EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL ClUJv ANUL II, Nit 52 '• •'•f JO I, 22 FEBR. i!«io ■;

-DESPRE NOUL REGULANENT-CADRU A l C PUNv Referitor la şedinţa de marţi â Consiliului Provizo-

• riu de Untuhe Naţională al -judeţului Sluj facem, din capul'locului,"precizarea că diri cele cinci plinele trecute ■pe ordinea de- zi au fost finalizate primele trei (comple- -tarea C.P.U.N., formarea comisiilor, Stabilirea aparatului -propriu al consiliului, primirea noului partid şi a altor -trei membri independenţi). Dezbaterea proiectului de re-_ •gulameht al C.P.U.N. din plan; teritorial şl stabilirea or- ditiei de zi pentru şedinţa următoare au fost amînate. - ." ;lK: compensaţie, au fost dezbătute probleme noi cum

, ;ar fi cazul lui Horea Luhgu,-al conduceriLDirecţiei ge-, tferale, pentru agricultură a judeţului Cluj şi'altele. De fltfel, punctele noi incluse în dezbateri au provocat cele r*»ai multe >păreri susţinute cu-pasiune de membri ai

-consiliului. îndeosebi probleiîia agrară a stîrnit discuţii:. contradictorii. întrucît nu intră în competenţa noastră

; ' calitatea şi oportunitatea dezbaterilor din şedinţele con­ciliu lu i renunţăm la comentarea lor care ar putea fi ■subiectivă şi s-ar putea reflecta negativ in- maniera de

iiţtcru al'noului: organ de conducere. Ne permitem, însă, , c:iteva reflecţii pe marginea proiectului regulamentului-. •cadru, tocmai pentru a ajuta, prin -stimularea dezbate­rilor, i â perfecţionarea Iui. In''acest proiectji-la ■ articolul;. •t se prevede că „G.P.U.N; sînt organe locale ale'puterii

; -de stat îh unităţile teritoriale-îh caret sînt'constituite*, -însă renunţînd ia pălăria politică şi declarindu-se i,de statV consiliile (dacă ar fi să-asociem atribuţiile lor cu cele ale C.P.U.N. la nivel naţional) ar avea rol legisla- 'tiv (administraţia de stat există deja primăriile).- tn acest ; context, aşteptăm să. facem publice actele normative-emi~~ se de acest consiliu. Nimic de zis despre obiectivele; pe

care şi îe propune C.P:U.N.: asigurarea condiţiilor- de in­staurare a unei democraţii reale în vederea unor ale­geri libere ş i : corecte, participarea activă la modul iţi; care sînt puse în aplicare decretele-legi,. elaborarea unor propuneri realizabile în această perioadă,' care su con­ducă la o redresare economică şi îmbunătăţirea condiţii­lor de viaţă ale populaţiei. 'Ni le dorim cu toţii înfăp­tuite cît mai curînd şi mai sigur. .' La articolul 5 se precizează; „Consiliile provizorii ju ­deţene hotărăsc, potrivit legilor în vigoare, în toate pro­blemele de stat pe plan local, în conformitate cu obiec­tivele stabilite’1. în acest caz :s-ar părea că -separarea puterilor în stat este-facultativă, deoarece se întrepă­trunde activitatea consiliilor cii cea a ■ primăriilor.

•” La articolul 8 din acelaşi proiect se prevede, la punc­tul a: „Membrii consiliului au dreptul să se' adreseze organelor administraţiei de stat şi conducerilor întreprin­derilor, în baza utiei- delegaţii scrise, emise de biroul %xecutiv, solieitîndu-le sprijinul pentru îndeplinirea sar- ciriilor pe care le au din partea corisiliului’VNu mai fac nici un comentariu. •- Chiar, dacă regulamentul-cadra este îri faza de pro­iect/ Credem că este necesară o mai clară precizare a atribuţiilor şi competenţelor sale aşa incit sâ se'ştie precis cine şi ce face.''S - v ' M . SANGIÎORZAN

N.ît;-Dîinr-o eroare-birocratică (nu a noastră), d-na Le- nufa Mihuţ,;.membra' a C.P.U.N: a apărut în ziar ca f i-; ind'asistentă medicală' la-Spitalul T3-0; ••Rectificăm,'-din-' ■sa este curier la această unitate. . i..-.......

PUNCTE DE VEDERERESTRUCTURAREA ECONOMIEIN A T I O ^ L E ' ' ! N B g ! B î r a g B T Î T 9

| Personal, sînt interesatîn ' ^amorsarea unei ample dez­bateri pe probleme ale ,vji-? torului economiei noastre, atft în calitate ". da.. .econom mist, cît şi în aceea de par­ticipant la formarea noi­lor generaţii de economişti

; capabili să rezolve pro- ; biemele complexe ale bu­nei funcţionari â viitoru­lui mecanism al economiei noastre. Precizez, de la bun început, faptul că supun a- tenţiei publica cîteva opi­nii cu gîndul şi intenţia de a declanşa o vie dezbatere

, in jurul acestora, dezbate­re care să-mi folosească şi mie , pentru cristalizarea

: ideilor care mă frămirită şi care să ofere baze ternei^ nice pentru opţiunile eco­nomice ale formaţiunilor

■politice.

• Referitor la . binomul

^plan-piaţă" sintem de pă­rere că, abia în noile con­diţii ale manifestării unui democratism economic real, acesta trebuie Sâ funcţio­neze pe deplin. Desigur în

noile condiţii âle liberalis- :1 inului economic şi ale ma­

nifestării pluralisiruk for- ■ mei or de organizare de“- “

.; faşurare ,a.,:product t le-?- f -biihuri' materiale ş i spiri­

tuale; piaţa capătă ur. rol^ preponderent! Aceasta va^ trebui să valideze adevă­rata utilitate socială a Lu­

pă părerea noastră. Să nu uităm că în ţări avansate .din .punct de vedere eco­nomic :mecahismele de plo-- ţS' sînt 'completate, şi am putea , spune'' catalizate, prin acte de planificare pe termen mijlociu şi scurt, prin studiul variantelor fundamentate prin tehnici

CiTEVA GÎNDURI DESPRE PLANIFICARE, PRIVATIZARE, AUTONOMIE (i)

nurilor create, precum şi nivelul cantitativ al mun­cii sociale consumate pină la care societatea asimilea­ză aceste bunuri. Piaţa va trebui să realizeze , legătura operativă între producţie şi repartiţie — ca prime, mo­mente ale reproducţiei So­ciale ■— -şi celelalte mo­mente vitale pentru socie­tate,' adică - schimbul şi consumul. Dar, a lâsa eco­nomia doar la-libera deci-, zie a pieţei (interne şi ex­terne) ar fi o greşeală du-

econometrice, prin studii de marketing etc. Nu, lipscsc nici ^prognozele pe-termen lung" şi încercările de ar­gumentare a viitorului u- nor produse sau grupe de produse. | . Remarca ce . se poate face in legătură cu aceste tehnici de lucru este puternica lor ancorare in realitate şi profunda argu­mentare ştiinţifica a opţiu­nilor pentru viitor. Ceeace trebuie făcut în economia noastră, referitor la aceas­tă problemă, este renunţa­

rea la distorsionarea pieţii prin măsuri administrativ- birocratice, asigurarea-pri»- >

: “îtă ţ i lp if jjhiilo’r ' ecohomî- . co-financiare în conduce­rea economie! şi aşezarea planului pe baze reale..

' Acceptînd ideea că planul reprezintă, printre' altele, actul economico-jufidic prin care se îm bină. inte­resele prezente cu cele vii-, toare ale naţiunii remar­căm faptul că opţiunile exprimate prin indicatorii planului (care, odată cu in­tensificarea mecanismelor de piaţă,, pdi căpăta carac­ter orientativ) trebuie să aibă finalitate în nivelul de trai al cetăţenilor, cali­tatea vieţii, dezvoltarea so­cială .şi umană, calitatea mediului ambiant ete.; Cu privire la întreprin­deri care, în toate sisteme­le economice se manifestă ca şi celule de bază ale e-

-• • Lector dr. ‘ Gheorghe STANEANU.Facultatea de ştiinţe ; -

economice Cluj

{Continuare în pag. a Ili-a)

NE-A VIZITAT LA REDACŢIE

O r. E M IL O N A C A a f i r m ă :

„România este cea mai frumoasă ţară

r v ' * ,

“ ^ .■ 4 ■ ‘ t >*r '

" * V „ *

După 40 de ani de exil. în Franţa şi America, a re­venit în ţară.d-1 Emil O- naca, dr.. in ştiinţe econo­mice şi. .‘politice,;- Clujean fiind (născut în Iacobini, comuna Ceanu .Mare); •' la

-scurt timp după sosirea în România, a poposit pe me­leagurile natale; prilej, cu care ne-a făctit o vizită la redacţie. Redăm,-‘în conti­nuare,” o parte din dinii-' gul ce l-am avut cu aceas­tă ocazie. ;

— Cînd aţi venit în Ro­mânia, domnule Emil Oft*-' ea?

puţin /tiinp '■ după Revoluţie.

— Pentru cîtă vreme?: _ pen tru totdeauna.. Pe această. cale anunţ concetă­ţenii că mi-am mutat fir­ma de la New York la Athenee Palace din Bucu­reşti, „American . Roma- nian Intercontinental Ltd’1 fiind acum pusă la dispo­ziţia tuturor oamenilor de afaceri de . pe cinci cprili- ■njţnter-^:--;; - -

— Pentru cei ce nu vă cunosc, vă rugăm şă ne- spuneţi -cînd aţi plecat din ' România şi cu ce v-aţi o- cupat în străinătate?

