DETALII LA RETEAUA ELECTRICA Circuitul de lumina al instalatiei electrice interioare

Un alt element component n alctuirea instalaiei electrice interioare l constituie circuitele electrice, din care se disting circuitele de lumin care alimenteaz cu curent electric corpurile de iluminat i circuitele de priz ce pun sub tensiune prizele la care sunt conectate aparatele electrocasnice. n principiu, circuitul electric format din dou conducte electrice cu cate un conductor izolat, ncepe de la tabloul electric, respectiv de la cele dou sigurane ale circuitului i se termin la punctele de consum, respectiv la corpurile de iluminat i la bornele de conectare a prizelor. Circuitele electrice, atat cele de lumin, cat i cele de prize, prin construcia lor, pe. traseele lor au aceleai componente, cu excepia elementelor alimentate cu curent elec tric, respectiv corpurile de iluminat si prizele pentru conectarea aparatelor electrocasnice. Pentru a ilustra diversitatea acestor circuite electrice, care ine seama de mrimea apartamentului, de gradul de dotare cu aparate i maini electrice, precum i de confortul dorit, se prezint n mod distinct circuitul de lumin, circuitul de prize, cu variantele lor cele mai uzual folosite i p final elementele componente ce alctuiesc aceste circuite. La circuitul de lumin se disting ca variante pentru iluminarea ncperilor circuitul simplu de lumin, circuitul dublu de lumin (pentru lustre) i circuitul du-te-vino. CIRCUITUL SIMPLU DE LUMIN este format din dou conductoare, faz i nul, care alimenteaz cu curent electric un bec incandescent, la acionarea unui ntreruptor. Circuitul simplu de lumin pornete de la tabloul cu sigurane i strbate locuina spre locurile de lamp. De la conductorul de faz al circuitului de lumin se ramific printr-o doz de derivaie un conductor (fir rou) care coboar spre ntreruptorul de lumin, dup care se ntoarce la doza de derivaie i i continu traseul spre corpul de iluminat, unde este legat la borna central a duliei, n care se nurubeaz becul incandescent. De la conductorul de nul, prin doza de derivaie se ramific conductorul (firul albastru), care i are traseul spre corpul de iluminat, unde este legat la borna lateral a duliei. La acionarea ntreruptorului, curentul electric de la tabloul cu sigurane alimenteaz lampa, prin conductorul de faz al circuitului, apoi prin conductorul (fir rou) de la doza de derivaie la ntreruptor i prin conductorul (fir rou) de la ntreruptor la dulia lmpii, dup care curentul electric se ntoarce de la lamp, prin conductorul (fir albastru) la conductorul nul al circuitului de lumin la tabloul cu sigurane. CIRCUlTUL DUBLU DE LUMIN pentru lustre , pornete de la tabloul cu sigurane, cu dou conductoare, faz i nul, i strbate locuina spre locurile de lamp. De la conductorul de faz al circuitului de lumin se ramific prin doza de derivaie conductorul / (fir rou), care coboar spre comutatorul de lumin, dup care se ntoarce la doza de derivaie conductorul 2 i conductorul 3 (fire roii), apoi ele i continu traseul spre corpul de iluminat, unde sunt legate la bornele central ale duliilor becurilor n i b, respectiv ale duliilor becurilor c, d i e. De la conductorul de nul al circuitului de lumin, prin doza de derivaie, se ramific conductorul (fir albastru), care i are traseul spre corpul de iluminat, unde este legat la bornele laterale ale duliilor becurilor a, b, c, d i e. La acionarea, in mod succesiv, a comutatorului, curentul electric de la tabloul cu sigurane alimenteaz becurile a i b, prin conductoarele 1 i 2, sau becurile c, d si e, prin conductoarele 1 i 3, sau toate becurile lustrei, prin conductoarele 1, 2 i 3, dup care curentul electric se ntoarce prin conductorul (fir albastru) comun pentru toate becurile, la conductorul de nul al circuitului de lumin i apoi la tabloul cu sigurante. Prin unele poriuni circuitul de lumin are 3 sau 4 conductoare pe poriunea de traseu ntre doza de derivaie pentru ramificaia conductorului spre ntreruptor i doza de derivaie pentru ramificaia conductorului spre corpul de iluminat. CIRCUITUL DE LUMIN DU-TE-VINO, ca o form de circuit mai puin ntalnit la instalaiile electrice interioare casnice, este format dintr-un anumit numr de circuite i din dou ntreruptoare A i B, amplasate n dou locuri diferite, care aprind i sting fiecare n parte o aceeai lamp sau lustr. Curentul electric alimentat de la perechea de sigurane ale circuitului de lumin intr n camera respectiv i de la conductorul de faz, prin doza de derivaie i prin conductorul 1 (firul rou) coboar la ntreruptorul A, apoi trece prin conductorul 2 la ntreruptorul B, dup care curentul electric trece prin conductorul 3 la lamp pe care o aprinde i apoi se rentoarce prin conductorul nul (fir albastru) la tabloul cu sigurane ale circuitului de lumin. Dac se dorete ca s se sting lumina de la acelai ntreruptor A, se acioneaz asupra acestuia pentru conectarea conductorului 1 cu 4 (fir rou) i ntrucat la ntreruptorul B conductorul 4 nu este conectat cu conductorul 3 lampa se va stinge. Dac se dorete ca s se sting lumina de la ntreruptorul B, se conecteaz conductorul 3 cu 4 i ntrucat la ntreruptorul

