Despre Judetul Gorj
-
Upload
cristigolea -
Category
Documents
-
view
45 -
download
0
description
Transcript of Despre Judetul Gorj
Despre Judetul Gorj
„Simt în mine Gorjul de piatră, strunga, stâna şi sarica şi opincile de acasă”
TUDOR ARGHEZI
Gorjul reprezintă o străveche vatră de istorie, primele dovezi ale existenţei şi activităţii omului datând de peste 1.500.000 de ani, după cum atestă descoperirile arheologice din zona Dănciuleşti, Baia de Fier (Peştera Muierilor şi Peştera Pârcălabului), Boroşteni (Peştera Cioarei), Curteana, Săcelu, Târgu-Cărbuneşti, Urdari.Judetul Gorj, prin diversitatea cadrului natural pe care se suprapune (munţi, dealuri, văi, depresiuni, râuri, zonă calcaroasă, chei, peşteri) precum si prin obiectivele antropice pe care le deţine (locuri istorice, muzee, statui, monumente, case boiereşti din secolele XVIII şi XIX, cule, case memoriale, mănăstiri, biserici, Ansamblul Sculptural Brâncuşi de la Târgu-Jiu, etc.) reprezintă un potenţial turistic de prim rang pentru România.
Farmecul deosebit al locurilor este sporit de traditiile locale si de ospitalitatea caracteristica gorjenilor si oltenilor in general.
Mănăstirile Gorjului au atras si atrag atât pelerinii cat si oamenii iubitori de cultura si frumos, prin arhitectura lor dar si prin frumusetea peisajelor naturale in care au fost construite.Mănăstirea Tismana a reprezentat sursă de inspiraţie pentru poetul Grigore Alexandrescu; dupa ce acesta a vizitat-o, a scris “Răsăritul lunii. La Tismana”.
Specificul meleagurilor gorjene este întregit de muzica traditională gorjenească, atât de bine reprezentată (Maria Lătăreţu, Maria Apostol, Mariana Ionescu Capitanescu, Maria Loga, Victoriţa Lacatuşu, Ion Ghiţulescu si multi altii).
„Gorjul este o regiune de suprize(...) Întâi, căci se cuvine să fie pus întâi, e gorjeanul. E el român, e el oltean, dar e mai mult decât atât, cu toate că va fi prea de-ajuns să rămâi şi fără alte originalităţi. E altfel de român şi altfel de oltean. Gorjeanul, comparat cu ceilalţi români, consideraţi pe judeţe, are nu ştiu ce are, ceva ca un lipici al lui, o noimă de aristrocraţie (...).
TUDOR ARGHEZI
Localizarea si caracterizarea judeţului Gorj
Aşezarea geografică. GORJUL este situat în partea de sud-vest a ţării, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu şi superior al Jiului, de unde îi vine şi numele (Jiul de Sus).Este situat între paralelele de 45°38’ latitudine nordică, pe Vârful Parângu Mare şi paralela de 44°58’ latitudine nordică, în apropiere de localitatea Ţânţăreni şi între
meridianul de 23°39’ longitudine estică ce trece în apropierea localităţii Alimpeşti şi meridianul de 22°6’ longitudine estică, pe Vârful Dobru din Munţii Godeanu.Judeţul Gorj se învecinează la nord cu judeţul Hunedoara, la nord-vest cu judeţul Caraş-Severin, iar în vest şi sud- vest cu judeţul Mehedinţi, în sud cu judeţul Dolj (Jiul de Jos) şi la est şi nord-est cu judeţul Vâlcea.
Judeţul Gorj are o suprafaţă de 5602 km 2 , ceea ce reprezintă 2,4% din suprafaţa României. O coordonată geografică importantă care îl traversează este paralela de 45° latitudine nordică ce trece prin sudul localităţii Târgu-Jiu.La sfărşitul secolului al XV-lea (1497), apare prima menţionare documentară despre Gorj, denumire slavonă care înseamnă „Jiul de Sus” sau „Jiul de Munte”, aşa cum Dolj înseamnă „Jiul de Jos”.
Relieful Gorjului este format din trei mari unităţi fizico-geografice care coboară în trepte de la nord la sud.1. Carpaţii Meridionali, zonă muntoasă reprezentată de versanţii sudici ai Munţilor Parâng, Vâlcan şi Godeanu, în partea de nord a judeţului.2. Subcarpaţii Getici; între văile Motru şi Gilort se numesc Subcarpaţii Gorjului, iar cei
dintre Gilort şi Olteţ aparţin grupei Subcarpaţii Olteţului care se întind între Bistriţa Vâlceană şi Gilort, străbătuţi de Olteţ. Subcarpaţii formează cea de-a doua treaptă de relief a Gorjului care este constituită din două şiruri de culmi deluroase şi două ulucuri depresionare.3. Podişul Getic este constituit din depozite sedimentare (nisipuri, pietrişuri, argile, marne) materiale erodate din munţi, cărate de râuri şi depuse în Bazinul Getic. În aceste depozite orizontale râurile au săpat văi largi (Olteţul, Amaradia, Gilortul, Jiul), însoţite de lunci şi terase cu interfluvii sub formă de culmi deluroase cu orientare şi înclinaţie de la nord la sud.Aceste trei forme de relief, dispuse în trepte de la nord spre sud, ale judeţului Gorj coboară de la altitudinea de 2519 m, altitudinea cea mai mare din judeţul Gorj, în Vârful Parângu Mare, până la altitudinea cea mai mică de 100 m în lunca Jiului, în localitatea Picu, din comuna Ioneşti.Masivele montane prezente în judeţ fac parte din grupa Carpaţilor Meridionali. Existenţa unor roci foarte rezistente, granite, şisturi cristaline, calcare, în zona montană au creat numeroase văi şi culoare extrem de spectaculoase devenite obiective de interes turistic. În zonă există platouri de nivelare ce au favorizat dezvoltarea unor localităţi în zona montană şi pot constitui un avantaj în exploatarea turistică a zonei ca una turistică. Expunerea sudică a zonei creează cadru favorabil dezvoltării turismului, cu perspective pentru turismul montan, de agrement şi turismul ecologic în sezonul estival. Pentru sezonul de iarnă expunerea sudică a masivelor montane constituie un impediment în păstrarea unui strat de zăpadă suficient pentru practicarea sporturilor de iarnă, acest lucru fiind posibil, în condiţii de rentabilitate a activităţii, doar la altitudini de peste 1400-1600 m, în funcţie de masiv.
Hidrografia judetului este dominată de raul Jiu spre care converg majoritatea apelor curgătoare ale judeţului. Jiul are doua izvoare – Jiul de Vest (format din mai multe pâraie ce izvorăsc din Munţii Vâlcan, Godeanu şi Retezat) si Jiul de Est ce-şi are izvoarele in versantul nordic al Parângului. În drumul său spre vărsare, Jiul străbate toate formele de relief: munte de la izvor la Bumbeşti-Jiu, Subcarpaţii de la Bumbeşti-Jiu până la Peşteana Jiu, Podişul Getic până la Craiova şi Câmpia Olteniei până la vărsare în Dunăre, în apropiere de Bechet.Principalii afluenti ai Jiului (ce străbat) si Judeţul Gorj sunt râurile: Gilort, Motru, Tismana, Bistriţa Gorjeana, Jaleşul şi Şuşiţa. Lacurile gorjului sunt in majoritate antropice (de acumulare), având scop hidroenergetic şi au fost construite pe râurile: Cerna, Motru, Tismana, Bistriţa, Jiu, Gilort şi Olteţ.
În principal clima este temperat continentală, cu o mare varietate de nuanţe, ca urmare a poziţiei geografice, a circulaţiei atmosferice şi a componentelor de relief prezente. Temperatura medie anuală înregistrează valori diferite de la nord la sud: 0 grade C pe culmile de peste 2000 m şi 10,1 grade C la Târgu Jiu. Precipitaţiile au o distribuţie neuniformă în teritoriu şi scad de la nord la sud astfel: 1200 mm/an la peste 2000 m, 865mm/an la Novaci, 750mm/an la Târgu Jiu, 585 mm /an la Ţânţăreni. Stratul de zăpadă
are o repartiţie neuniformă, în zona montană înaltă la peste 1500 – 1600 m durează 180-200 zile (Parâng, Vâlcan, Godeanu) iar grosimea lui poate atinge în zonele adăpostite 7-8 m. În zona munţilor mijlocii durata este doar de 140-150 zile şi scade până în podiş la 60-80 zile/an. Acest lucru poate permite dezvoltarea sporturilor de iarnă. În anumite zone sezonul turistic de iarnă poate dura din decembrie până în aprilie.Vânturile dominante, pe culmile înalte sunt cele de nord-vest, iar în zonele depresionare se face simţită prezenţa maselor de aer din sud şi sud-est de origine tropicală. Existenţa foehnului pe versanţii sudici ai munţilor produce în condiţiile unor temperaturi de 0 grade C, declanşarea avalanşelor. În depresiunile deluroase climatul este de adăpost, calmul atmosferic fiind predominant.
Vegetatia judetului Gorj cuprinde: etajul pajistilor alpine situate la mari înaltimi - domeniul drumeţiei montane prin panoramele pitoreşti ce se întâlnesc aici; etajul pădurilor de conifere, între 1400-1700 m, mai ales pe versanţii nordici, speciile predominante fiind molidul şi bradul. Prezenţa acestor păduri completează valorile de peisaj şi creează o ionizare negativă a aerului, benefică în climatoterapie; etajul pădurilor de foioase cuprind: fagul, gorunul, carpenul.
Fauna judeţului este foarte variată - capra neagră pe culmile alpine, ursul, mistreţul, lupul, cerbul, căprioara, pisica sălbatică, dihorul în pădurile de foioase, unele specii mediteraneene: vipera cu corn, broasca ţestoasă de uscat, numeroase specii de păsări precum şi o numeroasă fauna acvatică in râurile de munte (păstrăv, crap etc.). Diveristatea faunei zonei reprezintă o atracţie importantă în special pentru turiştii străini pentru care există oferte ce includ activităţi de vânătoare si pescuit.Frumuseţea deosebită a locurilor a determinat dorinţa de conservare, protejare şi o antropizare cat mai redusă. Astfel că, de-a lungul timpului in judeţul Gorj au aparut o serie arii protejate si rezervaţii naturale. Prima rezervaţie naturală din Oltenia a fost Rezervaţia Parâng, rezervaţie de interes geologic, floristic şi faunistic (căldări şi văi glaciare, morene, rarităţi floristice (floarea de colţ, faunistice (capra neagră)), în zona Lacului Gâlcescu şi împrejurimi. În anul 1955 sunt declarate rezervaţii: Peştera Cloşani, Peştera Muierilor de la Baia de Fier, Peştera Gura Plaiului (Tismana) şi ulterior Peştera Cioaca cu brebenei (Padeş).In anul 1981 au fost declarate rezervaţii şi monumente ale naturii în Gorj o serie de arii de la Tismana, Padeş, Novaci, Bumbeşti Jiu, Crasna, Baia de Fier, Polovragi etc.Parcul National Defileul Jiului a fost infiinţat in anul 2005 şi se întinde pe raza localităţii Bumbeşti-Jiu şi a localităţilor Aninoasa şi Petroşani din judeţul Hunedoara, ocupând versantul estic al Munţilor Vâlcan şi versantul vestic al Munţilor Parâng, în lungul Defileului Jiului.