— Am trecut frontiera' româno-iugoslavă, în ’ 15 septembrie 1948, cu riscul de a călca pe o mină şi „a zbura“ în aer, de a fi înipuşcat de santinele sau să fiu arestat de autorită­ţile române din acea vre­me şi condamnat la 5 ani de mqncă silnică. După ce am trecut graniţa, . sîrbii m-au prins, aşa c ă .. . nu am scăpat de lagărul de concentrare. Am avut „parte“ şi de muncă de oc­naş la minele de plumb (la 2000 m subteran). Şe.să vă mai spun?'Mi-a fost dat să treo prin multe pînă am . reuşit să ajung la Paris, unde romanii au fost pri­miţi ca şi cum ar fi fost francezi. Oriunde to du­ceai, .. la orice autoritate franceză, cînd auzea că eşti ' român erai primul

preferat. După ce mi-an» luat doctoratul în ştiinţe e- conomice la Universitatea din Paris,, la 10 mai 1951,

■ a mcrlcanii m-au ales lider politic „victima comunis­mului". în America mi-am,

■ făcut doctoratul în ştiinţa politice la Universitatea . Columbia din New York:, unde, de altfel, m-am şi stabilit' ’ . ;

Aşadar, domniile lîmlt Onaca, iată-vă din1 nfiu în Komânia. Vă adresăm ru­gămintea să ne . spuneţi

' cum aţi fost primit de au­torităţile române şi, ' toto- uatâ, ce sentiment aţi nu­trit la reîntîlnirea cu pă- niîntul natal? ' ■ •

— După 40 cle ani do exil este _ foarte greu să descrii. ceTsurpriză,- ce sen­timente şi ce ■ emoţii poţi să ai. România este:- ţara cea inăi frumoasă din lu­me, iar Clujul . îmi esţe'cei mai drag oraş. în ceea co priveşte autorităţile, locale, mai .vales de - la Revoluţia

“încoace, ambasada > ameri­cană ; de la Bucureşti mi-a spus că {iste' o' plăcere ‘ a- 'curii.să negociezi şi.să-tra­tezi probleme - economice', politice şi diplomatice, De­altfel, domnul preşedinta :

i Iliescu şi domnul prim-mt- nistru-Români sînt, după o- :

- pinii» mea, mai ;• cunoscuţi 'în .America decît este pre­şedintele Bush.-Şi. acest lu­cru nu : se datorează-doar faptului, că Revoluţia-romă» să a fost transmisă în d i­rect peşte Ocean. Pentrti a fi cinstiţi'cu-noi înşine,, vreau să spun că toate a- mericancele sînt îndrăgos­tite' de domnul Petre Ro-, man, căruia îi spun „Fru* niosul ei'ou din Romănia f

- — Sinteţi uh b\in cunos­cător al fenomenelor eco­nomice. Cura vi se pâre si­tuaţia economică din Ro­mânia? -

— Economia noastră este intr-un mare liapas, deşi ţara dispune de o indus­trie puternică. Iată de ca afirm că primul pas tre­buie făcut in direcţia moi- dernizării industriei. N(t mă îndoiesc că stă în pu­terea românilor de a reali­za accst lucru. ; ‘ .

■— Domnule Emil Onacă, desigur, dialogul nostru ar putea continua. Spaţiul ti­pografic restrîns. ne obli­gă, deocamdată, să ne re» zuraăm doar la atît. Cti promisiunea eă voni veni. Şi intruelt dumnea-, voastră aţi revenit de cu- rînd în România să • vă spunem şl * noi BUN SO- SIT .PE MELEAGURILE NATALEI "

— Mulţumesc din su­flet. Ş i . . . pe curînd.

Aurel M. DRUŢA

U ' f t L H m s P R 3 R j L f e V B a c a R £ § T 3 j ^ * '

ţ . SCRIE TOATĂ LUMEA (II)

Şi scrie bine. Ziare şi ziorulc[e, fiţuici lipite pe ziduri, afişe su te prăpădeşti de ris, nu alta. Căci, să recunoaştem, era nacesnr să comunicăm. Atita doar că n-am inţclcs: Cum pol cei din Capitală să scoată ţeni fi zeci de ziare, in timp ce noi clnjanii abia ne tirim cu hirtia dc pe o zi pe alta. Asta tn condiţiile tn care, la noi, a apărut un singur ziar nou („Clujul Li­ber"). Dar să vedem ce sc serie: fn pri­mul rlnd, toată lumea este independentă,

^dependentă ?i (In)depcndsntă. Nici cci dc la „Bună ziua“ nu fac excepţia, irintind un aforism din lîeffina Maria. Merită să-I citim împreună: Am învăţat un lucru —

omul are nevoie de' minciuni care să-i ţi­nă legat de lanţuri pentru că n-ar şti să

.meargă- liber, şi de vis, pentru că realita-- tea nu-i este suficientă! Săptămînalul „CAŢAVENCU11 spicuieşte in cuprins:• îmblinzirea scorpiei • La muncă • Greva foamei! • Concursul secolului • Portocala mecanică • Test / Şi dumnea­voastră puteţi deveni un lider poliţie • Destituirea demisiei • Revoluţia îri invo­luţie?! • Fii cuminte ca’nainte, onorabile! Apoi, in loc de „Prolc. . . uniţi-vă!" pune următorul moto mobilizator: „Staţi, măi, Iu un loc!“ Cristian Iscrulcscu ne propu- - ne . .. una scurtă din public: „ ... Un cctă- tcan strigă ctt il ţine gura: „Jos cu PE­TRE STOICA! JOS CU PE-THE STOICA!“Il întreb: Nu vă supăraţi, cine este PE­TRE STOICA? Nu cumva vă referi fi la

Petre Roman? tmi răspunde: Nu, clom-

nnle, lasă-l acum pc Roman. Cum adică cc-l CU PETRESTOICA? PETRE STOICA

e chestia aia da la ruşi ţi pc care vor să

na-o bage fi nouă pe gît. Lămurit, îl îm­

brăţişez şt-i string mina". „Libertatea* {şi intrefine cititorii cu „Dosarul unui

ex-ministru — Jos Lupoi, Sus LvpoV. fn

rest, format mare, tendinţe in eponomie, că nu mai sînt copii şi, deci, sfi inccrcăm $ă gîndim cu capetele noastre. Mal lip­seşte muzica, antrenul din antreu şl bu-s cătăreasa casei din vecini.

Aşa. Iată şi uii săptămînal (semi-inde- pendent: „OPUS". La umor cenzurat se spune că dacă eşti mai in virstă, eşti ra­molit. Eşti tînăr? N-ai experienţă. Iar domnul Daniel Neguţ, inginer, propune

înfiinţarea Partidului Chel iaşilor şi Partidul Partidelor.- Motivaţia? I. Mdcrii partidelor vor putea fi mai uşor urmăriţi şi manevraţi. 2. Se va putea realiza con­sensul naţional, unitatea de opinie. 3. For­mal, va fi pluralism, dar in fapt va exista un partid unic, atotstăpînltor.

‘ O revistă serioasă —. „MONDORAM A“. 48 de pagini, colorate pe ici pe colo, un­de nu-i alb negru, teme de marc interes naţional şi internaţional. Iar pe ultima copertă ni se propune o călătorie cu Com­pania regală de aviaţie „ROYAL JORDA- NIAN". Minuriat. Cum mîine plec Ja aduvarea romilor din Ciuviăfaia şi cum tot nu există maşină la redacţie voi apela, bineînţeles, cu incredcre. Cti doar pare un zbor confortabili •

Pînă atunci, Mircea lehim, secretar ge-, neral de redacţie, ne trimite un m esaj... zincat . . - --

alături de cuvintele: „Redacţia noului co­tidian „DIMINEAŢA" a primit cu multă bucurie salutul colegial venit din partea ziariştilor de la „Adevărul în libertate* şi transmite cu ocazia apariţiei primului

' nostru număr gîndurile noastre de solida­ritate de breaslă, cu încrederea in misiu­nea pe care ne-am' asumat-o — aceea dc a developa conştiinţei publice oblectivelo

'de altitudine naţională, în.jurul cărora so poat<S Înfăptui consensul tuturor fiilor ţării!11

De mulţumim pentru mesaj. fn încheie­re, o precizare: domnilor gazeluri şi ne din Capitală, ccologiştii sînt tari; Nu mat putem tăia pădurile aşa cum »c sau hi se tăia capul. Aşa că lăsaţi şi „provincici". să trăiască. Şi noi lot pe hirtic tipărim ziarul. Vă surprinde?

Dar despre asta, m î i n e . '. R adu V IU .V

ADEVARUL - FN LIBERTATE PAGINA 2

„OPERAŢIUNEA SATELE ROMANEŞTI"

UN MODEL DE AJUTOR, UN AJUTOR MODELBelgia este o ţară mică dar cu rezulta­

te econqmice ş i' socio-culturale remarca­bile. „Operation Vijlages Roumains" (O.V.R.) s-a născut aici şi a Impînzit Eu­ropa: dacă presiunea Occidentului a fost menţinută permanent asupra regimului de la Bucureşti In 1989, este, fără îndoială, graţie acestei acţiuni. De fapt, dezbătînd cu părinţii fondatori ai O.V.R. implicaţiile acestei acţiuni originale, am ajuns la con­cluzia că ele depăşesc toate calculele şi previziunile noastre, O acţiune reuşită se recunoaşte şi prin aceea că generează e- venimente similare printr-o reacţie In lanţ. Solidaritatea cu România s-a con­cretizat într-o serie de acţiuni:

■ O.V.R., cum am. spus mai sus este pri­ma dintre aceste acţiuni. 500 de comune

■ din Belgia, dintr-un total de 2.700 de a- doptări, au lansat această mişcare trans­europeană. în paralel, o secţie „şcolară" funcţionează în cadrul O.V.R. Sint elevii şcolilor belgiene care au realizat expoziţia de căsuţe de la Floreffe In octombrie 1989.

Operation Agriculture Roumaine, reali­zează o înfrăţire Intre centrul Gembloux şi Institutul agronomic din Cluj, plus 10 licee agricole din Ardeal.

