pag. 20

Eliton Trans este o companie de elită în transportul rutier ce angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internaţional şi intern pag. 19

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă,

Componente Auto SA Topoloveni

urează tuturor angajaţilor și partenerilor noștri sărbători

fericite și un An Nou plin de reușite!LA MULŢI ANI!

Com Divers Auto Ro urează clienţilor, salariaţilor și colaboratorilor sărbători fericite!

Manager, Dan Lazăr

Farmaciile

Forte Vita Farm vă urează sărbători

fericite, multă sănătate și un An Nou plin de

realizări! LA MULȚI ANI!

Primăria Municipiului CâmpulungDe sfânta sărbătoare a Nașterii Domnului

nostru Iisus Hristos, împărtășim cu dumneavoastră gândurile noastre bune și vă dorim din toată inima prosperitate și liniște

sufl etească! Noul an să vă aducă în case mult noroc și bucurii alături de cei dragi!

SĂRBĂTORI FERICITE! LA MULŢI ANI!Primar, Ioan Liviu Ţâroiu

Viceprimar, Mărgărin Șerban Blidaru

S.C. VINALCOOL ARGEȘ

le urează tuturor salariaților,

colaboratorilor și clienților un Crăciun și An Nou

fericit alături de cei dragi!LA MULȚI ANI!

Director, dr. Marian Drăgușin

Despăgubiri de milioane de euro pentru argeşenii răniţi la Colectiv

OANA MARIA ROTARIU:600.000 DE EURO

ANDREI CIPRIAN ILIESCU

70.000 DE EURO ALEXANDRINA SCÂNTEIE

450.000 DE EURO

pag. 11

RETROSPECTIVĂ Şi în 2019, Jurnalul de Argeş a realizat, în exclusivitate, numeroase subiecte de impact pag. 10-11

NR. 1312FONDAT ÎN 1994

S pt mânal de informa ii diverse

18 - 24 septembrie 201920 pagini 1,5 lei

Chestorul Berechet i vecinii s-au trezit cu un proiect de trei blocuri lâng casele lor:

„Ne gândim s d m în judecat Prim ria. Nici m car nu ne-a trimis în tiin are privind viitoarele blocuri” pag. 11

Dezv luirile unui secretar de stat. Cum s-a intervenit la el în scandalul blocului de 10 etaje din centrul Pite tiului

EXCLUSIV

Alexandru Pugna: „Doamna Somazzi

Safta a crezut că, dacă e consul onorifi c,

cădem pe spate! I-am spus: «Doamnă,

noi nu putem face ilegalități!»”

Pusă în fața evidențelor, consulul onorifi c îl introduce în ecuație și pe patronul

fi rmei Titidan, Adrian Ionescu, despre care recunoaște, în premieră, că a însoțit-o în

biroul secretarului de stat Consulul Somazzi Safta: „Am fost în audienţă cu juristul

şi cu promotorul, persoanele direct interesate”

Un spaniol a venit tocmai

l g

Pe arhitectul- ef l-a luat gura pe dinainte. A recunoscut neregula din scandalul

EXCLUSIV. Programul ceremoniei de înhumare a Reginei ElenaPrincipesa Margareta îi roag pe arge eni s vin cu ori albe la catafalcul bunicii sale pag. 5

6

pag. 4-7

Primarul Ion Georgescu”În două locuri vor veni oamenii la anul: la Arsenie Boca şi la spitalul din Mioveni”

NR. 1326FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 202020 pagini 1,5 lei

IMPORTANT! Următoarea ediţie a ziarului va apărea miercuri, 8 ianuarie 2020

pag. 3

Ruda unui pădurar din Davideşti, trimisă în judecată după ce a atacat cu sabia şi lopata un om de afaceri

Povestea unui câmpulungean rănit la Revoluţie în Bucureşti

Adrian Preda, Alina Zaharia şi Alina Cheru au fost desemnaţi sportivii anului la CSM Piteşti

Exclusiv. Un artist din Piteşti a fost în turneu cu Richard Clayderman

pag. 10

pag. 19

pag. 18

pag. 13

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

În rol de Moș Crăciun, Adrian Miuțescu le explică renilor din PNL Argeș care se visează prefect că CV-urile lor au fost trimise la Polul Nord și acolo vor rămâne.

Din Din

Culise...Culise...

Comisarul-șef Tudorel Pieleanu de la Teleorman, singurul șef din poliția argeșeană

care n-a devenit liberal după ce a fost PSD-ist.Marius Postelnicescu, un liberal care înfl ăcărează

masele numai după ce dispare din peisaj.

M-aș fi pensionat, că mi-e dor să mă întorc la dra-ga mea de Carmen Dan, dar m-a rugat Miuțescu să rămân! Mi-a zis că toți liberalii lui și-au depus

CV-urile pentru funcția de prefect... Emilică, știi tu ce avem în comun ? Suntem

”Moartea audienței” amândoi...

Cornel Ionică, un primar care știe că voturile sunt ca vinul: cu cât sunt mai vechi,

cu atât sunt mai statornice.

Știți de ce vă iubesc? Că nu aveți cont de Facebook să m-alergați prin tot Piteștiul,

ca pe vicele Apostoliceanu după cai verzi pe pereți...

Cornel Ionică, primar, spune, para-frazându-l pe Hagi, ca e mai bine să fi e bine, ca să nu fi e rău: ”2019 a fost, pot spune, un an difi cil, dar în care s-au reușit destule lucruri bune”. Simona Halep știe când o să îi facă

pe fani să sufere: ”O să-i anunț eu pe oa-menii care doresc să afl e atunci când o să mă logodesc și o să fac și următorul pas”. Constantin Stancu, director exe-

cutiv CS Mioveni, susține secretizarea meciurilor pierdute în campionat: ”Ce? Trebuie să dăm în ziar că am pierdut trei meciuri?”. Emilian Dragnea recunoaște că o să

îi fi e dor de sinecura bine plătită de la Prefectură: ”Mă încearcă un sentiment de tristețe, însă viața merge înainte”.

Dan Manu regretă profund că PSD-ul nu o să mai poată trage chiolhanuri la Vila Florica: ”Teama noastră e ca Vila Florica să nu fi e lăsată în paragină”. Ionuţ Moșteanu, un deputat mai

mult online decât offl ine, admite că vrea să schimbe gașca lui Ionică cu gașca lui: ”Veniți alături de mine! Împreună schim-băm Piteștiul”. Ion Georgescu, primar Mioveni,

știe deja calendarul pelerinajelor pe 2020: ”În două locuri vor veni oamenii la anul: la Arsenie Boca și la spitalul din Mioveni” Adrian Bughiu, subprefect, vrea să

facă un remake politic după ”Moscova nu crede în lacrimi”: ”Mă încearcă un sentiment de tristețe, însă viața merge înainte!”

Managerul Centrului Cultu-ral Județean, Araxy Negoșanu, a organizat petrecerea de sfârșit de an a instituției la Restau-rantul ”Cornul Vânătorului”. Amuzant e că salariații nu prea au dat buzna la petrecerea lu’ du-amna Araxy. Iar asta din două motive: unii dintre ei au dat fost implicați în alte acțiuni ar-tistice, iar ceilalți, deloc puțini, au simțit că ”Șefa banilor” de la

cultura județului e pe făraș (nu mai e mult până la expirarea mandatului), iar susținerea i se cam zdruncină. Nu-i bai, că de petrecerea doamnei Araxy au benefi ciat din plin și coriștii de la ”Ars Nova”, printre care fi ica lui Araxy, Esther, și logodni-cul ei. Dar și familia Pendiuc. Doamna Gabriela - în calitate de membră a corului, iar fostul primar - în calitate de soț.

Soţii Pendiuc - invitaţi la încheierea de an a lui Araxy de la Centrul Cultural Judeţean

Acesta e ”Prefectul meu”! N-are față, n-are chip și nu face cip-cirip mai devreme de ianuarie...

Ţâroiu a cedat: a plantat brad în centrul Câmpulungului!

Muștruluit din cauza faptului că a lăsat Piaţa Pri-măriei fără pom de Crăciun, după ce acolo s-au cul-cușit pe vecie lucrătorii familiei Răuţoiu, primarul Câmpulungului a cedat presiunilor societăţii civile. Mai ales că o festivitate publică de întâmpinare a săr-bătorilor de iarnă a organizat-o un contracandidat la alegerile locale de la anul, vedeta TV Elena Lasconi. Simţind că acum pericolul nu e de neglijat, ca în ca-zul celui provenit de la liberali, Liviu Ţâroiu a făcut ceea ce anunţase că va face la anul: a adus un brad din pădurile brașovene și l-a plantat în centru, într-o jardinieră, în locul unui arţar nou ivit în baza proiec-tului de amenajare a Pieţei Primăriei. Cei de la ADP

au făcut onorurile, iar bradul, dacă se va prinde, va fi împodobit la Crăciunul din 2020. Deocamdată nu se știe cine va aprinde luminiţele atunci...

Afaceri internaţionale cu dus şi-ntors la Câmpulung

Anunţat în pripă și, pe cale de consecinţă, slab me-diatizat, Forumul Romanian Investment Zoom ţinut la mijlocul lunii la Câmpulung se dorea a fi , din par-tea autorităţilor locale, un prilej de a atrage străinii să sprijine dezvoltarea municipiului muscelean. Mai mult, au fost indicate și proiecte publice cu posibilă implementare prin colaborare româno-străină, cum ar fi cel de amenajare a Râului Târgului. Și au fost la Câmpulung ambasadori și experţi economici din alte ţări, iar în unele cazuri evenimentul a fost re-fl ectat și peste hotare. Așa s-a întâmplat în cazul am-basadorului Belarusului, Andrei Grinkevich, fi indcă agenţia publică de presă a ţării conduse de Aleksandr Lukașenko, BelTA, a făcut referire la cele întâmplate în România, Argeș, Câmpulung. Și a precizat foarte clar că Grinkevich a fost în Muscel pentru a prezenta afaceriștilor locali posibilităţile de investiţii și poten-ţialul turistic al Belarusului! Adică taman pe invers faţă de prezentarea românească a evenimentului... Oricum, bielorușii au fost domni, au ţinut să preci-zeze faptul că ambasadorul lor a vizitat, citez, „prima reședinţă a regilor României și locul de origine a pri-mul document scris în limba română”. Mersi!

ELECTRO-CUTARE

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

Simona Brătulescu, antrenându-și caii putere ai ALDE pentru postul de secretar general adjunct la Palatul Victoria.

La bulivar, birjar, la bulivar..! Pune-o pe pilot automat până la Guvern că m-am săturat de

țăranii ăștia de la Consiliul Județean...

Narcis Sofi anu, bucuros că n-a fost nominalizat pentru vreo funcție abia în 2028.

M-a asigurat Adrian Miuțescu că sunt arma lui secretă! Dar în 2024, că în 2020 trebuie să dea

toate funcțiile liberalilor la ALDE și PMP...

Dan Manu, trecând în revistă electoratul ostil.

Măcar ”Flacăra Centenarului” vă mai ținea de frig! Ia d’aici, săracule, o sacoșă plină cu pliante cu Iohannis, fi r’ați ai

dracului cu mandolinele voastre...

Alexandru ȘtefănescuAlexandru Ștefănescu are 21 de ani și

anul trecut a absolvit Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” din Câmpina. Ale-xandru, care lucrează la Secția 14 Poliție București, este cel care l-a prins, într-un timp foarte scurt, pe individul care a înjunghiat zilele trecute două femei în București. Alexandru Ștefănescu a absol-vit LPS Pitești și în prezent este student la Facultatea de Științe Economice și Drept a Universității din Pitești. Pentru modul în care a acționat, pentru prezența de spirit, pentru operativitate, dar și pentru curajul de care a dat dovadă, Jurnalul de Argeș îl declară pe Alexandru Ștefănescu Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Miercuri, 18 decembrie, la Spitalul Județean de Urgență Pitești, a fost efectuată, în premieră, o nouă procedură medicală. Echipa de medici cardiologi intervenționiști de la Laboratorul de angiografi e, condusă de doctorul Elvis Gabriel Boțu, a efectuat trei operații coronariene, printr-o nouă metodă medicală, rotablație. Doctorul Elvis Gabriel Boțu l-a avut alături, ca îndrumător și mentor, pe doctorul Marin Pos-tu, medic primar la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare “Prof. dr. C.C. Iliescu”. Pacienții care au fost astfel operați, cu vârste cuprinse între 60 și 75 de ani, sunt acum în afara oricărui pericol. La începutul lunii noiembrie Spitalul Judeţean de Urgenţă Pitești a fost dotat cu un nou aparat în cadrul Laboratorului de Angiografi e, extrem de necesar în salvarea vieților pacienților cu afecțiuni cardiovasculare. Este vorba despre un Rotablator, un dispozitiv necesar intervenţiilor de implant de stent, care ajută la curăţarea vaselor de sânge, a artere-lor coronare, eliminând depozitele de grăsime. Sistemul de Rotablație a fost achiziționat din bugetul Consiliului Județean Argeș, valoarea acestuia fi ind de 239.999,20 lei. Denis Grigorescu

Încă o premieră medicală la Spitalul Judeţean Argeş

Conducerea Primăriei Mioveni a prezentat, joi, 19 decem-brie, într-o conferinţă de presă, bilanţul instituției pentru anul în curs și proiectele pentru oraș.

Primarul Ion Georgescu a declarat că fi nalizarea noului spital este fără îndoială succesul anului 2019 la Mioveni: ”Vrem să facem performanță! (...) În două locuri vor veni oameni la anul: la Arsenie Boca și la spitalul din Mioveni”. Din luna ianuarie 2020, la noul spital vor începe să funcționeze angiograful și aparatul RMN.

Spitalul de la Mioveni este primul spital de stat construit de la zero în România în ultimii 30 de ani. A costat peste 60 de milioane de euro, iar construcţia în sine, proiectarea și circui-tele din blocul operator fac în așa fel încât orice risc de infecţie nosocomială să fi e redus la zero.

Edilul din Mioveni a fost însoțit la bilanțul Primăriei pe anul 2019 de către viceprimarul Aurel Costache, de secretarul ora-șului, Ionuţ Badea, de managerul Centrului Cultural, Alin Că-linescu, de directorul tehnic al SC S.Ed.C Mioveni, Viorel Cio-banu, de directorul general al SC Servicii Generale Mioveni, Alin Albu, de managerul interimar al Spitalului Orășenesc Mioveni, dr. Horia Trăilă și de noul șef al Poliției Locale Mio-veni, Rușanu Cristian.

Am afl at astfel că, în 2019, pentru învățământ au fost alocați 7.48 milioane lei pentru cheltuieli de funcționare și 2,75 mili-oane pentru cheltuieli de dezvoltare.

Dar și că sănătatea a avut cel mai generos bugetul anul acesta în Mioveni, cu 5,6 milioane lei pentru funcționare (realizat 4,8

milioane lei) și cheltuieli de dezvoltare de 56,6 milioane lei (re-alizat 55,6). Iar sumele sunt justifi cate tocmai prin inaugurarea, anul acesta, a noului spital din Mioveni.

La investițiile afl ate în derulare, primarul Georgescu a menționat Sala Sporturilor și extinderea rețelei de gaze naturale din cartierul Clucereasa. Iar ca proiect de viitor, realizarea unui heliport.

Denis Grigorescu

”În două locuri vor veni oamenii la anul: la Arsenie Boca şi la spitalul din Mioveni”

Sub genericul “Renaște Româ-nia”, organizația de femei și cea de tineri ale PNL Pitești au or-ganizat o acțiune de donare de sânge la Centrul de Transfuzii Pitești. Se întâmpla în ziua de 13 decembrie, însă povestea de iarnă nu s-a sfârșit aici. Cu ti-chetele de masă obținute, dar și din donații ale doamnelor libe-rale au fost achiziționate daruri menite să bucure sufl ete necăjite în această perioadă a sărbători-lor de iarnă. Astfel, luni, 17 de-cembrie, membrii OFL Pitești și TNL Pitești au fost la micuții de la Grădinița Specială "Sf. Elena", din cartierul Trivale, Pitești. Joi, 19 decembrie, în cadrul acțiunii „Bradul liberal”, o altă acțiune a celor două organizații, au fost oferite pachete cu produse ali-mentare de bază, dulciuri și bani familiilor nevoiașe. De aseme-nea, vineri, 20 decembrie, copiii de la Asociația pentru copii cu autism “Zâmbește, împreună în-vingem!”, coordonați de Came-lia Frangulea, au primit vizita inimoșilor liberali.

„Tichetele și donațiile adunate de noi s-au concretizat în trei acțiuni. La Grădinița «Sf. Elena» din Trivale, unde sunt copii cu handicap grav, o alta în benefi -ciul familiilor nevoiașe pe care cei de la tineret le-au identifi cat și le dăm produse alimentare de bază, dulciuri și bani, iar un

alt eveniment este dedicat co-piilor cu autism de la Asociația «Zâmbește, împreună învin-gem» de la Centrul «Rainbow», coordonat de Camelia Fran-gulea”, ne-a declarat Ana Stan, președinte interimar al OFL Pitești.

A.C.

Ana Stan, preşedinta Organizaţiei Femeilor Liberale din Piteşti: „Tichetele de sânge şi donaţiile adunate de noi s-au concretizat în trei acţiuni”

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

Cu ocazia Crăciunului, Farmaciile Eva vă urează

sănătate și realizări pe toate planurile! Sărbători fericite!

Manager, Aurel Rădulescu

Spiritul sărbătorilor sfi nte de Crăciun să vă umple casele de lumină, căldură și bunătate. Sănătate și multă iubire alături de cei dragi! Primăria Albești de Argeș Primar, Popa Gabriel

Primăria Costești vă dorește ca sărbătorile să vă fi e presărate

cu bucurii, împlinire sufl etească, liniște și sănătate. Crăciun Fericit!

Primar, Baicea Ion

Internațional Lazăr Company vă urează cu ocazia Crăciunului multă sănătate și fericire alături de cei dragi!Crăciun fericit!Manager, Benone Lazăr

Direcția Județeană pentru Tineret și Sport Argeș vă urează cu ocazia Nașterii Domnului multă sănătate și belșug în case!Crăciun fericit!Director, Liviu Popescu

Aqua Termo Sanit SRL vă urează sănătate și împliniri în viață!Crăciun fericit!Manager, Gheorghe Alecsei

Ca în fi ecare an, și în 2019, echipa de ziariști cu experiență de la Jurnalul de Argeș a realizat, în exclusivitate, numeroase subiecte de impact, de la dezvăluirile privind scandalul legat de repararea podului de peste Râul Doam-nei și cazul femeii care a demascat practica plicului cu bani din grădinițele din Pitești, până la cazul blocurilor ridicate fără aprobare lângă unități militare sau anularea licitației pentru Cetatea Poenari. Vă prezentăm în cele ce urmează o retrospectivă a celor mai importante articole, reportaje, anchete și interviuri realizate de echipa Jurnalul de Argeș în 2019.

Nr. 1277. Scandalul ”Podul Râul Doamnei”. La începutul anului, vi-

ceprimarul Apostoliceanu cerea disperat ajutor: „Sunt prea puternici față de mine”. Omul de afaceri Bobi Marinescu era sigur că Primăria Pitești n-are curaj să-l cheme în instanță și declara că amenințările la care au recurs autoritățile locale pentru proble-mele apărute la podul de peste Râul Doam-nei sunt doar de fațadă. Mai mult spunea că Primăria Pitești nu-l va chema niciodată în instanță tocmai de teamă că va pierde even-tualul proces pentru degradarea podului, pe motiv că n-a întreținut corespunzător podul după efectuarea lucrărilor de moder-nizare, fi nalizate în 2014.

Nr. 1278. DNA Pitești a lovit când nimeni nu se mai aștepta. Măcelul

funciar din Dosarul Metro, fi nalizat prin rechizitoriu. Un dosar greu, vechi și cu mare notorietate în Argeș a explodat la în-ceputul anului trecut, mult mai cunoscut sub numele de ”Dosarul Metro”. Procuro-rii DNA Pitești au fi nalizat rechizitoriul și l-au trimis în judecată, în stare de libertate, pe Costel Zamfi r, fost primar la Bradu în perioada 2000 - 2008. Conform procuro-rilor, în perioada iunie 2000 – mai 2007, în calitate de președinte al Comisiei locale de fond funciar, Costel Zamfi r a stabilit, în mod nelegal și abuziv, dreptul de proprieta-te unor persoane pe suprafeţe de teren care nu se găseau în patrimoniul fostei CAP Bradu la 1 ianuarie 1990. Toate suprafeţele retrocedate (159 ha) au fost suprapuse cu terenurile afl ate în proprietatea unor per-soane din Oarja, care deţineau titluri de proprietate anterioare valabile.

Nr. 1279. Ion Georgescu: ”Subvenţionăm Dacia, dar benefi-

ciile pleacă în Franţa”. ”Ouest-France”, cel mai bine vândut cotidian din Franța (fon-dat în 1944), cu un tiraj zilnic mediu de aproape 800.000 de exemplare, a dedicat pe 21 ianuarie un amplu articol uzinei Da-cia și orașului Mioveni.

Sub titlul ”Pe drumul trasat de către producătorul Dacia, orașul Mioveni înoa-tă în aur”, jurnaliștii francezi au scris că, în sudul României, un oraș cunoaște o dezvoltare spectaculoasă: Mioveni, unde mașina low cost lansată de Renault a făcut ca uzina Dacia să renască. Primarul Ion Georgescu a avut și critici: ”Spunem Rena-ult, Renault! Dar, dacă nu ar fi fost legi-le românești, nu ne-ar fi dat niciun pahar cu apă. Subvenționăm Dacia, aducând, de exemplu, autostrada la baza uzinei. Dar be-nefi ciile pleacă în Franța”.

Cum s-a vândut Hotelul Muntenia

Nr. 1280. Doctorul Constantin Păun, trimis în judecată pentru fals

intelectual. Familia tânărului care, în 2013, după o injecţie cu un medicament de ulti-mă generație și un șir lung de erori, a ajuns să moară la Spitalul Județean din Pitești, continuă lupta ca cei care se fac vinovați de moartea lui Alin Nițescu să fi e trași la răspundere. Dacă la sfârșitul anului trecut, în cazul psihiatrului Ramona Herișanu, medicul care i-a făcut lui Alin injecția, ca-uza a fost, pentru a doua oară, clasată, în nebuloasa morții cu zile a lui Alin a apărut și o trimitere în judecată: este vorba de fos-tul medic-șef al secţiei Anestezie și Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean de Urgență Pitești, în cazul căruia Parchetul de pe lân-gă Judecătoria Pitești a concluzionat că a atestat fapte necorespunzătoare adevărului. Mai exact, în dosarul afl at deja în cameră preliminară, la Secția Penală a Judecători-ei Pitești, Constantin Păun e acuzat de fals intelectual.

Nr. 1281. S-a vândut Hotelul ”Mun-tenia”. Un patron de săli de jocuri a

dat 5 milioane euro pe el. La începutul lu-nii februarie, după ani de zile cu multe pro-bleme care i-au generat și insolvența, Hote-lul ”Muntenia” din Pitești a fost cumpărat. Licitația a fost organizată de către adminis-tratorul judiciar, fi rma Pareto Grup IPURL din Baia Mare.

Prețul de adjudecare a fost de 23,54 mi-lioane lei (aproximativ 5 milioane euro), câștigătorul licitației fi ind omul de afaceri piteștean Dragoș Diaconescu, cunoscut și ca Benny, patronul Atu Casino, o rețea de săli de jocuri mecanice cu acoperire în toată țara.

Nr. 1282. S-a detonat și a clacat! Drama Mihaelei Petrescu, femeia

învinsă de sistem, care vrea să își ia copi-lul și să plece din ţară. Mămica revoltată de practica plicului la educatoare n-a pu-tut să-și înscrie fețița la nicio grădiniță de stat din Pitești. Mihaela Petrescu, mămica unei fetițe de la Grădițina nr. 4 „Căsuța

Poveștilor” din Pitești, care anul trecut a îndrăznit să ia atitudine în fața unui sistem ce tolerează „plicul” pentru educatoare, așteaptă, de șapte luni, un răspuns de la Mi-nisterul Educației. Dacă vă reamintiți, ea a sesizat ministerul după ce, pe plan local, a fost tratată ca o paria, inclusiv de părinții copiilor din aceeași grădiniță, fi indcă a de-mascat circuitul unor sume pe care părinții le depun în cutia poștală din incinta clasei. Dezamăgită de situație, dar și de faptul că, după incident, fetița ei a fost refuzată la o altă grădiniță, la care mama a vrut să o mute, femeia a hotărât să-și ia copilul și să plece defi nitiv din țară.

Nr. 1283. Blocuri fără aprobare lân-gă unităţi militare. Proiectul imobi-

liar din strada Căpitan Cuțui n-are avizul MApN, deși construcția se ridică lângă Batalionul 49 Apărare Chimică, Biologică, Radiologică, Nucleară (CBRN) „ARGEȘ” și lângă depozitul de muniție. După cele-brul bloc din centru, cu 11 etaje, al fi rmei Titidan, e al doliea caz când Prefectura cere în instanță anularea autorizației de construcție, dar și a hotărârilor de Consiliu Local prin care a fost avizat proiectul.

Nr. 1284. Scandalul ”Blocuri fără aprobare lângă unităţi militare”.

Greșeli și omisiuni fl agrante în documente-le eliberate de Primăria Pitești. Am reușit să consultăm dosarul de la Tribunalul Argeș în care Prefectura cere anularea autorizației de construcție a ansamblului de blocuri din str. Căpitan Cuțui, precum și a hotărâri-lor de Consiliu Local prin care a fost avi-zat proiectul. Sesizarea către Statul Major al M.Ap.N a fost făcută de două persoane care locuiesc în zonă - Burcea Maria și Bur-cea Anița.

Noi detalii au ieșit la iveală în cazul proiec-tului imobiliar din strada Căpitan Cuțui, detalii ce arată ușurința și superfi cialitatea cu care Primăria Pitești avizează pe bandă rulantă proiecte imobiliare, cu prea puțină preocupare spre deloc pentru armonia ur-bană și pentru mediu.

Nr. 1285. Lavinia i-a făcut călăi pe evaluatorii săi, ameninţând că

oamenii vor ieși cu furci și topoare dacă va fi dată afară. Șoc și groază pe chipurile membrilor comisiei care s-a întrunit pentru evaluarea anuală a Laviniei Năstase, fostul manager al Centrului Cultural Ștefănești. Ne referim la Dan Țopa, managerul Ca-sei de Cultură Pucioasa, și la Dan Marius Zarafescu, directorul adjunct al Teatrului Nottara, oameni serioși, cărora nu le-a ve-nit să-și creadă urechilor când Lavinia i-a numit, nici mai mult, nici mai puțin, decât „călăi”. După care le-a adăugat, sfi dătoare,

Retrospectivă. Şi în 2019, Jurnalul de Argeş a realizat, în exclusivitate, numeroase subiecte de impact

articol de Mihai Eminescu (în presa anilor 1870-1889)

„De când lumea, nu s-a văzut ca un popor să stea politicește sus și economicește jos; amândo-uă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia eco-nomică e muma celei politice.Dacă în timpul când ni se pro-mitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâm-ple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul chel-tuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme în-cât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucuresti; că se vor da 17 milioane pe dru-mul de fi er Cernavodă-Chiustenge (Constanţa -n.r.), care nu face nici cinci și că patru milioane din pre-ţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cum că o seamă de jude-

cători și de administratori în Ro-mânia sunt tovarăși de câștig ca bandiţii de codru. Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul și totuși nu numai aces-tea, ci multe altele s-au întâmplat și se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar.Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fi e actuală, fi e capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără mun-că și fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva.Mita e-n stare să pătrunză orișiunde în ţara aceasta, pentru mită cape-tele cele mai de sus ale adminis-traţiei vând sângele și averea unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocu-pă funcţiuni înalte, în loc de a-și pe-trece viaţa la pușcărie.

Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, lo-viţi de sentinţe judecătoresti. Acei ce compun grosul acestei armate de fl ibustieri politici sunt bugetofagii, gheșeftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.

Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune. Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însuși cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţiș a-l reabilita, alegându-l în Senat.

Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor și trec, totuși, drept reprezentanţi ai voinţei legale și sincere a ţării. Cauza acestei or-ganizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organiza-re egală cu aceea a partidei ilustre Mafia, care miroase de departe a pușcărie.”

P.S. Acest articol, scris de Mi-hai Eminescu, este încă de mare actualitate. Este motivul pentru care în spaţiul destinat în mod tradiţional editorialului, Jurnalul de Argeș a decis să publice această bijuterie, mai ales că pe 15 ianua-rie este ziua de naștere a poetului naţional.

Punctul pe Y Cei mai frumo i ani sunt cei ce vor veni...

pag. 20

NR. 1277FONDAT ÎN 1994

S pt mânal de informa ii diverse

9 - 15 ianuarie 201920 pagini 1 leu

Fost prefect de Arge , t v lit în presa central

„Inspectorul- ef ITM Arge sun la Electrica s taie curentul atunci când vrea s închid calculatorul”

Scandalul ”Podul Râul Doamnei”. Repararea lui cost 1,3 milioane

Prim ria Pite ti, adic o treime din costul ”moderniz rii” cu bani de la UE

Vicele Apostoliceanu cere disperat ajutor: „Sunt prea puternici fa de mine”

Într-un gest fără precedent pentru un politician, vicele Apostoliceanu lansează

un SOS disperat pe Facebook, cerând sprijin din partea piteştenilor În replică,

omul de afaceri Bobi Marinescu e sigur că Primăria Pitești n-are curaj să-l cheme în

instanță: „De ce nu mă dau în judecată? Eu mă dădeam până acum de 100 de ori!”

pag. 10-11

Viceliderul Iordache de la Sindicatul Dacia amenin PSD Arge cu ac iuni de protest în prim var

pag. 12

pag. 4

Femei atacate de un recidivist, la Mu te ti

Eroina din Ajun de Anul Nou. O campioan la ah i-a s rit în spate tâlharului, punându-l pe fug

Deși e recidivist și a fost condamnat în trecut la închisoare cu suspendare pentru fapte comise tot cu

violență, Cristian Mihai Ionescu a fost sancționat la postul

de poliție cu amendă de 200 lei

Articolele noastre dep esc grani ele jude ului

Patru subiecte din Jurnalul de Arge - preluate în re eaua na ional PressHub, cu 22 de publica ii partenere

Ioasaf de la Cotmeana a picat la pat i zice c vorbe te cu îngerii

Bianca Andreescu, noua senza ie a tenisului feminin mondial, i-a început cariera la Pite ti

R zboiul apei

Înc un patron acuz SC Ap Canal de abuz de putere

i facturi um ate

pag. 5

pag. 6

pag. 7

pag. 2

pag. 13

pag. 10

Teoretic, Primăria Pitești este o instituție publică în slujba

cetățenilor contribuabili. Practic, și într-un procent din ce în ce mai mare, Primăria Pitești - și mă refer aici la o parte însemnată dintre șefi i din Primărie - a ajuns să fi e aservi-tă rechinilor imobiliari. Primăria Pitești dă autorizații de construcție pe bandă rulantă pentru zeci și zeci de blocuri fără să respecte normele minime de urbanism și mediu, fără să îi respecte pe cetățenii riverani, fără studiile de trafi c și de însorire cerute de lege. Și nu e vorba de un singur om din Primărie, e vorba de zeci de oameni plătiți din banii noștri și care își fac de cap fără să îi deranjeze nimeni.

Când a fost vorba de dosarul Pu-blitrans, DNA a avut reacție

rapidă. Acum, când e vorba de haos imobiliar și de zeci de blocuri con-struite fără vreun respect pentru lege, DNA, ca și celelalte autorități cu atribuții de control nu au nicio reacție, deși dovezi sunt sufi ciente. Asta deși colegii mei de la „Jurnalul de Argeș” au deschis această verita-bilă Cutie a Pandorei acum aproa-pe un an, cu numeroase investigații documentate privind construirea mai multor blocuri fără respectarea legii. Aproape că nu este săptămâ-

nă în care să nu primim la redacția „Jurnalul de Argeș” sesizări legate de blocuri construite aiurea în oraș.

În Consiliul Local Pitești, cu excepția lui Cristian Gentea

(însă și în cazul său reacțiile ar tre-bui să fi e și mai ferme), consilierii locali - plătiți din banii noștri - tac mâlc când e vorba de proiecte imo-biliare. La fel de lipsiți de reacție sunt și ofi cialii din Primăria Pitești când zeci și zeci de cetățeni din toate cartierele municipiului le sesizează haosul urbanistic.

Am publicat în numărul trecut din „Jurnalul de Argeș” o nouă

scrisoare tulburătoare a doctorului Tiberiu Irimia, cel care a avut cu-rajul să se opună ridicării unui bloc în centrul Piteștiului și care a reușit să blocheze deocamdată în instanță ridicarea imobilului cu 11 etaje. Ei bine, pentru acest curaj civic și nu numai, prețul plătit de doctorul Iri-mia este unul scump, fi ind hărțuit atât de dezvoltatorul imobiliar, cât și de Primăria Pitești. La doar o zi după ce dezvoltatorul imobiliar a făcut o plângere împotriva lui Ti-beriu Irimia, Primăria Pitești a venit în control acasă la reputatul doctor. Adică în mai puțin de 24 de ore. O reacție neobișnuit de rapidă, în condițiile în care Primăria Pitești nu

a răspuns nici acum la zecile de sesi-zări ale doctorului Irimia.

E un cuib al marilor interese în slujba milionarilor și în deser-

viciul cetățenilor normali la Pri-măria Pitești. E un cuib de viespi subiective, un lanț al slăbiciunilor, un cumul de factori negativi ce au drept rezultantă faptul că în Pitești construiește cine vrea și unde vrea, fără vreun respect pentru lege. Piteștiul a ajuns, din păcate, un oraș beton doar la propriu, nu și la fi gu-rat.

Și nu știu alții cum simt, dar eu unul mă aștept ca viitorul pri-

mar al Piteștiului să facă o mare curățenie prin aparatul Primăriei începând din iunie 2020 și să mai dea la o parte din angajații mult mai mult preocupați de rechinii imobili-ari și de diferite interese și benefi cii decât de zecile de mii de cetățeni care își plătesc conștiincioși taxele și impozitele cu speranța unui Pitești mai frumos pentru copiii și nepoții lor. În realitate însă, Piteștiul a ajuns să fi e aservit intereselor imobiliare și nu numai. Pentru o parte dintre șefi i din Primăria Pitești, cetățenii con-tează doar din patru în patru ani, când e vorba de voturi. Atât.

Denis Grigorescu

Punctul pe YPrim ria Pite ti, în slujba rechinilor imobiliari i nu a cet enilor

pag. 20

NR. 1282FONDAT ÎN 1994

S pt mânal de informa ii diverse

13 - 19 februarie 201920 pagini 1 leu

efa de la RMN s-a suspendat trei luni de la Spitalul Jude ean, apoi a plecat în vacan în Thailanda pag. 7

Exclusiv. Final trist în scandalul Gr dini ei „C su a Pove tilor”Mihaelei Petrescu, femeia care a demascat practica plicului în gr dini ele din Pite ti, î i ia copilul i pleac din ar

Replica inspectorului general colar Dumitru Tudosoiu: „Nu cred

c doamna pleac din ar c nu-i e bine copilului la gr dini ” pag. 6

Noul patron de la Muntenia are doar 36 de ani. Ce creditori vor împ r i cei 5 milioane euro da i pe hotel

Scandal cu bani, func ii i sinecuri...

Multina ionala „Heineken” - prins în vârtejul unor regl ri de conturi din USR Arge

Ob inând numirea unui administrator special

V sâi elimin gruparea Chelu din conducerea de la AlpromScandal în bu it sub capac la Universitatea Pite ti

Profesorul Baidan i-a dat demisia,

ca s nu e dat afar

Monica Anghel amenin c - i ia rudele i pleac , dac se mai scrie negativ de ea în presa din Arge ...

pag. 4-5

pag. 5

pag. 11

pag. 2

Mark Taiwan, da, Lucreţiu Tu-dor, ba. Scriitoarea de saivan

de la Recea, Mari Pană pe numele ei din buletin, își va vedea visul cu ochii și va fi director plin la APIA. Asta în vreme ce un fi nanțist care a intrat cu prima notă la concur-sul pentru Antifraudă, mă refer la Lucrețiu Tudor, printre puținii ti-neri din PSD Argeș, salubri și cu studiile făcute pe băncile școlii, nu pe cele ale partidului, a fost scos în decor. A pierdut funcția de direc-tor la Finanțe, deși în anul în care a stat pe acest scaun instituția se poa-te lăuda cu cele mai mari colectări din istorie. Așezând în oglindă ca-zul Mark Taiwan vs cazul Lucrețiu Tudor, înțelegem un singur lucru. Meritocrația a fost declarată persona non grata în PSD Argeș, are o relație cam ca țiganul cu săpunul. Se întâl-nesc rar spre deloc. Ce altfel poți să înțelegi, când afl i că Deputatul Mitralieră a dovedit o disponibilita-te vecină cu habotnicia deschizând toate ușile care trebuie, la București, pentru Pitzi de la Recea? Și că, la polul opus, Șerban Valeca, în ca-litate de președinte al PSD Argeș, n-a simțit nevoia să susțină politic

în fața lui Liviu Dragnea un tânăr cu știință de carte, performanțe și mai ales mult bun-simț ca Lucrețiu Tudor. Astfel că PSD Argeș a deve-nit subiect preferat de felație poli-tică al celor din Teleorman, care-și plantează tot mai mulți oameni în funcții-cheie în județul nostru.

Ca o paranteză, chiar nu mi se frânge inima că Șerban Valeca

și ceilalți PSD-iști sunt pedepsiți să umble cu botul stropit de savarina șmecherilor de la Teleorman. Poate ca sunt masochiști și le place. Îi vita-minizează, vorba lui Liviu, “priete-nul lui Mitralieră”. Dar mă doare su-fl etul că județul Argeș e condamnat la batjocură și paragină și că avem de suferit toți. În cheie politică, dacă nu ai valoare, n-ai nici fi nanțare. Iar asta înseamnă subdezvoltare, oa-meni buni, dacă ne uităm doar la ce bugete au primit recent vecinii noștri din Dâmbovița, Teleorman, Olt și Vâlcea. Cifrele nu mint, am ajuns o enclavă de neputință în re-giune, toți vecinii primesc bani mai mulți decât Argeșul. Și asta fi indcă avem cea mai slabă conducere din istorie a PSD Argeș.

Într-un fel, chiar îl înțeleg și îl apreciez pe Cristian Gentea că

și-a dat demisia dintr-o echipă ma-nagerială formală și formalistă, în care președintele, adică Șerban Va-leca, face totul și, de fapt, mai ni-mic. Măcar Gentea a arătat că își apără oamenii, nu și-i abandonează pe câmpul de bătălie în lașă tradiție a PSD Argeș. Nu știu ce va fi în continuare, am minime speranțe că PSD va reuși să-și întrerupă autoprăbușirea în Argeș, din mo-ment ce promovează o intelectuală de anvergura îndoielnică a lui Mark Taiwan și „îl dă la câini” pe un tâ-năr de reală perspectivă ca Lucrețiu Tudor. Prin impotenţă, PSD Argeș stinge, puţin câte puţin, lumina în județ. Măcar de-ar veni deputatul Cătălin Rădulescu la comanda fi li-alei, să știm o socoteală! Cu Mitra-lieră la trăgaci, PSD-iștii din Argeș vor avea parte de o moarte rapidă, curată. În timp ce Șerban Valeca le oferă o moarte lentă, în chinuri și fără pic de demnitate.

Gabriel Grigore

Punctul pe Y Venezuela din PSD Arge

pag. 20

NR. 1283FONDAT ÎN 1994

S pt mânal de informa ii diverse

20 - 26 februarie 201920 pagini 1 leu

Scandal pe un apartament transformat în coafor. Protagoniste - o judec toare i un biolog de la Spitalul Jude ean

pag. 6

Blocuri f r aprobare lâng unit i militare

Comandantul Garnizoanei

Pitești, colonelul Bae:

„Nu ne-a întrebat nimeni.

Au început construcţia

blocurilor fără avizul nostru”

Proiectul imobiliar Maia din strada Căpitan Cuțui n-are avizul MApN, deși construcția se ridică lângă Batalionul 49 Apărare Chimică, Biologică, Radiologică, Nucleară (CBRN) „ARGEŞ” și lângă depozitul de muniție

pag. 10

Chestorul Berechet, direct afectat de trei blocuri ce se vor construi lâng casa sa pag. 11

Dosarul suprapunerilor de la CET Sud, copie la indigo cu dosarul Metro

Texte pornogra ce pe site-ul Palatului Copiilor Pite ti de peste un an

Via a boxerului Crinu Olteanu în Canada, povestit de el însu i

Prim ria tef ne ti ofer francezilor 1,36 milioane euro pentru baza sportiv Dacia

Unul dintre „gemenii angiografului” a ales mediul privat

Cardiologul U urelu i-a suspendat activitatea

la Spitalul Jude ean

Medici noi la Spitalul Jude ean Arge

pag. 7

pag. 2

pag. 13

pag. 7

pag. 4

pag. 4

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

că se simte ca în fața instanțelor de jude-cată bolșevice din anii '40. Într-un fi nal, tot spectacolul Laviniei s-a terminat într-o notă de amenințare, bineînțeles tot din partea ei, care le-a strigat ”judecătorilor” ei că părinții copiilor din Ștefănești vor ieși cu furci și cu topoare pe ulițele orașului, dacă ea va fi evaluată negativ și, pierzându-și postul, nu va mai avea cine să organizeze cursuri de inițiere pentru micuți. Dezno-dământul nu a fost unul fericit pentru di-rectoarea care a și fost, mai apoi, îndepăr-tată de la conducerea instituției de cultură din Ștefănești.

Mărirea și decăderea fostului consilier local Bogdan Udroiu

Nr. 1286. Bombă! Fraţii Rădules-cu trebuie să mai taie din etajele

blocurilor de lângă sediul SRI. Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a decis că trebuie propuse alte variante de înălțime privind proiectul imobiliar Maia Victoriei. Și blocul de 8 etaje din spatele magazinului Zara, ridicat de omul de afaceri Sorin Vă-caru, trebuie redus la un regim de înălțime mai mic.

Nr. 1287. Mărirea și decăderea învăţătorului Bogdan Udroiu.

”Consilierul penis” de la Mioveni a fost trimis în judecată. Până în iunie 2017, Bogdan Udroiu era pe cai mari. Era con-silier local la Mioveni și deținea funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Regiei Județene de Drumuri Argeș. Nu-mai că, pe 5 iunie 2017, Bogdan Udroiu a făcut scandal într-un bar din Mioveni și ulterior la sediul poliției din oraș, unde și-a scos penisul. După acel scandal ce a fă-cut ocolul țării, Bogdan Udroiu, învățător la bază, și-a făcut praf cariera, pierzând funcțiile de consilier local și pe cea de la Regia de Drumuri.

Nr. 1288. Războiul clonelor la Pri-măria Pitești. Într-o conferință de

presă a PSD Argeș, primarul interimar Sorin Apostoliceanu a lăsat să se înțeleagă că fostul primar Cornel Ionică ajunsese să conducă dictatorial și prin teroare Primă-ria Pitești. Apostoliceanu a acuzat, printre altele, că de mai bine de un an nu avea ac-ces în biroul Urbanism, prin dispoziție a primarului Cornel Ionică. Și tot primarul interimar a acuzat angajații din biroul re-spectiv că, după ce s-a interesat de anumite construcții, aceștia l-au pârât lui Ionică.

I-am pus față în față atât pe primarul interimar Sorin Apostoliceanu, cât și pe atunci fostul primar Cornel Ionică pen-tru a comenta declarațiile.”Probabil că dl. Apostoliceanu are dorință de a candida la Primărie cât cuprinde”, a declarat Cornel Ionică.

Nr. 1289. Drama femeii care a în-fruntat un sistem. Mihaela Petres-

cu, mămica unei fetițe de la Grădițina nr. 4 Căsuța Poveștilor din Pitești, care anul trecut a îndrăznit să ia atitudine în fața unui sistem ce tolerează „plicul” pen-tru educatoare, așteaptă, de șapte luni, un răspuns de la Ministerul Educației. Dacă vă reamintiți, ea a sesizat Ministerul după ce, pe plan local, a fost tratată ca o paria, inclusiv de părinții copiilor din aceeași grădiniță, fi indcă a demascat circuitul unor sume pe care părinții îi depun în cutia postala din incinta clasei. Dezamă-gita de situație, dar și de faptul că, după incident, fetița ei a fost refuzată la o altă grădiniță, la care mama a vrut să o mute, femeia a hotărât să-și ia copilul și să plece defi nitiv din țară.

Nr. 1290. Adio, iluzii! Popa Brân-zea s-a apucat să taie din pădurea

Brătienilor. Dacă tot a devenit moștenitor, acesta a cerut aviz de exploatare pentru arboretul de lângă Schitul Florica și pă-durea din punctul Marcea. Prin februarie anul acesta, enoriașii care au urcat dealul la Biserica ”Sfântul Ioan”, unde se afl ă înmormântați Brătienii, au fost șocați să vadă că, peste noapte, frumoasa pădure din preajma schitului aproape că s-a eva-porat. Și că terenul dintre strada de acces către schit și capela Brătienilor e curățat de o mare parte din arboret. Muncitorii au înaintat atunci cu ”toaletarea” până în apropierea lăcașului de cult. E vorba de un fond forestier în proprietatea căru-ia preotul Brânzea a intrat după ce Oana

Brătianu l-a declarat legatar testamentar. De altfel, preotul Brânzea nu și-a ascuns niciodată intenția de a fructifi ca toate bu-nurile revendicate și câștigate de pe urma Brătienilor, chiar și prin defrișarea unor suprafețe de pădure, dacă asta dorește.

Cum a ajuns Simfonia Lalelelor să fi e ”virusată” de politicieni

Nr. 1291. Notre drame de... Pitești. O Simfonie a Lalelelor fracturată de

tensiunile interpartinice, de kitch-ul poli-tic din abundenţă și de accesele populiste. Cu un primar PSD, Cornel Ionică, tot mai izolat, alături de care n-au vrut să urce pe scenă viceprimarul Sorin Apostoliceanu și consilierii PSD, în frunte cu liderul lor de facto Cristian Gentea. Cu un podium depășit ca și concept festiv, amintind mai degrabă de sărbătorile comuniste de 23 August decât de Piteștiul smart cu adoles-cenţi perfect accesorizaţi cu comunicarea modernă și unde până și o bună parte din-tre vârstnici au conturi de Facebook.

Nr. 1292. Bombă! S-a reziliat con-tractul pentru Cetatea Poenari. Ita-

lienii au depus garanția de bună execuție în... copie și pe... Whatsapp. Reabilitarea Cetății Poenari, unul dintre cele mai im-portante obiective turistice din Argeș, s-a amânat din nou. Asta după ce Consiliul Județean Argeș tocmai a reziliat contrac-tul cu fi rma italiană care câștigase licitația. Notifi carea de reziliere a contractului de lucrări a fost transmisă pe 22 aprilie, pen-tru neîndeplinirea obligațiilor contractu-ale, mai precis nedepunerea garanției de bună execuție a lucrării și nedepunerea contractelor de asigurări. Și asta după ce reprezentanții Consiliului Județean au des-coperit mai multe nereguli.

Nr. 1293. Decizie fără precedent luată de Arhiepiscopia Argeșului și

Muscelului. „Preot paroh din Pitești - ca-terisit pentru desfrâu și violență în fami-lie”. În luna martie, Consistoriul Eparhial al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului s-a întrunit la sediul Protoieriei Pitești pen-tru a ancheta cauza disciplinară privind pe preotul Nicolae Grecu, parohul Biseri-cii ”Izvorul Tămăduirii” din Expo Parc. Acuzarea a fost reprezentată de părintele inspector eparhial Ilie Ghiță, cel care a prezentat faptele de care era acuzat preotul Grecu. Este vorba despre mai multe capete de acuzare, în frunte cu divorțul de soția sa, Ioana Monica - după 21 de ani de căs-nicie - „din culpa exclusivă a pârâtului”.

Retrocedarea dubioasă a unei părți din Stadionul ”Aripi”

Nr. 1294. O tradiţie fotbalistică de 40 de ani, distrusă cu ţărușii. A fost

retrocedat jumătate din Stadionul ”Aripi” Pitești. După ce a bătut țărușii, noul pro-prietar a declarat cinic: „Să le facă părinții terenuri la copii”. 2.483 mp de teren au fost retrocedați, după mai bine de opt ani de procese, către trei moștenitori care au venit cu un titlu de proprietate din 1936. Zeci de mari fotbaliști ai Argeșului s-au format la baza sportivă a fostului Club „Aripi” Pitești, în prezent Liceul cu Pro-gram Sportiv „Viitorul” Pitești.

Nr. 1295. Expertul din dosarul re-trocedării terenului de la ”Aripi”

este soţia fostului șef al Curţii de Apel Pitești. Ileana Diaconu, soția judecătoru-lui Gheorghe Diaconu, a scris în expertiză că ”deși o parte din suprafaţa în litigiu este acum ocupată de un teren de zgură și un teren de fotbal cu gazon, aceasta poate fi totuși retrocedată, nefi ind afectată de de-talii de construcţie”, fără să ţină seama că este fi x în mijlocul curţii unei școli.

Nr. 1296. Lovitură de teatru în do-sarul asfaltării drumului către vila

secretarei. Pendiuc s-a internat în spital. Judecătorul îl acuză că tergiversează proce-sul. La termenul anterior, avocații fostului primar au reziliat subit contractul cu aces-ta, iar acum fostul primar a trimis o hârtie din care reiese că e internat la spital pen-tru analize. Pe 28 mai, la Curtea de Apel Pitești a avut loc un nou termen în dosarul asfaltării drumului care duce către vila fos-tei secretare a lui Tudor Pendiuc, Carmen Lis. În primă instanță, în iunie 2018, atât fostul primar al Piteștiului, Tudor Pen-diuc, cât și Florentin Braniște, directorul

ADP Pitești, au fost achitați de către Tri-bunalul Argeș după ce fuseseră trimiși în judecată de DNA într-un dosar cu acuzații de instigare la abuz în serviciu în legătură cu asfaltarea drumului respectiv.

Nr. 1297. Brânzea și-a dublat sala-riul, iar instanţa spune că a făcut-o

ilegal. Ca director interimar la Institutul ”Hurmuzachi”, cunoscutul comoștenitor al averii Brătienilor și-a mărit salariul, de la 7.418 lei, la 17.124 lei. Curtea de Apel București a hotărât defi nitiv în această primăvară că salariul argeșeanului Nico-lae Brânzea, fost director interimar al In-stitutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni și în prezent di-rector adjunct, este ilegal.

Nr. 1298. Licitaţie cu cântec la Direcţia Silvică. Documente incen-

diare: lemne tăiate și transportate înainte de licitație. Jurnalul de Argeș a scris, în urmă cu un an, cum o licitație de masă lemnoasă ce a avut loc în data de 21 mai 2018 s-a lăsat cu un scandal monstru. Asta după ce un inginer silvic cu afaceri în do-meniu, Vasile Aguță, a început să înjure și să aducă fel de fel de acuze directorului Armand Chiriloiu, astfel încât acesta din urmă s-a văzut nevoit să sune la 112, che-mând poliția, care i-a luat intrusul de pe cap. Ei bine, pe data de 6 iunie 2019 a avut loc din nou o licitație cu cântec a Direcției Silvice Argeș. Care cântec ar putea deveni, cu succes, coloana sonoră a unui fi lm de Francis Ford Coppola. Asta pentru că mai mulți cetățeni acuză că pădurile s-au tăiat înainte de licitația propriu-zisă și este vorba despre aproximativ 5.000 de metri cubi de lemn, pentru care ar exista probe că au fost deja transportate cu mașinile unor agenți economici sau chiar cu mașinile personale ale unor angajați ai ocoalelor silvice.

Nr. 1299. Fosta preoteasă Moni-ca Grecu, acum Corbescu, rupe

tăcerea: ”ÎPS Calinic a cerut împăca-re. Nu e posibilă, din cauza violențelor și infi delității fostului soț”. ”Divorțul a fost din culpa exclusivă a lui, iar asta o spune instanța, nu o spun doar eu”, adaugă Mo-nica Corbescu, profesor la Liceul ”Ion Mi-halache” din Topoloveni. Cazul parohului Nicolae Grecu din Pitești, de la Biserica ”Izvorul Tămăduirii” din Expo-Parc, pro-pus pentru destituire de către Consistoriul Eparhial, suscită în continuare un viu in-teres. Nu doar Arhiepscopia Argeșului și Muscelului a trimis un punct de vedere, la insistențele noastre, ci și fosta preoteasă, profesoara Monica Corbescu (fostă Grecu) ne-a sunat la redacție pentru a face câteva precizări legate de faptul că nu există cale de împăcare între ea și părinte, prilej cu care am realizat și un interviu.

Cum s-au îmbogățit romii care au ucis un om de afaceri în trafi c la Merișani

Nr. 1300. Un alt divorţ tulbură Ar-hiepiscopia. Și consilierul lui Cali-

nic a cerut separarea de nevastă. După pre-otul Nicolae Grecu de la Biserica „Izvorul Tămăduirii” din Pitești, care a divorțat cu mare tam-tam, fi ind învinuit de adulter și comportament violent în familie, și con-silierul eparhial pe probleme de cultură și preot la Parohia „Sfi nții Voievozi” din Curtea de Argeș, Marian Ovidiu Vlăs-ceanu, s-a adresat Judecătoriei Curtea de Argeș. Înaltul sfetnic de la Arhiepiscopie o cheamă în judecată pe soție, Adriana, și primul termen e programat în luna iulie. Se anunță un proces răsunător, din care nu lipsesc, din nou, iată, acuzații de adulter.

