PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based

Learning and Education through Science

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7: 5.2.2.1 – SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589

Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu

privire la metode de predare pe scară largă în Europa

1

4. Notiţele profesorului

Pentru aceste lecţii propuse, se presupune că elevii cunosc noţiuni despre sistemul digestiv, noţiuni

despre acizi si baze, despre cum se determina pH-ul unei substanţe. Lecţiile prezentate fixează aceste

cunostinţe şi fac legatura dintre noţiuni dobândite la orele de biologie şi de chimie, realizează legatura

dintre noţiuni teoretice invaţate la orele de curs şi situatii intâlnite in viaţa de zi cu zi.

Sunt prezentate informaţiile esenţiale (inclusiv formule, reacţii etc.) necesare elevilor pentru a rezolva

sarcinile de lucru. Evident, noţiunile de bază sunt axate pe cele propuse de manual, dar se recomandă

includerea elementelor suplimentare / complementare manualului.

Secţiunile sunt stabilite în conformitate cu strategia de predare şi logica firească a prezentării

informaţiilor.

4.1. Ce rol au acizii in digestie? De fiecare data cand mancam declansam un lant de reactii chimice.

Procesul de digestie începe de fapt în cavitatea bucala, unde mâncarea este amestecată cu saliva, care

conţine un ‘lubrefiant’ pentru a uşura transportul mâncarii şi cu enzime care digeră parţial hrana. Amilaza

salivară iniţiază digestia principalei surse de hidraţi de carbon, adică a amidonului, în molecule glucidice

mai mici. Esofagul transportă mâncarea în stomac prin contractţi asemanatoare unor unde. În stomac,

hrana este amestecată cu sucul gastric. Acesta conţine acid gastric, mucus, enzime proteolitice care

digeră proteinele, enzime lipolitice implicate în digestia lipidelor. Acidul clorhidric produs în stomac în

portiunea fornixului şi a corpului gastric are rolul de a acidifia mediul gastric, omorând astfel cea mai

mare parte din microbii înghititi.

Alt rol al acidului este de a facilita digestia gastrică a proteinelor, enzima gastrică implicată, pepsina,

având actiune optima la pH acid. Mucusul gastric, secretat de celulele mucipare gastrice, are rolul de a

apara celulele mucoasei gastrice de agresiunea acidului clorhidric si a pepsinei. La suprafata stratului de

mucus pH este foarte acid, între 2 si 3, iar sub stratul de mucus, la suprafata celulelor, pH-ul este 7-8.

1) Sucul gastric: compoziţie, proprietăţi, rol

Proprietăţi

Aspect: lichid incolor, limpede sau uşor opalescent

pH foarte acid datorită conţinutului în HCl. Produsul de secreţie al celulelor parietale are un

pH de 0,1-0,9 dar pH-ul sucului gastric, neamestecat cu alimentele este de 1,5-2,5 datorită

componentelor neparietale (mucus).

Volum mediu zilnic = 1,2-1,5 l; maxim în perioadele digestive şi minim în cele interdigestive.

Compoziţie Sucul gastric este format din apă (99%) şi 1% substanţe solide: organice si anorganice.

Componente

HCl exercită numeroase acţiuni importante pentru desfăşurarea digestiei:

activează pepsinogenul

denaturează proteinele alimentare şi formează acidproteinele care sunt mai digerabile;

solubilizează nucleoproteinele şi colagenul;

transformă Fe3+

în Fe2+

absorbabil;

rol antiseptic.

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based

Learning and Education through Science

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7: 5.2.2.1 – SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589

Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu

privire la metode de predare pe scară largă în Europa

2

Enzimele digestive:

Pepsina. Este o enzimă proteolitică secretată de celulele principale ale glandelor oxintice, sub forma

inactivă de pepsinogen. Activarea se face în interiorul stomacului sub acţiunea acidului clorhidric sau

chiar a pepsinei însăşi printr-un proces autocatalitic. Acţionează optim la pH<3,5.

Labfermentul. Prezent doar la nou-născut, favorizează transformarea cazeinogenului în paracazeină care

în prezenţa calciului se transformă în paracazeinat de calciu.

