DESPRE ANTRENAMENTUL SPORTIV Antrenamentul Sportiv Este Procesul Pedagogic Ce Se Desfăşoară În...

7/18/2019 DESPRE ANTRENAMENTUL SPORTIV Antrenamentul Sportiv Este Procesul Pedagogic Ce Se Desfăşoară În Scopul Pr…

http://slidepdf.com/reader/full/despre-antrenamentul-sportiv-antrenamentul-sportiv-este-procesul-pedagogic 1/16

DESPRE ANTRENAMENTUL SPORTIV Antrenamentul sportiv este procesul pedagogic ce se des!"oar! #n scopul preg!tirii "i adapt!rii organismului uman laeorturile $i%ice "i psi&ice' impuse de concurs( Lec)ia este orma de *a%! a organi%!riiactivit!)ii didactice prin care se transmite elevilor un anumit volum de cuno"tin)e+ "irepre%int! principala orm! de organi%are a procesului instructiv , educativ( Lec)ia este

instrumentul de lucru a instructorului "i sportivului( Pentru ca procesul de antrenament s!se des!"oare corect "i cu re%ultate *une+ instructorul tre*uie s! "tie o sum! de lucruriimportante pentru activitatea sa cu sportivii- Necesitatea mentinerii nivelului de pregatiresi de adaptare progresiva ale sportivului la eort Principiul men)inerii nivelului de preg!tire Menirea principal! a antrenamentului sportiv este adaptarea organismului laeorturi progresive tot mai #nalte+ pentru o*)inerea ormei sportive+ preg!tirea sportiv!reali%.ndu,se pe parcursul #ntregului an( /orma sportiv! este re%ultatul unui proces#ndelungat de adaptare a organismului la modiic!rile de mediu+ #n ca%ul nostru e0erci)iuli%ic( Metodica consider! c! pau%ele tre*uie sta*ilite astel #nc.t s! cree%e premiseleavora*ile unei orme sportive ulterioare+ s! nu ie prea lungi pentru c! avori%ea%!de%adaptarea "i creea%! pro*leme la readaptare "i intrarea #n orma sportiv!( Principiul

adapt!rii progresive a organismului Pentru ca s! o*)inem o adaptare progresiv! aorganismului #n procesul de antrenament+ tre*uie s! modiic!m progresiv intensitateaantrenamentului( /olosirea unui e0erci)iu timp #ndelungat+ !r! a,i modiica intensitatea "ivolumul va avea eecte negative asupra preg!tirii sportivului+ duc.nd la plictiseal! "i lips!de entu%ism( Antrenamentul tre*uie s! reali%e%e gradarea eortului i%ic "i respectarea principiului- de la simplu la comple0+ de la cunoscut la necunoscut+ de la u"or la greu(Principiul ciclicit!)ii antrenamentului 1aracterul ciclic al antrenamentului determin!modiicarea eortului #n condi)iile cre"terii parametrilor de comple0itate+ volum "iintensitate p.n! aproape de grani)ele *iologice( 1apacitatea de perorman)! se de%volt! #ntimp+ iind un proces de lung! durat! ce se reia de iecare dat! cu solicit!ri superioare+cantitativ "i calitativ( Principiul continuit!)ii $regularit!)ii' antrenamentului 1ontinuitatea

preg!tirii sportive+ la care se adaug! un volum corespun%!tor de lucru+ repre%int! #n pre%ent un principiu care condi)ionea%! #n cea mai mare m!sur! o*)inerea unor re%ultatedeose*ite+ deci preg!tirea tre*uie s! ie continu!( Nerespectarea acestui principiu producesc!deri serioase #n plan i%ic+ te&nic+ "i tactic+ pentru c! se produce o involu)ie acapacit!)ii unc)ionale+ o sc!dere a calit!)ilor motrice+ iar deprinderile #"i pierd din ine)e"i preci%ie( Intensitatea eortului in timpul antrenamentului sportiv Intensitatea , estedeinit! adeseori ca iind cantitatea de lucru mecanic eectuat #n unitatea de timp "irepre%int!+ #n apt+ gradul de solicitare a organismului #n raport cu posi*ilit!)ile propriieviden)iat prin valorile principalelor unc)ii organice( 1el mai des el este e0primat devalorile recven)ei cardiace( Intensitatea este condi)ionat! de consumul de energie dintimpul eortului "i de nivelul solicit!rilor unc)ionale( 1u alte cuvinte+ intensitateaeortului este puternic inluen)at! de mecanismele cardiorespiratorii ale organismului(Intensitatea repre%int! cel mai important indicator al program!rii antrenamentului sportiv+#ntruc.t e0prim! volumul eortului depus+ cu ma0im! eicien)!+ o anumit! durat! de timp+#n interiorul unei lec)ii de antrenament( 2n timp ce volumul "i durata eortului repre%int!latura sa cantitativ!+ intensitatea relieea%! aspectele calitative ale do%!rii eortului( 2n practica sportiv!+ intensitatea se e0prim! prin- , vite%a de deplasare , #n ca%ul sporturilorciclice $alerg!ri+ patina3 vite%!+ #not+ ciclism+ sc&i ond etc4 , num!r de ac)iuni #n unitateade timp #n ca%ul sporturilor de lupt! $ai5ido+ *o0+ scrim!+ lupte+ arte mar)iale etc'4 ,



num!r de procedee te&nico,tactice pe unitatea de timp #n 3ocurile sportive4 , num!r dee0erci)ii pe unitatea de timp #n gimnastica artistic! sportiv!+ gimnastic! ritmic!+ patina3artistic etc( 1unoa"terea valorii intensit!)ii eortului din antrenamente "i competi)ii este deo deose*it! importan)! teoretic! "i practic! deoarece ea condi)ionea%! consumul deenergie depus #n eort "i nivelul solicit!rilor unc)ionale necesare acoperirii acestuia(

Intensitatea eortului $puterea' "i intensitatea solicit!rii organismului sunt dou! no)iunidistincte- intensitatea eortului este o caracteristic! a travaliului prestat de individ+independent de posi*ilit!)ile sale+ #n timp ce intensitatea solicit!rii este o caracteristic! aorganismului individului , dat! de nivelul unc)ional atins #n eort , "i e0prim! pre)ul pl!tit de acesta pentru a ace a)! cerin)elor impuse de eort( Deci+ intensitatea solicit!riieste strict individual!+ iind condi)ionat! de capacitatea de eort a sportivului( Pentruaceea"i treapt! a intensit!)ii eortului+ nivelul de solicitare a organismului este dierit "i sesituea%! cu at.t mai sus cu c.t capacitatea sa de eort este mai sc!%ut!( 1eea cedeose*e"te un antrenat de un neantrenat este aptul c! antrenatul+ av.nd o capacitate deeort mult mai mare+ atinge trepte de eort cu o intensitate superioar! celei aneantrenatului( De aici+ conclu%ia- intensitatea eortului din antrenament tre*uie strict

individuali%at!+ #ntruc.t intensitatea solicit!rii+ la acela"i eort+ dier! de la un sportive laaltul+ "i uneori c&iar la acela"i sportiv+ de la o lec)ie la alta+ #n unc)ie de gradul deantrenament "i starea sa momentan! de o*oseal!( Recuperarea organismului dupa eortulsportiv O*oseala este o stare temporar! de sc!dere a poten)ialului unc)ional alorganismului+ produs! de o activitate prelungit! sau e0cesiv!( Ea este determinat!+ #n principal+ de consumul sporit de energie "i este #nso)it! de sen%a)ii nepl!cute+ locale saugenerale+ o*iective sau su*iective( 2n condi)ii normale+ #n organismul uman e0ist! o starede ec&ili*ru( O*oseala+ ca eect al antrenamentului sportiv+ produce o rupere+ o dereglarea ec&ili*rului intern+ prin modiicarea proceselor *ioc&imice+ o*lig.nd organismul s! semo*ili%e%e pentru resta*ilirea ec&ili*rului( Doar repetarea unor eorturi care produco*oseala provoac! apari)ia enomenelor de supracompensa)ie "i+ #n inal+ adaptarea

organismului la eorturi din ce #n ce mai mari( Dep!"irea limitelor eortului "i+ deci+ agradului de o*oseal!+ poate produce+ pe de alt! parte+ o stare de in&i*i)ie+ caracteri%at! prin sc!derea randamentului "i #nso)it! de o serie de enomene o*iective "i su*iectivenepl!cute+ stare denumit! curent supraantrenament sau suprasolicitare( Pentru evitarea eitre*uie *ine do%at eortul "i utili%area mi3loacelor de de%o*osire+ de recuperare aorganismului sportivilor dup! eorturile depuse #n antrenament( Aceasta se o*)ine prin programarea corect! a volumului "i intensit!)ii eortului "i a duratei+ a pau%elor dintrerepet!ri+ precum "i intervalului dintre antrenamente( Imediat dup! eort se pot olosiurm!toarele- , du"ul cald 6 cu rol igienic "i de rela0are a musculaturii solicitate4 masa3ul"i automasa3ul care contri*uie la eliminarea mai rapid! a acidului lactic acumulat #nmu"c&i4 , o0igenarea , mai ales #n ca%ul pro*elor sportive cu eorturi preponderentanaero*e4 , reec&ili*rarea &idroelectrolitic! "i acido*a%ic!+ prin administrarea de sucurinaturale+ lactate+ ceai sau ap! mineral! alcalin!+ completate $de la ca% la ca%' cu suc del!m.ie+ miere+ gluco%a etc4 , *a%inul cu ap! cald!+ timp de 78,9: minute la cea( ;:<1+urmat+ de regu l!+ de masa3 "i automasa34 , sauna , de 7,9 ori pe s!pt!m.n!+ niciodat!dup! eortul principal+ ci dup! un antrenament u"or+ de revenire+ de o*icei #n %iuaurm!toare concursului sau unei %ile de antrenament diicile( La domiciliu+ sportivul poateutili%a+ #n unc)ie de condi)ii "i #mpre3ur!ri+ alte orme de recuperare+ precum- , *aia prelungit! #n cad!+ eventual cu adaos de sare de =a%na+ tei+ mu"e)el etc4 , dieta alimentar!