Nr. 1301. Romii care l-au ucis pe omul de afaceri Cătălin Plăiașu

s-au îmbogăţit din prostituţie și cerșit în Suedia. Cei doi mai băgaseră în spital două persoane, care și-au retras plângerea după ce au primit bani. A făcut ocolul țării cazul lui Cătălin Plăiașu, omul de afaceri din Curtea de Argeș care a murit pe 1 iulie, la o săptămână după ce a fost bătut crunt în trafi c de doi romi din Merișani. Jurnalul de Argeș a prezentat detalii în premieră din ancheta procurorilor, precum și dezvăluiri despre cum s-au îmbogățit Tudoreci Mihai și Tudorici Leonard, frații care l-au ucis pe omul de afaceri.

Există o snoavă pe care o știu și ateii și lacheii, ba chiar și pig-

meii. Cea cu scorpionul ce se roagă de o zebră să-l treacă apa, dar care nu-și poate ține în frâu instinctul de prădător și își înțeapă „animalul de povară” ce-l transporta pe malul celălalt fi x în mijlocul fl uviului, cât să moară amândoi fără glorie, ca să nu spun direct ca fraierii. Cam așa a procedat Traian Băsescu în relația cu PMP Argeș și cu șeful acestei fi liale, Cătălin Bulf. În mod inex-plicabil, după ce l-a alergat pe Bulf prin tot județul să-i facă organizații și să țină încă aprinsă fl acăra băsis-mului, cât o mai fi ea într-un județ roșu până și în gaura anusului, l-a scuipat golănește pe locul 10 al lis-tei PMP pentru europarlamentare. Adică nici călare, nici pe jos, nici în afara listei, dar nici pe la începutul ei, unde ar putea fi rost de ceva lo-curi eligibile. Cu alte cuvinte, trage Bulf, dar în folosul meu și al altor județe, nu al băsiștilor din Argeș, câți or mai fi ei, dar care au plasat totuși fi liala în primele trei din țară la alegerile din 2016. Dar asta e po-litica, nu e pension de domnișoare,

mai ales când te așezi la masă cu un geostrateg și un geofutac politic pre-cum Traian Băsescu. Îți asumi niște riscuri de șifoneală și de paradeală, ca să folosesc un limbaj mai de port, pe înțelesul lui Onaca și Robert Tur-cescu. Și cred că și Cătălin Bulf avea oareșce idee în ce borș marinăresc se bagă, deși îl consider unul dintre ultimii idealiști de pe scena politică argeșeană. Poate și fi indcă a făcut școala la vremea ei și are și ceva re-surse care să-i permită să stea o juma’ de an la plajă și cealaltă la bibliotecă.Ce observ eu, ca ziarist, e că prin co-pita dată lui Bulf, Traian Băsescu a dat o mândrețe de copită și opoziției din Argeș, care e și mai departe acum de o eventuală coagulare. În Consiliul Județean, bunăoară, toc-mai fi indcă n-avea obligații fi nanci-are și nici afaceri în județ, Bulf era cea mai critică voce a președintelui Dan Manu și făcea o echipă foarte sâcâitoare pentru PSD-iști, alături de liderul liberal Adrian Miuțescu. Și mai e ceva. În contextul în care liberalii n-au un argeșean în primii douăzeci pe lista la europarlamenta-re și nici USR n-o duce mai bine la

acest capitol, deci opoziția din Argeș nu e reprezentată pe loc eligibil la alegerile din mai, cu atât mai mult se impunea parcă un gest reparato-riu pentru județul nostru, măcar din partea lui Traian Băsescu și a parti-dului său.

Nu știu care va fi în continua-re traseul politic (dacă va mai

exista unul) al lui Cătălin Bulf. Îl văd apatic și dezamăgit, parcă a re-dus turația, deși campania electora-lă bate la ușă. Așteaptă și parcă nici el nu știe ce, dezamăgit de pumnul în bărbie pe care i l-a aplicat Trai-an Băsescu. Și, uite așa, opoziția din Argeș mai pierde o componentă, în contextul în care și așa nu sunt prea multe opțiuni într-un județ roșu de când lumea. Trist însă, pentru cei de dreapta, e că pune umărul la acest lucru Traian Băsescu. Dar poate că Băsescu nu e de dreapta și nici n-a fost vreodată și doar niște idealiști ca Bulf și alții ca el l-au crezut astfel. Ca să închei pe un ton ironic, și așa dreapta argeșeană suferea de fl ebită. Acum i-a mai dat și Băsescu o co-pită.

Gabriel Grigore

Punctul pe Y Dreapta arge ean sufer de ebit ,

i-a mai dat i B sescu o copit

pag. 20

NR. 1290FONDAT ÎN 1994

S pt mânal de informa ii diverse

10 - 16 aprilie 201920 pagini 1 leu

EXCLUSIVITATE. CORNEL IONIC , LA PRIMUL INTERVIU DUP REVENIREA LA PRIM RIE:

„La edi ia din acest an a Simfoniei Lalelelor, vom face exact ce fac eu de 19 ani!’’

Noua colecţie de mobilier pentrucu până la

Suntem cu toţii diferiţi. Din fericire.

pag. 10

Dacă tot a devenit moștenitor, acesta a cerut aviz de exploatare de la Direcţia Silvică pentru arboretul de lângă Schitul Florica și pădurea din punctul Marcea

Firma care exploatează pădurea a și fost amendată de Garda Forestieră

ADIO, ILUZII!

Popa Brânzea s-a apucat s taie din p durea Br tienilor

pag. 4

„OM BOGAT, OM S RAC” LA PSD ARGE

Nea âroiu a f cut din pensie cas unor s rmani. În schimb, Chiriloiu i-a donat icei 2,3 miliarde lei vechi

Dintr-o pensie „specială” de 2219 lei, nea Emil Ţâroiu

(foto dreapta) a bucurat o familie cu cinci copii pag. 7

pag. 5

Salaria ii Salpit or amenin cu grev în ajun de Simfonia LalelelorNuclear în justi ia arge ean !

La Curtea de Apel Pite ti (Sec ia Penal ) - dispre fa de lege!O spune un o cial din Ministerul Mediului:

„Prim ria Pite ti nu dore te ca P durea Trivale s e arie protejat ”

O arge eanc e manager la FRF al programului de voluntariat EURO 2020

pag. 10-11

pag. 18

pag. 6

pag. 13

Că tot a ars Catedrala Notre Dame, dragă Cristian Cocea!

Și a lăcrimat pentru ea toată pla-neta, în toate limbile pământu-

lui înnodate de Dumnezeu în Turnul Babel. Și s-au rugat pentru salvarea ei sufl ete din toate religiile și din toa-te regimurile politice, inclusiv din cele opresive, în care crucea se face cu limba sau doar în gând. Suntem în săptămâna de dinaintea Floriilor și e frumos, ba chiar recomandat să ne reamintim și de fl orile din lemn sau granit construite de mâna omu-lui și locuite de spiritul lui. Și care se numesc simplu biserici, catedrale sau case memoriale. Și mă gândesc la ce SOS teribil transmite prin ziarul nostru teologul și remarcabilul speci-alist în istoria Bibliei care e Cristian Bădiliță despre paragina deliberată și aproape criminală în care e lăsată casa memorială de la Ștefănești a lui Liviu Rebreanu. Casă între ai cărui pereți s-a scris capodopera ”Răscoa-la”, roman pe care l-ai studiat și tu la școală, Cristian Cocea. Și care e scris la Valea Mare de Ștefănești, la doar 10 minute de mers cu mașina de biroul tău călduț de funcționar din clădirea Prefecturii. Ca să revin,

mesajul lui Cristian Bădiliță e o pal-mă grea, la fel de grea ca Biblia de la 1688 a lui Șerban Cantacuzino, pe obrazul actualului proprietar, milio-narul în euro Robert Erbașu, și deo-potrivă pe cel al autorităților locale și județene, care nu fac nimic să stopeze barbaria. Implicit pe al tău, Cristian Cocea, ca reprezentant al Guvernu-lui în Argeș pe probleme de Cultu-ră, Culte și Patrimoniu, așa cum se cheamă Direcția pe care o conduci. Îmi pare rău să o spun, însă n-am identifi cat o singură poziție publică, exprimată printr-un comunicat sau o conferință de presă, în prea mulții ani de când ești șef la Cultură, pe tema atacurilor, inconștiente uneori, deliberate alteori, asupra imobilelor de patrimoniu din județ. Și au fost destule, dacă aducem în discuție doar violența cu care dezvoltatorii imobiliari au ras case de patrimoniu în Pitești și mutilează sit-uri urbane ca să construiască blocuri cu 12 ni-vele. Când ziarul nostru a descoperit termopane în Mănăstirea Meșterului Manole, încercai să ne convingi că dracul nu e așa de negru, ba chiar e fată mare, într-o tentativă penibilă de a acoperi ditamai kitch-ul arhie-piscopal care trăda un analfabetism

funcțional în materie de conservare a patrimoniului cultural. Te-ai de-dulcit la traiul dulce și comod de funcționar, Cristian Cocea, de ami-bă de birou în clădirea Casei Albe. Și e păcat că vegetezi fără un minim aparat critic față de agresiunile sis-temice și sistematice la adresa patri-moniului județean, în toate formele sale. Poate că ții prea mult la scaun, nu exclud să existe și presiuni asupra ta ca să întorci capul. Însă efectul este același, patrimoniul cultural județean e abuzat în continuare, așa cum spune Cristian Bădiliță. Și pu-tem constata și singuri că acest om spune adevărul doar dacă analizăm fotografi ile pe care Jurnalul de Argeș le publică în această săptămână. Pe politicieni îi înțeleg, Cristian Cocea! Ei ar fi în stare să numească și o mă-tură la Cultură, dacă are carnet de partid și le face jocurile, însă pe tine - nu. Mai ales ca te credeam și încă ne iluzionăm să te credem altceva. Dar pentru asta trebuie să faci ceva. Nu mai întoarce capul când patri-moniul județului e siluit și abuzat în cele mai diverse chipuri!

Gabriel Grigore

Punctul pe Y De ce întoarce i capul la barbaria cu Casa „Rebreanu”?

pag. 20

NR. 1291FONDAT ÎN 1994

S pt mânal de informa ii diverse

17 - 23 aprilie 201920 pagini 1 leu

Se d liber la construc ia de pensiuni în P durea Trivale

Noua colecţie de mobilier pentrucu până la

Suntem cu toţii diferiţi. Din fericire.

pag. 10

pag. 4Notre drame...

Notre drame de... Pitești. O simfonie fracturată de tensiunile interpartinice, de kitch-ul politic din abundenţă și de accesele po-puliste. Cu un primar PSD, Cor-nel Ionică, tot mai izolat, alături de care n-au vrut să urce pe scenă viceprimarul Sorin Apostolice-anu și consilierii PSD, în frunte cu liderul lor de facto Cristian Gentea. Cu un podium depășit ca și concept festiv, amintind mai degrabă de sărbătorile comuniste de 23 August decât de Piteștiul smart cu adolescenţi perfect

accesorizaţi cu comunicarea mo-dernă și unde până și o bună par-te dintre vârstnici au conturi de Facebook. Un Pitești îmbâtrânit de politicienii săi, în care până și liberalii le-au ţinut isonul în mediocritate colegilor de la PSD. S-au așezat jos în dreapta podiumului, în semn de protest faţă de regia artistică socialistă menţinută de Cornel Ionică, însă nu s-au abţinut să nu-și atârne la gât eșarfe în culorile parti-dului, devenind toţi, în frunte cu Ludovic Orban, niște pupeze

galbene. Doar emoţia copiilor a fost sinceră. Atât a celor care au defilat la Parada Florilor, cât și a celorlalţi, de pe margine, care au privit împreună cu părinţii. Sun-tem convinși că o simfonie fără politicieni ar scoate și mai mulţi piteșteni din case. Iar primarul care va impune asta va intra în istorie. Pentru că, de multe ori, o absenţă contează mai mult decât o prezenţă. Iar oamenii aprecia-ză bunul-simţ. Cine știe, poate că la anul vom avea parte de o astfel de simfonie. Gabriel Grigore

Mircea Dinescu deschide la Pite ti Restaurantul „Politic

i Delicate uri”

Se pr bu e te Casa Memorial „Rebreanu”„Familia Erbaşu nu întreprinde nimic, iar autorităţile sunt

total nepăsătoare”, declară teologul Cristian Bădiliţă

EXCLUSIV. CULISELE FLAGRANTULUI DE LA VIVO MALL PITE TI Rechizitoriul tra cantului pite tean de cocain „Alex Copil B trân”

Un an de la arestarea lui Nicola Inquieto. Pe 6 mai el s-ar putea întoarce în ar

DUP NUMELE CELEBREI EMISIUNI DE LA TVR

pag. 7

pag. 10

pag. 5

pag. 11

pag. 12

Degeaba are Argeșul 13 parla-mentari de diferite coloraturi

politice. După doi ani și jumătate de mandat, rezultatele lor tind spre zero. Lucrările la autostrada Sibiu-Pitești nu au început nici acum, în mediul rural din Argeș o treime din-tre locuințe și zeci de școli au WC în fundul curții, iar investitorii străini nu se înghesuie să vină. Și sunt doar câteva exemple unde s-ar fi putut implica parlamentarii de Argeș, in-clusiv dacă ar fi fost o echipă pentru binele județului. Dar nu sunt. Ce fac, în schimb, cei 13 parlamentari inefi cienți? Agresează Facebook-ul cu tot felul de postări sforăitoare, își pun poze de la zile de comune, depu-neri de coroane sau cine știe ce întâl-niri cu delegații străine, trimit - câ-teodată - niște comunicate prozaice legate de activitatea lor și cam atât.

Nu am văzut nici măcar o dată în cei doi ani și jumătate ce au trecut de la alegerile din decembrie 2016 vreun parlamentar care să ia la pas îmbră-cat în civil - și nu în culori de partid - cartierele din Pitești, Mioveni, To-poloveni, Curtea de Argeș sau Câm-pulung și care să stea de vorbă cu oa-menii nu ostentativ, de ochii presei, ci cu interes netrucat. Să încerce să rezolve problemele comunității cu interes față de cei care i-au votat din-tr-o inerție păguboasă și care au fost foarte naivi crezând că acești parla-mentari vor face ceva pentru Argeș. Și nu au făcut nimic. Au făcut totuși ceva cei 13 parlamentari de Argeș, trebuie să recunosc. S-au îmbogățit pe banii noștri, având o activitate palidă în Parlamentul-sinecură.

M-a bucurat să văd o schimbare de atitudine și de prezență a

votanților la alegerile europarlamen-tare din 26 mai. M-aș bucura să văd aceleași schimbări și la alegerile par-lamentare din 2020. Pentru că e tim-pul ca Argeșul să aibă altfel de parla-mentari, unii interesați cu fapta și nu cu vorbe goale de comunitățile care îi votează. Și fi ecare partid ar trebui încă de pe acum să își facă listele cu potențiali candidați, axându-se în primul rând pe valoarea acestora și de abia apoi pe contribuțiile fi nanci-are la partid.

În orice caz, dacă vreunul din-tre actualii parlamentari va mai

candida și anul viitor și va mai fi și ales, ar însemna că Argeșul rămâ-ne un județ înapoiat, departe de lumea civilizată, departe de lumea meritocrației.

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Despre ine cien ii i inexisten ii parlamentari de Arge

pag. 7

pag. 20

Ca s scape de caterisire, preotul Grecu doneaz electrocasnice

i s-a împ cat cu nevasta

NR. 1298FONDAT ÎN 1994

S pt mânal de informa ii diverse

12 - 18 iunie 201920 pagini 1 leu

LICITA IE CU CÂNTEC LA DIREC IA SILVIC

Documente incendiare: lemne t iate i transportate înainte de licita ie

EXCLUSIV

pe Transf g r anViituri din cauza defri rilor 10 iunie, kilometrul 95

pag. 11

Continu ican rile pentru construc ia mall-ului din Tudor Vladimirescu

Constantin Pănescu: „Sunt proce-se, ne-au dat în judecată la București, avem termen prin luna iulie...”

Cornel Ionică: „Sunt și multe interese colaterale, bățul prin gard, care șicanează foarte tare în mod artifi cial...”

Arhitectul- ef i primarul Cornel Ionic

au min it c reiau consultarea public pentru blocul lui Br nescu

Prim ria Pite ti i Bobi Marinescu

n-au ajuns la consens pe tema degrad rii podului ”Râul Doamnei”

Dezastru pe drumurile na ionale din Muscel

S-a rupt leg tura între Câmpulung i Mioveni, urmeaz drumul spre Târgovi te

ase copii din Pite ti vor reprezenta România la un turneu interna ional de robotic

B rbat trimis în judecat dup ce a mu cat i a lovit un poli ist din Mioveni

A doua licita ie pentru reabilitarea Cet ii Poenari, gata pân în toamn

pag. 6

pag. 3

pag. 4

pag. 10

pag. 6

pag. 3

O doamnă consul onorifi c în Elveția, cam fl u-fl u la vorbă

și la port, ne sună la redacție și ne povestește cu gurița ei cum a făcut o mândrețe de trafi c de infl uență la ofi ciali de rang înalt din Ministerul Culturii - secretar de stat, respectiv director. În deja celebrul caz al blo-cului de 10 etaje și 10 milioane de euro, ridicat în buricul Piteștiului pe un sit urban de niște băieți și fete deștepte de la o fi rmă cu nume de grădiniță cu program prelungit -SC Titidan SRL. Pentru mult mai puțin, în țara asta prost făcută, în care rahații intervin în loc să pută, ca să-l parafrazez pe Păstorel, unii au fost arestați și au făcut pușcărie. Doamna consul în Elveția zice di-rect cu buzișoarele sale că ”am fost în luna martie la Ministerul Cul-turii, cu juristul de la Titidan și cu toată arhiva Piteștiului”. Și adaugă faptul, ca și cum asta i-ar acorda un fel de impunitate, că a contractat un apartament în blocul (cu mari pro-bleme, subliniem!) al fi rmei Titidan și de aceea s-a dus la minister, ca să se asigure, în calitate de cumpărător, că legea va fi respectată. Numai că doamna consul ”Flu-Flu” (Mari-nela Somazzi Safta, pe numele din pașaportul diplomatic) numai asta nu înțelege sau se face că nu înțelege, anume că legea n-a fost respectată în cazul de față, ci abuzată. Și nu de oricine, ci de cineva care nu înțelege că haina diplomatică are anumite ri-gori pe care ești obligat să le respecți. Să ne închipuim că un judecător sau un procuror, sau chiar prefectul sau președintele Consiliului Județean a

contractat un apartament în blocul băieților și fetelor deștepte de la Ti-tidan și apoi realizează că blocul are probleme și ar putea pierde banii. Ce poate face respectivul demnitar sau magistrat? Angajează un avocat și dă în judecată dezvoltatorul, dacă simte că pierde banii și pe cale ami-abilă nu-i poate recupera. În niciun caz nu merge cu juristul fi rmei Titi-dan de mână la Ministerul Culturii (chiar și în audiență, cum încearcă să ne adoarmă doamna consul), ca să facă presiuni să se declaseze o casă de patrimoniu pe care dezvoltatorul imobiliar a ras-o deja cu de la sine putere? Nu era mai bine ca doamna și domnul dezvoltator imobiliar să măsoare de trei ori înainte să taie o dată (în cazul de față să radă) casa care fi gurează în actele de la minis-ter ca fi ind de patrimoniu? Ba da. Și să ia aviz de la Cultură cum că poa-te dărâma respectiva clădire și apoi construi blocul pe un sit urban? Din nou, da! Și, atenție, trebuia să facă asta înainte să ia avans de zeci de mii de euro de la zeci de cumpărători pentru un proiect imobiliar, care, iată, se dovedește că are scarlatină.

Despre ce vorbim, dacă nu des-pre infl uențe grosolane și pe-

nale la Ministerul Culturii pentru a îndrepta ceea ce dezvoltatorul imo-biliar a stricat cu bună-știință? Fiind-că, apropo, în contractul de vânza-re-cumpărare a terenului și clădirii, vânzătorul OMV Petrom a notifi cat cumpărătorul, fi rma Titidan SRL, că, dacă vrea să dărâme clădirea și apoi să construiască ceva pe respec-

tivul teren, trebuie să ia aprobările necesare de la Ministerul Culturii. Deci nu se poate spune că dezvolta-torul imobiliar nu a știut ce cartof fi erbinte are în mână. Ba a știut și a ignorat cu buldozerul acest lucru. Iar acum, după ce scandalul a devenit nu doar județean, ci și național, in-fectând ca un virus Ministerul Cul-turii, juristul fi rmei Titidan e luat de doamna consul onorifi c de mână și dus prin cabinetele șefi lor din minis-ter să îndrepte ”eroarea materială”, care e, în fapt și în drept, foarte pe-nală. Despre asta vorbim. Despre un consul onorifi c care ar trebui să dez-brace (sau să fi e dezbrăcat urgent) de această haină diplomatică după tot ce a făcut. Și despre un dezvoltator imobiliar care a violat un sit urban al Piteștiului, cu complicitatea mai mult decât suspectă a celor din Pri-mărie și de la Direcția Județeană de Culte și Patrimoniu. Și care ne dă pe noi și pe doctorul Irimia în judecată fi indcă am scos adevărul la suprafață, crezând că ne intimidează dacă ne cere daune de sute de mii de euro. Și-au făcut calculele greșit, că torpi-la s-a întors din cursul pe care a fost amorsată și i-a luat pe ei la țintă. Și apropo de afi rmația doamnei consul că s-a dus ”cu toată arhiva Piteștiului la minister”. Săracul doctor Irimia s-a tot dus în audiență la arhitectul-șef și la mărimile din Primărie și nu l-a băgat nimeni în seamă, darămite să-i mai pună și ”arhiva Piteștiului” la dispoziție, așa cum se laudă doam-na consul că a avut-o.

Gabriel Grigore

Punctul pe Y Doamna consul „Flu-Flu” face tra c de in uen

pag. 20

NR. 1302FONDAT ÎN 1994

S pt mânal de informa ii diverse

10 - 16 iulie 201920 pagini 1,5 lei

Preg ti i-v de „Topoloveni Summer Tour”! E duminic

pag. 4

Exclusiv. Avem dovada furnizat chiar de intervenient

Consulul onori c al României în Elve ia recunoa te c a intervenit la Ministerul Culturii pentru blocul rmei Titidan

Doamna Marinela Somazzi Safta declară că „eu, în calitatea mea de consul onorifi c, sunt chemată de tot felul de investitori care sunt «arși»”, după care nu uită să adauge că „domnul de la Titidan este un investitor serios”

Am mai descoperit că doamna consul este și interve-nient pentru fi rma Titidan în procesul stră-mutat la Vâlcea, în care doctorul Irimia l-a dat în judecată pe dezvoltatorul imobiliar

Simfonia Lalelelor, 2017.

Consulul onorifi c, primit cu toate

onorurile de primarul Cornel Ionică

pag. 4-5

So ul în elat s-a decis s vorbeasc : preotul Ovidiu Vl sceanu, consilier eparhial, a destr mat o familie

Love story la Arhiepiscopie

pag. 7

„Pr p dul lui Dumnezeu” - provocat de oameni la Ruc r

Un sicilian din asocierea pentru restaurarea Galeriei de Art Naiv a fost implicat într-un dosar legat de Cosa Nostra

Cristian Gentea: „În mod cert, P durea Trivale trebuie declarat arie protejat ”

Benny „P c nele” - refuzat de b nci pentru refacerea „Muntenia”

pag. 10

pag. 6

pag. 3

pag. 2

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

Nr. 1302. Consulul onorific al Româ-niei în Elveţia recunoaște că a inter-

venit la Ministerul Culturii pentru blocul firmei Titidan. Doamna Marinela Somazzi Safta declară: ”Eu, în calitatea mea de consul onorifi c, sunt chemată de tot felul de inves-titori care sunt «arși»”, după care nu uită să adauge că ”domnul de la Titidan este un in-vestitor serios”. Am mai descoperit că doamna consul este și intervenient pentru fi rma Titi-dan în procesul strămutat la Vâlcea, în care doctorul Irimia l-a dat în judecată pe dezvol-tatorul imobiliar. Mai mult, surpriză, Manu-ela Somazzi Safta a recunoscut că a fost la Mi-nisterul Culturii, însă, zice domnia sa, doar în... audiență și ”ca persoană fi zică”, alături de juristul fi rmei Titidan, adică juristul dezvol-tatorului imobiliar. Cei doi, după cum se dă singură în vileag doamna consul onorifi c, au fost la Alexandru Pugna, secretar de stat în Ministerul Culturii, pentru a clarifi ca dacă acea clădire demolată de către dezvoltatorul imobiliar are statut de monument istoric.

Nr. 1303. Moștenitorul Brătienilor, puternic contestat și la București, la

Institutul „Hurmuzachi”, unde este di-rector. Popa Brânzea și șoferul, tot preot, și-au tras 200 de zile concediu medical. Culmea, amândoi, Nicolae Brânzea și preo-tul Dan Mirea (totodată șofer al primului), merg la aceiași medici. Dan Mirea a fost luat de mentorul său de la Biserica Spitatului de Pediatrie Pitești și angajat la București, la In-stitutul „Eudoxiu Hurmuzachi”. Acuzațiile aduse în mediul online de către o fostă an-gajată a Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” nu se opresc doar la mărirea salariului ilegal al directorului Nicolae Brânzea, ci vorbesc și despre folosirea bugetului instituției în interes personal și despre favorizarea unor angajați fi deli acestuia. Printre altele, Iulia Modiga a făcut referire și la concediul medical de 90 de zile al directorului Brânzea, „concomitent cu șoferul lui, care în acte e consilier la institut”. Este vorba despre Dan Mirea, preot la pa-rohia „Sf. Stelian” de la Spitalul de Pediatrie Pitești, care și-a luat nu mai puțin de 120 de zile de concediu medical.

Nr. 1304. A reînceput războiul între primarul Ionică și vicele Apostolice-

anu pe tema reparării podului peste Râul Doamnei. Finalizată în iunie 2014, moder-nizarea podului de peste Râul Doamnei a fost făcută superfi cial și în bătaie de joc. Fapt dovedit și de o expertiză tehnică cerută de Primăria Pitești și realizată în 2017 de către expertul tehnic autorizat Diaconu Ion Dumi-tru. Expertiză tehnică urmată de un raport suplimentar, realizat în octombrie 2017. Ra-portul de expertiză tehnică scoate la iveală numeroase nereguli privind lucrările de mo-dernizare a podului, lucrări fi nanțate de Uni-unea Europeană în procent de 97% și efec-tuate de fi rmele Star Trading Impex și Zeus.

Viceprimarul Sorin Apostoliceanu spune însă că acționarea în judecată a constructoru-lui ar fi trebuit să fi e făcută înainte de organi-zarea licitației și că suma cerută ca prejudiciu putea fi actualizată în timpul procesului.

Nr. 1305. Nicolae Brînzea, recla-mat la DNA pentru constituire de

grup infracţional organizat. Directorul de la „Hurmuzachi” este acuzat de fostul con-silier juridic, Irina Gheorghe, de mai multe infracțiuni.Avocata a făcut o plângere la DNA împotriva directorului Brînzea și abuzurilor de la IEH. Aceasta le-a adus la cunoștință procurorilor mai multe detalii legate de Ni-colae Brînzea și de alte persoane din institut care au constituit, spune avocata, un „grup infracțional organizat”.