Lipaza gastrică atacă acizii graşi cu lanţ scurt; este importantă la sugari.

Catepsina. Este o enzimă proteolitică cu un pH de 3-5; are rol mai ales la sugari.

Gelatinaza. Degradează gelatina de 400 ori mai intens decât pepsina.

Alte enzime: anhidraza carbonică, liyoyimul, ureaza gastrică.

Mucusul gastric. Este secretat de celulele epiteliale superficiale şi de celulele mucoase auxiliare de la

gâtul glandelor fundice şi pilorice. Este vâscos şi alcalin şi creşte rezistenţa mucoasei faţă de acţiunea

enzimelor proteolitice.

Factorul intrinsec (Castle). Este secretat de celulele parietale (oxintice) în paralel cu secreţia de HCl,

fiind o mucoproteină cu rol în absorbţia vitaminei B12 (factorul extrinsec Castle).

Mecanismul elaborării acidului clorhidric

Secreţia de HCl este asigurată de celulele parietale (oxintice) de la nivelul glandelor gastrice (de la

nivelul fundusului şi corpului gastric). Acesta se formează în interiorul unor canalicule intracelulare, fiind

apoi eliberat la exterior. Celula parietală stimulată secretă o soluţie acidă care conţine 160 mmoli/l HCl

cu un pH de 0,8. La acest pH concentraţia de H+ este de aproximativ trei milioane de ori mai mare decât

în sângele arterial. Pentru a concentra ionii de H+ se consumă o cantitate apreciabilă de energie rezultată

din hirdroliza ATP (1500 cal/1 litru de HCl).

Figura ilustrează schematic, următoarea secvenţă de fenomene:

H2O din celula parietală (provenind din metabolism) se combină cu CO2 sub acţiunea anhidrazei

carbonice HCO3-, care trece pasiv în plasmă, în schimbul ionilor de clor, Cl

- care va fi transportat

pasiv în lumenul canalicular

H+ se formează din disocierea H2O (in OH+ şi H+) si este transportat activ in lumen la schimb cu

ionul de K+ (pompa H

+/K

+).

In lumenul are loc formarea HCl

Reglarea secreţiei gastrice: nervos (pe cale parasimpatică), endocrin prin intermediul gastrinei,

paracrin prin histamină.

De ce este importantă digestia?

Fiindcă toate aceste substante nutritive absorbite prin intestin intră mai departe in fluxul sanguin,

pentru ca mai apoi să fie prelucrate de organele specializate şi, in final, distribuite către celule.

In acest fel, se asigură buna functionare a intregului organism. Iată de ce rolul sistemului digestiv este

mult mai important si mai complex decât ne imaginam. Şi eliminarea ritmica a resturilor alimentare este

importanta pentru sănătate.

4.2. Ce reprezinta pH-ul alimentelor? Din punct de vedere chimic, pH-ul măsoara aciditatea unui produs. PH>7 produsul este bazic (alcalin),

pH<7 este acid, iar pH= 7 este neutru, când acizii şi bazele sunt in echilibru. Organismul „nu scapă” de

această regulă pentru că functionarea sa este strâns legată de acest echilibru acido-bazic. Astfel, un corp

sănătos este mai degrabă bazic, cu o valoare a pH-ului intre 7,5 si 9.

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based

Learning and Education through Science

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7: 5.2.2.1 – SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589

Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu

privire la metode de predare pe scară largă în Europa

3

Alimente care reactionează

100% ca baze ( produc bazicitate)

Alimente care reactionează

100% ca acizi (produc aciditate)

Fructe alcaline

• mere si cidrul de mere

• grapefruit

• caise

• piersici

• avocado

• struguri

• banane coapte

• căpşuni

• cireşe

• stafide

• curmale

• smochine

• mango

• pepeni

• nectarine

• măsline

• papaya

• pere

• ananas

• prune

• lămâi

Legume alcaline

• supe vegetale

• broccoli

• conopida

• varza roşie şi albă

• morcovi, roşii, cartofi

• castraveţi

• mărar

• vinete

• andive

• usturoi

• praz

• ceapa

• salata verde

• spanac

• ciuperci

• leguminoase in afară de linte

• pătrunjel şi păstarnac

• ardei

• dovleac

• ridichi

• soia

• nap

• sfecla

Lactate alcaline

• lapte smântânit

•carnea de porc, vită, pui, oaie, curcan, crustacee;