Aciion Ilopitaux Roumains, prin care 6. constelaţie de spitale belgiene îşi propune să ajute spitale din Bucureşti, Cluj, Timi­şoara, Braşov, Constanţa.■ Action Univcrsitaire, are scopul Infrăţi-r xii Intre Universitatea Liberă din Bru- jrelles şi Centrul Universitar Sluj.- De cîteva zile, aceste acţiuni s-au struc­turat şi acţionează de comun acord, înglo- bînd chiar şi „Medecins sans frontieresV ; secţia Nord (Belgia, Olanda, Luxemburg).. Coordonarea belgiană a. O.V.R. consti­tuie în acelaşi timp şi Coordonarea Inter­naţională a Operaţiei. Un dosar complet a fost prezentat Guvernului român la în­ceputul lui ianuarie. Cu sprijinul Guverr nului şi ,al~ ministerelor de resort, acţiu­nile se vor desfăşura pe etape şi cu regi­

muri diverse. Este cert că extinderea lor depinde de eforturile întreprinse în ţară în vederea unei democratizări depline. De fapt, dincolo de ajutorul material imediat şi dezinteresat, se profilează atît contribu­ţia profesională, cît şi participarea mora­lă, sufletească a milioane de europeni. Numai O.V.R. singură a mobilizat peste 30 de milioane de suflete. Aceste acţiuni

'realizează ceea ce ajutoare masive dar lente, necesare dar centralizate şi imper­sonale nu pot asigura singure: declanşa­rea spiritului de'Iniţiativa şi responsabi­litate, recîştigarea încrederii de sine, ele­mente indispensabile pentru renaşterea tării, ,

Operaţiuni de acest fel sint, deocamda­tă, unice în Europa şi In lume. Şi, ca printr-o minune, dirijate practic exclusiv spre România. Caracterul lor paraguver-- namental pe de o parte, consecinţele lor directe asupra grupurilor de influenţă po­litică din Occident pe de alta (primari din comune adoptate sînt senatori, deputaţi, parlamentari europeni!), creează premisej ie — încă nesperate mai ieri — ale rein­tegrării de la sine a României în context tul european.

. Precizăm că principiul adoptării satelor a fost conceput în aşa fel încît comune din diverse ţări europene au adoptat sate învecinate dih România. . Acest mozaic european îşi asumă originala sarcină de a oferi satului românesc o sinteză de mo­duri de viaţă, de gîndire şi acţiune politi­că, altfel spus, o sinteză de democraţie.

Solidaritatea faţă de România a fost spontană şi pătimaşă. Meritul revoluţiei române este de a fi cristalizat şi revelat, într-un Apus blazat şi individualist, acest sentiment. Sperăm ca generozitatea şi disponibilitatea occidentală să-şi găsească In fiecare român un corespondent cu spi­rit deschis şi .senin. ~ ,

Ioan NEGRUŢIU, cercetător Ia Universitatea Liberă din Bruxelles

* *\

i

i

t4 •* Jf >> /• *

ii i

Secvenţă din spectacolele prezentate" de Ansamblul folcloric „Mioriţa" al sindica­tului liber din I.C.S.M.A. Cluj, pe scena Casei studenţeşti din Cluj

IN .CUPA ROMÂNIEI" LA FOTBAL:

„DERMATA", SENZAŢIA ETAPEI: 1-0 (0-0) CU

S.C. BACAUI

Greu de crezut că u n . .. miting electoral ori reven­dicativ ar fi putut produce

. însufleţirea şi euforia cu care ieri suporterii „Der- matei“. au salutat. victoria favoritei lor In noua etapă a „Cupei României" într-o companie divizionară „A“! Se ştie că de la „judeţ" la „A“ nu-i o distanţă oareca­re. Tocmai-cei din teren se pare că au ţinut seama cel mai puţin de prejude­cata potrivit căreia galoa­nele impun ţinuta. . . Abia se intrase în min. 4 şi L. Pop, mijlocaşul ofensiv clujean s-a pomenit faţă-n faţă numai cu portarul oaspeţilor, Alexa, după ce-i piruetase pe toţi apărătorii Intîlniţi In cale. Scorul n-a putut fi deschis totuşi, dar doza de curaj a prins. Ba­căul a trecut la un marcaj riguros încercînd să hăr- . ţuie şi să macine liniile clujene. Au apărut şi ine­xactităţile de preluare şi de plasament, dar meciul n-a trenat pentru că „Der- mata“ manifesta o dispozi­ţie de joc cum numai co­piii la primul contact cu mingea adevărată o pot a- răta! Faza din min. 4 de la poarta Bacăului s-a re­petat aidoma în min. 20 la cealaltă poartă, unde Scîn- teie a lobat prea înalt ba­

lonul la care Olteanu nu mai avea, practic, nici o şansă. In min. 34, Şoiman

. a şutat puternic, plasat, în­să în . . . transversală. Ca să • nu se cadă în monoto­nie, „Dermata“ a forţat pe ambele flancuri, iar Covaci a izbutit la un moment dat cîteva jonglerii in disputa cu Andrieş punîndu-1 pe Coroian în poziţie favora­bilă. Era preludiul fazei

_din repriza secundă care a pecetluit soarta meciului. Să nu anticipăm totuşi. Antrenorul-jucător Mihai Pop şi-a încurajat fără în­cetare coechipierii, ţinîn- du-i în „priză" şi dirijîn- du-i pe cele mai bune po­ziţii. Şi dacă în repriza I tribuna doar a asistat la cele ce se petreceau sub privirile ei, din min. 46 ea şi-a intrat în rol înaripîn- du-şi, pur şi simplu, favo­riţii. Drept urmare, la nu­mai 8 minute de la relua­re' s-a produs răsturnarea de scor dorită: Riţiu a tri­mis frontal o minge de angajament, un apărător băcăuan (Andrieş) a inter­venit spre a proteja balo­nul către care venea şi co-

-legul său din poartă. Cei doi s-au invitat reciproc,

.prilejuindu-i lui COVACI să ţîşnească şi să împingă balonul în plasa porţii

goale: 1-0 în min. 53. Lup­ta s-a îndîrjit, S.G. Bacău s-a năpustit în jumătatea adversă mărind frecvenţa şuturilor, Insă Olteanu s-a dovedit imbatabil (inter­venţiile sale au fost de-a dreptul extraordinare in unele situaţii). Turaţia me­ciu lu i a urcat la maxim. Spre lauda ei, „Dermata“ a avut resurse fizice ca să evite sufocarea în propriul careu, ba, mai mult, să şi pericliteze de încă 2—3 ori poarta adversă. Ultimele minute au fost infernale şi au scos In evidenţă un po­tenţial de luptă cu totul remarcabil la clujeni. Vic­toria lor ■ a fost de aceea nu numai meritată, ci şi de răsunet îh actuala edi­ţie a CUPEI. Sincere fe­licitări şi aceeaşi încrede­re în forţele proprii! For­maţiile: „DERMATA.": Ol­teanu — Dimeny, Câmpan (Moldovan), Riţiu, M. Pop, Coroi, Covaci, Coroian, Al- bori, I,. Pop (R. Pop),. Bo- dor: S.C. BACĂU: ' Alexa— Jereălău,' Andrieş, Ar- teni, Ursu, Ghioane,. Şoi­man, Solomon,-Sandu (Tis- mănaru), Hodină (Fâşie), Scînteie. A arbitrat Vt Ciocan (Bistriţa). In cele­lalte partide ale „Cupei României", ieri, s-au înre­gistrat următoarele rezul­tate: Rapid —*■ F.C. Argeş2-1; Strungul Arad — Fla­căra Moreni 2-1; Metalur­gistul Cugir — Sportul stu­denţesc 1-0 (după prelun­giri); Unirea Alba Iulia — Cor vinul 1-3; G.S.M. Bor- zeşti — Jiu l 0-1 (după pre­lungiri); Electroputere Graiova — „U“ Cluj 2-0.

Teodor MATEESCU

CARE VA FI SOARTA NOASTRA?„• Din partea Asociaţiei sportive „Victoria" Cluj, sub semnătura vicepreşedintelui Alexandru Nerişanu, la rc- dacţic am primit o scrisoare, în care, printre altele, se spune: - • '

„Asociaţia noastră s-a născut imediat după Revo­luţia din decembrie, pro- punîndu-şi depistarea şi cizelarea micilor talente în patinajul artistic. Drumul spre performanţă este lung şi necesită; pe lîngă talent,. o laborioasă muncă de pre­gătire. Din. păcate', acest drum ne este îngrădit, de unele „puncte de vedere" ale celor care au în pro­prietate patinoarul artifi­cial, A.P.S. Cele trei ore pe săptămînă plătite cu chirie sînt insuficiente unei temeinice pregătiri. Deşi iniţial A.P.S.-ul a fost de acord să închirieze sîmbă- ta şi duminica, între orele 16—18 patinoarul pentru pregătirea micilor sportivi, ulterior n-a mai fost de a- cord, deşi am fi dorit ca respectivele zile să le folo­

sim şi pentru prezentarea de demonstraţii ale micilor protagonişti. Deoarece A.P.S.-ul este subordonat direct primăriei şi ţinînd cont de dorinţa noastră, de a creşte cadre de patina­tori, îndrumîndu-le spre culmile măiestriei — aceas­tă disciplină, bucurîndu-se în trecut de o mare popu­laritate în Cluj, am solicita ca accesul pe gheaţă al sportivilor noştri să fie gratis, să nu mai plătim chirie sau să fim îngrădiţi în pregătirea lor. N-am vrea ca în noile condiţii de libertate să ne simţim în­grădiţi ca în perioada de tristă amintire a „Epocii de aur“. Altfel, asociaţia noastră în loc să se dezvol­

te şi să progreseze va a- junge să se desfiinţeze".

UN UNIVERS UMAN CARE TREBUIE

SA REINTRE ÎN . . . UMANITATE

Nu vă recomandăm să vizitaţi Căminul şcoală nr. 9 din Jucu. Pentru aceasta aveţi nevoie de inimă tare şi, în acelaşi timp, de ,o generozitate sufletească ca­re depăşeşte limitele obiş­nuite. Aici trăiesc şi în­cearcă să-şi croiască un drum In viaţă, un loc util ln societate, copii infirmi motorii. Oamenii care lu­crează cu ei, majoritatea de ani de zile, începînd cu daşcălii şi sfîrşind cu fe­meile de serviciu, fac do­vada nu numai a unui mai mare grad de generozitate, dar şi a unei competenţe profesionale care depăşeşte sfera obişnuită. Fiindcă u- niversul acestei comunităţi este cu totul aparte. Aici toate problemele se pun acut. In fiecare zi apar altele noi.

formativ trebuie să spu­nem că 60 dintre aceştia nu au posibilitatea să se deplaseze singuri. _ Pur şi simplu, se Urăsc. Sînt to­tuşi fiinţe omeneşti. Şcoa­la are mîndria de a avea

dintre foştii lor elevi cadre

didactice universitare,. oa-

nalul unităţii a fost redus in mod constant. Şi este demn de menţionat că o astfel de şcoală are nevoie de un personal diversificat ca pregătire, competent şi, mai ales, cu aptitudini pentru această muncă difi­cilă. Este nevoie, la ora ac­tuală, de un medic genera- list, de un stomatolog, de îngrijitoare, de infirmiere, de brancardieri, de reînca-

La Răscruci sînt inter­naţi 134 de copii între 6— 18 ani. Ani de zile însă a- ceştia au fost uitaţi, arun­caţi, practic, la periferia societăţii. Le lipseşte len­jeria de pat,' încălţămintea (cea primită în ultimul timp este de cea mai slabă calitate). Se fac eforturi mari pentru asigurarea hranei la nivel acceptabil. Anul acesta nu s-a primit

S.O.S. - ŞCOLILE SPECIALE

meni cu pregătire superi­oară, meseriaşi buni.