, adecvat! speciicului eortului $&iperproteic!+ &ipergiucidic! etc'+ din care nu tre*uie s!lipseasc! produsele lactate+ ructele "i sucurile naturale+ vegetalele etc4 , rela0areaautogen! , eectuat! individual+ dup! #nsu"irea ei corect! de c!tre sportiv+ , medica)ia dereacere > con)in.nd polivitamine+ poliminerale+ ta*lete energi%ante+ sus)in!toare deeort iind special pentru unc)iile &epatice+ tonice psi&ice etc+ numai dup! prescrip)iile

medicului "i #n str.ns! leg!tur! cu natura eortului pro*ei sau ramurii sportive "i a perioadei de preg!tire4 , odi&na activ! , mers+ plim*!ri #n aer li*er $de preerin)! parcuri'+lectur!+ alte sporturi $"a&+ *iliard+ etc'4 , odi&na pasiv! , somnul4 durata somnului estevaria*il!+ #n unc)ie de caracteristicile individuale ale sportivilor+ tre*uie s! se des!"oare#n condi)ii propice $#ntuneric+ lini"te+ camere aerisite+ temperaturi moderate'4 somnulasigur! reacerea complet! pe toate planurile( Volumul eortului in antrenamentul sportiv1ompeti)ia , scopul activit!)ii sportive de perorman)! reclam!+ din partea participan)ilor+depunerea unor eorturi i%ice "i psi&ice oarte mari( Adaptarea organismului la acesteeorturi intense se reali%ea%! prin antrenament , proces de preg!tire de lung! durat!+conceput ca un sistem motric,unc)ional menit s! asigure premisele reali%!rii perorman)ei optime #n concurs( Dup! cum am mai spus+ volumul eortului > repre%int!

cantitatea total! de lucru mecanic eectuat #ntr,o lec)ie de antrenament sau ciclu de preg!tire+ sta*ilit! prin #nsumarea eorturilor $mi"c!rilor' depuse de sportiv( Este ono)iune dierit! de volumul timpului de antrenament+ care repre%int! durata unei lec)ii deantrenament+ num!rul antrenamentelor dintr,o %i sau un ciclu de preg!tire sau num!rultotal de ore de antrenament dintr,un ciclu de preg!tire( Aprecierea volumului eortuluidoar pe *a%a volumului temporal al antrenamentului poate genera conclu%ii eronatedeoarece+ #n primul r.nd+ o parte a timpului destinat preg!tirii este aectat lec)iilorteoretice+ anali%elor etc( iar+ #n al doilea r.nd+ con)inutul lec)iei de antrenament poateinluen)a m!rimea eortului $#nv!)area unor noi procedee te&nice determin! sc!dereaeortului'( Volumul eortului in Ai5ido $volumul motric al antrenamentului' este e0primatde- , suma e0ercitiilor de incal%ire , suma e0ecu)iilor te&nico,tactice $randori'4 , suma

ac)iunilor sportive eectuate $te&nici de ai5ido'4 , suma e0ecu)iilor par)iale sau integrale$5ata'( Volumul este repre%entat+ cu alte cuvinte+ de suma eorturilor depuse de sportiv#ntr,un interval de preg!tire $lec)ii sau ciclu de antrenament'( Durata eortului inantrenamentul sportiv Durata eortului , este perioada de timp #n care organismul depuneun anumit eort( Durata eortului nu coincide dec.t rareori cu durata unei lec)ii deantrenament+ iind dependent! de particularit!)ile pro*ei sau ramurii de sport respective "ide scopul urm!rit- Durata eortului inluen)ea%! direct gradul de solicitare a organismului#n ca%ul #n care ceilal)i parametrii r!m.n constan)i( Prin urmare+ durata eortuluirepre%int! un parametru important pentru nivelul de solicitare a organismului+ solicitareaiind direct propor)ional! cu durata eortului #n ca%ul men)inerii constante a intensit!)ii(1um poate sportivul sa isi de%volte re%istenta Re%isten)a se de%volt! doar atunci c.nd se#nvinge o*oseala "i organismul #"i modiic! comportamentul #n unc)ie de aceast! stare(2n educarea re%isten)ei sunt esen)iali urm!torii actori- a( intensitatea e0erci)iului , gradulde solicitare a)! de capacitatea ma0im!- *( durata eortului+ c( durata pau%elor #ntrerepet!ri d( caracterul odi&nei e( volumul eortului sau num!rul de repet!ri Mi3loacele dede%voltare a re%isten)ei Prima etap! a de%volt!rii re%isten)ei generale include e0erci)iileciclice de lung! durat! cu intensitate sc!%ut! $crosul+ mersul pe sc&iuri+ pe *iciclet!+#notul+ mersul la deal+ alergarea de lung! durat! cu vite%! moderat!( Prima etap! , pentru#ncep!tori se recomand! mersul,plim*are c.nd oarte lini"tit+ lent+ c.nd ceva mai rapid(



Dup! 9 s!pt!m.ni se trece la alergarea uniorm! a c!rei durat! cre"te treptat $7::: m #n #n?,@ min(+ iar emeile 7::: m #n @, min('( Etapa a doua , are ca mi3loc de *a%! e0erci)iiledin propria ramur! de sport+ durata 9+8,B luni "i intensitatea se sta*ile"te la un nivel lacare recven)a cardiac! cre"te de dou! ori sau ceva mai mult #n compara)ie cu starea derepaus "i se caracteri%ea%! prin ec&ili*ru( Etapa a treia , este #ndreptat! spre #m*un!t!)irea

posi*ilit!)ilor anaero*e ale organismului "i durea%! 7,9 luni( Mi3loacele de *a%! care se#ntre*uin)ea%! sunt- , e0erci)ii e0ecutate #n condi)ii #ngreunate 4 , e0erci)ii e0ecutate #ncondi)ii u"urate4 , e0erci)ii e0ecutate #n condi)ii o*i"nuite( Etapa a patra , de%voltareare%isten)ei speciale+ urm!re"te o*)inerea celor mai #nalte re%ultate sportive pe seama#m*un!t!)irii re%isten)ei speciale( Durata este de ;,@ luni+ cu repet!ri multiple alee0erci)iilor te&nico,tactice #n condi)ii de diicile- intensitate identic! sau superioar!concursului+ cre"terea duratei lucrului ne#ntrerupt+ cre"terea tempoului+ sau durateie0ecutiilor( Individuali%area antrenamentului sportiv 2n antrenamentul sportiv+ estenecesar s! se respecte coresponden)a dintre posi*ilit!)ile organismului "i cerin)e(Dispropor)ia dintre solicitare "i posi*ilit!)ile i%ice "i psi&ice ale sportivului pot id!un!toare( Principiul individuali%!rii cere ca scopurile "l sarcinile preg!tirii+ orma+

caracterul+ intensitatea "i durata e0erci)iilor i%ice+ s! ie alese #n conormitate cu se0ul "iv.rsta sportivilor+ cu posi*ilit!)ile unc)ionale+ cu gradul de preg!tire sportiv! "i stareas!n!t!)ii+ )in.ndu,se seama de calit!)ile psi&ice "i de tr!s!turile de caracter ale acestora(Acest lucru presupune cunoa"terea particularit!)ilor sportivilor+ controlul permanent alcomport!rii lor+ al acord!rii eorturilor din antrenament cu posi*ilit!)ile i%ice "i psi&ice(Instructorul tre*uie s! "tie cum reac)ionea%! sportivul la eort+ la situa)iile din concurs+ #ntimpul antrenamentelor+ dup! antrenamente+ capacitatea de revenire la valorile i%icenormale( Individuali%area se *a%ea%! "i pe cunoa"terea condi)iilor de via)!+ munc!+#nv!)!tur!+ odi&n! a intereselor "i n!%uin)elor sportivului( Principiul individuali%!rii nu poate i conundat cu procedeul de lucru+ de altel r!sp.ndit #n activitatea practic! "ianume munca individual! a instructorului cu iecare sportiv #n parte( Instructorii tre*uie

s! recurg! la c!i "i mi3loace adecvate personalit!)ii iec!rui sportiv #n parte+ pentru c! principiul individuali%!rii implic! m!suri potrivite nu numai #n privin)a instruirii+ dar "i aeduca)iei+ corespun%!tor i%ionomiei morale "i tr!s!turilor de caracter( 1!lireaorganismului Omul vine permanent #n contact cu mediul i%ic e0tern "i pentru aceasta eltre*uie s! se adapte%e la varia)iile de temperatur!+ umiditate+ mi"carea aerului+ radia)ii(1apacitatea de adaptare se maniest! dierit- unii oameni r!cesc u"or+ iar al)ii nu se#m*oln!vesc c&iar dac! ac *aie #n r.uri sau locuri #n se%onul rece+ pentru c! sunt c!li)i(Aceast! c!lire le permite s! se adapte%e rapid la variet!)ile de temperatur!+ lucruimportant pentru s!n!tatea omului( Ac)iunea repetat! a e0cita)ilor veni)i din mediul e0terncu o anumit! intensitate "i #ntr,o anumit! ordine provoac! la #nceput o serie de rele0e deap!rare care ulterior se transorm! #n rele0e condi)ionate( 1rearea acestor rele0e se petrece numai dac! actorii ac)ionea%! repetat , prelungit asupra organismului( Prinurmare+ c!lirea este metoda prin care olosirea actorilor naturali , apa+ aerul+ soarele+v.ntul+ radia)iile solare > dup! anumite principii "i reguli reali%ea%! m!rirea re%isten)eigenerale a organismului a)! de varia)iile mediului e0tern "i a)! de #m*oln!viri(1om*in.nd metoda cu practicarea e0erci)iilor i%ice "i sportului #n aer li*er+ re%isten)ageneral! a organismului cre"te "i mai mult+ iar inluen)a asupra unc)iilor i%iologice este *eneic!( Privitor la c!lire deose*im dou! no)iuni- Principiile c!lirii Deoarece c!lirea esteun antrenament al aparatului termoreglator+ aceste principii sunt asem!n!toare cu cele ale



antrenamentului sportiv( 1ontinuitatea , #nc! din prima copil!rie+ corpul tre*uie c!litsistematic+ %i de %i( E0punerea sistematic! duce la rele0e condi)ionate de adaptare "i deap!rare+ cu eecte avora*ile( Inluen)a rigului duce la #ngro"area stratului cornos ai pielii+ scade conducti*ilitatea termic! "i tot odat!+ se mic"orea%! pierderea de c!ldur! aorganismului( Crada)ia const! #n olosirea gradat! a actorilor de mediu+ a intensit!)ii+ c.t