Populatia şi aşezarile.Conform datelor recensământului populaţiei din anul 2002 populaţia totală se cifra la 387.308 locuitori, având o densitate medie de 69, 1 loc/km pătrat. Resedinta se află în municipiul Tg-Jiu, existând alte 8 oraşe - Bumbesti-Jiu, Motru, Novaci, Rovinari, Târgu
Cărbuneşti, Ţicleni, Turceni, Tismana şi 61 de comune. In judeţul Gorj există localitati care in viitor vor putea deveni localitaţi turistice: Polovragi, Tismana, Baia de Fier, Runcu - localităţi recunoscute pentru frumuseţea cadrului natural în care se află şi valorilor etnoculturale şi folclorice pe care le-au păstrat din generaţie în generaţie.În câteva comune ale judeţului au existat centre artizanale cu tradiţie care şi-au pierdut importanţa în ultimii 15 ani şi care pot fi revigorate prin implicarea nucleelor de meşteri populari care mai produc articole tradiţionale: Tismana-ţesături, Pocruia-ţesături, Câlni-Găleşoaia-olărit, Padeş, Polovragi, Baia de Fier- împletituri, Teleşti-obiecte casnice din lemn. Prima aşezare atestată documentar (în anul 1385) este Mănăstirea Tismana, una dintre cele mai vechi mănăstiri din ţară, care stăpânea întinse domenii (munţi, păduri, vii, livezi, sate), bucurându-se de o atenţie deosebită din partea domnitorilor Ţării Româneşti. În secolele XIV şi XV, peste 30 de sate din Oltenia făceau parte din domeniul Mănăstirii Tismana
Transporturile în judeţul Gorj sunt transporturi pe uscat: rutiere şi feroviare. Transporturile rutiere se fac cu mijloace auto, pe şosele, care în judeţul Gorj au o lungime totală de 1892 km, din care peste 330 km drumuri naţionale şi peste 1550 km drumuri de interes local (judeţene şi comunale).Drumurile naţionale au fost în cea mai mare parte reabilitate (nou asfaltate iar unele şi largite).
Căile ferate in Gorj au o lungime de 324 km, prima linie de cale ferată, de la Filiaşi la Târgu-Jiu prin Tărgu-Cărbuneşti fiind dată în folosinţă în anul 1888. S-au continuat lucrările spre nord, începând cu anul 1924 şi linia ferată Bumbeşti-Jiu - Livezeni a fost inaugrată în anul 1948.Căile de acces in judeţul Gorj curpind: (căi rutiere) DN66 (E79) Deva - Petrosani (HD) -Defileul Jiului - Targu Jiu - Craiova; DN67C Novaci - Pasul Urdele 2145 m - Sebes (AB), DN67 Targu Jiu - Ramnicu Valcea; DN67B Targu Carbunesti - Dragasani (VL) - Pitesti; (cale ferată):Simeria (HD) - Petrosani - Defileul Jiului - Tg. Jiu - Filiasi - Craiova.
EconomiaGorjul este un judet bogat in resurse naturale diverse, unele dintre ele exploatate si utilizate de industriile de profil. Principalele resurse ale solului si subsolului judetului Gorj sunt reprezentate de depozitele de lignit (Rovinari, Jilt si Motru), rezerve de petrol, gaz natural, depozite de calcar (in zonele de munte ale judeţului), marmură, argilă.Urmare a rezervelor de care dispune, intre ramurile industriale ale judetului Gorj se remarca industria extractiva, principala sa componenta fiind extractia carbunelui necocsificabil - lignit in doua mari bazine, Motru si Rovinari, industria producatoare de electricitate, reprezentata prin marile termocentrale de la Turceni si Rovinari, dar si prin
productia in hidrocentrale. Exploatarea lignitului isi are inceputurile in urma cu peste 30 de ani, contribuind de-a lungul timpului la ridicarea judetului Gorj în ceea ce priveste dezvoltarea economica. Extractia lignitului a avut si are in continuare un mare impact asupra intregii economii a judetului.O parte semnificativa a economiei judetului Gorj se sprijina pe complexul energetic constituit din C.N.L.O. si marile termocentrale de la Turceni si Rovinari. .Alte ramuri ale industriei, mult mai slab dezvoltate in prezent sunt: industria prelucrării lemnului, industria textilă.Principalele ramuri care absorb forţa de muncă in Gorj sunt: industria extractivă, agricultura ( porumb, grâu, cartofi, legume, fructe, viticultură), comerţul şi construcţiile.
Județul Gorj este unul dintre cele 41 de jude ț e ale României. Reședința lui este
municipiul Târgu Jiu.
Țărani la piața din Târgu Jiu la începutul secolului XX.
Biserica „Sf.Ilie” din Bălcești, județul Gorj ca monument istoric.
Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii și-au gasit adăpost
în Gorj. Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al
județului a fost județul Jaleș. Teritoriul județului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia
de Nord. Acest județ a fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul
al X-lea până în secolul al XIII-lea județul a fost o parte distinctă a formațiunii politice
condusă de Litovoi. Doar la sfârșitul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca județ.
Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este limitat de
județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord)
și Vâlcea (est). La nivelul județului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost
recenzate 155.695 de locuințe și 345.771 de persoane.
Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, județul Gorj se află într-o poziție mai
puțin favorabilă, deoarece regiunea din care face parte este caracterizată de un nivel de
dezvoltare mai scăzut. El dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil
și este unul dintre județele bogate în resurse naturale atât din punct devedere al cantităților
cât și al diversității.
Cu un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de cadru natural pitoresc,
monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică.
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Despre denumirea acestui județ se poate spune cã este o prescurtare a vechii denumiri
slave „Gornemu” (Gore), „Jiliu” (Jilsau Jii) adică „Jiul de Sus” sau „Jiul de Munte”[5] care
treptat s-a transformat în „Gorjii”, apoi „Gorjiu” și, într-un final, în Gorj.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii și-au gasit adăpost
în peșterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveală de arheologi și speologi la Baia de
Fier și Broșteni. Așezările de la Băle ș ti , Crasna, Vladimir, Runcu și Tele ș ti stau mărturie
locuirii județului în epoca neolitică și cea a bronzului.[6]
Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituții specializate, între care și Muzeul
Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificații
romane de la Bumbe ș ti-Jiu , a castrelor cu val de pământ de laCătunele, Pinoasa-Vârt,
precum și a așezărilor civile romane de laSăcelu, Ciocadia, Târgu Jiu, Slobozia - Bârse ș ti ,
care atesta o viață romană intensă, fapt ce va duce la o simbioză daco-romană, etapă
importantă în formarea poporului și limbii române.[7]
Teritoriul județului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest județ a fost
vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul al
XIII-lea județul a fost o parte distinctă a formațiunii politice condusă de Litovoi. Teritoriul pe
care îl acoperă astăzi a fost numit jude ț ul Jale ș , în documente datând din 1385, când a fost
sub conducerea lui Dan I și din 1387, de-a lungul domniei lui Mircea cel Bătrân. Doar la
sfârșitul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca județ.[8]
Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a
fost județul Jaleș. Din aceeași dată sunt consemnate și localitățile Tismana și Dabaceni,
ultima fiind fosta reședință a Gorjului.[6]
De pe aceste meleaguri se declanșează mișcarea de la 1821 care a reprezentat în istoria
Principatelor Române sfârșitul vechiului regim feudal și începutul epocii moderne. Acest
proces de renaștere națională în Principatele Române îl are în fruntea sa peTudor
Vladimirescu, originar din Vladimir, care în ianuarie 1821, laPade ș , dă citire proclamației
către popor, un adevărat program al revoluției.[8]
Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde și județul Gorj, „Proclamația eliberatoare” fiind
citită la Târgu Jiu, la 20 iunie 1848. Se remarcă activitatea, în cadrul guvernului provizoriu, a
generalilor Gheorghe Magheru, originar din Gorj și Christian Tell, născut în Brașov, dar
devenit moșier în Gorj în urma căsătoriei, ce vor reprezenta județul în Adunarea
Constitu ț ională .[8]
Treizeci de ani mai târziu, efective militare gorjene vor participa la războiul de independență.
Se remarcă șarja escadronului III Gorj din regimentul 2 Călărași, în luptele de la Vidin în
octombrie 1877. Sacrificiul ostașilor gojeni în obținerea independenței, s-a ridicat la peste
241 morți.[8]
Din 1998 Județul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia.[9]
Documente și monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Lista monumentelor istorice din România/Gorj.
Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale ascunde comori nebănuite de mulți dintre
gorjeni. Aici, pe langă actele păstrate pentru că așa prevedea legea, există și altele foarte
vechi, donate de familii care au conștientizat valoarea lor. Printre cele mai importante, se
află documente scrise cu mâna pe hârtie sau pergament (făcut din piele de vițel prelucrată),
scrierile fiind în română sau slavonă, cu caractere chirilice.[10]
Deși, de-a lungul timpului, autoritățile au conștientizat importanța păstrării documentelor, au
existat și momente în istorie când acestea au fost distruse.[10]
Patrimoniul cultural imobil al județului Gorj are înscrise în Lista monumentelor istorice,
aprobată de ministerul culturii și cultelor în 2004, peste cinci sute de obiective monument
istoric. Acestea reprezintă a șasea parte din totalul monumentelor din Regiunea Sud-Vest
Oltenia.[11]
Geografie[modificare | modificare sursă]
Râul Olteț la Nistorești, județul Gorj.
Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este limitat de
județele: Dolj (sud-est), Mehedin ț i (sud-vest), Cara ș -Severin (nord-vest), Hunedoara (nord)
șiVâlcea (est). Principalele orașe și municipii sunt Târgu Jiu(reședința de județ), Bumbe ș ti-
Jiu, Motru, Novaci, Târgu Cărbune ș ti , Ț icleni și Rovinari.[12]
Relieful județului Gorj este variat și poate fi împărțit în trei unități fizico-geografice. Acestea
sunt: Carpa ț ii Meridionali , reprezentați de mun ț ii Godeanu , Vâlcan și Parâng, Subcarpa ț ii
Getici între râurile Motru și Olteț, dealurile sudice care se întind de-a lungul Platoului Getic.
Altitudinile oscilează de la 2.518 m în Masivul Parângu Mare la 100 m în Valea Jiului din
sudul județului.[13]Teritoriul județul Gorj este bogat în ape subterane cum ar fi apele de carst
provenite din bara calcaroasă montană unde s-a făcut și captarea celor două izvoare la
Runcu și Izvarna cu un debit de peste 100 litri/secundă fiecare. Ape freatice la adâncimi mici
de circa 2–3 m se află în depresiunile subcarpatice și în luncile râurilor din zona de podiș
folosită de locuitori prin captări în puțuri. Apele minerale apar la Săcelu în izvoare, folosite
pentru băi.[14]
Clima este temperat-continentală moderată cu influențe mediteraneene. Datorită
configurației reliefului, clima este diferențiată în funcție de treptele de relief. Temperaturile
medii anuale cresc dinspre nord spre sud. Vânturile dominante sunt cele nordice.[12]
Flora și fauna județului sunt variate. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de
tip submediteranean, pontic, balcanic și balcano-dacic.[15]
Hidrografia județului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor,
Râurile Olte ț și Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul,
Mija, Pasărea și Godeanu.[13] Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru atenuarea
viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan).[12]
Gorjul este delimitat la nord de paralela de 45°58' latitudine nordică, ce trece în apropiere de
localitatea Ț ân ț ăreni . Limita estică se află în apropierea localităților Alimpe ș ti și Polovragi,
pe lângă trecând meridianul de 23°39' longitudine estică. Limita vestică este reprezentată de
vârful Dobru din Munții Godeanu, situat pe meridianul de 22°6' longitudine estică. Paralela
de 45° străbate teritoriul județului prin partea de sud a reședinței acestuia.[6]
Populație[16][modificare | modificare sursă]
Case gorjene.
