8/7/2019 Despre Freud si psihanaliza

1/7

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE PSIHOLOGIEMASTERAT PSIHOTERAPII COGNITIV COMPORTAMENTALE

DESPRE FREUD I PSIHANALIZ(eseu)

Student: CONSTANTIN CATALINAAnul I, semestrul al II-lea, grupa 2

8/7/2019 Despre Freud si psihanaliza

2/7

Sigmund Freud

S-a nascut in 1856 la Freidburg (Freiberg) in Moravia si a murit la Londra in

1939. Si-a inceput studiile medicale la Viena, lucrand, in acelasi timp la

Institutul de Anatomie Cerebrala. Circumstantele financiare l-au obligat sa

paraseasca acest domeniu de cercetare si sa devina neurolog clinician. n

1884, el inceput colaborarea cu dr. Joseph Breuer, renumit medic vienez,

care deja practica metoda cathartica in tratamentul isteriei si alaturi de care a

pus bazele inceputului psihanalizei. Studii asupra isteriei" (publicat in

1895) a fost rezultatul colaborarii lui Freud cu Breuer in acest domeniu.

Freud si-a continuat munca de cercetare singur, in domeniul psihanalizei,examinand structura, natura si tulburarile psihice.

Rezultatele studiilor sale in literatura, mitologie si religie si-au gasit ulterior

utilitatea evidenta in teoriile revolutionare pe care le-a descoperit in practica

terapeutica.

Lucrarea Interpretarea viselor (Traumdeutung), publicata in 1900,

marcheaza o etapa esentiala in analiza vietii inconstiente si de interpretare

psihanalitica a visului. Lucrarea pune in lumina particularitatii psihologice

ale viselor, mecanismele transfigurarii onirice, modalitatile de elaborare a

viselor dar si la limitele interpretabilitatii" viselor. n conceptia lui Freud,

visul deschide calea cunoasterii inconstientului, desi nu-l identifica, nu-l

2

8/7/2019 Despre Freud si psihanaliza

3/7

evalueaza; este implinirea deghizata a unei dorinte, iar aceasta dorinta este

refulata. n 1931, Freud scria despre lucrarea sa: Ea contine acordul intre

judecata mea zilnica, a celor mai valoroase descoperiri pe care destinul mi

le-a daruit. Insight-ul care mi-a fost dat o singura data in viata".n 1901, publica Visul si interpretarea sa, un rezumat al lucrarii Interpretarea

viselor, apoi, in 1905, descrie cazul Dorei in lucrarea Vis si isterie , iar in

1907, publica Vise si iluzii in Gradina de Jensen.

n paginile lucrarii sale Noi conferinte de introducere in psihanaliza" - 6

decembrie 1932 - Sigmund Freud afirma cu tarie ca teoria visului ocupa

un loc special in istoria psihanalizei si marcheaza o turnanta. ncepand cu ea, psihanaliza a facut pasul de la procedeul psihoterapeutic la psihologia

profunzimilor."

Psihanaliza reprezint n primul rnd o metod de investigare a psihismului.

Pornind de le constatrile rezultate n urma aplicrii acestei metode, Freud a

construit o serie de teorii asupra modului de structurare i asupra principiilor

de funcionare a aparatului psihic, precum i o metod psihoterapeutic.

Scopul psihanalizei a fost iniial descoperirea semnificaiei

incontiente a cuvintelor, aciunilor, fantasmelor unui subiect, folosind

asociaiile libere ale acestuia. Subiectului i se cerea s relateze tot ce-i venea

n minte n legtur cu un lelement dat (cuvnt, imagini, o reprezentare

anume etc.) sau n mod spontan. Pe baza asocierilor libere ale pacientului,

precum i a comportamentului su manifest, terapeutul ajunge s cunoasc

structura psihic a subiectului, principalele conflicte intrapsihice ale acestuiai modaliti de aprare a eului. Astfel e posibil s se fac interpretri

adecvate rezistenelor, aprrilor, transferului.

Freud a introdus pentru prima dat termenul de psihanaliz n 1869 n

articolul Ereditatea n originea nevrozelor. nainte de aceast dat

3

8/7/2019 Despre Freud si psihanaliza

4/7

regsim n scrierile sale termeni ca analiz, analiz psihic, analiz hipnotic

(Despre psihonevrozele de aprare, 1894). Freud era un spirit aplecat

catre analiz, dar care se ferea de speculaiile filosofice sterile. El a studiat

medicina, fiind un spirit meticulos, empiric, ce acorda importanrigurozitii tiinifice. Cu toate acestea era preocupat de natura uman mai

mult dect de alte aspecte ale naturii. Iniial, Freud a lucrat ca cercettor al

fiziologiei sistemului nervos cu Ernst Brucke, apoi a colaborat cu Josef

Breurer (1876-1882), un mare fiziolog care spera ca descoperirile i

metodele din tiinele naturii s poat di transpuse n studierea gndirii i

aciunii umane. Cnd, n 1885, a lucrat cu Charcot la o cercetare desprecauzele neurologice ale afaiziei, de la el a nvat arta de a deosebi bolile

