Despre Specie Si Subspecie

4
 Page 1 of 3 Despre Specie si Subspecie  Romanul este specia genului epic, în proza, de mare întindere, cu o acțiune complexa ce se poate desfășura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a căror  personalitate este bine individualizata și al căror  destin este determinat de trăsăturile de caracter și  întâmplările ce constituie subiectul operei. Modernismul apare în literatura secolului al XX-lea si cuprinde toate acele miscari artistice care exprima o ruptura de traditie, negand, in forme uneori extreme, epoca ori curentul care le-a precedat. Desprins din miscarea simbolista, modernismul a încearcat sa puna de acord expresia artistica cu viata moderna, cu sensibilitatea epocii si a contribuit la îmbogatirea mijloacelor de creatie artistica. Ideea modernizarii literaturii romane aparuse in scrierile lui Eugen Lovinescu, acesta lansand asa-numita „Teorie a sincronismului” prin care se evidentia necesitatea sincronizarii literaturii romane cu cea europeana. Romanul modern are drept caracteristici 1. relatarea actiunii la persoana I, 2. naratorul este personaj, subiectiv, si non-omniscient, 3. mediul desfasurarii actiunii este urban, 4. protagonistul se incadreaza in tipul intelectualului, 5. conflictul predominant este cel interior, 6. cronologia nu e respectata (apare fluxul constiintei) 7. limbajul e savant. In perioada interbelica, in literatura romana au existat doua directii diferite manifestate mai ales in realizarea romanului. Pe de o parte, romanul realist-obiectiv cu tematica sociala a cunoscut apogeul prin reactiile lui Liviu rebreanu si ale lui George Calinescu. Pe de alta parte, apare in aceasta perioada si romanul modern-subiectiv care abordeaza o problematica noua: conditia intelectualului, reprezentat prin operele lui Camil Petrescu, Mircea Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban. Introducerea operei  Scrierile literare ale lui Mircea Eliade prezinta doua tendinte complementare: pe de o parte „experienta”, autenticitatea, trairea nemijlocita, intensa a realitatii, mai ales sub aspectul spiritual si erotic, pe de alta parte fantasticul, care reflecteaza „experienta sacrului”. Romanul „Maitreyi” de Mircea Eliade face parte din prima tendinta, fiind un roman al experientei, dar si un roman exotic. Aparut in1933, romanul s-a bucurat in epoca de un mare succes de critica si de public, care a trecut repede de granitele tarii. „Maitreyi” este un roman al experientei si al autenticitatii pentru ca valorifica trairea intensa a personajelor, marcate de experiente definitorii, iar impresia de autenticitate provine din utilizarea unor elemente care tin de realitate (jurnalul din India al scriitorului, elemente autobiografice, scrisori etc.) Tema operei  Ca orice roman modern, „Maitreyi” abordează problematica intelectualului , cartea urmărind modul în care un tânăr  intelectual descoperă lumea şi se autodescoperă prin intermediul unei experienţe care ţine deopotrivă de erotic şi exotic. În planul secundar, cartea are un caracter monografic, surprinzând viaţa, tradiţiile şi mentalităţile indienilor. Sursa de inspiratie  Sursa de inspiratie a romanului este autobiografica si reprezinta povestea de dragoste traita de autor alaturi de fiica profesorului Dasgupta, gazda lui din India, unde Eliade petrece mai multi ani, dedicandu-se studiilor de orientalistica la Universitatea din Calcutta. Notele din jurnalul acestei perioade au stat la baza creatiei epice fictionale, fiind modificate numele si ocupatiile unor personaje, dupa cum marturiseste Mircea Eliade in „Memorii”. Lui Allan, personajul-narator al acestui roman si alter ego al autorului, scriitorul ii transfera o parte din propria-i experienta biografica. Titlul Operei  Caracterul exotic al poveştii de dragoste este sugerat  încă din titlu, rezonanţele neobişnuite ale numelui protagonistei având rolul de a stârni curiozitatea cititorilor. Structura  Romanul este alcatuit din cincisprezece capitole. Incipit si final  Incipitul romanului cuprinde pretextul utilizarii persoanei I. Naratorul-personaj Allan se hotaraste sa scrie intr-un caiet intreaga poveste de dragoste traita alaturi de Maitreyi, folosind jurnalul sau. Se pare ca nu-si aminteste exact ziua in care a intalnit-o ci doar faptul ca era intr-un targ impreuna cu un prieten englez cu care plecase sa aleaga niste carti pentru cadourile de Craciun. Atunci o zareste pe Maitreyi in masina tatalui sau. In plus, in incipit este realizat si un portret al protagonistei, atitudinea lui fiind dispretuitoare fata de fata pe care o considera respingatoare pentru ca e indianca:  „un foarte surprinzator dispret. Mi se parea urata…” . Cu toate acestea, intreaga descriere din roman dezvaluie amanunte stranii referitoare la frumusetea tinerei bengaleze pe care el o compara mai mult cu o zeita decat cu o fiinta umana, de unde se poate deduce povestea ce va urma. Construit parca intr-o antiteza subtila cu incipitul, finalul romanului reia aceeasi imagine a personajului- narator care, aflat la o masa intr-un restaurant, converseaza cu nepotul doamnei Sen, incercand sa afle povesti despre Maitreyi si despre evenimentele care au urmat dupa despartirea lor. Finalul deschis al romanului intretine misterul frumoasei Maitreyi, care va ramane pentru europeanul rational o enigma. Framantarile lui Allan pentru a o intelege pe Maitreyi nu aduc risipirea indoielii, lasand atat protagonistul cat si cititorul intr-o zona a indoielii:  „…Si  daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele? De ce sa cred? De