La nivelul județului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost recenzate
155.695 de locuințe și 345.771 de persoane. Astfel, în municipiul Târgu Jiu au fost
înregistrate 81.163 de persoane, în Motru – 18.001, Rovinari – 12.627, Bumbești-Jiu –
9.373, iar în Târgu-Cărbunești – 8236. De asemenea, în Târgu Jiu a fost înregistrat cel mai
mare număr de locuințe – 33.803, în timp ce cel mai mic număr a fost înregistrat la nivelul
comunei Samarinești, unde au fost numărate doar 805 locuințe.[17]Distribuția pe medii a
populației totale în anul 2010 a pus în evidență preponderența populației rurale cu un
număr de 202.128 de persoane (53%), față de populația din mediul urban, ce însumează
179.515 de persoane (43%).[18] La nivelul județului Gorj există între 25.000 și 30.000 de
romi. Alin Bobu, consilier pe problemele romilor în cadrul Instituției Prefectului, a declarat (în
2011):[19]
„În județul Gorj există cinci categorii de persoane care aparțin etniei: țigani nevorbitori (lăutarii), țigani de vatră (precum cei din Obreja și Peșteana), țigani căldărari (precum cei din Meteor și Pleoștina), rudarii (precum cei de pe strada Luncilor și Baia de Fier) și ursarii (doar aproximativ 60 de persoane la Dănești). Dintre aceștia doar țiganii de vatră și cei căldărari vorbesc limba țigănească și ca atare în aceste comunități vor fi recenzori care cunosc limba.”
Evoluția demografică
Directorul Direcției Județene de Statistică Gorj spune însă că nu aceasta este populația
Gorjului deoarece nu cuprinde persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată din județ,
persoanele din unitățile speciale, care au fost recenzate separat și persoanele care s-au
autorecenzat.[20]
Populația județului Gorj s-a redus 41.000 de persoane față de anul 2002, când a avut loc
ultimul recensământ al populației și locuințelor. Specialiștii spun că scăderea populației s-a
înregistrat ca urmare a natalității scăzute, precum și a plecării gorjenilor în străinătate.[21]
Conform prognozelor INS, populația județului va fi în 2013 de 379,9 mii de persoane față de
anul 2010 când a fost de 380.000 de persoane. Previziunile INS prevăd că populația regiunii
va fi în anul 2015 de 372,4 mii persoane, iar în 2025 de 348,8 mii persoane, înregistrând o
scădere în perioada 2005-2025 de 9,5% față de 15,4% cât se preconizează pentru nivelul
regiunii sud-vest Oltenia. De asemenea, la nivelul județului populația de vârsta școlară,
menține tendința de scădere, pe toate grupele de vârstă școlară; în anul 2015 populația
totală de vârstă școlară (3-24 ani) va fi 91.000 de persoane, iar în 2025 de 74,5 mii
persoane, scăderea pe intervalul de timp 2003-2025 urmând a fi de 18,14%.[18]
Politică[modificare | modificare sursă]
Partide din Gorj
♦ PNL - Târgu Jiu
♦ PN Ț CD - Târgu Jiu
♦ Partidul Noua Democrație - Târgu Jiu
♦ PRM - Rovinari
♦ PSD - Târgu Jiu
♦ PSM - Târgu Jiu
ro „Partide din Gorj”. searchromania.net. Accesat la 22 decembrie 2011.
Organizarea administrativă a Gorjului[22]
AnulNumărul orașelor și
municipiilorNumărul comunelor Numărul satelor
1990 7 63 414
1995 7 63 414
2000 7 63 414
2001 7 63 414
2002 7 63 414
2003 7 63 414
2004 9 61 411
2005 9 61 411
2006 9 61 411
2007 9 61 411
2008 9 61 411
2009 9 61 411
Consiliul Județean Gorj este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel
județean, pentru coordonarea activității consiliilor locale în vederea realizării serviciilor
publice de interes județean. Consiliul Județean Gorj acordă, prin aparatul propriu și serviciile
de specialitate, sprijin și consultanță tehnică și juridică pentru autoritățile administrației
publice locale, comunale, orășenești și municipale, la solicitarea acestora.[23]
Instituția Prefectului - Județul Gorj este organizată și funcționează ca instituție publică, cu
personalitate juridică. Instituția Prefectului are rolul de a îndeplini atribuțiile, prerogativele
conferite Prefectului prin Constituția României și alte acte normative. Instituția Prefectului
urmărește modul de realizare în județ a strategiei și obiectivelor cuprinse în Programul de
Guvernare și propune adoptarea de măsuri corespunzătoare.[24]
Organizare administrativ-teritorială[modificare | modificare sursă]
Teritoriul și forma actuală a județului sunt rezultatul unor evoluții istorice, în care județul Gorj
a înglobat unele formațiuni vecine precum Motru și Gilort. În secolul al XVII-lea poate fi
întâlnit deja un județ de o formă apropiată a Gorjului actual cu numele Jiul de Sus.[25]
Împreună cu județul Vâlcea, Gorjul formează o subregiune de similaritate, în cadrul Regiunii
4 Sud-Vest Oltenia.[26]Vicepreședintele PNL Gorj, Claudiu Săftoiu, a declarat:[27]
„Un mare avantaj pentru Gorj ar fi acela ca județul să fie comasat cu Vâlcea și Mehedinți. Cu Vâlcea, județul va avea acces la Culoarul Paneuropean și cu Mehedinți, la Dunăre. Obiectivul liberalilor este ca, în acest condiții, județul să aibă avantaje economice și sociale iar capitala ar fi la Târgu Jiu.”
Gorjul este probabil unul dintre cele mai stabile județe din punctul de vedere al organizării
administrativ-teritoriale, modificările post-decembriste fiind puțin numeroase. În intervalul
1989–2007 nu au fost înființate noi comune prin separare sau regrupare (în condițiile în care
în țară pot fi numărate peste 200 de astfel de situații, deci circa 5 noi comune în medie pe
județ). Modificările au fost de statut administrativ, prin declararea de noi orașe.[26]
Securitate și sănătate[modificare | modificare sursă]
Inspectoratul de Poli ț ie al Jude ț ului Gorj este parte integrantă a Poli ț iei Române și se
subordonează Inspectoratului General al Poliției Române.[28]
Polițiștii gorjeni au demarat la începutul lui 2009 o amplă acțiune de verificare a modului de
aplicare a legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. În prima
zi de la demarare a acțiunii, șapte unități au fost deja sancționate, pentru că nu respectau
prevederile legale.[29]
Începuturile jandarmeriei se regăsesc în prima zi a lunii septembrie anul 1973, când
batalionul 43 Slatina se mută la Târgu Jiu, comandant fiind maiorul Iovan Ilie. Sediul unității
nu era cel actual, instituția desfășurându-și activitatea pe calea București din Târgu Jiu din
anul 1977. În decursul anilor nume reprezentative ale unității precum Dumitru Matei, Ilie
Gorjan, Ion Amza, Niculae Vasile, Dumitru Buță, Victor Guță și colonelul Vasile Tâlvescu, au
fost nume sonore ale Jandarmeriei din Gorj. Actualul drapel de luptă al unității a fost
înmânat reprezentanților Jandarmeriei în Piața Prefecturii din Târgu Jiu, în luna noiembrie a
anului 1997.[30]
Securitatea în școlile din județ a început să dea în toamna anului 2010 bătăi de cap și la
nivelul județului Gorj; astfel a avut loc în octombrie o întâlnire între reprezentanții Instituției
Prefectului și cei ai Inspectoratului Școlar Județean Gorj. Aceștia au discutat măsurile ce se
pot lua în unitățile de învățământ pentru a reduce actele de violență dintre elevi.[31]Participanții la această întâlnire au venit cu mai multe propuneri pentru a eficientiza
securitatea unităților de învățământ. Și prefectul a venit cu o idee care a fost pusă în
discuție:[32]
„Una dintre ele este trecerea în fișa postului anumitor persoane care sunt în instituție deja și activități de pază în interiorul școlii, măcar. Și există o posibilitate, prin comitetul de părinți, să se strângă niște fonduri, să fie plătite persoanele acestea, responsabile să facă treaba asta. Avem
multe informații din școlile din Gorj, cu diferite întâmplări, și dorim să facem pași importanți în domeniul ăsta.”
Fiecare unitate de învățământ trebuie să fie inclusă în itinerariile de patrulare auto și
pedestre ale poliției, asigurându-se, totodată, supravegherea în permanență a traseelor de
deplasare a elevilor.[33]
În martie 1844, dr. Culcer înaintează un raport conducătorilor orașului Târgu Jiu prin care
solicită înființarea unui spital în oraș pentru a izola și trata bolnavii de boli venerice, socotiți
un adevărat pericol pentru restul populației. Din lipsa locașului necesar, spitalul va lua ființă
abia doi ani mai târziu.[34]
Ulterior au apărut noi unități sanitare, la a căror înființare și-au adus o contribuție
hotărâtoare personalități marcante ale vieții medicale gorjene, dintre care pot fi amintiți: dr.
Alinescu, dr. Urbeanu și dr. Nicolae Hasnaș. La începutul anului 2002 în Gorj funcționau 7
unități spitalicești, 31 de dispensare madicale, o policlinică, 11 farmacii, 4 centre de sănătate
și un sanatoriu TBC.[35]
Economie[modificare | modificare sursă]
Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, județul Gorj se află într-o poziție mai
puțin favorabilă. Studiile și analizele regionale din ultimii ani plasează regiunea sud-vest în
rândul celor 4 regiuni mai puțin dezvoltate, alături de regiunile nord-vest, est, sud și nord-est.
Agenții economici înregistrați pe raza județului își desfașoară activitatea în domenii
acoperind toate sectoarele economice, de la cel primar, cuprinzând agricultura, industria
extractivă, cel secundar, cu activități în diferite industrii prelucrătoare și cel terțiar, incluzând
serviciile și turismul. Referitor la firmele active din punct de vedere economic, se remarcă o
concentrare mare pe comerț (pentru o economie aflată în plin proces de tranziție).[36]
Majoritatea societăților comerciale din județul Gorj fac față cu greu crizei economice, o parte
dintre acestea fiind nevoite să își restrângă activitatea, să apeleze la măsuri precum șomajul
tehnic sau la concedieri colective, unele chiar sistându-și complet activitatea.[37]
Agricultură[modificare | modificare sursă]
Creșterea animalelor și silvicultura, precum și pomicultura, viticultura și apicultura reprezintă
activități specifice pentru nordul județului, cultura cerealieră fiind prezentă mai ales în centru
și sud. Principalele culturi agricole sunt cele de porumb, grâu și secară, plante de nutreț, orz,
ovăz și cartofi.[38]
Agricultura județului Gorj, ca de altfel a întregii țări, a avut de suferit în anii ce au urmat după
1989.[39] Gorjul dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil. Aceasta
echivalează cu 44% din suprafața județului, restul fiind ocupat de păduri, zone urbane,
întinderi de apă.[40]
Oameni lucrând cu vite și plug în Bibule ș ti, Gorj .
