Desi La Prima Analiza Evolutia Sanitara a Banatului Timisan Pare Mult Prea Simpla

5/13/2018 Desi La Prima Analiza Evolutia Sanitara a Banatului Timisan Pare Mult Prea Simpla ...

http://slidepdf.com/reader/full/desi-la-prima-analiza-evolutia-sanitara-a-banatului-timisan-pare

Desi la prima analiza evolutia sanitara a Banatului timisan pare mult prea

simpla, in realitate realizarile ce s-au obtinut in acea epoca sunt de necontestat. In

numai 200 de ani Banatul timisan reuseste sa infloreasca si daca ii privim evolutia cu

ochii obiectivi ai zilelor noastre nu putem sa-i contestam ascensiunea.

Timisoara devina ´mica Viena´, un orasel dintre cele mai atragatoare iar daca

ne gandim de unde a plecat vom constata ca a parcurs un drum foarte lung. Banatul

timisan a reusit sa fie una dintre cele mai infloritoare provincii din Imperiul Habsburgic

evoluand de la o simpla provincie devastata de razboaie, cu conditii de trai insalubre

si o populatie saraca si ignoranta.

Factorul cheie in dezvoltarea Banatului timisan a fost punerea accentului pe

sanatate, fiind cea mai importanta conditie pentru o dezvoltare social-economica. A

avea sanatate se refera mai ales la asanarea mediului( aprovizionarea cu apa

potabila, scoli cu conditii bune, drumuri practicabile etc ). Toate masurile care s-au

luat in domeniul sanitar au fost pur si simplu niste consecinte firesti la situatia acelor

vremuri: imigranti multi, epidemii fracvente.

Dupa sfarsitul primului razboi mondial pentru Banatul timisan nu au venit

vremuri prea frumoase, a fost sub ocupare sarbeasca (Timisoara si Resita) iar

romanii nu-si aduc aminte cu drag de acea perioada. Dar, dupa un an a fostincheiata Pacea, iar Romania primea atunci doua treimi din Banatul timisan.

O problema care inca persista era sanatatea oamenilor care erau amenintati

de numeroase boli infectioase ( febra tifoida, difteria, rujeola, boli venerice,

tuberculoza). Numarul de morti era foarte mare, populatia era intr-un proces de

imbatranire iar natalitatea era scazuta. Paradoxal existau spitale insa nu erau



corespunzator distribuite in teritoriu. In anul 1919, nu existau decat in Timisoara

anumite specializari medicale iar asta ducea la o supraaglomerare a orasului si a

provinciilor invecinate ( Lugoj, Resita, Caransebes, Oravita). Existau in Timisoara

doar 7 spitale cu 445 de paturi, 22 de medici si 48 cadre medii ceea ce era mai mult

de insuficiet pt 60000 de oameni. Mai existau si alte spitale in Lugoj, Caransebes,

Resita, Jimbolia, Lipova.

Una dintre probleme era ca patura instarita avea o asistenta medicala

eficienta si de calitate asigurata de cabinete si sanatorii particulare pe cand asistenta

medicala a Banatului a fost caracterizata prin unitati de stat vechi. Ar fi fost normal ca

guvernantii de la acea vreme sa incerce sa schimbe situatia dar medicii au fost cei

care au incercat sa face ceva: Spitalul Bega ,Spitalul de Boli Contagioase Ädr. Victor

Babes´. In 20 de ani pe teritoriul Banatului, Minsterul Sanatatii a construit doar 2

spitale : unul la Caransebes si celalalt la Oravita. S-au mai alocat fonduri pentru

extinderea spitalelor din Lugoj si Caransebes iar in Marila, langa Oravita se

contruieste un sanatoriu cu 600 de paturi.

Se mai construiesc o serie de sanatorii particulare: Sanatoriul Crucea Alba-

azi Clinica de Chirurgie pediatrica, sanatoriul dr. Escker- azi Clinica ORL, Sanatoriul

Dr. Freud- azi Clinica ASCAR., insa stituatia spitalelor de stat ramane aproape

neschimbata, schimarile fiind minore. Spitalul central ramane in acceasi veche

cladire avand 7 sectii si cu o capacitate de 300 de paturi. Datorita eforturilor

doctorului Candea Aurel se creaza o sectie de chirugie bine organizata pe bulevardul

Babes cu o capacitate de 90 de paturi. Tot in acelasi an (1920) mai iau nastere si

serviciile ORL, oncolgie si radiologie.