"i a duratei de e0punere( 1!lirea #ncepe de o*icei+ #n se%onul cald+ c.nd solicitareaorganismului este mai pu)in intens! din partea actorilor de mediu $aer+ ap!+ etc('( Dac!intensitatea unui e0citant nu se m!re"te progresiv+ el devine insuicient scopului propus(E0punerea a*u%iv! are eecte negative( Varia)ia intensit!)ii+ corespunde cu principiulaltern!rii eorturilor din antrenamentul sportiv( Dup! reali%area unui oarecare grad dec!lire+ organismul tre*uie s! ie o*i"nuit cu inluen)a unor e0citan)i cu intensit!)i varia*ile"i cu o durat! de timp dierit! $e0punere alternativ! la cald "i rece+ timp scurt+ dar repetat#n condi)ii variate de mediu+ alternat cu un timp mai #ndelungat'( Varia*ilitatea$diversitatea' mi3loacelor de c!lire( Tre*uie s! se oloseasc! actori c.t mai diver"i "imi3loace c.t mai variate- , *!i de aer+ de ap! "i soare #n acela"i timp+ proceduri cu ap!+e0punere la aer cald "i rece+ uscat "i umed+ v.nt+ ploaie4 , com*inarea acestori actori

simultan cu practicarea e0erci)iilor i%ice #n aer li*er #n condi)ii meteo variate4 ,ric)ionarea cu un prosop umed+ sp!latul cu ap! rece p.n! la *r.u4 practicarea turismului+#notului+ sc&iului+ a 3ocurilor #n aer li*er+ etc( Individuali%area mi3loacelor de c!lire(Tre*uie s! se )in! cont de particularit!)ile individuale $v.rst!+ se0+ stare de s!n!tate+ tip desistem nervos'( O aten)ie deose*it! tre*uie s! se acorde preg!tirii preala*ile aorganismului( Individuali%area cap!t! o importan)! deose*it! la copiii mici+ la v.rstnici+la persoanele #n convalescen)! "i la emeile gravide( Re%istenta Re%isten)a estecapacitatea organismului de a eectua un lucru mecanic de o anumit! intensitatea+ o perioad! de timp c.t mai #ndelungat !r! sc!derea eicien)ei activit!)ii( 2n unc)ie de tipulde o*oseal!+ de tipul de activitate motric!+ de modul particular #n care este solicitat!+re%isten)a se pre%int! su* mai multe variante- , dup! speciicul eortului+ re%isten)a este

general! "i speciic!( Re%isten)a general! este a"a numita re%isten)! de *a%!+independent! de o activitate motric!4 Re%isten)a speciic! se reer! la re%isten)a regional!"i local!( , dup! modul de des!"urare a proceselor o0idative+ #n unc)ie de surseleenergetice mo*ili%ate se deinesc re%isten)a aero*! "i anaero*!( , dup! durata eortului+re%isten)a este- scurt!+ medie "i lung!( Re%isten)a este #ntr,o str.ns! leg!tur! cu celelaltecalit!)i motrice "i speciali"tii o pre%int! care%isten)a #n regim de or)! "i re%isten)! #nregim de vite%!( Se deose*esc patru tipuri de re%isten)!- a' re%isten)a intelectual!$neuropsi&ic!' 6 capacitatea de a eectua timp #ndelungat activit!)i ce solicit! intensintelectul omului $3ocul de "a&+ e0erci)iile de matematic!'4 *' re%isten)a sen%orial!+activitatea tr!g!torilor #n timpul antrenamentelor "i competi)iilor+ care solicit! intensorganele de sim)4 c' re%isten)a emo)ional!+ care e0prim! capacitatea omului de a eectua oactivitate prelungit! #n condi)iile unui stres emo)ional deose*it $alpinism+ auto,moto+concursurile cu mi%! mare+ etc('4 d' re%isten)a i%ic! local!+ regional!+ general! $se mainume"te "i vegetativ! pentru c! limitele ei sunt determinate #n special de capacit!)ileunc)ionale ale sistemului cardiovascular "i aparatului respirator( Mi3loacele concrete princare sportivul se poate reace dupa eort 7( Mi3loace "i metode care accelerea%! reacereaneuropsi&ic!- , psi&oterapia- demonstra)ia+ desensi*ili%area+ detensionare+ activare+convor*iri+ sugestie+ te&nici de rela0are neuropsi&ic!+ autosugestie+ antrenament psi&osomatic sau training autogen+ medica)ie neurotropic!+ etc4 , acupunctura+



acupresur!4 , o0igenare "i aeroioni%are negativ! $natural! sau artiicial!'4 , odi&na activ!"i odi&na pasiv! $somnul'4 , &idroterapia cald! $la B< > ;:< 1+ du " sau cad! #n care se pot ad!uga s!ruri de *a%na+ run%e de tei+ nuc+ lori de mu"e)el+ iodur! de potasiu 7 4 ,masa3- manual+ &idromasa3+ masa3,rele0+ vi*romasa3+ electromasa34 , medica)ie laindica)ia medicilor- vitaminele grupului =+ P+ Mg+ lecitin!+ glicocol+ s!rurile acidului

aspartic+ &ipnosedative+ piracetam+ piravitam+ etc( 9( Mi3loace "i metode care accelerea%!reacerea neuromuscular!- , &idroterapie cald! $du"+ cad!+ *a%in'4 , saun! $uscat!+ la :<1'4 , masa3 $manual+ eleura3+ vi*ra)ii+ &idromasa3+ masa3 rele0'4 , antrenament psi&osomatic $training autogen'4 , acupunctura+ acupresur!+ te&nici de rela0aremuscular!4 , *aropresiune local! $muscular!'4 , odi&n! activ! "i pasiv!4 , reec&ili*rare+&idroelectrolitic! la B: min( dup! eort4 , diet! $alcalin!+ &idroglucidic!+ *ogat! Tnvitamine "i oligoelemente4 , medica)ia $gluco%a+ sodiu+ potasiu+ calciu+ osor+ magne%iu+vitaminele grupului =+ vitamina E+ ATP+ miorela0ante+ glutanionul+ olcisteina+ lecitin!+acidul aspartic+ etc'( B( Mi3loace "i metode de accelerarea a reacerii cardio,respiratorie- ,o0igenare natural! sau artiicial!4 , reec&ili*rare &idroelectrolitic! la B: min(+ dup! eort4, odi&na activ! "i pasiv! $somnul+ odi&na'4 , &idroterapia cald! "i sauna s!pt!m.nal!4 ,

masa3ul %ilnic4 , antrenamentul psi&osomatic+ te&nici de rela0are+ etc4 , acupunctura+acupresura4 , dieta alcalin! dup! eort+ *ogat! #n minerale+ potasiu+ , vitamine+ glucide+ proteine+ etc(F4 , medica)ia $ATP+ potasiu+ magne%iu+ asparta)ii de potasiu "i magne%iu+gluco%a+ vitaminele E "i 1+ I , carnitin!+ etc'( ;( Mi3loace "i metode care accelerea%!reacerea endocrino,meta*olic!- ,o0igenarea "i aeroioni%area negativ! $natural!+artiicial!'4 , te&nici de rela0are neuromuscular!4 , reec&ili*rarea &idroelectrolitic! dup!eort4 , psi&oterapie4 , masa3ul+ acupunctura+ acupresura4 , odi&na activ! G#n special #nclimat de cru)are+ la ?:: >:: m'4 , medica)ia $piracetam+ piravitam+ vitaspol+ polimerali%ant S "i e0tracte glandulare , revitaloase 1+ lecitin!+ glicocol+ s!ruri de acidaspartic+ etc(' Dup! apartenen)!+ mi3loacele "i metodele de reacere se clasiic! astel- 7(Mi3loace i%io,&idro,*alneoterapeutice- Hidroterapie cald!- du"+ cad!+ *a%in B ;:< 1+

put.ndu,se ad !uga s!ruri de =a%na+ iodur! de potasiu4 plante- lori de tei+ mu"e)el+ oi denuc+ du" su*acval+ saun! la :< 1+ masa3ul natural+ instrumental- vi*romasa3+electromasa3+ masa3ul rele0+ *aropresura local!+ muscular!+ climatoterapia de cru)are+reacere la ?:: > :: m altitudine'4 9( Mi3loace psi&oterapeutice $convor*iri+ sugestie ,autosugestie+ te&nici de rela0are+ neuropsi&ic!+ neuromuscular!+ antrenament psi&osomatic+ etc4 B( Mi3loace dietetice $alimenta)ia de reacere , normocaloric!+normoproteic! sau u"or &ipoproteic!+ &ipolipidic!+ &iperglucidic!+ *ogat! #n radicalalcalini vitamine "i oligoelemente4 ;( Mi3loace armacologice- a' comple0e vitaminice-Vitamine de toate elurile+ #n comple0e+ niciodat! vitamine sagulare+ multivitaminsPeopleJs c&oice $1osmo , vit 9'+ polivitamini%ant S+ viple0+ cavit K /orte+ K > vita+supradn+ multi*iona+ etc(4 *' comple0e minerale- poliminerali%ant S+ ultraminerali%ant$produs SUA oarte *un'+ mineral Plus , ?+ i%ostar+ 1a+ Mg+ P+ /e+ "a(+ erglurom+ glu*ier+multiminerale4 c' compu"i glucidici- mierea+ gluco%a+ energi%ant+ ructo%!+ etc4 d'aminoaci%i "i concentrate proteice- lecitin!+ acid aspartic+ algutol+ plantoort+ eorte0+osolecitin!+ gluma)i de sodiu "i potasiu+ asparta)i de potasiu "i magne%iu+ arginin!+ li%in!+L , carnitin! Gmo*ili%ea%! arderea gr!similor'4 e' produse diverse- neurotrope- piritnol+ piracetam+ piridin $produs mai nou+ con)ine piritinol $ 9 vitamine'+ lecitin!4 &epatotrope-silimarina+ ortavit+ LI/ > 89+ polen vitamine+ ortavit+ inosin!+ aslavital olistein!+geriorte( 8( Odi&n! activ! "i pasiv! $somn' Igiena ec&ipamentului Ec&ipamentul creea%!