Domeniul agricol are de suferit, potrivit directorului Ion Popescu, de la Direcția pentru
Agricultură Gorj:[41]
„Evoluția fenomenelor climaterice din iarna anului 2010 dădea garanția unei dezvoltări normale a culturilor de cereale paioase în toamna anului 2011, dar modul în care au evoluat aceste fenomene în primăvară au creat probleme atât la dezvoltarea vegetativă, cât și în modul de pregătire și desfășurare a campaniei de însămânțări.”
Industrie[modificare | modificare sursă]
Județul Gorj este unul dintre județele bogate în resurse naturale atât din punct devedere al
cantităților cât și al diversității. Aceste resurse pot fi identificate la nivelul terenurilor agricole
și forestiere precum și al resurselor minerale de suprafață și de adâncime. Pădurile ocupă în
special partea de nord a județului, precum și văile principalelor cursuri de apă. Apa și viața
sălbatică (fondul faunistic și floricol) reprezintă de asemenea importante valori ale cadrului
natural. Resursele de apă sunt de asemenea importante, județul Gorj fiind situat într-un
bazin hidrografic cu resurse interioare superioare mediilor pe țară.[42] Resursele minerale de
suprafață și de adâncime sunt diverse și răspândite practic pe tot cuprinsul județului. În
afara unor resurse minerale aflate în cantități deosebit de mari, precum lignitul exploatabil la
suprafață în special în vestul județului (bazinele Motru-Rovinari), Gorjul deține importante
resurse de petrol și gaze naturale (în centrul și estul județului), dar și resurse minerale mai
rar întâlnite.[43]
Industria județului Gorj este dominată de activitățile extractive și de producerea energiei. În
mare măsură, dezvoltarea industrială este determinată de resursele naturale disponibile,
ceea ce a făcut ca județul să fie mai puțin afectat de procesele de restructurare pe care alte
regiuni/județe le-au cunoscut în ultimii ani. Principala problemă a județului o constituie
scăderea consumului de energie electrică al României, cât și orientarea spre alte forme de
obținere a acesteia.[44]
Industria prelucrătoare este reprezentată de: industria alimentară și a băuturilor, industria
prelucrătoare a cauciucului și a produselor din plastic, prelucrarea lemnului și producerea de
mobilă, industria producătoare de confecții și îmbrăcăminte, industria tutunului, industria
materialelor de construcții, sticlă, ceramică și ornamentală.[44]
Turism[modificare | modificare sursă]
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate deAnsamblul sculptural Constantin Brâncu ș i de la Târgu Jiu
Cu un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de cadru natural pitoresc,
monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică (multe opere fiind de interes
internațional), reprezentând un important patrimoniu folcloric și etnografic, aceste așezări și
locuri prezentându-și istoria din cele mai vechi timpuri până astăzi.[45]
În Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care și două trasee
turistice europene de lung parcurs (E3 și E7), trei zone de alpinism (Cheile
Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier, Cheile Olte ț ului – Polovragi), cinci
zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potențial speologic din România, o stațiune
de schi(Rânca), precum și perimetre de vânătoare și pescuit ce atrag anual un mare număr
de turiști.[46]
Arhitectura lemnului tezaurizează mărturii de o excepțională valoare artistică a culturii
materiale și spirituale a poporului român. Importante pentru evoluția programului arhitectural
sunt în mare măsură și casele și conacele realizate îndeosebi între secolele al XVI-lea și al
XIX-lea: Casa Dimitrie Măldărăscu, din municipiul Târgu Jiu, strada Tudor Vladimirescu, nr.
36; Casa Cartianu, situată în satul Cartiu, comuna Turcine ș ti , la nord de municipiul Târgu
Jiu; Casa Cornea Brăiloiu, din cartierul Vădeni al municipiului Târgu Jiu; Casa Barbu
Gănescu, din municipiul Târgu Jiu, Piața Victoriei, nr. 1; Casa Vasile Moangă, din
municipiului Târgu Jiu; Casa Moangă - Ple ș oianu , din stațiunea Săcelu.[46]Fondul arheologic
cu valoare turistică este reprezentat prin cele câteva castre romane și așezări vechi mai
deosebite, aflate în diverse localități.[47] Cel mai important obiectiv de cultură și în același
timp turistic al județului este reprezentat de Ansamblul Cultural Constantin Brâncu ș i .
Creatorul școlii moderne de sculptură, genialul Constantin Brâncuși, a oferit în dar orașului
Târgu Jiu câteva opere de o inestimabilă valoare.
În arhitectura religioasă din Gorj, bisericile din lemn mărturisesc despre o civilizație a
lemnului cu rădăcini adânci în timp. Făurite dintr-un material perisabil, prin grija micilor
comunități locale, ele au dăinuit peste veacuri și întâlnim astăzi construcții de acest tip vechi
de peste 300 de ani – Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli”, Ceauru, comuna Bălești,
realizată în 1672, Biserica de lemn „Intrarea în Biserică” de la Slăvuța, comuna Crușeț
construită în 1684, la care se adaugă un număr însemnat de obiective de secol XVIII.[48]
Dezvoltarea și consolidarea turismului reprezintă o prioritate pentru autoritățile Gorjului.[49]
Viitorul economiei[modificare | modificare sursă]
În anul 2013 în județul Gorj se practică o agricultură modernă și performantă cu produse de
calitate, diversificate și ecologice, cu mare cerere pe piață, în sectoarele culturi, creștere
animale, apicultură, piscicultură, fermele specializate – agricole (inclusiv din terenuri
proprietate privată comasate), apicole, piscicole sau de creștere a animalelor (ele au o
capacitate crescută de management și operare eficientă cu ajutorul unor tehnologii moderne
și eficiente care nu afectează mediul (ecologice), cu soiuri de plante și animale cu
productivitate).[50] Gorj o să aibe o infrastructură modernă și eficientă, a cărei dezvoltare,
operare și întreținere se face cu ajutorul unei baze de date existente la nivelul fiecărei
administrații publice locale.[51] Viața va fi mai frumoasă, dezvoltarea durabilă și viitorul
comunității sigur, cu ape curate, aer nepoluat și terenuri consolidate, cu păduri reîntinerite.[52] În județul Gorj vor exista afaceri de succes conduse de oameni de succes într-un mediu
de afaceri.[52] Județul urmează să dispună de servicii sociale eficiente, la standarde
europene, furnizate pe baza principiului egalității de șanse, în cadrul unor parteneriate
între APL, ONG-uri și membrii comunităților locale.[53]
Căi de transport și comunicație[modificare | modificare sursă]
Județul Gorj este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport, căi
de comunicație și accesibilitate spre porturile dunărene și în zona turistică submontană:
poziție favorabilă, relativ centrală, a municipiului Târgu Jiu la intersecția unor axe majore
de circulație (Craiova – Deva și Râmnicul Vâlcea – Drobeta Turnu Severin);
majoritatea orașelor adiacente unui DN (excepție Țicleni) și un grad bun de acoperire al
teritoriului (39,3 km - 100 km²), dar nu însă și calitativ;
deși regiunea are o densitate redusă, accesibilitatea și densitatea feroviară relativ bună
(34,4 km / 1.000 km²), în apropiere de magistrala București – Craiova.[54]
Gorjul este traversat de drumuri județene și este accesibil prin rețeaua de drumuri naționale
de bună calitate (1.500 km de drumuri la nivelul județului). În 2-5 ore se poate ajunge într-
unul din marile centre ale țării - Bucure ș ti , Timi ș oara ,Craiova.[55]
Sistemul de telecomunicații a beneficiat în ultimii ani de îmbunătățiri. Astfel, s-a trecut la
înlocuirea centralelor telefonice manuale, fiind dată în folosință, între altele, în Târgu Jiu o
centrală telefonică digitală cu 16.000 de linii telefonice.[56]
Serviciile poștale au fost restructurate pe parcursul ultimilor ani. Pe lângă serviciile
tradiționale oferite (scrisori, colete), au fost introduse și alte lucruri, cu o solicitare din ce în
ce mai mare.[57]
Cultură și educație[modificare | modificare sursă]
Liceul Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu.
Personalită ț i De Gorj se leagă nume mari, ce au scris istorie:[58]
♦ Constantin Brâncu ș i
♦ Ioan Culcer
♦ Grigore Geamănu
♦ Elvira Godeanu
♦ Grigore Iunian
♦ Iosif Keber
♦ Vasile Lascăr
♦ Maria Lătăre ț u
♦ Gheorghe Magheru
♦ Sergiu Nicolaescu
♦ Ecaterina Teodoroiu
♦ Gheorghe Tătărăscu
♦ George Uscătescu
♦ Tudor Vladimirescu
Fără îndoială, Gorjul este un ținut bântuit de himeraculturii. Explozia de manifestări culturale
din ultimi ani arată câtă energie creatoare a fost ținută sub obroc în anii dictaturii comuniste.[59]
Învățământul pre-universitar cuprinde toate formele de învățământ: preșcolar, primar,
gimnazial, liceal și postliceal. La începutul anului 2002 la nivelul județului Gorj existau 780
de unități de învățământ, dintre acestea 376 aparținând învățământului primar și gimnazial,
32 celui liceal și profesional, 3 învățământului postliceal și tehnic de maiștri. Populația
școlară era de 86,7 mii, dintre care 66.000 de elevi în diferite cicluri de învățământ. Din
numărul total al elevilor înregistrați la începutul anului 2002, 70% studiau în învățământul
primar și gimnazial, iar 28% în învățământul liceal și profesional. În cel postliceal și tehnic de
maiștri erau inscriși 1.527 de cursanți.[60]
În prezent, în Gorj există peste 30 de licee, grupuri școlare și industriale și colegii.[61]
Gorjul beneficiază de un Plan Local de Acțiune pentru Dezvoltarea Învățământului
Profesional și Tehnic (PLAI), un „document de planificare strategică aofertei de formare
profesională prin învățământ profesional și tehnic în perspectiva anului 2013”. Conducerea
Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Gorj vrea să creeze, pentru 2012-2013, o rețea
școlară bine organizată. Acțiunile pe care ISJ Gorj vrea să le întreprindă vor avea ca
obiectiv, potrivit lui Gheorghe Mitescu, inspector școlar general adjunct, integrarea tinerilor
absolvenți în societate pe baza competențelor profesionale dobândite în școală și liceu, în
mod special.[61]
Adevărata viață culturală a județului se manifestă în ultimele decenii ale secolului XIX.
Astfel, în 1875 este atestată existența primei trupe profesioniste de teatru, devenită în
1880 Teatrul Român din Târgu Jiu, iar în 1877, în planul urbanistic al localității este
consemnat Teatrul Milescu, a cincea clădire de gen din țară la vremea aceea. Un grup de
intelectuali depune eforturi pentru înființarea unor instituții de educatie și cultură. Apar astfel,
succesiv, Muzeul Goratestată (16 iulie 1894), societatea filarmonică „Lira Goratestată”, se
tipăresc ziare, se creează o atmosferă de mare spiritualitate. Este și momentul în care se
ridică unele dintre clădirile reprezentative ale orașului Târgu Jiu: actualul sediu al Muzeului
Goratestată, Palatul Administrativ al Județului, Palatul Municipalității.[62]
În perioada imediat următoare primului război mondial în multe localități din țară s-au
întreprins acțiuni pentru a se ridica monumente care să amintească numele eroilor care au
luptat și au căzut pe front pentru apărarea pământului strămoșesc, pentru unitatea neamului.
