Despre Paparuda, Del Chiaro
2
Din del Chiaro Din Paşti până la înălţarea Domnului, în fiecare Joi, băieţi îmbrăcaţi din cap până-n picioare, cu pir sau alte ierburi, pe care le zmulg cu pământul prins de rădăcini, joacă şi cântă în faţa uşilor locuitorilor şi nu pleacă, până ce gospodina nu-i udă cu cofa cu apă. Cântecul lor vesel şi glumeţ se cheamă în româneşte: Paparudele. În săptămâna Rusaliilor, cete de ţigani colindă târgul mascaţi şi cu foi de tablă sunătoare la călcăi, care produc un sunet bizar în timpul dansului, cu sărituri care ţin până ce cad leşinaţi de oboseală şi fac spumă la gură. Aceşti dansatori se numesc de către români, căluşari. În 1716, Vinerea înaintea Duminicei Rusaliilor, în faptul zilei, muri în Bucureşti, puţine zile după naştere, Domniţa Pulheria, născută la Constantinopol şi a doua soţie a lui Nicolai Alexandru Mavrocordat, fost în două rânduri Domnul Moldovei şi apoi al Valahiei, iar actualmente, prizonier de răsboiu la nemţi, în Sibiu. Moartea a fost anunţată prin sunetele clopotelor tuturor bisericilor iar condamnaţii civili şi chiar unii criminali, liberaţi din închisori, spre a se ruga de sufletul celei moarte, ceace se obicinuieşte la moartea oricărei rude apropiate de domn. Acelaş lucru a făcut şi Principele Ştefan la moartea fratelui său, Spătarul Radu Cantacuzino, în Februarie 1915, Corpul Principesei frumos gătit, a fost întins pe o masă acoperită cu covoare, într-una din sălile de audienţă, având în jur lumânări mari aprinse, Avea pe piept o icoană a Sft. Fecioare, cu copilul în braţe. Sala era plină cu soţiile marilor boieri, venite să formeze cortegiul defunctei lor Doamne şi păstrau o atitudine maiestoasă, de adâncă tăcere. Sâmbătă dimineaţă, înmormântarea a avut loc cu mare pompă, în biserica mitropolitană din Bucureşti, în ordinea următoare: La ora 12, toată garda seimenilor care aştepta în curtea palatului în două şiruri, se porneşte pe jos, în rând câte doi, fără arme, ţinând fiecare câte o lumânare aprinsă. După gardă, urma o trupă de cazaci în aceiaş orânduire, după care veneau breslele de meseriaşi şi în urmă, corpul neguţitorilor. Urmau preoţii tuturor bisericilor din Bucureşti în patrafire, de asemenea stareţii mănăstirilor, cu prapurele desfăşurate. Corpul defunctei care fusese pus intr-un sicriu căptuşit cu atlas roş, fu ridicat şi purtat de 6 dintre primii mari demnitari ai ţării, adică de Marele Ban, Marele Vornic, Marele Logofăt, Marele Spătar, Marele Vistier şi Marele Clucer, schimbaţi din timp în timp cu alţi boieri, care le luau locul. La scoborârea de pe scară, Domnitorul apărut dintr-o odaie unde se întreţinea cu Patriahul Alexandriei
-
Upload
nicoleta5aldea -
Category
Documents
-
view
2 -
download
0
description
history
Transcript of Despre Paparuda, Del Chiaro
Din del Chiaro
Din Pati pn la nlarea Domnului, n fiecare Joi, biei mbrcai din cap pn-n picioare, cu pir sau alte ierburi, pe care le zmulg cu pmntul prins de rdcini, joac i cnt n faa uilor locuitorilor i nu pleac, pn ce gospodina nu-i ud cu cofa cu ap. Cntecul lor vesel i glume se cheam n romnete: Paparudele.
n sptmna Rusaliilor, cete de igani colind trgul mascai i cu foi de tabl suntoare la clci, care produc un sunet bizar n timpul dansului, cu srituri care in pn ce cad leinai de oboseal i fac spum la gur. Aceti dansatori se numesc de ctre romni, cluari.
n 1716, Vinerea naintea Duminicei Rusaliilor, n faptul zilei, muri n Bucureti, puine zile dup natere, Domnia Pulheria, nscut la Constantinopol i a doua soie a lui Nicolai Alexandru Mavrocordat, fost n dou rnduri Domnul Moldovei i apoi al Valahiei, iar actualmente, prizonier de rsboiu la nemi, n Sibiu. Moartea a fost anunat prin sunetele clopotelor tuturor bisericilor iar condamnaii civili i chiar unii criminali, liberai din nchisori, spre a se ruga de sufletul celei moarte, ceace se obicinuiete la moartea oricrei rude apropiate de domn. Acela lucru a fcut i Principele tefan la moartea fratelui su, Sptarul Radu Cantacuzino, n Februarie 1915, Corpul Principesei frumos gtit, a fost ntins pe o mas acoperit cu covoare, ntr-una din slile de audien, avnd n jur lumnri mari aprinse, Avea pe piept o icoan a Sft. Fecioare, cu copilul n brae. Sala era plin cu soiile marilor boieri, venite s formeze cortegiul defunctei lor Doamne i pstrau o atitudine maiestoas, de adnc tcere. Smbt diminea, nmormntarea a avut loc cu mare pomp, n biserica mitropolitan din Bucureti, n ordinea urmtoare:
La ora 12, toat garda seimenilor care atepta n curtea palatului n dou iruri, se pornete pe jos, n rnd cte doi, fr arme, innd fiecare cte o lumnare aprins.
Dup gard, urma o trup de cazaci n aceia ornduire, dup care veneau breslele de meseriai i n urm, corpul neguitorilor.
Urmau preoii tuturor bisericilor din Bucureti n patrafire, de asemenea stareii mnstirilor, cu prapurele desfurate. Corpul defunctei care fusese pus intr-un sicriu cptuit cu atlas ro, fu ridicat i purtat de 6 dintre primii mari demnitari ai rii, adic de Marele Ban, Marele Vornic, Marele Logoft, Marele Sptar, Marele Vistier i Marele Clucer, schimbai din timp n timp cu ali boieri, care le luau locul. La scoborrea de pe scar, Domnitorul aprut dintr-o odaie unde se ntreinea cu Patriahul Alexandriei i avndu-l pe acesta la dreapta, luase loc n urma sicriului i l urm pe jos, mbrcat n uniform roie ca i fiul su de la prima soie. Urma o cmri btrn, cu faa acoperit de un lung voal negru, apoi jupnesele boierilor, urmate de 14 sau 15 roabe despletite, cari boceau, dup stpna lor.
Locuitorii rii poart prul scurt n schimb preoii i clugrii l poart lung, dup datinele Bisericii Ortodoxe. Majoritatea valahilor poart barb, ca i celelalte popoare orientale, iar alii poart numai mustei; mbrcmintea femeilor e un amestec de mod greceasc i turceasc, fr faa acoperit. Cele mritate i acoper capul a doua zi dup nunt cu o maram alb adus n jurul brbiei, i legat la spate n 2 cozi lungi atrnate. Fetele i gtesc capul cu prul propriu mpletit n cosi, din care apoi formeaz un coc prins n ace. n zile de srbtoare se gtesc cu haine bogate i juvaieruri scumpe, cu salbe de monete de aur de diferite mrimi, pn la valoarea de 10 galbeni Fetele mai srace poart salbe de argint dup punga lor.