Un aspect esenţial care trebuie abordat acum se referă la condiţiile în care şcoala îşi desfăşoară In prezent activitatea.

In ultimii ani, baza ma­terială a şcolii nu a cu­noscut prea multe îmbu­nătăţiri.____ _ , luiuitin. Prin- reduceri

, " ? ^2 ’ ? Sro,1M tră- - substanţiale de fonduri, s-a . ai ' * pregătiţi creat un vid care nu poate

drarea cu norme întregi a femeilor de serviciu. Nu­meroase alte probleme sint comune şcolilor speciale.

Aşa este cazul Şcolii aju­tătoare din Răscruci. In ţiViJe civilizate, procentul de deficienţi mintali se ri­dică la 1—2 la sută, la noi In ţară şi in judeţ procen­tul acestora a ajuns la 6—

nici un gram de carne. Noroc cu gospodăria ane­xă, care permite să se completeze meniul zilnic; Castelul de la Răscruci — important obiectiv al patri­moniului . nostru naţional — nu a beneficiat de ani de zile de reparaţii. Au lipsit bdnii. Fără; să in­trăm In amănunte, trebuie

pentru a deveni utili socic ttţii 300 de copii. Ei sînt repartizaţi In 15 clase (ci­clu primar, gimnazial si profesional). Cu titlu iij-

fi „umplut" cu uşurinţă. Trebuie să sensibilizăm Di- , recţia sanitară, alte organe competente asupra proble­melor rare se pun, Pers.)-' adecvate).

7 la sută, poate chiar m a i. să spunem câ pentru a îm- mult. Cauzele situaţiei cri- piedica degradarea gravă tice In care nc aflăm sîntnumeroase (acestea presu- a «nobilului, se impun mă- pun un temeinic studiu so- suri urgente, ciologic şi, evident, măsuri Aproximativ 80—90 la

sută dintre copiii internaţi

aici sînt redaţi societăţii, pot efectua, . după termi­narea şcolii, o muncă utilă Procentul poate fi sporit, dacă ar fi încadraţi aici defectologi şi psihologi ca­re să desfăşoare o muncă sistematică de recuperare. Deocamdată, o asemenea activitate, absolut necesa­ră, lipseşte.

Se pun apoi citeva pro­bleme comune şcolilor spe­ciale. Aproximativ 90 la sută dintre părinţii copiilor internaţi aici sau în alte şcoli se situează la limita de jos a sărăciei sau mize­riei morale. Ei nu pot su­porta taxele şcolare impu­se. Fireşte, va îi nevoie de o investigare sociologică temeinică pentru a stabili cauzele criterii numărului copiilor cu deficienţe min­tale sau cu infirmităţi mo­torii pentru a putea reduce consecinţele unei triste moşteniri. Dar, deocamda­tă, trebuie să ne îndreptăm atenţia asupra posibilităţi­lor apropiate de rgmediero a condiţiilor existente In aceste şcoli.

. Ion RUS.Gheorghe S. SUCIU

, Sediul Frontului Sal­vării Naţionale din lo­calitatea Cimpia Turzii se află în strada 6 Mar­tie nr. 4, telefon 6-80-01. înscrierile se fac zilnic între orele 10—18.

, COMITETULDE INIŢIATIVA

SPECTACOLETeatrul National — IA­

ŞII IN CARNAVAL, ora 18.

Azi, la ora 18, sala Stu­dio' a Conservatorului de

i muzică Cluj — RECITAL, de muzică contemporană, susţinut de Liviu Moga — contrabas şi Alexandru ~ Melac — pian. în program: Hans Peter Linde, Julier Francois Zbinden, Fran- fois Rabbath. Biletele se vînd la casa studioului.

UCşt.Azi, ora 18, în sala mică

a Casei universitarilor, prelegerea MITUL ŞI BAS­MUL IN FILM; expune Monica Gheţ, critic de film. Urmează un film artistic.

filme• FILIERA FRANCEZA

(9; l i ; 13; 15; 17; 19) — Republica • BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Vic­toria • MOARTE PE NIL. seriile I şi II (9; 12; 15; 18)• DESENE ANIMATE (10): FEMEIA NOROCOASA (U: 13; 15,30; 17.30) — Dacia • FLUVIU FARA ÎNTOAR­CERE (9; l i ; 13; 15; 17; 19)• DESENE ANIMATE (10); LINIŞTITA CA NOAP­TEA (12; 14; lfi; 18) — Mărăşti • BUFONUL RE- GELUr (9; 11; 13; 15; 17);• POIANA ŞERBILOR (19)— Arta • REVANŞA (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Muncitoresc • AFRICA EXPRESS (9; II; 13; 15; 17; 19) — 23 August • COMISARUL CARDONE IN ACŢIUNE (11; 13; 15; 17; 19); NU TE SMIORCAI. VEVEU1TOI (9) - Timpuri noi • HERCULE €UCE-/ REŞTE ATLANTIDA (11; 13; 15; 17; 19) — steaua roşie.

PAGINA 3ADEVĂRUL =' M IIBERTATE

DIALOG CU AGRICULTORII

IN FRUNTE — CEI MAI BUNI GOS­PODARI A I SATELOR, ALEŞI DEMO­CRATIC! Prin multe dintre scrisorile primite lâ redacţie ni se sesizează că ale­gerile noilor conduceri, în multe unităţi agricole ale judeţului, nu s-au făcut în mod democratic. Iată doar' cîteva frag­mente din astfel de scrisori: „Domnilor, ţinem să- vă anunţăm că-în comuna noas-, , tră, Geami Mare, totul merge bine, oame- -

. nii sînt conştiincioşi, activitatea se desfă­şoară aproape normal, dar avem linele mari probleme cu care ne confruntăm. . . ”

> — ne scrie un grup de ţărani. Acele pro­bleme se referă în primul rînd la alege­rea liderilor la nivelul comunei, pe care grupul de ţărani din Ceanu Mare i-ar vrea cu adevărat de-ai lor, şi care să le ' reprezinte cu adevărat interesele. Poate, că, pînă la această dată, problema cena- nilor s-a soluţionat în mod favorabil.

„O pretinsă adunare generală, fără par-" ticipatea membrilor Consiliului de admi­nistraţie al Asociaţiei economice inter- cooperatiste pentru creşterea şi.îngrăşarea porcilor Luna şi a delegatului D.G.A.I.A." a avlit loc în ziua de 3 februarie 1990...“ Mai sîntem informaţi că în fruntea uni­tăţii,(care, se ştie bine, dintotdeauna -s-a confruntat-cu probleme dintre cele. mai diverse), a fost ales un cadru economic, care cumulează acum funcţiile de direc­tor, contabil şef şi ec.onomist de feVmă! Este de aşteptat ca unităţile asociate,

Jmpreună cu angajaţii complexului de la Gligoreşti, să găsească îri cel mai scurt

; timp drumul cel bun. , . ; :

i Situaţii asemănătoare cu cele relatate mai sus ne sînt- semnalate de la Ploscoş, de la Izvorul Grişului etc. Aşa cum am constatat şi pe teren, la mai multe adu­nări generale ale gospodarilor satelor, ob-. ştea este mereu mai categorică, mai hotă- rîtă în a-şi soluţiona singură, aşa cum este bine, propriile probleme. Nu ne în­doim că, încet, încet, lucrurile vor intra pe făgaşul lor normal. ..

GREŞELILE TRECUTULUI TREBUIE INDEPARTATE! Din Dej ne scrie Andrei 'Buda, pensionar, care a predat, în condi­ţiile, de-acum bine cunoscute ale anilor

I I

> * «

i®i i

m

'A

Pămîntul este, îil sfîrşital ţăranului...

1959—1960, colectivului din Căşeiu mai mult de un hectar de teren. Prin abuzuri ale conducerii de atunci a colectivului, i- s-a luat apoi şi jumătate 'd in grădină. „Comuna Căşeiu este aproape de Dej, ne scrie cititorul nostru, şi aş ddri să intru iar îri posesia grădinii, să o lucrez şi să am şi eu o satisfacţie după munca mea deo viaţă. . Desigur, problema lui A.B. poate fi rezolvată numai în lumina regle­mentărilor legale In vigoare. Este nece­sar, prin urmare, ca cei în drept să ana­lizeze cu toată răspunderea astfel de ca­zuri. Toate greşelile trecutului, şi nu au fost puţine, trebuie de-acum îndreptate!

Emil LUCA

Cum se fac pensionările?• Prevederile Decretultti- !Lege nr. 60; din 7 februa­rie 1990, cu privire la pen­sionarei cu reducere de vîrstă a unor salariaţi, sus­cită, desigur, un interes deosebit. Referitor la mo­dul de aplicare a conţinu­tului acestui act normativ am solicitat detalii de la doamna Daf ina Samoilă, şefa Oficiului asigurări so­ciale şi pensii de stat.

— Potrivit articolului 1, salariaţii care au vechimea integrală în muncă pot cere pensionarea cu pînă la 2 ani înainte de împli­nirea vîrstei prevăzute în lege. Precizăm că salariaţi, în înţelesul decretului Ia care ne referim, sînt con­sideraţi: cei încadraţi în muncă la data solicitării pensionării; alte persoane care au fost în muncă şi, în prezent, nu mai sînt, dacă îndeplinesc condiţii­le; pensionarii de invali­ditate, dc gradul III, aflaţi în activitate.

, Conform articolului . 2, salariaţii care au vechimea integrală în muncă pot ce­re pensionarea cu pînă la patru ani înainte de împli­nirea vîrstei prevăzute în

lege în următoarele situa-

■tii: y . £ '■— pentru motive de. să­

nătate, constatate cu cer­tificat medical, fără a fi încadrabili într-un grad de invaliditate. Precizăm "că adeverinţele eliberate dc dispensare sînt valabile du­pă ce au fost luate în con­siderare de comisia socia­lă din unitate şi au fost menţionate în procesele verbale.