1

A conductorul 4 nu este conectat cu conductorul 1, lumina se va stinge. n mod similar, cand lampa este stins, se poate face aprinderea ei de la ntreruptorul A sau B, acionand astfel ca s treac curentul electric fie prin conductorul 2, fie prin conductorul 4, dup cum este fcut conectarea acestora cu conductoarele 1 i 3. Pentru realizarea unui astfel de circuit de lumin este necesar de un ntreruptor special, care are, spre deosebire de ntreruptorul simplu, 3 borne la care se leag cele 3 conductoare de la fiecare ntreruptor. Read more: http://articole.famouswhy.ro/circuitul_de_lumina_al_instalatiei_electrice_interioare/#ixzz1aGmjf3LZ

Circuitul de prize al instalatiei electrice interioare

In funcie de tipul prizelor folosite i de aparatele electrocasnice care se conecteaz, la circuitul de prize se disting urmtoarele variante: circuitul cu prize simple sau bipolare (duble), circuitul de prize cu ntreruptor i circuitul cu prize cu contact de protecie. CIRCUITUL CU PRIZE SIMPLE SAU BIPOLARE este format din dou conductoare, faz i nul, care alimenteaz cu curent electric prizele simple sau duble (bipolare) montate in camerele lipsite de umiditate i cu pardoseli de ciment, mozaic etc. Circuitul de prize pleac de la perechea de sigurane a circuitului respectiv, trece prin camere, iar de la doza de derivaie se ramific cele dou conductoare care coboar pan la prize ce sunt amplasate la un nivel apropiat de pardoseal, unde sunt legate la bor nele prizei. CIRCUITUL DE PRIZE CU NTRERUPTOR este asemntor circuitului cu prize simple, cu deosebirea c pe traseul conductoarelor care se ramific de la doza de derivaie se intercaleaz un ntreruptor, care poate scoat de sub tensiune prizele respective. Acest ntreruptor este de mare utilitate, deoarece prin folosirea lui se pot evita o serie de accidente sau chiar electrocutri, n special cand n camer sunt copii care pot introduce n bucile prizei corpuri metalice. CIRCUITUL cu PRIZE DE PROTECIE este asemntor cu circuitul de prize simple, cu deosebirea c n camerele cu umiditate sau cu pardoseli de ciment, mozaic etc. se monteaz prize cu contact de protecie, cunoscute sub denumirea de prize Schuko". La aceast priz prevzut cu trei borne se leag cele dou conductoare, faz i nul, precum i conductorul de protecie care se conecteaz cu cellalt capt la o instalaie de protecie prin legare la pmant. Read more: http://articole.famouswhy.ro/circuitul_de_prize_al_instalatiei_electrice_interioare/#ixzz1aGnDJRYA

Montarea instalatiei de protectie prin legarea la pamant in cadrul instalatiei electrice interioare Q: interioareIntreaba despre Montarea instalatiei de protectie prin legarea la pamant in cadrul instalatiei electrice

2

n ultima perioad, instalaiile electrice interioare, prin construcie, sunt prevzute cu o instalaie de protecie prin legare la pmant. n acest scop, n circuitul de prize se cuprind pe lrng prizele obinuite i prize cu contact de protecie, la care se conecteaz aparate electrocasnice prevzute i acestea cu conductor de protecie. Legarea la pmant are rolul de a evita accidentrile prin electrocutare, ce se pot produce ca urmare a atingerii unor pri ale receptoarelor sau a instalaiei electrice aflate sub tensiune. Principiul protejrii mpotriva electrocutrii prin legarea la pmant rezult din cele dou situaii posibile de funcionare ale aparatelor electrocasnice. Astfel : 1) n cazul cand la un aparat electrocasnic (de exemplu un frig ider) se produce o defeciune la motorul electric sau o deteriorarea izolaiei conductorului electric, punand astfel accidental sub tensiune carcasa aparatului, la atingerea cu mana a acesteia, de ctre o persoan neizolat fa de pardoseal, o parte nsemnat a curentului electric se scurge prin corpul omenesc. n aceast situaie curentul electric circul prin conductorul de faz carcasa aparatului corpul omenesc pmant conductorul nul" producand electrocutarea. 2) n cazul cand aparatul electrocasnic este prevzut cu conductor de protecie i este conectat la o priz cu contact de protecie, la producerea defeciunii i punerea sub tensiune a aparatului, scurgerea curentului electric se va face prin conductorul de protecie al aparatului i prin conductorul de protecie legat la priz. La atingerea aparatului electrocasnic de ctre o persoan, rezistena electric a conductorului de protecie fiind foarte mic n comparaie cu rezistena corpului omenesc, cea mai mare parte a curentului electric se va scurge prin instalaia de legare la pmant. n aceast situaie curentul electric circul prin conductorul de faz carcasa aparatului conductorul de protecie al aparatului conductorul de protecie legat la prizpmant conductorul de nul", corpul omenesc fiind astfel protejat. De menionat mai este i faptul c rezistena instalaiei de legare la pmant fiind foarte mic, intensitatea curentului electric care ia natere n circuitul de prize este foarte mare, ceea ce are ca efect arderea siguranelor de la tablou i n consecin scoaterea de sub tensiune a aparatului defect. 3

Montarea prizei cu contacte de protecie i legarea conductoarelor de faz i de nul la bornele prizei se face n mod asemntor ca la o priz simpl, cu deosebirea c se face i legtura conductorului de protecie la bornele aferente acestuia, amplasate pe rama contactelor de protecie. Conductorul de protecie este din cupru, cu o seciune de cel puin 2,5 mm2, ceea ce i corespunde o intensitate de 15 A. n continuare, acest conductor este legat printr-o pies de mbinare cu instalaia exterioar de legare la pmant format dintr-o platband din oel zincat, precum i din electrozi (rui) nfipi n pmant. Sunt interzise instalaiile de legare la pmant improvizate, care sunt surse de accidente i electrocutare. sursa imaginii http://www.chatsworth.comRead more: http://articole.famouswhy.ro/montarea_instalatiei_de_protectie_prin_legarea_la_pamant_in_cadrul_instalatiei_electric e_interioare/#ixzz1aGnyYW7l

.

