Descoperirea “Lumii noi”

America precolumbiană

Civilizatia Americii precolumbiene a dainuit multa vreme separata de influentele "Lumii vechi". A fost colonizata de vanatori-culegatori din Asia prin Alaska acum 15 000 de ani. S-au imprastiat rapid pe teritoriul celor doua Americi. Cele doua Americi cuprindeau o diversitate lingivistica. Intre 6000-2000 i.e.n., in Mexic au inceput sa fie cultivate plante ca porumbul, cartofii, fasolea, tomatele si dovleacul, fiind plante mai productive decat cerealele din Europa, ducand la un spor demografic, creand civilizatii agricole dense. America precolumbiana cuprindea triburi de vanatori-culegatori si civilizatii agricole dense in Mexic (mayasi, azteci), regiunea Anzilor (incasi) si pe Valea Mississipi (Calbokia).

Nu existau animale domestic, nu era practicata metalurgia bronzului sau fierului, societatile aflandu-se inca in stadiul eneoliticului. Roata de asemenea nu fusese inventata. Maiasii si aztecii utilizau ideograme ca sistem de scriere.

Europenii au desfasurat expeditii maritime si terestre de explorare, ceea ce a dus la stabilirea unor contacte durabile si substantiale intre ariile de civilizatie anterior separate.

Cauze economice

Interesul pentru metale pretioase crescuse, creandu-se conceptul de "goană după aur". Europenii considerau ca Africa detine vaste resurse de aur, dar nu stiau cu exactitate unde, caci musulmanii detineau monopol. Marco Polo a intarit ideea ca in India sau in China se pot gasi multe bogatii. In 1480 a pornit goana dupa mirodenii, elemente care se adaugau in alimentele conservate cu sare pentru a-i imbunatati gustul , ca piperul, cuisoare, ghimbir, scortisoara, nucsoara, sofran, fiind anumite zone in care cresteau. Zonele cele mai productive erau India, pe litoralul de sud-vest, pe coasta Malabarului, Insula Ceylon si insulele din Indonezia-Insulele Moluce. Mirodeniile erau importate din antichitate, dar consumul in Europa a crescut dupa cruciade, dupa ce europenii au intrat in contact cu lumea musulmana, invatand sa utilizeze mai des mirodeniile. China era de asemenea o piata de desfacere.

Turcii otomani nu controlau inca Egiptul, nici sultanatul mamelucilor, ci doar drumul ce ducea spre Marea Neagra prin care comertul inca se mentinea, sau chiar se intensificase. Cantitatile importate chiar au crescut. Portughezii nu au organizat expeditii pentru ca nu erau mirodenii, ci din cauza pretului crescut. Astfel, in 1480 a aparut ideea ca trebuie sa mearga in India, sa preia mirodeniile de la sursa, sa incaseze toate profiturile. Portughezii au intrat in Golful Guinenii crezand ca dupa forma litoralului vor

ajunge in India, dar au trebuit sa ocoleasca toata coasta Africii sud-estice. Au fost dezvoltate tehnici de construcție navala, cu corăbii mai robuste cu care se puteau efectua călătorii mai lungi S-au dezvoltat și perfecționat instrumente de navigație, ajutând la o mai bună orientare pe mare, de exemplu "Oul de Nürnberg" descoperit probabil de Peter Henlein. Apariția capitalismul timpuriu a stimulat interesele pentru comerțul pe mare, având drept urmare constituirea primelor companii comerciale; în același timp Drumul Mătăsii își pierde din importanță.

Cauze social-politice

Statele europene s-au centralizat, punand la ordine tribunalele, ceea ce i-a deranjat pe nobili ce nu-si doreau sa fie investigati, astfel, pentru ca nu se puteau manifesta, s-au dus in cautarea unor noi zone. Concurenta si rivalitatea dintre state au intensificat expeditiile.

Misionarismul cresin era activ in lumea spaniola, avand o vocatie universala. Era raspandit si mitul "tarii Sfantului Ioan", ce sustinea ca dupa lumea musulmana exista o anumita tara crestina ce putea deveni un aliat impotriva musulmanilor.