ARHIM. EMILIANOSS IMONOPETRITUL

DESPRE RUGACTUNE

tArcurne leAWA EVAGRIE

Tiaducere din limba greaci 9i

Cuv5nt introductiv de

lerom. Agapie (Corbu)

(a)ff$.Ir,T#He

CUPRINS

CWANTUL TRAD UCATO RULUI :

O scriere anticd despre rugdciune ;itihuirea ei modcrnd..... ........... VII

1 . ctpBrpre l -6, I 5,1 6, I 0....................................3

2. ceprrpre 7 -9, ll -16, 20, 1 8............ ...............43

3. crprrpre zt, 27, 29 -32, 39, 40...... t...................7 I

4. clpwnrp 42-44, 46, 5 0................. i................. 9 5

5. ccprrsrB 49, 52-56, 58, 60, 59, 62-67 ............ 1 I I

5. cepErsrn 7o-73,75-Bo. ..........t39

7.cllpstvrn 82-88,101.... ...........181

8. cepBrBr-s 89,91, 94,96-97,100, 105-106,

108, 111-112, 110,.113, 115, 117-118,

120-L26......... .....223

9. capr,trrs 133, 136-137, 139, 142,

148-149, 153................ ...........257

DESPRE RUGACTUNE

rAT-CuTnE LA AWA EVAGRIE

Daci studiem invilitura despre rugiciune din cape-

tele atribuite de catre Sfrntul Nicodim Aghioritul', inFilocalie, Cuviosului Nil fucetul, vom vedea ci ea cores-

punde in mod satisftcitor cu caracterul gi cu invigituralui, dar, cu toate acestea, se poate constata;i o anumitideosebire de nuanti. Cel mai probabil este ci aceste ca-

pete apargin Awei Evagrie Ponticul, o mare personalita-

te, care a dus o viagi foarte ascetici. invi,tltura lui, scrisi

gi orali, gi, in general, activitatea lui duhovniceasci au

jucat un rol important in cultivarea ascetici gi mistici a

sufetului. Ar fi fost o mare pierdere da.cl' astizi nu am

mai fi avut scrierile Awei Evagrie Ponticul.

inainte de a citi primul cap, si vedem ultima frazi'

a Prologului:

1 Paternitatea evagriani a acestei scrieri a fost definitiv stabilitlde citre savangii patrologi. De aceea, in traducerea romAneasci a

Filocaliei, Plrintele Dumitru Stiniloae a pus-o sub numele adevi-

ratului ei autor, Alva Evagrie Ponticul. (n.tr.)

)

ARHIMANDRIT EMILIANOS SIMONOPETRITUL

Roaga-te pentru cel ce bolepte ca sd se facd bine ;i, ri-dicindu-gi de-acum patul, sd umble (tf Mt. 2, 11), prinharul lui Hristos.

Thebuie s5" mirturisim ci suntem cu toli bolnavi su-

fetqte. Fiecare dintre noi este un bolnav grav, pentru cieste lipsit de sS.nitatea si integritatea puterilor sale du-hovnicegti, a;a incAt si stea drept inaintea lui Dumnezeugi si poati vorbi cu El ,,fati ciltre faEL" (Ieg. 33, 1 1), si-Iceari, si primeasci gi si degini ceea ce a primit.

Roagd-te pentru. cel ce bole;te ca sd sefacd bine ;i, ridicin-du-;i dz-acampatul" sdumbb, prin harul lui Hristos.I-rgr-nea pe care Cuviostrl o foloseste aici este foarte frumoasi,preluati din cunoscuta pericopi evanghelici a paraliticu-lui (Mc. 2, 3 g.u.). Am putea gi noi si ne facem bine inmod atlt de vizibil, inclt si ne lu5.m patul, dar asta nu se

intAmpli daci nu vine insqi Hristos, Care si ne spuni:

,,De acum incolo esti sinitos, <si nu mai pici"tuiegti>(In. 5, l4), <ia-gi panrl tiu gi umbli, (Mc.2,11)!" Este

singurul lucru pe care l-am putea cere de la Dumnezeu.Primirea harului lui Dumnezeu gi participarea noas-

tri. fiingidi la viaga lui Dumnezeu se realiznazi in Dum-nezeiasca Liturghie. Firi. Dumnezeiasca Liturghie, este

cu neputinli ca cineva sI ingeleaga sau si puni in lucrare

rugiciunea sau viaga duhovniceasci. Dar impropriereaharului, impS.rtisirea mistici de el ;i putinla de a fi pir-ta; la har se reilizcaz\,in rugiciune, pentru ci rugiciuneaeste lupta personali pe care o duce omul cu Dumnezeu.