Cazul fetei de 15 ani șantajate să se culce cu trei bărbați

Nr. 1306. Dr. Tiberiu Irimia dă de pământ cu autorităţile locale privind

dezastrul urbanistic din Pitești: ”Situaţia Piteștiului este, indiscutabil, printre cele mai grave din România. Piteștiul este orașul cu aspect de comună”. Unul dintre cei mai constanți critici privind gravele probleme de urbanism din Pitești, doctorul Tiberiu Iri-mia a trimis o scrisoare deschisă Jurnalului de Argeș, scrisoare în care vorbește din nou argumentat despre haosul urbanistic din mu-nicipiu, haos girat cu bună-știință și de către

autoritățile locale. Scrisoarea doctorului Ti-beriu Irimia a fost motivată și de luarea de poziție a consilierului local Narcis Sofi anu, cel care a punctat cu date câteva dintre marile probleme de urbanism ale Piteștiului. Trebu-ie spus, de altfel, că mulți oameni, inclusiv personalități din municipiu, ne-au scris, ne susțin și ne roagă să continuăm campania Jurnalului de Argeș împotriva haosului urba-nistic din Pitești.

Nr. 1307. De la Alexandra de la Cara-cal, la Alexandra de la Rătești. O fată

de 15 ani, ademenită și șantajată să se culce cu trei bărbaţi. Unul are dosar de proxene-tism. După o tragedie devenită națională, ba chiar internațională, pentru că subiec-tul a ajuns și în presa din Europa, drama de la Caracal ar fi putut măcar să schimbe ceva în societatea asta condamnată parcă la indiferență din partea instituțiilor statului. Părinții Alexandrei de la Rătești, Argeș, au venit la redacția noastră ca la o ultimă soluție că strigătul lor de ajutor le va fi auzit. Că nu va avea și Alexandra lor soarta Alexandrei de la Caracal. Ne-au povestit cum fetița lor a fost batjocorită, în primăvara acestui an, de trei consăteni, dintre care unul face parte dintr-o rețea de prostituție care trimite fete la produs în Irlanda, Marea Britanie și Germania, iar poliția nu îi aduce la audieri.

Nr. 1308. Dr. Salaheddin, care profe-sează cu un prenume fals la Pitești, e

acuzat de un pacient că i-a făcut o operaţie fictivă. Că Yousef Salaheddin, medic pri-mar urolog la Spitalul Panduri din București profesează în Pitești, la o clinică privată, sub falsul prenume Vasile l-a pus pe gânduri pe Ion Vișan, unul dintre foștii săi pacienți. Po-trivit foii de externare, bărbatul a fost operat în 2013 de Yousef Salaheddin la Spitalul Pan-duri. Sau cel puțin așa scrie în documentele medicale. Bărbatul a afl at însă anul trecut, cu stupoare, în urma unei consultații ulterioare recomandate chiar de un medic legist, că, de fapt, intervenția chirurgicală nici n-ar fi avut loc. Are și parafa unui medic care confi r-mă că în 2013 omul n-ar fi trecut prin nicio operație. Dr. Yousef Salaheddin spune însă că operația a existat.

Nr. 1309. În scandalul “Podul Râul Doamnei” s-a ajuns la proces. Primă-

ria i-a dat în judecată pe constructorii Bobi Marinescu și Grigore Dobre. Sunt în curs de desfășurare procedurile pentru licitaţia de atribuire a lucrărilor de reparare a podului de peste Râul Doamnei, lucrări absolut necesare după ce o expertiză tehnică realizată la soli-citarea primăriei a arătat, încă din 2017, că podul, modernizat cu bani europeni printr-un proiect în valoare de circa 3,7 milioane, încheiat în 2014, are mari probleme, inclusiv fi suri la grinzile prefabricate și infi ltrații mul-tiple, probleme pentru care Primăria Pitești a chemat în instanţă constructorul.

Nr. 1310. Gara Regală din Curtea de Argeș se degradează pe zi ce trece.

Nicio firmă nu e interesată să o reabiliteze. Construită în mai puţin de un an la solicita-rea regelui Carol I și inaugurată în noiembrie 1898, Gara Regală din Curtea de Argeș, una dintre cele mai frumoase din România, se degradează pe zi ce trece. Din 1989 și până în prezent, aici nu s-a investit vreun leu. La aproape doi ani de la funeraliile Regelui Mi-hai, gara în paragină e în continuare acoperită cu meshuri. La primele patru licitaţii organi-zate pentru reabilitarea ei nu s-a prezentat vreo fi rmă, iar la a cincia licitație, desfășurată în primăvara acestui an, singura fi rmă ce a depus o ofertă a fost respinsă pentru că nu a depus garanția de participare.

Nr. 1311. Dezvăluiri dramatice ale ce-lor doi părinţi! Cazul minorei drogate

și ţinute captivă de proxeneţii din Câmpu-lung: „Într-un an și șapte luni, unii mi-au răpit, drogat, traficat copilul și nu s-a făcut nimic!”. Cazul Caracal a îngrozit România, iar efectele în valuri produse de acesta evi-denţiază și alte situaţii asemănătoare esenţei acestuia: racolarea de minore. Astfel s-a auzit și vocea unei mame din Câmpulung care și-a prezentat propriul coșmar: fata sa a picat în mrejele și mâinile unor persoane care o dro-ghează, o bat și profi tă de ea.

Nr. 1312. Dezvăluirile unui secretar de stat din Ministerul Culturii. S-a

intervenit la el în scandalul blocului de 10 etaje. Alexandru Pugna: „Doamna Somazzi Safta a crezut că, dacă e consul onorific, că-dem pe spate! I-am spus: «Doamnă, noi nu putem face ilegalităţi!»”. Marinela Somazzi Safta, care a dat deja avansul pentru un apar-tament în viitorul bloc al fi rmei Titidan din centrul Piteștiului, nu i-a spus secretarului de stat Alexandru Pugna că are și interes perso-nal în acea afacere și că e intervenient într-un proces de partea dezvoltatorului imobiliar. Pusă în fața evidențelor, consulul onorifi c îl introduce în ecuație și pe patronul fi rmei Titi-dan, Adrian Ionescu, despre care recunoaște, în premieră, că a însoțit-o în biroul secretaru-lui de stat.

Alexandru Pugna a acceptat să vorbească pentru Jurnalul de Argeș și ne-a dezvăluit cum a decurs întâlnirea cu doamna consul onorifi c, atitudinea acesteia, precum și în ce a constat intervenția în favoarea dezvoltatorului imobiliar.

Nr. 1313. Doctorul cu trei identităţi. Scandalul ia amploare! Noutăți despre

medicul primar urolog Yousef Salaheddin de la Spitalul Panduri din București, pentru care în urmă cu doi ani a fost emisă o decizie de malpraxis. Am descoperit și al treilea nume sub care a profesat medicul Salaheddin. Pri-mul nume e Yousef Salaheddin, al doilea Va-sile Salaheddin, iar acum am afl at că a folosit și o altă parafă, cu combinația de nume/pre-nume Vasile Salah.

Nr. 1314. Scandal monstru la “Da-vila”. O balerină i-a făcut plângere

managerului Poghirc pentru discriminare. Andreea Dragnea, balerina dată afară abuziv și reîncadrată după ce a câștigat în instanţă procesul cu Teatrul “Alexandru Davila”, a fost concediată din nou de managerul instituţi-ei. Nu înainte ca șeful, Nicolae Poghirc, s-o umilească pentru cutezanţa de a-l înfrunta. Pe lângă faptul că nu i-a achitat niciun leu din suma stabilită de instanţă printr-o hotă-râre executorie, Poghirc i-a refuzat concediul de odihnă în vacanța anterioară stagiunii. Mai mult, a pus-o pe multipla campioană na-ţională și europeană la dans să facă elemente acrobatice cu un tânăr care nu avea pregătirea necesară unor astfel de mișcări.

Nr. 1315. A apărut motivarea în dosa-rul condamnării lui Pendiuc. Judecă-

torii vorbesc de ”un real dispreţ în cheltuirea banului public”. Magistrații Costin Andrei Stancu și Ioan Fundătureanu subliniază că fostul edil știa că terenul pe care l-a asfaltat până la vila secretarei Carmen Lis nu fă-cea parte din domeniul public sau privat al Piteștiului. Magistrații argumentează cu o autorizație de construcție din 2009 pentru terenul respectiv, semnată chiar de Tudor Pendiuc. La începutul lunii iunie, magistrații Curții de Apel Pitești l-au condamnat defi -nitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare pe Tudor Pendiuc în dosarul asfaltării ilegale a drumului până la vila lui Carmen Lis, fosta sa secretară. Aceeași pedeapsă a primit-o atunci și Mircea Braniște, fostul director al ADP Pitești. Am studiat motivarea sentinței date de către judecătorii Costin Andrei Stancu și Ioan Fundătureanu în acest dosar și am pre-zentat detalii în premieră.

Nr. 1316. Un alt caz de divorţ la preoţi, la Biserica „Sf. Gheorghe” din Pitești.

În ultima perioadă s-a înmulțit numărul preoților care divorțează, fenomen pe care îl știe și despre care ne-a vorbit și arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, ÎPS Calinic. Acesta a făcut un apel, prin intermediul Jurnalului de Argeș, atât la clerici, cât și la laici, „ Salvați Familia românească!”. Însă, în ciuda sfatu-rilor pline de înțelepciune ale arhiereului, în ciuda amenințărilor canonice care le planează asupra capetelor, preoții ajung în continuare în instanță în procese de divorț, fi e în calitate de pârâți, fi e în calitate de reclamanți. Un caz recent este al preotului Cătălin Iulian Olteanu, de la Biserica „Sf. Gheorghe” din Pitești. Acesta apare astfel într-un proces afl at pe rolul Judecătoriei Pitești, având ca obiect divorț cu copii, stabilirea domiciliului mino-rilor, pensie alimentară, exercitarea autorității părintești și stabilirea programului de vizită a minorilor.

RETROSPECTIVĂ. ŞI ÎN 2019, JURNALUL DE ARGEŞ A REALIZAT, ÎN EXCLUSIVITATE, NUMEROASE SUBIECTE DE IMPACT

În 2009, concomitent cu turul întâi al alegerilor prezidențiale,

a fost organizat de către președintele în exercițiu la acea dată un referen-dum. De remarcat faptul că era și este și acum dreptul constituțional al președintelui țării să organize-ze referendum consultativ pe teme considerate de el ca fi ind de interes național. Așadar, aparent totul părea în regulă. Ceea ce cred eu că nu a fost în regulă cu acel referendum, organizat simultan cu turul întâi al alegerilor prezidențiale, este faptul că președintele țării era și unul din-tre candidați. Iar în calitatea de can-didat la alegerile prezidențiale avea exact aceleași drepturi și obligații precum toți ceilalți candidați. Ni-ciun drept în plus, niciun drept în minus. Totuși, simultan cu turul întâi al alegerilor prezidențiale din 2009, unul dintre candidați a avut, în plus față de ceilalți candidați, dreptul să organizeze referendum.

Așadar, după părerea mea, au fost încălcate grosolan drep-

turile celorlalți candidați. Ciudat, niciunul nu a protestat. E drept că reprezentantul PSD la alegerile re-spective a fost Mircea Geoană, ca-talogat ca fi ind „prostănac” de Ion Iliescu, pesedistul nr. 1 al istoriei. Care Mircea Geoană într-un fel a

confi rmat etichetarea lui Ion Iliescu, întrucât, deși era foarte greu să piar-dă alegerile prezidențiale din 2009, el a reușit! Cel puțin momentul când a dat în bâlbâială la propriu la între-barea lui Traian Băsescu cu privire la vizita de noapte la Sorin Ovidiu Vântu confi rmă etichetarea cu vârf și îndesat. E ca atunci când îți faci un selfi e și reușești să pari surprins. Totuși, de ce oare nimeni din PSD nu a observat nedreptatea fl agrantă care i se făcea propriului candidat la Președinția României? Au fost toți prostănaci?

La fel la alegerile europarlamen-tare din 26 mai a.c.! Din nou

a fost organizat un referendum si-multan și din nou cu cheie să piardă PSD-ul alegerile. Lucru care s-a și în-tâmplat. Lăsăm deoparte comparația referendumului cu autobuzul elec-toral făcută de APADOR-CH. Șmecheria, destul de abilă, a constat în întrebări. Ambele întrebări fi ind de fapt imitații, înlocuitori, ale între-bării subînțelese, temă de campanie pentru opoziție: „Este adevărat că toate modifi cările legilor justiției au fost date de PSD doar ca să-l scape de pușcărie pe Liviu Dragnea, coruptul lor președinte?”. Și rezultatul, corect de altfel și așteptat de toată lumea, PSD a pierdut alegerile. Contestația

la CCR, dacă președintele poate or-ganiza referendum simultan cu alte alegeri, nu se pune, pentru că era perfect constituțional dacă întreba-rea se referea la încălzirea globală, de exemplu. Ca să fi u și mai bine înțeles, să presupunem că întreba-rea la referendum ar fi fost „E bine că s-au mărit pensiile?”. PSD-ul ar fi fost favorizat, ar fi câștigat alegerile, iar eu aș fi arătat în acest editorial ne-dreptatea care s-ar fi făcut opoziției.

Așadar, q.e.d., e limpede că la alegerile europarlamentare din

26 mai pesediștii au fost, din nou, cu toții, prostănaci! Și, având în ve-dere că singurul dubiu pe care îl are președintele Iohannis în legătură cu organizarea referendumului simul-tan cu alegerile prezidențiale este dacă să-l lege de primul sau de al doilea tur de scrutin, se poate trage concluzia că pesediștii se pregătesc, cu toții - că sunt o echipă - să fi e iarăși prostănaci!

În încheiere, stimați pesediști, e adevărat că aveți dreptul să fi ți

prostănaci, însă, în interesul tuturor românilor, înțelegeți că nu e obliga-toriu!

Cristian VASILE

Punctul pe Y Despre REFERENDUM i dreptul pesedistului de a prost nac

pag. 20

NR. 1303FONDAT ÎN 1994

S pt mânal de informa ii diverse

17 - 23 iulie 201920 pagini 1,5 lei

Din 17 iulie, în cartierul Trivale Din 17 iulie, în cartierul Trivale

Mo tenitorul Br tienilor, puternic contestat i la Bucure ti,

la Institutul „Hurmuzachi”, unde este director

Popa Brânzea i oferul, tot preot, i-au tras 200 de zile

concediu medical

EXCLUSIV

Culmea, amândoi, Nicolae Brânzea și preotul Dan Mirea (totodată șofer

și fi n al primului), suferă în acte de aceeași boală cronică Dan Mirea a fost luat

de nașul său de la Biserica Spitatului de Pediatrie Pitești și angajat la București,

la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pag. 5

pag. 4R zbunarea e arma e lor. B ga i-i în edin , domnule primar!

Cum a lat conducerea Salpit or o m tur toare „guraliv ” din sindicat

„Ca avencii” revin cu noi dezv luiri despre blocul de 10 etajeal rmei TitidanO prim b t lie câ tigat în justi ie de investitori în

r zboiul cu Eco-CivicaP nescu i Badea, declara ii ironice la adresa ONG-ului care se opune mall-ului din Tudor Vladimirescu

Poli istul a „omis” din procesul-verbal numele

oferului ce conducea o combin neînmatriculat pe un drum public

Gelu Tofan zice c Centrul Cultural Jude ean este pe toboganLiberalul a ar tat fotogra a unei artiste ce a cântat copiilor într-o salopet mulat de i se vedea „p s rica”

Aten ie la demers! C m tarul „Gogo aru” a dat DIICOT în judecat pentru tergiversarea dosarului s u

Lec ie de branding la Topoloveni: de la magiun la ciclism, iar din toamn

i festival moto

pag. 10

pag. 12

pag. 18

pag. 20

pag. 2

pag. 11

România e grav bolnavă. Iar ”virușii” și ”bacteriile” sunt vreo

câteva zeci de mii. Nu au dimensiuni microscopice, ci sunt cu toții bipezi. Sunt ușor de găsit și de recunoscut. Îi găsiți în Parlamentul României, în primării și consilii județene, în instituțiile deconcentrate, în poliție, în jandarmerie și lista poate conti-nua. Sunt zeci de mii de ofi ciali, mai mici sau mai mari, numiți politic sau în baza nepotismelor, amantlâ-curilor și relațiilor sau „cotizațiilor”, ofi ciali pe care îi interesează doar cheltuirea banilor publici în interes personal și familial, ofi ciali plătiți cu salarii nesimțite - și da, aici îi includ și pe cei 13 parlamentari de Argeș - ca să nu facă mai nimic. Țara arde, iar infractorii - și nu mă refer doar la dezaxatul de la Caracal - omoa-ră sau comit infracțiuni pentru care scapă ieftin, iar parlamentarii sunt preocupați să își critice adversarii pe facebook, în loc să facă ceva concret pentru cei care i-au votat cu speranța într-o Românie mai bună, într-o Ro-mânie normală.

Iar ororile descoperite la Cara-cal și bâlbâielile, gafele și ne-

păsările polițiștilor, procurorilor și autorităților care au tratat în dorul lelii acest caz teribil arată încă odată superfi cialitatea instituțiilor statului. Instituții ai căror angajați își primesc salariile din bani publici ca să își facă treaba ca la carte, ca să fi e în slujba cetățenilor. Și, din păcate, nu e așa. Aproape în toate instituțiile publice, inclusiv în Argeș, sunt prea mulți funcționari, de la angajați din pri-mării până la polițiști, care tratează cu superioritate, sictir - și în destule cazuri fără a găsi soluții - pe cetățenii care vin cu diverse probleme.

În vreme ce prea mulți profesioniști, cu minți maxime,

sunt plătiți cu salarii minime, prea mulți ageamii au ajuns să câștige sa-larii uriașe și asta e una dintre marile probleme ale României. O Românie batjocorită, bătută, violată și furată constant de către o parte dintre cei care ar trebui să o iubească. Da, din păcate, sintagma ”România, te iu-

besc” nu e valabilă și pentru angajații din instituțiile publice. Pentru ei se potrivește mai degrabă sintagma ”România, fac ce vreau cu tine, pe banii tăi”.

Ce e de făcut? În primul rând, o schimbare din temelii a actu-

alei clase politice. Fără excepție sau diferențieri în funcție de partid. Pen-tru că nu există nici măcar un par-lamentar care să fi dovedit cu fapta că îi pasă de România sau măcar de județul care l-a ales. Iar constata-rea asta realistă și tristă se aplică în masă și pentru toți parlamentarii de Argeș. 13 parlamentari pe care mi-aș fi dorit să îi văd uniți în inițiative concrete pentru județ și pentru țară. Sincer să fi u, mi-e jenă cu toți par-lamentarii care reprezintă Argeșul atât de inefi cient. Și i-aș întreba ce inițiative concrete au avut pentru schimbarea legislației după ororile de la Berevoești sau crimele de la Ca-racal. Răspunde cineva?

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Politicienii i o cialii numi i politic d uneaz grav României

pag. 20

NR. 1306FONDAT ÎN 1994

S pt mânal de informa ii diverse

7 - 13 august 201920 pagini 1,5 lei

R zboi între vicele Apostoliceanu i Narcis So anu:

„Domnul So anu este penibil, probabil c e prieten cu domnul primar” pag. 3

DR. TIBERIU IRIMIA D DE P MÂNT CU AUTORIT ILE LOCALE PRIVIND DEZASTRUL URBANISTIC DIN PITE TI:

„Situa ia Pite tiului este printre cele mai grave din România. Este ora ul cu aspect de comun ”

Doctorul Irimia a tri-mis o scrisoa-re deschisă „Jurnalului de Argeș”, în care critică argumentat haosul ur-banistic din municipiu

„Primăria Pitești nu a refăcut Pla-nul Urbanis-tic General de 20 de ani, ca să poată să constru-iască fără nicio regulă”

pag. 6

Proprietarii de p duri din Pietro ani strâng semn turi pentru demiterea lui Chiriloiu

pag. 5

Primarul Ionic nu e de acord cu declararea P durii

Trivale arie protejat :„Eu nu vreau s o închid, s o c p cesc, ca s nu te mai po i nici m car uita în p dure”

Începe Festivalul „Stonebird” de la Corbi

Localnici din Mo oaia, revolta i c patronul Restaurantului „Castel” le-a astupat canalul care colecteaz apele pluviale

Povestea fascinant a antrenorului cu 22 de sportivi la Jocurile Olimpice

Propunere inedit a „p rintelui” Simfoniei Lalelelor, dr.

ing. Ilarie Isac:„Pia a Milea ar putea avea o denumire cât mai str lucitoare, i anume Pia a Simfoniei Lalelelor”

pag. 7

pag. 17

pag. 4

pag. 18

pag. 10-11

pag. 20

NR. 1309FONDAT ÎN 1994

S pt mânal de informa ii diverse

28 august - 3 septembrie 201920 pagini 1,5 lei

Scandalul “Podul Râul Doamnei”

Constructorii Bobi Marinescu i Grigore Dobre, da i în judecat de Prim ria Pite ti pag. 7

Eliton Trans este o companie de elit în transportul rutier ce

angajeaz oferi autocamion,

cu sau f r experien , pentru transport de marf , interna ional i intern pag. 19

Echipă de care toată lumea face caterincă. Începând cu fruntașii

ei, care se pupă în public și se scuipă după perdea. FCSB-ul din politica argeșeană pare că nu-și mai revine din pumni și își pișă ochii în subsolul clasamentului, invocând un Dum-nezeu al milogilor care nu mai vrea să-i bage voturi în traistă. Vâlcea a primit 2.000 miliarde lei vechi pe programul PNDL, iar județul Argeș (cu toata uzina Dacia a lui, cu care PSD-iștii dau buluc să își facă selfi e), abia la jumătate din acești bani. Nu vă mai spun cât au primit Teleor-manul, Oltul și Dâmbovița pentru drumuri, că emigrați! Piteștiul e mu-tilat urbanistic, iar primarul Ionică își face un titlu de glorie din faptul că nu dorește Pădurea Trivale arie protejată, împuținându-și astfel tot mai puținele voturi pe care le are în traistă. Dar, ca și în fotbal, și în poli-tică ocaziile se răzbună. În loc să facă județul Argeș bogat pe persoană juri-dică, așa cum a fost el dintotdeauna, PSD-iștii s-au îmbogățit ei, pe per-soană fi zică. Așa se întâmplă când e să se aleagă praful, nici măcar copite-le cailor nu te mai mută din calea lui.

Alt exemplu. Se chinuie Dan Manu și Consiliul Județean

să țină în viață un festival folcloric de tradiție, cum e „Carpați”, și pe Monica Anghel o doare la șlagăr, ca

să nu zic direct la păsărică. În plin efort de promovare a Festivalului „Carpați”, ea, în calitate de direc-tor artistic al Centrului Cultural Județean și principal organizator, eclipsează evenimentul. Printr-un exibiționism dizgrațios, postează pe Facebook o poză în care apare cu fața tumefi ată după ce a fost lovită de copita unui cal. Și, uite așa, fol-clorul e înlocuit cu horrorul. Și ni-meni nu mai vorbește de minunatul festival, ci de fața lovită de copita de cal. Iar tot județul își readuce amin-te că Monica Anghel e o sinecuristă proțăpită pe bani mulți și fără niciun concurs în fruntea Centrului Cultu-ral Județean. La fel ca Jojo și soțul lui Jojo, plus fratele Monicăi Anghel și câți „aliens” din ăștia or mai fi pe ștat. Toți transferați de la București, ca brazilienii de fi țe ai lui Gigi Be-cali: pe bani foarte mulți, însă cu randament aproape zero pe terenul de joc.

În tot acest timp, Șerban Valeca e același autist politic pe care îl

știm, iar deputata Simona Bucura Oprescu umblă disperată să îi ia lo-cul, ca să se pună prima pe listă la viitoarele alegeri pentru Parlament, conștientă că electoratul argeșean va da PSD-ului, la anul, mandate pe cartelă. Iar Simona își urmează pla-nul pe la zile de comună, cu aceleași

discursuri motivaționale nord-core-ene care nu mai mișcă un cârd de rațe spre iazul de la marginea satu-lui, darămite pe țărani. Și să ne mai mirăm de ce se prăbușește PSD în județul Argeș? Fiindcă a ajuns un fel de FCSB, de care râde toată lumea.

Gabriel Grigore

P.S. Ca să nu creadă cineva că m-am pus doar pe cei de la PSD (deși ei merită cu asupra de măsu-ră șuturile, că doar sunt la putere și sub ei județul a decăzut), voi scrie în edițiile viitoare și despre cei de la PNL și USR. Despre PNL, partidul din Argeș cu 70% dintre șefi , șefuleți și aspiranți la viitoare funcții ciupiți bine de PSD și cu restul de 30% băltind în mediocritate și așteptând să vină un val al schimbării care să-i urce în trenul vieții lor, unul de glorie, putere și bani. În ceea ce-i privește pe cei de la USR Argeș, sunt ca ambulanța neagră care răpește co-piii. Nimeni nu știe cine e la volan și când va poposi în cartier, însă de spe-riat a speriat pe toată lumea. Absenți pe marile teme civice cu care au fă-cut istorie în București și în marile orașe, în Pitești sunt suspect de muți în a deranja haosul imobiliar și urba-nistic și mafi a în general. Iar în județ abia acum își încropesc organizații.

Punctul pe Y În Arge , PSD a ajuns ca FCSB

O mam acuz ! C lug rul Gherasim i-a sedus b iatul

„L-am întrebat pe băiat unde s-a întâmplat prima dată. Acolo, în biserica din Trivale, în wc”, povestește femeia că i-a recu-noscut fi ul

Mama disperată, a cărei mărturie o avem înregistrată, mai susține că des-pre cazul băiatului său l-a informat și pe arhiepiscopul Calinic

Calinic l-ar fi luat de barbă pe Ghe-rasim şi le-a spus celor apropiaţi că l-ar castra, dacă ar putea

pag. 10-11

TIBERIU IRIMIA, PREZENT LA PRIMA CONFERIN DE PRES A PNL

„Mi-am dat seama în ce eroare este condus ora ul i ce nenorociri se pot întâmpla” pag. 3

Lucre iu Tudor, eful Finan elor Arge :

„M-a surprins simpatia pe care am sim it-o din diverse medii publice”

pag. 6

Viorel Turcu a strâns doar 20.000 lei pentru proteze. Lucescu s-a oferit s pun restul pân la 70.000 lei

Prim ria Pite ti cheltuie o groaz de bani pentru un clip de promovare a ora ului

S-a urcat pe cal i a umbrit un festival...

O artist concediat de Teatrul “Al. Davila” a dat în judecat institu ia

i a câ tigat

Monica Anghel nu înțelege că nu poți fi exhibiționist într-o funcție publică în care ești plătit cu zeci de mii de lei ca să faci performanță, nu circ ieftin

pag. 13

pag. 5

pag. 4

pag. 5

pag. 20

NR. 1311FONDAT ÎN 1994

S pt mânal de informa ii diverse

11 - 17 septembrie 201920 pagini 1,5 lei

Au fost sesizate Poli ia i Prefectura!