Acțiunea era preluată de căminele culturale care făceau evidența celor căzuți pe front,
adunau bani pentru a putea construi astfel de „monumente ale eroilor”.[63]
După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populația județului, de la 7 ani în
sus este de 167.827 de locuitori, din care 48,5% sunt știutori de carte. După sex, proporția
este de 72,8% bărbați știutori de carte și 28,3% femei știutoare de carte.[64]
După cel de-al doilea război mondial, sistemul cultural se instituționalizează, apare
ansamblul folcloric profesionist „Doina Goratestată”, iar Muzeul Goratestată își continuă și
amplifică activitatea prin crearea secțiilor de arta și de etnografie de la Curti ș oara .[65]
Rețeaua si activitatea unităților culturale în Gorj la începutul anului 2002 cuprindea: 2 teatre,
dintre care un teatru dramatic, și anume Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu Jiu, un
ansamblu artistic profesionst - „Doina Goratestată”. Activitatea instituțiilor culturale în anul
2001 s-a materializat în 383 spectacole și concerte, numărul total al spectatorilor și
auditorilor înregistrați s-a ridicat la 908.700. La începutul anului 2002 activau 11 muzee, care
au atras în cursul anului 2001 peste 1 milion de vizitatori. Rețeaua de biblioteci totaliza la
debutul lui 2002 257 de unități, dintre care o bibliotecă universitară, 186 biblioteci școlare, 70
de unități publice, iar în cadrul acestora una județeană, 6 municipale sau orășenești și 63
comunale. În 2001 în județul Gorj au emis 5 stații de radiodifuziune ( 3 aparținând sectorului
public și 2 celui privat) și 8 stații de televiziune (una în sectorul privat).[66]
Romanul O viață împreună, scris de Constantin Stănoiu, este primul roman scris în grai
neaoș gorjenesc, cu regionalismele specifice. Pentru o mai bună înțelegere a acestor
regionalisme, autorul atașează la sfârșitul romanului, un mic dicționar de gorjenisme
(oltenisme), în care sunt cuprinse chiar și unele cuvinte, ce azi, în zona respectivă, au
devenit rar întrebuințate.[67]
Port popular[modificare | modificare sursă]
Portul popular din Gorj este alcătuit din catrințe (cea din față numită fâstâc, iar cea din spate
cătrințoi), apoi vâlnic, cămașă sau ciupag cu poale, cârpă de bumbac sau borangic, cojocul
și șuba pe timp de iarnă. Ceea ce caracterizează costumul de Gorj este armonia cromatică,
tonurile vii de albastru, roșu și alb, decorul variat al vâlnicelor format îndeosebi din motive
geometrice ca: romburi, cruciulițe, spirale. Un moment important în evoluția costumului
gorjenesc îl constituie apariția portului schilăresc în jurul anului 1900 care adaugă noi piese
la costumul tradițional, contribuind la îmbogățirea ornamenticii, a materialelor din care se
confecționau piesele prin introducerea postavului.[68]
Sport[modificare | modificare sursă]
Stadionul Municipal din Târgu Jiu.
Fotbalul se joacă pe teren redus sau pe stadion. În Gorj există terenuri de dimensiuni
reduse, cu suprafețe sintetice sau naturale, acoperite sau în aer liber, săli de sport sau așa-
zisele baloane.Handbalul gorjean se identifică în acest moment cu echipa de handbal
masculin Energia Pandurii Târgu Jiu, dar subiecte de discuții mai pot fi deschise și despre
activitatea echipelor de juniori de la LPS Târgu Jiu. Din 2008 in Gorj se joacă baschet în
prima divizie, Energia Rovinari fiind echipa de baschet masculin ce reprezintă județul la
acest nivel. Fără îndoială, atletismul este sportul care a adus cele mai multe medalii, cei mai
cunoscuți sportivi și cele mai importante rezultate pentru sportul gorjean. Atletismul pare să
țină în continuare capul de afiș în sportul gorjean, cel puțin atunci când se vorbeste despre
rezultatele înregistrate de-a lungul anilor de alergătorii de la CS Pandurii Târgu Jiu.[69] Școala
de box gorjeană este recunoscută pe plan național. În comuna gorjeană Crasna există
singura echipă de oină din județul Gorj și una dintre puținele din țară: Clubul Sportiv Crasna
care activează în Campionatul de Oină a României.[70]
În Gorj există multe alte sporturi practicate cu mai mult sau mai puțin succes. Asociația
„Tineri Fără Frontiere” prin voluntarii din cadrul proiectului „Networking for European
Citizenship”, a inițiat o serie de activități educativ-recreative care poartă denumirea „Jocurile
Olimpice – în județul Gorj”.[71]
Horațiu Gorun, directorul executiv al Direcției Județene pentru Sport și Tineret Gorj, s-a
declarat mândru de rezultatele obținute de sportivii gorjeni pe care i-a sprijinit în 2011.
Robert Doicaru, consilier al aceleiași instituții gorjene, a apreciat drept foarte bună corelația
dintre cheltuieli și rezultate:[72]
„Sunt mândru de sportivii noștri, de atleții care au reușit să ne aducă atâtea medalii, atâtea satisfacții, dar și de cei de la lupte, sport care după o secetă de mai mulți ani a adus din nou o medalie în Gorj. Asta ne certifică nouă că ceea ce am făcut, oferindu-le sportivilor gorjeni în acest an 5 cantonamente și 53 de acțiuni, dintre care două două au fost competiții internaționale organizate la Târgu Jiu, cheltuind circa 63.000 de lei, a avut și rezultatele pe care le-am urmărit.”
Referințe[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
ro Studiul a fost realizat în cadrul Centrului de informare, documentare și inițiere în
managementul afacerilor mici și mijlocii - Consulting Company - proiect. „MONOGRAFIA
SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE Ț ULUI GORJ ”. consultingcompany.ro. Accesat la 17
decembrie 2011.
ro PDF „Ghidul Investitorului - Jude ț ul Gorj ”. scribd.com. Accesat la 17 decembrie
2011.
[Lucrare originală] ro Coordonatori: Ion Călinoiu și Claudia-Ileana Popescu (2008).
„Ghidul Investitorului - Jude ț ul Gorj ”. cjgorj.ro. Accesat la 17 decembrie 2011.
ro Ministerul Administrației și Internelor; Comitetul Județean pentru Situații de Urgență
GOJ; Secretariatul Tehnic Permanent; Inspectoratul pentru Situații de Urgență; „Lt. col.
Dumitru Petrescu” al Gorjului. „PLAN DE ANALIZĂ Ș I ACOPERIRE A RISCURILOR ”.
isugorj.ro. Accesat la 5 decembrie 2011.
ro Hotărârea Consiliului Județean Gorj (20 decembrie 2007). „PLANIFICARE
STRATEGICĂ PARTICIPATIVĂ PENTRU DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ A
JUDE Ț ULUI GORJ – DEZVOLTAREA CULTURII PARTICIPĂRII
STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ A JUDE ț ULUI GORJ 2007-
2013”. cjgorj.ro. Accesat la 17 decembrie 2011.
ro „Forum”. sportingorj.ro. Accesat la 5 decembrie 2011.
ro Alexandru Ș tefulescu , „Gorjul istoric și pitoresc”, Târgu-Jiu, 1904,
ro Alexandru Ștefulescu, „Documente slavo-române relative la Gorj, 1406-1665”, 1908
Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]
Județul Gorj, Niculina Baranovsky, Gh Neamu, Editura Academiei Republicii Socialiste
România, 1971
Istoria Gorjului, Vasile Cărăbiș, Editura Editis, 1995
Poliția din Gorj: file de istorie, Vasile Arimia, Gheorghe Gîrdu, Toma Iancu, Editura
Ministerului de Interne
Rromii (țiganii) din Gorj: considerații istorice și etnografice, Al. Doru Șerban, Editura
Măiastra, 2005
Istoricul tipografiilor și tipăriturilor din Gorj, Alexandru Doru Șerban, Nelu Vasile, Editura
Ager, 2001
omania e frumoasa (31): Minunile naturale din judetul GorjAdaugat de Razvan Pascu la 20 Dec 2011
Dupa ce (sper ca) v-am trezit interesul pentru a
vizita Targu Jiul lui Brancusi, am ramas dator sa va povestesc despre cateva dintre cele
mai frumoase minuni naturale ale Gorjului, pe care am avut privilegiul sa le pot vedea cu
ochii mei intr-una din multele plimbari de weekend de anul acesta. Am ramas placut
impresionat de zona, astfel ca am marcat locurile acestea superbe pe lista „de revenit” –
pasionatii de natura imi vor da cu siguranta dreptate.
Cheile Oltetului, Padurea si Pestera Polovragi. Prima oprire de sambata dimineata, la circa trei
ore de la plecarea din Bucuresti, a fost la Polovragi, la doar 50 de kilometri est de Tg. Jiu,
unde Cheile Oltetului (din cate am inteles, cele mai abrupte din Europa) se deschid
spectaculos in fata: parca nu iti vine sa crezi ca trece si un drum pe acolo… Parte din acest
drum (forestier, se continua din DJ655, care duce pana in Valea Latoritei, la Lacul
Petrimanu, despre care v-am povestit in postarea despre soseaua Transalpina) l-am
parcurs in viteza, peisajul este excelent, la fel ca si linistea din padure.
Padurea Polovragi, alcatuita in principal din castani comestibili, cu exemplare multiseculare,
este superba – desi imi plac foarte mult padurile de brazi vesnic verzi, eventual acoperiti cu
zapada, e ceva inegalabil in padurile de foioase in haina de toamna, cu milioanele de nuante
intre galben pal pana la aramiu si chihlimbar. La Pestera Polovragi am avut privilegiul de a fi
singurul prezent pentru un tur, iar doamna care este ghid al pesterii mi-a explicat cate ceva
despre geneza cheilor, istoricul pesterii si despre colonia de cateva sute de lilieci potcoava
care erau gata sa intre in hibernare. Afland atat de multe despre lilieci, nu au cum sa nu-ti
devina simpatici, iar daca vi se pare ca exagerez, o vizita la Pestera Polovragi va va
convinge. Din cei peste 10 km ai pesterii este deschisa traseului turistic o portiune de
aproape 700 de metri, restul fiind rezervatie speologica.
Pestera Muierilor. Despre aceasta minune a naturii, aflata la doar cativa kilometri de
Polovragi in drumul catre Tg. Jiu, a scris in trecut si Razvan, asa ca nu o sa insist. Colonia
de lilieci de aici numara cateva mii, traseul prin pestera (peste 900 m din cei 7 km in total ai
pesterii) este nu doar spectaculos, dar si dificil pe alocuri… E suficient sa aflati ca apa
precipiteaza carbonatul de calciu in aceste forme ciudate cu o viteza de cel mult 3 milimetri
in 10 ani (!), astfel ca unele dintre stalactitele, stalagmitele, coloanele si alte formatiuni pe
care le vedeti in poze au lejer cateva zeci (sute?) de mii de ani.
Cheile Sohodolului. La doar 20 km nord-vest de Tg. Jiu se intind Cheile Sohodolului (pe
DJ672C), inalte, abrupte, golase, traversate de un drum de calitate acceptabila (cel putin in
prima parte, pana in padure), pe care Furia Rosie si-a dezmortit cu adevarat picioarele. La
nord, drumul intersecteaza DN66A, despre care puteti citi ceva mai jos, dar nu mi-am propus
sa ajung acolo pe aici, intrucat drumul se strica destul de mult (dupa primii 10-15 km de la
Cheile Sohodolului spre nord), ci doar sa ma bucur de imprejurimi, ceea ce am si facut.