description

Eseu

Transcript of Despre Specie Si Subspecie

  • 5/24/2018 Despre Specie Si Subspecie

    1/3

    Page 1of 3

    Despre Specie si SubspecieRomanul este specia genului epic, n proza, de mare ntindere, cu o aciunecomplexa ce se poate desfurapemai multe planuri, cu personaje numeroase a crorpersonalitate este bine individualizata ial crordestin estedeterminat de trsturilede caracter intmplrilece constituie subiectul operei.

    Modernismul apare n literatura secolului al XX-lea si cuprinde toate acele miscari artistice care exprima oruptura de traditie, negand, in forme uneori extreme, epoca ori curentul care le-a precedat. Desprins din miscareasimbolista, modernismul a ncearcat sa puna de acord expresia artistica cu viata moderna, cu sensibilitatea epociisi a contribuit la mbogatirea mijloacelor de creatie artistica.

    Ideea modernizarii literaturii romane aparuse in scrierile lui Eugen Lovinescu, acesta lansand asa-numitaTeoriea sincronismuluiprin care se evidentia necesitatea sincronizarii literaturii romane cu cea europeana.

    Romanul modern are drept caracteristici1. relatarea actiunii la persoana I,2. naratorul este personaj, subiectiv, si non-omniscient,3. mediul desfasurarii actiunii este urban,4. protagonistul se incadreaza in tipul intelectualului,5. conflictul predominant este cel interior,6. cronologia nu e respectata (apare fluxul constiintei)7. limbajul e savant.

    In perioada interbelica, in literatura romana au existat doua directii diferite manifestate mai ales in realizarearomanului. Pe de o parte, romanul realist-obiectiv cu tematica sociala a cunoscut apogeul prin reactiile lui Liviurebreanu si ale lui George Calinescu. Pe de alta parte, apare in aceasta perioada si romanul modern-subiectiv

    care abordeaza o problematica noua: conditia intelectualului, reprezentat prin operele lui Camil Petrescu, MirceaEliade, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban.