Un elev cu 10 la bac acuz un examinator de la Permise c l-a bruscat pag. 6

Eliton Trans este o companie de elit în transportul rutier ce

angajeaz oferi autocamion,

cu sau f r experien , pentru transport de marf , interna ional i intern pag. 19

Îmi pare rău că nu mai trăiește Caragiale. Din motive multi-

ple. Iar unul dintre ele ar fi acela că, dacă ar mai fi în viață Caragiale și ar veni fi e și pentru o oră la o ședință a Consiliului Local Pitești, ar avea ma-terie primă pentru o piesă de teatru de succes. O ședință a consilierilor locali de la Pitești e - ca să îl para-frazez pe Balzac - o „comedie uma-nă” cu actori jenanți. Cu excepțiile constant incisive Cristian Gentea și Narcis Sofi anu și cu alte două-trei excepții inconstante pe care prefer să nu le nominalizez, restul consili-erilor locali par a fi veniți la ședințe mai mult de dragul socializării și al indemnizației. Iar tiparul e același. Mereu. Înainte de ședință, consilie-rii locali anonimi și inefi cienți, dar servili cât cuprinde, îi salută cu o deferență ce vizează penibilul pe con-silierii locali „cu greutate”. Strângeri de mână excesive, aplecări ale capu-

lui ce îi fac niște epigoni penibili ai politicoșilor japonezi, câteva replici sterile și apoi se așază la masa drept-unghiulară unde teoretic ar trebui să ia decizii pentru binele comunității care i-a votat. La masă, consilierii locali își reiau „ocupațiile” eterne. Unul dintre ei, cu vechime mare, in-clusiv în schimbat partide, vorbește la telefon vreo zece minute fără să îi pese că ceilalți colegi discută subiec-te de interes pentru Pitești. Alți doi consilieri sunt prinși în conversații pe WhatsApp. Un altul privește apatic în jur, după care își aranjează cravata și pantalonii cu gesturi re-petitive. Mai e și un consilier local preocupat să citească știrile pe inter-net, doar-doar or mai trece minute bune și se termină odată ședința asta plictisitoare. Vreo trei consilieri lo-cali fac ironii ieftine legate de faptul că nu merge aerul condiționat. Unii consilieri, ca să își mai omoare tim-

pul, se uită cu jind la câteva dintre angajatele din Primărie care stau pe margine.

Când e vorba de votat proiec-te de hotărâri, cei mai mulți

ridică repede mâinile mecanic, cu aceeași rapiditate, fără vreo reacție de opoziție. Ce, le dă cineva vreun bonus dacă au păreri diferite? Nu. Așa că ce mai contează? Spiritul gregar să trăiască în Consiliul Local Pitești!

Și, uite așa, mai trece o ședință de Consiliu Local, cu puțină

opoziție și multă pasivitate și indiferență. Iar cei mai mulți aleși locali arată cu o constanță năucitoa-re că nu reprezintă Piteștiul, ci doar fac act de prezență de dragul unor interese personale. Nu-i așa că o să îi votați și anul viitor?

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Despre prea mul ii consilieri locali

care nu reprezint Pite tiul

Caracalul de la Câmpulung

Dezv luiri dramatice ale celor doi p rin i în cazul minorei

drogate i inute captiv de proxene ii din Câmpulung

„Într-un an i apte luni,

unii mi-au r pit, drogat, tra cat copilul i nu s-a f cut nimic!”

pag. 4-5

Ce n-a v zut România are Mioveniul: primul spital de stat construit de la zero dup Revolu ie

pag. 10-11

Protest anti-popa Brînzea în fa a Ministerului Românilor

de Pretutindeni Protestatarii au strigat: „Popa ca caval”

i ”Brînzea la pu c rie!”

Preg ti i-v de cel mai mare festival moto din jude !

Concertul Cargo va umple stadionul din Topoloveni, sâmb t sear !Se preg te te un nou val de angaj ri la...stat

Edilul âroiu „um ”cu 28 de posturi organigrama Prim riei Câmpulung

pag. 3

pag. 20

pag. 19

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

Magia Crăciunului să ne învăluie pe toți și să

presare cele mai frumoase binecuvântări peste toți cei dragi nouă! Sărbători

fericite!PSD ARGEȘ

Președinte Șerban Valeca

Fie ca sfi ntele sărbători ale Crăciunului

să vă aducă bucurie și pace în sufl et, belșug și

reușite depline. Crăciun Fericit!Primăria Hârsești

Primar, Moloiu Ionel

Sărbătoarea Crăciunului să vă aducă tot ce-i mai bun pe lume, multă iubire, fericire, sănătate și prosperitate! Crăciun binecuvîntat!Primăria și Consilul Local Mălureni

Fie ca Nașterea Domnului să vă lumineze sufl etele și casa, să aveți parte de sănătate, belșug și fericire. Crăciun Binecuvântat! Primăria Curtea de Argeș. Primar, Panțurescu Constantin

Cu prilejul Crăciunului, vă dorim din sufl et sănătate, fericire și împlinirea celor mai nobile gânduri! Crăciun Binecuvântat!Primăria Poiana Lacului Primar, Dumitrache Ion

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, primiți cele mai alese gânduri de sănătate și fericire alături de cei dragi, iar Noul An să vă aducă bucurie în case și belșug! Pentarom

Nr. 1317. E cert! Dosar la DNA pe Proiectul „Lunca Argeșului”.

Structura Centrală Anticorupţie ne-a confirmat că se cercetează modul în care au fost scoase peste 3,5 ha din circuitul forestier naţional. Un dosar având ca obiect o sesizare formulată de ministrul Apelor și Pădurilor a fost înre-gistrat la data de 1.03.2019 la Serviciul Teritorial Pitești. Dosarul respectiv a fost primit prin declinarea competenței de soluționare de la Parchetul de pe lân-gă Judecătoria Pitești.

Nr. 1318. Dr. Frătoaica, acuzat de o asistentă că a aruncat în ea

cu o mănușă cu fecale. Medicul Ghe-orghe Frătoaica de la Spitalul Județean Argeș, al cărui nume a apărut și în alte scandaluri, inclusiv în raport cu pacienți examinaţi la Unitatea de Pri-miri Urgențe, e în proces cu o asistentă a Serviciului Judeţean de Ambulanţă, care îl acuză, nici mai mult, nici mai puțin, că a aruncat în ea cu o mănușă murdară de fecale. Judecătoria Pitești a stabilit în urmă cu doar câteva luni că, pentru umilinţa la care a fost supusă, asistenta trebuie să primească despăgu-biri de 7.000 de lei. Decizia instanței nu e defi nitivă, fi ind atacată în casca-dă de părțile din dosar. În octombrie 2019 au făcut apel atât asistenta, care ceruse la deschiderea procesului daune de 100.000 de lei, cât și medicul, dar și Spitalul Județean de Urgență Pitești, chemat să răspundă împreună cu Ghe-orghe Frătoaica.

Nr. 1319. „Stareţul de la Piscu Negru, audiat în dosarul fetei

moarte pe Transfăgărășan”. Gabriela Bianca Durleci, o tânără în vârstă de 22 de ani, a murit la o săptămână după ce a fost implicată într-un accident ciudat pe Transfăgărășan. Ea se afl a la volanul unui autoturism Dacia Logan, iar la un moment dat, din cauza vitezei, a pier-dut controlul direcției și mașina a rupt balustrada unui pod, apoi s-a prăbușit șapte metri în gol, în albia unui pârâu. Mașina s-a prăbușit pe plafon, cu roțile în sus, motiv pentru care tânăra de la volan a fost grav rănită. Din păcate, la o săptămână după, a murit. S-a afl at că, înainte de accident, Bianca a dormit la Mănăstirea ”Ilie Tesviteanul” de la cota 1200, cu trei băieţi. Starețul mănăstirii, Nicodim Cecală, a fost audiat deja și a dat o declarație în cauză.

Nr. 1320. Scandal la Primăria Corbeni. Înregistrările cu pri-

marul vorbind despre diverse afaceri au apărut pe YouTube. După ce IPJ Argeș a deschis dosar penal pe acest caz, înregistrările au fost șterse de pe You-Tube. Viceprimarul Petre Nedelea se

numără printre cei bănuiți că ar avea legătură cu înregistrările din biroul pri-marului Virgil Mateescu, existând voci potrivit cărora viceprimarul ar vrea să îi ia locul actualului primar din 2020.

Nr. 1321. Medicii Vasilescu și Tutănescu, atrași în dosarul de

la DNA al preotului Brînzea. Medicul Sorin Vasilescu, șeful secției Medicină internă 1 din cadrul Spitalului Județean, și doctorița Nicoleta Tutănescu, medic primar de medicină internă în cadrul aceleiași secții, au fost atrași în scanda-lul penal legat de preotul Nicolae Brîn-zea. Într-o petiție adresată conducerii Spitalului Județean, ONG-ul ”Domi-nocost” din București solicită înceta-rea raporturilor de serviciu și sesizarea organelor de cercetare penală în cazul celor doi interniști, sub acuzația că ar fi eliberat certifi cate medicale în fals lui Nicolae Brînzea și șoferului său, tot pre-ot, Marian Dan Mirea, fără ca aceștia să sufere, în fapt, de afecțiunile respective.

Nr. 1322. Pe cine a pus luneta Costel Alexe?! Controlul-fulger

al ministrului de la Mediu a semănat panică în mafia silvică din siajul PSD Argeș. Noul ministru al Apelor, Pădu-rilor și Mediului, Costel Alexe, însoțit de Viorel Mihălcioiu, inspectorul-șef al Gărzii Forestiere Ploiești, care răspunde și de Argeș, s-a afl at într-o vizită-fulger la Dobroneagu, pe Valea Vâlsanului. Scopul vizitei a fost vizionarea unei suprafețe de câteva sute de hectare de pădure tăiate ilegal și neîmpădurite în termenul prevăzut de lege. Ministrul a vrut să vadă la fața locului ce se în-tâmplă în pădurile Argeșului în privința tăierilor ilegale. Interesant că, deși în ultima perioadă vești alarmante privind defrișările ilegale semnalate de ONG-uri vin mai ales din zona Moldovei, mi-nistrul Alexe a ales totuși ca primul său control să fi e în Argeș. Motiv sufi cient pentru mafi a pădurilor din județ, și din PSD Argeș în mod special, să se sperie și să-și pună întrebarea pe cine a pus lune-ta noul ministru de la Mediu.

Nr. 1323. Motivarea judecă-torilor în dosarul patronului

de la ”Atac de Argeș”. Paraschivescu a fost sprijinit de ”factori locali” să șantajeze”. Acest comportament nu mai poate fi protejat de libertatea de expresie clamată de inculpat, ci îl situează în con-fl ict cu legea penală”, mai spun în mo-tivare judecătorii Curții de Apel Pitești. Două detalii importante atrag atenția. Primul ar fi acela că magistrații scriu, negru pe alb, că Florin Paraschivescu a fost sprijinit de ”factori locali”, fără a fi însă nominalizați. Iar aici e vorba, fără îndoială, de oameni din administrație.

Al doilea detaliu: judecătorii au demon-tat afi rmația lui Paraschivescu potrivit căruia articolele denigratoare ar fi fost scrise în spiritul libertății de expresie. Or, spun magistrații, aici nu e în niciun caz vorba de libertate de expresie.

Nr. 1324. Interviu cu șeful uzi-nei Dacia, Cristophe Dridi. Ma-

nagerul de la Dacia a acordat un amplu interviu în exclusivitate pentru Jurna-lul de Argeș. Iată câteva dintre cele mai interesante declarații: “Nu avem de ales. Sunt trei motive pentru robotizare și automatizare...”, “SPP ne-a contactat să facem un papamobil. Ideea a fost a unui general”, “Managementul e ca și grădinăritul, trebuie să scoți buruienile și să uzi în fi ecare zi”, “În franceză exis-tă un proverb care spune că măturăm scara începând de sus”, “Nu poți să-i ceri unui om din echipă să facă ceva, iar tu să faci altceva. E o condiție elemen-tară de credibilitate”, “Comitetul de satisfacție a clientului este o inițiativă exclusiv a mea”, “La sfârșitul lui 2019, uzina de vehicule Dacia va înregistra un record absolut de producție”, “Industria auto este bijuteria economiei românești. (...) Am identifi cat 12 priorități și 5 din-tre ele sunt de natură rutieră”, “Eu nu fac politică. Sunt aici pentru a dezvolta un business”.

Nr. 1325. Ping-pong politic pe proiectul Pădurii Trivale de

arie protejată. Continuă controver-sele pe tema declarării Pădurii Trivale arie protejată. Viceprimarul PSD Sorin Apostoliceanu și alți consilieri au inițiat două proiecte, unul vizează suprafețele din Pădurea Trivale care aparțin statu-lui, iar celălalt se referă la suprafețele private din pădure. Ele susțin ideea ca Guvernul, prin ministerul de specialita-te, să declare Pădurea Trivale (atât cea privată, cât și cea de stat) arie proteja-tă. Primul proiect a fost deja votat, al doilea este în procedură de fundamen-tare, însă nu poate fi fi nalizat deoarece Primăria a primit un răspuns incomplet de la Direcția Silvică Argeș referitor la suprafața de pădure privată din Trivale.

De cealaltă parte, proiectul liberalilor (inițiat de dr. Tiberiu Irimia și consi-lierul Narcis Sofi anu) de declarare a pădurii arie protejată de interes local și pădure-parc, inițiat încă din octom-brie, a strâns 5.000 de semnături până acum, din cele 7.500 necesare pentru ca proiectul să fi e introdus pe ordinea de zi a Consiliului Local Pitești. În cazul acestui ultim proiect, el poate fi reali-zat direct cu votul consilierilor locali, fără a mai fi nevoie să se stea la mâna Bucureștiului.

RETROSPECTIVĂ. ŞI ÎN 2019, JURNALUL DE ARGEŞ A REALIZAT, ÎN EXCLUSIVITATE, NUMEROASE SUBIECTE DE IMPACT

pag. 10-11

pag. 20

NR. 1312FONDAT ÎN 1994

S pt mânal de informa ii diverse

18 - 24 septembrie 201920 pagini 1,5 lei

Chestorul Berechet i vecinii s-au trezit cu un proiect de trei blocuri lâng casele lor:

„Ne gândim s d m în judecat Prim ria. Nici m car nu ne-a trimis în tiin are privind viitoarele blocuri” pag. 11

Eliton Trans este o companie de elit în transportul rutier ce

angajeaz oferi autocamion,

cu sau f r experien , pentru transport de marf , interna ional i intern pag. 19

Colegii de la „Curierul Zilei” săr-bătoresc 25 de ani de existență

în acest an. Noi, „Jurnalul de Argeș”, am sărbătorit 25 de ani de existență în acest an. Noi am apărut în luna martie 1994, ei în septembrie. La mulți ani! Lor și nouă, că amândo-uă publicațiile merită cu asupra de măsură. Să reziști un sfert de veac pe o piață mobilă și de foarte multe ori ostilă nu-i lucru ușor. În acești 25 de ani societatea argeșeană a suferit transformări profunde, cărora noi le-am fost martori și istorici ai clipei. Au trecut pragul redacțiilor noastre generații de ziariști, bravi colegi cu care am împărtășit multe, bune și mai puțin bune, că așa e viața. Tutu-ror le mulțumim că o parte din tim-pul vieții lor au mers alături de noi. Satisfacția e cu atât mai mare cu cât unii dintre ei au ajuns să lucreze și să facă perfomanță în presa centrală sau în alte instituții respectabile, dovadă că școala făcută la noi în redacție a fost una de calitate. Conferințe de presă se făceau foarte rar, spre deloc.

Nu exista o cultură a comunicării publice, comunicate de presă nici atât. Ne găseam singuri surse și ne făceam subiectele, google nu exista și poate că și de aceea am dezvoltat refl exe foarte sănătoase pentru mese-ria asta foarte frumoasă, dar foarte solicitantă care se cheamă presă. În septembrie 1994 a apărut „Curierul Zilei” și piața presei s-a schimbat radical, a dezvoltat o dinamică in-credibilă pentru mentalul colectiv al acelor ani.

Poate și fi indcă nu era o competiție directă, ei fi ind co-

tidian și noi săptămânal, între „Cu-rierul Zilei” și „Jurnalul de Argeș” a existat o relație de respect reciproc, cu multe și frumoase gesturi colegia-le. Un exemplu e faptul că noi, „Jur-nalul de Argeș”, am furnizat colegi-lor de la „Curierul Zilei” informația, apărută într-un sondaj național al trustului din care și noi făceam par-te atunci, că ei sunt publicația locală cu cel mai mare tiraj din țară. Un alt

exemplu, la fel de adevărat este că și ei, „Curierul Zilei”, ne-au ajutat pe noi, „Jurnalul de Argeș”, cu hârtie tipografi că într-un moment de criză. Și au mai existat multe alte momente de frumoasă colaborare.

Pe de altă parte, județul Argeș era un ocean de oportunități ca și

subiecte, permanent ne sufl am unii altora în ceafă ca să obținem arti-cole în premieră și cu mare impact. Existența „Curierului Zilei” ne-a obligat, pe toți ziariștii argeșeni, să păstrăm ștacheta profesională la mare înălțime. Și iată că am reușit! Să rezistăm un sfert de veac împreu-nă, fi ecare cu identitatea sa de brand și cultură organizațională, dezvoltată în 25 de ani, e chiar o performanță. La mulți ani tuturor colegilor din presa argeșeană! La mulți ani, „Jur-nalul de Argeș”! La mulți ani, „Cu-rierul Zilei”!

Cristian Vasile,Gabriel Grigore

Punctul pe Y De dou ori la mul i ani!

C t lin Gherzan este noul pre edinte al ALDE Pite ti

Dezv luirile unui secretar de stat. Cum s-a intervenit la el în scandalul blocului de 10 etaje din centrul Pite tiului

EXCLUSIV

Alexandru Pugna: „Doamna Somazzi

Safta a crezut că, dacă e consul onorifi c,

cădem pe spate! I-am spus: «Doamnă,

noi nu putem face ilegalități!»”

Pusă în fața evidențelor, consulul onorifi c îl introduce în ecuație și pe patronul

fi rmei Titidan, Adrian Ionescu, despre care recunoaște, în premieră, că a însoțit-o în

biroul secretarului de stat Consulul Somazzi Safta: „Am fost în audienţă cu juristul

şi cu promotorul, persoanele direct interesate”

Un spaniol a venit tocmai din Malaga la festivalul moto de la Topoloveni

pag. 3

pag. 20

Pe arhitectul- ef l-a luat gura pe dinainte. A recunoscut neregula din scandalul cu blocul lui Br nescu

B iatul patronului de la Yaky, livrat la pont c a consumat droguri

A a se pleac de la Dacia! S-a pensionat unul dintre cei mai respecta i români de pe platform

Zeci de ONG-uri i asocia ii civice îi cer demisia pentru nereguli în cheltuirea banului public

Protest on line anti-popa Brînzea, sub titlul „D jos ho u’!”

EXCLUSIV. Programul ceremoniei de înhumare a Reginei ElenaPrincipesa Margareta îi roag pe arge eni s vin cu ori albe la catafalcul bunicii sale pag. 5

pag. 6

pag. 2

pag. 7

pag. 17

pag. 20

NR. 1315FONDAT ÎN 1994

S pt mânal de informa ii diverse

9 - 15 octombrie 201920 pagini 1,5 lei

Ionic : „Termenul colaps nu e departe de realitate”

LEA INTERNA IONAL CERE PRIM RIEI PITE TI DAUNE DE OPT ORI MAI MARI CA ORENTEX

Eliton Trans este o companie de elit în transportul rutier ce

angajeaz oferi autocamion,

cu sau f r experien , pentru transport de marf , interna ional i intern pag. 19

În urmă cu 20 de ani, în octom-brie 1999, după 10 etape, FC

Argeș era pe locul al treilea în Liga 1. În urmă cu 40 de ani, FC Argeș obținea al doilea titlu de campioană națională. Acum, după 40 de ani și după 10 etape scurse din actua-lul sezon, FC Argeș e pe locul șase în Liga a 2-a. Rușinos. Alb-violeții de acum sunt la ani-lumină de alb-violeții strălucitori de acum două și patru decenii, de Dobrin, Bebe Bar-bu, Radu II, Jean Barbu sau Mutu. Au trecut deja 10 ani de când echi-pa-fanion a Piteștiului și una dintre echipele de tradiție din România a retrogradat din prima ligă și de atunci vedem numai copii palide ale FC Argeș. O echipă fără vână, fără strălucire, care nici măcar la sat (a se citi Liga a 2-a) nu e fruntașă. O echipă cu transferuri subțiri, cu ju-cători interesați probabil mai mult de salarii și prime decât de faptul că

joacă pentru o echipă ce pe vremuri era campioana României și învingea superechipe precum Real Madrid, Valencia sau Sevilla. O tempora!...

La Stadionul ”Nicolae Dobrin”, de fi ecare dată când joacă FC

Argeș spectatorii sunt extrem de puțini. Iar Primăria nu pare capa-bilă să gestioneze situația, să atragă sponsori grei, să facă din nou din FC Argeș un brand, o echipă de temut. E o stare de automulțumire păgu-boasă, ce tronează și trenează. Nu știu alții cum sunt și cum simt, dar eu, când mă gândesc și văd ce praf de echipă a ajuns FC Argeș, nu pot să nu mă gândesc la regretatul Con-stantin Stroe, cel care a avut un rol crucial în renașterea echipei alb-vio-lete după 1990. Și realizez încă o dată cât de mult are nevoie FC Argeș de un manager cu viziune, de un mana-ger bătăios și care să țină la echipă

în adevăratul sens al cuvântului. Un manager cu patriotism local asumat, simțit, și nu doar clamat. Pentru că mie unuia mi s-a luat să văd atâta ne-păsare legată de FC Argeș, de mân-dria sportivă de odinioară a orașului.

Îmi aduc aminte cum la o conferință de presă din septem-

brie 2017, înaintea unui meci dintre gloriile FC Argeș și cele ale lui Di-namo, primarul Ionică tot anunța că sunt investitori importanți interesați să vină la echipă și că în primăvara lui 2018 FC Argeș va avea un maga-zin de prezentare. Au trecut doi ani de atunci. Iar FC Argeș nu are nici magazin, nici echipă. Nu s-a schim-bat nimic. Dulcea automulțumire jenantă în Liga a 2-a continuă. Până când, domnule primar Ionică? Până când, domnule Cristian Gentea?

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Ce era i ce a ajuns FC Arge ...

pag. 5

A ap rut motivarea în dosarul condamn rii lui Pendiuc

Judec torii vorbesc de „un real dispre în cheltuirea banului public”

Dragostea are un preţ! Asfaltarea dru-mului până la vila secretarei l-a costat pe Tudor Pendiuc ieşirea din politică, la pachet cu interdicţia de a mai candida vreme de trei ani

Magistrații Costin Andrei Stancu și Ioan Fundătureanu subliniază că fostul edil știa

că terenul pe care l-a asfaltat până la vila secretarei Carmen Lis nu făcea parte din domeniul public sau privat al Piteștiului

Magistrații argumentează cu o autorizație de construcție din 2009 pentru terenul respectiv, semnată chiar de Tudor Pendiuc pag. 10

pag. 7

EXCLUSIV

„Pilo ii omoar sistemul”, se plâng salaria ii APIA din teritoriu

La concursurile care au loc la Centrul Judeţean APIA câşti-gă, de cele mai multe ori, rudele sau clien-tela politică a PSD

I-am prins din nou cu fofârlica!

Cum „ tia” Agen ia de Mediu, înainte de încheierea consult rii publice, c nu vor ap rea obiec ii la blocul lui Br nescuSe cere anularea unei autoriza ii de construc ie pentru

înc un bloc cu probleme

Prefectura i-a dat în judecat pe notarii C unei

i Prim ria Pite tiCristian Gentea, pre edintele Consiliului de Administra ie al FC Arge :

„Dic a vrut s mai plece odat . Nu era o rela ie tocmai ok cu Vasile Popa

i Jean Barbu”

Dosarul unui ziarist muscelean a ajuns la CEDO: Pricope contra României

P rin ii minorei abuzate de la Câmpulung nu cred c

fata lor e în siguran :„Ne este team c va racolat din nou!”

coala „Tudor Vladimirescu” din Pite ti - partener

într-un proiect interna ional

Medii de socializare on line - înv area în mediu natural

pag. 11

pag. 3

pag. 13

pag. 20

pag. 17

pag. 19

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

Cu ocazia s rb torilor de iarn ,NIDEC MOTOR CORPORATION S.A. ureaz tuturor angaja ilor icolaboratorilor s rb tori fericite

i un An Nou plin de reu ite. LA MUL I ANI!

C.A.S. Argeș le urează tuturor furnizorilor de servicii medicale, colaboratorilor și asiguraților noștri un Crăciun și un An Nou Fericit alături de cei dragi! LA MULȚI ANI!Conducerea

Le urez tuturor salariaţilor, colaboratorilor și clienţilor un Crăciun și un An Nou fericit alături de cei dragi! LA MULȚI ANI!Manager general T.B.M. Pitești, Marian Cazacu

Cu ocazia Nașterii Domnului, Primăria

Pietroșani vă urează multă sănătate,

fericire și împlinirea tuturor dorințelor!

Crăciun fericit!Primar, Eugeniu Pătru

Cu ocazia Crăciunului, Primăria Albeștii de Muscel urează tuturor locuitorilor comunei sănătate și realizări pe toate planurile!Sărbători fericite!Primar, Cătălin Manta

Primăria și Consiliul Local

Stolnici vă urează sănătate și

împliniri în viață!Crăciun fericit!

Primar, Sevastian Pupăză Roșu

Cu ocazia Sfi ntei Sărbători a Nașterii Domnului, CS Mioveni urează tuturor iubitorilor fotbalului argeșean numai

realizări în viață! Crăciun fericit!Președinte CD, Dumitru Olteanu

Primăria și Consiliul Local Domnești vă urează cu ocazia Crăciunului sănătate și împliniri în viață!Crăciun fericit!Primar, Gabriel Zăvoianu

Primăria Stoenești vă urează cu ocazia Nașterii Domnului multă sănătate și

belșug în case!Crăciun fericit!

Primar, Ion Marin

Primăria Valea Iașului vă urează cu ocazia Crăciunului multă sănătate

și fericire alături de cei dragi!Crăciun fericit!

Primar, Nicolae Barbu

Cu ocazia Nașterii Domnului, urez tuturor piteștenilor multă sănătate și fericire alături de cei dragi!Sărbători fericite!Daniel Florea, consilier local Pitești

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Argeș vă urează cu

ocazia Crăciunului multă sănătate și fericire alături de cei dragi!

Crăciun fericit!Inspector-șef, Bogdan Olar

Cu ocazia Crăciunului, Primăria Călinești urează tuturor locuitorilor comunei sănătate și realizări pe toate planurile!Sărbători fericite!

Primar, Gheorghe Ionescu

Cu ocazia Nașterii Domnului, SC Publitrans 2000 SA

vă urează multă sănătate, fericire și împlinirea tuturor dorințelor! Crăciun fericit!

Manager, Manuel Rotaru

SC Metabet CF vă urează cu ocazia Crăciunului multă sănătate și fericire alături de cei dragi! Crăciun fericit!Manager, Constantin Pănescu

Clubul Sportiv Municipal Pitești vă urează cu ocazia Nașterii Domnului

multă sănătate și belșug în case!Crăciun fericit!

