. Aceste defecte depind de cunostintele si constiinciozitatea montatorului, care poate corecta anumite defecte in timpul executiei, dar totodata poate provoca si deranjamente.

Defectele de exploatare sunt cauzele frecvente ale avariilor si influenteaza hotarator siguranta in functionare a utilajului. Dintre cauzele enumerate anterior, vibratiile si deranjamentele provocate de oboseala materialului, ca urmare a suprasolicitarilor de orice fel, sunt deosebit de importante pentru coordonatorul activitatii de intretinere.

Este normal ca o masina sa vibreze, vibratiile fiind rezultatul unor defecte minore datorate materialului si fabricatiei. Odata cu cresterea vibratiilor un defect minor este pe cale sa devina un deranjament. De aceea, vibratiile sunt considerate ca un instrument util de diagnosticare a starii masinilor. Vibratiile pot fi o consecinta a echilibrarii incomplete a pieselor rotative sau a aparitiei oscilatiilor autoexcitante a caror frecventa nu corespunde cu frecventa turatiei de regim si a caror intensitate este foarte mare.

Aparitia deranjamentelor datorita oboselii in urma suprasolicitarilor poate avea doua variante: aparitia unor fisuri perpendiculare pe suprafata de lucru care se propaga in directii neregulate la suprafata, propagarea fisurilor in grosimea peretelui piesei, paralel cu suprafata acestuia. Fisurile sunt largite si

7

transformate in crapaturi de uleiul care patrunde in ele si care da un efect de pana.

II.2. Cauzele defectelor utilajelor si instalatiilor

Tabelul 1Tipul

defectuluiCauze Exemple de defecte curente

De conceptie

Calculul necorespunzator

- rezolvare teoretica gresita;- greseli mecanice;- ipoteze gresite;- procedeu necorespunzator.

Constructie neadecvata

- rigiditate sau elasticitate necorespunzatoare;- grosimi necorespunzatoare;- procedeu de ungere neadecvat;- raport necorespunzator intre cotele de gabarit.

Alegerea necorespunzatoare a

materialului

- rezistenta mica (intindere, compresiune, oboseala, rupere, coroziune, cavitatie, etc.);- duritate necorespunzatoare;- proprietati specifice.

Ungere necorespunzatoare.

- sistem de ungere necorespunzator;- tip de lubrifiant gresit ales;- racire insuficienta.

De executie

Tehnologienecorespunzatoare.

- sudura si tratament neadecvat;- tehnologie de turnare necorespunzatoare;- grosime neuniforma a

8

peretilor.

Prelucrare incorecta.

- rugozitate necorespunzatoare;- defecte de forma (ovalitate, conicitate, etc.).

Depozitarea pieselor necorespunzatoare.

- protejare insuficienta;- ambalare necorespunzatoare.

De montaj

Manipulari necorespunzatoare.

- deteriorari ale suprafetelor;- curatiri necorespunzatoare.

Asezare gresita a pieselor.

- jocuri necorespunzatoare;- necoaxialitate.

Modificarea macrogeometriei

- zgarieri ale suprafetelor;- demontari si montari defectuase.

De exploatar

e

Uzuri ale suprafetelor de alunecare.

- modificari de jocuri;- rotunjiri de muchii.

Suprasolicitari mecanice.

- vibratii;- presiuni locale;- depasiri de turatii si sarcini nominale.

Suprasolicitari termice.

- evacuari insuficiente de caldura.

Ungere necorespunzatoare.

- cantitate si calitate necorespunzatoare de lubrifiant;- filtrare necorespunzatoare;- reglare gresita a sistemului de ungere.

Deteriorarea suprafetelor functionale.

- eroziune (abraziune, gripare);- coroziune (chimica, electrochimica);- cavitatie (prin socuri, circulatii).

II.3. Prevederea defectiunilor utilajului din activitatea de proiectare

Compartimentul de intretinere este pus in situatia de a proiecta piese de schimb, subansamble sau chiar dispozitive care trebuie sa satisfaca necesitatile productiei intreprinderii. Pe de

9

alta parte, proiectantii de utilaje trebuie sa se consulte cu personalul de intretinere pentru a micsora cheltuielile de intretinere a utilajelor si a prevedea eventualele posibilitati de defectare.

La alegerea, proiectarea si fabricarea utilajelor de productie trebuie create astfel de conditii, incat sa fie necesar un minim de cheltuieli pentru intretinere, iar in cazul ideal chiar nici o cheltuiala, in timpul planificat pentru durabilitatea masinii.