    Introducerea opereiScrierile literare ale lui Mircea Eliade prezinta doua tendinte complementare: pe de o parte experienta,autenticitatea, trairea nemijlocita, intensa a realitatii, mai ales sub aspectul spiritual si erotic, pe de altaparte fantasticul, care reflecteaza experientasacrului.

    Romanul Maitreyide Mircea Eliade face parte din prima tendinta, fiind un roman al experientei, dar si unroman exotic. Aparut in1933, romanul s-a bucurat in epoca de un mare succes de critica si de public, care atrecut repede de granitele tarii.

    Maitreyieste un roman al experientei si al autenticitatii pentru ca valorifica trairea intensa a personajelor,marcate de experiente definitorii, iar impresia de autenticitate provine din utilizarea unor elemente care tin derealitate (jurnalul din India al scriitorului, elemente autobiografice, scrisori etc.)

    Tema opereiCa orice roman modern, Maitreyiabordeazproblematica intelectualului, cartea urmrindmodul n

    care un tnrintelectual descoperlumea ise autodescoperprin intermediul unei experienecare inedeopotrivde erotic iexotic. n planul secundar, cartea are un caracter monografic, surprinznd viaa,tradiiileimentalitileindienilor.

    Sursa de inspiratieSursa de inspiratie a romanului este autobiograficasi reprezinta povestea de dragoste traita de autor alaturi defiica profesorului Dasgupta, gazda lui din India, unde Eliade petrece mai multi ani, dedicandu-se studiilor deorientalistica la Universitatea din Calcutta. Notele din jurnalul acestei perioade au stat la baza creatiei epicefictionale, fiind modificate numele si ocupatiile unor personaje, dupa cum marturiseste Mircea Eliade in Memorii.Lui Allan, personajul-narator al acestui roman si alter ego al autorului, scriitorul ii transfera o parte din propria-iexperienta biografica.

    Titlul OpereiCaracterul exotic al povetiide dragoste este sugerat ncdin titlu, rezonaneleneobinuiteale numelui

    protagonistei avnd rolul de a strni curiozitatea cititorilor.

    StructuraRomanul este alcatuit din cincisprezece capitole.

    Incipit si finalIncipitul romanului cuprinde pretextul utilizarii persoanei I. Naratorul-personaj Allan se hotaraste sa scrie intr-uncaiet intreaga poveste de dragoste traita alaturi de Maitreyi, folosind jurnalul sau. Se pare ca nu-si amintesteexact ziua in care a intalnit-o ci doar faptul ca era intr-un targ impreuna cu un prieten englez cu care plecase saaleaga niste carti pentru cadourile de Craciun. Atunci o zareste pe Maitreyi in masina tatalui sau. In plus, in incipiteste realizat si un portret al protagonistei, atitudinea lui fiind dispretuitoare fata de fata pe care o considerarespingatoare pentru ca e indianca: un foarte surprinzator dispret. Mi se parea urata. Cu toate acestea,intreaga descriere din roman dezvaluie amanunte stranii referitoare la frumusetea tinerei bengaleze pe care el ocompara mai mult cu o zeita decat cu o fiinta umana, de unde se poate deduce povestea ce va urma.

    Construit parca intr-o antiteza subtila cu incipitul, finalulromanului reia aceeasi imagine a personajului-narator care, aflat la o masa intr-un restaurant, converseaza cu nepotul doamnei Sen, incercand sa afle povestidespre Maitreyi si despre evenimentele care au urmat dupa despartirea lor.

    Finalul deschis al romanului intretine misterul frumoasei Maitreyi, care va ramane pentru europeanul rational oenigma. Framantarile lui Allan pentru a o intelege pe Maitreyi nu aduc risipirea indoielii, lasand atat protagonistulcat si cititorul intr-o zona a indoielii: Sidaca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele? De ce sa cred? De

  • 5/24/2018 Despre Specie Si Subspecie

    2/3

    Page 2of 3

    unde sa stiu eu? As vrea sa privesc ochii Maitreyiei.. De asemenea, din acest final putem deduce ca Allan incanu este capabil sa inteleaga alegerile pe care Maitreyi le-a facut dupa ce el a plecat, acest lucrudovedind incapacitatea lui de a o intelege de fapt pe ea.