•grăsimea animala

Fructe acide

• toate conservele, gemuri, dulceţuri

• fructele zaharisite, glazurate, fructe uscate

• fructe proaspete cu zahăr

• banane verzi

• merişor

• măsline verzi murate

Legume acide

• fasolea albă

• varza de Bruxelles

• lintea

• rubarba

Lactate acide • unt

• smântâna

• branzeturi

• ingheţata

• lapte fiert

• lapte praf

Cereale acide

• produse de patiserie

• pâine

• toate tipurile de prăjituri

• biscuiţi

• amidon

• aluaturi

• paste făinoase

• galusti

• faina de ovaz

• orez

• orz

• secara

• fulgi de cereale

Diverse alimente acide

• toate băuturile alcoolice

• dulciuri

• sosuri

• cacao

• ciocolata

• sucurie acidulate

• cafea

• sare rafinată

• apa minerală

• aditivi alimentari

• arome, coloranţi, conservanţi

• oţet

• saramura

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based

Learning and Education through Science

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7: 5.2.2.1 – SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589

Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu

privire la metode de predare pe scară largă în Europa

4

• kefir

• zer

• lapte proaspat

• iaurt

Cereale alcaline

• cerealele proaspete

• grâu incoltit

• orz verde

Diverse alimente alcaline

• ceaiuri de plante neîndulcite

• ghimbir

• drojdie de bere

• sare de mare

4.3. Te trezeşti in timpul nopţii că te doare stomacul? Te supară digestia?

Multe persoane asociază aceste senzaţii neplăcute cu mesele copioase, foarte bogate in grăsimi, in

timp ce altele resimt o durere care apare noaptea şi care perturbă somnul din cauza stresului puternic la

care sunt supuse zilnic

Stomacul este un organ care prezintă secreţii foarte acide (pH~1) valoarea aceasta scazutǎ a pH-ului

fiind legatǎ de funcţiile sale digestive.În timpul digestiei, alimentele sunt prelucrate şi cu ajutorul

bilei şi a sucului pancreatic (pH≈1). Arsurile pe care le simţim uneori în stomac se datoresc creşterii

aciditǎţii.

Când apar senzatiile de disconfort abdominal?

Bacteriile din flora intestinala, localizate in principal in colon, descompun resturile de alimente prin

două mecanisme principale: fermentaţia si putrefacţia. Din descompunere, rezultă şi gaze şi cantităţi de

produşi toxici si iritanţi, indeosebi când mecanismul de putrefacţie predomină. Atunci când flora

intestinală normală se modifică (de exemplu, ca urmare a alimentaţiei dezordonate şi dezechilibrate, a

consumului de alcool sau al unor medicamente cu efect antibiotic), tranzitul se încetineşte, procesele se

modifică, apare senzaţia de greutate in abdomen şi balonare.

De ce apar neplacerile?

In primul rând, din pricina alimentaţiei necorespunzatoare şi a sedentarismului. Ce se intamplă mai

exact? In cazul unui tranzit intestinal lent, toxinele rezultate in urma descompunerii rămân prea mult timp

la nivelul intestinului gros si pot fi absorbite in organism. De asemenea, intestinul inmagazinează resturile

alimentelor consumate mai multe zile, deci e normală senzatia de greutate in abdomen. Atunci când

alimentele tranzitează tubul digestiv intr-un interval de 48-72 ore, vorbim despre un tranzit intestinal lent.

In cazul unei durate de peste 72 de ore, vorbim deja despre constipaţie.