In mod normal proiectarea trebuie sa satisfaca cerintele intretinerii urmand sa tina seama de:

-masurile constructive care sunt necesare pentru a proiecta si construi masini care intr-o anumita perioada de utilizare sa aiba minimum de uzura fizica, de timp pentru intretinere si de cheltuieli de intretinere;

-metodele de analizare a masinilor si aparatelor, referitor la caracteristicile productiei, tinand seama de intretinerea lor si pentru lamurirea cauzelor avariilor la utilaje;

-masurile constructive pentru a pune masinile si aparatele in stare de functionare si de siguranta in serviciu.

Cand se studiaza un proiect al unui nou aparat sau utilaj, trebuie sa se urmareasca cateva elemente practice legate de facilitatea operatiilor de intretinere si reparatii:

-dimensiunea pieselor sau a subansamblelor trebuie sa fie facuta astfel ca durabilitatea, lor sa fie aproximativ egala sau un multiplu al durabilitatii celei mai mici. Aceasta usureaza alcatuirea ciclurilor de reparatii, intretinerea si prevederea pieselor de schimb;

-durabilitatea pieselor plasate in locuri mai greu accesibile trebuie sa fie mai mare ca a pieselor mai usor de inlocuit;

-materialele utilizate in constructia utilajului trebuie sa realizeze un echilibru intre costul acestuia si cheltuielile de intretinem si exploatare;

-accesibilitatea buna la locurile de lubrifiere, fluxul corect de agent de racire, numarul cat mai mic de locuri de gresare; sistemul de ungere adoptat sa permita o intretinere usoara;

-accesibilitate buna la toate piesele in scopul descoperirii defectelor, demontarii si montarii pieselor;

-prevederea unor deschideri si capace care sa dea o buna vizibilitate si sa nu necesite scule speciale pentru interventii;

-utilizarea de preferinta a organelor de masina identice decat a celor diferentiate;

-folosirea de lagare, ghidaje etc. care nu cer supraveghere si au posibilitati simple de control;

10

-prevederea unor dispozitive de siguranta incorporate, cum sunt cuplajele de alunecare, stifturile forfecabile, disjunctoarele de protectie, organe de inzavorare etc.;

-darea formei adecvate organelor de masina astfel ca acestea sa fie ferite de murdarire;

-piesele electrice sa fie plasate in spatii separate si protejate contra vibratiilor, prafului, pulverizarii uleiului etc.;

-sistemele hidraulice sa fie echipate cu clapete de verificare in toate locurile unde sunt necesare verificari pentru a constata existenta defectiunilor;

-marcarea pieselor constructive, in functie de schema constructiva, ale sistemelor hidraulice si electrice usureaza descoperirea defectarilor.

II.4. Descoperirea defectiunilor si stabilirea cauzelor acestora

Detectia defectelor se defineste ca determinarea prezentei unui defect in sistem; izolarea defectelor se refera la determinarea tipului de defect, a locului de producere a defectului si a momentului de detectare; urmand ca prin identificarea defectelor sa se asigure determinarea marimii si comportarii in timp a defectului, respectiv a cauzei care a generat defectarea constatata.

Aceste trei functii sunt indeplinite de blocurile/echipamentele de detectie si diagnoza a defectelor in sistemele industriale. Diagnoza include, deci, etapele de izolare si identificare a defectelor, stabilind o legatura cauza-efect intre un simptom observat si defectarea care ii urmeaza, cauzele si consecintele sale, utilizand algoritmi specifici si conducand la detectia timpurie a situatiilor anormale, prevenind astfel avarii importante.

Procesul de detectie si diagnoza a defectelor presupune accesul la anumite marimi/parametri semnificativi ai sistemului, care dau in orice moment informatii asupra starii acestuia. Ansamblul tuturor echipamentelor care asigura preluarea si

11

analiza semnalelor din sistem, detectia si diagnoza defectelor poarta denumirea de modul de monitorizare a starii sistemului.

II.4.1. Defectiuni la utilaje

Elaborarea unor procedee cu valabilitate generala, de determinare a cauzelor defectiunilor nu este posibila datorita diversitatii utilajelor, solutiilor constructive adoptate si conditiilor de functionare deosebite. De aceea ne vom limita la indicarea catorva reguli simple in cautarea defectiunilor, reguli ce pot servi ca ghid pentru alcatuirea unor instructiuni proprii pentru utilajul sau grupa de utilaje respectiva.