Elementele componente ale circuitului electric al instalatiei electrice interioare partea 2 Q:Intreaba despre Elementele componente ale circuitului electric al instalatiei electrice interioare - partea 2

Seciunea conductorului folosit la realizarea instalaiei electrice interioare se alege in funcie de intensitatea curentului absorbit de receptorii electrici care se conecteaz la circuitul electric, n funcie de numrul de conductoare care se trag prin tubul de protecie, precum i in funcie de natura materialului conductorului. Luand ca exemplu un circuit de priz, la care sunt conectate concomitent un fier de clcat electric, o aeroterm i un usctor de pr a cror putere total este de 3 000 W, la o tensiune de 220 V, intensitatea curentului clcetric absorbit de receptori se determin astfel : I=W:V= - 3000:220=13,63, aproximativ 14 Amperi. n cazul folosirii conductorului de aluminiu, seciunea lui este de minimum 2,5 mm2, respectiv un diametru de 1,7

4

8 mm. ntruct receptoarele electrice pot fi nlocuite cu altele pentru stabilitatea circuitului de priz, aceasta se echipeaz cu conductoare din aluminiu AFY 4 mm2 sau cu conductoare din cupru FY 2,5 mm. Conductele electrice folosite la realizarea instalaiei electrice interioare sunt de diferite tipuri, care in seama de felul execuiei instalaiei (fix sau mobil), de natura izolaiei conductelor, de tensiunea maxim admisibil a curentului electric etc. Pentru identificarea cu uurin, aceste conducte electrice sunt notate cu diferite simboluri care au urmtoarele semnificaii : A aluminiu ; F instalaie fix ; M instalaie mobil ; P manta de plumb ; Y manta sau izolaie din material plastic ; C manta sau izolaie din cauciuc ; f conduct electric flexibil ; 250 conduct electric pentru tensiune pn la 250 V ; 500 conduct electric pentru tensiune pn la 500 V. Pentru exemplificare : -conducta electric notat cu AFY 2,5 nseamn folosirea unei conducte cu conductor de aluminiu, cu seciunea de 2,5 mm2, protejat cu manta din material plastic, la o instalaie electric fix ; -conduct electric notat cu F250 nseamn folosirea unei conducte cu conductor din cupru la o instalaie fix cu o tensiune maxim dc 250 V. In ceea ce privete execuia izolaiei conductoarelor i a mantalei conductelor la circuitele electrice aparente, expuse atingerii lor, precum i la cele montate n tuburi de protecie, acestea sunt izolate cu cauciuc sau cu mase plastice, respectiv cu policlorur de vinii (PVC), n diferite culori (galben, verde, rou etc.). Dintre conductele cu izolaie din cauciuc, folosite la instalaiile electrice fixe, se menioneaz cele cu conductorul din cupru F500, cu denumirea veche NGA i cele cu conductorul de cupru multifilar flexibil F500 cu denumirea veche NGAB. Conductele cu izolaie din mas plastic, cu conductoare din cupru sau aluminiu, nlocuiesc n cele mai multe cazuri conductele cu izolaia din cauciuc. La conductele cu izolaia din PVC se cere ca temperatura mediului nconjurtor s nu depeasc, n timpul execuiei instalaiei, limitele de temperatur de -5 i +35C. Dintre conductele cu izolaie din PVC , cele mai uzuale sunt conductele FY i AFY cu conductoare din cupru, respectiv din aluminiu folosite la instalaiile fixe pan la 500 V i conductele paralele plate cu manta din material plastic, cu dou sau trei conductoare FYY i AFYY, folosite la circuite de lumin sau prize, n montaj aparent ori nglobate n tencuial, de unde au i denumirea de conducte tip INTENC . La aceste conducte se mai adaug cele cu izolaie din PVC, cu conductoare din aluminiu paralele, plate, cu manta din material plastic n execuie special, care sunt folosite la circuitele de lumin i de prize numai n cazurile cand acestea sunt pozate sub pardoseal. 5

Accesoriile aferente conductelor electrice sunt, de asemenea, elemente componente ale circuitelo relectrice necesare legrii conductoarelor, din care se menioneaz : Clema mobil cu urub executat din cupru sau oel zincat, care este folosit pentru mbinarea a dou, trei sau patru conductoare, prin introducerea capetelor n cresttura urubului, peste care se aaz o rondel metalic, apoi o rondel elastic, dup care se strange cu o piuli. Clema mobil plat executat din tabl din oel zincat, care este folosit la mbinarea a dou sau trei conductoare de seciune egal de la 2,5 pan Ia 4 mm2. Papucii de diferite forme executai din tabl de oel zincat, care sunt folosii la legarea conductoarelor cu seciunea peste 10 mm2. Conectorii, care se folosesc la mbinarea conductoarelor cu ajutorul unor uruburi de strangere.Read more: http://articole.famouswhy.ro/elementele_componente_ale_circuitului_electric_al_instalatiei_electrice_interioare__partea_2/#ixzz1aGq67Cdhg