Pestera Closani, pestera Tecuri, pestera Ponor. Nu stiam aceasta informatie cand am plecat la
drum, dar toate aceste trei pesteri (despre care aveam impresia ca se pot vizita, ce
naivitate!) sunt rezervatii speologice, inchise publicului larg si asta pentru motive intemeiate:
accesul efectiv in pesteri este imposibil celor neinitiati. De exemplu, pestera Tecuri este
accesibila doar celor care pot sa coboare printr-un aven (un tunel vertical) de 12 metri, deci
nu mai detaliez. Mi-as dori sa am odata ocazia unei expeditii alaturi de profesionisti intr-ale
speologiei, dar pana atunci am admirat ce poze am gasit pe net din aceste pesteri ciudate,
cu aspect extraterestru (sau intraterestru?).
A doua zi a inceput cu o proba speciala de viteza pentru Furia Rosie prin Defileul Jiului, un
traseu pe care il recomand tuturor iubitorilor de natura si de volan in acelasi timp (bine, mai
putin portiunea dintre Targu Jiu si intrarea in Defileu, plina de cratere). Trebuie sa fie insa la
fel de spectaculos sa mergi si cu trenul pe acolo, judecand dupa tunelurile pe care le-am
vazut, care taie munti si paduri si care ofera cu siguranta o priveliste mai mult decat doar
frumoasa asupra locurilor. Ajuns in Petrosani, am continuat spre nord-vest pentru a
vedea Pestera Bolii, pe care am gasit-o insa inchisa si nici n-am avut informatii privind
programul de vizitare, asa ca… nu am putut sta sa astept. Stiam din urma cu o zi ca
pesterile din zona au program de vizitare incepand cu orele 10-11, iar timpul ma presa.
Am coborat inapoi in Petrosani, apoi spre Vest, pe DN66A, din Aninoasa catre Vulcan,
Lupeni, Uricani, Valea de Brazi, Campul lui Neag… de la aceasta ultima localitate incolo,
spre Parcul National Retezat, am gasit una dintre cele mai frumoase sosele pe care am
condus in Romania (si nu-s putine!). Prin padure, pe langa stanci (pe multe portiuni sunt
bucatele de piatra pe sosea, deci nu stam grozav la capitolul siguranta), pe langa rau (Jiul
de Vest), in urcare, in coborare, viraje largi, viraje stranse si oarbe, ce distractie pe mine
si Furia Rosie, nici nu pot sa povestesc! Soseaua perfecta se termina insa brusc, fara nicio
atentionare, intr-un drum forestier care continua spre Baile Herculane si caruia, se pare, nu i-
a venit randul la asfaltare. Am continuat foarte putin insa, doar pentru a ma afunda in
padure, unde linistea era absolut asurzitoare, gerul puternic si soarele se ivea discret dintre
brazi. De nedescris, o senzatie de izolare extrem de placuta, trebuie sa ajungeti acolo pentru
a intelege exact la ce ma refer.
De aici a inceput drumul inapoi spre casa, unde am facut si ultima deviere placuta de la
traseu: Cheile Butii (stanga din DN66A inainte de intrarea in localitatea Campul lui Neag),
unde nu m-am lasat pana nu am urcat pe albia inghetata a raului pana chiar intre chei, unde
era un frig de crapau pietrele, dar si o priveliste care merita.
In continuare, am revenit prin Defileul Jiului catre Tg. Jiu, spre sud, spre Rovinari (am vrut sa
vad cu ochii mei colosul energetic, este un piesaj sumbru dupa frumusetile naturale din Gorj
si Hunedoara pe care le-am admirat in weekend…), apoi catre Horezu si in final inapoi
acasa.
Traseu (1.040 km in total):
Ziua 1: Bucuresti – Pitesti – Rm. Valcea – Horezu – Cheile Oltetului – Pestera si
Padurea Polovragi – Pestera Muierii – Tg. Jiu – Cheile Sohodolului – Closani – Tg. Jiu
Ziua 2: Tg. Jiu – Defileul Jiului – Petrosani – Banita (Pestera Bolii) – DN66A (pana
aproape de Parcul National Retezat / Parcul National Domogled – Valea Cernei) –
Cheile Butii – Tg. Jiu – Bucuresti.
Concluzie: cum spuneam, superbe locuri, chiar daca n-am apucat sa vad decat foarte putin
din tot ce are de oferit Gorjul. Cu siguranta trebuie revenit aici in primavara-vara, alaturi de o
noua plimbare pe Transalpina, pentru a „aprofunda” cateva drumuri forestiere pe care am
inceput sa le explorez acum si pentru a vedea cat mai multe dintre pesterile explorate
deocamdata doar de acasa, din fata computerului.
Gorjul stă pe o pungă de ape termale şi mineraleArticol de Aura Stoenescu pe 20 octombrie 2010articol citit de 6.768 ori | 3 Comentarii
Apele termale şi cele minerale apar la suprafaţă, din loc în loc, în judeţul Gorj,
creând adevărate fenomene, mai greu de explicat, la prima vedere. Geologii spun,
însă, că e normal să fie aşa, pentru că mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului
face parte din „Anomalia Geotermală Băile Herculane- Bâlteni”. În această zonă s-au
născut, deci, erupţia de apă termală de la Câlnic, apele minerale bogate în săruri de
la Săcelu, fântânile sărate de la Bălăneşti şi apele termale şi sărate, în acelaşi timp,
de la Ţicleni.
Forajul din Câlnic dă apă la 37 de grade pentru sătenii din Vlădoi
După ani întregi de cercetări, oamenii de ştiinţă au stabilit că, de regulă, la fiecare 33 de metri
adâncime, temperatura creşte cu 1 grad Celsius, fenomen care a primit denumirea de gradient
geotermic al Pământului. Astfel, de exemplu la 2000 de metri adâncime, temperatura ajunge
la 60 de grade. Până în 1989, pe teritoriul României s-au făcut 4000 de foraje la adâncimea de
2000 m, cu diferite scopuri (prospecţiuni pentru descoperirea zăcămintelor de petrol, gaze sau
cărbune). Iar pe atunci, exista obligativitatea măsurării temperaturii pământului în foraje. Aşa
se face că există, la ora actuală, o hartă geotermică a României, pentru adâncimea de 2000 de
metri. Contrar gradientului geotermic, însă, s-a constatat că există zone în ţară în care acesta
nu se respectă, temperaturile crescând mult mai repede, din cauza unor corpuri magmatice,
formate din rocă topită. Acestea formează zone numite „anomalii geotermale”, fiind
caracterizate de zăcăminte de combustibili fosili, adică petrol, gaze şi cărbune şi erupţii de ape
termale şi minerale. Cele mai importante anomalii geotermale din ţară sunt: Felix- 1 Mai-
Oradea, Craiova- Videle, Hârşova- Brăila, Căliman- Harghita şi Herculane- Târgu Jiu- Bâlteni.
Aşa cum ne-a explicat geologul Ion Stoican, fenomenele apărute, deci, în Gorj, acelea de
erupţii de ape termale şi minerale, însoţite de emanaţii de gaze nu sunt deloc inexplicabile,
acestea însoţind, de regulă, zăcăminte de petrol şi gaze.
Băile Săcelu, descoperite de daci
Apa dintr-un bazin de la Săcelu e roşie ca zmeura vara şi albă ca laptele toamna
Dacă e să o luăm în ordinea descoperirii lor, cele mai vechi sunt apele minerale de la Săcelu,
puterile lor tămăduitoare fiind cunoscute încă din vremea dacilor. Romanii, care au cucerit
Dacia în războaiele din 101-102 şi 105-106 după Hristos, au construit aici o adevărată staţiune
de tratament, fragmente din apeductele ce duceau apa cu puteri miraculoase în bazinele
special amenajate fiind găsite de arheologi, de-a lungul anilor. Aşa cum scrie Constantin
Câşlău în cartea „Băile Săcelu un tezaur natural”, „cea mai de seamă şi sigură dovadă despre
folosirea apelor de la Săcelu pe vremea romanilor în Dacia o constituie inscripţia de pe un
monument votiv închinat drept mulţumire zeului medicinei Aesculap şi zeiţei farmaciei Hygia,
pentru puterea binefăcătoare a apelor, descoperită în apele Blahniţei. Este vorba despre un
altar votiv, dăltuit în piatră din ordinul lui Marcus Tiberius Marcianus, ca drept recunoştinţă faţă
de zeităţile aminitite (…).” Iar potrivit istoricului Alexandru Ştefulescu, în „Gorjul Istoric şi
Pitoresc”, apărut în 1903, inscripţia datează de la anul 275 d. Hr., deşi în transcrierile textului
în limba latină nu apare această dată.
Sulful care iese dintr-un foraj de la Săcelu se aprinde cu uşurinţă
Geneza
Iată cum explică în anul 1921 geologul M.G. Filipescu, apariţia la suprafaţă, în mod natural, a
apelor minerale de la Săcelu: „datorită forţelor degajate de două mase cu tendinţa de
apropiere (masa munţilor înalţi din nord şi platforma prebalcanică din sud), s-au produs
ondulaţiuni care au ridicat la suprafaţă o insulă de sedimente eocene între sedimentele mai
noi, miocene şi pliocene. Prin ridicarea pliocenului (conglomeratele de Săcelu) şi a sării la
suprafaţă, s-au produs numeroase linii de fracturi prin care se ridică manifestaţiuni
bituminoase, cum ar fi gazul metan şi petrolul, însoţite de bogate urme de iod.” La rândul său,
dr. geolog Ilie Huică ajunge la aceleaşi concluzii, în cartea sa „Băile Săcelu”, scrisă împreună
cu medicul balneolog Lidia Aniţei: „Apele de la Săcelu au mineralizaţii totale care depăşesc
30.000 mg./l însoţite de hidrocarburi gazoase, ape sulfuroase, clorurate, bromurate şi iodurate,
sunt ape tipice de zăcământ.”
În scopul captării apelor minerale de zăcământ existente în zona Săcelu au fost executate mai
multe foraje. Cel mai cunoscut este, însă, Forajul nr. 1433 al Întreprinderii de Lucrări Geologice
Speciale Săcelu, realizat în anul 1971, în scop de cercetare hidrogeologică. Debitul liber iniţial
al forajului a fost de 215 mc/zi, apă minerală însoţită de gaze libere, în special sulf, care se
aprinde cu uşurinţă în prezenţa flăcării deschise.
Cameleon
Un fenomen rar întâlnit este acela de schimbare a culorii apei din cele patru bazine ale
staţiunii, în funcţie de anotimp. Acesta e explicat prin existenţa în bazine, diferit în funcţie de
izvoarele pe care fiecare le are pe fund, a bacteriilor, plantelor şi animalelor microscopice ce
trăiesc în apă. Astfel, apa ajunge de la alb ca laptele, la verde, roz- zmeuriuşi până la negru.
Toate acestea, împreună cu apele minerale şi nămolul sapropelic ce se formează pe fundul
bazinelor, precum şi radioactivitatea au efecte terapeutice salvatoare, uneori, pentru bolnavi.