un microclimat avora*il+ a3ut.nd organismul #n procesul de termoreglare( #m*r!c!mintea$maieu+ tricou+ trening(etc(' are rolul de a limita pierderea de c!ldur! pe timp riguros+ dea mic"ora a*sor*)ia ra%elor pe timp c!lduros+ iar pe timpul eortului de a ceda surplusulde c!ldur!+ dac! este ca%ul+ #n acest scop ec&ipamentul $)es!tura+ materialul' tre*uie s! ie permea*il pentru aer+ s! pre%inte conducti*ilitate termic!+ s! ai*! poro%itate mare+ s! ie

&igroscopic! $s! a*soar*! repede transpira)ia "i s! o evapore'( 2n vederea #ndepliniriicondi)iilor men)ionate+ #m*r!c!mintea tre*uie s! satisac! urm!toarele cerin)e- s!corespund! climei+ v.rstei+ se0ului+ sportului respectiv4 s! permit! p!trunderea aerului4 s!a*soar*! c.t mai pu)in su*stan)ele r!u mirositoare sau to0ice4 s! ie trainic!+ solid!+economic!4 s! #nc!l%easc! uniorm corpul4 croiala s! lase li*ere mi"c!rile( Ec&ipamentultre*uie sa asigure protec)ie #mpotriva agen)ilor i%ici "i mecanici $ap!r!tori+ gle%niere+genunc&ere+ suspensoare+ c!"ti etc('( Igiena salilor de antrenament a' amena3!ri de *a%!+unde se practic! e0erci)iile i%ice "i sportul $sala+ terenul'4 *' amena3!ri au0iliare sanitare$gardero*e+ vestiare+ du"uri+ (1(,uri+ ca*inete medicale'4 Igiena materialelor sportiveProasta calitate a saltelelor+ precum "i ase%area lor negli3ent! la locul de antrenament+ provoac! traumatisme( Se impune a"adar ca acestea s! ie depo%itate #n locuri special

amena3ate "i #ntre)inute corespun%!tor( Igiena regimului %ilnic de activitate Un regimcorect $igienic' de via)! este important pentru orice om+ cu at.t mai mult pentru unsportiv+ iar pentru unul de perorman)! este a*solut o*ligatoriu( El asigur! longevitatea #nsport+ creea%! premisele unor perorman)e #nalte+ ace ca sportivul s! re%iste la cele maimari solicit!ri+ duse p.n! la limita i%iologic! a organismului( Starea perect! de s!n!tate+o mare capacitate de eort+ nu se pot reali%a dec.t prin respectarea cu stricte)e a unuiregim %ilnic corect+ cu renun)area la o serie de tenta)ii( Nerespectarea antrenamentuluiinvi%i*il cum se mai nume"te regimul corect "i igienic de activitate duce la instalareao*oselii cronice "i a supraantrenamentului4 aectea%! starea de s!n!tate "i contri*uie lasc!derea capacit!)ii de eort "i la instalarea unui ridicat grad de u%ur!+ cu reducerealongevit!)ii sportive( Despre Vite%a Vite%a repre%int! capacitatea omului de a eectua

ac)iunile motrice #ntr,un timp minim sau capacitatea de a e0ecuta rapid mi"carea4Vite%a repre%int! capacitatea aptitudinal! $de o*icei nativ!' a unui sportiv de a reac)ionasau de a eectua un anumit gest motric+ i%olat sau integrat #ntr,o structur!+ simplu saucomple0+ #ntr,un timp c.t mai scurt posi*il( /orme de maniestare ale vite%ei Vite%a semaniest! su* orm! "i aspecte dierite- vite%a de reac)ie+ vite%a de e0ecu)ie+ vite%a derepeti)ie+ vite%a de deplasare Gvite%a integral!F+ vite%a de op)iune+ vite%a de angrenare(Vite%a de reac)ie 6 sau reac)ia de r!spuns sau timp de laten)!+ este capacitatea unuisu*iect de a r!spunde printr,un gest motric $simplu sau comple0' la un stimul cunoscutsau neprev!%ut $ce poate i- vi%ual+ acustic+ etc'( Reac)ia la dieritele semnale poate ireac)ie simpl! care const! #ntr,un r!spuns concret la un semnal standard+ dinaintecunoscut+ care apare #ns! inopinant $atacul' "i reac)ie comple0! care se maniest! #n dou!situa)ii- reac)ia la o*iecte sau segmente ale corpului #n mi"care "i reac)ia la alegere( De pild!+ un practicant de Ai5ido ca s! eectue%e cu succes un procedeu tre*uie s!#ntreprind! urm!toarele- 7( S! vad!+ simta atacul4 9( s! aprecie%e direc)ia+ vite%a si ortaatacului4 B( s! aleag! planul de ac)iune4 ;( s! reali%e%e planul+ si sa e0ecute procedeul(Vite%a de e0ecu)ie repre%int! timpul scurs de la #nceputul p.n! la s.r"itul mi"c!rii+ vite%acu care se eectuea%! o mi"care "i care este determinat! #n mare m!sur! de nivelulte&nicii( Dintre cele patru a%e- , recep)ionarea "i transmiterea stimulului4 , a%a central!de prelucrare a mesa3ului4 , transmiterea spre mu"c&i a r!spunsului motor , a%a de



r!spuns Vite%a de e0ecu)ie o repre%int! pe ultima+ concreti%at! prin e0ecu)ia mi"c!riicomandate( Vite%a de e0ecu)ie poate i solicitat! #n practic! #n dou! variante principale- a(situa)ii standard #n care parametrii sunt cunoscu)i $tragerea la talere aruncate din turn'4 *(situa)ii neprev!%ute+ #nt.lnite mai ales in artele martiale si 3ocurile sportive( In conclu%ie+vite%a de reac)ie "i de e0ecu)ie cuprinde perioada de timp ce se consum! din momentul

apari)iei semnalului p.n! la #nc&eierea complet! a actului motric adecvat( Vite%a dee0ecu)ie se poate perec)iona prin e0erci)ii 3udicios selec)ionate "i metodic e"alonate #ncadrul ciclului s!pt!m.nal de antrenament( Se recomand! #n acest scop mai ales actiunilesi 3ocurile dinamice( Vite%a de repeti)ie 2n unele pro*e "i discipline sportive+ vite%a derepeti)ie poate i &ot!r.toare( /recven)a ma0im! a mi"c!rilor succesive #n unitatea detimp e0prim! vite%a de repeti)ie a actului motric dat( 1ea mai r!sp.ndit! pro*a de testareeste metoda TAPPINC $num!r ma0im de atingeri cu creionul pe o &.rtie #n unitatea detimp+ sau o plac! metalic! cu un electrod care #nc&ide un circuit de iecare dat! , num!rulatingerilor reali%ate iind redat de un calculator numeric'( Se mai utili%ea%! "i testulma"inii de scris+ cronometr.nd timpul consumat de su*iect pentru ap!sarea celor 8 detaste din claviatura ma"inii de scris( Acest tip de vite%! este mai greu de de%voltat $p.n!

la 7: ani vite%a de repeti)ie progresea%! lent+ ca dup! aceea s! asist!m la o de%voltaree0plo%iv!( Vite%a de deplasare Ea oglinde"te posi*ilit!)ile momentane ale sportivului pentru parcurgerea+ cu ma0imum de vite%!+ a unei distan)e date( 1um poate i evaluataorma sportiva a' 1riterii O*iective Starea de s!n!tate perect!( Ea are o inluen)! ma3or!asupra ormei sportive+ #ntruc.t orice apari)ie a unei deregl!ri unc)ionale sau a unui ocar inec)ios produce eecte nedorite ce pot merge p.n! la pierderea st!rii optime de preg!tire( *' 1riterii Su*iective 1riteriile su*iective includ acele inorma)ii care nu pot i precis m!surate "i evaluate+ privind comportamentul+ nivelul con"tiin)ei de sine+capacitatea de integrare #n mediu+ etc+ iind mai ales de natur! psi&ic! "i social!( : partedintre ace"ti indicatori pot i evalua)i prin teste psi&ologice standardi%ate+ alt! parte put.nd i determina)i prin o*serva)ii sau convor*iri directe cu sportivul+ iar al)ii prin

autoevaluare psi&ic! sau pe *a%a caietului de antrenament- , nivelul proceselor "i alenomenelorJ psi&ice poate i determinat prin teste psi&ologice+ ce oera inorma)ii cu privire la capacitatea de perorman)! psi&ic! a sportivului $nivel al psi&omotricit!)ii+raport e0cita)ie , in&i*i)ie+ capacitate mental!+ reactivitate comple0!'4 , autocontrolul "i#ncrederea #n or)ele proprii apreciat! lucid "i cu sim)ul realit!)ii+ ele put.nd ideterminate prin convor*iri directe cu sportivul4 , comportamentul de ansam*lu alsportivului caracteri%at+ #n starea de orm! sportiv!+ printr,o anumit! )inut!+ mimic!+ver*ali%are+ etc( strict individuali%at!+ dar posi*il de cunoscut de c!tre antrenor4 , dorin)ade antrenament "i concurs+ urmare direct! a acumul!rilor din antrenamente+ a st!rii i%iceoarte *une "i a tonusului psi&ic generat de aceast! stare de *ine "i de armoni%are cumediul4 , capacitatea de reacere oarte *un! eviden)iat! de cantitatea "i calitateasomnului( De%voltarea mo*ilitatii De%voltarea mo*ilit!)ii are scopul de a avori%aeectuarea procedeelor te&nice+ cu u"urin)! "i cursivitate( Pentru de%voltarea mo*ilit!)ii serecomand!- 7( Preg!tirea tre*uie s! #nceap! la 7:,7B ani( 9( #ntreruperea practic!riie0erci)iilor de mo*ilitate nu poate dep!"i o s!pt!m.n!+ #n ca% contrar mo*ilitatea estegreu de re!cut la nivelul atins anterior( B( E0ercitiile de mo*ilitate e0ecutate de dou! ori pe %i $diminea)a "i seara' dau re%ultatele cele mai *une ( ;(Se va urm!ri eectuarea unore0ercitii speciale pentru mo*ilitate+ dar "i acelor de te&nic!+ cea mai eicace parte ae0ecu)iei va i aceea #n care se atinge amplitudinea ma0im!+ !r! ca s! apar! sen%a)ia de