Dumnezeiasca Liturghie, intr-un anume fel, il,,per-sonifici" pe Dumnezeu ;i ni-L face prezefit, in rimp

'4'

DESPRE RUGACIUNE

ce rugiciun ea faLce ca acest Dumnezeu prezent si fieDumnezeul nostru. Dumnezeiasca Liturghie ne unegte

in mod nemijlocit cu Dumnezeu, ne face midulare ale

tupului lui Hristos. Dar, dupi cum este cu putinlica un midular al trupului ,,si nu absoarbi sucurile nu-

tritive", tot aga se poate ca un cregtin si nu puni inlucrare demnitatea pe care a primit-o, de a fi midularal Tlupului lui Hristos. Prin rugiciune reaJizim famili-

arizarea noastri personali cu Dumnezeu si creim con-

digiile potrivite, asa incit chipul cregtinesc de vietuire

pe care l-am primit si fie capabil si ne faci si reugim;i

vindecarea noastri, ;i inillarea noastri, si astfel credinga

noastri zllnicb. si nu fie zadarnicb'.

Te-ai impirtfuit? L-ai primit pe Hristos. Chiar daci

mintea Ei-a fost altundeva, ai fost midular al lui Hris-

tos. Dar ce altceva ai rcalizat, in afarl' de faptul ci ai

devenit midular al lui Hristos? Ca si ai drepturi, incalitate de midular al lui Hristos, trebuie sa le cigtigi instadionul rugiciunii. Rugiciunea este atmosfera noas-

tri de fiecare clipi, iar Dumnezeiasca Liturghie sunt

nodurile de pe ;iragul'viegii noastre, care ne leagi in

multe feluri;i de multe ori cu Dumnezeu.

Daci ingelegem cu adevirat cI suntem bolnavi gi citrebuie ca Dumnezeu si ne invredniceasci si ne ridicimqi noi patul nostru, atunci nu incape nicio indoiali ci

2 Cuvintele x6pnor. (noduri) gi olowi (funie) dau prin comPunere

substantivul grecesc xopnooloivt (girag de metanii), imagine Ia care

recurge Pirintele Emilianos, dar care se pierde prin traducere (n.tr.)

ARHIMANDRIT EMILIANOS SIMONOPETRITUL

lucrul acesta se va perrece. Este singura premisi funda-mentali pe care Dumnezeu o pune pentru a asculta ru-giciunile noastre: si-L avem pe El ca scop 9i si credemfari ezitare ci lucrul acesta va fi infrptuir, nu ci poate fiinfrptuit. De obicei, noi cerem de la Dumnezeu lucruridespre care credem c5. se pot lmplini, dar Dumnezeu nune-a ft.cut nicio ftgiduinqi in legituri cu ele, pentru cinu ne sunt necesare, ;i am putea nici si nu le cerem.

De exemplu, am pe cineva bolnav si mi. rog ca Dum-nezeusiJ faci bine; sau mi rog si. trec la examene, si-miiau, in sfrrsit, diploma sau si-mi dea Dumnezeu sini-tate sau si mi.lumineze daci trebuie si mi fac monah.Am dreptul - chiar daci" m5. indoiesc - sL mi rog, cre-zbnd ci. Dumnezeu poate si faci, o minune. Dar poatesi si n-o faci, poate si nu mi Iumineze niciodati in pri-vinta lucrului pe care il cer, pentru ci il cer riu. Adicinu am motive si-I cer lui Dumnezeu si mi luminezedaci trebuie si. mi fac monah. Sau poate si nu mi vin-dece de boala pe care o am, ci si.-mi dea o lovituri gi maiz.dravinl,,;i si. ajung mai riu. Dumnezeu are putereasi-mi dea sinS"tate, dar oare mi-o va da? Este problemaputintei sau a nepurintei mele. Daci sunt puternic, celmai probabil este ci n-o si-mi dea sinS.tate. Daci suntslab, poate, ca pogorimint, si mi-o dea.

in situatiile de mai sus existi elementul posibilitS.gii,adici faptul c5. Dumnezeu poate si faci. un lucru. Dartoate cele care rcprezinti. premise duhovnicesti necesa-re, cele pentru care Dumnezeu vrea ca noi si ne rugim,acestea pretind credinta noastri mai presus de ragiu-ne (dl.6yrorq) gi neindoielnici. (d6rdxgr,rq). Cred ci

DESPRE RUGACIUNE

Dumnezeu mi va lumina, dar nu ca si mi fac monah'.