    Timp si spatiuPentru a spori autenticitatea, naratorul personaj nregistreazcu exactitate indicii temporali ispaiali,

    existnd pagini ntregi copiate pur isimplu din jurnalul lui Eliade din acele luni. Aciunease petrece n India, noraulCalcutta, n vara anului 1929; n final existicteva scene n care cadrul se schimb(MuniiHimalaya iSingapore).Subiect/Actiune (rezumat)Actiunea romanului ce consista din cincisprezece capitole se petrece in anul 1929, la Calcutta, oras format din treimari comunitati: cea autohtona, traditionalista, cea alba, preponderent engleza si cea eurasiatica, dispretuitoarefata de indigeni, dar grabita sa ii imite pe europeni. In acest cadru exotic se petrece povestea de iubire, intr-adevar splendida, inedita pentru cititorul roman, intre Allan si Maitreyi, intruchipari exotice ale unui mit etern: acelaal cuplului de indragostiti(E. Simion, MirceaEliade, spirit al amplitudinii).

    Conflictul romanuluise intemeiaza pe opozitia dintre doua lumi diferite: europeana si asiatica. Desi uniti priniubire, cei doi tineriraman exponenti ai acestor mentalitati diferite.

    Conflictul dintre europeanul Allan si bengalezul Narendra Sen, tatal fetei, reda opozitia dintre libertateadragostei si constrangerile traditiei, si reprezinta incompatibilitatea sau lipsa de comunicare dintre civilizatii simentalitati. In sufletul lui Allan, fire autoreflexiva, se petrece un puternic conflict interior, cel in care trairea iubirii,ca experienta definitorie, si luciditatea analizei. Iubind-o pe Maitreyi, Allan descopera atat lumea tainica a Indiei,cat si forta iubirii reale.

    Allan este un tanar inginer european, care atras de India, pleaca acolo, unde lucreaza la reteaua decanalizare a deltei. Treptat elavanseaza de la desentaor tehnic la la supraveghetor al lucrarilor de la Tambuk siAssam. Se imbolnaveste de malarie, este spitalizat si, apoi, este invitat de catre inginerul hindus cu studiileefectuate la Universitatea din Edinburgh, Narendra Sen, sa locuiasca in casa sa, in timpul convalescentei.Narendra Sen dorea sa se mute impreuna cu familia, si cu Allan, in Anglia deoarece in India incepuse revolutia.Allan afla mult mai tarziu aceste intentii ale domnului Sen, dupa ce credea ca doreste sa il insoare cu fiica lui.Prima oara cand o vede pe Maitreyi, in timp ce alegea carti pentru cadourile de Craciun impreuna cu tatal ei, el ogaseste dispretuitoare datorita exotismului afisat de ea. Cand insa ea il viziteaza impreuna cu tatal ei la spital, eleste tulburat de prezenta ei, dar nu-si explica de ce. Dupa ce se muta in casa familiei Sen, Allan este treptat atrasde fata, mai ales dupa ce tatal ei il roaga sa o invete limba franceza. In schimb, aceste ore de studiu de faptreprezinta un joc al fetei menit sa il atraga pe tanar intr-un joc al ei. Ea ii ofera diferite simboluri aledragostei specifice culturii ei, dar el nu recepteaza mesajul deoarece prieste prin prisma europeanaevenimentele. Desi initial isi neaga sentimentele, Allan constata ca este tot mai atras de tanara. Inainte de a sedarui lui Allan si pentru a evita pacatul iubirii fara rod, ea oficiaza o logodna mistica si savarseste unjuramant