durere( 8( Paralel cu e0erci)iile de or)!+ se recomand! "i olosirea e0erci)iilor demo*ilitate+ ?( #naintea e0erci)iilor de mo*ilitate se recomand! o *un! #nc!l%ire $p.n! laapari)ia transpira)iei' "i #n special a articula)iilor asupra c!rora se va ac)iona( @( Nu serecomand! lucrul pentru de%voltarea mo*ilit!)ii c.nd organismul este o*osit+ dup!eorturi de or)! "i re%isten)!+ e0erci)iile nu mai au eicacitatea dorit!( ( Num!rul de

repet!ri ale e0erci)iilor #n iecare grup! tre*uie s! creasc! treptat+ apro0imativ de la ,7:#n prima lec)ie+ p.n! ia :,79: la s.r"itul lunii a treia de e0erci)ii %ilnice4 cel mai marenum!r de repet!ri #n cadrul unei lec)ii a #ndoirii coloanei verte*rale este de K:,7::+ aarticula)iei co0o,emurale de ?:,@:+ a articula)iei um!rului de 8:, ?: "i a altor articula)iide 9:, B:( K( E0erci)iile pentru de%voltarea mo*ilit!)ii vor i selec)ionate #n unc)ie denivelul de preg!tire al e0ecutan)ilor( Modalitatile de im*unatatire a ortei La alegereami3loacelor se impune respectarea criteriilor- a( 1unoa"terea topograiei "i ac)iunii principalelor grupe de mu"c&i+ pentru c! doar anumite grupe musculare+ doar anumitedirec)ii ale anga3!rii lor+ corespund cerin)elor te&nicii sportive( *( Sta*ilirea num!rului dee0ecu)ii( Tre*uie s! se re%iste tenta)iei de a se eectua un mare num!r de e0erci)ii #ncadrul unei lec)ii4 c( Succesiunea e0erci)iilor- se activea%! la #nceput grupe musculare

mici+ apoi se ac e0erci)iile care se adresea%! grupelor musculare mari( Ordinea este-e0erci)ii pentru mu"c&ii g.tului+ *ra)elor+ centurii scapulare apoi pentru a*domen+ spate "imu"c&ii picioarelor( E0erci)iile cu #nvingerea propriei greut!)i sunt olosite #nc! de la#nceputul sportului de perorman)! $lot!ri+ trac)iuni+ genule0iuni+ s!riturile de pe loc peam*ele picioare sau pe un picior'( Asemenea e0erci)ii reclam! #ns! limit!ri pentru a nu pertur*a coordonarea neuromuscular!( E0erci)iile cu partener $deplasare+ ridicare+ *alansare+ transport+ lupt!' sunt accesi*ile+ stimulative+ comple0e $cu momentei%ometrice "i dinamice' "i angrenea%! mari grupe musculare "i regimuri dierite de eort(E0erci)iile de accelerare , r.nare constau dintr,o suit! de ac)iuni motrice rapide alternatecu r.n!ri energice( E0erci)iile i%ometrice+ care pre%int! unele avanta3e $economia detimp+ aparatura relativ simpl!+ posi*ilitatea de%volt!rii grupelor musculare #n anumite

po%i)ii( /or)a sportiv! 2n unc)ie de modul de solicitare or)a este denumit!- 7( general!+cand invingerea unei re%isten)e se ace pe seama #ncord!rii grupelor principale de mu"c&i49( speciic!+ atunci c.nd #nvingerea dieritelor tipuri de re%isten)! se ace pe *a%a#ncord!rii anumitor grupe de mu"c&i( /or)a nu se maniest! #n stare pur!+ ci #n com*ina)iecu alte calit!)i motrice( Eectuarea unui act motric speciic unei ramuri sportive ace caor)a s! se implice #n mod dierit+ marc.nd particularit!)i distincte( #n aceast! direc)ie seeviden)ia%! trei orme principale de maniestare a or)ei- , or)a ma0im! $or)a a*solut!'4 ,or)a e0plo%iv! $detenta'+ or)a #n regim de vite%!4 , or)a #n regim de re%isten)!( a( /or)ama0im! se distinge prin- , or)a ma0im! static!+ ce se maniest! printr,o contrac)ie a#ntregului sistem muscular pentru a #nvinge o re%isten)! care dep!"e"te capacitatea(1ontrac)ia mu"c&iului+ #n aceast! situa)ie+ este o contrac)ie i%ometric! care se maniest!!r! modiicarea ormei+ !r! apropierea capetelor mu"c&ilor+ dar cu cre"terea oarte marea tensiunii musculare4 , or)a ma0im! dinamic! se reali%ea%! printr,o contrac)ie ma0im!#n cadrul unui act motric( Ea se maniest! prin #nvingerea de c!tre mu"c&i a uneire%isten)e e0terne+ av.nd de a ace cu o contrac)ie ce ace ca mu"c&iul s! se scurte%e( *(Detenta $or)a e0plo%iv! sau or)a #n regim de vite%!' este capacitatea unor grupe demu"c&i de a de%volta or)a ma0im! #ntr,un timp c.t mai scurt( Detenta se maniest! dieritla segmentele corpului $un *o0er poate avea o oarte *un! detent! , or)! e0plo%iv! , lamem*rele superioare "i mai pu)in *un! la cele inerioare'( Se consider! c! e0ist! o *un!



rela)ie #ntre or)a de contrac)ie i%ometric! "i rapiditatea e0ecu)iei unei mi"c!ri( Detentaeste determinat! de or)a ma0im!+ dar "i de un alt tip de or)! denumit! or)! de demarai$capacitatea de a reali%a o or)! ma0im! c&iar la de*utul mi"c!rii' av.nd ca eecto*)inerea unei mari vite%e ini)iale( Pentru a avea o *un! detent! tre*uie s! ac)ion!m ie prin m!rirea or)ei ma0ime+ ie prin cre"terea vite%ei de contrac)ie a mu"c&ilor+ ie prin

#m*inarea celor dou! $de preerat'( Ultima variant! este cea mai eicient!+ complet.ndu,se reciproc #n unc)ie de situa)iile concrete > or)! ma0im! sau vite%! de contrac)ie( c(/or)a #n regim de re%isten)! repre%int! capacitatea de a depune un eort de or)! timp#ndelungat( O orm! particular! este detenta #n regim de re%isten)!+ calitate oarteimportant! #n multe ramuri de sport+ #n care segmentele corpului tre*uie s! eectue%emi"c!ri e0plo%ive timp #ndelungat $*o0+ scrim!+ arte martiale'( Raportul dintre or)! "igreutatea corpului( Se consider! c! 7 5g or)! tre*uie s! corespund! la 7 5g greutatecorporal!( /or)a a*solut! se m!soar! odat! cu cre"terea greut!)ii corpului( 2ndem.nareaOrice act motric+ pentru a i eectuat+ necesit! un grad mai redus sau mai #nalt de#ndem.nare( 2ndem.narea este o calitate genetic!+ dar se "i cultiv! prin procesul deantrenament( Deini)ia #ndem.n!rii Indem.narea repre%int! o orm! de e0primare

comple0! a capacit!)ii de perorman)! prin #nv!)area rapid! a mi"c!rilor noi "i adaptarearapid! la situa)ii variate+ conorm speciicului iec!rei ramuri de sport sau al altordeprinderi motrice de *a%! "i aplicative( 2ndem.narea este capacitatea de a re%olva rapid"i c.t mai *ine sarcinile motrice+ mai ales cele care apar pe nea"teptate4 ea repre%int! otreapt! superioar! a capacit!)ii sportivului de a,"i coordona mi"c!rile( Este organic legat!de or)!+ vite%!+ re%isten)! "i suple)e( 2m*un!t!)irea acestor calit!)i contri*uie la#m*un!t!)irea #ndem.n!rii( Motivele alegererii practic!rii sportului de perorman)! Ne punem mereu #ntre*area- , de ce un individ alege o anume activitate "i nu alta , de cealege activitatea sportiv!+ ce,i oer!+ #n ce scop o ace+ care este motiva)ia+ ce,l trimitec!tre o astel de ac)iune Pentru cei mici+ r!spunsul poate i- mi"carea+ 3ocul+ li*ertatea dea %*urda #n voie+ satisac)ia #ntrecerii+ cunosc.nd c! activitatea de *a%! a lor este

3oaca( Sportul de perorman)! #ns! nu mai este o 3oac!+ el presupune voin)!+ renun)!ri+eorturi intense+ stres repetat "i multe priva)iuni( Pentru ce toate acestea+ cu ce poatecompensa sportul at.tea suerin)e Iat! motivele pentru care tinerii practic! sportul- 7( Nevoi motorii $nevoia de a c&eltui energie+ nevoia de mi"care'4 9( Airmarea de sine$condi)ii avora*ile ale airm!rii de sine'4 B( 1!utarea compensa)iei $complementar! "i deec&ili*ru'4 ;( Tendin)e sociale $nevoia de ailiere+ de integrare #n grup'4 8( Interesul pentrucompeti)ie $nevoia de succes+ de a se compara cu al)ii+ nevoia de a se opune altuia+dorin)a de neprev!%ut+ pl!cerea tr!irii concursului+ a tensiunii lui etc'4 ?( Dorin)a de ac."tiga $dorin)a de posesiune , loc #n clasament+ glorie+ recompense materiale'4 @(Aspira)ia de a deveni campion $e0igen)!+ autoairmare+ interese materiale+ inluen)aaltora'4 ( Agresivitate+ adversitate "i com*ativitate4 K( Custul riscului $3ocul cu via)a+nevoia de a i #n situa)ii periculoase+ nevoia de a,"i ar!ta cura3ul'4 7:( Atrac)ia c!treaventur! $dorin)a de neprev!%ut+ dorin)a de re%olvare a unor situa)ii limit!'( Preg!tirea psi&ologic! a sportivului Monitori%area psi&ologic! #n sportul de #nalt! perorman)!repre%int! evaluarea o*iectiva+ in timp util+ a r!spunsului psi&ologic al sportivului laantrenament prin investig!ri "i o*serv!ri reali%ate pe parcursul des!"ur!rii procesului de preg!tire( Ea are ca scop optimi%area preg!tirii "i cre"terea perorman)elor sportive prin-cunoa"terea particularit!)ilor psi&oindividuale ale sportivilor+ consilierea instructorilor #n privin)a particularit!)ilor sportivilor+ compararea dieritelor etape de preg!tire din punctul