Lucrarile pregatitoare pentru executarea instalatiei electrice interioare Q:Intreaba despre Lucrarile pregatitoare pentru executarea instalatiei electrice interioare

La executarea unei instalaii electrice interioare principalele lucrri pregtitoare sunt: trasarea circuitelor electrice i nsemnarea locurilor de lamp; pregtirea anurilor i gurilor n zid pentru pozarea tuburilor de protecie i a dozelor. a. Trasarea circuitelor i nsemnarea locurilor de lamp. Aceast operaie pregtitoare se execut cu ajutorul riglei gradate din lemn sau din oel, a sforii de trasat i a firului cu plumb. Trasarea const n nsemnarea cu creta sau crbune a traseelor tuburilor de protecie, a locurilor unde urmeaz ca s se monteze corpurile de lamp sau 6

aparatele de conectare, precum i a locurilor unde urmeaz s se execute strpungerile n ziduri i planee-pentru traversarea tuburilor de protecie. L a realizarea traseelor se va avea n vedere evitarea poriunilor de grinzi i stilpi de beton, nefiind permis dltuirea anurilor ori strpungerilor n aceste elemente de construcie, pentru a nu slbi rezistena lor. Trasarea anurilor pentru pozarea i susinerea tuburilor de protecie pe perei .se execut numai orizonial i vertical, n niciun caz oblic. Totodat, se urmrete ca acest traseu s fie, pe cat posibil, pe rosturile zidriei de crmid pentru uurarea executarea anurilor de susinere a tuburilor de protecie . Traseul pe linie orizontal se face la o distan de 30 40 cm de la tavan, iar traseul pe linie vertical, pentru pozarea ntreruptoarelor, la o distan de 15 20 cm de la tocul uii. In ceea ce privete nsemnarea locurilor de montarea dozelor de derivaie se va urmri ca acestea s fie pe aceeai linie orizontal cu cea a tuburilor de protecie. Traseul tuburilor de protecie montate pe planeu sau sub pardoseal se alege n general, perpendicular pe perete, iar n cazul cand planeul este din beton armat, legtura ntre dozele de derivaie prevzute pe doi perei opui se poate face pe traseul cel mai scurt, respectiv in diagonal, pentru evitarea cot urilor. nsemnarea locurilor pentru dozele de aparat respectiv pentru ntreruptoare i prize, necesar executrii gurilor n zid, se face astfel: -la 1,5 m distan deasupra pardoselii i la 15-20 cm distan fa de tocul uii, pentru ntreruptoare din camere cu mediu uscat ; -la 1540 cm distan de la nivelul pardoselii, pentru prizele din camerele de locuit ; -la 1,2 m distan deasupra pardoselii, pentru prizele de la buctrii sau cele pentru frigidere electrice. nsemnarea locurilor de lamp pe tavanul ncperilor se face n centrul acestuia, n cazul unui singur corp de iluminat, determinat prin intersecia celor dou diagonale. b. Pregtirea anurilor i gurilor in zid. Pentru pozarea i susinerea tuburilor de protecie, precum i pentru pozarea dozelor de derivaie i de aparate de conectare este necesar s se execute anuri n zid dup trasajul orizontal sau vertical al circuitelor electrice, precum i guri n zid la locurile nsemnate prin operaia de trasare. Executarea anurilor n zid se face manual, cu ajutorul unei dli i unui ciocan n lungul rosturilor zidriei de crmid. Aceast operaie trebuie s se fac cu mult grij, ca s nu se disloce crmizile i s nu se slbeasc rezistena zidriei. Adancimea anurilor trebuie s fie astfei executate ncat s se poat ngropa complet tuburile de protecie i s fie acoperite cu stratul de tencuial de 1,5 2 cm. Executarea gurilor n zidrie pentru doze se face n form rotund sau ptrat, la o adincime atat cat este necesar ca s intre doza, cu uurin n gaur i marginea ei s rman la nivelul tencuielii dup finisarea ei. Strpungerile n zidul de crmid, pentru traversarea tuburilor de protecie dintr-o camer n alta, se execut cu ajutorul burghiului pentru ziduri n punctele stabilite 7

prin trasaj. Strpungerile n planeele de beton armat, pentru traversarea tuburilor de protecie, care fac legtura cu corpurile de iluminat, se execut numai n spaiul liber dintre grinzi, cu ajutorul unei dli bine ascuit. Dltuirea se ncepe de jos n sus, pentru ca gaura s fie cat mai mic, dup care se face strpungerea prin dltuire de sus n jos. n interiorul camerii, pe tavane, nu se dltuiesc anuri pentru circuitul care duce la corpul de iluminat, deoarece pozarea tubului de protecie se face pe faa de deasupra planeului, conductele electrice intrand n camer prin gaura din mijlocul plafonului executat n prealabil pentru corpul de iluminat conform trasajului.Read more: http://articole.famouswhy.ro/lucrarile_pregatitoare_pentru_executarea_instalatiei_electrice_interioare/#ixzz1aGreEpI X

Tabloul cu sigurante al instalatiei electrice interioare Q:Intreaba despre Tabloul cu sigurante al instalatiei electrice interioare