Aşa se face că bolnavi cărora nu li se mai dădea nici o şansă, având boli cronice grave, au
plecat de aici vindecaţi. La Săcelu se tratează foarte multe boli, dar numai la recomandarea
medicului. Printre acestea: afecţiuni ale aparatului locomotor, afecţiuni neurologice periferice,
ale sistemului nervos centraL, ginecologice, ale aparatului respirator, ORL, digestive, hepato-
biliare şi renale. Directorul Staţiunii Săcelu, Nicolae Rotaru, spune că are mulţi pacienţi care au
venit aici în cârje şi au plecat pe picioarele lor, sau au venit cu boli incurabile şi au plecat
sănătoşi.
Băile Ţicleni, în declin
Dacă Băile Săcelu au o vechime de aproape 2000 de ani şi se dezvoltă continuu, nu acelaşi
lucru se poate spune despre Băile Ţicleni. Aici, apele de zăcământ petrolier, calde şi, în acelaşi
timp, sărate, au făcut ca, în anul 1973, să fie deschise băile, formate din două bazine şi o bază
de tratament. Deşi începuseră să fie cunoscute în întreaga ţară, acestea au funcţionat doar 10
ani, după care au fost închise. Acum, pavilionul central a fost renovat şi transformat într-un
hotel modern, iar mulţi oameni vin aici, dar deocamdată se pot bucura doar de piscina cu apă
obişnuită, pentru reînfiinţarea băilor cu ape de zăcământ fiind nevoie de multe demersuri.
Fântâni sărate, la Bălăneşti
La Bălăneşti există fântâni sărate, în care apa se ridică deasupra nivelului solului şi curge peste
tuburi
Deşi, de regulă, când sapi o fântână mergi mult în jos până dai de apă, la Bălăneşti există
fântâni la care apa iese singură, deasupra de nivelul solului. Una dintre ele se află în satul
Bălăneşti, la intrarea în cimitir, dar a fost părăsită, penteru că oamenii nu pot bea apă din ea.
Animalele, însă, iubitoare de sare, beau cu plăcere apă din fântânile sărate ale satului.
Oamenii spun că fântâna de la cimitir nu prea e folosită, dar sunt altele din care iau apă să
fierbă fasolea, pentru că aceasta ar fierbe mult mai repede decât în apa normală, din alte
fântâni. Şi aici, ca şi la Săcelu, apar emanaţii de gaze, iar pe marginea fântânii, pe unde se
prelinge apa şi pleacă pe un mic pârâiaş, apar depuneri colorate, dovadă că apa e puternic
mineralizată. Localnicii speră ca cineva să investească aici, mai ales că Bălăneştiul e o comună
aproape moartă din punct de vedere economic. Se vorbeşte, chiar, că un patron ar fi vrut să
facă o staţiune, dar nu s-a mai auzit nimic în ultimul timp.
Apă termală, la Câlnic
Un alt foraj executat cu peste 20 de ani în urmă, a dat naştere unui izvor de apă termală la
Câlnic, în satul Vlădoi. Proprietarul terenului, Dan Hatmanu, vine des aici să ia apă pentru
treburile casnice, ba chiar povesteşte că mama sa dădea de aici apă la vaci. De asemenea, tot
satul vine să se scalde, iar omul spune că vecinii sunt foarte bucuroşi că au scăpat de
reumatism. Primarul comunei Câlnic are, însă, planuri mari pentru sonda din care curge apă la
o temperatură constantă de 37 de grade, fie iarnă, fie vară: „Un investitor din Gorj se află în
negocieri cu 6 familii din împrejurimi. Vrea să le cumpere terenul şi să facă aici o staţiune,
pentru că a dus apa la analiză şi spune că are aceleaşi proprietăţi terapeutice ca cea de la
Băile Bala, din Mehedinţi. Urmează ca noi, autoritatea locală, să încheiem cu el un parteneriat
public- privat, pentru a-i asigura utilităţile şi toate serviciile publice de care are nevoie.”
(Dumitru Vulpe- primar comuna Câlnic)
Potenţialul turistic natural al JUDETULUI GORJ
Relieful judeţului Gorj prezintă o armonie şi o frumuseţe rară care atrage atenţia oricărui călător. În partea de nord se ridică Munţii Godeanu, Vâlcan si Parâng, cu vârful Parângul Mare 2519 m, ale caror plaiuri coboară treptat in depresiuni subcarpatice. Cele mai spectaculoase obiective turistice naturale sunt cheile şi pesterile situate pe bordura sudică a Carpaţilor, la contactul cu Subcarpaţii.
Cheile Olteţului se întind numai pe o distanţă de 1,5 km, dar sunt deosebit de pitoreşti, cu pereţi verticali, situaţi la depărtare 4,5 m unul de celălalt la partea inferioară a văii şi de 10-20 m la partea superioară.În Cheile Olteţului se află intrarea în Peştera Polovragi, cheile fiind străbătute pe toată lungimea lor de un drum forestier, care în anumite porţiuni a fost săpat în stâncă şi stânca formează un fel de copertină, sporind pitorescul văii. Peştera Polovragi este rezultatul activităţii unui vechi curs subteran al Olteţului, care a dizolvat carbonatul de calciu în drumul său. Ca urmare a cercetărilor făcute de Cercul de Speologie „Focul Viu” din Bucureşti, în anul 1974, lungimea totală a galeriilor cunoscute a ajuns la 9000 m. Descrişi şi cartaţi nu sunt decât 3200 m, doar galeriile cunoscute anterior. Peştera este săpată de apă prin dizolvarea carbonatului de calciu în versantul stâng al Cheilor Olteţului , iar gura peşterii se află la circa 200 m de la intrarea în chei, la o înălţime de 20 m faţă de talvegul Olteţului. Peştera Polovragi este o peşteră uşor de parcurs şi este electrificată. În trecut, peştera a fost adăpost şi refugiu pentru haiduci. Se pare că în anul 1821, pandurii lui Tudor Vladimirescu au depozitat în această peşteră armele aduse de la Sibiu. Legenda spune că Peştera Polovragi a fost lăcaşul zeului geto-dec Zalmoxis, iar în apropiere s-au descoperit ruinele unei cetăţi dacice.
Cheile Galbenului au versanţii îndepărtaţi, cu scurgeri de grohotişuri aspect care demonstrează un proces intens de degradare al rocilor.
Peştera Muierii este situată în versantul drept al Cheilor Galbenului, cu o altitudine de 751 m în Munţii Parâng, având o lungime de 3 566 m, dispusă pe patru nivele. Peştera Muierii este
prima peşteră din România electrificată. Numele peşterii a fost dat de localnici datorită faptului că în timpul unor lupte în apropiere, bărbaţii plecau să înfrunte năvălitorii, iar muierile şi copiii se adăposteau în peşteră. In peştera se gasesc o serie de formaţiuni de stalagmite si stalagtite care au primit denumiri – in functie de forma pe care au căpatat-o: Orgă, Domul Mic, Sala Altarului, Vălul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare, Cadâna, Moş Crăciun, Dropia, Uliul Rănit, iar datorită scurgerilor de oxizi de fier ce au dat unui loc o coloratură ruginie – aceasta se numeşte Stânca Însângerată. În galeria principală se se află o zonă în care podeaua peşterii are numeroase bazine, uneori, mai ales primăvara, pline cu apă, ce poartă numele de Bazinele Mari. Din Sala Turcului se desprinde spre dreapta Galeria Urşilor unde s-au găsit numeroase fosile, resturi scheletice şi peste 100 de cranii ale ursului de peşteră (Ursus Spelaeus), specie dispărută, dar şi alte resturi scheletice de hiene, lei, vulpi, capre sălbatice, lupi, mistreţi, fosile care dovedesc şi modificări climatice din îndepărtatele ere geologice.Peştera se află pe teritoriul comunei Baia de Fier (560 m. altitudine). Documente istorice atestă că de aici se extrăgea fierul, de unde şi toponimicul aşezării.
Fig. 6 – Peştera Muierilor
Munţii Parâng ating înălţimea maxima de 2519 m în vf. Parângu Mare, prezentând peisaje de mare atractivitate şi forme de relief dintre cele mai pitoreşti. In Gorj există mai multe trasee montane marcate (atât in Parâng, cât si în Vâlcan).
Vârful Păpuşa (2135 m), M-ţii Parâng
Transalpina
Transalpina (DN 67C) leagă Oltenia de Transilvania, de la Bengeşti, Novaci, peste Munţii Parâng, până la Sebeş în judeţul Alba. Cu secole în urmă acest traseu era o cărare prăpăstioasă folosită de ciobanii din Mărginimea Sibiului pentru trecerea turmelor de oi spre Oltenia, dar şi drumul pribegiei pentru mulţi ardeleni persecutaţi social, naţional şi religios de statul Austro-Ungar, care treceau munţii în Ţara Românească, stabilindu-se în Gorj, Vâlcea, Argeş, cunoscuţi sub denumirea de ungureni, adică păstori, ciobani, crescători de oi. Aşa se explică identitatea portului, a obiceiurilor şi tradiţiilor la populaţiile de pe ambii versanţi ai Meridionalilor.La realizarea acestei căi rutiere au lucrat romanii în anul 104 d.Hr. pentru deplasarea armatelor lor spre capitala statului dac
Sarmisegetuza. În timpul Primului Război Mondial a fost pietruită de armata germană, din raţiuni militare. În anul 1933 a fost reconstruită de regele Carol al II-lea care a fost impresionat de frumuseţea şi sălbăticia peisajului prin care trecea şoseaua. Inaugurarea şoselei a avut loc în anul 1935 la Poiana Sibiului. Transalpina este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m), fiind finalizate de curând lucrările de asfaltare a acesteia.
Defileul Jiului, având o lungime de 30 km, este unul dintre cele mai spectaculoase şi sălbatice defilee din Carpaţi. Şoseaua şi calea ferată ce trec peste sectoare de vale adâncă, străbătând sectoare cu viaducte şi tunele constituie ele însele o atracţie turistică. Parcul Naţional „Defileul Jiului” ocupă o suprafaţă de 11.127 de hectare fiind localizat pe valea Jiului între munţii Vâlcan şi munţii Parâng.
Spectaculoase, Cheile Sohodolului, sunt situate într-o rezervaţie complexă, (pe o lungime de 10 km), de interes peisagistic şi floristic, ce prezintă: peşteri, izbucuri, vegetaţie de stâncărie calcaroasă cu multe rarităţi floristice, specii rare de faună etc. În Cheile Sohodolului întalnim săpate în stancă obiectivele naturale: “Nările” şi “Inelul”.
Cheile Sohodolului
Zona Tismana (zonă carstică, rezervatie naturală). Numele Tismana vine de la coniferul tisă, arbore cu lemn tare, rezistent, de culoare roşiatică ce se gasea cu secole in urma in zonă. La
altitudinea de 350 - 600 m, se află, pe o suprafaţă de circa 60 ha, o rezervaţie de castani comestibili ce reprezintă o insulă de vegetaţie submediteraneană. Tismana este de asemenea locul unde apar mai multe peşteri, urmare a petrografiei regiunii şi a liniilor de abrupturi spre care se pot realiza deschideri laterale. Interesantă este Peştera Tismana, cunoscută sub denumirea de "Peştera Tezaurului", din apropierea mănăstirii Tismana, peşteră din care ţâşneşte un şuvoi de apă ce formează o cădere de 50 m înălţime.
In partea nord-estica a judeţului gasim Parcul National Cerna – Domogled şi izvoarele Cernei. In cadrul Parcului sunt incluse şi: Piatra Cloşanilor din comuna Padeş, rezervaţie complexă cu relief calcaros, rezervaţie de stâncărie cu elemente specific mediteraneene (1.730 ha), Peştera Cloşani, Cheile Corcoaiei - pe o lungime de 40 km.