Director, Cătălin Popa

SC Rotarexim SA vă urează cu ocazia Crăciunului multă sănătate, realizări pe toate planurile și fericire alături de cei dragi! Crăciun fericit!Manager, George Rotaru

Casa Vinului vă urează cu ocazia

Nașterii Domnului multă sănătate și

belșug în case!Crăciun fericit!

Manager, Delia Mărășoiu

Organizația de Pensionari PSD Argeș vă urează cu ocazia Crăciunului sănătate și împliniri în viață!Crăciun fericit!Președinte, Vasile Negoescu

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu” Argeș vine în întâmpinarea dumnea-voastră cu o gamă variată de noutăţi editoriale, din care am realizat prezen-ta selecţie.

Din domeniul psihologiei am selectat pen-tru dumneavoastră titlurile: Johann Hari, ”Legături pierdute: cauze reale ale depresiei și soluţii surprinzătoare” (București, Editu-

ra Trei, 2019); Yves-Alexandre Th almann, ”Minciună și manipulare” (București, Edi-tura Niculescu, 2019); Daniel Goleman, Richard J. Davidson, ”Însușiri modifi cate” (București, Editura Curtea Veche Publi-shing, 2018); Jim Dincalci, ”Cum să ierţi atunci când nu poţi” (București, Editura For You, 2017).

Pentru toţi cititorii cu preocupări istorice recomandăm lucrările: Nicolae M. Balo-

tă, ”Războiul văzut de soldaţi (1916-1919)” (Bradu, Editura Tiparg, 2019); Eugen Costel Popescu, ”Istoria românilor” (Craiova, Edi-tura M.J.M., 2018); Hannah Pakula, ”Ulti-ma romantică: biografi a Reginei Maria” (Bu-curești, Editura Curtea Veche Publishing, 2017); Daniel Gordis, ”Israel, scurtă istorie a unei naţiuni renăscute” (București, Editura Humanitas, 2019).

Iubitorii genului beletristic se pot delecta citind lucrările: Dinah Jeff eries, ”Înainte de ploi” (București, Editura Humanitas, 2018); Markus Zusak, ”Podul de lut” (București,

Editura Rao, 2019); Catherine Isaac, ”Aici, acum, mereu” (București, Editura Humani-tas, 2018); Paulo Coelho, ”Hippie” (Bucu-rești, Editura Humanitas, 2018).

În ideea că titlurile prezentate anterior v-au captivat, vă așteptăm la Biblioteca Jude-ţeană ”Dinicu Golescu” Argeș. Și nu uitaţi: ”Cărţile ne sunt prieteni statornici... Ne sunt sfetnici și nu ne contrazic. Cărţile care ne plac sunt și urne pline de amintiri” (Mihail Sadoveanu).

Zina Ionescu, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Așa se face că, așezat corect și ferm la hotarele limbii române, Arsen Arzumanyan a conceput prima carte - ”Limba armeană fără profesor” - destinată studiului de unul singur. A făcut-o pentru membrii comunităților armenești din România, pentru cercurile savante de la noi, pentru toți românii interesați de limba lui mater-nă. ”Limba armeană fără profesor” are în alcătuire 33 de lecții, de parcurs prin metoda transliterării armeno-române, cu exerciții și răspunsuri, 3 anexe, 5 cântece în limba armeană și o istorie succintă a alfabetului arme-nesc. Ordinea lecțiilor respectă etapele logice de învățare a unei limbi.

Autorul primei culegeri de bancuri cu Radio Erevan

Și tot Arsen Arzunanyan este autorul primei culegeri de bancuri cu Radio Erevan, bancuri care, din a doua jumătate a secolului trecut, au trecut de Cortina de Fier

și s-au împrăștiat ca licuricii prin toată Europa. ”300 de bancuri cu Radio Erevan” are ca surse principale inter-netul și memoria personală a culegătorului. Subiectele, de care și astăzi te amuzi, de multe ori râzi cu poftă, sunt politice - predomină cele care ridiculizează competiția neostoită dintre URSS și SUA - sunt sociale și prizate din actualitatea românească și sovietică a perioadei, sunt, de asemenea, despre dragoste și căsnicie.

Ambele volume - ”Limba armeană fără profesor” și ”300 de bancuri cu Radio Erevan” - au fost lansate și la Pitești, la Centrul Cultural, la sfârșitul acestui an. A fost o plăcere pentru concetățenii mei să-l asculte pe Arsen Arzumanyan. Plăcere tradusă inclusiv prin faptul că ro-mânii, care cunoșteau doar generalități despre țara lui, au devenit brusc preocupați să știe mai multe, să învețe armenește, să-i cumpere cărțile. Ceea ce spune destule despre prezența vie, despre carisma și despre calitățile de mesager, de creator de punți între culturi ale lingvistului Arsen Arzumanyan. Denisa Popescu

Arsen Arzumanyan, armeanul fără frontiere

„Pe la începutul anului școlar, elevii mei (clasele V-VIII) mi-au povestit despre un vis mai vechi al lor, acela de a avea un spațiu al lor, gândit de ei, pen-tru ei, în incinta școlii, unde să poată desfășura diverse activități nonformale de care doar auziseră și citiseră pe In-ternet că se pot bucura copiii din alte părți. Așa am afl at că în comuna lor nu există nicio opțiune de petrecere a timpului liber pentru copii (nici măcar un loc de joacă), am descoperit cu surprindere cu câtă bucurie vin, totuși, copiii din Poienari la școala în care au învățat și părinții lor, o școală ale cărei dotări au rămas captive un-deva în secolul trecut. Cred că nu era pentru prima dată când vorbeau unui adult des-pre dorința lor, dar a fost pri-ma dată când au fost ascultați activ”, povestește Ioana Ghiga, profesor de limba și literatura română la Școala Gimnazială Nr. 1 Poienarii de Argeș.

Așa că, împreună cu întrea-ga comunitate, s-au mobilizat cu toții și au trecut la treabă. Inițiativa elevilor Școlii Gim-naziale din Poienarii de Argeș a fost de a transforma o sală de clasă dezafectată de aproxima-tiv 7x5m într-un spațiu primi-tor și cald destinat activităților extracurriculare pentru cei peste 70 de elevi ai școlii.

„Clubul Elevilor din Poienarii de Argeș e un proiect de sufl et pentru mine. A debutat când eu de-abia preluasem directo-ratul școlii, la începutul anului școlar 2018-2019, la inițiativa unei profesoare din cadrul pro-gramului Teach for Romania, care a ajuns ca un meteorit în micuța noastră școală izolată

geografi c și cultural și care mă tot alerga pe holurile școlii să îmi propună tot felul de idei și activități, la care n-am spus niciodată „Nu”. Dimpotrivă! De atunci, lucrurile au ajuns să se schimbe într-un ritm alert, primite cu o deschidere și cu un sprijin surprinzătoare de comunitatea locală”, a decla-rat Ana Maria Ivan, director al Școlii Gimnaziale Nr. 1 Poie-narii de Argeș, jud. Argeș.

„După ce am obținut acordul conducerii școlii de a transfor-ma fosta sală de curs de la etaj, numită „camera cu scheletul”, care servea drept spațiu de de-pozitare a băncilor și materiale-lor didactice vechi, ne-am reu-nit în jurul multelor bomboane și spiritului festiv din ziua de Mihail și Gavriil și, într-o cutie de pantofi , copiii au trecut de la o dorință vagă la proiectarea și gândirea acestui spațiu. Așa și-au făcut apariția, în cutia de pantofi , un colț de lectură, unul de artă, unul de științe, un spațiu pentru o tablă in-teractivă, care să servească și viitorului Club de fi lm, vechea sobă dezafectată a devenit nu-mai bună pentru a servi despre spațiu de expoziție a creațiilor artistice, au apărut chiar și un colțișor de meditație și un spațiu rotund, în mijloc, pen-tru întâlnirile unui Consiliu al elevilor, care, deocamdată, nu există decât pe hârtie în școala noastră”, mai povestește Ioana Ghiga.

Teach for Romania este o organizație non-profi t care ac-tivează din 2014 și care a adus un sistem de performanță în educația din sistemul public din România.

Denis Grigorescu

Silvestru Voinescu şi Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu“ Argeş

Numele lui Silvestru Voinescu este legat indestructibil de cel al Biblio-tecii Judeţene Argeș „Dinicu Goles-cu“, cu al cărei destin se împletește. Este de notorietate publică demersul său susținut pentru ridicarea actua-lului sediu al Bibliotecii, unul dintre cele mai moderne și impunătoare lăcașuri de cultură din ţară. Iată ce afi rma la 8 martie 2003, la inaugu-rarea acestuia: „Trebuie să recunosc că Dumnezeu a fost milostiv cu mine și m-a ajutat să văd împlinit acest vis al iubitorilor de carte din Pitești - noul local spaţios și luminos (...). În momentul de faţă, Palatul Cărţii din Pitești, așa cum a început să i se spună, se numără printre cele mai frumoase sedii de bibliotecă din ţară.(...) Am satisfacţia sinceră că am fost, într-un fel, unul dintre cei care au contribuit la organizarea unei mari biblioteci, mijlocind cum am putut și cum s-a putut la strângerea,

păstrarea și valorifi carea acestui te-zaur, din care își îmbogăţesc mintea și își încălzesc inima cei de azi și care va sta cu generozitate la dispoziţia generaţiilor de mâine“ (din vol. „Sil-vestru Voinescu - un destin asumat“, apărut sub egida Bibliotecii Judeţe-ne Argeș, Editura Tiparg, 2006)

Silvestru Voinescu - scriitorul şi istoricul devotat

Pasionat de istorie și de dorinţa de a transmite generaţiilor viitoare cât mai mult despre trecutul acestor locuri, Silvestru Voinescu a publi-cat peste 350 de articole și studii în ziare și reviste naţionale și locale. A publicat mult și în „Revista de studii și cercetări știinţifi ce“ a Muzeului Judeţean de Istorie Argeș.

Silvestru Voinescu este autor și coautor a 12 volume.

Expoziţia „In memoriam Silvestru Voinescu”

În semn de omagiu, la fi ecare în-ceput de an, Biblioteca Judeţeană

„Dinicu Golescu“ Argeș organizează o amplă expoziţie, în care prezintă într-o formă sintetică opera acestuia, alături de cărţi cu autograf, primite de Silvestru Voinescu sau oferite de acesta, diplome de onoare conferite omului de cultură de diferite auto-rităţi publice locale sau naţionale, reviste de cultură.

Expoziţia cuprinde, pe lângă do-cumentele afl ate în colecţiile bibli-otecii, și fotografi i și documente personale, ce aparţin familiei Voi-nescu și care surprind aspecte din viaţa de familie a celui comemorat, întregind, astfel, în mod fericit ta-bloul vieţii unui cărturar adevărat. Silvestru Voinescu va rămâne în ini-mile tuturor, așa cum prietenul său, Victor Petrescu, directorul Bibliote-cii Judeţene Dâmboviţa, consemna într-un articol în 2006: „Model de slujire devotată a unei instituţii, lon-geviv ctitor al unui edifi ciu, (...) un reper luminos în galeria bibliologilor români, un exemplu de urmat pen-tru generaţiile prezente și viitoare“.

Gabriela Tomescu

In memoriam Silvestru Voinescu

Iniţiativă lăudabilăO sală dezafectată de la şcoala Poienarii de Argeş a fost transformată în Club al Copiilor

Joi, 19 decembrie 2019, a avut loc inaugurarea ofi cială a Clubului Elevilor din Școala Gimnazială Nr. 1 Poienarii de Argeș, județul Argeș, organizată sub coordonarea consi-lierului educativ al școlii, profesor susținut de Teach for Romania, Ioana Ghiga (foto). La eveniment au luat parte toți actorii sociali și instituționali implicați în elaborarea și fi nalizarea acestui proiect, în valoare de peste 32.000 de lei, care a constat în amenajarea și dotarea unei săli de curs dezafectate a școlii într-un spațiu primitor și modern dedi-cat activităților intra- și extracurriculare desfășurate în ca-drul Școlii Gimnaziale Nr. 1 Poienarii de Argeș, spațiu dotat cu o tablă interactivă, cu acces la platforme educaționale online, 20 de tablete digitale, un software educațional licențiat, un spațiu destinat artelor, unul destinat științelor, o ludotecă și o bibliotecă administrate de elevii și cadrele didactice din școală.

În fi ecare an, începutul lunii ianuarie ne oferă prilejul de a ne aminti pios de cel care a fost „părintele“ Bibliotecii Judeţene Argeș timp de patru decenii - domnul director Silvestru Voinescu. Om de aleasă cultură, de formaţie jurist, Silvestru Voinescu s-a remarcat, de-a lungul vieţii, ca un foarte bun manager de instituţie de cultură, un adevărat profesio-nist în domeniul său de activitate, un minu-nat coleg, un adevărat OM în toată puterea cuvântului - așa cum îl descriu, cu entuziasm, toţi cei care l-au cunoscut.

Absența frontierei sau, pentru cei mai cumpăniți, fl uiditatea ei ține, în cazul lui Arsen Arzumanyan, de ca-pacitatea lui nativă de a plonja în adâncul unei limbi necunoscute, încredințat nu doar că va învăța repede să înoate, ci și că va ieși la suprafață ducând pe palme comori. În prezența lui Arsen, eu nu mă gândesc la cuvintele pe care le folosesc. Spun ce simt și risipesc nuanțe, pentru că văd în ochii lui că mă înțelege până la capăt. A deprins limba română cu ușurință, în cei opt ani de când trăiește aici. Mai mult, a ajuns să-i înțeleagă structura, ca la doctor, când, pierdut în amănuntele simptomelor, te miri că el reușește să le sur-prindă pe toate, aproape fără să clipească, într-un diagnostic răspicat.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

”M-au lovit cu o lopată și o sabie de mai multe ori”

Teribilul atac a avut loc pe 23 ianuarie 2019. ”Mă de-plasam cu ATV-ul meu prin pădure, pe un drum pietru-it, pentru a merge la un te-ren proprietate personală. La un moment dat m-am intersectat cu pădurarul Vă-duva Constantin Alin, care a încercat să mă lovească cu autoturismul său. Am fugit prin pădure pe ATV-ul meu, am fost înconjurat de ceilalți membri ai clanului Văduva (fi ul lui Văduva, care avea fața acoperită cu o cagulă și conducea un ATV cu care mi-a blocat calea, Văduva Marius - fratele lui Văduva și

unchiul celui cu cagulă, care m-a lovit cu o lopată și o sa-bie de mai multe ori, precum și fi nul pădurarului Văduva, care m-a lovit cu o sapă în umăr și la nivelul capului)”, a declarat, pentru Jurnalul de Argeș, omul de afaceri Ma-rius Fulgeanu.

În urma acestor evenimen-te s-au deschis mai multe dosare penale, inclusiv îm-potriva lui Marius Fulgeanu, acuzat de cei care l-au bătut că el ar fi hoțul de lemne (221/p/2015 pentru ultraj, 220/p/2015 pentru tăiere ile-gală de arbori, dosare clasate însă).

Doar unul dintre cei acuzați de bărbat că l-au bă-tut a fost însă trimis în jude-cată. Este vorba de Marius

Văduva, fratele pădurarului.Tentativa de omor a fost

clasată de Parchetul Câmpu-lung, însă, pe 17 octombrie 2019, Judecătoria Câmpu-lung a constatat legalitatea sesizării instanţei prin re-chizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câm-pulung întocmit la data de 21 iunie 2019 de trimitere în judecată a inculpatului Văduva Marius, pentru să-vârșirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe: ”Constată legal administrate probele și efectuată urmărirea penală. Dispune începerea judecăţii pentru infracţiunea prevă-zută și pedepsită de art. 193, alin. 2, Cod Penal și înainta-rea dosarului la C-6 penal”, se arată într-o decizie care însă nu este defi nitivă.

”S-au oprit doar la violențele comise de Vădu-va Marius, dar, de fapt, a fost complicitate la tâlhărie, complicitate la tentativă de omor. (…) Din aceste eveni-mente au luat naștere și alte dosare, care sunt investiga-te de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, dosare unde sunt cercetați polițiști și pădurarul Văduva Con-stantin Alin, iar un polițist de la Secția de poliție nr. 8 Hârtiești a fost mutat disci-plinar....”, mai spune Marius Fulgeanu.

O amendă de 200 lei, anulată de instanță

Fulgeanu a pierdut două procese cu poliția, dar a și câștigat o bătălie, mai exact în dosarul în care IPJ Argeș a avut calitatea de intimat pentru Secția de poliție nr. 8 Hârtiești, dosar în care omul de afaceri Marius Ful-geanu a obținut anularea unei amenzi de 200 de lei pe care polițistul din Hârtiești i-a aplicat-o după ce pă-durarul l-a acuzat că l-ar fi amenințat. Fulgeanu înre-gistrase însă audio întrea-ga scenă și a demonstrat în instanță contrariul.

În urmă cu câteva luni, Tri-bunalul Argeș a admis apelul formulat de către apelantul Fulgeanu Marius Constan-tin împotriva sentinţei civile nr. 2714/14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Câmpulung în contradictoriu cu inti-matul Inspectoratul de Po-liţie al Judeţului Argeș pen-tru SPRN nr. 8 Hârtiești. „Schimbă sentinţa civilă a Judecătoriei Câmpulung din noiembrie 2017, în sensul că a admis cererea de chemare în judecată și dispune anu-larea procesului-verbal seria PAGY, nr. 003611, din data de 8.05.2017”, se arată în considerentele deciziei Tri-bunalului Argeș, care este defi nitivă.

Izabela Moiceanu

Ruda unui pădurar din Davideşti, trimisă în judecată după ce a atacat cu sabia şi lopata un om de afaceri Victima i-a acuzat pe pădurar și ai lui că sunt pe mână cu hoții de lemne

Omul de afaceri Marius Fulgeanu a început, în urmă cu cinci ani, propriul război cu mafi a lemnului din zona Câmpulung. De atunci, a postat pe YouTube o serie de fi lmulețe în care arată cum sunt tăiați copaci nemarcați sub directa oblăduire a celor care ar fi trebuit să prote-jeze pădurea și a formulat o serie de sesizări pe această temă, inclusiv autorităților centrale. Un an mai târziu, omul de afaceri a fost atacat cu lopeți, sape, topoare, săbii și macete de cei care mai apoi l-au acuzat că el ar fi hoțul. Nu s-a lăsat intimidat și, cu reușite, dar și frustrări, a mers mai departe cu dezvăluirile și sesizările. Una dintre rudele pădurarului vizat e acum judecată pentru loviri și alte violențe. Pădurarul e cercetat și el într-un alt dosar, iar mai mulți polițiști de la Secția de Poliție nr. 8 Hârtiești au fost luați în vizor pentru că nu și-au făcut treaba pentru depistarea tăierilor ilegale semnalate.

Anul Nou care vine să fi e plin de înțelepciune, să

iubim mai mult, să urâm mai puțin, să creăm mai mult și să distrugem mai

puțin din ce e bun! La mulți ani, tuturor!

Primar orașul Ștefănești, Ioana Jenica DUMITRU

De sfi ntele Sărbători să deschidem ușa pentru

oaspeţi dragi și inima pentru speranţă, bucurie și lumină. Să fi m mai buni și să privim

înainte cu încredere, știind că dacă avem credinţă, drumul

din faţa noastră va fi presarat cu împliniri. Crăciun fericit! Un an nou cu sănătate și realizări

în familiile dumneavoastră!Primar comuna Bascov,

Gheorghe Stancu

Omul de afaceri Marius Fulgeanua fost atacat şi ameninţat de mai multe ori

de către hoţii de lemne

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

Se cunoaște deja sentinţa în dosarul Colectiv, cei găsiţi vinovaţi de tragedia în care au pierit 64 de persoane și au fost rănite alte zeci pri-mind pedepse cumulate cu închisoarea de 115 ani și fi ind obligaţi la plata de daune în valoare de zeci de milioane de euro. Decizia instanţei, intervenită la patru ani de la incendiu, nu este defi nitivă, iar mulţi dintre cei acuzaţi deja au atacat-o cu apel. În urgia de la fi nalul lui octombrie 2015 au fost prinși și mulţi argeșeni, patru fi ind răniţi, doi murind în foc. Aceștia sau, după caz, rudele lor s-au constituit părţi civile în proces, iar judecătorii de la Tribunalul București au stabilit cuantumul despăgubirilor pentru fi ecare parte.

Peste un milion de euro pentru rudele celor morţi

În cazul tinerei de 24 de ani din Poienarii de Mus-cel, Diana Elena Enache, instanţa a obligat vinovaţii la plata a 250.000 euro reprezentând daune morale către fi ecare dintre părţile civile Enache Cristina Ionela și Enache Eleonor, dar și 150.000 euro re-prezentând daune morale către partea civilă Enache George Daniel. Ionuţ Valentin Fieraru, din Valea Mare-Pravăţ, avea doar 25 de ani și lucra ca bar-man la Colectiv, acolo unde și-a găsit sfârșitul, iar daunele morale acordate familiei sunt în cuantum de 250.000 euro pentru fi ecare dintre părţile civile Fieraru Romeo și Fieraru Angela.

Daune şi pentru cei răniţiȘi cei răniţi s-au constituit părţi civile și, în primă

instanţă, li s-au acordat daune morale și materiale. Pentru câmpulungeanul Marius Frătoaica s-au acor-dat 200.000 de euro reprezentând daune morale și 50.000 de euro reprezentând daune materiale, o altă musceleancă, Alexandrina Scânteie, fi ind inclusă pe lista benefi ciarilor cu 350.000 de euro reprezentând daune morale și 100.000 de euro reprezentând da-une materiale. În cazul nepoatei senatorului Șerban Valeca, Oana Maria Rotariu, s-a dispus acordarea de 400.000 de euro reprezentând daune morale și 200.000 de euro reprezentând daune materiale, iar Andrei Ciprian Iliescu, din Curtea de Argeș, ră-nit în Colectiv, a fost inclus în hotărârea instanţei cu 60.000 de euro reprezentând daune morale și 10.000 de euro reprezentând daune materiale. În plus faţă de aceste sume, cei vinovaţi trebuie să plă-tească și banii cheltuiţi de spitale sau pentru trans-portul răniţilor în diverse locaţii. Spre exemplu, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureș trebuie să primească 178,36 lei pentru tratamentul acordat lui Marius Frătoaica, iar Ministerul Apă-rării are de încasat 6.927,40 euro pentru transpor-tul Oanei Rotariu în Olanda. Instanţa a stabilit ca despăgubirile fi xate în euro să fi e achitate la cursul BNR din momentul plăţii. Oricum, deocamdată nimic nu este defi nitiv, instanţa de apel urmând să pronunţe hotărârea executorie.

Ce spune unul dintre musceleni: ”S-a produs o inechitate la condamnări”

Am stat de vorbă și cu Cătălin Scânteie, unul dintre răniții din Muscel, care a comentat deciziei instanței: ”Prea multe nu am ce să comentez deoa-rece decizia nu este defi nitivă. Ce pot spune în acest moment este că s-a produs o inechitate la condam-nări (nu doresc să dau nume). Cât despre daunele materiale și morale, indiferent de sumele acordate, acestea nu vor acoperi niciodată pierderea de vieți omenești sau faptul că zeci de supraviețuitori vor trăi toată viața cu cicatrici, amputări, sechele”.

Cătălin Ion Butoiu

Oana Maria Rotariu ar trebui să primească 400.000 de euro reprezentând daune morale şi 200.000 de euro reprezentând daune materiale

Andrei Ciprian Iliescu a fost inclus în hotărârea instanţei cu 60.000 de euro reprezentând daune morale şi 10.000 de euro reprezentând daune materiale

Pentru Alexandrina Scânteie instanţa a decis 350.000 de euro reprezentând daune morale şi 100.000 de euro reprezentând daune materiale

Joi, 13 decembrie, la sediul central al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Re-gina Maria”, a avut loc ședința Biroului Executiv Central care a făcut bilanțul de activitate a fi lialelor județene. În urma analizei, gl. mr. prof. dr. Visarion Neagoe

a acordat președinților din cele mai active fi liale atestatul și medalia „Emblema de Onoare” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”. Înalta distincție i-a fost acordată și președintelui Filialei Argeș, ec. Ștefan Alexandrescu. A.C.

Emblema de onoare pentru preşedintele Asociaţiei Cultul Eroilor „Regina Maria” - Filiala Argeş

Despăgubiri de milioane de euro pentru argeşenii răniţi la Colectiv

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

Cu ocazia Crăciunului, Primăria Cicănești

urează tuturor locuitorilor comunei sănătate

și realizări pe toate planurile!

Sărbători fericite!Primar, Ion Ionescu

Cu ocazia Nașterii Domnului, urez tuturor

piteștenilor multă sănătate și fericire

alături de cei dragi!Sărbători fericite!

Florin Gardin, consilier local Pitești

De Crăciun, s’aveţi brad încărcat și bogat, pahar închinat, vin curat, gând luminos și împliniri. Crăciun fericit!Primăria Cepari, primar Ciobanu Cristi

Sărbătorile Crăciunului și Anului Nou să vă

aducă tot ce-i mai bun pe lume, multă iubire,

fericire și prosperitate!Primăria Cocu, primar

Ţucă Gheorghe

Frumuseţea iernii, cu dulcele ecou al colindelor și cu

imaginea celor dragi în sufl et, să vă aducă împlinire, iubire și

fericire. Sărbători fericite!”Primaria Buzoiești, primar Tănase Ion

Lumina Nașterii Lui Iisus se întinde de la o casă la alta, de la o inimă la alta, iar căldura și bucuria Crăciunului ne aduc pe toţi mai aproape! Crăciun fericit și un An Nou plin de satisfacţii!Primăria Căldăraru, primar Rîcanu Ionuţ

Frumuseţea iernii, cu dulcele ecou al colindelor și cu imaginea celor dragi în sufl et să vă aducă împlinire, iubire și fericire. Sărbători fericite!Primăria MorăreștiPrimar, Purcaru Gheorghe

Noul an se așterne înaintea noastră ca un volum nescris cu 365 de pagini goale. Vă urăm să le scrieţi numai cu lucruri bune, împliniri și fericire, pentru ca la sfârșitul volumului să-l citiţi cu bucurie.Primăria DâmbovicioaraPrimar, Secăreanu Dumitru

Fie ca bucuria și liniștea aduse de sfi ntele sărbători să vă însoţească pe tot parcursul anului ce va urma. Un an mai bogat în împliniri, mai înalt în aspiraţii și plin de succese. LA MULŢI ANI!Primăria BrăduleţPrimar, Alecu Evlampie

Sărbători fericite cu bucurii și împliniri alături de cei dragi! Să vă găsească Moșul cu masa bogată și sufl etul curat!Primăria DragoslavelePrimar, Băcioiu Ion

Lumină, pace, bucurie, zăpadă  ne aduce an de an Crăciunul. Deschide-ţi sufl etul și lasă căldura sărbătorilor de iarnă să te învăluie ca un vis frumos. Sărbători fericite!Primăria Schitu GoleștiPrimar, Miriță Vasile-Tudorel

Lumina sfântă venită în Ajun să vă aducă în sufl et un veșnic Crăciun. Sărbători de vis alături de cei dragi!Primăria StâlpeniPrimar, Șerbănoiu Gabi

Cete de îngeri să coboare în casa voastră și să vă aducă vestea cea mare, iar cel ce s-a născut să vă umple casa cu pacea și binecuvântarea sa. Crăciun fericit!Primăria Valea DanuluiPrimar, Preda Vasile

Cu ocazia Crăciunului, PNL Ștefănești vă urează sănătate și realizări pe toate planurile!Sărbători fericite!Președinte, Dorin Mihail Bărbuceanu

Euroguard Security

le urează angajaților și tuturor colaboratorilor

multă sănătate! Sărbători fericite!