Tabloul cu sigurane este primul element al instalaiei, indeplinind prin construcia lui urmtoarele funcii : -De a servi ca punct de plecare a circuitelor de lumin i priz, prin legarea conductoarelor electrice ale circuitelor de bolurile siguranelor fixate pe tablou. -De a proteja instalaia electric interioar, precum i aparatele, instalaia electric din amonte (contorul electric, coloana, branamentul), de cureni electrici de intensiti peste cele admisibile, care ar putea s apar ca urmare a unor scurtcircuite produse n instalaii. - De a servi la scoaterea de sub tensiune a instalaiei electrice interioare, n cazul executrii unor lucrri de depanare sau reparaii. Tabloul cu sigurane folosite la aceste instalaii electrice sunt d e tipul deschis, componentele lui fiind montate pe o plac de marmur , sau de tipul nchis, cu aceleai componente, avand avantajul c nu permite posibilitatea de a atinge accidental puncte ale tabloului sub tensiune . La tabloul cu sigurane de tipul deschis trebuie s se monteze peste tablou o ram aprtoare din lemn, lipit de perete, pentru a nu exista posibilitatea atingerii punctelor sub tensiune, in special la cele din spatele plcii de marmur. Pe placa de marmur a tabloului, de regul, sunt montate patru sigurane, din care dou sigurane pentru circuitul de lumin i dou sigurane pentru circuitul de prize. In cazul n care instalaia electric cuprinde mai multe circuite de lumin i de priz, pe tablou sunt montate 6 sau 8 sigurane, din care 4 sigurane pentru circuitul de 8

lumin i dou respectiv 4 sigurane pentru circuitul de prize. La tablourile electrice casnice se folosesc, n mod obinuit, dou tipuri de sigurane i anume : sigurane fuzibile i sigurane automate. a. Sigurana fuzibil. Sigurana flizibil are n componena ei un soclu, care se fixeaz pe placa de marmur, un patron cu fir fuzibil i un capac pentru stringerea patronului in soclu . SOCLUL SIGURANEI cuprinde ca elemente principale corpul soclului executat din porelan, avand prevzut n interiorul acestuia o armtur metalic filetat din alam, n care urmeaz s se nurubeze capacul siguranei, apoi o pies de contact din alam, pe care urmeaz s se aeze armtura inferioar a patronului, precum i dou boluri cu aibe i piulie, unul din acestea fiind n legtur cu piesa de contact iar cellalt cu armtura filetat . Prin construcia lor, bolurile au un dublu rol i anume : de fixarea soclului pe placa dc marmur i de legarea conductoarelor circuitului la acestea. PATRONUL CU FIR FUZIBIL cuprinde corpul patronului executat din porelan, armtura superioar i armtura inferioar executate prin stanare i presare din alam i firul flizibil, avand capetele fixate prin lipire de cele dou armturi. Firul fuzibil ce strbate interiorul corpului este protejat de o umplutur de nisip fin, pentru a localiza orice nceput de flam, n momentul cand se produce arderea fuzibilului, ardere care este marcat prin desprinderea semnalizatorului colorat de la captul fuzibilului, verde pentru ti A i rou pentru 10 A. Prin introducerea patronului n corpul soclului i fixarea lui cu ajutorul capacului siguranei se stabilete un contact electric ntre armtura inferioar a acestuia i piesa de contact a soclului, precum i un contact electric ntre armtura superioar a patronului i armtura cu filet a copacului. n acest fel, ntre aceste contacte i prin firul fuzibil se realizeaz o legtur electric ntre conductoarele care vin la tablou de la contorul electric i conductoarele care pleac de la tablou spre circuitele electrice, legtur ce poate fi ntrerupt n urma arderii firului fuzibil. CAPACUL SIGURANEI cuprinde o armtur filetat din alam, care este fixat ntr-o armtur exterioar executat din porelan, cu ajutorul cruia se face nurubarea capaicului n corpul soclului, in prealabil fiind introdus fuzibilul n interiorul capacului. Prin aceast operaie se stabilete nchiderea circuitelor electrice ale instalaiei, iar cand se dorete ntreruperea lor, respectiv scoaterea de sub tensiune, este suficient deurubarea capacului siguranei i ndeprtarea patronului cu fir fuzibil. schema legturilor conductoarelor la un tablou cu 6 sigurane - pe randul siguranelor superioare sunt legate cele 3 conductoare de faz, care vin de la contor i cele 3 conductoare de faz care pleac spre circuitele de lumin i priz, iar pe randul siguranelor inferioare este legat conductorul de nul, care este comun pentru cele 3 sigurane. b. Sigurana automat. Sigurana automat are n componena ei soclul siguranei, care este identic cu cel al siguranei fuzibile i corpul siguranei automate, care se nurubeaz n soclu. La acest tip de siguran nu mai este necesar un capac, rolul acestuia fiind preluat de corpul siguranei automate. Sigurana automat funcioneaz pe principiul electro-magnetului, declanand-se la 9

trecerea unui curent electric de o intensitate mai mare decat cea admis. Dup ndeprtarea cauzei care a provocat declanarea, punerea sub tensiune a instalaiei se face cu uurin, fiind suficient co s se apese pe butonul de conectare, pentru a se restabili legturile electrice din interiorul patronului. In cazul in care este necesar ca s se scoal de sub tensiune instalaia electric, pentru efectuarea unei depanri sau reparaii, se apas pe butonul de deconectare al siguranei. Se recomand, ca atunci cand nu se dispune de numrul suficient de sigurane automate, acestea s fie montate n primul rand la siguranele care corespund conductoarelor de faz i apoi la siguranele care corespund conductoarelor de nul.Read more: http://articole.famouswhy.ro/tabloul_cu_sigurante_al_instalatiei_electrice_interioare/#ixzz1aGuPAcAU

