Dr. Mihaela MoiseMedic specialist Medicina interna

Deshidratarea poate constitui uneori un caz de urgenta medicala, a carui gravitate trebuie sa fie evaluata in functie de volumul pierdut, semnele clinice si originea acestei deshidratari.

Volumul si distributia apei in organism

Volumul total de apa este :

55 - 60 % din greutatea corporala la barbatii tineri 45 - 50 % din greutatea corporala la femeile tinere.

Distributia apei :

muschi - 50 % piele - 20 % alte organe - 20 % sange - 10 %.

Aproximativ 2/3 din volumul de apa este in compartimentul intracelular, iar 1/3 in cel extracelular :

Volumul extracelular (VEC) cu subcompartimentele: o Volum plasmatic - reprezinta partea lichida a sangelui - 5 % din greutatea

corporala (3,5 l la barbat de 70 kg)o Lichidul interstitial -15 % din greutate este lichidul dintre celule si cuprinde

limfa - 2 - 3 % din greutatea corporala mediul intern care inconjoara toate celulele exceptandu-le pe cele

sanguineo Lichidul transcelular - 1,5 % din greutate reprezinta lichidul din organele cu

lumen delimitat de epiteliu: secretii digestive, transpiratia, lichidele cerebrospinal, pleural, peritoneal, sinovial, intraocular, pericardic, bila, lichidul intraluminale din tiroida, cohlee (componenta a urechii interne)

o Apa din oase (3 %) si tesutul conjunctiv (4,5 %) Volumul intracelular (VIC) 30 - 40 % din greutatea corporala

Bilantul hidric (orientativ)

Aport zilnic Eliminare zilnica

Lichide 1500 ml Transpiratie + alte evaporari 800 ml

Hrana solida 600 ml Scaun 200 ml

Apa endogena (oxidari tisulare) 400 ml Urina 1500 ml

Total 2500 ml Total 2500 ml

Deshidratare - definitie

Deshidratarea este un termen destul de ambiguu care nu poate face diferenta intre simpla pierdere de apa si pierderea de sodiu. Ambele conditii sunt asociate cu scaderea volumului extracelular. Volumul extracelular este determinat de toata cantitatea de sodiu din organism si nu numai de concentratia lui plasmatica.

Un simplu deficit de apa reduce proportional ambele componente intra si extracelulara.Un deficit de sare (clorura de sodiu - NaCl) va duce numai la scaderea volumului extracelular.

Asocierea termenilor de izotona (izoosmotica), hipertona (hiperosmotica), hipotona (hipoosmotica) se refera la osmolaritatea volumului extracelular, frecvent calculata in functie de concentratia sodiului plasmatic.

Distributia apei intre cele doua compartimente se face prin osmoza, ceea ce reprezinta difuziunea apei prin membrane de la regiunea cu concentratie osmotica mica la cea cu concentratie osmotica mare.

Deshidratare - cauze

Deshidratarea izoosmotica : hemoragiile, arsuri cu transvazare de plasma, pierderi de lichide gastrointestinale (diaree, varsaturi), peritonita, ascita, faza poliurica din insuficienta renala acuta, transpiratii, diuretice, diabet zaharat, alcoolism. Initial apare pierderea lichidului plasmatic inlocuit prin cel interstitial fara sa modifice osmolaritatea VEC. Nu apare nici o schimbare la nivelul VIC.

Deshidratarea hiperosmotica : reducerea aportului de apa, diabetul insipid (neurogen sau nefrogen), diabetul zaharat, alcoolismul, administrarea sarurilor de litiu, febra, evaporare excesiva prin transpiratie sau pulmonar (ex. respiratia artificiala), diaree, arsuri, tratament cu manitol. Initial lichidul pierdut este plasma care devine hiperosmotica si atrage lichidul interstitial cu cresterea osmolaritatii acestuia, apare o fuga consecutiva a VIC spre interstitiu ducand in final la reducerea volumului si VIC si VEC.

Deshidratarea hipoosmotica : transpiratii abundente, aport excesiv de diuretice saluretice, pierderi renale de sare prin insuficienta suprarenala, acumulare de lichide in cavitati - ileus, peritonita. Initial pierderea de sare duce la pierdere de apa, dar excesul de sare va conduce la scaderea osmolaritatii VEC si trecerea apei din VEC spre VIC cu scaderea consecutiva a lichidului extracelular si cresterea celui intracelular.

Simptomatologie (deficit pentru un adult de 70 Kg) :

la deficit de 2 litri - sete (poate lipsi la batrani) ± pliu cutanat persistent, reducerea tensiunii oculare

la deficit de 2 - 4 litri - reducerea cantitatii de urina eliminata (oligurie / anurie), slabiciune, mucoase uscate (limba crapata, depuneri "scorsoase"), pliu cutanat persistent, febra, hipotensiune ortostatica / hipotensiune, tahicardie

la deficit sever de peste 4 litri - se adauga : confuzie, obnubilare, convulsii si semne circulatorii : tahicardie, vene jugulare colabate, puls filiform, hipotensiune pana la soc.

Simptomatologie specifica pentru deshidratare :

Deshidratarea hipotona - pericol de edem cerebral - cefalee, varsaturi in jet, apatie, somnolenta, staza papilara la fundul de ochi, convulsii, stare confuzionala, NU exista senzatia de sete.

Deshidratarea hipertona - stare confuzionala, convulsii, coma, tensiunea arteriala se mentine mult timp normala, in final insuficienta renala acuta, hemoragie cerebrala

Deshidratare - tratament

In functie de tipul deshidratarii si de gravitate, numai conform sfatului medicului.In formele usoare, cu cauza cunoscuta tip diaree usoara, varsaturi in cantitate mica, transpiratii mai abundente dupa expunere la temperaturi ridicate - aport hidric prin lichide 2,5 - 3 litri / zi, asocierea solutiilor de rehidratare orala (se beau in 4 ore 500 ml din solutia obtinuta prin dizolvarea a 15 grame pulbere in apa).