de vedere al eectelor psi&ologice+ cunoa"terea evolu)iei componentelor psi&ologice carecontri*uie la cre"terea perorman)elor sportive+ locali%area unor erori "i a cau%elore"ecurilor #n antrenament sau competi)ii "i sta*ilirea necesit!)ilor de interven)ie psi&ologic!( Acest actor al antrenamentului are un rol deose*it #n preg!tire+ ampliicat decre"terea durit!)ii antrenamentului $densitate "i comple0itate a instruirii+ intensitate "i

volum mare de eort+ etc'+ de cre"terea continu! a num!rului mare de concursuri "i desporirea importan)ei acestora( Antrenamentul reacerii dupa eort a sportivului Marile perorman)e sportive sunt direct legate de cre"terea cantitativ! "i calitativ! aantrenamentelor $num!rul orelor de antrenament+ volumul "i intensitatea eortului'(Solicitarea tot mai mare a organismului impune reacerea rapid! a capacit!)ii de eort+ pentru ca sportivul s! ac! a)! numeroaselor lec)ii de antrenament "i pentru a r!spundecu succes solicit!rilor competi)ionale( Reacerea presupune nu numai odi&na $activ!+ pasiv!+ varianta intervalelor de odi&n! #ntre e0erci)ii #ntre antrenamente+ #ntre concursuri'ci "i varia)ia eortului #n cadrul ciclului %ilnic+ s!pt!m.nal+ lunar+ anual( Mi3loacele practice tre*uie s! ai*e #n vedere natura "i clasiicarea eortului $neuro,muscular+ cardio,vascular etc(' pentru care se preconi%ea%! dierit aceste mi3loace- psi&oterapia+

&idroterapia+ masa3+ o0igenare+ aeroipni%are+ medica)ia de reacere+ alimenta)ia+reec&ili*rarea &idroelectrolitic!+ etc( Aceste m!suri de reacere+ pentru a i eiciente+o*lig! pe sportiv la respectarea normelor de *a%! ale vie)ii sportive+ un regim corect demunc! "i de odi&n!+ "i evitarea e0ceselor de orice natur!( /unctiile sportului Apari)iae0erci)iilor i%ice a ost condi)ionat! de latura material! a vie)ii sociale+ dar "i de al)iactori- "tiin)!+ religie+ cultur! etc( Sportul are multiple valen)e educative #n %ilele noastre-7( contri*uie la de%voltarea multilateral! a individului4 9( sportul #i modelea%! pe indivi%i4B( stimulea%! activitatea de cercetare asupra capacita)ii omului+ sistemelor "i organelorsale4 ;( promovea%! ideea de prietenie+ contri*uie la cre"terea prestigiului $ individ,comunitatena)iune'4 8( contri*uie la men)inerea st!rii de s!n!tate4 Sinteti%.nd acestevalen)e educative putem spune c! sportul are urm!toarele unc)ii- Pe plan social- ,

/unc)ia de perec)ionare a de%volt!rii i%ice+ #n sensul armoniei "i propor)ionalit!)ii( ,/unc)ia de de%voltare "i perec)ionare a capacit!)ii motrice+ care conduce la ormareacalit!)ilor motrice+ a deprinderilor "i priceperilor motrice+ la capacitatea de #nsu"ire "icoordonare a mi"c!rilor la nivel general+ dar mai ales la capacitatea motric! speciic! pentru sportul de perorman)!( , /unc)ia sanogenetic! 6 igienic!+ care vi%ea%! men)inereaunei st!ri optime de s!n!tate a celor ce practic! e0erci)iile i%ice+ cre"terea poten)ialuluiunc)ional al organelor "i sistemelor organismului+ perec)ionarea unc)iilor vitale+ *a%as!n!t!)ii "i capacit!)ii de munc!( , /unc)ia recreativ! cu cele dou! sensuri+ de practicant "i *eneiciar al e0erci)iului i%ic+ "i #n al doilea r.nd ca spectator( Ea permite recreereaoamenilor prin intermediul sportului+ massmedia+ stadion+ TV etc( , /unc)ia de emula)iece se materiali%ea%! prin de%voltarea spiritului competitiv+ a dorin)ei de dep!"ire "iautodep!"ire+ dar numai #n limite corecte+ regulamentare+ de air,pla( , /unc)ia educativ!este cea mai comple0! prin aceea c! educa)ia i%ic! "i sportul inluen)ea%! de%voltarea personalit!)ii omului #n totalitatea ei- intelectual!+ moral!+ estetic!+ te&nico, proesional!(Pe plan intelectual+ inluen)ele sunt evidente+ su*iec)ii primesc cuno"tin)e din domeniidiverse- anatomie+ i%iologie+ psi&ologie+ *iomecanica+ igien!+ pedagogie+ antropelogie+ *ioc&imie etc( asigur.nd ondul de *a%! pentru cunoa"terea "tiin)iic! a practic!riie0erci)iului i%ic "i pentru con"tienti%area enomenului( Memoria+ imagina)ia+ aten)ia+spiritul de o*serva)ie sunt calit!)i ce se de%volt! #n procesul direct de practicare a



e0erci)iilor i%ice( Pe plan moral+ sportivii devin ac)ionari "i *eneiciari #n procesul deormare a unor deprinderi "i o*i"nuin)e de comportament corect #n #ntreceri dar "i #nvia)!( Pe plan estetic+ e0erci)iile i%ice+ te&nica+ activitatea tactic! dus! p.n! la m!iestriecontri*uie la educarea gustului pentru rumos( 1u oca%ia deplas!rilor la competi)ii+su*iec)ii #"i de%volt! acela"i gust pentru rumuse)ile naturii+ al unor reali%!ri umane pe

plan socio,economic( Mu%ica ce #nso)e"te unele e0ecu)ii spore"te contri*u)ia la#m*un!t!)irea unor calit!)i de ordin estetic $ritm+ armonie+ gra)ie'( Pe plan te&nico, proesional 6 sportul de%volt! calit!)ile motrice+ capacitatea i%ic!+ indicii superiori dede%voltare morounc)ional!+ necesari #n activitatea productiv!( Aceste unc)ii tre*uie percepute ca un tot unitar+ un sistem( 1um poate i stimulat! capacitatea de perorman)! asportivului 1apacitatea de perorman)! este maniestarea disponi*ilit!)ilor individului+materiali%at! #n valori o*iectivede m!sur!- puncte+ locuri #n clasament+ goluri marcate+5ilograme ridicate+ drepturi c."tigate+ promov!ri etc( 1apacitatea de perorman)! estedeterminat! de- Aptitudini+ Atitudini+ Antrenament "i Am*ian)!( 7( AptitudinileAptitudinile sunt particularit!)i psi&ice "i i%ice al omului+ care stau la *a%a #ndeplinirii cusucces a unei anumite activit!)i( Aptitudinile au la *a%! predispo%i)ii anatomo,i%iologice

cu care omul se na"te( Aceste predispo%i)ii au originea #n cromo%omi "i gene+ elemente prin care se transmit caracterele ereditare( Un rol important #n transmiterea acestor#nsu"iri "i capacit!)i+ #l au mediul social+ munca "i educa)ia( Astel c! putem spune c!aptitudinile sunt o re%ultant! a interac)iunii calit!)ilor ereditare cu condi)iile de mediu+munc! "i educa)ie( 9( Atitudinile Sunt deci%ii determinate de convingeri+ comportamente+concep)ii "i preerin)e pentru anumite activit!)i( Tipuri de atitudini- a' atitudini cae0presie a caracterului ele se maniest! ca atitudini a)! de mi"care+ de sport+ deantrenament+ a)! de ec&ip!+ de adversari+ a)! de sine etc4 *' atitudini opera)ionaleacestea depind de e0perien)a sportivului+ sunt preerin)e la diver"i stimuli "i dieritesitua)ii4 c' atitudinile cognitive+ de cunoa"tere+ se maniest! ca st!ri de prevedere+ dea"teptare+ de cunoa"tere a adversarului+ ele undamentea%! g.ndirea tactic!4 d' atitudinile

evaluative constau #n aceea c! individul evaluea%! partenerii+ adversarii+ ar*itrii+ pu*licul+etc( "i c&iar se autoevaluea%!4 e' atitudinile precompeti)ionale sunt anticipative+evaluative+ su* orma st!rilor de preg!tire( Preg!tirea motric! are o importan)! ma3or!+celelalte+ care privesc latura aectiv! sau intelectual!+ au rolul de sus)inere+ stimulare "ireglare a comportamentului motor( B( Am*ian)a Este mediul material "i social care#ncon3oar! pe sportiv+ c!ruia #i cere s! se adapte%e unui sistem comple0 , perorman)asportiv!( 1ondi)iile am*ientale+ constituite #ntr,un comple0 de stimuli po%itivi saunegative "i inluen)ea%! perorman)a sportiv!( Mediul social+ constituit din totalitatearela)iilor sociale+ institu)ii+ organi%a)ii+ clu*uri+ asocia)ii+ edera)ii+ actori culturali+ valorisociale etc+ pre%int! cea mai mare inluen)! asupra de%volt!rii personalit!)ii sportivului(/amilia+ "coala+ mediul sportiv Gec&ipa+ clu*ul+ grupa' inluen)ea%! perorman)a sportiv!(/oarte important pentru rela)iile #n cadrul ec&ipelor sportive este capacitatea su*iec)ilorde a se autoanali%a "i autoevalua #n mod o*iectiv+ care determin! atitudinea a)! derealitate( ;( Antrenamentul sportiv Este un proces pedagogic speciali%at care utili%ea%!orme de activitate "i modalit!)i particulari%ate+ des!"urat sistematic #n scopul adapt!riiorganismului la eorturi i%ice intense+ #n vederea atingerii unor perorman)e #nalte( Sevor*e"te tot mai mult de antrenamentul total singurul #n m!sur! s! de%volte lama0imum capacitatea de perorman)!( Etapele #nv!)!rii te&nicii Etapele #nv!)!rii te&niciisunt urm!toarele- 7( Etapa inorm!rii "i a orm!rii repre%ent!rii+ este a%a #n care se