Pentru executia unei prize de pamant trebuie avut in vedere urmatoarele aspecte: 1. In cazul instalatiilor de joasa tensiune normativul I7 prevede o rezistenta ohmica a prizei de pamant de maxim 4 Ohmi 2. Pentru realizarea prizei de pamant iti trebuie electrozi de circa 2m lungime (circa 6 bucati din cupru sau otel dispuse intr-un plan dreptunghic cate trei si trei de o parte) si platbanda din cupru (de recomandat dimens. stardardadizate conform EN 50164-2:2002). Cum se face. Raspuns: 1. Se alege o zona de sol propice obtinerii unei rezistente de impamantare scazute care sa conduca la utilizarea unui numar minim de electrozi care se introduc in sol circa 70-80% din lungime. 2. Pentru obtinerea unei prize de circa 4Ohmi se introduc electrozi in pamant asa cum am mentionat mai sus si se unesc (recomandat prin sudura) cu o platbanda care va merge direct in tabloul principal de distributie al casei (la conductorul PE care poate fi unit de conductorul neutru). 3. Pentru calculul numarului de electrozi nu este o formula bine stabilita deoarece rezistenta ohmica (electrod-sol) pe care o asigura acesta depinde foarte mult de tipul solului si modul de executie (cat de bine a fost batatorit pamantul in jurul sau). Pentru inceput iti propun sa alegi o zona din curte "agricola" unde ai sa bati si ai sa batatoresti pamantul bine in jurul primului electrod iar apoi o sa-i masori rezistenta ohmica electrod-sol (care de obicei nu va depasi 30-40 Ohmi). Metoda de masura o gasesti in Manualul pentru autorizarea electricienilor instalatori la pagina 192, editia 1995. Daca valoarea ohmica a prizei de pamant realizata initial cu primul electrod de care vorbeam este sa zicem circa 32 Ohmi, pentru a obtine o priza de pamant de 16 OHmi ne mai trebuie unul, daca o vrem de 4 OHmi ne mai trebuie inca 2 electrozi etc (deci in total 4 pana acum). OBS.Deoarece exista posibilitatea ca sa nu obtinem aceasi valoare de 32 OHmi pentru fiecare electrod, din experienta, iti recomand sa mai pui 2 electrozi obtinand in acest fel un rezultat sigur de cel mult 4-5 Ohmi a prizei de pamant.

Extinderea numarului circuitelor tabloului electric de apartament

Multe locuine, mai ales apartamentele de la bloc, sunt echipate cu tablouri electrice care contin sigurante automate, iar instalatia este facuta cu conductor de aluminiu. Pentru necesitatile de atunci era10

suficient. Pentru astazi, cand gama de aparate electrocasnice destinate locuintei este mult mai variata, aceste circuite sunt subdimensionate din punctul de vedere al sectiunii conductorului cu care este construit circuitul. Un caz fericit este daca instalatia, chiar daca este ,,facuta in aluminiu, dar firele sunt trase in tub de plastic. Acestea pot fi inlocuite ( relativ usor) cu conductoare de cupru si totodata sa fie tras si un fir prin care sa fie distribuita si pamintarea la toate prizele din apartament. Instalatia initiala putea fi prevazuta cu circuit de protectie, pamintare, doar la doua prize, cea de la bucataria sau/si cea de la baie. Dar daca instalatia este facuta in aluminiu care este pozat in direct in tencuiala, facuta deci cu conductorul INTENC, acesta nu mai poate fi inlocuit asa de usor. Se poate inlocui doar daca se fac santuri si se pozeaza tuburi noi prin care sa fie pozata noua instalatie cu conductor de cupru. Dar daca nu sunteti dispusi sa face un asemenea pas important din cauze financiare sau din cauza deranjului mare si a prafului care se face in acest caz? Se alege solutia intermediara: se lasa instalatia veche sa functioneze normal, iar pentru consumatori mai puternici se pozeaza circuite noi aparente, in pat de cable, cu conductor de cupru, care poate fi rigid sau flexibil. Daca alegeti sa fie flexibil, se lucreaza mai usor cu el dar trebuie sa fie folosite capete terminale si papuci de cablu, iar pentru acestea trebuiesc prese speciale. Daca nu se dispune de asa ceva, atunci se vor cositori. Problemele ar putea apare la tabloul electric, la alimentarea circuitului. Daca tabloul electric este de tip vechi, cu patru patroane fuzibile, alimentarea circuitului nou va fi un pic mai dificil: se pune in paralel cu celelalte circuite iar dimensionarea patronului se face pentru cel mai puternic consumator. Dezavantajul este ca la un scurtcircuit pe ceilali consumatori, la locul de scurtcircuit vom avea un curent de scurtcircuit mare care pina la intreruperea pe care o va face sigurana va putea provoca distrugeri. Ar putea fi adaugate in tablou inca doua socluri de sigurante, asta in cazul in care le mai gasiti in comert, ceea ce nu cred, pentru ca sunt de constructie mai veche. Sau poate le gasiti de la un tablou de acelasi tip, pe care un prieten l-a dezafectat. Daca avem un tablou cu 6 sigurane fuzibile, de obicei pentru prize sunt alocate dou circuite, situatie intilnita la apartamente cu 3-4 camere. Se pot muta toate circuitele de prize pe doua sigurante (un singur circuit) iar consumatorii noi se pot monta pe circuitul ramas, dimensionand sigurantele corespunzator11