    cosmiclegamantul dragostei si ii daruieste lui Allan un inel confectionat din fier si aur cadoi serpi incolaciti,unul intunecat si altul galben, unul reprezentand virilitatea, celalalt feminitatea. Totusi fericirea acestora nudureaza deoarece sora ei, Chabu, le dezvaluie domnului si doamnei Sen ce se intampla intre cei doi. Rupturaaduce dezastrul asupra familiei Sen: tatal orbeste, Chabu moare in urma unor crize de nebunie. Brutalizata,Maitreyi sfarseste prin a se darui unui vanzator de fructe, cu toate ca sacrificiul este in van. Disperat,Allan rataceste o vreme pe strazile din Calcutta, iar apoi se retrage in Himalaya, unde incearca sa uite iubirea. LaSingaporese intalneste cu nepotul doamnei Sen, care ii povesteste ce s-a intamplat in acea familie dupa plecarealui, dar europeanul este incapabil sa inteleagade fapt ce se intampla cu Maitreyi asa ca finalul ramane deschis.

    ConflicteleCa n orice roman modern dedicat problematicii legate de condiiaintelectualului, in Maitreyi conflictul

    exterioreste nesemnificativ, rezumnadu-se la cel dintre ndragostiiifamilia Sen.n cazul lui Allan, se distinge un conflict interiorgenerat de orgoliul de la nceput. Intelectualul lucid

    este convins de inferioritatea tuturor indienilor incearcdin rsputerisnu se ndragosteascde oindianc:Mi-aduc aminte cstrigau n mine dousuflete: unul m-ndemna ctreviaanou,pe care nici un albnu o cunoate[]o vian care ma simeamatras idezarmat icelalalt suflet care se revolta mpotrivaconspiraieiacesteia.

    Pe de alta parte, Maitreyi e contientde la nceput de piedicile sociale ireligioase dintre ei, nsdragostea e mai puternica idect vointa ei.

    Elemente de originalitateNoutatea constructiei discursului narativ consta in dubla perspectiva temporalape care naratorul personaj o

    are asupra evenimentelor:contemporana si ulterioara. Personajul nu evoca pur si simplu intamplarile,rememorandu-le, ci reconstituie evenimentele trecute prinraportare la timpul prezent, dar si felul in carepercepuse respectivele evenimente in momentul in care le traise, consultand in acest scop jurnalul de lamomentul respectiv. Pe masura ce scrie romanul, perspectiva lui Allan asupra evenimentelor semodifica. Neconcordantadintre istoria notata in jurnal si rememorarea acesteia, in roman, relativizeazaevenimentele si le ofera caracter subiectiv. Din aceasta perspectiva, Maitreyi poate fi considerat si romanulscrierii unui roman.

    PersonajeleAllan este personajul principal al romanului (un alter ego al autorului) si intruchipeaza indragostitul lucid sianalitic, reprezentativ pentru mitul iubirii si motivul cuplului ilustrat in romanul romanesc modern. Romanul

  • 5/24/2018 Despre Specie Si Subspecie

    3/3

    Page 3of 3

    debuteaza cu starea de incertitudine a personajului masculin, Allan, un englez de 24 de ani, si este scris lapersoana I, pe baza insemnarilor facute de Mircea Eliade in cei trei ani petrecuti in India, prilej cu care aconsemnat in jurnalul intim propria poveste de iubire si pe baza caruia a realizat romanul: Amsovait atata in fataacestui caiet, pentru ca n-am izbutit sa aflu inca ziua precisa cand am intalnit-o pe Maitreyi. Venit in India salucreze si imbolnavindu-se de friguri, inginerul englez Allan se muta in casa profesorului Narendra Sen, dar -isiaminteste el - euo intalnisem pe Maitreyi cu cel putin zece luni mai inainte, marturisindu-si neputinta de a retraiaieveaacum, cand scrie romanul, mirareamea, nesiguranta si tulburarea celor dintai intalniri. Autorul, Mircea