crea%! prima imagine asupra mi"c!rii+ #n care iau na"tere reac)ii ideomotorii iar sportivul+unc)ie de spiritul de o*serva)ie+ de capacitatea de eort+ de e0perien)a motric! anterioar!#"i ela*orea%! un plan de ac)iune dup! care urmea%! primele e0ers!ri( 9( Etapa mi"c!rilorgrosiere sau insuicient dieren)iate este caracteri%at! de primele e0ecu)ii+ a%!corespun%!toare primei #nv!)!ri a ac)iunii+ c.nd se #nsu"e"te componenta principal! a

mi"c!rii+ c.nd mi"c!rile "i contrac)iile musculare inutile sunt recvente( B( Etapacoordon!rii ine "i a consolid!rii procedeelor te&nice+ denumit! a i0!rii "i consolid!riicorespunde stadiului de preci%are a ac)iunii( Mi"carea prinde contur precis+ este perceput!#n mod detaliat sta*ilindu,se concomitent a%ele actului motric( ;( Etapa perec)ion!rii "isupra#nv!)!rii procedeului te&nic( Sportivul poate s!,"i e0erse%e ac)iunile #n unc)ie deadversar+ teren+ atmoser!+ pu*lic etc( E0ecu)iile au ritm+ cursivitate+ preci%ie "i sunt *inecoordonate( Supra#nv!)area este o condi)ie o*ligatorie #n sportul de perorman)!+ dierit!de la unele sporturi la altele( Supra#nv!)area permite participarea intelectual! pentru c! punere #n valoare a unui procedeu necesit! o pround! anali%! mental! a situa)ieiconcrete+ adversar+ partener+ teren etc( Sc&ema de principiu dup! care se #nsu"e"te te&nicami"c!rilor elementare- 7( repre%entarea motric! ce se ormea%! la #nceput4 9( #ncerc!rile

de a transpune #n practic! repre%entarea4 B( repet!rile elementului ce se #nva)!4 ;(c!p!tarea priceperii care ulterior se transorm! #n 8( deprindere motric! , stereotipuldinamic Importanta instructorului in ormarea si perormanta sportivului Este cunoscutconceptul conorm c!ruia perorman)a sportivului "i evolu)ia sa este determinat! #n mare parte de antrenorul s!u+ de te&nicile "i procedeele de antrenare( Iat! c.teva dinmodalit!)ile prin care instructorul contri*uie la succesul pe plan proesional al elevuluis!u- , 1re"terea considera*il! a volumului de lucru $de antrenament' al sportivilor ,Legarea con)inutului "i metodicii antrenamentului sportiv de cerin)ele de concurs aleramurii de sport Stresul si rela0area Speciali"tii au a3uns de mult timp la conclu%ia c!stresul este cel care cau%ea%! aproape toate *olile( Aceast! inorma)ie s,ar traduce #naceea c! noi #n"ine ne provoc!m propriile *oli+ #m*oln!vindu,ne mai mult sau mai pu)in

#n mod con"tient( Tre*uie s! g!sim modalit!)ile prin care s! contracar!m stresul+ s!lupt!m #mpotriva eectelor nocive ale sale+ iar aceast! lupt! tre*uie purtat! #n iecare %i(Tre*uie s! g!sim #n iecare %i m!car c.teva clipe #n care s! ne putem rela0a+ s! neadun!m or)ele pentru a putea re%ista #ntregii %ile "i solicit!rilor sale( Rela0area este une0erci)iu u"or de #nv!)at "i oarte eicient #n tratamentul stresului( Una dintremaniest!rile i%iologice ale stresului este tensiunea muscular!( 1.nd aceast! tensiuneeste continu! timp de mai multe ore+ mu"c&ii se o*i"nuiesc cu aceast! stare de#ncordare "i tind s! adopte aceast! po%i)ie( 1a re%ultat+ apar at.t de cunoscutele dureri de"ale+ de cap "i de mu"c&i #n general+ asociate cu stresul( Din neericire+ oarte mul)i nua3ung s! ac! leg!tura #ntre una "i alta( Unul dintre scopurile rela0!rii este ca persoana s!,"i dea seama de starea sa de #ncordare pentru a,"i putea rela0a musculatura #n modcon"tient( Printre metodele sau ac)iunile pe care le po)i #ntreprinde pentru a te rela0a senum!r!- 7( Masa3ul 6 este una dintre cele mai olosite metode de modelare a corpului( Elte ace s! ui)i de stres+ de serviciu+ de #nt.mpl!rile nepl!cute+ #)i limpe%e"te mintea "irela0ea%! corpul( Masa3ul a3uta la punerea in mi"care a s.ngelui din corp+ a3ut.nd la omai *una o0igenare a sa( 9( Rele0oterapia 6 se ocup! de masarea punctelor rele0e alatein talpa( Rele0oterapia utili%ea%! presiunea degetelor asupra anumitor puncte din talpa+in vederea eli*er!rii stresului si a tensiunilor acumulate in organism( La *a%atratamentelor de rele0oterapie+ sta ideea conorm c!reia corpul uman este str!*!tut de 7:



meridiane energetice( Aec)iunile si durerile pe care le resim)im sunt re%ultatul unuide%ec&ili*ru la nivelul acestor meridiane( Prin aplicarea presiunii asupra anumitor %onedin talpa+ se #ncearc! resta*ilirea ec&ili*rului energetic( B( Aromoterapia , Scopul acestei"tiin)e este acela de a a3uta la vindecare diverselor *oli cu a3utorul aromelor si a parumurilor( ;( =aia , O *aie cald!+ rela0ant!+ aromat! si lini"titoare ace *ine corpului "i

lini"te"te( 8( Pilates+ oga sau alte e0erci)ii i%ice Pilates+ e0erci)iile aero*ice "in corpuls!n!tos "i a3uta la recrearea psi&icului( Este o te&nica ce com*ina toniierea cu rela0areasi controlul respira)iei( Qoga te ace sa descoperi lini"tea interioara+ rela0area trupului si aspiritului si te a3uta sa,ti men)ii sau sa,ti #m*un!t!)e"ti condi)ia i%ica si starea generala(Eliminarea stresului prin meditatie Medita)ia este o stare mintal! care permite unei persoane s! nu se g.ndeasc! la tre*urile %ilnice "i s! se concentre%e intens pentru aelimina stresul( O*iectul acestei medita)ii este ie concentrarea asupra unui o*iect+ ieasupra unui g.nd+ a con"tientului+ a incon"tientului sau su*con"tientului( Medita)ia este+ poate+ procedeul cel mai vec&i "i+ !r! #ndoial!+ unul dintre cele mai eiciente pentru ao*)ine pacea mental! "i a contracara tensiunea "i stresul+ implic.nd aten)ia spre g.ndirea#ns!"i+ dar !r! a te l!sa dus de g.nduri( Prin simplitatea practicii sale "i prin aptul c!

poate i olosit! atunci c.nd e"ti singur+ !r! a3utorul uneia sau mai multor persoane+aceast! metod! a ost oarte o*i"nuit! de,a lungul secolelor( /ie c! este vor*a de Qoga+sau en+ ele au #n comun urm!toarele lucruri- , In primul r.nd+ este un e0erci)iu mental *ine!c!tor+ care a3ut! la controlul g.ndurilor( 1ei care practic! medita)ia #n mod regulat"i sistematic o*)in o *um! st!p.nire asupra con"tiin)ei "i reac)iilor lor( , In al doilea r.nd+aduce cu sine rela0area( Medita)ia "i tensiunea sunt incompati*ile+ deoarece+ atunci c.ndmedite%i intervine #n mod automat+ rela0area muscular! "i aectiv!( Medita)ia recvent!ace ca omul s! ie mai pu)in agresiv+ mai lini"tit "i deci mai li*er de stres( , In al treilear.nd+ medita)ia ace ca e0isten)a iin)ei umane s! ie mai ec&ili*rat!( 1ercet!ri recente audovedit c! medita)ia de%volt! unc)iunile cere*rale care permit ec&ili*rarea unc)iiloremiserei cere*rale st.ngi "i ale celei drepte( Este )tiut c! #n timp ce emisera st.ng! se

ocup! cu unc)iuni logice+ matematice+ ra)ionale "i "tiin)iice+ cea dreapt! diri3ea%!capacit!)ile creative+ imaginative "i spirituale( A"adar+ medita)ia tinde s! compense%e posi*ila deicien)! de unc)ie a emiserei cere*rale drepte+ avori%.nd o olosireec&ili*rat! a tuturor aspectelor mintale( , i #n inal+ medita)ia ne a3ut! s! ne desprindemtemporar de realitatea vie)ii de toate %ilele "i s! atingem dimensiuni spirituale(2nregistr!rile i%iologice aplicate persoanelor #n momente de medita)ie arat! c!+ #n timpulmedita"iei se reglea%! "i se diminuea%! ritmul respirator+ se reduce activitatea cardiac!+ seec&ili*rea%! circula)ia "i compo%i)ia sanguin!( Pe l.ng! acestea+ undele cere*rale arat!indicii ec&ili*rate care sugerea%! e0isten)a unei dimensiuni spirituale avora*ile pentru caiin)a uman! s! poat! o*)ine o stare de s!n!tate i%ic! "i mintal!( Eliminarea stresului prinmetode naturale To)i suntem aecta)i de stres #ntr,un el sau altul( Tot ce putem ace #ns!este s! g!sim cele mai #n)elepte "i mai eiciente modalit!)i de a,l com*ate( Printre acestease num!r! metodele de rela0are activ! "i pasiv!( O *aie rela0ant! "i aromat! sau alergarea#n parc sau o partid! de tenis pot i ideale pentru a elimina orice urm! de stres( Tre*uie#ns! s! "tim c! stresul nu ne aectea%! numai psi&icul( Tot organismul nostru este aectatde ritmul de via)! stresant la care adaug! "i o alimenta)ie complet nes!n!toas!( Din acest punct de vedere+ cea mai *un! cale de a trata stresul este aceea de a,i asiguraorganismului cele mai *une condi)ii pentru a i capa*il s! lupte #mpotriva stresului "i s!,lcontrole%e prin puterea proprie( Pu)inii dintre noi care recunosc c! sunt aecta)i de stres