consumatorului cel nou. O alta varianta de extindere a circuitelor unui tablou electric, ar mai fi montarea separata a doua socluri de sigurante LF (legaturi fata) de 25 A, ca in imaginea din dreapta. Varianta aceasta nu o recomand, deoarece regula spune ca in tablou este permis conductorul care are un singur rind de izolatie iar in afara trebuie sa aiba doua rinduri de izolatie. Asa cum sevede din fotografie, alimentarea sigurantelor e facuta din tabloul electric cu fire cu un singur rind de izolatie, iar plecarea , pina in patul de cable (canalet), desi se face cu un cablu tip MYYM, la iesirea din LF-uri firele au tot

un singur rind de izolatie. Si in final avem varianta cu sigurane automate monopolare, cum e12

aratat in imaginea din stinga. Aceste sigurante se pot inlocui cu mult mai usor decit celelalte, fiind prinse pe sina de tip C rasfrint, sau omega. AICI puteti vedea mai multe despre montarea si demontarea acestor sigurante. O siguranta monopolara se poate demonta, iar in locul ei se poate monta una bipolara, adica 1P+N. Aceasta inseamna ca un pol este actionat la un scurt circuit, dar sunt decuplate ambele polaritati: si nulul si faza. Acest gen de sigurante sunt doar cu 1 mm mai late decit cele monopolare, si pot alimenta cu succes un circuit. In tabloul Dvs, daca doriti, puteti sa inlocuiti toate sigurantele automate monopolare cu astfel de sigurante in acest fel, va puteti mari numarul de circuite, sau sa separati circuitele care sunt puse in paralel. Desigur cel mai indicat este sa puteti inlocui tabloul electric cu sigurante fuzibile cu unul cu sigurante automate, pentru cite circuite aveti nevoie. Aceasta este posibil mai usor, daca contorul nu se afla montat pe tabloul cu sigurante. In acest caz aceasta schimbare, nu se poate face fara ruperea sigiliului de la bornele contorului. Aceasta o poate face doar o firma agreata de catre Electrica.Categories:Instalatii electriceTags:circuite electrice, fuzibile, sigurante automateComments (0)Trackb

madman85

02 11 2006, 08:28 PM A venit si la mine randul sa zugravesc si ma gandeam sa imi schimb instalatia electrica. Apartamentul e unul clasic, comunist, 3 camere. Instalatia actuala nu e catastrofala, prizele merg toate, luminile la fel. Dar: am doar 2 prize de pamant, a trebuit sa trag cabluri pt PC (impamantare, retea etc). Ideea este ca am deja ceva consumatori si voi mai lua altii. Ma gandesc sa imi iau un instant sau boiler electric. Vreau sa schimb reteaua inainte de a zugravi si de a inlocui linoleum-ul evident. Ma pricep binisor la electrotehnica, m-am uitat pe normative si cred ca imi voi face singur cablarea (proiectare+executie). Problema sunt santurile, care trebuie sapate destul de adanc (3cm) , unele prin planseu, altele prin caramida (care la mine e oricum foarte tare). Stie cineva vreo firma/persoana privata care ar face asa ceva? Ideea e ca sunt multe santuri: voi pune 2 circuite pt lumini (acum e la fel), dar 4 pt prize. La asta se mai adauga inca alte cateva (mult) cabluri pt retea, CATV, modem, sistem de alarma, iluminat de siguranta etc. Deci nu ma pot baza pe vechile santuri. Am inlocuit cateva intrerupatoare si a trebuit sa sparg peretele cu dalta (chemasem electricianul de nspe ori, dar nu a venit, asa ca de nevoie am facut singur treaba). Si m-am chinuit destul, mai ales cu spartul (caramida e f. tare) si cu legatul firelor (aluminiu, evident) Pana una alta, voi schimba (nu personal) cablurile de la tabloul de distribuitie (ala comun pt cateva apartamente) pana la mine, pt ca e clar ca nu ma va tine 35 de amperi cat voi avea eu nevoie. A mai facut cineva asa ceva? Greutati, experiente, firme? Multumesc anticipat. Si am timp sa discut... adica lucrarea e doar in stadiul de proiect si nu cred ca voi incepe decat la vara. Prizele vor fi toate cu impamantare, si in masura bugetului, vor fi de firma.