Se va urmari daca: -sursa de energie functioneaza;-transmisia energiei este asigurata;-organele consumatoare de energie functioneaza.

a). Daca sursa de energie este in general un motor electric se urmareste:

-functionarea motorului (zgomote suspecte, indicii ca merge in doua faze);

-turatia corespunzatoare;-sensul corespunzator al rotatiei.

Daca sursa de energie este constituita, pe langa motor electric, din cuplaj, pompa, sisteme de reducere a presiunii si de siguranta, se urmareste:

-presiunea si debitul fluidului;-starea filtrelor, supapelor ventilelor;-sensul de rotatie si starea motorului.

b). Daca transmisia se face prin curea, lanturi, cuplaje, angrenaje etc., se verifica:

-starea curelelor, angrenajelor, cuplajelor etc.;-modul de functionare al cuplajului, angrenajelor, ambreiajelor;-sigurantele;-imbinarile;-rulmentii si fusurile arborilor.

Daca transmisia energiei este asigurata de instalatii hidraulice (conducte, furtune, ventile etc.) se verifica:

-modul cum ajunge uleiul la consumatorii de energie;-functionarea ventilelor de reglaj;-etanseitatea conductelor si furtunelor.

12

c). Daca consumatorul de energie nu contine elemente hidraulice, se verifica:

-miscarea de rotatie; temperatura rulmentilor arborelui principal;-jocurile la rulmenti;-existenta unor zgomote anormale si vibratii;-functionarea sistemului de ungere si lubrifiantul;-echilibrarea masinii.

Daca consumatorul de energie contine elemente hidraulice se verifica:

-modul de circulatie al uleiului pana la pistoane;-scaparile in sistem;-existenta griparilor;-ventilele de reglare;-sistemul de conducte hidraulice si pistonul pentru a

constata daca nu exista aer in sistem;-ungerea ghidajelor;-functionarea ventilelor;-starea garniturilor.

Este necesar sa se urmareasca energia de la sursa la elementele care consuma si sa se descopere unde este intrerupt lantul cinematic.

La circuitele electrice este necesar sa se lucreze cu schema in fata. Electricianul trebuie sa rationeze logic si sa aplice o metoda care sa-i permita sa divizeze un sistem in numeroase circuite si sa verifice pe fiecare din ele in mod corect. Initial se examineaza sursa de energie si nu se demonteaza o parte din sistem fara a sti motivul precis pentru care o demontam (evitam astfel deteriorarile in timpul interventiei).

Cand este posibil ca sa functioneze masina fara sa se puna in miscare motorul, se poate verifica partea electrica simuland miscarile mecanice (rotiri manuale etc.).

II.4.2. Defectiuni la organe de masini

In unele cazuri, organe de masini, relativ simple, sunt hotaratoare pentru siguranta in functionarea masinilor. Un astfel de exemplu il constituie lagarele de alunecare radiale si axiale. Avarierea lor poate aparea si la utilaje noi sau dupa reparatie si perturba considerabil procesul de productie.

13

In cele ce urmeaza se va prezenta un exemplu de diagnosticare a unor defectiuni aparute la lagare dar se poate generaliza la diferite organe de masini.

Se procedeaza in felul urmator:Constatarea starii masinii inainte de aparitia defectiunii; a

faptului ca deranjamentul sa produs dupa un numar de reparatii si ore de functionare; a conditiilor de exploatare in care s-a produs avaria, a frecventei defectiunii;

Controlul starii sistemului de ungere si a modului sau de functionare prin: verificarea critica a schemei de ungere; controlul corespondentei schemei de ungere cu situatia de pe utilaj, In vederea depistarii eventualelor modificari care au survenit dupa montarea utilajului; controlul fiecarei conducte, a supapelor, dispozitivelor de dezaerare etc.; verificarea tuturor imbinarilor;

Cercetarea aspectelor avariei, prin intrebari adresate salariatilor care exploateaza utilajul respectiv privind fenomene care au precedat defectiunea (trepidatii, zgomote, incalzire etc.). Raspunsurile la aceste intrebari vor trebui interpretate critic de catre personal cu experienta;

Determinarea starii pieselor din apropierea lagarului propriu-zis (arbore etc.), precum si a sistemelor care trebuie sa semnalizeze defectarea lagarului sau modificarea conditiilor de functionare ale acestuia;

Studierea si completarea instructiunilor de intretinere si functionare a utilajelor ce contin lagare in vederea prevenirii eventualelor defectiuni.

14

CAP.III NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Instructiunile de protectie a muncii care se refera la folosirea masinilor si utilajelor a SDV-urilor se impart pe specialitatile muncitorilor si anume pentru fiecare existand unele instructiuni specifice.