— în cazul 'în care con­ducerea unităţii', cu acor­dul colectivului de muncă, apreciază că cererea este întemeiată, deoarece sala­riatul desfăşoară, o activi­tate cu randament scăzut. Subliniem că, în acest caz, pensionarea poate avea Ioc numai la cererea salariatu­lui. De reţinut că prevede­rile acestor două aliniate se aplică separat şi nu cu­mulativ. -

— In decret se stipulea­ză, la ^articolul 3, că sala­riaţii care au o vechime în muncă mai mare decît ve­chimea minimă integrală prevăzută în lege pot cere pensionarea şi înainte de împlinirea vîrstei de 60 ani, bărbaţii, şi 55 ani, fe­

meile. Ge ne puteţi spune în acest sens?

— In aceste cazuri, vîrs- ta de pensionare se reduce corespunzător cu numărul

-jde ani care depăşeşte ve­chimea minimă necesară, fără a putea fi mai mică de 55 arii, pentru bărbaţi, şi de 50 ani, pentru femeia Vechimea minimă necesa­ră, la bărbaţi, este de 30 ani, iar la femei de 25 ani.

In virtutea articolului 4, salariaţii care au o vechi­me în muncă de cel puţin10 ani în cadrul asigurări­lor sociale de stat pot fi pensionaţi, la cerere, ,1a împlinirea vîrstei de 60 de âni, bărbaţii, şi 55 ani, fe­

meile. Prevederile acestui articol, ca de altfel a în­tregului <Jecret, se referă

la salariaţii care îndepli­nesc condiţiile în perioada

1 martie — 31 august 1990.Menţionăm că dosarele

se depun la oficiile de pensii după- îndeplinirea condiţiilor de vîrstă şi de vechime. în final, se im­pune o subliniere: persoa­nele carc bcneficiazăi de prevederile prezentului de­cret nu pot continua acti­vitatea după emiterea de­ciziei dc pensionare.

Aurel DRUŢA

De la Poliţia judeţului Cluj, Serviciul judiciarS-AU „CĂCIULIT"...

Ga de atîtea orî, consu­mul exagerat de alcool i-a „îndemnat" şi pe tinerii Mese Ioan,-de . 17 ani, şi Foitor Mircea, de 20 ani, ambii din municipiul Tur­da, fără ocupaţie, în seara zilei de. 19 ianuarie 1990 să-şi. asigure .. „traiul1* pen­tru ziua următoare prin mijloace necinstite.

Profitînd de întunericul nopţii, cei doi „viteji“ au atacat pe stradă pe F.V., în vîrstă de 70 ani şi P.D., în virstă de ]5 ani, ambii străini de localitate şi, prin folosirea de violenţe şi a- meninţări, i-au deposedat de căciulile purtate pe c&p în acel moment.

Nu _au ţinut seama nici de vîrstă victimelor; nici de faptul că acestea erau străine de localitate, nici de frigul' de afară ş i . . . nici de posibilitatea prin­derii şi tragerii lor la răs­pundere penală, ceea ce s-a şi întîmplat după scurt timp.

Ca urmare, cei doi in­fractori urmează a fi • tri­mişi în judecată şi con­damnaţi pentru infracţiu­nea de tîlhârie, pedepsită de legea penală cu închi­soare de la 2—7 ani.

Să mai menţionăm - că Foitoş Mircea a mai fost condamnat pentru infrac­ţiunea de. tîlhăne, iar u l­tima dată s-a liberat din penitenciar cu numai, pite - va zile inainte de comite­rea faptei, ca urmare a prevederilor Decretului (ie graţiere şi amnistie d"n4 ianuarie 1990.

Sperăm că pedepsele pe care le vor primi vor fi pe

măsura, faptelor lor, că vor determina pe oricare alţi tineri, să renunţe a Ie ur­ma exemplul şi câ persoa­nele în vîrstă şi elevii vor

- putea circula pe străzile municipiului Turda fără teama şi riscul de a fi a- tacaţi şi jefuiţi..

„AJUTOR" PRIETENESC

Dorind să petreacă o zi agreabilă îiţ data de 19 ia­nuarie 1990, Emil Pop, din oraşul Gherla, îşi părăseşte soţia şi fiul plecînd să bea ceva la restaurantul «Tran­silvania" şi apoi la restau­rantul „Parc" din locali- ta.e.

Ajuns în stare de ebrie­tate, cu mintea tulburată de efectele alcoolului, de­vine arţăgos căutînd moti­ve de ceartă şi scandal cu proprii comeseni şi cu con­sumatorii de la mesele în- ' vecinate. Astfel, Ia un moment dat, vrea să îl. lo­vească pe Vasile-Ioan Mu­reşan, în vîrstă de 52 ani, care era la o masă vecină, pe motiv că acesta i-ar fi mişcat scaunul din loc, dar conflictul este aplanat..

‘ pentru moment de ceilalţi comeseni. „Neastîmpărul" şi setea de răzbunare alimentate de alcoolul consumat îl determină să

- iasă în faţa restaurantului, unde îl întîlneşte întîmplă- tor pe...prietenul" său Mir- cea Trifan, din comuna A- luniş, aflat şi el sub influ­enţa alcoolului. Cum prie- tenul la nevoie se cunoaş­te, îi mărturiseşte acestuia „necazul" său,

Mircea Trifan, în vîrstă de 24 ani, căsătorit, fără ocupaţie, fost cc-idamnat

de trei ori Ia pedepse pri­vative de libertate pentru furt calificat din avutul personal, ultraj contra bu­nelor moravuri şi lovire, şi ultima dată la 2 ani şi 4 luni pentru complicitate la delapidare, liberat din- pe­nitenciar în data de 2- ia­nuarie 1990 în baza De­cretului 'de' graţiere şi am­nistie, neînţelegînd adevă­ratul sens al clemenţei le­gii, şansa de a se integra în rîndul oamenilor cin­stiţi din societate şi a în­cepe o viaţă nouă, se oferă să „tranşeze" afacerea.

In consecinţă, .11 cheamă pe M.V.I. afară din res­taurant sub un pretext in­ventat de el, după care îl loveşte cu pumnul în faţă proiectîndu-1 cu capul pe betonul din curtea restau­rantului. Ca urmare a le-

- ziunilor suferite, victima a decedat Ia scurt timp.

Deşi autorul faptei şi ti­nerii din anturajul său şi al lui Emil Pop părăsesc imediat locul comiterii fap­tei, sînt identificaţi în mai puţin de 12 Qre, iar Mircea Trifan este arestat şi tri­mis în judecată pentru in­fracţiunea de lovituri cau­zatoare de moarte. Dd menţionat că la pedeapsa pe care i-o va stabili in­stanţa'de -judecată se vor adăuga 17 luni închisoare, cît i-au'rămas neexecutate ca urmare a beneficierii de prevederile Decretului de graţiere şi amnistie.

Şi astfel, un „pumn de ajutor" s-a soldat cu pier-

' derea vieţii unui om, ră- mînerea a două familii fă­ră, soţ şi tată şi o pedeap­să aspră, dar- bine merita­tă, pentru Mircea-Trifan.

Din secretar P.C.R. - vicepreşedinte

Citim cu măre uimire ar­ticolul „ALEGERI LA MU­NICIPIU", din data de 17 februarie 1990, în care domnul Gorneliu Cocheci, economist din (3.U.G. este ales vicepreşedinte în Bi­roul executiv al G.P.U.N. pe municipiul Gluj. ‘

Ne întrebăm cum a pu­tut avea tupeul de a -ac— ceDta această fu n c ţie acela care în data de 21 decem­brie 1989 a venit la Cen­trul de calcul electronic al C.U.G. să citească moţiu­nea de condamnare a eve­nimentelor din 16 decem­brie de la -Timişoara, în calitate de secretar al b.o.b. la fosta organizaţie a p.c.r. nr. 9 Plan-finan- ciar-C.C.E., exprimîndu-şi

ia municipiufără echivoc, în faţa tutu­ror celor care semnăm aici, adeziunea la cele ordonate de Ceauşescu. ' ’

Deci, firesc ne întrebăm: dacă dumnealui a avut un asemenea tupeu îneît să accepte funcţia de vicepre­şedinte al Biroului execu­tiv al G.P.U.N. pe munici­piu, ceilalţi ce fac? Gine l-a propus şi cine l-a ales pe acest tovarăş Cocheci? Spunem „tovarăş", pentru a-i numi pe cei care au susţinut activ politica ceau- şistă.

Nu credeţi că prea repe­de şi-a schimbat atitudi­nea, în 21 decembrie fiind contra revoluţiei, iar acum ajungînd chiar reprezen­tantul ei?

Cerem ca/ tovarăşul <5o- : checi să fie de urgenţă eli-. minat din. C.P.W.N. pe mu­nicipiu şi să nu mai deţină nici o funcţie de conduce­re. Considerăm că atitu­dinea actuală a tovarăşului Cocheci este o călcare în picioare a revoluţiei^ şi, a tuturor celor, ce cred în ea.

Nu sîntem sub nici o for­mă de acord ca acei care au slugărnicit zelos politi­cii ceauşiste, acum să ne reprezinte. .

Semnează Liviu St »ian.

Violeta Mureşan, - Ioan Papiu, AureP Doboş şi alţi

40 angajaţi ai Centrului de calcul electronic al G.lfl.G. «Iu;.

ANUNŢ IMPORTANT

Partidul Naţional Ţără­nesc Creştin şi Democrat, invită pe toţi ROmânii de pretutindeni, să participe la , Marea Adunare Popu­lară, care va avea loc DU­MINICA 6 MAI 1990, pe Cîmpia Libertăţii de la

Blaj, unde se vor dezbate probleme de interes naţio­nal.

CONVOCARE

Partidul Democrat ■ cu sediul în str. Moţilor nr.’18, Cluj, convoacă ADUNA­REA GENERALA tn data

de 26 februarie a.c. orel-17, pentru rezolvarea unor probleme organizatorice şi alegerea unui. nou comitet provizoriu. Rugăm asigura­rea unei prezenţe plenare a membrilor şi simpatizan­ţilor partidului.