Potenţialul turistic ANTROPIC al JUDETULUI GORJ
Mănăstirea Polovragi se află aşezată în zona de contact a Carpaţilor cu Subcarpaţii în apropierea Peşterii Polovragi (pe care a şi avut-o in administrare timp de 300 de ani), la intrarea in Cheile Olteţului. Mănastirea are o vechime de peste 500 de ani.Comuna Polovragi îşi trage numele de la o plantă rară ce creşte pe aici, "polovragi", folosită de un vraci vestit ce trăia în peştera din munte pentru a vindeca oamenii de boli ale stomacului şi oaselor. Săpături arheologice făcute la Polovragi au dat la iveală urmele unei cetăţi şi ale unui cimitir de pe vremea dacilor. La Polovragi , în fiecare an, în ziua de 20 iulie, are loc o mare nedeie, unde se adună gorjeni, vâlceni dar şi transilvăneni.
Staţiunea Rânca, situată de-a lungul Şoselei Transalpina, are două pârtii dotate cu teleschi şi instalaţie de nocturnă, fiind cea mai renumită staţiune de schi din Carpaţii Olteniei. Fiind declarată ca având cel mai mare potenţial turistic de iarnă nevalorificat din România, staţiunea deţine un domeniu schiabil foarte mare, situat între altitudinile de 1600 m şi până la 2100 m. Zona este în dezvoltare, numărul de spaţii de cazare şi alimentaţie publică crescând de la an la an. Mănăstirea Icoana (Crasna – Carpiniş) a fost ridicată la initiativa unui preot originar din zona respectiva, in anul 1997.
Mănăstirea (Schitul) Crasna a fost întemeiat în anul 1636 de
marele Pitar Dumitru Filişanu, fiind o mănăstire de călugări.
Muzeul Arhitecturii Populare Curtişoara, înfiinţat în anul 1975, cuprinde un număr de 30 de obiective care surprind modul de viaţă al gorjenilor de-a lungul timpului. El a fost construit în jurul ansamblului format din Cula Cornoiu şi celelalte edificii ridicate de familiile care l-au stăpânit.
Castrul Roman de la Bumbeşti Jiu avea rolul de a apăra și asigura intrarea în defileul Jiului precum și de a supraveghea populația dacică de aici. Castrul a fost construit și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106); a fost construit inițial dintr-un val de pământ iar mai apoi, în anul 201, s-au ridicat ziduri de piatră. Astăzi se mai păstrează doar latura de est (167 de metri) și parțial latura de sud (88 de metri). In anul 2002 în interiorul castrului s-a descoperit un tezaur roman imperial alcătuit din 92 de monede din argint, care acoperă o perioadă de aproape 50 de ani.
Ruinele Mănăstirii Vişina, situata la intrare in Defileul Jiului, a fost construita din piatra in timpul lui Mircea cel Batran (1386 – 1418).
Mânăstirea Lainici – la altitudinea de 450 m. Numele mănăstirii este dat de trecătoarea unde se află, cuvântul LAINICI fiind de origine grecească şi având semnificaţia de „trecătoare prin munţi de piatră”. Biserica veche zidita a fost ridicata in anii 1812 – 1813 pe locul unei vechi biserici din lemn in forma de corabie (construita in 1770 – 1794). Dupa 1990 s-a ridicat o noua biserica, lateral de cea veche – sub forma de cruce greacă.În apropierea mănăstirii, la o altitudine de 750 – 800 m, se află Schitul Locurele, sfintit in anul 1860.
Casa Memorială Constantin Brâncuşi a fost inaugurată in anul 1971, fiind un monumet de arhitectură ţărănescă. Constantin Brâncuși (1876 -1957 ) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare în sculptura contemporană. Considerat de unii critici drept cel mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuşi este fara indoiala cel mai celebru artist pe care Romania l-a dat omenirii. A urmat Şcoala de Arte şi Meserii în Craiova, la Bucureşti si München; după șase luni pornește pe jos prin Bavaria, pana înFran ț a , de unde ia trenul până la Paris – unde a trăit mare parte a vieţii. În 1905 reușește la concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts. A murit la 81 de ani, lasand in urma 1200 fotografii si 215 sculpturi de o valoare estetica si culturala
incalculabila.; este inmormantat la cimitirul Montparnasse din Paris. Operele lui sunt expuse la New York, Washington, Paris si Bucuresti. In 2009 una dintre sculpturile lui Brancusi – Madame LR a fost vanduta cu 37 milioane USD.“Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindeşte sufletul”.“Munceste ca un sclav, porunceste ca un rege, creeaza ca un zeu !”Constantin Brâncuşi
Mănăstirea Tismana este cea mai veche mănăstire din Ţara Românească. Ctitorul mănăstirii a fost călugărul Nicodim. Legenda spune că Nicodim a umblat mult pe valea raului şi frumuseţea peisajului a fost hotărâtoare în alegerea locului pentru ridicarea lăcaşului sfânt, pe stânca Stârminei, cu o cascadă ale cărei ape se prăvăleau de la înălţimea de 40 m în albia râului. Au fost şi alte motive în alegerea locului: păstrăvul râului, pădurile de castan comestibil, nucul şi viţa-de-vie care creşte şi în stare sălbatică, dar şi evenimentele istorice legate de menţinerea independenţei Ţării Româneşti şi stăvilirea înaintării influenţelor catolice la sud de Carpaţi. Pe spatele unui document al domnitorului Ţării Româneşti Dan al II-lea sunt consemnate două date şi anume că biserica s-a sfinţit în anul 6886, adică 1377-1378 şi că Nicodim a murit în anul 6915 (1406-1407).În apropierea mănăstirii se gaseşte Schitul Cioclovina.
Fig.10 – Casa Memoriala Tudor Vladimirescu, Com. Vladimir, Gorj
Casa Memorială Tudor Vladimirescu - cel care avea sa conduca revolutia de la 1821. Casa este o locuinta tipic taraneasca, cu pridvor de lemn. Cele doua camere ale sale reusesc sa redea atmosfera satului romanesc de la începutul secolului al
XIX-lea si sa zugrăveasca prin imagini si documente viaţa si activitatea lui Tudor. Este situată la 50 km sud est de Tg-Jiu.
Alte atractii in judetul Gorj:
- Statuia Fratilor Buzesti – Crasna
- Fabrica de Ciocolata – Crasna
- Biserica ,,Sf. Ioan Botezatorul’’ - Novaci
- Muzeul Crucilor – Macesu
- Muzeul Civilizatiei Montane – Ranca
RESURSE ANTROPICE CU POTENTIAL TURISTIC IN ORASUL TG-JIU
Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, care îl străbate, initial fiind cunoscut ca Targ saptamanal organizat pe malul Jiului, targ ce se tine si astazi in ziua de joi a saptamanii. Este mentionat pentru prima data ca Targul de la Jiu in urma cu 600 de ani si ca oras in urma cu 400 ani.Gradina publica s-a infiintat in 1856, in zavoiul de pe malul stang al Jiului.
Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu, cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncu ș i . Cele trei componente sculpturale monumentale, singurele din toată creaţia artistului situate în aer liber – Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Fără Sfârșit, sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime totală de 1.275 m.Masa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară. Totul decurge în tăcere.Poarta sărutului, construită din travertin arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morții sau trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului, prezent pe stalpii portii, ar putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior. Brancusi a fost ajutat in executarea acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din Bucuresti si Golea din Dobrita. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m. Coloana Infinitului reprezinta inaltarea la cer. Inaugurată la 27 octombrie 1938, Coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 15 moduli octaedrici, respectiv având la
extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiți mărgele de către Brâncuși.Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea ei originală a fostColoana recunoștinței fără sfârșit și a fost dedicată soldaților români din Primul război mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.Brâncuși însuși o denumea "un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească".Alămirea Coloanei s-a făcut la fața locului, aplicând prin pulverizare sârmă de alamă. Aceasta tehnologie a fost utilizată la vremea respectivă pentru prima dată în România și a fost adusă special din Elveția. Greutatea totală a Coloanei (nucleu + "mărgele") este de 29.173 kg.
Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel se afla pe axul Căii Eroilor si a fost integrata creatiei brâncuşiene, realizand o legatură intre elementele ansamblului sculptural. Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, cladirea a fost reconstruita intre anii 1927 si 1938 si inaugurata odata cu complexul executat de Brâncuşi, 7 noiembrie 1937. Pictura in stil neobizantin a fost executată in fresca de catre pictorul gorjean Iosif Keber.
Palatul comunal (azi Prefectura) a fost construit in anul 1898. Decoratia exterioară şi cea interioara, in stil maur, dau o nota de unicitate si monumentalitate constructiei. In 1904 se instalează telefoanele si se achizitionează un ceas ce va fi montat in turla in anul 1905.
Biserica Sfintii Voievozi , aflata in Piata Victoriei, in fata Palatului Comunal, este ctitoria negustorilor Dobre Sirbu si Radu Cupetu ale caror portrete pot fi vazute in pronaos. Constructia s-a realizat intre 1748-1764, imobilul fiind cunoscut si sub numele Biserica Negustorilor, Biserica Domneasca si chiar Biserica de la Jiu. Planul bisericii este in forma de cruce. Constructia a suferit de-a lungul timpului mai multe interventii care nu i-au alterat forma originala.
Colegiul National Tudor Vladimirescu, cladire monumentala - a fost contruita in anii 1896 – 1898. Vizavi,Statuia lui Tudor Vladimirescu, conducătorul Revolu ț iei de la 1821 și al pandurilor ridicata pe locul unde a avut loc o intalnire intre Tudor Vladimirescu si panduri inainte de a pleca la Pades.
Casa Memorială Ecaterina TeodoroiuCasa datează din anul 1884. În această casă a văzut lumina zilei
Cătălina - eroină naţională. Aceasta a participat voluntar la luptele din Primul Război Mondial. A căzut eroic în fruntea plutonului pe care îl comanda, ca sublocotenent, în luptele de la Mărăşeşti – august 1917.
Muzeul Judeţean Gorj a fost fondat în anul 1894, prin strădania lui Alexandru Ştefulescu. Clădirea a fost renovată în anii 2007-2008. Sunt expuse materiale din paleolitic, neolitic, din epoca bronzului, perioada dacică, daco-romană, documente din timpul primelor formaţiuni statale, din feudalism şi din perioada modernă.
Muzeul de Artă a fost înfiinţat în anul 1984, iar din 1993 funcţionează în sediul situat în Parcul Central al municipiului. Oferă vizitatorilor icoane româneşti vechi de o valoare artistică deosebită, studii şi picturi de Vasile Blendea şi Iosif Keber, pasteluri, exponate din secolul al XVII-lea aparţinând şcolilor flamandă şi italiană, picturi de Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba şi mulţi alţi artişti clasici şi contemporani.
Fig.11 - Colegiul Naţional Tudor Vladimirescu, Tg-Jiu
Manifestări cultural artistice importante din Judeţul Gorj
Festivalul Internaţional de Folclor şi Târgul meşterilor populari din România, Târgu-Jiu;
Festivalul Interjudeţean de Folclor pastoral şi Bâlciul de „Prinsul muntelui/Urcatul Oilor la munte”;
Festivalul cântecului şi portului popular Tismana; Nedeia şi Bâlciul de „Sf. Ilie” Polovragi;
Festivalul Interjudeţean de Folclor pastoral „Coborâtul oilor de la munte” Baia de Fier