Te simţi frecvent iritabil sau ai de multe ori dureri de cap? Ai pielea uscată şi părul, unghiile fragile sau

crampe musculare în mod regulat? Acestea sunt doar câteva dintre simptomele comune de a avea niveluri

excesive de acid in organism. Şi asta nu e tot. Persoanele care suferă de aciditate in organism semnalează,

de asemenea modificări ale dispoziţiei, erupţii cutanate, greaţă şi deshidratare. Ei suferă, de asemenea, de

afte bucale, gingii umflate şi fisurarea la colţul buzelor. Aceste simptome sunt atât de comune că prima

reactie a persoanei care suferă de oricare din simptomele enumerate mai sus, este sa ia o pastilă. Ceea ce

ar trebui ei să ştie este că de fapt nivelul ridicat de acid din organism este cauza.Există multe probleme,

sustin specialistii, ce sunt legate de aciditatea din organism. Depresia, susceptibilitatea la tot felul de

infecţii şi alergii, precum si febra sau răcelile frecvente sunt câteva dintre ele. Poate vi se pare

surprinzător, dar obezitatea, osteoporoza, ulcerele, problemele cu inima şi multe altele pot fi cauzate de

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based

Learning and Education through Science

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7: 5.2.2.1 – SiS-2010-2.2.1, Grant Agreement No.:266589

Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu

privire la metode de predare pe scară largă în Europa

5

niveluri excesive de acid acumulat în interiorul corpului. Dacă există un lucru comun cu toate problemele

de sănătate menţionate, este aciditatea din corp în afara limitelor normale.

4.4. Cum actionează medicamentele antiacide?

Indeosebi acidă, alimentaţia zilnică (meniuri bogate in carne, cereale şi lactate) la care se mai adaugă

stilul de viata modern (stres, sedentarism , poluare) fac să încline balanţa pH-ului către partea negativă,

respectiv acidă. Si când pH-ul este necorespunzator, totul merge rău: îngrăşare, dureri de cap, probleme

de digestie, oboseală, hipertensiune etc.

Pansamente gastrice sunt: Dicarbocalmul, Maaloxul, Rennie, Gastrocalmul sau altele la fel. Ele

conţin in general carbonati, de calciu, magneziu sau aluminiu, trisilicat de aluminiu sau hidroxid de

aluminiu sau magneziu, care reactioneaza cu acidul din stomac, calmand hiperaciditatea.

Ranitidina, Omezul si fraţii lor nu sunt pansamente gastrice, ele inhiba secretia de acid din stomac. Intr-

un exemplu mai grafic: să zicem că avem o inundaţie în baie (hiperaciditatea). Dicarbocalmul,

pansamentul gastric, este „mop-ul care strânge apa de pe jos“. Ranitidina este cea care „închide

robinetul“.

4.5. Cum iti imbunatăţesti digestia? Sfaturi pentru o digestie mai bună

Sfaturi pentru o digestie bună:

Mănâncă mese mai mici şi în mod frecvent, fără a creşte aportul total de calorii: 5 mese mai mici

decât 2-3 mese foarte consistente pe zi;

Include fibre din surse alimentare, cum ar fi 5 porţii de legume şi fructe pe zi;

Sporeşte consumul de peşte: 3-5 ori pe săptămână;

Redu consumul de alimente cu grăsimi, prăjite în ulei;

Consumă produse lactate fermentate; Alege carnea cu conţinut redus de grăsime, cum ar fi pui, curcan, iepure sau felii subţiri de vită, porc

sau miel;

Bea mai multă apă - 2 litri de apă potabilă/zi şi redu consumul de băuturi cu cofeină, alcoolice şi cele

bogate în zahăr;

Mestecă mâncarea încet şi complet; Adoptă un stil de viaţă sănătos, practică un sport în mod regulat şi renunţă la fumat;

Menţine un indice sănătos al masei corporale; persoanele obeze prezintă mai multe afecţiuni

digestive.

Bibliografie:

1. Andruh, M., Avram, L., Bogdan, D. - Chimie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura All, 2009

2. Ardeleanu, A., Rosu, I., Istrate, C.- Biologie pentru clasa a XI-a, Editura Corint, 2008

3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Aparat_digestiv

4. http://www.revistafelicia.ro/articol_1004538/hiperaciditatea_si_alimentatia.html

5. http://sanatate.ca/alimente-sanatoase/ph-ul-alimentelor/

6. http://ro.wikipedia.org/wiki/PH

7. www.justmed.eu/files/cd2.doc