Comitetul Provizoriu

CiTEVA GlNDUR! DESPRE PLANIFICARE, PRIVATIZARE, AUTONOMIE (I)(Urmare din pag. I)

conomiei, s-a avansat ideea că ele vor deveni pe deplin autonome. Nu dis­cutăm aici şi acum auto­nomia privată sau autono­mia în cadrul proprietăţii sociale; (de stat). Ceea ce dorim să punem în discu­ţie sînt cîteva coordonate ale autonomiei depline. In primul rînd este vorba de creşterea răspunderii în­treprinderii faţă de modul de valorificai*e a resurselor materiale', financiare şi u- mane atrase în circuitul propriu. Deoarece obiecti­vul final î l ' va reprezenta In toate activităţile eficien­

ţa maximă, întreprinderile vor manifesta grijă deose­bită faţă de dimensionarea factorilor de producţie. In- ■ vestiţiile vor fi aşezate, în mod exclusiv, pe criterii de eficienţă şi rentabilita­te, conducînd la dimensio­narea noilor capacităţi de

- producţie în strictă con­cordanţă cu nevoia socială faţă de respectiva utilita­te. Fondurile circulante nil vor mai fi dimensionate pe baza unor normative fi- . nanciare transmise de cen-' tralâ (foruri cu rol econo- mico-financiar discutabil), normative construite prin metode pur administrati­ve, şi deci fără o bază rea- .

lă. Practica ultimilor 2—13 ani a demonstrat că utili­zarea acestor normative a încorsetat activitatea tn-- treprinderilor, generînd multe neajunsuri pentru situaţia lor financiară. Cal­culul necesarului de fon­duri circulante va trebui să se bazeze pe metode a- nalitice, pe teoria stocu­rilor, pe calcule stocha^ti- ce şi pe cercetări operaţio­nale, Aceasta în condiţiile accentuării informatizării tuturor componentelor ac­tivităţii întreprinderii şi a

perfecţionării echipamente­

lor de calcul aflate în do­

tarea acestora. In finanţa­

rea nemijlocită a activită­ţii curente de producţie ia­răşi trebuie să stea pe pri­mul plan criteriile de eco­nomicitate şi raţionalitate. Aceasta înseamnă, angaja­rea resurselor proprii nu­mai pentru acoperirea ne­voilor minime şi perma­nente. Nevoile temporare (sezoniere, speciale, supli­mentare etc.) urmează a fi acoperite prin credit ban­car. Referitor la această problemă apreciem că mă-1 şurile de limitare artili- cială a creditului, iniţiate şi practicate In ultimii ani, au fost păgubitoare nu nu­mai pentru întreprinderi ci şi pentru întreaga econo­mie. In condiţiile orientării economiei către mecanis­mele pieţii, creditul şi do- bînda trebuie să devină

pîrghii economice impor- 'tante în procesul dirijării— în sensul dorit — a con­juncturii economice. O da­tă cu formarea şi dezvolta­rea unei pieţe financiare, cu activizarea operaţiuni­lor de bursă şi cu libera circulaţie a efectelor pri­vate (acţiuni) şi a celor pu­blice (obligaţiuni) activita­

tea bancară se va intensi­fica, se va diversifica şi va căpăta o importanţă' deosebită. In ,al doilea rinrl. contractele economice tre­buie sâ 'capete o bază rea­lă şi să-şi manifeste pe deplin caracteristicile de acte juridice de primă im ­portanţă în reglementarea activităţii tuturor subiecţi­lor economici. Afirmînd 4- ceasta ne referim atit la

importanţa şi avantajele a­

coperirii întregii activităţi cu contracte cît şi la ma­nifestarea răspunderii con­tractuale. Amenzile, pena­lizările, locaţiile şi alte- plăţi cu caracter sancţio­nai, generate de nerespe»- tarea clauzelor contractua­le, urmează a se reflecta în situaţia financiară a în­treprinderii vinovate. Bu­getul de stat nu va mai fi alimentat cu asemenea ve­nituri anormale.

In al treilea rînd, ne gîndim la crearea cadrului juridic de manifestare de­plină a liberalismului eco­nomic, cadru. îp care vor avea prioritate raporturile financiare şl chiar fiscale între întreprinderi Şi stat, se va desfiinţa tutela mă­runtă împreună cu orga­nele care au promovat-a

ADEVĂRUL' = IN LIBERTATE: P A G IN A I

antica'p u b l i c i t a t e

i- • F i binele, caută pacea şl aleargă după- ea. La mult» an il- taU L lv lu . Aurora şt Tt- tus. (47G8) .

. 9 Lx mulţi ani, dragă BOC* DAN, cu ocazia împliniri), a nouă anişocl. Mama şi lata.(4502)

l iV îr i^ ^ m p a F ş r » ^

0 Vlnd apartament central8 camcre cu îmbunătăţiri. Str, Mamaia nr. l î , ap. 12. tele- fon 0-09-08 tfttre orele 18—22. («581)

• v lnd . apartament cu S ca* mere, cartierul Grigorescu şl m aşin i de tricotat „Veri tas MO". Telefon 8-80-S5, zilnic 10—sr. («45)

• Cumpăr c /n i pe bază de pensie. Telefon 3-55-97. (4742)

• Vinii apartament trei ca* mere, îmbunătăţit,-: Grigo­rescu. Telelon 3-53-21, zilnic18—29. (4283)' ... *-

' ♦ v înd Dacia l .m 41.600 km. Telefon 5-16-88, după ora i l (4284) . '

{ Vlnd urgent , garsonieră. Telefon .G-13-01, după ora -16.

- (4281/A) —• Vlnd videorecorder ,,Pa-.

nasonlo NV ■ 49“ cu digital., Scanncr. Telefon 6-80-68.

(»Î14> . . • .• Vind mobilă bucătărie,:

puf, plapomâ lină, saltea t-o-■ pU, lenjerie ,pat,- îmbrăcămin­te pentru femei şl copil, că­măşi bărbăteşti., . TelefonS-10-S6, orele . «-IO. (4275).♦ Vind canapea şl birou.

Telefon 3-73-19. Meditez ger- mană. (4271) '

ţ • • v înd covor persan de mînă, model - belucistan S,5X 2,5. Telefon 3-9J-W. (4267)• • Vînd Telecoior în garan­ţie, player cu telecomandă (sept. . 89) şî earfdelabru cris­tal „Bohemla*,' sigilat. Tele­fon 6-54-42. (4279)

• Vind cameră video Pa­nasonic nou, la Arad. Tele­fon 3-33-18. (1188) ... -

0 V ind . convenabil aparta­ment 3 camere, parter cu (fărâ preluări de rate) zona com­plex „BIG*. Telefon 8-91-80,

• orele 16—22. (4518), n • Vind apartament 4 came- ..

re, cartierul Aurel ''laicu. Telefon 1-47-54. > (4319)

• Vind apariamen.': două camere, etaj I, ca-Merul Grl­gorescu. Telefon 8-51-33, sea­ra. (4321) -

• Vind bufet sufragerie, h61 Şandina, birou, dormitor, obiecte de uz casnic. Telefon5-50-53. ’ (4293) ■

• Vînd sau schimb cu 2 ca­mere, garsonieră,, confort. Te­lefon 2-78-02. ' (4295)

• Vind 500 l:g fin. Telefon - 1-50-58. (4191)

- • Vind pat copil. Telefon7-15-86. <4186)

• Vind amplituner „Delia*. motocicletă ,,îav,-a 250“, pui boxer 5 luni. Telefon 8-89-12.(4353)- • Vind, Renault 5, Dacia .1300 şi apartament 3 camere, parter, ştr. Pata sau schimb cu garsonieră central. Telefon ,3-03-56. ,1183)

• Vind Volkswagen 1300 şi piese schi.nb. Telefon 3-30-93, zilnic orele 16—19. (4179)

Vind . apartament două camere cu preluare de rate,, cartierul ■ Mănăştur. in form a­ţii zilnic la telefon 6-19-78, o- relo 16-21. (4178)\ •# Cumpăr cu plată în lei sau valută ceasuri simple sau cronograpti numai Patelc Pht- Ilpp. Vaceron Constantln.no- Ick, Movado, .Teaccr Le Coul- ' tre, Universal Geneve. Tele- • fon 2-80-92. (1627)

• Vînd casă do odihnă cu grădină în salul IIAşdate, co­muna Săvădislâ. . Informaţii telefon 7-81-53. (4177) .

• Vind Oltcit club nou şt Plat 850. Telefon 5-62-32, in ­tre orele 15-20. (I51B/A)

• Cumpăr apartament cu două camere 3au garsonieră confort murit, zonă centrală. Telefon 1-80-13. (4355)

O Vind apartament cu trei camere. Telefon 2-33-23.(4570)• C iim p ir ' ceasuri dc m ină

mărcile: itok-x. Palclc-Phlllp. po, Audcmar-Plqiict, Ulysse- Norder Iiretlin,cr, - Universal- Geneve. Telefon 00/71-33-25. (1289)

• Vind piese F lit D50. Colea Turcii 122, bloc T 1, an j după masă. (IG21) ‘ ’ •

0 Cumpăr piîm scurt cu mecanică engleză. Telefon4-50-81. (4617)

* Vind fin . ş l. otavă. Pod­goriei- 47, Cazner. (4603)

0 v înd covor persan 3X4 m, nou,' şi diferita lucruri. Te­lefon 5-33-07. (1654)

# Vind set piese pentru Re- ceivt-r. Telefon 4-06-69, după ora 18. (4634)

• Vind video Itecorder 111- . tacul, model 1989, nou,. Zilnic, între orele 18—20, telefon5-72-71. (1842) • ■ ' "

O Selilnib apartament 2 ca­mere ICRAL, Hunedoara, cu

- similar Cluj.' Informaţii Cluj,. telefon 4-90-68. (1583)

<• Selilmb apartament î ca­mele. cu ‘ doiifi; garsoniere, zona Mărăşti. şl Pata, : Intre orele 8—13. Olivia Repede, str. Trotuş 4, ap. 11. telefon5-95-80. (43l£)n .;

♦ Schimb locuinţă: ofer 4 camere confort I, Bistriţa cii3 sau 4 camera Cluj. Fam. Varga, Bistriţa, str. Sucevei, bloc p 2, sc. 8 , etaj I, ap. 3.