ac marea gre"eal! de a recurge la cump!rarea multor medicamente sau energi%ante care promit s! te destrese%e ca prin minune( Solutia este adoptarea unui stil de viat! s!n!tos siolosind #n mod potrivit elementele pe care ni le oer! natura- alimenta)ia natural!+e0erci)iul i%ic moderat+ odi&na+ recrearea "i rela0area( Eectele apei asupra organismuluiconduc la com*ina)ia #ntre rela0are "i stimulare( lat! c.teva dintre ormele de utili%area

apei- , Simpla consumare a apei este deose*it de important!( Este *ine s! consumam cel pu)in un litru 3um!tate,doi de ap! pe %i( E0plica)ia este simpl!- apa a3ut! la eliminarearapid! din organism a to0inelor+ determin! un tran%it intestinal *un+ a3ut.nd #n inalorganismul s! #"i #ndeplineasc! cum tre*uie toate unc)iile sale+ inclusiv cea deautoreglare "i de autovindecare( , =aie c!ldu)! #n cada de *aie timp de 7:,78 minute(Oer! un eect *ine!c!tor de rela0are muscular! necesar pentru a #nvinge tensiuneagenerat! de stres( In acela"i timp+ *aia toniic! sistemul nervos+ oerind ec&ili*rul necesar pentru a #nrunta situa)iile stresante( Pentru a m!ri eectul pe care #l are apa+ se pot ad!ugas!ruri de *aie sau mai degra*! circa 8,7: pic!turi de esen)! de lavand! sau de ro%marin( ,Sauna- Durata sa nu tre*uie s! dep!"easc! ;8,?: de minute( Permite eliminareasu*stan)elor de de%asimila)ie prin piele( S.ngele se cur!)! de impurit!)i "i toate organele

unc)ionea%! mai *ine( 1!ldura #)i m!re"te ritmul inimii+ dilatea%! vasele de s.nge "i#m*un!t!)e"te circula)ia( , Tala%oterapia- este olosit! cu succes in medicina( 2ngri3irileacordate in sanatorii speciali%ate const.nd in *ai calde+ *ai cu micro*ule+ sau cu 3eturi+du"uri+ aplica)ii de plante marine *ogate in silica)i+ au un eect sedativ+ diminu.ndinlama)iile si amelior.nd reumatismul( Tratamentul cu a3utorul *!ilor !cute #n apa demare+ numit tala%oterapie+ cre"te pota de m.ncare+ stimulea%! meta*olismul "i#m*un!t!)e"te unc)ionarea glandelor cu secre)ie intern!( Antio0idan)i pentru men)inereas!n!t!)ii Natura ne oer! alimentele s!n!toase #n care se g!sesc antio0idanti care ne a3utas! ne mentinem s!n!tatea "i tinere)ea( =etacarotenul care se gaseste in ma3oritateaructelor si legumelor colorate+ este eicient #n de%voltarea celular! "i a3ut! la p!strareaunei pieli rumoase( Vitamina A sau retinolul este con)inut! mai ales de produsele lactate+

de ou! "i icat( 1el mai cunoscut rol al s!u este aptul ca a3ut! la o *un! unc)ionare aoc&ilor+ "i a3uta la regenerarea celulara la nivelul pielii "i mucoaselor+ avori%ea%a sinte%aacidului retinoic ce controlea%a cre"terea celular!( Vitamina A mai a3ut! "i la tratareacancerului pulmonar( 1oen%ima 7: este cunoscuta ca ingredientul minune olosit #ncremele antirid datorita proprietatilor sale de lupta impotriva im*!tr.nirii cutanate( Seg!se"te #n legumele ver%i+ soia+ oleaginoase sau sardine( /iind un antio0idant liposolu*il+asigura transportul o0igenului in interiorul celulelor si produce energie( Previne sitratea%a *olile cardiovasculare+ reduce considera*il riscul apari)iei cancerului de colon+ deuter sau de s.n( Vitamina E se g!se"te in germenii de gr.u+ in alune+ spanac+ migdale "i incerealele integrale( 1el mai important rol al sau este legat de mecanismul ecunditatii(Vitamina E mai stimulea%! regenerarea celular!+ prote3ea%! celulele "i )esuturile deac)iunea radicalilor li*eri+ "i este eicient! #n prevenirea riscului de accident cere*ral(Educa)ia i%ica si calitatile motrice Educa)ia i%ic! este activitatea care valoriic!sistematic practicarea e0erci)iilor i%ice #n scopul m!ririi poten)ialului *iologic al omului(Educa)ia i%ic! este- , i%iologic! prin natura e0erci)iilor olosite4 , pedagogic! prinmetodele utili%ate4 , *iologic! prin eectele produse asupra organismului4 , social! prinmodul de organi%are "i des!"urare( 1onsiderat! mult! vreme ca o activitate limitat! lanivel institu)ionali%at+ educa)ia i%ic! "i,a l!rgit aria de cuprindere odat! cu generali%areano)iunii de educa)ie permanent!( Educa)ia i%ic! se adresea%! tuturor categoriilor de



popula)ie+ adapt.ndu,"i o*iectivele+ mi3loacele+ metodele "i ormele de organi%are laspeciicul iec!reia dintre ele+ iind cunoscute urm!toarele tipuri $su*sisteme'- , educa)iai%ic! a tinerei genera)ii din unit!)ile pre"colare+ #nv!)!m.ntul primar+ gimna%ial+ liceal+ proesional+ special "i superior4 , educa)ia i%ic! proesional! , care se adresea%!diverselor sectoare economice $metalurgie+ minerit+ c&imie etc(' sau speciali%!ri ce

presupun eorturi i%ice intense $scaandri+ pilo)i etc' , educa)ia i%ic! a persoanelorv.rstnice sau suerinde de un &andicap etc 1alit!)ile motrice sunt #nsu"iri #nn!scute aleorganismului+ concreti%ate #n capacitatea acestuia de a eectua mi"c!rile cu o anumit!rapiditate+ putere+ coordonare+ amplitudine+ o durat! c.t mai mare de timp+ dar cu aceea"ieicien)!( Pe parcursul vie)ii+ vite%a+ or)a+ re%isten)a+ #ndem.narea "i mo*ilitatea se#m*un!t!)esc+ datorit! activit!)ilor i%ice cotidiene $3ocuri spontane+ eectuarea unorsarcini i%ice oca%ionale+ activit!)i proesionale etc'( Un eect deose*it de importantasupra nivelului de de%voltare al acestor calit!)i #l are practicarea e0erci)iilor i%ice+ iesu* orm! organi%at! $antrenament sportiv+ competi)ii'+ ie #n activit!)i independente( Nivelul de de%voltare a calit!)ilor motrice condi)ionea%!+ #n mod decisiv+ u"urin)a "icorectitudinea #nsu"irii deprinderilor motrice "i asigur! cre"terea corespun%!toare a

capacit!)ii de eort a practican)ilor e0erci)iilor i%ice( 1alit!)ile motrice se clasiic! astel-a' de *a%! , vite%a+ #ndem.narea+ or)a "i re%isten)a+ la care unii speciali"ti adaug! "imo*ilitatea sau suple)ea4 *' speciice practic!rii unor ramuri de sport , deinite+ #ngeneral+ drept calit!)i motrice com*inate "i comple0e4 ele sunt considerate a iamestecuri+ #n dierite propor)ii+ ale calit!)ilor motrice de *a%!+ cum ar i- , or)a #n regimde vite%! sau or)a e0plo%iv!4 , vite%a #n regim de or)! sau detenta4 , or)a #n regim dere%isten)!4 , vite%a #n regim de re%isten)!4 , or)a #n regim de re%isten)! "i coordonare(Ra)ionali%area "i standardi%area antrenamentului sportiv Ra)ionali%area "i standardi%arearepre%int! m!suri cu caracter metodic necesare #n antrenamentul sportiv( Deoarecenum!rul de antrenamente eectuate %ilnic+ durata acestora+ volumul "i intensitateaeortului nu pot cre"te la ininit+ este necesar! alegerea celor mai eiciente mi3loace "i

do%area lor #n lec)ii+ sistemati%ate dup! anumite criterii "i constituite #ntrun sistem unitarde ac)ionare( Ra)ionali%area repre%int! opera)ia de selectare "i olosire a e0erci)iilor "i procedeelor metodice cele mai eiciente+ pre%entate de literatura de specialitate sau pro*ate de c!tre instructor #n cadrul activit!)ii proprii cu sportivii( Reducerea mi3loacelorla un num!r restr.ns este urmarea unei activit!)i la*orioase+ #ntins! pe mul)i ani "icompletat! de re%ultatele investiga)iilor unc)ionale+ psi&ice+ *ioc&imice+ etc( alecolectivelor de cercet!tori( Standardi%area este opera)ia de tipi%are a mi3loacelor+ lec)iilor"i sistemelor de lec)ii $microciclurilor' pe *a%a cunoa"terii valorilor *iologice+ *iomecanice "i metodologice+ precum "i a eectelor acestora asupra preg!tirii+ #n vedereacre"terii eicien)ei activit!)ii( Ra)ionali%area "i standardi%area mi3loacelor de antrenamentsunt opera)ii a*solut necesare #n sportul de perorman)! "i mare perorman)!+ acolo undeaccentul se pune e0clusiv pe eicien)a activit!)ii( Tactica sportiva Tactica repre%int!activitatea prin care un sportiv sau ec&ip! u%ea%! de toate posi*ilit!)ile sale i%ice+ te&nice"i psi&ice+ pentru a do*.ndi re%ultatele cele mai *une #n condi)iile "i #n a)a unor adversaridieri)i( Tactica este un sistem coerent de reguli "i ac)iuni+ selec)ionate "i preg!titeanticipat+ pentru re%olvarea situa)iilor ridicate de adversari "i de am*ian)!+ #n scopulreali%!rii o*iectivelor prev!%ute4 ea #nsumea%! idei "i modalit!)i proprii de ac)ionare #nvederea sus)inerii unor presta)ii de mare eicien)! pentru o*)inerea succesului( Acst rol este deose*it de important in artele martiale(

DESPRE ANTRENAMENTUL SPORTIV Antrenamentul Sportiv Este Procesul Pedagogic Ce Se Desfăşoară În...

Documents

Transcript of DESPRE ANTRENAMENTUL SPORTIV Antrenamentul Sportiv Este Procesul Pedagogic Ce Se Desfăşoară În...