mentale de cele somatice, ceea ce era rar pe atunci. Charcot studia de

asemenea isteria i descoperise faptul ca aceasta este o suferin real i nu

simulare, dei u exist cauze organice ale tulburrilor somatice. n 1889

lucreaz cu Bernheim aplicnd hipnoza, pe care o abandoneaz ulterior. Dei

era medic neurolog i cercettor n fiziologia sistemului nervos, a constatat

n lucrul cu pacienii cu tulburri psihice c elementul patogen este legat de

un anumit eveniment din viaa subiectului, fa de care acesta a acionat

printr-un ansamblu de idei i emii a cror exprimare a fost inhibat la

momentul respectiv. Iniial Freud considera c vindecarea se realizeaz prin

descrcarea reaciei afective pe care subiectul a avut-o fa de anumite

evenimente traumatice i pe care acesta a inhibat-o n momentul producerii

lor. El folosea hipnoza i sugestia pentru a-l ajuta pe pacient sa-ireaminteasc i s retriasc evenimentul respectiv. Ulterior el a renunat la

aceste procedee de cutare insistent i deseori persuasiv a elementului

patogen i a recurs exclusiv la tehnica asocierii libere, deci a exprimrii

spontan apacientului pentru a obine materialul refulat. Aceasta tehnic a

4

8/7/2019 Despre Freud si psihanaliza

5/7

fost introdus progresiv ntre anii 1892-1898, pe msur ce Freud a constatat

dezavantajele celorlalte metode. Freud considerase c hipnoza ar fi o

modalitate de a descoperi legile psihologice care guverneaz viaa mental a

oricrui om sntos.Lucrnd cu Charcot n clinica de la Salpetriere din Paris, el ncepe s

caute cauzele psihologice ale isteriei i constat c a asculta spusele

pacientului este o veritabil metod de cunoatere i de terapiei. Ajunge la

concluzia c istericul sufer de amintiri (reminiscene) i c metoda hipnozei

nu d rezultate durabile, cci simptomele nu dispreau sau erau nlocuite cu

altele, chiar dac se descoperea prin regresia hipnotic o traum. Prin tehnicaasocierii libere evenimentul patogen era adus la un nivel contient,

materialul refulat fiind supus astfel elaborrii mentale. n practica sa clinic,

Freud a constatat c o serie de pacieni relatau scene n care erau victime ale

seduciei adulilor sau frailor mai mari att de des, nct a considerat ca

traumatismele sexuale infantile ar fi cauza principal a tulburrilor

nevrotice. Astfel ntre 1895-1897 el a creat teorie seduciei infantile pe care

a abandonat-o ulterior deoarece i-a dat seama c cea mai mare parte dintre

aceste scene erau imaginare, erau produsul construciilor fantasmatice ale

subiecilor i nu erau trite.

Mai mult, experiena clinic a relevat c nu ntotdeauna exist un

eveniment marcant care s aib valoare patogen, ci este vorba de

semnificaia pe care subiectul o confer evenimentelor, semnificaie care

iese la iveal doar prin asocieri libere. Freud a introdus astfel termenul derealitate psihic ce desemneaz modul n care subiectul percepe lumea

exterioar, modul n care subiectul coreleaz cu evenimentele de via,

semnificaie pe care el le-o atribuie. Fantasmele au o realitate psihic diferit

de realitatea material, dar ele joac rolul predominant n nevroze.

5

8/7/2019 Despre Freud si psihanaliza

6/7

Specificul psihanalizei, ca teorie asupra psihismului rezid n descoperirea

existenei nivelului incontient al psihismului, n descoperirea mecanismelor

de aprare a eului, n special a refulrii i a rezistenei, n luarea n

considerare a sexualitii infantile.Modul de investigare specific psihanalizei presupune construirea unei

relaii ntre analist i analizant, pornind de la care s fie puse n eviden,

prin transfer i contratransfer, conflictele incontiente ale analizatului.

Originalitatea psihanalizei const n primul rnd n relevarea faptului c,

nainte de a putea sesiza unele cauze secrete care anim o fiin, trebuie s

descoperim aceste cauze n noi nine, s refacem n noi nine calea de laaciunile noastre la cauzele lor, s nelegem modul n care funcioneaz

incontientul autoanalizndu-ne.

6

8/7/2019 Despre Freud si psihanaliza

7/7

BIBLIOGRAFIE

S. Freud, Psihologia incontientului, Editura Trei, 2000

S. Freud, Sexualitatea n etiologia nevrozelor (1898) n Studii despre

sexualitate, Editura Trei, 2001

S. Freud,Despre etiologia isteriei, in Inhibiie, simptom, angoas, Editura

Trei, 2001

S. Freud, Trei eseuri asupra teoriei sexualitii, n Studii despre sexualitate,

Editura Trei, 2001

7