    Eliade, in ipostaza personajului european, Allan, readuce adesea in subiectul romanului jurnalul, care devineun pretext literar si o modalitate de confesiune si rememorare: Totusin-am scris nimic in jurnalul meu, si astazi,cand caut in acele caiete orice urma care sa mi-o poata evoca pe Maitreyi, nu gasesc nimic. E ciudat cat deincapabil sunt sa prind evenimentele esentiale, sa ghicesc oamenii care schimba mai tarziu firul vietiimele. Autointrospectiaconstiintei si a sufletului, retrospectia, dialogul si monologul interior scot inevidenta zbuciumul interior al personajului, cauzat deincertitudinea iubirii, aceste tehnici deanalizapsihologicafiind proprii construirii personajului modern. Originalitatea moderna a eroului masculine data desubtilitatea analitica a propriei constiinte, de trairea dramei suferite din iubire, de identificarea deplina a timpuluisubiectiv (al iubirii) cu cel obiectiv (al jurnalului), de faptul ca autorul este in acelasi timp personaj si narator.

    Maitreyi, eroina romanului este un personaj exotic, realizat in intregime din perspectiva personajului-narator,Allan, care seindragosteste de ea. Opiniile tanarului asupra ei variaza in functie de momentul la care o priveste,acestea evolund de la o fiinta dispretuitoare la o tanara superba si exotica, o data cu sentimentele, mereuschimbatoare ( mai intai isi neaga sentimentele apoi, treptat, reuseste sa realizeze ca este atra de ea si , lasfarsit, ca o iubeste). Europeanul este fascinat si de mentalitatea indiana, care il atrage continuu. De asemenea,

    Maitreyi reprezinta pentru el un mit. Asftfel, se infiripa intre cei doi o poveste care nu va sfarsi bine pentru niciunul.

    Arta narativaRomanul este un jurnal intim, iar intamplarile sunt relatate la persoana I, din perspectiva subiectiva apersonajului-narator, europeanul Allan. Multiplicarea perspectivei conduce la existenta a trei niveluri ale scriiturii sila interferenta vocilornarative ale textului.

    Primul nivelcuprinde insemnarile zilnice ale lui Allan, notate cu fidelitate in timpul sederii sale la resedinta luiNarendra-Sen. Cel de-al doilea nivel, contine cateva comentarii adaugate intre paranteze, ulterioare produceriifaptelor si intamplarilor, cu scopul de a clarifica anumite aspecte notate in jurnal. Al treilea nivelesteo confesiune a personajului-narator care, in timp ce scrie retraieste, de fapt,povestea de dragoste cuMaitreyi, analizandu-i cu luciditate sensul profund.

    Progresiv, se contureaza si cele trei ipostaze ale iubirii, care apar o data cu cele trei vocinarative: iubireatraita cu pasiune, iubireaasumata cu luciditate si iubirea comentata, spiritualizata, al carei sens autorul jurnaluluisi protagonistul povestii de iubire incearca sa il inteleaga.

    Formula prin care este sintetizata problematica romanului o reprezinta estetica autenticitatii realizataprin confesiunea personajului-narator, relatarea la persoana I, introspectiesi autoanalizalucida. Autenticitatea romanului modern, amestec intre jurnalul intim si naratiunea retrospectiva, este sustinutade utilizarea tehnicii narative moderne punereain abis, fiind introduse in naratiune secvente din jurnal.

    ConcluzieAsadar, prin formula narativa aleasa, prin faptul ca experienta surprinsa in roman face parte din experienteleabsolute traite de fiinta umana, prin notarea starilor si senzatiilor, analizate cu luciditate de o natura intelectualainteresata de tot ceea ce poate deveni obiect al cunoasterii, romanul se incadreaza in categoria modernismuluiinterbelic si a romanului experientei