Spitalul de Boli Infectioase dr. V. Babes este cea de-a doua institutie

spitaliceasca ce se infiinteaza la Timisoara in perioada Interbelica, datorita eforturilor

dr I. Bontila. Are o capacitate de 100 de paturi fiind pus in functiune din 1931

avandu-l ca director pe dr Preda. Sectia TBC este realizata 10 ani mai tarziu, in

1942 cu o capacitate de 120 de paturi, sef de sectie dr. Vintila Epure.

Intre cele doua razboaie mai ia nastere Laboratorul de Igiena, de numele sau

se leaga personalitatea dr Ioan Tlegut. Avea 3 sectii : bacteriologie, chimie si analize.

Visul doctorului de a avea in Timisoara un Institut Pasteur devine realitate pe

bulevardul Babes nr 16 unde se afla in prezent Institutul de Igiena si Sanatate

Publica.



Este de neconceput sa nu amintim de doctorul Iosif Nemoianu, mai exact de

opera sa , cand vorbim despre istoria medicinii interbelice in Timisoara. Transforma

leaganul de copii intr-un modern centru de ingrjire al copilului prin eforturi

dezinteresate si dragoste pentru semeni. Se stabileste definitiv la Timisoara in 1925

si devine un banatean convins si care doarea sa faca ceva sa-si ajute semenii, copiii

si oamenii abandonati. A scris numeroase cursuri cele mai renumite fiind cele pentru

formarea surorilor de pediatrie si ingrijitoarelor si pentru instruirea salvatorilor de la

statia de salvare in acordul primului ajutor. Lasa multe publicatii in domeniul pediatriei

dar mai ales in cel al puericulturii.

Doctorul Nemoianu infiinteaza pentru prima data in Timisoara ( cartierul

Mehala) consultatii gratuite de puericultura iar numeroasele generatii care i-au urmat

s-au putut bucura de o urmarire moderna si de inalta competenta medicala.

In 1923 se infiinteaza Ministerul Sanatatii iar asistenta medicala a mediului

rural devine una mult mai potrivita pentru nevoile oamenilor si creste numarul de

circumscriptii sanitare rurale . In acelasi timp creste numarul de circumscriptii

sanitare urbane si in toate orasele Banatului.

Noua lege a Asigurarilor Sociale, confrom careia diferitele societati de

asigurare se unifica intr-o singura institutie, a realizat un cadru organizatoric favorabil

asigurarii unei asistente medicale de buna calitate, gratuita si calificata. In acelasi

timp, noua Casa de Asigurari reuseste sa isi dezvolte o retea proprie de dispensare,

policlinici si spitale in care membrii asigurati beneficiau de servicii medicale gratuite

in caz de boala.

Unele uzine si intreprinderi si-au infiintat servicii medicale proprii, in care

salariatii si familiile lor se bucurau de asistenta medicala gratuita. Ex: serviciul



medical al UDR-ului (Uzinele si domeniile de la Resita) si ale unor intreprinderi din

Timisoara( ILSA, ROMITEX, DERMATA).

Daca ar fi sa privim acum asupra evolutiei medicinei in Banat in perioada

interbelica putem spune ca aceasta evolutia nu s-a facut in concordanta nici cu

nevoile omului si nici cu posibilitatile de trai. In Timisoara este vorba chiar si de o

delasare din partea autoritatilor locale fata de problemele medico-legale. Cei care au

incercat sa inbunatateasca sistemul medical au fost medicii care prin eforturi

dezinteresate chiar au reusit sa ridice asistenta medicala la nivelul cerintelor reale ale

Banatului. Ei au reusit sa faca accesibile unitatile sanitare existente tuturor

oamenilor.

Bibliografie :

y ÄPagini din istoria medicinei in Banatul timisan´ , Mircea Ancusa, Virgil

Ciobanu

y ÄO istorie a medicinei´, Editura Albatros, Vatamanu si N. Bratescu, 1975

y http://www.spital-copii-timisoara.info/istoric

Desi La Prima Analiza Evolutia Sanitara a Banatului Timisan Pare Mult Prea Simpla

Documents

Transcript of Desi La Prima Analiza Evolutia Sanitara a Banatului Timisan Pare Mult Prea Simpla