Metologie curs 6

Designul cercetarii si inferenta descriptiva

In universitati se vorbeste foarte mult de complementaritatea dintre predare si cercetare. Intradevar predarea si cercetarea sant extrem de asemanatoare prin faptul ca ambele presupun dobandirea de cunostinte noi si de aceea comunicarea acestora catre altii. In universitati si institutii de cercetare se practica atat cercetarea cantitativa cat si cea calitativa. Cercetarea relevanta, stiintifica poate fi ca stil calitativa sau cantitativa dar in ce priveste designul, cercetarea stiintifica are urmatoarele patru caracteristici:

1. obiectivul cercetarii il constituie formularea de inferente astfel ca cercetarea urmareste formularea de inferente explicative bazandu-se pe informatia empirica despre fenomene, lucruri. Metodologic procedurile sant comunicabile, transmisibile, explicite. Cercetarea stiintifica foloseste metode ce sant explicite, codificate iar valoarea acestor metode poate fi determinata sau limitata.

2. cercetatorii observa anumite fenomene, isi pun o serie de intrebari dupa care formuleaza inferente asupra fenomenului studiat

3. concluziile sant incerte, nu sant exhaustive, adica au un grad de probabilitate iar inferenta este, prin natura ei, un proces imperfect.

4. Caracterul stiintific este dat de metodele si regulile folosite si nu de obiectul de studiu. Aici apare rolul metodologiei in cercetarea stiintifica.

Designul descriptiv si inferenta descriptiva

Cercetarea poate fi desfasurata fie in traditia calitativa fie in cea cantitativa si poate fi motivata de obiectul dublu al descrierii si explicarii, astfel unii cercetatori isi propun sa descrie fenomenul altii sa-l explice. Ambele, descrierea si explicarea, sant importante pentru ca nu putem formula explicatii relevante fara o descriere adecvata a ceea ce vrem sa explicam. Descrierea nu prezinta mare interes daca nu este insotita de o relatie cauzala. De obicei descrierea este prima pentru ca este greu sa formulam explicatii inainte de a cunoaste bine ceea ce urmarim sa fie explicat. Amintim ca relatia dintre descriere si explicatie este dinamica pentru ca si descrierile pot duce la explicatii cauzale. Atat descrierea cat si explicatia trebuie sa respecte regulile inferentei stiintifice. Descrierea este departe de a fi o actiune mecanica, de rutina, neproblematica pentru ca ea explica selectia fenomenelor care pot fi determinate dintr-o multitudine de alte fenomene. Aspectele fundamentale ale descrierii stiintifice

1. descrierea presupune realizarea de inferente2. descrierea presupune realizarea distinctiei dintre aspectele sistematice si

nesistematice ale evenimentelor sau fenomenelor observate.

Metodologia curs 6 -2-

Descrierea are un rol central in orice explicatie si este importanta in sine chiar daca explicatia este obiectivul final si vizeaza realizarea legaturilor intre cauze si efecte. Inferenta, fie ea cauzala sau descriptiva, reprezinta scopul final al oricarei cercetari.

Inferenta este o operatie logica de trecere de la un enunt la altul si in care ultimul enunt este determinat sau dedus din primul.

|------------|----------|--------| .... |------------| / \ \ cauza efect = cauza pentru urmatorul fenomen ultimul termen trebuie sa fie dedus din primul

Exemplu: o lucrare de disertatie este compusa din urmatoarele aspecte clare: tema de cercetare din care se stabileste o ipoteza -> se stabileste relatia functionala clara ce dezvolta scopurile si obiectivele cercetarii -> se stabilesc metodele pentru rezolvarea problemelor respective -> se stabilesc datele concrete -> se face prelucrarea cantitativa -> apoi interpretarea datelor -> si se trage conlcuzia ce trebuie dedusa din tema si din ipoteza. Inferenta este procesul prin care ajungem sa cunoastem fenomenele la care nu avem acces direct folosind datele pe care le avem din cunostintele anterioare. Fenomenele pe care nu le putem cunoaste direct reprezinta materialul de baza al cercetarilor, ipotezelor, teoriilor. In logica inferenta este o opertaie de derivare a unui enunt din altul.

Tipuri de inferenta:

1. imediata cand primul enunt (premiza) duce direct la cel de-al doilea care este si concluzia2. mediata (rationament) cand concluzia rezulta dintr-un enunt dar cel putin, prin intermediul

unui al doilea (silogismul)3. necesara cand concluzia rezulta cu necesitate4. probabila cand concluzia nu deriva cu necesitate din premisa.