De sfi ntele sărbători de Crăciun, Primăria Lunca Corbului vă urează sănătate, putere de muncă și multe satisfacţii alături de cei dragi! LA MULȚI ANI! Primar, Gheorghe Drăgan

Mult belșug în casă, pâinea mai gustoasă, datorii puţine în anul care vine!Primăria MușăteștiPrimar, Oancea Constantin

Fie ca un fulg de nea răzleţ și vesel să bată-n ușa casei tale și să-ţi aducă bucurii și lumină în seara Sfântă de Crăciun.

Primăria IzvoruPrimar, Neguț Claudiu Ionuț

Să primim odată cu colindătorii și lumina, căldură, liniștea, dragostea și veselia. Ca iarba sub zăpadă, ca fulgul în zbor să primim speranţa unui an nou.Primăria Valea Mare-PravăţPrimar, Boncoi Ion

Anul ce a venit să te ajute să descoperi minunea unei vieţi împlinite. LA MULŢI ANI!Primăria AninoasaPrimar, Ștefan Benonie

Sărbători fericite cu bucurii și împliniri alături de cei dragi! Să vă găsească Moșul

cu masa bogată și sufl etul curat!Primăria Poienarii de Argeș

Primar, Boncea Dragoș Nicolae

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

Antrenorul principal de la FC Argeș, Ionuț Badea, ne-a vorbit despre programul de pregătire din această iarnă al gru-

pării din Trivale. Dacă în ultima perioadă alb-violeții s-au pregătit la Valea Iașului, iată că sub bagheta tehnicianului Ionuț Badea aceștia vor face un stagiu de pregă-tire în Turcia.

”Reunirea este pe 8 ia-nuarie și apoi vom avea o perioadă de pregătire la Pitești, pe terenurile sintetice și cele de iarbă, după care o să mergem în Antalya în perioada 2-14 februarie 2020 pentru a avea parte de patru me-ciuri amicale, unde vom avea condiții excelente de pregătire. Aici pregătim specifi citatea jocului de fotbal, pentru că nu ju-căm nici pe munte, nici pe pantă, jucăm pe teren plat, iar pregătirea fi zică are obiectivele ei care tre-buie făcute pe terenul pe care se joacă”, ne-a decla-rat Ionuț Badea.

M.I.

Antrenorul Ionuț Badea, intonând un colind fotbalistic pentru Cornel Ionică și Cristi Gentea.

Aho, aho măi domn primar/Și domnu Gentea barosan/FC Argeș să-nfl orească/Retrogradare să nu

mai pățească/Și-n Liga I să chefuiască

Odată cu schimbarea puterii politice în România urmează să se producă schimbări și la nivelul sportu-lui argeșean. Așa se face că în acest sens va fi afectată și Direcția Județeană pentru Tineret și Sport Argeș, postul de director executiv deținut de Liviu Popescu, cel care a fost susținut de PSD, fi ind acum ”vânat” de liberali. Din câte se pare, pe adresa instituției a și venit o hârtie de încetare a mandatului directorului Liviu Popescu începând cu 1 ianuarie 2020.

Zvonul săptămânii!

UNGHIURI DE VEDERE

RĂSPLATĂ! Săptămâna trecută Moș Crăciun a venit și la sportivii de la Aleph Club Kickboxing Pitești. Peste 130 de copii s-au bucurat de momen-te foarte frumoase petrecute împreună! Aceștia au primit cadouri și au petrecut de sfârșit de an ală-turi de mentorii lor.

Ionuţ Badea, antrenor principal FC Argeş:”Pregătim specifi citatea jocului în Antalya, pentru că nu jucăm nici pe munte, nici pe pantă”

Boxerul Adrian Preda, cel mai bun sportiv al anului

Cel mai așteptat moment al acestei festivități a fost decernarea titlului de Cel mai bun sportiv al anului 2019. Ca și în anii precedenţi, conducerea clubului a decis să premieze cel mai bun sportiv atât la masculin, cât și la feminin. În afară de sportivi, șeful clubului argeșean a acordat această distincţie și antrenorilor care se ocu-pă de pregătirea sportivilor. Așadar, boxerul Adrian Preda a fost desem-nat Cel mai bun sportiv al clubului în anul 2019 la masculin. În vârstă de 16 ani, Preda este un component de bază al lotului naţional de juniori. În acest an a obţinut locul 2 la Campio-natul European de juniori de la Ga-laţi, la categoria 54 kg. Tot în 2019 a terminat pe locul I la Campionatul naţional de juniori la categoria 54 kg. Preda este un sportiv care poate de-veni o certitudine pentru a reprezenta România la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024. Sportivul de la clubul din Ștrand mai are în palmares încă un titlu de vicecampion european ob-ţinut în 2018 la Europenele din Ru-sia. Pugilistul piteștean este pregătit de Ioniţă Mărășescu, acesta fi ind de-semnat Antrenorul anului la mascu-lin. În acest an, sportivii secţiei de box au obţinut un număr de 5 medalii la Campionatele Naţionale.

Sportivii de la judo, 16 medalii internaționale

Titlul de Sportivul anului la feminin a revenit în 2019 celor două judoka ale clubului, Alina Cheru și Alina Za-haria. Cele două piteștence sunt com-ponente de bază ale lotului naţional de senioare la Kata. În anul 2019 aces-tea au obţinut locul 2 la Campionatul Mondial pentru seniori la Kata, stilul Ju No Kata, și locul 1 la Campionatul European pentru seniori la Kata, stilul Ju No Kata, până în 35 de ani. Cele două sportive au terminat, de aseme-nea, pe locul 3 la Campionatul Euro-pean pentru seniori la Kata, stilul Ju No Kata-Open. Pentru performanţele realizate acestea au fost declarate Cele mai bune sportive ale clubului în anul 2019 la categoria feminin. Antrenorul anului a fost desemnat Corneliu Pălă-rie, care se ocupă de pregătirea spor-tivelor Alina Cheru și Alina Zaharia.

În acest an sportivii secţiei de judo au obţinut un număr de peste 75 de me-dalii la Campionatele Naţionale și 16 medalii în competiţii internaţionale.

Performanțe și la radioamatori și baschet masculin 3X3

Rezultate notabile au fost înregistra-te și de secțiile radioamatori și bas-chet masculin 3X3. La radioamatori, Dorel Zaharescu a obținut locul 1 la Campionatul Național de Creaţie tehnică, iar Cristian Negru a obținut locul 3 la Campionatul Național de Unde Scurte în Telegrafi e, locul 2 la Campionatul Național de Fonie Unde Scurte și locul 2 la Campio-natul Național de Unde Ultrascurte. Cei doi sunt pregătiți de Augustin Preoteasa, unul dintre cei mai reduta-bili radioamatoriști din țară.

În privința baschetului mascu-lin 3X3 trebuie spus că în sezonul 2018/2019 echipa a ocupat un loc 2 la Cupa României de Baschet 3x3 mas-culin, a câștigat Turneul de la Galați și a ocupat un loc 2 la Turneul de la Bacău. La premiere au fost prezenți sportivii Lucian Chirof și Marius Ciotlăuș, căpitanul Mihai Căprărescu și antrenorul Nicușor Căprărescu

Ce rezultate au fost obținute la sambo și lupte greco-romane

La secția de sambo premiații au fost Paul Pușcatu, component al lotului național de sambo cadeți și multiplu medaliat la Campionatele Naționale de Sambo la juniori și cadeți, și Radu Puricel, multiplu medaliat la Cam-pionatele Naționale de Sambo unde câștigă titlul de campion național de cadeți la categoria 78 kg și se clasează pe locul 2 la categoria 81 kg la Cam-pionatul Național de juniori pe 2019. Sportivii sunt pregătiți de antreno-rul Sergiu Drigă. La lupte au excelat Ionuț Sandu, care a obținut argintul la Campionatele Naționale de juniori la categoria 67 kg, argintul la Cupa României de juniori la categoria 67 kg și bronzul la Cupa României de cadeți la categoria 65 kg, Mihai Croitor, sportiv care a obținut bronz la Cam-pionatele Naționale de juniori din acest an la categoria 130 kg și argint la Cupa României de juniori din acest an la categoria 110 kg, și Cătălin Mi-ron, care a obținut bronzul la Campi-onatele Naționale de seniori la catego-ria 77 kg, cel care a fost declarat cel mai valoros sportiv al secției. Sportivii sunt pregătiți de Ovidiu Croitor.

Adrian Preda, Alina Zaharia şi Alina Cheru au fost desemnaţi sportivii anului la CSM Piteşti

CSM Pitești, cel mai important club din judeţul Argeș, și-a premiat săptămâna trecută sportivii. Într-un cadru festiv, la restaurantul Casa Maria din Pitești au fost premiați cei mai buni sportivi ai clubului. Gru-parea condusă de directorul Cătălin Popa are 9 secţii și peste 500 de sportivi legitimaţi. În 2019, clubul argeșean a câștigat 269 de medalii, dintre care 22 de medalii în competiţiile internaţionale. ”CSM Pitești este un club foarte mare, pretențiile, așa cum au fost stabilite la începutul anului, au fost mari. A fost stabi-lit și realizat un număr de peste 250 de medalii. Asta înseamnă rezultate foarte bune, rezultate la care nu s-ar fi putut ajunge niciodată fără munca și implica-rea sportivilor și antrenorilor în ceea ce înseamnă sport. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la aceste rezultate, inclusiv foștilor direc-tori ai clubului”, a spus în deschiderea ceremoniei Cătălin Popa, directorul CSM Pitești.

Fostul ministru Georgiu Gingăraș, antrenorul Ioniţă Mărășescu și Cătălin Popa, director CSM Pitești

Denisa Dragomir, cea mai valoroasă atletă

La secția de kaiac-canoe s-au evidențiat Andrei Tudosie, care în anul 2019

la Campionatele Naționale de juniori a obținut un număr de 6 medalii, și

Mihail Furdui, care a obținut 4 medalii la Campionatele Naționale. Sporti-

vii sunt pregătiți de Agostos Șiposs. De asemenea, cel mai valoros sportiv al

secției este Ștefan Costache, pregătit de antrenorul Alexandru Din, sportiv

care a obținut 4 medalii de aur la Campionatele Naționale.

Cea mai valoroasă sportivă a secției de atletism a fost declarată Denisa

Dragomir, pregătită de Valentin Coroja, cea care în anul 2019 a participat

la Campionatele Mondiale de Alergare Montană - Ultramaraton pentru

seniori și a obținut un loc 3 cu echipa feminină și un loc 5 la individual

și locul întâi la Campionatele Europene de SkyRunning din Italia pe anul

2019. La atletism au mai obținut medalii pe plan național Constantin Zan-

fi r și Bogdan Cioacă.

Înot: Mihai Iacob - 4 recorduri naționale la juniori

Mihai Iacob este desemnat cel mai bun sportiv al secției de înot pe anul

2019. Acesta este component al lotului național de juniori al României.

Iacob a participat în acest an la Festivalul Olimpic al Tineretului European

din Baku-Azerbaijian. La Campionatele Naționale a făcut un adevărat tur

de forță, obținând un număr de 24 medalii la seniori, tineret și juniori. În

acest an Mihai a realizat și 4 recorduri naționale la juniori. Este un sportiv

care poate deveni o certitudine pentru a reprezenta România la Jocurile

Olimpice de la Paris din 2024. Sportivul este pregătit de Nicolae Viorel

Ciobanu. Material realizat de Marius Ionel

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

LECŢIA DE DREPT

Legea instituie răspunderea pe-nală începând cu vârsta de 14 ani, dar există și proceduri specifi ce în cazul în care, persoanele care co-mit infracţiuni sunt minori sub 14 ani, adică se instituie acestora mă-suri speciale de protecție, cum ar fi plasamentul sau supravegherea specializată.

Dacă se constată săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală de un minor care nu răspunde penal, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului face o solicitare părinților în vederea obținerii acordului pentru aplica-rea uneia din măsurile speciale de protecție.

Dacă nu se obține acordul părinților, se introduce cere-re la tribunalul de la domiciliul copilului sau la cel în a cărui circumscripție este găsit minorul, în vederea dispunerii unei măsuri de protecție, atașându-se și un raport referitor la copil, care să cuprindă tipul de personalitate a

acestuia, eventualele antecedente, condițiile în care a fost crescut sau orice alte date ce pot ajuta instanța în vederea formării convingerii sale cu privire la măsura ce se im-pune a fi luată.

În vederea stabilirii măsurii de protecție se au în vedere mai multe criterii, cum ar fi cele lega-te de condițiile care au favorizat săvârșirea faptei, gradul de pericol social sau riscul de a mai comite alte fapte.

Măsurile de protecție, deși pri-vesc menținerea minorului în me-diul familial, impun respectarea unor obligații, cum ar fi frecven-tarea cursurilor școlare, urmarea unor tratamente, interzicerea de a se afl a în anumite locuri etc.

În cazul în care nu este posibilă menținerea minorului în sânul fa-miliei sau atunci când nu se înde-plinesc obligațiile stabilite, se poa-te recurge la măsura de protecție a plasamentului în familia extinsă sau în cea substitutivă, cu înde-plinirea obligațiilor amintite an-terior, considerându-se că în acest loc benefi ciază de o supraveghere sporită.

Potrivit Codului penal, minorii pot răspunde penal începând cu vârsta de 14 ani, până atunci exis-tând o prezumție absolută că sunt lipsiți de discernământ, iar între 14 și 16 ani există o prezumție relativă că sunt lipsiți de discer-

nământ, prezumție care se poate răsturna, iar de la 16 ani minorii răspund penal potrivit legii.

Sancțiunile aplicabile de instanțele de judecată minorilor infractori sunt exclusiv măsuri educative, dintre care unele priva-tive de libertate, adică internarea într-un centru educativ sau inter-narea într-un centru de detenţie, altele neprivative de libertate, adi-că stagiul de formare civică, supra-vegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână sau asistarea zilnică..

Prima opțiune a instanţelor con-stă în luarea unei măsuri nepriva-tive de libertate, dar, dacă nu este îndestulătoare pentru atingerea fi nalității pedepsei, atunci se apli-că una din sancţiunile privative de libertate.

Atunci când minorul a mai să-vârșit o infracţiune pentru care i s-a aplicat o măsură educativă, care a fost executată ori a cărei exe-cutare a început înainte de comi-terea infracţiunii pentru care este judecat sau atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţi-unea săvârșită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă, minorului i se aplică obli-gatoriu o măsură educativă priva-tivă de libertate.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Răspunderea penală a minorilor

CURS DE CHITARĂ (coordonator cantautorul Tiberiu Hărăguș), CURS DE CANTO POPULAR (coordonator profesor de canto popular Valentin Grigorescu), CURS DE DANS POPULAR (coordonatoare interpretele de folclor Violeta Dincă și Rodica Oprican), CURSUL DE ENGLEZĂ ȘI PIAN sub genericul “Engleza pe portativ” (coordonator prof. Ilzi Sora), CURS DE ACTORIE (coordonator artistul Robert Chelmuș), CURSURI DE ȘAH (coordonatori dr. Ovidiu Stancu și Șerban Mihail), CURS DE DANS SPORTIV ȘI DE SOCIETATE (coordonatori coregrafi i Corina și Alfred Schieb), CURS DE ARTE MARȚIALE (coordonator Tiberiu Tănase), CURSUL DE PICTURĂ sub genericul “Sensibilitate și culoare” (coordonator prof. de arte plastice Elena Zavulovici), curs de balet și gimnastică (antrenor Nicoleta Andrei),

CURS DE PICTURĂ PENTRU COPII ȘI PĂRINȚI (coordonator prof. de arte plas-tice Ruxandra Maria Ciobanu), CURS DE GO (coordonator Bogdan Fiștoiu),

CURSUL DE LIMBA ENGLEZĂ pentru copii „English Club” (coordonator prof. și traducător Cătălina Ciurea).

r

CURS DE PICTURĂ PENTRU CURSUL DE LIMBA ENGLEZĂ

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ ȘI GĂZDUIEȘTE O SERIE DE CURSURI:

ÎN CADRUL CENTRULUI CULTURAL PITEȘTI AU FOST ÎNFIINŢATE ȘI AU O INTENSĂ ACTIVITATE ARTISTICĂ:

Ansamblul Folcloric de Copii “Zavaidoc” (sub îndrumarea interpretelor de folclor Violeta Dincă și Rodica Oprican), Grupul Vocal Bărbătesc “Zavaidoc” (coordonat de prof. de canto popular Valentin Grigorescu), Grupul Folk “P620” (coordonat de cantautorul Tiberiu Hărăguș).

Toate evenimentele organizate de Centrul Cultural Pitești, precum și acțiunile de larg interes comunitar ale administrației publice locale sunt mediatizate pe site-ul ofi cial al instituției (www.centrul-cultural-pitesti.ro), precum și pe pagina ofi cială de Facebook (https://www.facebook.com/centrulculturalpitesti/).

Informații și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1, Casa Cărții, tel. 0248/219976

Conducerea Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” le

urează tuturor colaboratorilor și cititorilor un Crăciun și un An Nou fericit alături de cei dragi!

LA MULȚI ANI!Director, Octavian Sachelarie

Primăria Rociu vă urează să aveți un Crăciun luminos, plin de sănătate și bucurie alături de cei dragi! Sărbători fericite!Primar, Bălășoiu Aurel

Bucuria răsună în inimile celor care cred cu tărie în miracolul de Crăciun. Vă doresc să aveți parte de pace, fericire și iubire în sufl et! Un Crăciun de poveste!Deputat, Andrei Gerea

Sfânta sărbătoare a Crăciunului să reverse asupra sufl etelor și caselor dumneavoastră liniște și armonie. Sănătate și împliniri alături de cei dragi! Crăciun fericit!Primăria Popești Primar, Mihai Ion

Spiritul sărbătorilor sfi nte de Crăciun să vă umple casele de lumină, căldură și bunătate. Sănătate și multă iubire alături de cei dragi!Nicolae Ivănescu

Sărbătorile Crăciunului și Anului Nou să vă aducă tot ce-i mai bun pe lume, multă iubire, fericire și prosperitate! LA MULȚI ANI!Primăria MiceștiPrimar, Voicu Dumitru

Sărbătoarea Crăciunului să vă aducă tot ce-i mai bun pe lume, multă iubire, fericire, sănătate și prosperitate! Crăciun binecuvîntat! Primăria CoșeștiPrimar, Pană Nicolae

Cu prilejul Crăciunului și al Anului Nou, vă dorim

din sufl et sănătate, fericire și împlinirea celor mai nobile

gânduri! Sărbători binecuvântate!

Primăria BraduPrimar, Stroe Dan

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Brazii din plastic

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Anul acesta brazii din plastic s-au vândut foarte bine, mult mai bine decât în anii anteriori. Albi sau verzi, mai ieftini decât cei adevăraţi, brazii de plastic împo-dobesc apartamentele multor piteșteni. Pentru a face atmosfera și mai plăcută se pot cumpăra spray-uri ar-gintii care imită omătul și cele care imită mirosul ce-tinii de brad. Moși Crăciuni profesioniști au luat locul rudei sâcâitoare sau al vecinilor chefl ii, dând adevărate recitaluri profesioniste în faţa copiilor isteţi, care aș-teaptă cele mai noi jocuri pe calculator, care să-i trans-forme în comandanţi duri, în stare să mânuiască arme supersofi sticate ce vor măcelări armatele dușmanilor.

Nu trebuie să facem un efort prea mare pentru a constata că trăim într-o lume a simulacrelor, realitatea fi ind tot mai mult înăbușită de modele de percepţie ar-tifi ciale, care îi schimbă tot mai mult sensul. Pierderea de real în favoarea unui plus de simulacru este efectul invaziei modelelor occidentale prin mijloacele media și nu numai. Abia scăpaţi de ciuma comunistă, suntem ireversibil atinși de pecinginea derizoriului, a senzaţio-nalului ieftin, a răului ambalat în staniol, a mediocri-tăţii ridicate la rang de virtute (”nu sunt prost, dar nici deștept/sunt ca orice om” – spune o manea celebră) – branduri occidentale ce aduc venituri garantate.

Televiziunile comerciale, mânate de nevoia de a obţi-ne scoruri de audienţă din ce în ce mai mari, promo-vează la nivel industrial prostia, idioţenia, sentimenta-lismul fad, surogatul afectiv, tâmpenia unor realizatori agramaţi, desenând cu sârg contururile portretului-ro-bot al telespectatorului tâmp, capabil să devoreze zil-nic tone de inepţii. Filmele rusești la care aveau acces părinţii noștri în anii ’50, în care ostașul sovietic, după ce era călcat de tanc, se ridica, se scutura de praf și continua atacul, erau capodopere pe lângă tâmpeniile ”made in…”, care ne invadează viaţa zi de zi, încât te fac să te întrebi cu groază dacă ”realitatea” din care se inspiră reprezintă modelul pe care ni-l dorim atât de mult pe viitor.

Dacă bunicile noastre trăiau în lumea lecturilor din Stendhal, Flaubert, Zola sau Tolstoi, mamele și soţiile de azi preferă realităţii lumea tâmpită a telenovelelor, al căror reţetar stă la îndemâna oricărui profesoraș de literatură.

Efectele simulacrului au consecinţe devastatoare la nivelul maselor neinstruite. Impactul telefoanelor mo-bile este devastator, în special în rândul tinerilor. Lu-mea își pierde încet-încet simţul realităţii, lăsându-se prostită la drumul mare. Tinerii de azi absolvenţi de liceu nu concep decât a urma o facultate, indiferent dacă sunt compatibili sau nu cu lumea academică. Ofertele universităţilor de stat și particulare sunt din ce în ce mai aiuristice, fără a ţine în niciun fel cont de faptul că specializările propuse nu au nicio fi nalitate, neoferind un loc de muncă. Anual, zeci și sute de stu-denţi absolvă Managementul relaţiilor internaţionale, intrând în posesia unei diplome care, probabil, va stâr-ni râsul nepoţilor. De parcă Piteștiul ar fi Wall-Street sau Bursa de la New York. Bani să iasă! Examenele de admitere sunt simple formalităţi. Taxele de școlarizare contează. O armată de asistenţi, lectori, conferenţiari și chiar profesori practică o impostură legalizată cu fel de fel de acte, acceptând compromisuri ce-i vor duce pe tinerii învăţăcei din succese în succese spre ”victoria fi nală”: o diplomă bună de înrămat și de pus în bucătă-rie. Numai buni să întărească elitele Diasporei, atât de preocupate în zilele noastre de soarta țării.

Deja cu aproape o lună înainte magazinele sunt luate pur și simplu cu asalt de români, și bogatul și săracul, pe măsură. Sărbătorile de iarnă riscă să se transforme în sărbătorile burţilor pline, satisfacţia ”de a fi în rân-dul lumii” anulând orice urmă de mister. Un obicei din partea locului anunţă cu mult timp înainte car-nagiul: ”pomana porcului”. În plin post al sărbătorii Nașterii Mântuitorului, când strămoșii noștri erau serviți la tăierea porcului cu mămăligă și murături, as-tăzi se întinde masă îmbelșugată, stropită generos cu vin și ţuică fi artă, într-un dramatic dezacord cu miste-rul ce înfrumuseţează de mii de ani acest eveniment. Brazii de plastic sunt cel mai dezolant semn al acestei pierderi.

Un sfârșit de an mai dezolant decât în alte dăți. Speranța moare însă ultima. Acest popor nu și-a spus ultimul cuvânt. Vă doresc ca sărbătorile sfârșitului de an să le petreceți în pace și cu bucurie.

La mulți ani!Prof. dr. Cornel Carp

FIRMĂ AUTORIZATĂ MONTEAZĂ ȘI EXECUTĂ

ORICE INSTALAŢIE DE GAZ METAN. REVIZII INSTALAŢII GAZE,

VERIFICĂRI CENTRALE TERMICE. Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Vînd casă Mușătești-Argeș, complet

mobilată și utilată. Tel. 0749645322

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI

ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR SPAȚII ÎN COMPLEXUL

EXPOZIȚIONAL CASA CĂRȚII.

Relaţii, la tel. 0248/219976 sau la sediul Centrului Cultural Pitești, din Municipiul Pitești,

Strada Craiovei nr. 2, Bl. G1, Jud. Argeș.

De vânzare apartament 2 camere, Negru Vodă/Sp.Militar, parter

(pretabil birou/cabinet medical), centrală termică proprie,

proprietar. Preţ 52.000 euro. Tel. 0721776511

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp. Tel. 0722651895

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie, bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la

telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

Intermediere consultanţă şi traduceri emigrare temporară şi permanentă

Canada. Tel: 0721.949.376

Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. Telefon 0729/033.987. Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând 1 ha pădure, Valea Ursului, în spatele Stadionului „Nicolae Dobrin”. 0744383634 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând apartament 3 camere - confort I, zona Sfânta Vineri, preţul zonei-telefon 0754/046740

Vând apartament 3 camere, decomandat, super înbunătăţit în Mioveni. Preţ 53.000 Euro, negociabil. Relaţii al telefon 0799/980.110. Vând teren extravilan 4.400 m în zona baraj Argeşelul. Telefon: 0745.423.623.Vând maşină de cusut marca NAUMANN-stare impecabila. Relaţii la telefon 0720/421.107Vând Vând BICHON TOY (fetiţă, rasă pură), născută în data de 21.09.2019, cu carnet de sănătate, deparazitări şi vaccinurile la zi. Un mic cadou pentru sărbători. Preţ negociabil. Tel: 0720.063.083 şi 0770.685.363.

Cumpăr apartament cu 2 camere decomandat

sau apartament 3 camere semidecomandat în Piteşti,

cartier Exerciţiu-Banat. Telefon: 0753438813

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând apartament 4 camere decomandat, fără

amenajări, 81 mp, etaj 4, bloc ultracentral Griviţei, 9 etaje. Preţ 69.000 euro. Telefon:

0744360993

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Vând 5.037 mp teren inta-vilan, utilități incluse, preț 2 euro/mp, situat în comuna Suseni, sat Stâmbeni. Rela-ții la telefon 0720/421107,

0749/853857, 0729/415192.

Vand casă Ștefănești, lângă pasarelă,

2700 mp, preț negociabil. Tel. 0741310468

MICA PUBLICITATE

Caut fi rmă sau specialişti din oraşul Câmpulung

Muscel pentru executare lucrare închidere verandă (metal+sticlă) la o casă

din comuna Malu cu Flori-Dâmboviţa. Telefon:

0745089682, 0245670223

Farmacie independentă membră a grupului AlphegaANGAJEAZĂ ASISTENT DE FARMACIE

CU EXPERIENȚĂRelaţii, la nr. de tel. 0722 844 309

S.C. JUD PAZĂ ŞI ORDINE AG S.R.L., societate licenţiată de pază, oferă servicii profesionale de protecţie şi gardă,

paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor. Adresa: mun. Piteşti, str. Calea Drăgăşani nr. 8. Telefon/fax 0348/430.949.