Cred ci Dumnezeu imi va ierta picatul. Cred ci Dum-

nezeu mi va izbilvi de cutare Patimi. Daci nu cred ciEl imi va face toate acestea, gi nu ci doar poate si mi le

faci, atunci nu poate fi vorba si primesc vreun rispuns.

Se poate, desigur, s5. intAmpini"m o ispiti.. Dar altce-

va est; ispita, si altceva, patima. in cazul ispitelor, avem

nigte situagii aparte ale purt5.rii de griji dumnezeiegti'

De exemplu, cineva are o ispiti de naturi morali; nu

inseamni ci omul acesta nu este sfAnt sau ci este piti-mag. Daci credem asa ceva, lucrul acesta vine in con-

tradicgie cu harul lui Dumnezeu, este o tigi.duire a cre-

dingei noastre in Dumnezeu, Pentru ci",,credincios este

Dumnezeu, Care nu va ingidui ca si figi ispititi peste

puterile voastre" (1 Cor. 1, 9). in orice caz, chiar daci

tntAlnim situaEii diferite, dependente de personalitatea

Sfintului, ele nu conffazic legea generali.

,,Toate cite veli cere cu credingi in rugiciune", o si vi

le dau, zice Domnul (Mt. 21, 22).Dar amaritat mai ina-

inte in ce sens gi pentru care lucruri putem avea sigurangi.

Nu pot sb zic:,,Dumnezeul meu, te rog ca la calugiria

mea si vini si fratele meu din Anglia!" ;i si cred ci va veni,

intrucit nu existi niciun motiv ca Dumnezeu si Se plece

spre aceasti cerere. Ar putea, desigur, si o implineasci, ar

putea si-l ia din mijlocul oceanului pe fratele meu gi siJ

3 Pirintele Emilianos se referl aicila caz,tl concret al unei per-

soane prezente la sinaxi, care astePta niste ,,semne" dumnezeie;ti

pentru a se hotiri si se cilugireascS.. Or, Gheronda subliniazi ciaceasta trebuie si fie o hotirire absolut liberi a omului. (n.tr.)

'7'

ARHIMANDRIT EMILIANOS SIMONOPETRITUL

aduci. aici. Dar de ce s-o faci? Nu este un lucru necesar.Sau: eu cred ci e necesar si. mi se vindece stomacul si mIrog penffu aceasta, dar Dumnezeu imi spune: ,,putereaMea se desivirseste in slibiciune" (2 Cor. 12,9). prrnurmare, cererea noastri trebuie intotdeauna si se refere lao chestiune duhovniceasci, pentru ci ceea ce are impor-tantl este legitura noastri cu Dumnezeu.

Cu aceasti credinti, si vedem acum primul cap:

Dac,i ar urea cineua s,i pregdteascd tiimiiia binemi-rositoare, atunci ud Arnestecd, in pdrpi egale, dupd lege(tf Ir;. 30, 34), ra;ind snduezie, casia, onixul;i smirna. I)racesteaforrneazd grupul celorpatru uirtuyi. pentru c,i, dacdele sunt depline ;i egale, mintea nu uaf trddatd. [l]

Daci. vrei, zice Avva Evagrie, si prepari timiie bi-nemirositoare, arunci vei folosi rfuini strivezie, casie,onix 9i smirni., materii aromatice de pre1, care vor facetimAia desivArsiti. Tor asa, dacd. vrei ca ruglciunea tasi. se inalle la cer si si fie o timiie bineprimiti., la fel giinaltarea mAinilor tale inaintea lui Dumnezeu, trebu-ie si ai substanlele inmiresmate amintite mai sus, caresimbolizeazi cele patru virtugi. Adici re pofi ruga, dar,daci vrei ca rugiciunea ta si aibi putere duhovniceas-c5., adici si re uneasci cu Dumnezeu, si te ridice de pepimAnt, asa incit si pogi si tu si-gi iei patul riu, atuncitrebuie si. urmiresti desivir;irea, si. ai deplinitatea,grupul celor patru virtugi.