. (4277) 'j;

Schimb apartament î ea-, mere, ih Baia Mare, cu si­milar Cluj. Relaţii la telefon7-27-30, CltiJ. . 0026)

. # Selilmb i S Jcfimere con­fort, .proprietate personală, cu o cameră: confort I. Te­lefon 7-56-OÎ,''zllhio . întee o-

■ rele ;1C—20. (4606),:. ‘ l ■ . "

0 Selilmb' npartament -pro-'• prietat-e’i.g cainero; «taj HÎ, .' centrali' ' cu 3—4 camere,- a- . - ceeaşl zociă. Telefon 8-16-03. :

■ (4C3i)

Diverse

. ^ R e p a r a ţ i i magnetofoane, casetofoane, ■ • ■ amplificatoare video-TV, rebobinat. difuzoa­re. garanţie. Str. Republicii 22, ap. 2, orele 10—18, (3731)

;:0ecese-conişmorârLi# Nici lacrimile,- nici

tăcerea, nici timpul " nu ne va face să-I u ităm pe bunul şi dragu l. nostru soţ ş t ta-’ă ARPAD P A P ,1 la împlinirea a şase săptS-1 m ial de la trecerea ln e- ternitate. Soţia Paj» Su­sana, copiii Gabriel şi A r­pad, («;;«)

<9 Prezent mereu în gînd şi-n sufletul meu, aduc un pios omagiu însoţit de la­crimi şi .flori - celui mal

iubit so( GHEORGHE COZMA, fost • revizor con­tabil Ij- Cooperativa Cons-, tractorul, la doi ani de la dureroasa despărţire, şî-i voi ^păstra . veşnic' vie a- , m intlrea.’ Ecaterina. (28S2)

• Eternă memorie, pre­ţuire inginerului TRAIAN VUŞCAN, la im plinirea a t ani de la deces. Fam ilia. (3687) . _

0 Pios omagiu iub itu lu i sot IOSIF URBANOVSCHl CEItNAUŢEANUL, la 3 ani de la dcces. Helena. (3805)

• Azi, 22 februarie 1990, se hnplineţtc un an de la trista despărţire, p lină de durere, de cînd in im a no­bilă dar bolnavă a Iubitei noastre soţii, mame, soa­

cre şi bunici AXIS LV PĂCURAR, din Cătina (Cluj) a încetat să m ai bată, plecînd pe drum ul cel fără întoarcere, lăsind în urma el m u ltă am ără­ciune şl un dor nestins. Amintirea el rămine veş­nic vie in sufletele noas­tre nemîngiiate. Solul Teo­dor, copiii Ionel, Doiniţa, Lenuţa, Aurora, Ti(a, Ma­rinei» cu familiile şl fiu l Toderică. Să-l fie ţărina uşoară. (1175)

# Iiidureralc gindurl în ­soţesc trecerea celor S ani de cînrl a plccat atit dc nedrept dintre noi dragul nostru soţ şi tată IOAN M im iîŞAN (M in ii), im a ­gini nestinse insoţeso chi­pul lu i drag in sufletele noastre. So|la Luci, copiii Angola ţi Angliei.. (332C)

• Cu accleaşl sentimen­te dc dragoste şi respect t»e gîndim la mama, soa­

cra şl bunica ILEANAI.UCISEţlA ALBIT,, do la* cărui dcces au trecut l î ani. Tiţa, Silvia, şi Ady.(1317) .

0 Azi, 22 ftbruarie 1990, se împlinesc ( lun i de cind săgeata m orţii, a curmat firu l vieţii celei care a fost pentru noi m amă şl soţie

|- MAIER ANA, la numai 23 ani. Dragă mamă chipul tău va rămine veşnic viu în sufletele noastre. Fiice Ie: Andreea şl Cristina, so- ţul Nicu.

_> Lacrimi şi. regrete veşnice pentru dispariţia prematură, la m imai 2-t

."de ani, • fiicei ' noastre ANA MAÎEK, născută ;

POJAR. Ne-a răpus su fietul, Iar ochii noştri vor înceta s-o 'p lîngă tot

[ restul vieţii. Măicuţa .• Şl tătucu. (lSS3/\)

nu

_i Îndurerate gînduri . neşterse am intiri însoţesc scurgerea a « lun i d « (c$nd

buna noastră surio’â r i ' ANA MAIER, născută^

POJAR, a plecat pe dru- ! mul fără întoarcere. In I- nlm ile şl gindurilo noas­tre va f i mereu prezentă Fraţii Vasile, Viorel cu fam iliile şl Ncluţu. (4635)

_■ cu adincă durere a-I nunţăffi incetarea din via­

ţă a scumpului nostru ta­tă, socru şi bunic VASILE

. LUCÂCI, In vîrstă de 58 ani. Inmormintarea va a-

| veâ ioc azi, 22 februarie 1990, ora 13 în\ satul TSuţi. v a răm îne veşnic în su­fletul nostru , îndurerat. Fiica D o r in a ,g in e re le Ioan, nepoţii Adrian, Eu-

! gen şl Ioana. (4591)

0 S-au scurs « săptă­m în i de lacrim i şl durere de cind ne-a părăsit pen­tru totdeauna scumpa noastră solie, m am ă şi

bunică dr. V IRGIN IA RODICA ONAC. Comemo-

- rar.că va avea loe dum i­nică, 25 februarie 1990, la catedrala ortodoxă după terminarea serviciului d i­vin. N u 6 vom u ita nicio­dată. Soţul, copiii şl ne­poţii. Odibnească-se in pa­ce. (4519) _________ _

• A trecut un an de . durere şl dor de la stin­gerea fulgerătoare a col. rez. IL IE PUŞCAŞ, soţ şi tată Iubitor şi devotat; om de aleasă ţinută civică, generozitate şl bunătate sufletească. Soţia şl copiii. (452S)

9 Păstrind in in im i bl- riecuvîntatele am intiri, cu un gind pios ne* aducem

am inte de VILHELM MOLDOVAN, pastor al Bisericii Creştine Adven­tistei pe care l-am condus in speranţa învierii la lo ­cul de odihnă în ziua de 2î februarie 1989. Pentru fam ilie şl frăţietatea îndu­rerată cerem şi pe această cale m îngîlere de la bunul

| Dumnezeu. Comitetul Con­ferinţei C luj al Bisericii Creştine Adventiste. (4664)

^ • îm părtăşim durerea prietenului nostru- Lauro Grassl, de la Universitatea d in m ilano, pentru pierde­

rea tatălui său Iubit PRIM O GRASS1, exprimln- du-ne întreaga noastră compasiunc. Prietenii diri C lu j. (4720)

Lacrim i şi flori pe m orm intu l bunicii noastre

dragi FLORICA CAPUŞAN. Nu o vom uita niciodată. Nepoţii Gabriel şl Aureiian. (4563/D)

• Coşulcţul cu cele nouă flori prim ii de ziua mea îl pun pe morm intul bu­

nicii mele FLORICA CAPUŞAN, cca care mi-a vegheat copilăria. Nepo­ţelul Bogdan. (4563,’C)

9 Cu deosebită durere şi regrete eterne anunţăm stingerea fulgerătoare din viaţă a mamei noastre FLORICA CAPUŞAN. La­crim i şl flori vor fl veş­nic pe morm intul el. Dum ­nezeu s-o odihnească In pare. Fiul Clilinu şl nora Ani. (4563,'B)

• Sîntem alături dc co­lega noastră Aurelia

Voivod -In marca durere pricinuită de deccsul iu ­bitei sale mame. Slnccrc condoleanţe. , Colectivul Grădiniţei nr. 67. (1565)

9 Dragă Ani, sintem a- lăturl dc tine ln greaua încercare prin • caro treci prin pierderea iubitei tale mame JIA IlIA VLAICU. Primeşte sincercle noas­tre condoleanţe. Colectivul Magazinului „Select".(4572)

• 0 Sc-uiupa noastră mamă FLORICA CAPUŞAN,

n plecat pentru totdeauna dintre -noi şl » lăsat Ir urmă durere şl o am in­tire ce va rămine veşnic vie. Nu te vor u ita nicio­dată fiul Aurel şl nora Mărloara. (4563‘A)

._ Transmitem sincere condoleanţe colegei noas tre Miuodora Sima la tre cerea în nefiinţă n mamei sale dragi. Colectivul l a ­boratorului zonal de re*-

' taurare. (4129) _____

0 Dragă Jcn i şi Sorin, la dispariţia fulgerătoare a celui ce a fost soţ şl tată m inunat, sîntem ală­turi de voi. Sincere con­doleanţe. FamlUa Ghiol- ţan Sabin. (4623)

Împărtăşim durerea doamnei Eugenia Mari? Ia dispariţia : fulgerătoare a soţului M IT ICA .. Sincere condoleanţe. FamUia. Mar­cel Tarta. (4623/A)

• Dragă Jen i şi Sorin, înmărmuriţi d e incredi­bila dispariţie a soţului şl tatălui drag MITICA, cel ce a completat m intfnat triunghiul fam ilie i: voas­tre, sîntem alături de voi acum. şl totdeauna. Sincere condoleanţe. Fam ilia ing. Cornel Tarta. (4C23‘B)

9 Calde cuvinte de îm ­bărbătare Roxanel Petcu pănoiu şi familiei sale în marea durere • prin care trece. Fam iliile Lungu, Colccru. (4586)

-# I„ i dispariţia fulgeră­toare a tatălui şl soţului vostru PAVEL, sîntem a- lături de voi. Nu-1. vom uita niciodată. FamlUa Vlas. (4=85) .