Joi, 19 decembrie, în sala mare a Primăriei Câmpu-lung a fost prezentat volumul „Contribuţii muscelene la Marele Război de Întregire Naţională”, o lucrare co-lectivă coordonată de către jurnalistul Sterian Pricope. Sumarul îl constituie o serie eterogenă de materiale, unele inedite sau republicate după decenii de uitare și de cenzură, de la însemnări și jurnale de front, până la evocări și documente ofi ciale. Pe lângă coordonator, semnatarii sunt: Adrian Săvoiu (profesor, Cetăţean de Onoare al Municipiului Câmpulung), general (rez.) Nicolae Popescu, Consuela Grecu, Rodica Niţu și Li-via Pitulan (Muzeul Municipal Câmpulung), Ema și Adrian Popa (Muscel TV), Sorin Durdun (jurnalist, membru al Uniunii Scriitorilor), Sergiu Valeriu Cicu (director Casa de Cultură a Sindicatelor „C.D. Arices-cu”) și Viorel Cristian Militaru (Biblioteca Municipa-lă „Tudor Mușatescu”).

Enumerăm doar câteva titluri din cuprins care de-monstrează atractivitatea acestui demers publicistic pentru orice iubitor de istorie: „Sergentul Ion Musta-ţă, salvatorul odoarelor de la Mânăstirea Nămăești”, „Notele generalului Ștefan Opriș despre luptele pentru apărarea Câmpulungului”, „Maica Mina Hociotă, un

soldat al lui Hristos” sau „Dorul de casă i-a adus sfâr-șitul: soldatul Ghencea și-a ispășit pedeapsa cu arma în mână!”.

Volumul „nu este o carte de istorie plină doar de lo-curi și date, ci reprezintă o poveste cu și despre oa-meni, cu fapte și întâmplări”. O poveste despre mus-celenii din Primul Război Mondial, ce va fi continuată și anul viitor, printr-un al doilea volum.

Cătălin Ion Butoiu

Un volum colectiv dedicat Războiului de Întregire Naţională a fost lansat la Câmpulung

Marți, 24 decembrie, de la ora 17.00, Ca-tedrala ”Sfi nții Apostoli Petru și Pavel” din Mioveni va găzdui concertul anual de colinde “VIN COPIII, ADUCÂND COLINDUL IU-BIRII!!”, eveniment organizat de Arhiepisco-pia Argeșului și Muscelului, cu binecuvântarea Înaltpreasfi nțitului Calinic Argeșeanu, împreună cu Primăria Mioveni și Școala Populară de Arte și Meserii Pitești. Proiectul este inițiat de interpreta de muzică populară prof. Elena Sima. D.G.

Concert de colinde la Catedrala din Mioveni

Săptămâna trecută s-a desfășurat o nouă etapă a cunoscutului proiect „Campionii Bucuriei”, în cadrul Protoieriei Topoloveni.Parohiile Turculești, Priboienii de Jos, Negrești, Zgripcești, Boțești, Greci I, Dobreștii de Jos, Dobreștii de Sus și Furești au oferit daruri celor 105 copii din familii defavorizate, care învață la Școala din Dobrești.

În Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului se desfășoară, la nivel de protoierii, după un program stabilit de Permanența Centrului Eparhial, activități social-fi lantropice ce au în vedere ajutorarea familiilor sărace și afl ate în nevoi, cu copii mulți sau în pragul abandonului școlar, bolnavi și bătrâni. Aceste acțiuni sociale fac parte din Proiectul general social-fi lantro-pic cultural-educativ și sportiv intitulat „Campionii Bucuriei” coordonat de P.C. Arhimandrit Caliopie

Cristian Ichim. Benefi ciarii sunt aleși în urma unor anchete sociale, în care au fost urmărite cazurile cu venituri foarte mici, dar și cu probleme de sănătate foarte grave. I.M.

Campionii Bucuriei, la Topoloveni

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

Primăria comunei Moșoaia

vă urează cu ocazia Crăciunului multă sănătate și fericire alături de cei dragi!

Crăciun fericit!Primar, Ion Necula

Cu ocazia Nașterii Domnului,

Primăria Bogaţi vă urează multă

sănătate și împlinirea tuturor

dorințelor!Crăciun fericit!

Primar, Ion Gârleanu

Cu ocazia Nașterii Domnului,

Primăria Oarjavă urează multă

sănătate și împlinirea tuturor

dorințelor!Crăciun fericit!

Primar, Constantin Bîlea

Cu ocazia Crăciunului, Primăria Albota urează

tuturor locuitorilor comunei sănătate și realizări pe toate

planurile!Sărbători fericite!

Primar, Ion Dumitru

Cu ocazia Crăciunului, Primăria și Consiliul Local Dârmănești urează tuturor locuitorilor comunei

sănătate și realizări pe toate planurile!Sărbători fericite!

Primar, Emilian Ciolan

Cu ocazia Nașterii Domnului, urez tuturor

argeșenilor multă sănătate și fericire alături

de cei dragi!Sărbători fericite!

Dan Bica, deputat PNL

De sfi ntele sărbători de Crăciun, PSD Pitești vă

urează sănătate, putere de muncă și multe satisfacţii

alături de cei dragi. LA MULȚI ANI!

Președinte, Cristian Gentea

Cu ocazia Crăciunului, Primăria și Consiliul Local

Ciofrângeni urează tuturor locuitorilor comunei

sănătate și realizări pe toate planurile!

Sărbători fericite!Primar, Dorin Panțeru

Cu ocazia Nașterii Domnului,

Primăria Corbi vă urează multă sănătate

și împlinirea tuturor dorințelor!

Crăciun fericit!Primar, Virgil Baciu

Sărbătoarea Crăciunului să vă aducă tot ce-i mai

bun pe lume, multă iubire, fericire, sănătate și prosperitate! Crăciun

binecuvântat!Primăria Berevoiești

Primar, Proca Bogdan Florin

Cu ocazia Sfi ntei sărbători de Crăciun vă dorim împliniri și

voie bună, sănătate și noroc, credință și pace

sufl etească! Crăciun fericit!

Primăria Teiu Primar, Dumitru Florin

Crăciunul să vă dăruiască multă căldură

în sufl et și în casă, bucurie în inimă și

multă sănătate! Crăciun fericit!

Primăria Băiculești Primar,

Dragnea Niculaie

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

”Se trăgea asupra noastră din acoperișurile mai multor clădiri”

”Declaraţie

Subsemnatul Vintiloaia Constantin, om al muncii în cadrul Întreprinderii Miniere Câmpulung, Argeș, cu domi-ciliul în Câmpulung Muscel, declar pe propria răspundere în legătură cu răni-rea mea următoarele:

Sosind pe data de 23.12.1989, în jurul orei 21.00, în Gara de Nord un număr de 170-180 de tineri din Câm-pulung, ne-am împărţit în 2 grupe. O parte (și cea mai mare) a plecat la TVR, iar cealaltă parte, formată din 17 persoane, din care făceam parte și eu, a rămas în gară. În jurul orei 22.00 ne-a organizat un domn locotenent-co-lonel la fi ltre la intrările și ieșirile din Gara de Nord, precum și la controlul trenurilor care soseau în gară. Dimi-neaţă, la ora 06.00, cineva (un civil) l-a anunţat pe domnul colonel că la ora 09.30 cineva... urmează să atace car-tierul Witing (unde erau Spitalul CFR și creșa de copii). La ora 07.00 eram cu toţii, inclusiv cadre militare, în zona respectivă. La ora 08.00 au apărut mai multe tancuri care s-au amplasat, câte unul, la câte o intersecţie. Tancurile, precum și personalul militar erau din Pitești. N-aș putea spune cu certitudine la ce oră a început să se tragă. Se trăgea asupra noastră în special din lumina-toarele (acoperișuri) mai multor clădiri, iar un soldat mai înaintea mea a fost rănit în picior.

În jurul orei 12.00, domnul locote-nent care era cu soldaţii de la tancuri a plecat cu tancul din intersecţia unde eram și cam la 150-200 de metri spre strada Witing s-au tras asupra lui 2 benzi de mitralieră, de la acoperișul unei clădiri unde se vedea foc la gura ţevii. S-a tras și când tancul s-a întors și i s-a rupt șenila din partea dreaptă. La un moment dat s-a tras în plin asupra celor care lucram (ajutam) la repunerea șenilei. La ora 13.15 a trebuit să mear-gă cineva să întoarcă niște persoane care încercau să intre în cartierul respectiv, dar era foarte greu, deoarece se trăgea de pe un bloc cu 11 etaje și nu avea ni-

meni curajul să meargă. La ora 13.30 nu se mai trăgea de pe bloc. Am luat un PM calibrul 7,62, cu pat rabatabil, și am încercat să alerg în întâmpinarea persoanelor care încercau să vină la noi (probabil din curiozitate). Am alergat circa 100 de metri și am simţit cum îmi cade ceva de la un zid pe lângă care alergam și am auzit ţăcănitul (bubui-tul) de armă. Am sărit de pe bordură în stradă și atunci am simţit o arsură în pulpa piciorului drept și imediat o durere cumplită la tibie (fl uierul picio-rului). Am încercat să mă întorc, dar în imediata fracţiune de secundă am sim-ţit o arsură la genunchi. Am mai aler-gat 10 metri și m-am prins de gratiile unui geam. M-a luat salvarea.

Am fost operat la Spitalul Militar Central. Am rămas în spital circa 3 ore, după care am fost dus cu salvarea la Gara de Nord.

La insistenţele mele, nu am fost inter-nat (era soţia gravidă în 9 luni) și am plecat la Câmpulung, unde m-a aștep-tat o salvare pe peronul gării.

Tratamentul l-am făcut la Policlinica Câmpulung, cu doctorul Apostol Petru.

Am avut 45 de zile concediu medical și 3 luni scutire de efort”.

Rănitul a devenit Luptător în Revoluţie

Constantin Vintiloaia avea 25 de ani la acea vreme. Potrivit actelor din Dosarul Revoluţiei întocmit de pro-curorul Dan Voinea (nr. 97/P/1990), referirile la câmpulungeanul rănit sunt următoarele: „Numitul Vintiloa-ia Constantin, domiciliat în Câmpu-lung Muscel (…), jud. Argeș, afi rmă că a fost rănit prin împușcare la data de 24.12.1989, în timp ce se afl a în zona Gării de Nord. Conform rapor-tului medico- legal nr. 380/A7/1991 al LML Argeș, a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 53 zile de îngrijiri medicale”. Vintiloaia deţi-ne titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Ră-nit”.

O adevărată nebunie post-revoluţionară

Ca și în alte locuri, și la Câmpulung s-a pus problema recunoașterii me-

ritelor celor care au fost implicaţi în zonele fi erbinţi în Revoluţia din 1989. Și asta fi indcă, exceptând cazul lui Mîrfu, pe care îl voi detalia imediat post factum, în municipiul musce-lean a fost o relativă liniște, tulbura-tă doar de manifestări provocate de exuberanţa momentului. Dar această situaţie nu a împiedicat funcţionarea paralelă a mai multor asociaţii de re-voluţionari musceleni. O perioadă, apoi s-a revenit la matcă, acum exis-tând structura denumită ”Asociaţia 22 Decembrie 1989 Câmpulung”, condusă de Sergiu Cicu, după proble-mele cu justiţia pe care le-a avut Se-rafi m Cotenescu, cel mai expus lider revoluţionar muscelean.

Iosif Mîrfu, cel împușcat în zona de nord a Câmpulungului, a fost omis decenii de-a rândul în ritualurile co-memorative. Ulterior, în urmă cu puţini ani, numele lui a fost inscrip-ţionat pe crucea din Cimitirul Flă-mânda pe care se afl ă numele celor-lalţi eroi martiri ai Muscelului, la acel moment considerându-se gestul ca fi ind unul menit să elimine riscul ca Asociaţia de la Câmpulung să piardă unele drepturi. Mai mult, fostul lider Serafi m Cotenescu a cerut în instanţă recunoașterea calităţii de erou martir a lui Mîrfu, doar că s-a considerat că el, Cotenescu adică, nu mai are calita-tea de a face asemenea solicitări.

Pe de altă parte, din cauza nebuniei cu schimbarea și preschimbarea cer-tifi catelor de revoluţionar, unii mus-celeni au ieșit din plata drepturilor, alţii au fost nemulţumiţi de amânări, iar un grup al acestora s-a tot jude-cat cu Casa de Pensii și cu Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.

Cătălin Ion Butoiu

Deputatul Andrei Gerea, chestor al Camerei Deputaților, a participat luni, 16 decembrie, la Timișoara, la o dezbatere în cadrul proiectului "România - Orizont 2030", deru-lat de Institutul pentru Libertate și Democrație și Asociația Re:Start Ro-mânia. Evenimentul și-a propus atât evocarea momentelor Revoluţiei din Decembrie 1989, cât și o privire de

ansamblu asupra progreselor  înregis-trate de societatea românească în cei 30 de ani de libertate și democrație. Alegerea orașului martir Timișoara ca loc de desfășurare a acestei conferințe este semnul respectului și prețuirii jertfelor tuturor celor care au luptat împotriva regimului dic-tatorial comunist, pentru libertatea poporului român.  

“Suntem, după 30 de ani, mult prea dezbinați. Fără unitate pentru un obiectiv, nu putem ajunge nicăieri. Mulți tineri ajung să considere că libertatea este un drept dat. Nu este așa. Copiii de astăzi sunt tentați să se uite în altă parte și mai puțin la isto-ria noastră, pentru a vedea cum a fost clădită această țară. Pilonul în jurul căruia trebuie reclădită România este educația. Eu nu sunt mulțumit cum arată societatea românească la 30 de ani de la Revoluție. Trăim mai bine, scade sărăcia, este adevărat. Dar ne pleacă în continuare tinerii în străi-nătate. Cred că în primul rând foar-te mulți dintre noi nu mai simțim românește. Tot ceea ce am visat am lăsat deoparte!”, a subliniat Andrei Gerea, deputat și fost ministru al Economiei și Energiei.

Marian Staicu

Andrei Gerea: „Nu sunt mulţumit cum arată societatea românească la 30 de ani de la Revoluţie”

Marți, 17 decembrie, la Galeria de Artă Sibiu a avut loc vernisajul expoziției „Simfonia iernii” - Salonul Județean al UAPR Sibiu. Prezentarea expoziției a fost realizată de dr. Iu-lia Mesea, critic de artă, alături de curatorul Ioan Tămâian. Pe simezele galeriei sibiene s-au afl at lucrările a două talenta-te artiste, membre ale Uniunii Artiștilor Plastici Sibiu, Anca Giura, profesor arte vizuale și arhitectură la Liceul Dinu Lipatti din Pitești, și mama acesteia, Ileana Giura-Selbing, care a predat, de asemenea, arte plastice la liceul de arte piteștean. “Zbor“ de Ileana Selbing și „În afara zodiilor’’, purtând semnătura Ancăi Giura, sunt două dintre opere-le celor două profesoare care au format multe generații de artiști la Pitești.

Trebuie spus că și tatăl Ancăi, Marius Giura, a fost prim-violonist al orchestrei Filarmonicii Sibiu, profesor de vioară și director al Liceului de Artă din Pitești, precum și dirijor al Orchestrei Simfonice din Pitești și Craiova. A.C.

Profesoara Anca Giura de la Liceul „Dinu Lipatti” din Piteşti a expus la Sibiu

Povestea unui câmpulungean rănit la Revoluţie în Bucureşti

Au trecut treizeci de ani de la evenimentele din Decembrie 1989 și încă nu se cunosc vinovaţii pentru morţii și răniţii Revoluţiei. Sau ai evenimentelor încă apreciate de unii că ar fi fost lovitură de stat sau insti-gare, nu născute din revolta populară. Deși neatinse de lupte și agitaţie extremă, municipiul Câmpulung și zona Muscel au eroi martiri ai Revoluţiei și nu este vorba doar de fostul ministru al Apărării Naţiona-le, generalul Vasile Milea, originar din Lerești. Trei musceleni au murit atunci, alţi patru au fost răniţi. Cei morţi, în afară de generalul erou, au fost Costel Constantinescu, Georgeta Gherasim Moloiu și Iosif Mîrfu (acesta fi ind împușcat, din greșeală, chiar în Câmpulung). Cei patru răniţi sunt Gheorghe Mâz-gaciu, Gheorghe Bizdideanu, Ion Robu și Constantin Vintiloaia. Povestea acestuia din urmă o veţi afl a din rândurile următoare, așa cum a fost ea redată de Vintiloaia într-o declaraţie din 22 martie 1991. Menţionăm faptul că am căutat să menţinem, pe cât posibil, modul de redactare al autorului.

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia SimaDirector vânzări: Cristian Lincan

Tel.: 0248/22.23.22

OFERIM- Pachet salarial până la 2300 euro- Contract de muncă pe perioadă nedeterminată- Sporuri de vechime și performanță- Plata garantată și fără întârzieri a tuturor drep-

turilor salariale- Dispecerat și asistență tehnică 24/7- Flotă modernă 100% Euro 6, 2018-2019- Transport asigurat la/de la locul de muncă

SOLICITĂM- Permis de conducere categoriile C+E- Atestat transport marfă- Card tahograf- Seriozitate maximă

Reprezintă un avantaj:- Certifi cat ADR- Experiență în transportul internațional

Pentru întrebări și informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați direct la numărul de telefon: 0725583313 sau la adresa de mail: offi ce@eliton.ro

ELITON TRANS ESTE O COMPANIE DE ELITĂ ÎN TRANSPORTUL RUTIER CE

angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internațional și intern:

Curse în Comunitatea Europeană Curse rute naționale Curse pe ruta România-Turcia

Dacă vrei să îți construiești o carieră într-un domeniu dinamic și stabil, atunci vino să faci parte dintr-o echipă de profesioniști cu o activitate de 25 de ani în domeniul transporturilor.

Exclusiv. Un artist din Piteşti a fost în turneu cu Richard Clayderman Un foarte apreciat instrumentist, Cristi Matiași, a fost în turneu timp de trei săptă-mâni cu marele pianist în Egipt și România

Profesor de percuție și tobe, un instrumentist extrem de apreciat, component al Fanfarei Argeșul a Cen-trului Cultural Județean Argeș, Cristi Matiași (65 de ani) are o poveste de viață și o carieră demne de un roman. Iar în acest an a fost ales să facă parte din or-chestra care l-a acompaniat într-un turneu în Egipt și România pe marele pianist Richard Clayderman.

Cum a decurs preselecțiaDenumit de Cartea Recordurilor drept "cel mai de

succes pianist al tuturor timpurilor" graţie carierei sale impresionante care cuprinde peste 1.300 de pie-se înregistrate și 150 de milioane de albume vândute în întreaga lume, Richard Clayderman (65 de ani) a susţinut peste 2.000 de concerte pe tot globul, cân-tând în faţa a peste 6 milioane de oameni. A primit peste 340 de discuri de aur și platină în cariera sa. Cel mai mare succes al său este Ballade pour Adeli-ne, cu 22 de milioane de copii vândute în 38 de ţări.

Cum a ajuns Cristi Matiași să cânte alături de Richard Clayderman? În luna februarie a.c., Cristi Matiași a văzut un anunț pe internet în care se spe-cifi ca faptul că urmează să se organizeze un casting la București pentru postul de percuționist într-o or-chestră alături de care Richard Clayderman urma să susțină un turneu în Egipt și România. Artistul piteștean s-a înscris la preselecție și înainte de a mer-ge în Capitală s-a pregătit temeinic, învățând piesele celebre ale lui Clayderman și repetându-le zile în șir.

La București, concurența a fost una extrem de mare, cu numeroși percuționiști veniți din toată țara. Selecția a fost făcută de către regizorul muzi-cal al lui Richard Clayderman. La fi nal, acesta a fost impresionat de talentul lui Cristi Matiași și i-a spus: ”Ești foarte OK. Poți să mergi în turneu cu Richard Clayderman”.

„Mi-a zis că sunt un tip talentat”Iar de aici a început incredibila experiență a lui

Cristi Matiași: un turneu de trei săptămâni în or-chestra marelui pianist. Primul concert a fost la Tea-trul Național din Cairo. ”Mi s-a pus la dispoziție absolut totul. Am venit doar cu bețele. Înainte de concert am repetat două ore”, povestește Cristi Matiași.

Cum este Richard Clayderman? ”Este un tip foar-te popular. Am comunicat foarte bine de la început. I-a plăcut entuziasmul cu care lucrez. M-a impresi-onat foarte mult la Clayderman cum a remixat piese din muzica clasică și le-a adaptat, în special colaje din muzica rusească. Este un pianist fantastic. Mi-a zis după primul concert că sunt un tip talentat”, mai spune Cristi Matiași.

Instrumentistul piteștean ne-a mai dezvăluit și că lui Richard Clayderman îi place ca după concerte să stea în cabină și să se uite la fi lme.

În afară de Cairo, Cristi Matiași a mai susținut concerte cu Richard Clayderman la Timișoara, Iași, Oradea și la București (Sala Palatului) în fața unor săli arhipline.

”A fost o experiență cu adevărat de neuitat alături de un mare artist”, spune Cristi Matiași, care adau-gă că a fost mulțumit și fi nanciar după concertele susținute.

Coleg și prieten cu inițiatorul trupei Holograf

Cristi Matiași are o experiență muzicală de peste 50 de ani. A început să facă muzică în 1968, pe când avea doar 14 ani, împreună cu trupa Magic. Fără să aibă studii de specialitate, dar cu un talent nativ repede remarcat, Cristi Matiași a ajuns să susțină concerte în toată țara. ”Atunci aveai șansa să cânți ce îți place și să pui sufl et. Cea mai adevărată muzi-că a fost făcută atunci”, își amintește percuționistul piteștean.

La începutul anilor 1980, Cristi Matiași l-a cunos-cut pe Cornel Stănescu, inițiatorul trupei Holograf (care timp de doi ani a activat la Pitești). Între cei doi s-a legat o strânsă prietenie. Mai mult, cei doi au fost și colegi în trupa Lotus, înfi ințată de Cor-nel Stănescu. Ulterior, Cornel Stănescu, afectat de o boală gravă, a plecat în Suedia să se trateze și a rămas acolo, stingându-se din viață în 1993.

În 2000, cu ajutorul lui Gheorghe Dobre, pe atunci director al Casei Studentului Pitești, Cristi Matiași a avut inițiativa de a organiza un concert special, intitulat Retro Rock, în memoria lui Cornel Stănescu. Un concert ce a reunit zeci de artiști ce concertau în anii 1970. Iar Retro Rock a devenit, pas cu pas, o frumoasă tradiție, de-a lungul anilor concertând la Pitești trupe de top precum Semnal M sau Quo Vadis.

Denis Grigorescu

Operatorul Financiar Urban srl Pitești a preluat serviciile de salubritate în municipiul Vaslui! Activitatea fi rmei lui Gheorghe Văsîi a început în Moldova la 1 decembrie 2019, preluând servi-ciul de la Goscom Vaslui, fi rma de gospodărire a localităţii. Noul operator a primit de la autorită-ţile locale punctele de colectare, mașinile de salubritate și forţa de muncă de la Goscom, în jur de 50% din forţa de muncă folosi-tă acum la colectarea deșeurilor.

Primarul Vasile Pavăl a anunţat transferul aprobat de Consiliul Local, precizând și faptul că de la aceeași dată a intrat în vigoa-re și noua taxă de salubrizare. El a declarat presei locale că a avut mai multe discuţii cu reprezen-tanţii fi rmei din Pitești și că a primit asigurări că Vasluiul va fi menţinut în curăţenie „cel puţin la nivelul de până la 1 decembrie; nu concep să se schimbe ceva în sistemul de colectare”.

C.I.B.

Financiar Urban Piteşti a ajuns în Vaslui

A trecut aproape un deceniu de când administraţia locală de la Câmpulung se chinuie să refacă din temelii singura piaţă agroali-mentară care a rămas funcţională în municipiu și de-abia în această lună a reușit să aprobe indicatorii tehnico-economici ai investiţiei. Și, pentru a elimina suspiciunile ce tot mai des apar în legătură cu atribuirea de lucrări, obiectivul a fost predat Companiei Naţiona-le de Investiţii. Valoarea totală a lucrărilor prin care se va trans-

forma complet actuala hală ce găzduiește piaţa este de circa 15 milioane de lei.

Cea mai mare parte a cheltuie-lilor va fi asigurată de la bugetul de stat, prin CNI, bugetul local urmând să suporte doar 698 de mii de lei. Perioada de execuţie a fost estimată la 24 de luni, din-tre care șase luni va dura proiec-tarea, adică următorul pas spre realizarea investiţiei.

C.I.B.

Câmpulungul îşi face piaţă de trei milioane de euro

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1326 (23 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020)

ÎPS Calinic, la o colectă publică cu biciul arhiepiscopal.

Aho, aho, politicieni și frați!Stați puțin și decartați...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

În perioada 25 decembrie 2019-7 ianuarie 2020, 11 personalități argeșene își serbează ziua de naștere. Prima sărbătorită, pe 26 decembrie, este Alina Crângeanu, redactor la Jurnalul de Argeș. Următorii sărbătoriți, pe 27 decembrie, sunt Ștefan Ciocănel, om de afaceri, și avocatul Daniel Ștefan Muscurel. Pe 31 decembrie va închina o cupă de șampanie Lorena Toma, manager Casa de Cultură „Adriana Trandafi r”, Bascov.

Sărbătoriții zilei de 3 ianuarie sunt Ion Ionescu, primar Cicănești, și Ilarie Isac, președinte Societatea Națională a Pomicultorilor. Pe 4 ianuarie va da de băut omul de afaceri George Stan. Un alt sărbătorit al zilei de 4 ianuarie este Leonard Soare, președinte Comunitatea Montană „Iezer Muscel”. Tot pe 4 ianuarie este și ziua de naștere a profesorului Moise Mitulescu, fondator Liceul „Dinu Lipatti”. Pe 6 ianuarie va primi felicitările cuvenite Alin Bădescu. Nu în ultimul rând, pe 7 ianuarie, va sărbători preotul paroh Ion Popescu, de la Biserica „Sf. Ion” Pitești. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Lorena Toma George Stan Leonard Soare

LA MULŢI ANI!

Mircea Dinescu, după un concert de zile mari la Ștefănești, cu multă politică și delicatețuri.

Foaie verde de Pitești.M-ascunsei la Ștefănești. C-o Fetească mătrăgună

Și o primăriță tare bună...

Le urez tuturor salariaţilor, colaboratorilor

și clienţilor un Crăciun și un An Nou Fericit alături

de cei dragi!LA MULȚI ANI!

Manager Hotel Argeș, Gheorghe Popescu

SINDICATUL SANITAS ARGEȘ

vă urează multă sănătate, realizări pe toate planurile și fericire alături

de cei dragiSărbători fericite!

Președinte, Doina Fănică

Complexul Capitol vă urează

sărbători fericite!

Primăria Budeasa vă dorește ca sărbătorile să vă fi e presărate cu bucurii, împlinire sufl etească, liniște și sănătate. Crăciun Fericit!

Primar, Rachieru Nicolae Mihail

Complexul Comercial

ARGINTEX vă urează sărbători

fericite!Manager, Nicolae Oiţă