Prin cele patru virtugi - care sunr birbilia (dv6gelc),chibzuinga (qg6vr1o'r,E), cumingenia (otrtpgoouvrl) gi

-8-

DESPRE RUGACIUNE

ingelepciunea (oopi,c) sau Snoza (yvdlo6) - avem, in

mod evident, un ecou al concepgiilor clasice gi filoso-

fice. Ulterior, acestea patru au fost inlocuite cu iubirea

evanghelici, prin care se exprimi deplinitatea vielii du-

hovnicegti gi a Legii intregi (t' Rom. 13, 10), ajutati

insi de smerita-cugetare 9i de discerni.mAnt, 9i inilgati

prin rugiciune. Adici", in viaga duhovniceasci, grupul

celor patru virtuti a cuprins, la inceput, iubirea, virtu-

tea de vArf gi desivirgiti, rugiciunea, ftri de care nu se

realizeazd, nimic, smerenia, care ne inalli 9i ne sprijini

ca si nu se niruie intreaga noastri zidire duhovniceasci,

si, in cele din urmi, discernimAntul, flri de care toate

sfd.rgesc in vitimare. Daci cineva nu are discernimAnt

duhovnicesc, chiar gi rugiciune si faci, chiar si iubire 9i

smerenie si aibi, tot riu va ajunge, pentru ci discerni-

mAntul ne arati cum trebuie si fie puse in lucrare fiecare

virtute si fiecare ingeles in sufetul nostru.

Dar, pentru ci discernimAntul este o virtute foarte

greu de cAgtigat si nu ii este dati omului potrivit'cuinsugirile si capacitS.gile lui, ci este o harismS- a lui Dum-

nezeu - adici nimeni nu Poate s5. spuni: ,,M-am hoti-rAt s5. am discernimAnt!" -, de aceea Biserica noastri

a depigit aceasti dificultate agezAndu-I, in loc de dis-

cernimAnt, pe Starelul care are discerni"mAnt, inaintea

judeci.gii ciruia dI inapoi orice dreptate, adevir sau pi-rere. Prin urmare, iubirea, rugiciunea, smerenia;i dis-

cernimAntul sunt grupul obisnuit al celor patru virtugi'

in te"tul nostru ins5. avem Prezentat vechiul grup de

patru virtugi, intrucit ;tim foarte bine ci Evagrie a fost

influengat de concepgiile filosofice, iar prima virtute este

'9'

ARHIMANDRIT EMILIANOS SIMONOPETRITUL

birbiEia. Firi birbigie, nu purem avea viagi duhovni-ceascS. De aceea vorbim despre a se imbirbita cineva(cf I Cor. 16, l3). impreunl cu birblgia avem gi chib-zuin,ta, care astizi are intelesul de discerni.mAnt. pe de-oparte, blrbigia este elementul de zi cu zi al vielii, ftrI decare nimeni nu poate si inainteze, ;i corespunde la ceeace numim noi ,,ribdare". Pe de alii parte, chibzuinga estevirtutea pracdci prin care sufletul poate si aleagi ceeace este corect si, in acelasi timp, si aibi si puterea si ilimplineasci.. A treia este cuminEenia, ca una care este re-zultatul tuturor acelor orientiri pe care trebuie si le aibiviaga de zi cuzi- cumingenie in trup, dar gi in suflet.

Alituri de chibzuingi, de birbigie gi de cuminEenie,Piringii din vechime au mai atezat inci o virture, darcare nu era intotdeauna aceeafi. La unii, de exemplu,intilnim virrutea ingelepciunii sau a cunostinlei (a gno-zei), care era consideratl. ca premisd a indumnezeirii gia oricirei realizlri duhovnicqti. Cunostinla are dreptcoresponden;i. credinga, pentru ci gnosticul este, oare-cum, ceea ce este pentru noi omul credincios. Gnosticuleste cel care are putinfa si il cunoasci in mod filosofic

;i experimental pe Dumnezeu. Gnoza a existat in toatesistemele filosofice, chiar gi la primii dascili crqrini.

insi, virtutile despre .are vorb.gte Awa Evagrie tre-buie si fie depline gi egale. Adici., daci vrei si ajungila rugi.ciunea despre care vorbim aici, trebuie si. nu fiiomul mirginit si multumit de sine, care-gi aranjeazd,viaga, ci si fi luat hotird.rea ca viaga ta si. fie o depli-nitate. Nu si.-gi faci tu trebu;oara ta, nu si-Ei aranjeziviaEa, nu si faci compromisuri cu duhovnicul ti.u sau

DESPRE RUGACIUNE

cu lupta ta sau cu ministirea ta sau cu familia ta, ci site hotiristi si devii un om desivir;it. Prin urmare, cele

pe care le spunem aici nu ii privesc pe oamenii care se

apuci si faci ceva, ci pe cei care se hotirisc Pentru un

singur lucru: desivAr;irea lor in Hristos.