Caile principale pentru aplicarea masurilor de tehnica a securitati muncii in societatiele comerciale sunt:

-Controlul periodic al starii utilajelor, al starii ingradirilor si dispozitivelor de protectie de la masinile-unelte, aparate si mecanisme, al starii de functionare a instalatiilor de ventilatie si incalzire, al curateniei locurilor de munca, atelierelor si al spatiilor sanitare;

-Verificarea starii si utilizarii de catre muncitori a dispozitivelor si instalatiilor de siguranta (ochelari de protectie, masti impotriva prafului sau a gazelor, etc.);

-Urmarirea respectarii de catre muncitori a regulilor de igiena personala, in special in locurile de munca in care se lucreaza cu substante nocive;

-Difuzarea prin diverse forme a masurilor de tehnica a securitatii muncii si a instructajului periodic al muncitorilor privind problemele protectie a muncii.

In scopul eliminarii pericolului de accidente la locul de munca este necesar sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale: Imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp,

mansetele de asemenea, bine stranse, iar hainele incheiate; Cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn

de esenta tare, fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor in siguranta si comoda; Daltile, surubelnitele, si pilele vor fi bine fixate in maner si

prevazute in acest scop cu un inel metalic pentru fixarea manerului de lemn pe capatul dinspre scula; Folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie

deformate, inflorite sau stirbite, precum si a uneltelor de mana improvizate este interzisa; Diverse lucrari de lacatuserie care se executa in spatii cu

mediu exploziv trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase ( cupru, bronz, etc.);

15

Uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru fixarea scule, precum si cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor necomandata; Alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor

locuri de munca se va face numai de la surse cu tensiuni de 24V, tensiune considerate ca nepericuloasa in cadrul undei atingeri accidental; Pentru protectia impotriva electrocutarii prin tensiuni

accidentale de atingere, toate masinile unelte, carcasele metalice ale utilajelor electrice de actionare,  comanda si controlul vor fi protejate prin legare la pamant si la nul, inainte de darea lor in exploatare; Toate masinile si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in buna

stare de functionare sa aiba dispozitivele de pornire asezate la indemana, astfel incat sa excluda posibilitatea manevrarii lor intamplatoare; Se interzice executarea lucrarilor pe masini-unelte cu instalatii

si mecanisme defecte, cu scule defecte, precum si de catre persoanele care nu cunosc particularitatile constructive ale masinii-unelte respective; Zonele periculoase ale masinilor-unelte si instalatiilor trebuie

sa fie prevazute cu paravane sau ecrane de protectie fixate constructive; Piesele care se prelucreaza trebuie sa fie fixate in dispozitivul

de prindere; La prelucrarea pieselor care ies din afara gabaritului masinii-

unelte este necesar sa se amenajeze aparatoare speciale; Pietrele abrazive ale polizoarelor si masinilor de rectificat

trebuie sa fie ingradite cu aparatoare din tabla prevazute cu ecrane transparente; Pietrele abrazive, inainte de a fi montate pe masinile-unelte,

trebuie sa fie incercate la masini speciale la turatii care sa depaseasca cu 50-60 % turatia de lucru; Se interzice oprirea masinilor-unelte cu obiecte improvizate; Repararea, ungerea sau curatirea masinilor-unelte,

mecanismelor si aparatelor se va face numai cand acestea nu functioneaza.

Demontarea si deplasarea ansamblurilor grele trebuie sa se faca cu ajutorul unor dispozitive si instalatii speciale. esteinterzisa folosirea in acest scop a funiilor, rangilor, etc.

Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale motoarelor in functiune trebuie sa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de captare a gazelor.

16

Locurile de munca trebuie sa fie mentinute in stare curata si sa fie bine iluminate.

Inainte de demontare, toate ansamblurile trebuie sa fie golite de lubrifianti si combustibil, care se colecteaza in rezervoare amplasate in conformitate cu normele P.S.I.

17

BIBLIOGRAFIE

C. Chivulescu, Gh. Ionescu – “Tehnologia lacatuseriei si montajului”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1986

Drobota V., Atanasiu M, - „Organe de masini si mecanisme” – manual pentru licee industriale clasele a X-a, a XI-a, a XII-a si scoli profesionale, Editura Didactica Si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1993.

Mladinescu T., Rizescu E – „Organe de masini si mecanisme”, Editura Didactica Si Pedagogica”, Bucuresti, 1972.

Gh. Zgura, M. Atanasiu – „Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice” – auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului

18