13

[LE] Date in mare despre ce vreau sa fac: - 2 circuite pt lumini, cu conductor FY 2 x 1.5mmp; sigurante 10A; - 3 circuite pt prize, cu conductor FY 3 x 4mmp, chiar 3 x 6mmp pt anumite trasee comune, pt care anticipez ca imi vor trebui 3-4kW si peste; nu va mirati...; toate cu sigurante diferentiale 30mA (da, stiu, costa) - 1 circuit dedicat pt instant, care va fi de macar 5kW, dar am vazut ca nu incalzeste; as vrea sa iau unul de 7-8kW - bun pt un dus caldut, cand unt pe fuga si se opreste apa. Am gasit (f. greu) dar am gasit... Voi pune 3 x 10mmp mmp = milimetru patrat Din taboul de distributie pana la tabloul din apartament se va pune probabil FY 3 x 10mmp; Fiecare circuit va fi montat (separat) in tuburi PVC, de grosimea din normative (20, 25mm) Traseele pt curenti slabi vor fi la 30 de cm de cablurile de forta. Sapa, nene (: Mai am de gand sa mai pun si cateva doze pt ca vreau sa imi automatizez cate ceva folosind x10. Deci, problemele sunt multe, dar in mare sunt astea: - cum scap mai ieftin cu facutul santurilor? Evident ca trebuie sapat cat mai putin prin planseu. Si asa, am evitat pe cat posibil, restul sunt santuri prin caramida. Evident nu ma ating de grinzi si stalpi - de care teava PVC sa pun, cum e mai usor cu racordurile? - pana unde este Electrica proprietar pe reteaua asta?, Pana la tablou? Mentionez ca am conorul in afara apartamentului - in bucatarie nu voi pune doze, insa am nevoie de prize. Stiu cum se evita chestia (doze in camera vecina), dar unii consumatori vor trebui alimentati de undeva dintre aragaz si chiuveta. Voi pune priza sus, eventual cu capac, voi pune hota, dar, cat de safe este chestia? Nota: sectiunile par mari (cele de 6mmp si de 10mmp), dar le-am ales dupa normativ, tinand si cont de coeficinetul de corectie cu temperatura. Am luat in calcul cazul cel mai defavorabil, in care temparatura e de 40-45C, coeficientul fiind de 0,8. Totodata, m-am uitat la curentii maxim admisi pt trei conductoare in tub, desi e evident ca numai 2 vor conduce curent in rtegim permanent, al treilea fiind conductorul de protectie, PE) Stalker

Protectia diferentiala a bransamentelor electriceDe stoianconstantin

Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

14

De ani buni la bransamentele noi si la cele modernizate se utilizeaza in locul vechilor firide de bransament din bachelita sau metalice, blocuri de masura si protectie (BMP). Acestea se construiesc in variante monofazate si trifazate. In acest articol ne referim la protectia diferentiala. BMPM (monofazate) si BMPT (trifazate) sunt de regula echipate cu intreruptoare monofazate/trifazate diferentiale. Acestea asigura urmatoarele protectii

electromagnetica- maximala de curent diferentiala

In schema urmatoare prezentam informatiile esentiale legate de functionarea celor doua protectii.

15

Mentionam ca de regula in amonte de BMP retelele stradale sunt de tipul TN C la care nulul de lucru este conun cu cel de protectie avand denumirea PEN. In aceste retele principala masura de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta o constituie legarea la nul (la PEN). In interiorul BMP se separa nulul de lucru de nulul de protectie astfel incat in aval de acest echipament schema este de tipulTN S. Caracteristica acestei scheme este aceea ca avem doua conductoare de nul: nulul de lucru notat N si nulul de protectie notat PE In cazul bransamentelor vechi echipate cu sigurante chiar daca in aval de firida de bransament aveam (daca aveam) schema de tip TN C S nu prea conta daca se respectau functiile nulului de lucru N si ale celui de protectie PE si nu prea conta daca cele doua conductoare erau mentinute izolate (separate) in toata instalatia interioara. Adeseori borna de nul de lucru a aparatelor era legata cand la nulul de protectie cand la nulul de lucru, uneori cele doua nuluri erau legare inpreuna in doze sau doar se atingeau. In toate aceste situatii receptoarele electrice functionau normal. In schimb gradul de securitate al instalatiei avea serios de suferit. In situatia instalatiilor vechi cu izolatia conductoarelor de faza slabita sau chiar strapunsa puteau exista scurtcircuite monofazate cu pamantul de mare rezistivitate (puneri la masa) care nu indeplineau conditiile de a fi vazute (sesizate) de sigurantele din tabloul de interior si nici de

16

cele din firida de bransament. Ani de zile energia se scurgea la pamant prezentand un important factor de risc de electrocutari si incendii. Noua echipare a BMP elimina aceste neajunsuri astfel incat intrerupatorul diferential declanseaza aproape instantaneu in urmatoarele situatii:

se ating nulul de lucru N cu cel de protectie PE fie in doze fie pe traseu daca izolatia

conductoarelor este deteriorata. Evident cazul cel mai neplacut este cand cele doua conductoare de nul sunt legate din neatentie sau din nestiinta impreuna

izolatia nulului de lucru N si acesta face intra in contact cu elemente legate la pamant. Cazul

cel mai grav este cand nulul de lucru este direct legat la masa aparatelor electice su la priza de pamant a instalatiei interioare.

cand este racordat un receptor intr-o priza care are legat nulul de protectie la borna destinata

nulului de lucru. In lipsa receptorului electric instalatia ramane sub tensiune (daca evident nu mai exista alte anomalii) pentru ca se indeplineste conditia de separare a celor doua nuluri N si PE.

cand se deterioreaza izolatia receptoarelor electrice sau a retelei interioare si apare o punere

accidentala la masa (un scurtcircuit)

In conditiile in care foarte multe instalatii interioare sunt intro stare precara sau prost executate va ati seama ca momtarea BMP-urilor genereaza multe neplaceri obligand proprietarul instalatiei sa i-a masuri pentru eliminarea deficientelor. Aceasta obligare se face cu multi nervi fiind adesea insotita de un nesfarsit sir de sesizari legate de presupusa proasta functionare a BMP. Argumente de genul: inainte nu am avut aceste probleme sunt la ordinea zilei. Cu toate problemele generate de protectia diferentiala este foarte necesara ferindu-ne atat de accidente prin electrocutate cat si de producerea unor incendii. In cazul ideal simultan ce modernizarea bransamentelor este necesar ca proprietarii imobilelor sa-si finateze revizia/reparatia instalatiei interioare. Citeste si articolul: Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)

17