• Sintem. alături de co­legul nostru ing. Ioan

Măierean în greaua pier­dere suferită prin moartea tatălu i drag. Sincere con­doleanţe : fam iliei. Colecti­vu l Liceului industrial nr.9, Cluj. (4C22/A)

0 Sincere condoleanţe dirigintelui nostru ing.

Ioan Măierean la pierde­rea tatălui său. Clasa 161, Liceul industrial nr. 9, Cluj. (4622) ________ _

9 U ltim omagiu celui care a fost prof. ÎON

MOINA; " Sincere condole­anţe fam iliei. Ing. Mircea pop şi ing. Ilarie Măgdaş. (1615) ■ . ■-

0 Sincere condoleanţe fam iliei Aurelia şi Aurel Voivod Ia pierderea ma­mei (soacrei) dragi. Aso­ciaţia locatarilor Alveraa 59. (4614) ■■_______ _

0 Dragă Viorica, sintem alături de tine în aceste clipe' grele Ia pierderea mamei tale. Colectivul gră­diniţei 58. (1647)

• Sintem alături de co­legul nostru. Gheorghe'

Căpuşan în marea durere pricinuită de moartea so­ţiei dragi.. ' Colegii de la cărămidă, (4648)

0 Sintem alături de tine, Adr, .în dureroasele mo­mente , provocate de trece­rea în nefiinţă a scumpu­lu i tău tată. Condoleanţe familiei greu încercate. Dirigintele ţ i colegii de clasă. (4702)

• Sintem alături de Sa­bina Pal şi fam ilia sa în aceste momente grele pri­cinuite de moartea m a­mei dragi. Asociaţia de locatari V lahuţă 37, bloc C 6. (4705)

• Sintem alături de co­legii noştri maistrul

Cornel Rusu şl Adrian Rusu Ia despărţirea do mama şi bunica lor dragă. Colcctivul Demontări dez­membrări electricieni

R.A. C luj. (4709)

_ Sintem alălurl dc tine, Adi, în aceste clipe grele. Diriginta şi colegii clasei a Xl-a seral, Liceul In ­dustrial 8. (1732)

0 Adio bunului nostruprieten MITICA MARIŞ.Familiile Florea - şl Dan Ionescu. (1710)

I Sintem alături de co­lega noastră Hoffcr

Maria in marea durere pricinuită dc moartea m a­mei dragi. Colectivul bri­găzii D.P. Cluj. (1711)

0 Sintem alături de co­locatarul nostru, K irâly Io a n 'ln aceste clipe grele pricinuite dc moartea ta ­tălui drag. Familiile Cos* tln . Rotar, Lu(al. (4655)

j^*poca nt„* **• Telefon l- JM lj teleroane interioarei «ecrcinrlat — 2231 teoţla culturala — 227 şltlln’if. In !„ «JLu ş1 eoon°roloe ~ tn, «8. 129î administraţia - 23li tipografie — 153, 225. Mica publlolUt* ia primeşti

tatf* orel« »»-»■ "nmal la tdmlautraţle. strada Napoca nr. II. parter, .

ŞEDINŢA BIROULUI EXECUTIV A l C.P.U.N. 1Biroul Executiv al Consiliului Provizoriu de Uniuna

Naţională s-a întrunit miercuri după-amiază pentru « pregăti sesiunea Consiliului, programată pentru vineri, 23 februarie. La lucrări au participat şi membri ai gu­vernului.

(Rompres)

DISCUT» ASUPRA PROIECTULUI NOU LEGI ELECTORALE

Miercuri, 21 februarie, s-au încheiat • discuţiile. asupra Proiectului noii Legi electorale. ..«• ’

Participanţii -— reprezentanţi ai tuturor partidelor şi formaţiunilor politice — au ajuns la un consens asupra tuturor prevederilor noii Lesfi, documentul în actuala sa formă urmînd a fi supus dezbaterii şi aprobării Consi­liului Provizoriu de Uniune Naţională, .r

’ ■ - - • . - .. .. : (Rompres)

. . '\v . ' r e c t if îc Ak b ■: “

Biroul de coordonare Cluj al Frontului Salvării Na­ţionale ne-a trimis următorul text, cu rugămintea de a-1 ~ publiea:;„Menţionăm faptul că sediul F.S.N. Cluj se află în Stracla Dr. jPeJ:ru Gresia nr. 2 şi nu nr. 4, cum a fost publicat iniţial. Vă raulţumim. , -

:V:. v. ' . "v".'. .ANUNŢ 'Cadrele didactice tinere, interesate de organizarea noi­

lor concursuri, sînt invitate să participe la adunarea noastră de azi, ora 16,' ce se ţine la sala „Eminescu" a Facultăţii de Filologie. '.

Comitetul dc initiativă

Astăzi, 22 februarie, ora 17,30, va avea loc la hotelul „Stadion1 şedinţa de constituire a Comisiei judeţene de bridge; Sînt invitate să participe toate cluburile de profil.

• S-â- ‘ stins din viaţă buna şl înţeleapta noastră

. colegă CŞIPKES .... P IROSKA. Figura blindă şi dragostea ei vor răm îne în am intirea noastră. S in­tem alături de fam ilia în ­doliată. Colectivul Labora­torului C.P.I. „C lujana1*, (4663)

# Sîntem alături de co- ' legii noştri. Aurel şl

Maria Căpuşan la marea durere pricinuită de moar­tea fulgerătoare a mamei dragi, Colegii de muncă, secţia 301), S.A.5. (1SG6)

• Un ultim omagiu fos tu lu l nostru coleg

DIM ITRIE M ARIŞ, Faml liei greu încercate, sincere condoleanţe. 1 Foştii; colegi de serviciu. (4582)

• Fraţii bazilitani anun­ţă treccrea la domnul a , fratelui IRINEU '(IL IE SALCUDEAN) 0 S.B.M., în data de 29 februarie 1990.II însoţim cu rugăciunea şt cuvenita pomenire pe cel. ce ne-a fost îndemn la smerenie şl sărăcie de b u n ă , voie, într-un fel de pustnicie ln m ijlocul ora­şului. Rîndulala înraormln- tării va avea loc jo i, 22 februarie 1990, ora 14, la cripta călugărilor din Mă­năştur. Ordinul Sfîntului Vasile ,<~el Mare. (4721)

• Cu nemărginită dure­re anunţăm trecerca în nefiinţă a scumpei- noas­tre mame, soţii, bun ifl MARIA ARDELEAN, în vîrstă. de 60 ani. Intjior- m întarca va : avea loc joi, 22 februarie, Iii localitatea Geftca; judeju l C luj, ora 12. Nu o vom uita niciodată. Soţul Vasile,, copiii • Viori­ca şi Viorel, ginerele Au­gustin şl nepoţii Gabriel, Cristi şi Carmen. (4678)

. # Cu ochii scăldaţi tn la­crim i şi nemărginită du ­rere, anunţăm incetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a scumpei noastre soţii, mame, soa­cre şl bunici EVA URS, in yîrşlă de 57 ani. tn- mormîntarca va avea loe ln zina de Zi februarie 1990, ora 13, in cim itirul Mănăştur, capela I. Soţul Ghlţă, fiul Ncîu cu fam i­lia şi Cornel cu familia. Chipul el blind şl bun va rămine veşnic în inimile noastre. (1737) .-_____

• Cu adincă durere in suflet anunţăm moartea fulgerătoare, după o lungă suferln|ă a dragului nos­tru soţ, tată, ginere, cum ­nat şi unchi IOAN SAV, in virstă de 60 ani, fost maistru tipograf, tnmor- mînlarca va avea loc sîm- bălă 24 februarie 1990, ora12 dc la capela I a ciml< tiru lu i Central. Familia Îndurerată. (1761)

• Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a lui ALEXANDRU UDVARI, fost muncilor la „A rm ă­tura”. Inmormintarea va avea loc tn 24 februarie, ora 15, la cim itirul Central, îndurerata familie. (4671)

• Nici lacrim ile. nici tim pul şi n im ic d in fru­museţile lum ii nu vor pu­tea stinge din . sufletele noastre dureroasa zl de

22 februarie 1989, cînd moartea nemiloasă ne-a despărţit de Iubitul nostru soţ, tată, socrii şl bunic IOAN OTVOS. Nu ii vom u ita niciodată. Soţia An- gela, copiii Violeta ţ i Că­lin , Puşicu, Rodica şi ns- potul Bogdan. (4253) >

• Cu. durere in suflet anunţăm încetarea din via­tă a scumpului nostru ta­tă, socru şi bunic VASILE LUCACI, din T iu ţi. Fiica Dorina, ginerele Ioan, ne­poţii Adrian, Eugen şi Ioana, Odiimească-se ltt pace. (4S74) ;' ,

• S-a stins fulgerător din viaţă buna şi scumpa noastră soţie, marnă şi

bunică VERGIN IA COROIAN, la virstă de SI ani. Inmorm intarea va a- vea loc în ziua de 22 fe ­bruarie 1990, ora 12, In lo­calitatea Tiocdî de Jos. Nu o vom uita niciodată. Soţul Gavril, copiii Sabi­na, Rodica ş i . Petrică, gi­nerii Nelu ş i . Leontln, ne­poţii Bogdan şi .Ovidiu, (4668) •' '

• Azi se împlinesc S. săptăm îni de lacrim i fier­binţi, durere-in suflet şl un dor nestins de cînd buna noastră soţie, mamă ş l bunică MARIA JIŞA , din comuna A ilon a plecat dintre noi pentru veşni­cie. Chipul el b iiad , bun şl frumos 11 vom 7 păstra vcşnic viu in amintirea noastră. Dumnezeu ' s-o odihnească în pace. Soţul şl cel şase copil. (4773»

0 Prezent mereu in I- rUmlle şl gindurile noas­tre, cu dragostei şi res­pect aducem un pios şl trist omagiu la implinirea unui an de cînd a trecut în eternitate scumpul şl Iubitul nostru soţ, tată şl bunic lng, LATIŞ AUREL. Comemorarea, vineri, 23 februarie 1990, ora 16,39, la Biserica din str. Dr. P. Groza, fam ilia . (4S06)

0 Un ulttm omagiu fostului colocatar JOÂf* CAZAC. Fa-; tnlHei greu încercate, sincere

''condoleanţe, Asocluţla de lo­catari str. T inerelului nr. 65. (4373)

0 Sîntem alături de colega r.oastră Paifi Eva ln ace3te clipe dureroase pricinuite de moartea tatălui. Colegii din Centrul de librării.' (4625)

9 Mereu prezenţi in ln lm l-^ le noastre vor răm îne Iub i­ţii noştri părinţi ILI1Î ICH IM şl ELISABETA ICHIM , năs­cută VAIDA. la 40 ani şt res­pectiv un an de la trecerea lor in eternitate. A :l, io adu­cem un dureros, pios omagiu. Irina fordăchoscu, Eugen I- chim cu familiile. (4507) .

0 Mutţumeso tuturor o?tor > care au fost linsă noi în c u ­

pele grele cu ocazia inmor- mlntărll tatălui n03tru. Fam i­lia Triff. (4140)

Tiparnl executat la tntreprinderea po!!«raIlcâr/pM Cluj. Tirajul 70.090 ex. -

40.100