Suflrtul care s-a curdyit prin tmplinirea poruncilor pre-

gda;te rknduiala minTii neclintitd, ficbnd-o primitoare a

stdrii cdutate. 12)

CXnd sufeul, zicr Awa Evagrie, se curtgi. prin impli-

nirea poruncibr, adicd' atunci c6nd poruncile lucreazS- in-

liuntrul nostru - daci' Dumnezeu poate si intre in viaga

noastri gi si ne diruiasci harurile Sale, virtuEile Sale, daci

inima noastri nu este inchisi ermetic, cu totul :g,olat| de

Dumnezeu, daci sufetul nosttu rispAndegte lumini, daci.

este udat de ploaia harului lui Dumnezeu 9i primegte vir-

tugile -, atunci suntem curigili. Aici, Cuviosul se referi.la

lucrarea harului, singura care Poate curagi sufetul, pentru

ci virtutea gi poruncile nu il curigi. Nu pogi reugi si-gi

curegi sufetul doar prin implinirea legii lui Dumnezeu.

Se dim un exemplu. Pentru ci urisc, mi hotirisc

si pun in lucrare virtutea iubirii. imi virs sAngele, dar,

,,chiar daci mi-a; da trupul ca si fie ars" (1 Cor. 13, 3) 9i

chiar daci imi voi virsa tot singele, nu pot si mi' curig.

Se poate ca in viaga mea de zi cu zi si fiu o jertfl nein-

cetati. Dar asta nu inseamni ci mi curit si, cu atAt mai

putin, ci sunt cur5.1it. Curigirea (zcr0ogo6) este o ches-

tiune care Eine de harul lui Dumnezeu' Se poate ca in

fiecare zi si fiu o iertfr., dar, cind aPare un prilej, se poate

ARHIMANDRIT EMILIANOS SIMONOPETRITUL

si EAsneasci din li.untrul meu o patimi, ceea ce inseamnici nu a avut loc curigirea.

Atunci, ce aduce exersarea virtu;ii? Oprqte din lucra-re patimile, le mortifici. Curilirea insi este o alti chesti-

une, Iine de Dumnezeu. Tiebuie ca eu si vreau ca Dum-nezeu si mi. curefe si si" mi predau Lui. Daci implinescporuncile, fac asta pentru ci sunt obligat. Dar daci pri-mesc harul, el va lucra nu ingroparea, ci dezridicinareapatimilor mele, lepLdarea lor, ;i astfel voi reveni la vechea

frumusege, la starea mea de dinainte de ci.dere.

Suflrtul care s-a curdyit prin implinirea poruncibr - im-plinire inseamni ci harul lucreazA in mine, ci sufletul se

curiES. - pregdtege rknduiala rninpii neclintitd. CAnd su-

fletul este cur5.git, face mintea neclintiti, bine-a;ezati., fi-clnd-o primitoare a stdrii cdutate. Nu spune ,,capabili. de"(ixav6v), ci ,,primitoare" (6exrr,x6v),. Lucrul acesra are

importanEi, pentru ci autorul ;tie bine ce inseamni viagiduhovniceasci. Mintea poate ajunge capabila de exem-

plu, si indepirteze gAndurile sffIine, penrru ci faptul de

a nu avea gAnduri gine de starea natura[5.. Mintea poate

ajunge capabili s5. nu se lntineze, poate ajunge capabilide multe lucruri, de minuni, dar nu;i si reqeascS" si aibistarea cdutatd. Mintea nu creeazi. aceasti stare, ci devinereceptivS. pentru aceasti stare. Care este aceasti stare?

a in greaci, cele doui adjective sunt diametral opuse. Astfel,daci inov6v (capabil, iscusit, destoinic) are un sens predominantactiv, provenind din verbul ixcrvtrr (a veni, a ajunge), celilalt adjec-tiv, 6eztr,z6v (receptiv, apt si. primeasci, primiror), are un sens pre-ponderent pasiv, derivat fiind din verbul 661opo,r, (a primi). (n.tr.)

-12-